Îl trăim pe Cristos

Cristos ne conduce în glorie ca Marele nostru Preot și prin sfințirea Sa divină

21/04/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

Cristos, ca Autor al mântuirii, conduce mulți fii în glorie ca Marele nostru Preot care Se roagă pentru noi și care Îl împarte pe Dumnezeu în noi, și, de asemenea, mântuindu-ne în mod organic prin sfințire, căci Duhul sfințitor din duhul nostru îndeplinește sfințirea divină în noi.

Îți mulțumim, Doamne, că ai luat conducerea pentru a intra în glorie și acum ne conduci în glorie! Slavă Domnului, suntem sfințiți zilnic pentru a putea intra în expresia glorioasă a Dumnezeului Triunic! Aleluia!

Viața noastră creștină este o viață în care privim țintă la Isus, care a mers înaintea noastră și care a luat conducerea pentru a intra în glorie! Și acum Îl urmăm! Țelul mântuirii lui Dumnezeu este ca noi să intrăm în gloria lui Dumnezeu. Dumnezeu nu-Și va împărtăși niciodată Dumnezeirea cu noi, căci numai El este Dumnezeu și numai El poate fi venerat.

Cu toate acestea, El vrea ca noi să fim glorificați pentru a-L putea exprima pe Dumnezeu în mod corporativ. Iată ce vedem în Noul Ierusalim: Cel ce șade pe tron are înfățișarea iaspisului, iar zidirea zidului este iaspis. Dumnezeu, ca lumina, este în Miel, ca lampa, iar lampa este difuzată prin zidul cetății pentru a străluci lumina divină tuturor națiunilor! Devenim parte a expresiei glorioase a lui Dumnezeu!

Acesta este destinul nostru glorios. Astăzi, însă, trebuie să ne dăm seama că Cristos, ca sămânță a gloriei, este în noi și trebuie să-L lăsăm să crească și să se dezvolte în noi. El trebuie să se extindă și să se răspândească în noi până când înghite orice negativ din noi și ne aduce pe deplin în gloria Sa.

Cristos, fiind Căpitanul mântuirii noastre, este Omul din glorie și El este, de asemenea, sămânța gloriei în noi. Cristos în noi este speranța gloriei. În noi înșine, nu avem nicio speranță, căci eram morți în păcate și greșeli; dar slavă Domnului, Cristos a venit în noi și acum trăiește în noi. El locuiește în noi.

El a luat conducerea pentru a lupta spre glorie, iar acum, ca sămânță a gloriei, El este în noi, iar noi suntem și noi într-un proces de luptă. Creștem în viață. Și suferințele noastre ne ajută să creștem, să ne dezvoltăm și să câștigăm o greutate veșnică de glorie.

Fie ca noi să nu disprețuim suferințele și încercările pe care le întâlnim; fie ca noi pur și simplu să ne deschidem Domnului și să Îl savurăm, să ne împărtășim din bogățiile Sale și să-L lăsăm să lucreze în noi. Fie ca noi să rămânem în procesul de a fi glorificați, astfel încât Dumnezeu să poată câștiga toată gloria în noi și prin noi! Amin!

Cristos, ca Autor al mântuirii noastre, ne conduce întru glorie ca Marele nostru Preot care se roagă pentru noi și-L împarte pe Dumnezeu în noi

Pentru ca Dumnezeu să obțină ceea ce caută, adică pentru ca El să câștige un grup de oameni care fac parte din expresia Sa glorioasă în umanitate în întregul univers, Dumnezeu Însuși a devenit om. Isus Cristos a luat conducerea pentru a Se smeri până la capăt, a suferi până la capăt și a fi ascultător de Dumnezeu. Apoi, El a intrat în glorie și, ca Om, El este acum în glorie.

Acum El conduce mulți fii în glorie. Cristos, ca Autor (Căpitan) al mântuirii noastre, Își îndeplinește datoria de a ne conduce în glorie ca Marele nostru Preot care se roagă pentru noi și care Îl împarte pe Dumnezeu în noi (Evrei 2:16-18; 7:25; 8:2).

Chiar acum, Cristos este în ceruri, în slujba Sa cerească, rugându-se pentru noi și slujindu-ne. El se roagă pentru fiecare dintre noi în mod individual și se roagă pentru noi în mod corporativ. Cristosul nostru este Marele Preot care mijlocește pentru noi înaintea lui Dumnezeu și, în același timp, Îl împarte pe Dumnezeu în noi.

El trăiește pururea ca să mijlocească și este capabil să ne mântuiască pe deplin pe măsură ce ne apropiem de Dumnezeu prin El. Atâta timp cât ne apropiem de Dumnezeu prin Isus Cristos, exersându-ne duhul pentru a-L contacta, Cristos mijlocește pentru noi în culise și este capabil să ne mântuiască pe deplin. El a mijlocit pentru noi de-a lungul vieții noastre.

Am putea crede că suntem un frate sau o soră destul de buni, pentru că nu avem mari eșecuri și nu provocăm prea multe probleme; trebuie să ne dăm seama, totuși, că nu din cauza noastră suntem așa, ci este un rezultat al faptului că Cristos se roagă pentru noi și ne slujește.

Pe de altă parte, putem avea o mulțime de eșecuri și putem crede că nu suntem calificați să fim creștini, pentru că eșuăm mai mult decât reușim. Chiar și aceasta, însă, se întâmplă sub mijlocirea și slujba Marelui nostru Preot, pentru că El ne conduce în glorie și se roagă pentru noi, mijlocește pentru noi și ni-L împarte pe Dumnezeu.

Putem vedea un bun exemplu al lui Cristos ca Mare Preot și al lucrării Sale în slujba Sa cerească în Ioan 21, când a venit la Petru și la discipolii care au mers la pescuit. Nu i-a mustrat; dimpotrivă, i-a ajutat să prindă niște pește și apoi le-a pregătit micul dejun pe țărmul mării.

Apoi a reaprins dragostea lui Petru pentru Domnul și i-a spus lui Petru: „Simone, Satan a vrut să te cearnă ca grâul, dar Eu m-am rugat pentru tine.” S-a rugat pentru Petru ca credința lui să nu se piardă. El voia ca Petru, atunci când se va întoarce din decăderea sa, să aibă grijă de ceilalți discipoli ai Săi, de oile Sale.

Petru era la pământ; a dat înapoi, chiar s-a întors la pescuit, iar câțiva frați i s-au alăturat în acest sens. Dar Domnul a venit acolo unde era el, l-a păstorit, i-a restaurat dragostea pentru Domnul și i-a spus că Cristos se roagă ca credința lui să fie întărită.

Am putea crede că nu-L vom renega niciodată pe Domnul, pentru că Îl iubim „mai mult decât aceștia”; însă Domnul are o cale de a ne expune și de a ne arăta cât de naturali suntem în dragostea noastră pentru El și El ne reaprinde dragostea pentru El.

El Se roagă pentru noi. El ne slujește. El mijlocește pentru noi. Trebuie să primim ajutorul care vine de la Dumnezeu (Fapte 26:22) pentru a trăi viața creștină și a mărturisi pentru Domnul.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului. Fie ca noi să rămânem în unirea organică cu El. Fie ca noi să fim în alianță cu Dumnezeu și să primim asistența Lui în această alianță.

Doamne Isuse, Tu știi că Te iubim. Ne deschidem Ție. Noi nu suntem nimic, dar Tu ești totul. Îți mulțumim că ești Căpitanul mântuirii noastre. Îți mulțumim că ai luat conducerea pentru a intra în glorie. Aleluia, Cristos este Autorul mântuirii noastre și El Își îndeplinește datoria de a ne conduce în glorie! Amin, Doamne, ne deschidem Ție ca Marele nostru Preot. Îți mulțumim că Te rogi pentru noi. Îți mulțumim că trăiești mereu ca să mijlocești pentru noi. Un astfel de Mare Preot este ceea ce avem nevoie, căci El este mai presus de ceruri! Aleluia, Cristos poate să ne mântuiască pe deplin, căci El trăiește pururea ca să mijlocească pentru noi. Îți mulțumim, Doamne, că Te rogi pentru noi. Îți mulțumim că trăiești pururea înaintea Tatălui ca să te rogi pentru noi, astfel încât, chiar dacă Satan vrea să ne scuture și să ne cearnă ca grâul, credința noastră să fie întărită. Îți mulțumim că L-ai distribuit pe Dumnezeu în noi pentru ca noi să mergem mai departe cu Domnul. Du-ne mai departe cu Tine. Adu-ne pe deplin în gloria Ta! Aleluia, Cristos ne conduce în glorie ca mulți fii ai lui Dumnezeu!

Cristos conduce mulți fii în glorie, mântuindu-i în mod organic prin sfințirea Sa divină, realizată de Duhul sfințitor din duhul nostru

Slavă Domnului că Cristos este Autorul (Căpitanul) mântuirii, care conduce mulți fii în glorie, mântuindu-i în mod organic prin sfințire (vezi Evrei 2:10-11; Efeseni 1:4-5; 1 Tesaloniceni 5:23; Romani 5:10; 15:16; Efeseni 5:26). Această sfințire divină este realizată de Duhul sfințitor din duhul nostru. Cristos ne conduce în glorie ca mulți fii ai lui Dumnezeu, mântuindu-ne organic prin sfințire.

Atât Cel ce sfințește, cât și cei care sunt sfințiți sunt cu toții dintr-unul singur; din această cauză, Lui nu-I este rușine să ne numească frați.

Suntem sfințiți atât pozițional, cât și dispozițional pentru a fi fii ai lui Dumnezeu pe deplin, chiar pentru a intra în glorie și a-L exprima pe Dumnezeu în mod corporativ. Sfințirea noastră este pentru filiația noastră. Suntem făcuți sfinți spre filiație. Sfințirea divină pentru filiația divină este centrul economiei divine și gândul central în Noul Testament.

Sfințirea divină este linia de susținere în îndeplinirea economiei divine pentru a ne „fiiza” în mod divin; prin sfințirea lui Dumnezeu, suntem făcuți fii ai lui Dumnezeu, astfel încât să putem deveni la fel ca Dumnezeu în viață și natură, dar nu în Dumnezeirea Sa, astfel încât să putem fi expresia lui Dumnezeu.

Fiecare pas al drumului în economia Sa implică sfințirea. Sfințirea este linia de susținere a economiei lui Dumnezeu. Așa cum un pescar merge la pescuit și firul cu cârligul și momeala agață peștele, iar peștele este ținut de fir, tot așa și noi, creștinii, am fost „prinși în cârlig” de Cristos în sfințirea Lui și suntem ținuți în economia lui Dumnezeu de un fir de susținere, care este sfințirea Sa. Ce minunat!

În oceanul umanității, Domnul ne-a prins și, prin sfințirea Lui, suntem ținuți în mântuirea lui Dumnezeu până când vom fi pe deplin făcuți fii ai lui Dumnezeu. Nu putem explica ce s-a întâmplat cu noi și de ce suntem aici, crezând în Domnul și savurându-L în viața de biserică; putem doar să-I mulțumim Domnului că ne-a atras pentru a ne fiiza pe deplin și a ne face fii glorioși ai lui Dumnezeu!

Sfințirea este firul de susținere în îndeplinirea economiei lui Dumnezeu; suntem conduși ca mulți fii în glorie prin faptul că suntem sfințiți.

În primul rând, există sfințirea căutătoare, sfințirea inițială, care este spre pocăință, pentru a ne aduce înapoi la Dumnezeu (1 Petru 1:2; Luca 15:8-10, 17-21). Eram ca fiul risipitor, într-o țară îndepărtată, cheltuind bogățiile Tatălui nostru, dar într-o zi ne-am revenit, căci Duhul căutător a măturat înăuntrul nostru, aprinzând lampa Cuvântului lui Dumnezeu, și ne-am amintit că în casa Tatălui nostru este multă hrană și bucurie!

Sfințirea căutătoare a Duhului ne-a condus la pocăință pentru a ne aduce înapoi la Dumnezeu. Slavă Domnului că strălucește în noi prin cuvântul Său, astfel încât să ne putem da seama că ne putem întoarce la savurarea lui Dumnezeu.

Apoi, sfințirea răscumpărătoare, sfințirea pozițională, este prin sângele lui Cristos, pentru a ne transfera din Adam în Cristos (Evrei 13:12). Prin credința în Cristos, am fost răscumpărați și transferați din Adam în Cristos; aceasta este ceva pozițional.

Sfințirea regeneratoare, care este începutul sfințirii dispoziționale, ne înnoiește din duhul nostru pentru a ne face din păcătoși în fii ai lui Dumnezeu (2 Corinteni 5:17; Ioan 1:12-13). Regenerarea noastră este, de asemenea, o sfințire, căci prin regenerare suntem înnoiți și sfințiți cu viața și natura lui Dumnezeu pentru a fi fii ai lui Dumnezeu.

Regenerarea este primul pas pentru a savura sfințirea dispozițională a lui Dumnezeu, astfel încât să putem fi sfințiți în însăși dispoziția noastră, în natura noastră, prin participarea la viața lui Dumnezeu.

Sfințirea înnoitoare, continuarea sfințirii dispoziționale, ne înnoiește sufletul din mintea noastră prin toate părțile sufletului nostru pentru a face din sufletul nostru o parte a noii creații a lui Dumnezeu (Romani 12:2b; Efeseni 4:23; Galateni 6:15).

Avem viața lui Dumnezeu în duhul nostru și, pe măsură ce această viață se răspândește în noi, pe măsură ce ne îndreptăm mintea către duhul nostru, chiar și mintea noastră devine viață. Ne putem împărtăși din mintea lui Dumnezeu prin deschiderea noastră către Domnul în cuvântul Său pentru a-L savura pentru înnoirea minții noastre.

Sfințirea transformatoare, sfințirea zilnică, ne reconstituie metabolic cu elementul lui Cristos pentru a ne face o nouă constituție ca parte a Trupului organic al lui Cristos (2 Corinteni 4:16; 1 Corinteni 3:12). Aleluia, suntem transformați privindu-L pe Domnul față în față, iar elementul Său este introdus în noi pentru a înlocui vechiul nostru element. Există un proces metabolic care are loc în noi. Pe măsură ce suntem transformați, ne împărtășim din însăși ființa lui Dumnezeu.

Sfințirea conformatoare, sfințirea modelatoare, ne modelează după chipul Cristosului glorios pentru a ne face expresia lui Cristos (Romani 8:28-29; 2 Corinteni 3:18). Dumnezeu ne conformează chipului lui Cristos, modelându-ne să fim la fel ca întâiul născut Fiu al lui Dumnezeu, pentru ca El să fie întâiul născut dintre mulți frați. Conformarea este maturitatea noastră în viața divină, în măsura în care Îl exprimăm chiar pe Cristos după chipul Său față de alții.

În cele din urmă, sfințirea glorificatoare, sfințirea finalizatoare, ne răscumpără trupul transfigurându-l pentru a ne face expresia deplină a lui Cristos în glorie (Filipeni 3:21; Romani 8:23). Aleluia! În acest fel, ne împărtășim din gloria lui Dumnezeu.

De la început până la sfârșit, sfințirea divină este în întregime lucrarea excelentă a Duhului. Duhul este Duhul finalizat, compus, dătător de viață și care locuiește în noi, al lui Cristos, care este întruparea lui Dumnezeu. Fie ca noi să ne deschidem astăzi lucrării Sale sfințitoare, pentru a putea fi conduși în glorie ca mulți fii ai lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, ne deschidem astăzi sfințirii Tale divine ca Duh! Aleluia, sfințirea divină este linia de susținere în îndeplinirea economiei divine pentru a ne face fii ai lui Dumnezeu pe deplin! Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai sfințit inițial căutându-ne și conducându-ne la pocăință, aducându-ne astfel înapoi la Dumnezeu. Îți mulțumim pentru sfințirea Ta pozițională prin sângele lui Cristos, pentru a ne transfera din Adam în Cristos. Slavă Ție pentru sfințirea Ta regeneratoare, care ne înnoiește din duhul nostru pentru a ne face fii ai lui Dumnezeu! Ne deschidem sfințirii Tale înnoitoare pentru a fi înnoiți în sufletul nostru, de la mintea noastră la toate părțile sufletului nostru, pentru a face sufletul nostru o parte din noua creație a lui Dumnezeu! Amin, Doamne, sfințește-ne zilnic și transformă-ne, astfel încât să putem fi reconstituiți metabolic cu elementul lui Cristos, pentru a face parte din Trupul organic al lui Cristos! Slavă Domnului, Duhul sfințitor lucrează pentru a ne modela după chipul Cristosului glorios, pentru a ne face expresia lui Cristos prin intermediul sfințirii conformatoare! Aleluia, Dumnezeu ne va glorifica pentru a ne răscumpăra trupul transfigurându-l, pentru a-l face expresia lui Cristos în glorie! Slavă Domnului pentru sfințirea divină, pentru a ne face fii ai lui Dumnezeu în procesul de a fi glorificați!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ Leads us into Glory by being our High Priest and by His Divine Sanctification, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 31 cu tema: Autorul (Căpitanul) mântuirii și Înainte-mergătorul care conduce numeroși fii în glorie, intrând dincolo de perdea și mergând în afara taberei (ziua 3), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos este sămânța gloriei din noi și suntem mântuiți întru glorie prin suferință

20/04/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Cristos este Autorul, Căpitanul, Pionierul, Înainte-mergătorul și El a luat conducerea pentru a intra în glorie, iar noi acum, ca urmași ai Săi, mergem pe aceeași cale pentru a fi aduși în aceeași glorie; El a venit în noi ca sămânța gloriei și El crește în noi și ne transformă în chipul Său glorios.

Îți mulțumim, Doamne, că ai venit în noi ca sămânța gloriei! Te lăudăm! Te iubim! Îți dăm mai mult teren în noi ca să crești în noi și să ne faci la fel de glorioși ca Tine! Amin, Doamne, du-ne din glorie în glorie! Condu-ne în glorie pentru a fi la fel ca Tine! Amin!

Ce privilegiu este ca noi, credincioșii în Cristos, să fim mântuiți de Dumnezeu și să fim într-un proces la sfârșitul căruia suntem aduși în glorie! Țelul etern al lui Dumnezeu nu este doar să ne mântuiască de la pierzare și să ne aducă în ceruri; țelul Său etern este să câștige mulți fii, cu cât mai mulți, cu atât mai bine, pentru ca El să aibă o expresie glorioasă.

Tatăl a trimis Duhul într-o misiune, pentru a ne arăta bogățiile lui Cristos, așa cum Avraam și-a trimis slujitorul de încredere să câștige o mireasă pentru Isaac. Am văzut ceva din minunatele bogății ale lui Cristos, am fost captivați, inima noastră a fost câștigată, ne-am întors către Domnul și am savurat bogățiile Sale.

Acum bogățiile Sale lucrează în noi pentru a ne transforma și a ne conforma chipului lui Cristos. Și devenim plinătatea Lui, plinătatea lui Cristos, savurând și experimentând bogățiile Sale.

Pe măsură ce ne trăim viața creștină, ne rugăm zilnic ca Tatăl să ne întărească în omul dinăuntru, după bogățiile glorie Sale, prin Duhul Său, pentru ca Cristos să-Și facă domiciliul în inimile noastre, pentru ca noi să fim umpluți până la toată plinătatea lui Dumnezeu și Dumnezeu să câștige toată gloria în biserică.

Ce viață creștină minunată avem, avându-L pe Dumnezeu introdus în noi zi de zi și apoi trăindu-L din noi pentru expresia Sa! Dumnezeu lucrează de-a lungul epocilor pentru a-Și câștiga expresia corporativă, mulții fii în glorie.

Cristos ne conduce acum în glorie, astfel încât să fim la fel ca El, exprimându-L pe Dumnezeu până la cel mai înalt grad.

Mai întâi, Cristos a trecut printr-un proces pentru a ne deschide calea tuturor, ca ființe umane, pentru a intra în glorie. El a venit ca sămânța gloriei divine, a căzut în pământ și a murit și a crescut pentru a înflori în glorie în înviere.

Acum El este în noi, repetând același proces, astfel încât, așa cum El este Omul în glorie, tot așa și noi să fim aduși în gloria lui Dumnezeu pentru ca El să câștige expresia Sa corporativă!

Amin, și El Își va câștiga expresia, căci Apocalipsa 21-22 ne arată Noul Ierusalim, cetatea sfântă, purtând gloria lui Dumnezeu! Slavă Domnului!

Cristos, ca Autor al mântuirii, este sămânța gloriei din noi pentru a ne aduce în glorie

Conform cu Evrei 6:20, Cristos este Autorul, Căpitanul, Pionierul și Înainte-mergătorul mântuirii noastre. El a luat conducerea pentru a intra în glorie, iar acum noi, ca numeroșii Săi urmași, mergem pe aceeași cale pentru a fi aduși în aceeași glorie, care a fost rânduită de Dumnezeu pentru noi (1 Corinteni 2:7; 1 Tesaloniceni 2:12).

Dacă citim Evangheliile și apoi Faptele Apostolilor împreună cu Epistolele, îl vedem pe omul minunat Isus Cristos, care este modelul nostru, exemplul nostru. Când noi, credincioșii în Cristos, ne-am deschis Domnului și am crezut în El, acest minunat Isus a venit în noi pentru a fi viața noastră și totul al nostru!

El a venit în noi nu doar ca Mântuitor al nostru; mai mult, El a venit pentru a fi Cel care ia conducerea pentru a alerga cursa spre glorie! El a intrat în expresia deplină a lui Dumnezeu și acum este expresia deplină a lui Dumnezeu.

Iar El ne conduce la glorie! Aleluia! Domnul Isus, care este expresia lui Dumnezeu, este strălucirea gloriei lui Dumnezeu (Evrei 1:3); ca o asemenea persoană, El a venit în noi. El nu este doar viața eternă în duhul nostru, ci mai mult, conform Coloseni 1:27, El este în noi ca speranța noastră a gloriei. Cristos în noi, speranța gloriei!

Pe de o parte, Isus Cristos este Cel minunat care a croit calea spre glorie și este acum dincolo de perdea, fiind expresia deplină a lui Dumnezeu. Pe de altă parte, El a venit în noi și trăiește în noi; din noi, El ne conduce la glorie.

El nu Și-a părăsit gloria pentru a veni în noi; mai degrabă, El a venit ca gloria lui Dumnezeu în noi, iar Cristos în noi este speranța gloriei! Extraordinar, înțelepciunea lui Dumnezeu este într-un mister; această înțelepciune a fost ascunsă de epoci, dar acum El ne-a revelat-o, chiar în noi!

Autorul mântuirii, Căpetenia mântuirii, Omul în glorie, Omul care este gloria lui Dumnezeu, este sămânța gloriei în noi (Coloseni 1:27; 1 Ioan 3:9). Cristos este sămânța gloriei în noi; în această sămânță divină din noi se află gloria divină.

Sămânța Lui rămâne în noi. Sămânța Lui este gena Lui; însăși gena lui Dumnezeu este în noi. ADN-ul lui Dumnezeu este în noi, căci avem sămânța lui Dumnezeu. Deoarece sămânța Lui este în noi, pentru că Cristos este sămânța gloriei în noi, putem fi siguri că într-o zi vom fi așa cum este El, căci gena Lui din noi ne va face la fel ca El!

Așa cum un câine naște un câine și, când cățelușul crește, el exprimă viața unui câine, tot așa Dumnezeu ne-a născut și, deși astăzi putem fi imaturi, într-o zi sămânța gloriei din noi va crește spre maturitate și se va dezvolta până când vom intra pe deplin în gloria Lui! Amin!

Mântuitorul nostru, Domnul Isus, a luat conducerea pentru a lupta spre glorie; întreaga Lui viață a fost un proces de luptă pentru glorie. El a mărturisit în Luca 12:49-50 că El vrea să elibereze focul vieții divine și să fie botezat, astfel încât să elibereze viața lui Dumnezeu.

El a vrut să fie botezat cu botezul morții Sale, astfel încât focul vieții divine din El să fie eliberat și să aprindă milioane de ființe umane! Chiar acum, noi, cei care credem în Cristos, avem focul divin în duhul nostru.

Am putea crede că există doar o flacără pilot acolo, o mică flacără, dar atunci când ne exersăm duhul, focul vieții divine arde puternic în noi! Aleluia! Impulsul vieții spirituale a ajuns la noi, arde în noi și este sămânța gloriei în noi!

Există imboldul vieții spirituale în noi, o forță motrice care ne împinge să mergem mai departe cu Domnul și să ne dăm Lui, chiar să-L iubim mai presus de propriul nostru control. Trebuie doar să cooperăm cu creșterea Lui în noi și cu arderea Lui în noi.

Creșterea seminței gloriei în noi este un proces de luptă. Gloria este înflorirea elementului divin în noi. Slavă Domnului, gloria în care vom intra este gloria elementului divin care a fost semănat în noi ca o sămânță (2 Tesaloniceni 1:10).

Când Domnul va veni, pe de o parte, El va veni din cer, iar pe de altă parte, El va veni din noi, căci El va fi glorificat în sfinții Săi. El va fi glorificat în sfinții Săi pentru a fi privit cu admirație în toți cei care au crezut. Aceasta înseamnă că necredincioșii se vor minuna de El și Îl vor admira, chiar vor fi uimiți de faptul că El este glorificat în sfinți! Slavă Domnului!

Slavă Domnului că El a venit ca și Căpitan al mântuirii, Autorul mântuirii, iar acum El este în noi ca sămânța gloriei, crescând în noi până când suntem aduși pe deplin în glorie! Slavă Domnului!

Doamne Isuse, îți mulțumim că ești Autorul mântuirii, Căpitanul mântuirii noastre! Te lăudăm că ești Înainte-mergătorul, Cel care a croit calea spre glorie! Aleluia, Cristos este Pionierul și Îl urmăm în glorie! Îți mulțumim, Doamne, că ai luat conducerea pentru a intra în glorie și acum Te urmăm în glorie! Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine pentru a merge pe aceeași cale pe care ai mers Tu pentru a fi aduși în aceeași glorie, care a fost rânduită de Dumnezeu pentru noi! Aleluia, Autorul mântuirii, Omul în glorie, este acum sămânța gloriei din noi! Amin, Doamne, crești în noi puțin mai mult astăzi! Îți mulțumim că ești sămânța gloriei în noi. Aleluia, Cristos este în noi ca speranță a gloriei! Crește în noi, Doamne. Ține-ne în procesul luptei, astfel încât să putem avea glorie sporită în noi până când vom fi aduși pe deplin în glorie! Amin, Doamne, fie ca elementul divin din noi să înflorească până când vom intra în glorie! Slavă Domnului!

Suntem mântuiți întru glorie prin procesul suferinței, iar Cristos ne conduce în glorie!

Când auzim că Dumnezeu, în Cristos, a venit în noi ca sămânța gloriei, suntem umpluți de recunoștință și speranță, căci această sămânță vie va crește în noi, va înflori în noi și ne va aduce în glorie! Ce destin glorios avem!

Însă pe baza a ceea ce ne arată Noul Testament, calea prin care putem intra în glorie este foarte specială; implică suferință. Suntem mântuiți în glorie, expresia lui Dumnezeu, prin procesul suferinței (Evrei 10:32-35; 2 Corinteni 4:16-18; Psalmii 84:5-7; 2 Corinteni 3:18; Romani 8:17-18, 21).

Dumnezeu folosește suferința ca proces pentru a ne aduce mai departe și mai adânc în glorie. Toate suferințele noastre ne ajută pe drumurile înalte spre Sion pentru a ne transforma din glorie în glorie.

Fie ca noi să ne întoarcem la cuvântul lui Dumnezeu și să ne rugăm cu adevărat asupra a ceea ce ne spune Domnul, în special asupra porțiunii din 2 Corinteni 4:16-18, ca să fim în pace ori de câte ori trecem prin suferințe. Domnul ne spune să nu ne descurajăm, căci, deși omul nostru din afară se mistuie, totuși omul nostru dinăuntru se înnoiește din zi în zi.

Zi de zi, omul nostru din afară este mistuit; putem simți acest lucru, putem vedea clar acest lucru și cu toții ne dăm seama de acest lucru. Dar, în același timp, deși omul nostru dinăfară se mistuie, credem și ne rugăm ca omul nostru dinăuntru să fie înnoit zi de zi!

Chiar acum, avem ușurința trecătoare a necazului; putem fi necăjiți, putem îndura suferințe, iar necazurile sunt porția noastră zi de zi. Aceasta este o ușurință trecătoare a necazului.

Acest lucru lucrează pentru noi, din ce în ce mai mult, o greutate veșnică de glorie! Fie ca noi să considerăm greutatea veșnică a gloriei mai prețioasă decât ușurința trecătoare a necazului!

Fie ca noi să nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele care nu se văd, căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, iar lucrurile care nu se văd sunt veșnice.

Când ne deschidem către Domnul și Îi permitem lui Cristos, ca sămânță a gloriei, să crească în noi, chiar și în mijlocul suferinței și necazului, suntem binecuvântați, căci avem drumurile înalte spre Sion în inima noastră.

O, cât de binecuvântați suntem când mergem pe calea lui Cristos și a bisericii în interior, permițându-I lui Cristos, ca sămânță a gloriei, să crească în noi până când suntem conduși de Cristos întru glorie!

Fie ca noi să fim astfel de oameni astăzi. Fie ca noi să fim cei care nu numai că intrăm în Dumnezeu inițial prin credința în El, ci, mai mult decât atât, sunt pe drumurile spre Sion pentru a intra în Dumnezeu, zi de zi!

Vrem să mergem pe calea bisericii și să-L experimentăm pe Cristos ca viață nu doar în exterior, ci și mai mult, în interior, având drumurile înalte spre Sion în inima noastră. Slavă Domnului!

Cât de minunat este să vedem că Cristos, Autorul mântuirii noastre, Își îndeplinește datoria de a ne conduce la glorie, crescând în noi ca sămânță a gloriei, pentru ca noi să putem fi aduși în aceeași glorie ca El!

Privim țintă la Isus, care a disprețuit rușinea și a luat crucea, știind că rezultatul va fi multă glorie. Ne uităm de la orice și de la oricine altcineva la El, căci numai privind la El suntem infuzați cu ceea ce este El.

El Se împarte pe Sine Însuși ca viață și sursă de viață în noi nu doar ca nou să îndurăm suferința, ci și mai mult, pentru a avea o greutate sporită de glorie în ființa noastră. Cu adevărat, această ușurință momentană a suferinței nu se poate compara cu greutatea veșnică a gloriei!

Suferințele noastre pot fi destul de dureroase astăzi, dar ele sunt doar ușurința momentană a suferinței care lucrează pentru noi greutatea veșnică a gloriei. Aleluia!

Doamne Isuse, pur și simplu Te iubim. Ne deschidem Ție. Îți mulțumim că ne-ai mântuit în glorie, în expresia lui Dumnezeu! Aleluia, suntem mântuiți întru glorie prin procesul suferinței! O, Doamne! Fie ca toate suferințele noastre să ne ajute pe drumurile înalte spre Sion pentru a ne transforma din glorie în glorie! Amin, Doamne, transformă-ne tot mai mult din glorie în glorie pe măsură ce trecem prin suferințe, ca să putem deveni mireasa Ta glorioasă! Nu privim la ușurința momentană a suferinței; pur și simplu privim țintă la Isus ca să mergem mai departe cu El și să fim infuzați cu glorie! Crești în noi, Doamne dragă, ca sămânța gloriei! Adaugă-ne mai mult din gloria Ta! Amin, Doamne, nu suntem descurajați, ci mai degrabă, pe măsură ce omul nostru din afară se mistuie, omul nostru dinăuntru se înnoiește zi de zi! Amin, Doamne, mai multă înnoire astăzi! Nu privim la lucrurile care se văd, ci la cele care nu se văd, căci privim la greutatea veșnică a gloriei introdusă în noi prin suferințele noastre! Aleluia, Domnul ne conduce în glorie și suntem mântuiți în glorie!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ is the Seed of Glory within us and We’re Saved into Glory through Suffering, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 31 cu tema: Autorul (Căpitanul) mântuirii și Înainte-mergătorul care conduce numeroși fii în glorie, intrând dincolo de perdea și mergând în afara taberei (ziua 2), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Trăim în unirea organică cu Domnul pentru a fi biserica în Dumnezeul Triunic în realitate

15/04/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Ca și credincioși în Cristos, avem o relație de viață personală și intimă cu Dumnezeu, căci suntem născuți din Dumnezeu pentru a fi fii ai lui Dumnezeu și împreună suntem biserica în Dumnezeul Triunic, trăind în unirea organică cu Domnul în toate lucrurile pentru ca El să fie exprimat prin noi.

Aleluia, suntem uniți cu Domnul ca un singur duh! Amin, Doamne, vrem să trăim astăzi în duhul nostru contopit! Salvează-ne de la a trăi doar în omul nostru natural pentru a fi o creație veche; fie ca noi să ne exersăm duhul pentru a trăi în duhul contopit pentru a fi o creație nouă în înviere! Amin!

Întreaga Biblie a fost scrisă conform principiului economiei lui Dumnezeu, în care Dumnezeu vrea să Se introducă în om pentru a fi viața omului și totul. Dumnezeu nu vrea doar să facă o lucrare printre oameni și să câștige niște oameni care să fie de partea Lui sau să facă lucruri pe care El vrea ca ei să le facă.

Dumnezeu are o dorință a inimii Sale, o intenție, și a făcut o economie pentru a duce la îndeplinire ceea ce este în inima Lui. În Vechiul Testament, cei care Îl iubeau pe Dumnezeu și Îl căutau nu puteau înțelege sau vedea ce era în inima lui Dumnezeu.

Ei Îl căutau pe Dumnezeu, citeau cuvântul Lui, prețuiau cuvântul Lui și se rugau; aveau o relație intimă cu Dumnezeu și Îl cunoșteau pe Dumnezeu într-o anumită măsură, dar dorința inimii lui Dumnezeu nu le-a fost revelată.

Însă nouă, în Noul Testament, această dorință a inimii lui Dumnezeu ne-a fost revelată și acum putem vedea că Dumnezeu vrea să Se distribuie în poporul Său pentru a fi viața și totul pentru ei, astfel încât aceștia să devină expresia Lui corporativă.

Biblia se încheie cu Noul Ierusalim, expresia corporativă a lui Dumnezeu în om și prin om; în Noul Ierusalim, îi vedem atât pe Dumnezeu, cât și pe om uniți, contopiți și încorporați ca unul singur.

Dacă ne dăm seama că revelația Dumnezeului Triunic din Biblie este în principal pentru distribuirea Sa divină, ne vom deschide pur și simplu către Domnul pe măsură ce citim cuvântul Său, astfel încât să putem rămâne sub distribuirea divină și să savurăm tot ceea ce este Dumnezeu.

Fie ca noi să învățăm să ne deschidem către Domnul. Fie ca noi să învățăm să ne exersăm duhul și să ne întoarcem inima către Domnul, astfel încât El să se poată introduce în noi, chiar să ne umple cu ceea ce este El, astfel încât să putem fi pe deplin una cu El pentru expresia Sa corporativă.

În cugetarea noastră rugativă asupra cuvântului lui Pavel din 1 Tesaloniceni 1:1 referitor la biserica fiind în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos, trebuie să vedem că am fost regenerați de Dumnezeu pentru a avea o relație de viață cu El și, pe măsură ce rămânem în unirea organică cu El, suntem în realitate biserica în Dumnezeul Triunic! Aleluia!

Putem fi biserica în Dumnezeul Triunic pentru că suntem născuți din Dumnezeu Tatăl pentru a fi copiii Săi și suntem uniți cu Domnul Isus Cristos

În 1 Tesaloniceni 1:1, Pavel nu a spus: Către biserica tesalonicenilor în Dumnezeu; ci mai degrabă, el a spus: Către biserica tesalonicenilor în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos. Această epistolă a fost scrisă de Pavel către sfinții din Tesalonic, o biserică locală; această biserică era compusă din credincioșii din acel oraș, dar, în același timp, biserica era în Dumnezeul Triunic.

Menționarea Tatălui și a Fiului implică și sugerează Duhul; biserica în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos implică faptul că biserica este în Dumnezeul Triunic. Local, biserica se află într-o anumită localitate; în ochii lui Dumnezeu, însă, biserica este în Dumnezeul Triunic.

Acest lucru se datorează faptului că biserica s-a născut din Dumnezeu Tatăl și este unită organic cu Domnul Isus Cristos. Biserica locală este născută din Dumnezeu Tatăl cu viața și natura Sa; de asemenea, biserica locală este unită organic cu Domnul Isus în tot ceea ce este și a făcut El.

Cum putem spune aceasta? Deoarece, așa cum vedem în Ioan 1:12-13, toți cei care L-au primit pe Domnul Isus, adică toți care cred în El, au primit autoritatea de a fi copii al lui Dumnezeu. Tuturor celor ce L-au primit pe Cristos, Dumnezeu le-a dat autoritatea să devină copii ai lui Dumnezeu, celor ce cred în Numele Lui, care nu au fost născuți din sânge, nici din voia cărnii, nici din voia omului, ci din Dumnezeu.

Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, nu suntem doar creația lui Dumnezeu, adică nu suntem doar oameni creați de Dumnezeu după chipul și asemănarea Lui, ci suntem și născuți din Dumnezeu! De aceea, ca biserică, nu suntem doar în Dumnezeu sau din Dumnezeu; suntem în Dumnezeul Triunic. Biserica este compusă din ființe umane, dar biserica este în Dumnezeul Triunic.

Toți credincioșii autentici în Cristos sunt ființe umane regenerate, cei care sunt născuți din nou prin credința în Isus Cristos. Prin credința în Cristos, devenim copii ai lui Dumnezeu. Ce minunat e că noi, ființele umane, suntem fii ai lui Dumnezeu!

E uimitor acest lucru: suntem copii ai lui Dumnezeu nu doar pozițional, ci și dispozițional, căci viața și natura lui Dumnezeu sunt în noi pentru a ne face fii ai lui Dumnezeu pe deplin! Relația noastră cu Dumnezeu astăzi nu este doar cea a unor creaturi cu un Creator; relația noastră este organică, în viață, căci suntem născuți din Dumnezeu Tatăl și suntem uniți organic cu Cristos în tot ceea ce este și a făcut El.

Trebuie să vedem ce suntem și cine suntem în ochii lui Dumnezeu și conform cuvântului Său. Nu suntem doar ființe umane create după chipul lui Dumnezeu pentru a purta asemănarea Lui. Cu mult mai mult, suntem fii ai lui Dumnezeu, născuți din nou cu viața lui Dumnezeu pentru a fi copii ai lui Dumnezeu, iar Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu (Romani 8:16). Slavă Domnului!

Ca creaturi ale lui Dumnezeu, înainte de regenerarea noastră, nu aveam viața lui Dumnezeu; aveam doar o viață creată, umană, care este decăzută. Dar când am fost regenerați, slavă Domnului, am început o relație de viață cu Dumnezeu. Prin renașterea noastră, am fost aduși într-o unire organică cu Dumnezeul Triunic.

Dumnezeu în Cristos, ca Duh, a venit în duhul nostru pentru a ne regenera și a fi unit cu noi în mod organic. El nu a venit în noi doar ca să ne viziteze; El a venit să rămână, chiar să se contopească cu noi. Prin regenerare, suntem copii ai lui Dumnezeu, născuți de Dumnezeu cu viața și natura Lui și împreună facem parte din biserica în Dumnezeul Triunic!

Biserica este compusă din fii ai lui Dumnezeu, iar biserica este în Dumnezeul Triunic. Slavă Domnului că, într-o zi, El a venit în noi și ne-a atins, iar noi ne-am pocăit, am crezut în Fiul lui Dumnezeu și L-am primit ca Mântuitor și viață a noastră!

Când ne-am deschis, prin îndurarea Domnului, și L-am primit pe Cristos în noi, ne-am născut din nou pentru a deveni fii ai lui Dumnezeu și am început o relație pe viață cu Domnul, o relație organică, în contopirea lui Dumnezeu și a omului în duhul nostru.

Împreună, suntem componenții bisericii, Trupul lui Cristos. Nu suntem doar creștini individuali care fac tot posibilul să trăiască viața creștină, căci într-o zi Domnul va veni și ne va judeca; mai degrabă, suntem membre ale Trupului lui Cristos.

Individual, suntem fii ai lui Dumnezeu și, împreună, suntem biserica în Dumnezeul Triunic. Individual, suntem creștini care trăiesc o viață de om-Dumnezeu și, împreună, suntem membre ale lui Cristos, chiar biserica în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos. Cât de glorios e acest lucru!

Dacă vedem cine suntem și ce suntem conform perspectivei lui Dumnezeu revelate în cuvântul lui Dumnezeu, viața noastră de zi cu zi va fi înălțată și revoluționată, iar Domnul va avea o cale de a-Și îndeplini economia în noi și prin noi într-un mod organic, prin rămânerea noastră în unirea organică cu El.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai adus într-o unire organică cu Tine prin credința noastră în Cristos! Aleluia, am fost ființe umane create după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, dar prin credința în Cristos am devenit copii ai lui Dumnezeu! Doamne, ce fapt uimitor este că noi, care eram păcătoși, am devenit fii ai lui Dumnezeu prin pocăință și credință în Cristos! Slavă Domnului, Dumnezeu ne-a dat autoritatea de a deveni copii ai lui Dumnezeu, cei care sunt născuți nu din carne sau din voia omului, ci din Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca să vedem că am fost aduși în această relație de viață cu Dumnezeu și că nu mai suntem doar creaturi ale lui Dumnezeu, ci fii ai lui Dumnezeu! Fie ca să ne dăm seama că suntem fii ai lui Dumnezeu, născuți din Dumnezeu cu viața și natura Lui și împreună suntem biserica în Dumnezeul Triunic! Aleluia, suntem biserica în Dumnezeul Triunic! Slavă Domnului, suntem biserica în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos! Amin, Doamne, Te lăudăm și Îți mulțumim!

Trăim în unirea organică cu Domnul pentru a fi biserica în Dumnezeul Triunic în realitate

Dacă privim creștinismul în general, dacă privim situația din creștinătatea de astăzi, ne dăm seama repede că există multă degradare și corupție printre creștini. Conform perspectivei lui Dumnezeu, biserica este în Dumnezeul Triunic, dar în realitate, unde este biserica în Dumnezeul Triunic pe pământ astăzi? Chiar și printre noi, în viața de biserică, suntem noi în realitate biserica în Dumnezeul Triunic? Este Dumnezeul Triunic exprimat prin noi, pe măsură ce rămânem în unirea organică cu Domnul?

Trebuie să ne dăm seama că, chiar dacă avem o relație de viață cu Domnul prin credința în El, trebuie să alegem să trăim zilnic în unirea organică cu Domnul, astfel încât să putem fi biserica în Dumnezeul Triunic în realitate.

Așa cum fiul unui împărat va fi într-o zi împărat, dar până atunci, trebuie să învețe să se comporte ca un împărat, tot așa și noi astăzi suntem fii ai lui Dumnezeu și trebuie să învățăm să trăim prin viața divină din duhul nostru, umblând conform duhului, pentru a-L putea exprima pe Dumnezeu (Romani 8:4).

Nu trebuie să încercăm să ne comportăm în felul acesta sau altul; am fost uniți cu Domnul ca un singur duh (1 Corinteni 6:17) și avem o unire organică cu El. Domnul Isus este vița, iar noi suntem mlădițele (Ioan 15:1); Tatăl este vierul.

Dumnezeul Triunic revelat în Cuvântul lui Dumnezeu este pentru savurarea și experiența noastră, pentru ca noi să fim expresia corporativă a lui Dumnezeu. Pe măsură ce rămânem și trăim în unirea organică cu Domnul, El va trăi în noi, El va fi exprimat prin noi și vom fi în realitate biserica în Dumnezeul Triunic.

Chiar dacă am primit viața și natura lui Dumnezeu în momentul regenerării noastre, suntem încă ființe umane, dar avem o viață diferită în noi. Am fost despărțiți de omul vechi, de vechea sursă, și am fost uniți organic cu Dumnezeul Triunic, pentru a putea fi una cu El în duh.

În exterior, suntem ființe umane care trăiesc în trup; în interior, suntem uniți cu Domnul ca un singur duh, iar viața pe care o trăim acum în carne, o trăim în credință – unirea organică cu Domnul (Galateni 2:20).

Așa a trăit apostolul Pavel. Când era în închisoare, nu s-a plâns, nu a cârtit și nu a încercat să scape; pur și simplu a trăit în unirea organică cu Domnul pentru a-L exprima pe Cristos. El L-a mărit pe Cristos în trupul său și, fie prin viață, fie prin moarte, a aspirat să-L trăiască pe Cristos și să-L mărească pe Cristos. Am fost aduși în această unire organică cu Domnul.

După cum spune apostolul Ioan în 1 Ioan 1:1-3, avem părtășie cu Dumnezeu Tatăl și cu Fiul Său, iar ceea ce vedem de la El în părtășia noastră cu El, raportăm și altora, pentru ca să avem părtășie împreună, iar părtășia noastră este în și cu Dumnezeul Triunic.

Viața noastră creștină trebuie să fie în această contopire cu Dumnezeu, în unirea cu Dumnezeu, chiar în încorporarea cu Dumnezeu, unde El locuiește în noi și noi trăim în unirea organică cu Domnul.

Așa cum mlădițele rămân în viță și trăiesc una cu vița, exprimând vița și aducând rod rămânând în viță, tot așa trebuie să rămânem în Domnul zilnic, trăind în duhul nostru unit, pentru a-L putea exprima.

În primul rând, trebuie să vedem că suntem în Cristos și El este în noi; suntem uniți organic ca unul singur. Când vom vedea acest lucru, vom alege să nu mai trăim în noi înșine sau singuri, ci să ne întoarcem către El, să trăim un singur duh cu El și să prețuim viața în unirea organică cu El.

O, ce viață binecuvântată avem când trăim în unirea organică cu Domnul! Chiar dacă acest lucru este atât de personal și intim, căci trăim în unirea organică cu Domnul în duh, este și ceva corporativ, căci Cristosul în care rămânem este Cristosul corporativ, Trupul Cristos, așa că noi, împreună cu sfinții, suntem biserica în Dumnezeul Triunic! Aleluia!

Doamne Isuse, alegem să trăim astăzi în unirea organică cu Domnul, pentru a putea fi biserica în Dumnezeul Triunic în realitate. Amin, Doamne, ne exersăm duhul pentru a trăi un singur duh cu Tine astăzi. Îți mulțumim că ai venit în noi și că ne-ai adus în Tine, pentru a putea fi pe deplin una cu Tine în duh! Aleluia, cel ce se unește cu Domnul este un singur duh! Amin, Doamne, vrem să rămânem aici, în unirea organică cu Tine, toată ziua de astăzi. Ține-ne în legătură intimă cu Tine. Vrem să avem părtășie cu Tine în toate lucrurile. Fie ca părtășia noastră să fie cu Tatăl și cu Fiul, pentru ca și noi să putem avea părtășie cu ceilalți și să fim biserica în Dumnezeul Triunic în realitate. Amin, Doamne, fie ca noi să fim găsiți în Tine și fie ca Tu să trăiești în noi. Fie ca viața noastră de zi cu zi să nu mai fie în trup sau în omul natural, ci în Cristos, chiar în unirea organică cu Domnul. Trăiește în noi astăzi. Exprimă-te prin noi astăzi. Fie ca noi să fim biserica în Dumnezeul Triunic în realitate!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Live in the Organic Union with the Lord to be the Church in the Triune God in Reality, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 30 cu tema: Biserica în Dumnezeul Triunic (ziua 4), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne păstrăm trupul în sfințire prezentându-l lui Dumnezeu pentru a trăi o viață sfântă

10/04/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Pentru a putea coopera cu Dumnezeu în a ne păstra trupul în sfințire, trebuie să ne prezentăm trupul înaintea Lui, astfel încât să putem trăi o viață sfântă pentru viața de biserică, practicând viața Trupului pentru a împlini voia perfectă a lui Dumnezeu.

O, Doamne, ne dăm Ție! Ne prezentăm trupurile ca o jertfă vie Ție! Fie ca trupul nostru să fie pentru viața de biserică, chiar o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu! Amin, Doamne, sfințește trupul nostru!

Săptămâna aceasta am considerat cu rugăciune cauza nevinovăției noastre în sfințenie și cauza sfințirii noastre complete în duhul, sufletul și trupul nostru. Noi, credincioșii în Cristos, trebuie să trăim o viață sfântă pentru viața de biserică; pentru aceasta, avem nevoie ca Domnul să ne întărească inima fără vină în sfințenie.

Inima noastră, conform Bibliei, este o compoziție a minții, emoției și voinței noastre, împreună cu conștiința. Motivul pentru care inima noastră este importantă este că inima noastră este intrarea și ieșirea vieții, chiar întrerupătorul vieții.

Dacă inima noastră nu este potrivită, viața lui Dumnezeu în duhul nostru este împiedicată să crească în noi și să curgă în ființa noastră interioară. De partea Sa, Dumnezeu este neschimbător, iar economia Sa eternă este ceva asupra căruia El se concentrează la maximum. De partea noastră, însă, inima noastră este schimbătoare, deci este vinovată. Trebuie să fim înnoiți în inima noastră.

Trebuie să avem o inimă fără vină. Trebuie să fim cei sfințiți trăind o viață sfântă pentru viața de biserică. Dumnezeu lucrează în noi pentru a ne sfinți, iar noi cooperăm cu El tratând cu inima noastră.

Ne deschidem Domnului în rugăciune din nou și din nou, pentru ca inima noastră să fie moale, pură, iubitoare și împăcată. Fie ca Domnul să ne întărească inima fără vină în sfințenie prin înnoirea continuă a Duhului sfințitor.

Pe partea juridică, Cristos și-a vărsat sângele pentru răscumpărarea noastră; pe partea organică, El ne sfințește continuu în dispoziția noastră ca Duh, astfel încât duhul, sufletul și trupul nostru să fie păstrate complete, fără vină, la venirea Domnului nostru Isus Cristos.

Trebuie să cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra duhul în sfințire; adică, trebuie să ne menținem duhul într-o stare vie, exersându-ne duhul. Trebuie să avem părtășie cu Domnul și să-L atingem încontinuu!

De asemenea, trebuie să cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra sufletul în sfințire, tratând și curățând cele trei „artere” principale ale inimii noastre. Mintea noastră trebuie să fie înnoită. Emoțiile noastre trebuie să fie tratate și acordate la emoțiile lui Cristos. Iar voința noastră trebuie să fie supusă.

Fie ca noi să cooperăm cu Dumnezeu pentru a trata inima noastră și a ne păstra sufletul în sfințire.

Cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul în sfințire, neprezentându-ne trupul la nimic păcătos, ci prezentându-l lui Dumnezeu pentru voia Lui

Trebuie să fim cei care cooperează cu Dumnezeu nu doar pentru a ne păstra duhul și sufletul în sfințire, ci, mai mult decât atât, trupul nostru. Trebuie să cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul în sfințire. Cum? Prin prezentarea trupului nostru înaintea Lui, astfel încât să putem trăi o viață sfântă pentru viața de biserică, practicând viața Trupului pentru a îndeplini voia perfectă a lui Dumnezeu (Romani 12:1-2; 1 Tesaloniceni 4:4; 5:18).

Trebuie să ne dăm seama că, deși credem că ne cunoaștem trupul, căci este propriul nostru trup, trupul nostru căzut este carnea, sala de întâlnire a lui Satan, a păcatului și a morții.

Pe de o parte, prin răscumpărarea lui Cristos, duhul nostru regenerat este sala de întâlnire a Tatălui, a Fiului și a Duhului; pe de altă parte, carnea noastră este sala de întâlnire a lui Satan, a păcatului și a morții (Romani 6:6, 12, 14; 7:11, 24; 1 Corinteni 6:15, 19).

Prin regenerare, Cristos a venit în noi; acum trebuie să cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul în sfințire, astfel încât trupul nostru să fie un membru al lui Cristos și un templu al Duhului Sfânt. Trupul nostru este decăzut și corupt, căci păcatul ne-a deteriorat și a ruinat trupul pentru a-l face trupul păcatului (Romani 6:6).

Pentru a ne păstra trupul în sfințire, nu ar trebui să-i permitem niciodată să urmeze omul vechi; mai degrabă, ar trebui să-L glorificăm pe Dumnezeu în trupul nostru (1 Corinteni 6:20).

Trebuie să ne păstrăm trupul în sfințire, mărindu-L pe Cristos în trupul nostru (Filipeni 1:20). Aceasta este pe partea pozitivă. Pe partea negativă, nu trebuie să trăim conform sufletului nostru, omul vechi; dacă facem asta, trupul păcatului își va pierde slujba și va deveni șomer.

Dar dacă nu ne exersăm duhul și nu cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul în sfințire, implicit vom păcătui. Când devenim sufletești, când trăim prin viața sufletească, trupul nostru este folosit, așa că trupul păcatului este activ și măreț.

Dar când ne renegăm sufletul, ne punem omul cel vechi pe cruce, iar trupul nostru păcatului va fi neocupat, așa că nu vom mai sluji păcatului ca robi.

Pentru a ne păstra trupul, nu trebuie să ne oferim trupul la nimic păcătos. În schimb, ar trebui să ne prezentăm ca robi ai dreptății și membrele noastre ca arme ale dreptății (Romani 8:13; Daniel 5:23).

De aceea, Pavel ne-a poruncit să ne abținem de la curvie (1 Tesaloniceni 4:2). Când ne abținem de la curvie, ne păstrăm trupul, vasul nostru, în sfințenie și onoare.

Astăzi, întreaga lume este plină de contaminare și întinăciune. Când mergi pe stradă, toate reclamele și panourile publicitare ne pângăresc și chiar felul în care oamenii se îmbracă, vorbesc și se comportă este atât de întinător.

Mai mult, avem telefoanele mobile și lumea este la îndemâna noastră; suntem de atâtea ori întinați de ceea ce ne uităm la telefon, de ceea ce ascultăm și de ceea ce citim. O, Doamne! Poate că începem să urmărim sau să citim ceva bun sau interesant, dar ajungem să obținem ceva care ne pângăriește.

Deoarece lumea este atât de contaminantă și pângăritoare, ne este foarte dificil să ne păstrăm trupul. Domnul nu vrea să ieșim din lume și să fim undeva pe un munte doar cu Domnul și cu sfinții; El vrea să cooperăm cu El pentru a ne păstrăm trupul în sfințire în mijlocul lucrurilor și oamenilor care sunt acolo cu noi.

Ca părinți, trebuie să învățăm să ne ținem departe de pângărire și contaminare prin sfințirea în ceea ce vedem, auzim și facem și, de asemenea, trebuie să ne învățăm copiii să facă același lucru. Trebuie să ne învățăm copiii, chiar și pe cei din școala primară, să se păstreze și să se țină departe de aceste elemente contaminante.

Dacă credem că copiilor trebuie să li se permită să fie testați pentru a dezvolta rezistență, ne înșelăm amarnic și, în viitor, vom regreta o astfel de acțiune.

Dar dacă îi ajutăm pe copiii noștri să savureze cuvântul lui Dumnezeu, creația lui Dumnezeu și viața de biserică, ajutându-i în același timp să se ferească de lucrurile care întineresc și contaminează lumea, vom culege roadele.

Indiferent cât de tineri sau de bătrâni suntem, atâta timp cât suntem ființe umane, trebuie să ne păzim de poftă și întinăciune. Lucrurile pe care le privim, lucrurile la care ne uităm, lucrurile pe care le ascultăm și lucrurile pe care le citim ne pot întina și contamina.

Atâta timp cât nu am fost transfigurați și rămânem în vechea creație, atâta timp cât încă avem trupul, trebuie să ne păstrăm trupul. Nu este ușor să ne păstrăm trupul, căci asta înseamnă că trebuie să fim atenți să nu privim la nimic, să nu ascultăm la nimic și să nu atingem nimic care ne-ar putea pângări trupul.

Voia lui Dumnezeu este sfințirea noastră, să știm cum să ne stăpânim vasul în sfințenie și cinste (1 Tesaloniceni 4:3-4). Motivul pentru care oamenii de astăzi se dedau patimii poftei este că nu-L cunosc pe Dumnezeu (v. 5). Dar noi Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Îl iubim pe Dumnezeu. Vrem să cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul.

Nu suntem imuni la pângărire și contaminare. Pentru a ne păstra trupul, trebuie să-l lovim și să-l conducem ca pe un sclav pentru a ne împlini scopul sfânt de a deveni parte a sfintei cetăți a lui Dumnezeu (1 Corinteni 9:27; Apocalipsa 21:2).

Trebuie să fim atenți la ce privim. Trebuie să fim veghetori cu privire la ceea ce ascultăm. Și trebuie să fim vigilenți pentru a ne asigura că nu atingem sau nu facem lucruri păcătoase, căci ele ne pângăresc. Ar trebui pur și simplu să ne deschidem Domnului și să-I spunem:

Doamne Isuse, vrem să cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul în sfințire. Ne prezentăm trupul Ție pentru a trăi o viață sfântă pentru viața de biserică. O, Doamne, fie ca să ne dăm seama că, așa cum duhul nostru este sala de întâlnire a Dumnezeului Triunic, tot așa trupul nostru este sala de întâlnire a lui Satan, a păcatului și a morții! Vrem să ne întoarcem de la trupul nostru la duhul nostru! Nu ne îndreptăm mintea spre trup cu patimile și poftele lui, ci spre duhul nostru! Vrem să ne păstrăm trupul glorificându-L pe Dumnezeu în trupul nostru! Amin, Doamne, fie ca Tu să fii mărit în trupul nostru. Alegem să nu trăim după sufletul nostru, omul cel vechi. Alegem să trăim în duh și după duhul nostru! Amin, Doamne, alegem să nu ne prezentăm trupul la nimic păcătos; în schimb, ne prezentăm ca robi ai dreptății! Ne prezentăm membrele ca arme ale dreptății! O, Doamne, nu avem încredere în trupul nostru și nu avem încredere în sufletul nostru căzut; ne prezentăm trupul Ție pentru ca viața de biserică să fie sfințită! Fie ca noi să ne conducem trupul ca un sclav pentru a ne împlini scopul sfânt, astfel încât să putem deveni cetatea sfântă! Amin!

Dumnezeu ne sfințește pe deplin, iar noi cooperăm prin bucurie, rugăciune, mulțumiri, prin a nu stinge Duhul și prin a nu disprețui profețiile

1 Tesaloniceni 5:12-24 este o porțiune minunată din Cuvânt care ne arată cum, de partea Lui, Domnul lucrează pentru a ne sfinți, iar de partea noastră, noi ar trebui să cooperăm cu El pentru a fi sfințiți.

Dumnezeu ne sfințește pe deplin, iar noi cooperăm cu lucrarea Lui de sfințire. Trebuie să cooperăm cu lucrarea de sfințire a lui Dumnezeu trăind o viață sfântă pentru viața de biserică.

El lucrează în noi atât voința, cât și lucrarea, pentru buna Lui plăcere, iar noi cooperăm trăind o viață spirituală și separată.

Dumnezeu lucrează în noi pentru a ne sfinți și a ne păstra, chiar pentru a ne păstra întreaga ființă completă la venirea Lui. El vrea să ne sfințească pe deplin și să ne păstreze duhul, sufletul și trupul complete la venirea Lui. Cât de minunat!

Din partea noastră, însă, trebuie să cooperăm cu El. Cooperăm cu El păstrându-ne duhul, sufletul și trupul în sfințire. Cooperăm cu El bucurându-ne întotdeauna, rugându-ne neîncetat, mulțumindu-I în toate, nestingând Duhul și nedisprețuind profeția în adunările bisericii. Amin!

Mai ales când vine vorba de cooperarea cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul în sfințire, trebuie să ne prezentăm trupul înaintea Lui, ca să putem trăi o viață sfântă pentru viața de biserică.

Nu putem spune că ne păstrăm trupul în sfințire și, pe de altă parte, să nu mergem la adunările bisericii. Trebuie să ne prezentăm trupul pentru viața de biserică pentru a-L savura pe Domnul împreună cu sfinții. Trebuie să trăim o viață sfântă pentru viața de biserică.

Trebuie să practicăm viața Trupului pentru a împlini voia perfectă a lui Dumnezeu. Dar nu facem acest lucru într-un mod exterior, pentru că este obligatoriu; nu o facem pentru că ni se spune să o facem, ci pentru că ne exersăm duhul.

Ne exersăm duhul pentru a ne ruga neîncetat. Ne exersăm duhul pentru a ne bucura mereu. Ne exersăm duhul pentru a-I mulțumi Domnului în toate lucrurile și cu privire la toate lucrurile. Ne exersăm duhul pentru a nu stinge Duhul, ci mai degrabă pentru a vorbi despre Domnul și a vorbi în numele Domnului.

Și ne exersăm duhul atunci când venim la întâlnirile bisericii, astfel încât să putem aprecia profețiile sfinților și să nu le disprețuim. Suntem credincioși în Cristos care ne exersăm duhul din nou și din nou.

Când ne exersăm duhul, tratăm arterele principale ale inimii noastre înaintea Domnului sub strălucirea Sa și ne prezentăm trupul Domnului pentru viața de biserică, astfel încât să putem trăi o viață sfântă, vom fi păstrați în viața divină.

Duhul nostru va fi păstrat de orice moarte și întinare. Sufletul nostru va fi păstrat de orice poluare sau blocaj în mintea, emoția și voința noastră. Și trupul nostru va fi păstrat de întinarea și contaminarea acestei epoci. Spontan, vom trăi o viață sfântă pentru viața de biserică.

Fie că suntem credincioși noi sau că suntem credincioși de mulți ani, trebuie să cooperăm cu Domnul pentru a ne păstra duhul, sufletul și trupul în sfințire, astfel încât să putem trăi o viață sfântă pentru viața de biserică.

Numai atunci când cooperăm cu Domnul într-un astfel de mod, El poate curge în noi ca viață și poate curge și din noi ca viață pentru a sluji viață altora pentru zidirea bisericii.

Doamne Isuse, ne exersăm duhul pentru a coopera cu Tine, pentru a ne păstra duhul, sufletul și trupul în sfințire. Îți mulțumim, Doamne, că lucrezi în noi pentru a ne sfinți și a ne păstra întreaga ființă – duh, suflet și trup – completă și fără vină la venirea Ta! Amin, vrem să cooperăm cu Tine astăzi. Ne exersăm duhul pentru a ne bucura mereu, a ne ruga neîncetat și a mulțumi în toate lucrurile! Amin, ne exersăm duhul pentru a nu stinge Duhul, ci mai degrabă pentru a vorbi una cu Domnul și a nu disprețui niciodată profeția în adunările bisericii! Aleluia, putem coopera cu Domnul pentru a ne sfinți întreaga ființă, astfel încât să putem trăi o viață sfântă pentru viața de biserică! Amin, Doamne, fie ca să trăim o viață atât de sfințită și sfântă pentru viața de biserică astăzi! Fie ca viața Ta divină să curgă în noi și prin noi către alții în viața de biserică, pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos! Aleluia, credincios este Cel ce ne cheamă, căci El va și face acest lucru! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Preserve our Body in Sanctification by Presenting it to God to Live a Holy Life, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 29 cu tema: Cauza nevinovăției noastre în sfințenie și cauza sfințirii noastre complete în duhul, sufletul și trupul nostru (ziua 6), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie moale, pură, iubitoare și în pace: cooperăm cu El!

07/04/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Fiind Cel care ne sfințește, Dumnezeul nostru, care lucrează în interior, operează pentru a ne trata inima, astfel încât viața Lui să curgă liber în noi, iar noi trebuie să cooperăm cu El în a trăi o viață sfântă pentru viața de biserică, căci Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie moale, pură, iubitoare și în pace.

O, Doamne, inima noastră! Îți dăm inima noastră! Lucrează în inima noastră pentru a o face moale, pură, iubitoare și în pace! Fie ca inima noastră să fie singulară pentru Tine, mereu deschisă Ție! Curgi liber în noi și curge din ființa noastră ca multe râuri de apă vie! Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, am primit îndurarea lui Dumnezeu pentru a ne pocăi și a crede în Domnul Isus, iar în momentul regenerării noastre, Dumnezeu ne-a dat o inimă nouă pentru a-L iubi și un duh nou pentru a-L contacta.

El ne-a luat inima de piatră și ne-a dat o inimă de carne pentru a fi plină de sentimente față de El și ne-a înnoit duhul adăugându-Se ca viață divină la duhul nostru. Slavă Domnului!

Însă acesta este doar începutul vieții noastre creștine. Acum, că inima noastră este nouă și duhul nostru este, de asemenea, nou, trebuie să continuăm să fim înnoiți în inimă și să avem un duh exersat.

Inima noastră este atât de schimbătoare; astăzi este sus și mâine este jos, și chiar mai rău, în aceeași zi este fericită și apoi foarte tristă. Inima noastră este schimbătoare, deci este vinovată; prin urmare, trebuie să fim întăriți fără vină în sfințenie de către Dumnezeu.

Cum se întâmplă acest lucru? Cum poate fi inima noastră întărită fără vină în sfințenie? Este prin înnoirea continuă a Duhului Sfințitor; Duhul din și împreună cu duhul nostru lucrează pentru a ne sfinți nu numai separându-ne pentru Dumnezeu, ci și mai mult, saturându-ne cu elementul și esența sfântă a lui Dumnezeu pentru a ne face la fel de sfinți precum El este sfânt. Ce minunat!

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie întărită, zidită, în starea de a fi sfântă, starea de a fi separată pentru Dumnezeu și saturată cu Dumnezeu. Dumnezeu nu vrea doar să ne schimbe la exterior și să ne îmbunătățească comportamentul până când facem lucrurile la fel ca Cristos și chiar vorbim la fel ca Cristos.

El vrea să lucreze în noi prin distribuirea Sa continuă și fină, până când suntem constituiți cu El și Îl trăim spontan. El a venit în duhul nostru, iar duhul nostru este viață datorită dreptății. Dar din duhul nostru, El vrea să se răspândească în sufletul nostru pentru a face din sufletul nostru viață!

Astăzi vrem să cooperăm cu El. Pentru a fi cei sfințiți trăind o viață sfântă pentru viața de biserică, trebuie să cooperăm cu lucrarea interioară a Celui care ne sfințește, tratând cu inima noastră (Evrei 2:11; Psalmul 139:23-24).

Trebuie să cooperăm cu Domnul, tratând cu inima noastră. Fie ca noi să-I cerem Domnului să ne cerceteze, să ne încerce, să ne cunoască gândurile anxioase și să vadă dacă există vreo cale dăunătoare în noi, ca El să ne poată călăuzi spre viața veșnică.

Fie ca noi să ne rugăm și să cooperăm cu Domnul pentru a ne trata inima, astfel încât să avem o inimă moale, pură, iubitoare și în pace. O, Doamne, inima noastră!

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie moale: El ne înmoaie inima și noi cooperăm cu El

Pe măsură ce învățăm să cooperăm cu Domnul în a ne trata inima, pentru ca curgerea vieții să fie liberă în noi și din noi, trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie moale (Ezechiel 36:26; Matei 13:4, 19; 2 Corinteni 5:14; comp. cu Exod 32:9; Ieremia 48:11).

El ne-a dat o inimă nouă și a venit să se semene în pământul inimii noastre. Însă Îi dăm terenul din ființa noastră pentru ca El să crească? Este inima noastră moale și tandră față de El? Sau suntem noi încăpățânați?

Suntem oare împietriți în inima noastră față de Domnul din cauza traficului lumesc în care suntem implicați? Trebuie să ne dăm seama că inima noastră trebuie să fie moale față de Domnul. Poporul Israel era un popor încăpățânat și la fel suntem și noi astăzi în multe privințe.

Ne place să fim liniștiți și nu vrem să trecem prin suferințe sau greutăți; chiar vrem să ieșim din orice greutăți sau suferințe. Dar Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie moale, așa că El lucrează pentru a ne înmuia inima.

A avea o inimă moale înseamnă că voința noastră față de Dumnezeu este supusă și cedând Lui, nu încăpățânată și răzvrătită. De atâtea ori, însă, inima noastră este ca o piatră, împietrită față de Domnul și nu moale față de El. Așadar, Domnul lucrează în noi și în jurul nostru pentru a ne ajuta să fim moi în inima noastră.

Cum ne înmoaie Domnul inima și cum putem coopera cu El pentru a avea o inimă moale? În primul rând, Dumnezeu își folosește dragostea pentru a ne mișca; El ne constrânge cu dragostea Lui, El ne atrage cu dragostea Lui și dragostea Lui ne topește inima.

Dacă ne deschidem către El și Îi permitem să ne înmoaie inima cu dragostea Lui, El are o cale de a-Și face locuința în inima noastră și de a curge liber ca viață. El are o cale de a lucra în noi ca lege a vieții pentru a ne elibera de legea păcatului și a morții.

Însă dacă inima noastră este încă împietrită și nu este moale față de Domnul, Domnul Își folosește mâna prin mediul înconjurător pentru a ne lovi până când inima noastră se înmoaie.

Numai atunci când inima noastră este moale față de El, El poate lucra în noi și viața Lui poate curge liber în noi.

Fie ca noi să cooperăm cu Domnul zi de zi, mai întâi răspunzând dragostei Sale și în al doilea rând, neopunându-ne mâinii Sale atunci când El lucrează prin mediul înconjurător pentru a ne înmuia. Trebuie să ne rugăm ca inima noastră să fie moale față de Domnul.

Trebuie cu adevărat să ne deschidem față de El în această privință, căci tot ce ne înconjoară și toți cei din jurul nostru pot face inima noastră să fie împietrită față de Domnul, dar trebuie să cooperăm cu Domnul pentru a avea o inimă moale față de El.

Doamne Isuse, ne deschidem Ție; fă ca inima noastră să fie moale față de Tine. Salvează-ne de a fi încăpățânați față de Tine în voința noastră. Fie ca voința noastră să fie maleabilă, ascultătoare și supusă față de Tine. Fie ca inima noastră să nu fie împietrită sau dură, ci moale față de Domnul. Fie ca inima noastră să fie deschisă Ție în ceea ce vrei Tu să faci în noi. Amin, Doamne, ne întoarcem inimile către Tine. Vrem să cooperăm cu Tine pentru a ne trata inima, ca să avem o inimă moale. Înmoaie-ne inima. Tu vezi cât de împietrită este inima noastră. Atrage-ne cu dragostea Ta. Topește-ne inima și înmoaie-o prin dragostea Ta. O, Doamne, pe măsură ce tratezi inima noastră împietrită prin mediul înconjurător, fie ca noi să învățăm să ne deschidem Ție și să-Ți permitem să ne înmoi inima! Fie ca inima noastră să fie înmoaie, astfel încât viața Ta să poată lucra în noi!

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie pură, iubitoare de Dumnezeu și dorindu-L pe Dumnezeu în puritate pentru ca noi să-L vedem pe Dumnezeu

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie pură; inima noastră este concentrată pe multe alte lucruri și are multe alte iubiri în afară de Dumnezeu, așa că Dumnezeu vrea să ne purifice inima și să ne facă inima pură (Matei 5:8; Psalmul 73:1, 25; Ieremia 32:39; Psalmul 86:11b; 2 Timotei 2:22; 1 Timotei 1:5).

Ferice de cei puri în inimă, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu. Dumnezeu este bun cu cei curați cu inima. O persoană pură în inimă nu dorește decât pe Dumnezeu, considerând că nu există nimic pe pământ pe care să-L dorească decât pe Dumnezeu și nu există pe nimeni în cer pe care să-L aibă decât pe Dumnezeu.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului pentru a ne da o inimă pură, chiar o inimă care se teme de El în toate zilele, spre binele nostru și spre binele copiilor noștri de după noi.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului și să-I cerem să ne învețe calea Lui, ca să putem umbla în adevărul Său și fie ca El să ne facă inima pură în temerea de numele Său.

În căutarea Domnului de către noi, fie ca noi să fugim de poftele tinereții și să-L urmărim pe Cristos ca dreptate, credință, dragoste și pace, împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă pură.

Cel mai greu lucru de găsit printre creștini este puritatea; poți găsi putere, dar este greu să găsești puritate. Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie nu doar curată, ci pură.

A fi curat înseamnă a fi curățat, dar a fi pur înseamnă a fi singular în intenția ta – scopul tău este numai Dumnezeu. A fi pur în inimă înseamnă a avea un singur scop, acela de a-L câștiga pe Cristos. Cu toate acestea, inima noastră de multe ori dorește alte lucruri, urmărește alte lucruri și este concentrată asupra altor persoane și lucruri în afară de Domnul.

Îl iubim pe Domnul, cu siguranță; totuși, deoarece suntem pentru Domnul și Îl urmărim, s-ar putea să urmărim și altceva, într-un mod ascuns. Poate că urmărim o carieră sau ne îngrijim familia, sau chiar facem o lucrare măreață pentru Domnul. O, Doamne!

Orice avem în inimă și urmărim în afara Domnului cauzează dezbinare; cuvântul dezbinare înseamnă viziune duală, viziune dublă, a avea două viziuni și nu una.

Dacă încercăm să privim la două obiecte în același timp, nu putem vedea lucrurile clar. Trebuie să fim simpli în ochi și puri în inimă. Puritatea inimii este o nevoie disperată printre noi. Dacă nu suntem puri în inimă, nu-L putem vedea pe Dumnezeu.

Dacă gândurile noastre nu sunt concentrate exclusiv asupra Domnului, dacă iubim și altceva pe lângă Dumnezeu, atunci inima noastră nu este pură. Fie ca noi să venim la Domnul cu privire la inima noastră și să-I permitem să ne purifice inima.

Fie ca noi să spunem Amin lucrării Sale din noi și lucrării Sale din jurul nostru de a îndepărta lucrurile care Îl înlocuiesc. Fie ca să-L urmărim pe Domnul împreună cu cei care au o inimă pură. Când suntem curați în inimă, Îl vom vedea pe Dumnezeu și viața Lui poate lucra liber în noi.

Fie ca să ne deschidem Domnului în legătură cu acest lucru și să-I permitem să ne purifice inima.

Doamne Isuse, ne întoarcem inima către Tine. Dă-ne să avem o inimă pură față de Tine. O, Doamne, Te iubim! Fie ca să fim puri și simpli față de Tine în inima noastră. Fie ca inima noastră să-L iubească numai pe Dumnezeu și să-L dorească numai pe Dumnezeu! O, ferice de cei puri în inimă, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu! Amin, Doamne, purifică-ne inima! Fie ca să avem o inimă pură, ca să-L putem vedea pe Dumnezeu! Fie ca inima noastră să fie pură, ca viața Ta să lucreze liber în noi și să curgă prin noi! Ești atât de bun, Doamne, cu cei puri în inimă. Dă-ne să avem o inimă unică în temerea Numelui Tău. Te iubim, Doamne. Ne deschidem către Tine. Fă-ne inima pură. Vrem să venim la Tine din nou și din nou pentru a fi purificați în inima noastră. Vrem să fugim de poftele tinereții și să-L urmărim pe Cristos împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă pură! Amin, Doamne, Te iubim!

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie iubitoare față de El, pentru ca viața Lui interioară să se miște liber

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie iubitoare față de El, chiar să-L iubească până la cel mai înalt grad (vezi Psalmul 42:1-2; 2 Corinteni 3:16; 2 Tesaloniceni 3:5; Imnuri, #546, #547; Efeseni 6:24; Ioan 15:9-10; 21:15-17; Matei 26:6-13; 1 Ioan 2:5).

Atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, prima poruncă a lui Dumnezeu este să-L iubim. A-L iubi pe Domnul înseamnă a tânji după El, a-L dori, a tânji în sufletul nostru după El și a dori să fim cu El. Trebuie să-L iubim pe Domnul cu toată ființa noastră.

A avea o inimă iubitoare față de Domnul înseamnă că emoția noastră Îl iubește pe Dumnezeu, Îl dorește, însetează după Dumnezeu, tânjește după Dumnezeu și are afecțiune față de Dumnezeu.

Vedem o bună descriere a iubirii noastre față de Domnul în Cântarea Cântărilor; ar trebui să-L iubim pe Domnul așa cum o femeie își iubește iubitul. Dragostea noastră pentru Domnul este atât de profundă și neschimbătoare și este la fel de puternică precum moartea (Cântarea Cântărilor 8:6-7).

Pe măsură ce Îl iubim pe Domnul, putem crește în viață spre maturitate. Inima noastră este organul nostru iubitor; trebuie să-L iubim pe Domnul în nestricăciune. Dar inima noastră este distrasă de atâtea lucruri și de atâtea ori iubim alți oameni sau lucruri în afară de Domnul. O, Doamne!

Așadar, Domnul vine la noi așa cum a venit la Petru după învierea Sa, pentru a ne recâștiga și a ne întări dragostea pentru El. Putem să-L renegăm pe Domnul, putem să-L părăsim, totuși El vine la noi pentru a ne reaprinde dragostea pentru El. El ne întreabă: Mă mai iubești? Mă iubești mai mult decât aceștia?

Domnul vrea să ne conducă emoțiile spre El, astfel încât să-L putem iubi cu prima dragoste, cu cea mai bună dragoste. Când Îi permitem Domnului să ne constrângă cu dragostea Sa, vom avea o inimă iubitoare față de Domnul, iar viața Lui are ocazia să crească în noi și să se răspândească în noi, chiar să lucreze în noi.

Un alt bun exemplu de cineva care L-a iubit pe Domnul până la capăt a fost femeia care a spart vasul de alabastru și a vărsat tot ce avea asupra Domnului. Deși a fost ridiculizată de cei care stăteau acolo, care au spus: Ce risipă, dar Domnul a spus, pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna!

Putem chiar să-i iubim pe săraci mai mult decât Îl iubim pe Domnul. Fie ca noi să venim la Domnul în cuvântul Său, să vedem prețiozitatea Lui și pur și simplu să-L iubim.

Fie ca noi să ne deschidem către El și să-I permitem să ne conducă să-L iubim mai mult. Când Îl iubim pe Domnul cu prima dragoste, când inima noastră este iubitoare față de Domnul, viața Domnului din noi poate curge și poate face ce-i place.

Doamne Isuse, Te iubim! Fă ca inima noastră să fie iubitoare față de Tine astăzi. Reaprinde dragostea noastră pentru Tine. O, Doamne, fie ca noi să avem o inimă iubitoare față de Domnul! Fie ca inima noastră să fie plină de emoție față de Tine, iubindu-Te, dorindu-Te, însetându-Te după Tine, tânjind după Tine și căutându-Te cu multă afecțiune! Amin, Doamne, Tu ești iubitul nostru. Ne place să venim la Tine și să-Ți spunem că Te iubim. Tu ești Cel mai prețios. Toate celelalte lucruri nu sunt nimic în comparație cu Tine; Tu ești Cel mai minunat. Noi suntem mireasa Ta iubită și Tu ești Soțul nostru Iubit. Te iubim, Doamne Isuse! Vrem să venim mai aproape de Tine. Vrem să ne deschizi către Tine. Fie ca noi să răspundem căutării Tale iubitoare zi de zi, astfel încât inima noastră să fie atrasă de Tine și să Te iubească! Amin, Doamne, Te iubim și permitem vieții Tale din noi să curgă în noi și să facă ce trebuie pentru împlinirea scopului Tău!

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie în pace, cu o conștiință lipsită de ofensă și fără condamnare

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie în pace, fără ofensă sau condamnare (vezi Fapte 24:16; 1 Ioan 3:19-21; Evrei 10:22; 1 Ioan 1:7, 9; 1 Timotei 1:5; Filipeni 4:6-7; Coloseni 3:13-15). Trebuie să ne exersăm să avem întotdeauna o conștiință fără ofensă față de Dumnezeu și față de oameni.

Când ne mărturisim păcatele și greșelile, El ne spală și ne curăță și ne iartă. În acest fel, ne convingem inima înaintea Lui și inima noastră nu ne învinovățește; prin urmare, avem îndrăzneală față de Dumnezeu.

Fie ca noi să avem o inimă curată și o conștiință bună. Dacă nu există pace în inima noastră, fie ca noi să venim la Domnul și să permitem păcii lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere omenească, să ne păzească inimile și gândurile în Cristos Isus.

În viața de biserică, pe măsură ce ne întâlnim și ne omogenizăm cu sfinții, fie ca noi să învățăm să ne purtăm unii pe alții, să ne iertăm unii pe alții și, dacă există vreo plângere împotriva cuiva, așa cum Domnul ne-a iertat pe noi, așa să ne iertăm și noi unii pe alții.

Și mai presus de toate acestea, fie ca noi să ne îmbrăcăm cu dragostea, care este legătura unificatoare a perfecțiunii, și să lăsăm ca pacea lui Cristos să arbitreze în inimile noastre.

Trebuie să avem o inimă în pace, chiar o inimă pașnică. Inima noastră trebuie să fie liberă de condamnare și fără frică sau acuzații. Inima noastră trebuie să aibă o conștiință curată, fără ofensă față de Dumnezeu și față de oameni. În acest fel, inima noastră va avea îndrăzneală față de Dumnezeu și nu va exista nicio vină.

Fie ca noi să avem o inimă adevărată, o inimă stropită de o conștiință rea, o inimă care savurează iertarea și curățirea Domnului. Pentru aceasta, trebuie să tratăm cu claritate orice ofensă, condamnare și reproș; când facem acest lucru, inima noastră va fi în pace, chiar în siguranță și liniște.

Când inima noastră este în pace, Dumnezeu poate trece prin noi, iar legea vieții poate continua să lucreze în noi. Când inima noastră nu este în pace nici cu Dumnezeu, nici cu omul, viața lui Dumnezeu nu poate curge liber în noi, iar Domnul nu poate lucra în ființa noastră.

Fie ca noi să învățăm să ne tratăm inima înaintea Domnului și să-I permitem să ne păzească inima în pacea Sa. Când inima noastră este întărită fără vină în sfințenie prin înnoirea continuă a Duhului sfințitor, noi, credincioșii în Cristos, devenim Noul Ierusalim cu noutatea vieții divine și cetatea sfântă cu sfințenia naturii divine (Apocalipsa 21:2; 1 Ioan 5:11-12; 2 Petru 1:4).

Astăzi suntem în procesul de a deveni cetatea sfântă, Noul Ierusalim, rămânând în procesul de sfințire prin înnoirea inimii noastre. Fie ca noi să cooperăm cu Domnul pentru aceasta.

Doamne Isuse, fie ca inima noastră să fie în pace. Venim la Tine și rămânem sub strălucirea Ta. Expune orice păcat, greșeală și faptă rea. Vrem să mărturisim ceea ce Tu expui. Amin, Doamne, ne pocăim și ne mărturisim păcatele. Curăță-ne și spală-ne. Iartă-ne păcatele noastre. Vrem să ne tratăm conștiința noastră, astfel încât să fie curată și pură înaintea Ta. Fie ca să avem o inimă în pace, o inimă lipsită de acuzații și condamnări. Fie ca să avem o conștiință curată și bună, fără nicio ofensă față de Dumnezeu și oameni. Amin, Doamne, fie ca să avem o inimă stropită de o conștiință rea. Fie ca să savurăm iertarea și curățirea Domnului și fie ca inima noastră să fie în pace cu Dumnezeu și cu oamenii. Păzește-ne inima, Doamne, ca Dumnezeu al păcii, și fie ca pacea Ta să ne guverneze inima. Fie ca inima noastră să fie în pace, ca Dumnezeu să poată trece și ca legea vieții să poată continua să lucreze în noi!