Consacrare

Calificările unei persoane care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate – autoritatea delegată a lui Dumnezeu

08/07/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, care Îl iubesc pe Domnul și Îl urmăm, vrem să fim folosiți de Domnul, așa că trebuie să vedem din cuvântul lui Dumnezeu care sunt calificările unei persoane care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate, și anume care sunt calificările pentru o persoană care este o autoritate delegată; o astfel de persoană îl reprezintă pe Dumnezeu, iar autoritatea lui Dumnezeu curge prin el.

Amin, Doamne Isuse, vrem să fim cei care trăiesc într-un singur duh cu Tine astăzi. Fie ca autoritatea Ta să curgă prin noi. Fă-ne vasele potrivite care sunt una cu Tine și care Te reprezintă în mod corespunzător pe pământ astăzi. Amin, Doamne, fie ca noi să vedem că în noi înșine nu avem nicio autoritate, căci Dumnezeu are toată autoritatea. Fie ca noi să cunoaștem voia lui Dumnezeu și să ne renegăm pe noi înșine. Fie ca noi să fim una cu Domnul și să nu fim subiectivi în propriile noastre sentimente. Ne dăm Ție, dragă Doamne! Amin!

În acest univers, există o dispută privitor la autoritate: Satan vrea să-și stabilească împărăția, iar acest lucru este direct împotriva lui Dumnezeu și a împărăției Sale. Prin urmare, trebuie să luăm o parte; trebuie fie să fim de partea Domnului, fiind supuși autorității Sale, fie să fim una cu Satan, împotrivindu-ne autorității lui Dumnezeu. O, Doamne!

Dacă privim în jurul nostru, vedem că Satan se răzvrătește și, mai mult, omul se răzvrătește împotriva lui Dumnezeu și încalcă autoritatea lui Dumnezeu. Se pare că oamenii de astăzi fac tot felul de lucruri ca și cum nu ar exista Dumnezeu, iar păcatul domnește, răutatea este făcută în mod public, corupția este peste tot și nedreptatea este prezentă.

Mai mult, printre creștini, există o mulțime de diviziuni și multă degradare. Chiar și printre noi, în viața de biserică, pe măsură ce primim îndurarea lui Dumnezeu pentru a-L urma și a fi una cu El, chiar și noi avem unele tulburări, unele răzvrătiri și unele probleme.

Viața de biserică nu este o utopie; viața de biserică este paradisul lui Dumnezeu, dar când suntem în carne și când trăim conform culturii noastre și în sine, apar problemele.

Trebuie să înțelegem, totuși, că, deși Satan s-a răzvrătit împotriva autorității lui Dumnezeu și deși omul Îi încalcă autoritatea alăturându-se lui Satan în răzvrătirea sa, Dumnezeu nu va permite ca această răzvrătire să continue.

El își stabilește împărăția pe pământ, iar noi, cei care credem în Cristos, cooperăm cu Domnul pentru aceasta. Cooperăm fiind sub autoritatea lui Dumnezeu și susținând autoritatea Lui. Ne propunem să ne supunem autorității lui Dumnezeu și să o susținem. Amin!

Calificările unei persoane care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate – autoritatea delegată a lui Dumnezeu

Pentru ca autoritatea lui Dumnezeu să fie exprimată și reprezentată în mod corespunzător pe pământ, El trebuie să câștige niște oameni care sunt calificați.

Trebuie să ne uităm la cuvântul lui Dumnezeu, atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, și trebuie să verificăm istoria bisericii pentru a vedea care sunt calificările unei persoane care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate.

Care sunt calificările unei autorități adjuncte? O, Doamne, luminează-ne! Strălucește în Cuvântul Tău! Câștigă astfel de oameni!

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să se supună autorității

În primul rând, o persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să fie una care se supune autorității (Matei 8:8-9). Când sutașul a venit la Domnul Isus, a simțit că Cristos era sub autoritatea lui Dumnezeu, de aceea avea autoritate, așa că s-a încrezut în El.

Pe de o parte, trebuie să cunoaștem autoritatea lui Dumnezeu și să atingem autoritatea lui Dumnezeu; aceasta trebuie să fie baza. Pe de altă parte, trebuie să ne supunem autorității, luându-L pe Dumnezeu ca autoritate supremă și fiind dispuși să ne supunem autorității delegate pe care El a desemnat-o asupra noastră.

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să realizeze că nu are autoritate în sine

Acest lucru este foarte important; o persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să realizeze că în sine nu are autoritate (Matei 28:18; 2 Corinteni 10:8; 13:10).

Nu avem autoritate în noi înșine; doar Dumnezeu are toată autoritatea, iar lui Cristos i s-a dat toată autoritatea în cer și pe pământ. Nu există nicio autoritate inerentă într-o persoană.

O autoritate delegată trebuie să-și amintească mai întâi că toate autoritățile vin de la Dumnezeu. Dacă există vreo autoritate într-o persoană, aceasta este pentru că Dumnezeu curge către ea ca autoritate, iar aceasta este de la Domnul.

O autoritate delegată este cineva care se supune lui Dumnezeu și care reprezintă autoritatea lui Dumnezeu. O autoritate delegată reprezintă autoritatea lui Dumnezeu și este un delegat al autorității lui Dumnezeu.

Nu există autoritate în ei înșiși; prezbiterii nu au autoritate în ei înșiși – Dumnezeu curge în ei și prin ei ca autoritate. Autoritatea poate curge de la Dumnezeu în ei, dar nu face parte din ființa lor doar pentru că sunt prezbiteri.

Doamne Isuse, ne supunem Ție. Tu ești autoritatea unică. Tu ai toată autoritatea. Slavă Domnului, Isus Cristos are toată autoritatea în cer și pe pământ! Amin, Doamne, vrem să cunoaștem autoritatea Ta și chiar să permitem autorității Tale să curgă în noi și prin noi. Fie ca noi să fim pe deplin deschiși către Tine din interior și să realizăm că autoritatea delegată este ceva ce Dumnezeu revarsă asupra unui om. Salvează-ne, Doamne, de la a crede că putem avea autoritate în noi înșine. Fie ca noi să realizăm că toate autoritățile delegate pot fi doar delegate autorității lui Dumnezeu! Amin, Doamne Isuse!

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să cunoască voia lui Dumnezeu

Dumnezeu nu-Și va încredința autoritatea cuiva care nu cunoaște voia lui Dumnezeu. O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritatea Lui trebuie să fie una care cunoaște voia lui Dumnezeu (Efeseni 1:9; 5:17).

Ce este voia lui Dumnezeu? Apocalipsa 4:11 spune că Dumnezeu a creat toate lucrurile datorită voinței Sale și, datorită voinței lui Dumnezeu, toate lucrurile există.

Aceasta este voia perfectă a lui Dumnezeu. Conform cărții Coloseni, voia lui Dumnezeu este ca Cristos să fie atotinclusiv pentru noi din punct de vedere experiențial. Trebuie să rezolvăm acest aspect.

Dacă vrem să facem voia lui Dumnezeu, trebuie să fim cei care învață să Îl experimenteze și să Îl savureze pe Cristosul atotinclusiv.

Voia perfectă a lui Dumnezeu poate fi îndeplinită prin Cristos și prin biserică. Dacă vrem să cunoaștem voia perfectă a lui Dumnezeu pentru noi, trebuie să-L cunoaștem pe Cristos și biserica.

O persoană care vrea să-L reprezinte pe Dumnezeu cu autoritatea Sa trebuie să cunoască voia lui Dumnezeu și trebuie să se hotărască în ființa sa că este aici pentru ca voia lui Dumnezeu să se facă.

În lucruri mari și mici, în decizii importante sau obișnuite, trebuie să cunoaștem și să căutăm voia lui Dumnezeu.

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să se renege pe sine și să trăiască în părtășie cu Domnul

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritatea Sa trebuie să fie una care se leapădă de sine (Matei 16:24). El nu se reprezintă pe sine, ci pe Dumnezeu, așa că sinele său trebuie renegat.

Aceasta înseamnă că, pe lângă cunoașterea voinței lui Dumnezeu, o astfel de persoană trebuie să se renege pe sine și să nu caute nimic pentru sine.

Din punct de vedere pozitiv, trebuie să cunoaștem autoritatea lui Dumnezeu și să fim clari cu privire la voința Lui. Din punct de vedere negativ, trebuie să ne renegăm pe noi înșine. A ne lepăda de sine înseamnă pur și simplu să nu ne exprimăm sinele, să nu ne exprimăm propriile opinii.

Nu ar trebui să credem că opiniile noastre sunt cele mai bune și că nu ar trebui să ne exprimăm opiniile. Unii oameni cred că opiniile lor sunt cele mai bune, că Dumnezeu prețuiește opinia lor și că frații și surorile le onorează ideile; astfel de oameni trăiesc într-un vis.

Fie ca noi să nu fim atât de nebuni încât să ne impunem unilateral opinia altora. În loc să ne exprimăm sinele, așa cum a făcut Petru când Domnul a spus că va fi crucificat, ar trebui să ne exersăm duhul și să ne renegăm pe noi înșine.

Mai mult, trebuie să trăim în părtășie constantă și intimă cu Domnul. Trebuie să avem o comuniune și o comunicare continuă cu Domnul. În loc să ne exprimăm opiniile, care ni se par bune, ar trebui să ne deschidem către Domnul și să avem părtășie cu El.

Trebuie să ne aducem opiniile Domnului, să ne deschidem Lui, să-L lăsăm să strălucească asupra noastră și să trăim în părtășie constantă și intimă cu Domnul (1 Corinteni 6:17; 1:9; 1 Ioan 1:3).

Aceasta înseamnă că suntem una cu Domnul și ne renegăm pe noi înșine și învățăm să renunțăm la opiniile noastre. În loc să ne exprimăm opinia altora și să le-o impunem, ne deschidem Domnului, suntem infuzați cu dorința Lui și le spunem altora ceea ce este în inima lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem să Te reprezentăm în mod corespunzător cu autoritatea Ta, renegând sinele nostru. O, Doamne, Te iubim și ne detestăm pe noi înșine. Ne exersăm duhul și ne renegăm pe noi înșine. O, Doamne, ne deschidem Ție în ceea ce privește sentimentele și opiniile noastre. Fie ca să nu ne exprimăm opiniile altora, ci să le deschidem Ție pentru ca Tu să strălucești asupra noastră. Expune-ne opiniile. Expune-ne sinele. Fie ca să nu ne exprimăm sinele sau carnea, ci să-L exprimăm pe Dumnezeu. Vrem să trăim în părtășie constantă și intimă cu Tine. Amin, Doamne, păstrează-ne astăzi un singur duh cu Tine. Descoperă-ne dorința inimii Tale. Fie ca noi să vedem ce este în inima Ta și să le spunem și altora!

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate nu trebuie să fie subiectivă în sentimentele sale, ci blândă și plină de har în relațiile cu ceilalți

Pentru ca cineva să fie o autoritate delegată, adică o persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritatea Sa, nu trebuie să fie subiectivă și nu trebuie să acționeze conform propriilor sentimente (2 Corinteni 3:5).

Noi toți avem sentimente și de multe ori sentimentele noastre sunt înșelătoare. În loc să ne exprimăm sentimentele și să trăim conform sentimentelor noastre, trebuie să fim cei care reneagă sentimentele, să nu trăim conform sentimentelor noastre și să-I permitem Domnului să-Și exprime sentimentele prin noi.

Avem anumite sentimente, dar ne deschidem Domnului în ceea ce privește sentimentele noastre și Îi permitem să aplice crucea asupra sentimentelor noastre. Dacă El este sursa, vrem ca voia Lui să se facă. Dar dacă El nu este sursa, Îl lăsăm să se ocupe de sentimentele noastre.

În plus, o persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să fie blândă și plină de har în relațiile cu ceilalți (Luca 6:35; Romani 5:15-16; 1 Corinteni 2:12).

Când alții îi tratează în mod nepoliticos, trebuie să fie buni cu ei, chiar să-și iubească vrăjmașii, să facă bine și să dea cu împrumut și să nu aștepte nimic în schimb.

Acest lucru este posibil numai atunci când trăim prin viața Tatălui nostru ceresc în duhul nostru, căci Tatăl nostru este bun cu cei nerecunoscători și răi. El a fost bun și plin de har cu noi când eram răi și păcătoși și ne-a dat darul gratuit al mântuirii și al vieții eterne. Bunătatea Sa trebuie exprimată prin noi.

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să trăiască în înviere și să ocupe un loc smerit înaintea lui Dumnezeu

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să trăiască în înviere; trebuie să fie o persoană în înviere, trăind în viața de înviere a lui Cristos (2 Corinteni 1:9; 4:14).

Pe partea negativă, ei trăiesc una cu Cristos în moartea Lui și au răspunsul morții în ei înșiși, nebazându-și încrederea pe ei înșiși, ci pe Dumnezeu, care învie morții. Pe partea pozitivă, ei sunt în înviere și trăiesc în viața de înviere a lui Cristos.

Faptul că Dumnezeu folosește o persoană nu ar trebui să o facă mai mândră; mai degrabă, ea trebuie să ocupe un loc smerit înaintea lui Dumnezeu (vezi Numeri 14:5; 16:3-4, 22, 45; Matei 11:29; Romani 12:16; Luca 14:7-11; 1 Petru 5:5-6).

Dumnezeu dă har celor umili, dar El se împotrivește celor mândri. Dumnezeu nu poate folosi niciodată o persoană mândră. O persoană folosită de Dumnezeu trebuie să fie smerită, chiar să fie smerită de Dumnezeu.

De îndată ce o persoană devine mândră, Dumnezeu o va da deoparte. Nicio persoană mândră nu poate fi folosită de Domnul. Chiar dacă cineva este puțin mândru în privat și nimeni altcineva nu-l poate vedea, cuvintele lui îl vor expune mai târziu și va fi descalificat.

Toți trebuie să ne smerim înaintea Domnului, realizând că suntem sclavi neprofitabili. Facem ceea ce ar trebui să facem, nu suntem înălțați sau umflați de mândrie atunci când Dumnezeu curge prin noi ca autoritate și rămânem umili pentru a putea primi har de la Domnul.

Fie ca să fim conștienți de neprofitabilitatea noastră tot timpul, simțind sincer că suntem sclavi neprofitabili. Fie ca să stăm întotdeauna în poziția de sclavi (Luca 17:10), astfel încât Dumnezeu să poată curge în noi și prin noi ca autoritate pentru zidirea Trupului.

Doamne Isuse, vrem să trăim astăzi în înviere. Suntem una cu Tine, Doamne, în moartea și învierea Ta. Ne renegăm pe noi înșine și suntem una cu Tine ca Cristos crucificat. Fie ca moartea să lucreze în noi și viața să lucreze în alții. O, Doamne, fie ca noi să fim în înviere și să trăim în înviere astăzi, în timp ce permitem morții Tale să lucreze în noi. Ne smerim înaintea Ta și recunoaștem că suntem sclavii Tăi. Tu ești Stăpânul și noi suntem sclavii. Ocupăm un loc smerit înaintea Ta și ne considerăm sclavi neprofitabili, făcând ceea ce ar trebui să facem. Salvează-ne de a fi încrezători în sine sau siguri pe sine. Respingem mândria noastră și ne încingem cu smerenie. Fie ca noi să învățăm smerenia și blândețea!

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate este conștientă de incapacitatea și inaptitudinea sa și Îl reprezintă pe Dumnezeu în mod corespunzător

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritatea Sa trebuie să suporte greșelile altora (vezi Exod 16:7; Numeri 14:2, 5, 9, 27; Matei 6:14-15; 1 Corinteni 4:6-13).

Aceasta nu înseamnă că ascunde păcatele și greșelile altora, ci mai degrabă că nu este deranjat când alții păcătuiesc împotriva lui. El pur și simplu suportă greșelile lor, căci este una cu Domnul, care a purtat greșelile noastre.

Cristos este cel potrivit să-L reprezinte pe Dumnezeu cu autoritatea Sa, iar noi suntem una cu El. În noi înșine, suntem pur și simplu conștienți că suntem incapabili și inapți (Exod 3:11; 4:6-7, 10; 2 Corinteni 3:5; 1 Corinteni 15:10).

Nu ne judecăm pe noi înșine; nu este vorba de a ne autodevaloriza sau a ne smeri, ci de a ne conștientiza propria incapacitate și inaptitudine. Doar Cristos este potrivit. În noi înșine nu suntem nimic, nu putem face nimic și nu suntem buni la nimic, dar Cristos în noi vrea să-L exprime pe Dumnezeu.

O astfel de persoană Îl reprezintă pe Dumnezeu în mod corespunzător; Dumnezeu vrea să-i câștige pe cei care Îl reprezintă în mod corespunzător (Numeri 20:2-13; 2 Corinteni 5:18, 20; Efeseni 6:20).

Trebuie să fim atenți, însă, căci chiar și Moise, care a fost cea mai blândă persoană de pe pământ, la un moment dat L-a reprezentat greșit pe Dumnezeu.

Trebuie să ne deschidem Domnului și să mărturisim înaintea Lui, chiar să-L lăsăm să facă ceea ce trebuie să facă în noi pentru a ne face cei care L-ar reprezenta pe Dumnezeu cu autoritate.

Doamne Isuse, mărturisim că nu suntem capabili și suntem inapți să Te reprezentăm în mod corespunzător. Curăță-ne. Spală-ne. Constituie-ne cu Tine Însuți. Noi nu suntem capabili, dar Tu ești. Noi nu suntem apți, dar Tu ești. Fă-ne cei care Îl reprezintă pe Dumnezeu în mod corespunzător. Salvează-ne de a-L reprezenta în mod greșit pe Dumnezeu. Ne deschidem ființa interioară către Tine, Doamne; tratează-ne, curăță-ne și purifică-ne. Nu putem face nimic în noi înșine. Nu suntem nimic. Dar Tu ești totul. Fă-ne cei care Îl pot reprezenta pe Dumnezeu cu autoritate și prin care autoritatea Ta poate curge astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Qualifications of a Person who Represents God with Authority – God’s Deputy Authority, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Cristosul atotinclusiv după cum este revelat în Matei – săptămâna 6 cu tema: Cristos ca fiind Cel care are toată autoritatea în cer și pe pământ (ziua 4) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne păstrăm trupul în sfințire prezentându-l lui Dumnezeu pentru a trăi o viață sfântă

10/04/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Pentru a putea coopera cu Dumnezeu în a ne păstra trupul în sfințire, trebuie să ne prezentăm trupul înaintea Lui, astfel încât să putem trăi o viață sfântă pentru viața de biserică, practicând viața Trupului pentru a împlini voia perfectă a lui Dumnezeu.

O, Doamne, ne dăm Ție! Ne prezentăm trupurile ca o jertfă vie Ție! Fie ca trupul nostru să fie pentru viața de biserică, chiar o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu! Amin, Doamne, sfințește trupul nostru!

Săptămâna aceasta am considerat cu rugăciune cauza nevinovăției noastre în sfințenie și cauza sfințirii noastre complete în duhul, sufletul și trupul nostru. Noi, credincioșii în Cristos, trebuie să trăim o viață sfântă pentru viața de biserică; pentru aceasta, avem nevoie ca Domnul să ne întărească inima fără vină în sfințenie.

Inima noastră, conform Bibliei, este o compoziție a minții, emoției și voinței noastre, împreună cu conștiința. Motivul pentru care inima noastră este importantă este că inima noastră este intrarea și ieșirea vieții, chiar întrerupătorul vieții.

Dacă inima noastră nu este potrivită, viața lui Dumnezeu în duhul nostru este împiedicată să crească în noi și să curgă în ființa noastră interioară. De partea Sa, Dumnezeu este neschimbător, iar economia Sa eternă este ceva asupra căruia El se concentrează la maximum. De partea noastră, însă, inima noastră este schimbătoare, deci este vinovată. Trebuie să fim înnoiți în inima noastră.

Trebuie să avem o inimă fără vină. Trebuie să fim cei sfințiți trăind o viață sfântă pentru viața de biserică. Dumnezeu lucrează în noi pentru a ne sfinți, iar noi cooperăm cu El tratând cu inima noastră.

Ne deschidem Domnului în rugăciune din nou și din nou, pentru ca inima noastră să fie moale, pură, iubitoare și împăcată. Fie ca Domnul să ne întărească inima fără vină în sfințenie prin înnoirea continuă a Duhului sfințitor.

Pe partea juridică, Cristos și-a vărsat sângele pentru răscumpărarea noastră; pe partea organică, El ne sfințește continuu în dispoziția noastră ca Duh, astfel încât duhul, sufletul și trupul nostru să fie păstrate complete, fără vină, la venirea Domnului nostru Isus Cristos.

Trebuie să cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra duhul în sfințire; adică, trebuie să ne menținem duhul într-o stare vie, exersându-ne duhul. Trebuie să avem părtășie cu Domnul și să-L atingem încontinuu!

De asemenea, trebuie să cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra sufletul în sfințire, tratând și curățând cele trei „artere” principale ale inimii noastre. Mintea noastră trebuie să fie înnoită. Emoțiile noastre trebuie să fie tratate și acordate la emoțiile lui Cristos. Iar voința noastră trebuie să fie supusă.

Fie ca noi să cooperăm cu Dumnezeu pentru a trata inima noastră și a ne păstra sufletul în sfințire.

Cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul în sfințire, neprezentându-ne trupul la nimic păcătos, ci prezentându-l lui Dumnezeu pentru voia Lui

Trebuie să fim cei care cooperează cu Dumnezeu nu doar pentru a ne păstra duhul și sufletul în sfințire, ci, mai mult decât atât, trupul nostru. Trebuie să cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul în sfințire. Cum? Prin prezentarea trupului nostru înaintea Lui, astfel încât să putem trăi o viață sfântă pentru viața de biserică, practicând viața Trupului pentru a îndeplini voia perfectă a lui Dumnezeu (Romani 12:1-2; 1 Tesaloniceni 4:4; 5:18).

Trebuie să ne dăm seama că, deși credem că ne cunoaștem trupul, căci este propriul nostru trup, trupul nostru căzut este carnea, sala de întâlnire a lui Satan, a păcatului și a morții.

Pe de o parte, prin răscumpărarea lui Cristos, duhul nostru regenerat este sala de întâlnire a Tatălui, a Fiului și a Duhului; pe de altă parte, carnea noastră este sala de întâlnire a lui Satan, a păcatului și a morții (Romani 6:6, 12, 14; 7:11, 24; 1 Corinteni 6:15, 19).

Prin regenerare, Cristos a venit în noi; acum trebuie să cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul în sfințire, astfel încât trupul nostru să fie un membru al lui Cristos și un templu al Duhului Sfânt. Trupul nostru este decăzut și corupt, căci păcatul ne-a deteriorat și a ruinat trupul pentru a-l face trupul păcatului (Romani 6:6).

Pentru a ne păstra trupul în sfințire, nu ar trebui să-i permitem niciodată să urmeze omul vechi; mai degrabă, ar trebui să-L glorificăm pe Dumnezeu în trupul nostru (1 Corinteni 6:20).

Trebuie să ne păstrăm trupul în sfințire, mărindu-L pe Cristos în trupul nostru (Filipeni 1:20). Aceasta este pe partea pozitivă. Pe partea negativă, nu trebuie să trăim conform sufletului nostru, omul vechi; dacă facem asta, trupul păcatului își va pierde slujba și va deveni șomer.

Dar dacă nu ne exersăm duhul și nu cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul în sfințire, implicit vom păcătui. Când devenim sufletești, când trăim prin viața sufletească, trupul nostru este folosit, așa că trupul păcatului este activ și măreț.

Dar când ne renegăm sufletul, ne punem omul cel vechi pe cruce, iar trupul nostru păcatului va fi neocupat, așa că nu vom mai sluji păcatului ca robi.

Pentru a ne păstra trupul, nu trebuie să ne oferim trupul la nimic păcătos. În schimb, ar trebui să ne prezentăm ca robi ai dreptății și membrele noastre ca arme ale dreptății (Romani 8:13; Daniel 5:23).

De aceea, Pavel ne-a poruncit să ne abținem de la curvie (1 Tesaloniceni 4:2). Când ne abținem de la curvie, ne păstrăm trupul, vasul nostru, în sfințenie și onoare.

Astăzi, întreaga lume este plină de contaminare și întinăciune. Când mergi pe stradă, toate reclamele și panourile publicitare ne pângăresc și chiar felul în care oamenii se îmbracă, vorbesc și se comportă este atât de întinător.

Mai mult, avem telefoanele mobile și lumea este la îndemâna noastră; suntem de atâtea ori întinați de ceea ce ne uităm la telefon, de ceea ce ascultăm și de ceea ce citim. O, Doamne! Poate că începem să urmărim sau să citim ceva bun sau interesant, dar ajungem să obținem ceva care ne pângăriește.

Deoarece lumea este atât de contaminantă și pângăritoare, ne este foarte dificil să ne păstrăm trupul. Domnul nu vrea să ieșim din lume și să fim undeva pe un munte doar cu Domnul și cu sfinții; El vrea să cooperăm cu El pentru a ne păstrăm trupul în sfințire în mijlocul lucrurilor și oamenilor care sunt acolo cu noi.

Ca părinți, trebuie să învățăm să ne ținem departe de pângărire și contaminare prin sfințirea în ceea ce vedem, auzim și facem și, de asemenea, trebuie să ne învățăm copiii să facă același lucru. Trebuie să ne învățăm copiii, chiar și pe cei din școala primară, să se păstreze și să se țină departe de aceste elemente contaminante.

Dacă credem că copiilor trebuie să li se permită să fie testați pentru a dezvolta rezistență, ne înșelăm amarnic și, în viitor, vom regreta o astfel de acțiune.

Dar dacă îi ajutăm pe copiii noștri să savureze cuvântul lui Dumnezeu, creația lui Dumnezeu și viața de biserică, ajutându-i în același timp să se ferească de lucrurile care întineresc și contaminează lumea, vom culege roadele.

Indiferent cât de tineri sau de bătrâni suntem, atâta timp cât suntem ființe umane, trebuie să ne păzim de poftă și întinăciune. Lucrurile pe care le privim, lucrurile la care ne uităm, lucrurile pe care le ascultăm și lucrurile pe care le citim ne pot întina și contamina.

Atâta timp cât nu am fost transfigurați și rămânem în vechea creație, atâta timp cât încă avem trupul, trebuie să ne păstrăm trupul. Nu este ușor să ne păstrăm trupul, căci asta înseamnă că trebuie să fim atenți să nu privim la nimic, să nu ascultăm la nimic și să nu atingem nimic care ne-ar putea pângări trupul.

Voia lui Dumnezeu este sfințirea noastră, să știm cum să ne stăpânim vasul în sfințenie și cinste (1 Tesaloniceni 4:3-4). Motivul pentru care oamenii de astăzi se dedau patimii poftei este că nu-L cunosc pe Dumnezeu (v. 5). Dar noi Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Îl iubim pe Dumnezeu. Vrem să cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul.

Nu suntem imuni la pângărire și contaminare. Pentru a ne păstra trupul, trebuie să-l lovim și să-l conducem ca pe un sclav pentru a ne împlini scopul sfânt de a deveni parte a sfintei cetăți a lui Dumnezeu (1 Corinteni 9:27; Apocalipsa 21:2).

Trebuie să fim atenți la ce privim. Trebuie să fim veghetori cu privire la ceea ce ascultăm. Și trebuie să fim vigilenți pentru a ne asigura că nu atingem sau nu facem lucruri păcătoase, căci ele ne pângăresc. Ar trebui pur și simplu să ne deschidem Domnului și să-I spunem:

Doamne Isuse, vrem să cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul în sfințire. Ne prezentăm trupul Ție pentru a trăi o viață sfântă pentru viața de biserică. O, Doamne, fie ca să ne dăm seama că, așa cum duhul nostru este sala de întâlnire a Dumnezeului Triunic, tot așa trupul nostru este sala de întâlnire a lui Satan, a păcatului și a morții! Vrem să ne întoarcem de la trupul nostru la duhul nostru! Nu ne îndreptăm mintea spre trup cu patimile și poftele lui, ci spre duhul nostru! Vrem să ne păstrăm trupul glorificându-L pe Dumnezeu în trupul nostru! Amin, Doamne, fie ca Tu să fii mărit în trupul nostru. Alegem să nu trăim după sufletul nostru, omul cel vechi. Alegem să trăim în duh și după duhul nostru! Amin, Doamne, alegem să nu ne prezentăm trupul la nimic păcătos; în schimb, ne prezentăm ca robi ai dreptății! Ne prezentăm membrele ca arme ale dreptății! O, Doamne, nu avem încredere în trupul nostru și nu avem încredere în sufletul nostru căzut; ne prezentăm trupul Ție pentru ca viața de biserică să fie sfințită! Fie ca noi să ne conducem trupul ca un sclav pentru a ne împlini scopul sfânt, astfel încât să putem deveni cetatea sfântă! Amin!

Dumnezeu ne sfințește pe deplin, iar noi cooperăm prin bucurie, rugăciune, mulțumiri, prin a nu stinge Duhul și prin a nu disprețui profețiile

1 Tesaloniceni 5:12-24 este o porțiune minunată din Cuvânt care ne arată cum, de partea Lui, Domnul lucrează pentru a ne sfinți, iar de partea noastră, noi ar trebui să cooperăm cu El pentru a fi sfințiți.

Dumnezeu ne sfințește pe deplin, iar noi cooperăm cu lucrarea Lui de sfințire. Trebuie să cooperăm cu lucrarea de sfințire a lui Dumnezeu trăind o viață sfântă pentru viața de biserică.

El lucrează în noi atât voința, cât și lucrarea, pentru buna Lui plăcere, iar noi cooperăm trăind o viață spirituală și separată.

Dumnezeu lucrează în noi pentru a ne sfinți și a ne păstra, chiar pentru a ne păstra întreaga ființă completă la venirea Lui. El vrea să ne sfințească pe deplin și să ne păstreze duhul, sufletul și trupul complete la venirea Lui. Cât de minunat!

Din partea noastră, însă, trebuie să cooperăm cu El. Cooperăm cu El păstrându-ne duhul, sufletul și trupul în sfințire. Cooperăm cu El bucurându-ne întotdeauna, rugându-ne neîncetat, mulțumindu-I în toate, nestingând Duhul și nedisprețuind profeția în adunările bisericii. Amin!

Mai ales când vine vorba de cooperarea cu Dumnezeu pentru a ne păstra trupul în sfințire, trebuie să ne prezentăm trupul înaintea Lui, ca să putem trăi o viață sfântă pentru viața de biserică.

Nu putem spune că ne păstrăm trupul în sfințire și, pe de altă parte, să nu mergem la adunările bisericii. Trebuie să ne prezentăm trupul pentru viața de biserică pentru a-L savura pe Domnul împreună cu sfinții. Trebuie să trăim o viață sfântă pentru viața de biserică.

Trebuie să practicăm viața Trupului pentru a împlini voia perfectă a lui Dumnezeu. Dar nu facem acest lucru într-un mod exterior, pentru că este obligatoriu; nu o facem pentru că ni se spune să o facem, ci pentru că ne exersăm duhul.

Ne exersăm duhul pentru a ne ruga neîncetat. Ne exersăm duhul pentru a ne bucura mereu. Ne exersăm duhul pentru a-I mulțumi Domnului în toate lucrurile și cu privire la toate lucrurile. Ne exersăm duhul pentru a nu stinge Duhul, ci mai degrabă pentru a vorbi despre Domnul și a vorbi în numele Domnului.

Și ne exersăm duhul atunci când venim la întâlnirile bisericii, astfel încât să putem aprecia profețiile sfinților și să nu le disprețuim. Suntem credincioși în Cristos care ne exersăm duhul din nou și din nou.

Când ne exersăm duhul, tratăm arterele principale ale inimii noastre înaintea Domnului sub strălucirea Sa și ne prezentăm trupul Domnului pentru viața de biserică, astfel încât să putem trăi o viață sfântă, vom fi păstrați în viața divină.

Duhul nostru va fi păstrat de orice moarte și întinare. Sufletul nostru va fi păstrat de orice poluare sau blocaj în mintea, emoția și voința noastră. Și trupul nostru va fi păstrat de întinarea și contaminarea acestei epoci. Spontan, vom trăi o viață sfântă pentru viața de biserică.

Fie că suntem credincioși noi sau că suntem credincioși de mulți ani, trebuie să cooperăm cu Domnul pentru a ne păstra duhul, sufletul și trupul în sfințire, astfel încât să putem trăi o viață sfântă pentru viața de biserică.

Numai atunci când cooperăm cu Domnul într-un astfel de mod, El poate curge în noi ca viață și poate curge și din noi ca viață pentru a sluji viață altora pentru zidirea bisericii.

Doamne Isuse, ne exersăm duhul pentru a coopera cu Tine, pentru a ne păstra duhul, sufletul și trupul în sfințire. Îți mulțumim, Doamne, că lucrezi în noi pentru a ne sfinți și a ne păstra întreaga ființă – duh, suflet și trup – completă și fără vină la venirea Ta! Amin, vrem să cooperăm cu Tine astăzi. Ne exersăm duhul pentru a ne bucura mereu, a ne ruga neîncetat și a mulțumi în toate lucrurile! Amin, ne exersăm duhul pentru a nu stinge Duhul, ci mai degrabă pentru a vorbi una cu Domnul și a nu disprețui niciodată profeția în adunările bisericii! Aleluia, putem coopera cu Domnul pentru a ne sfinți întreaga ființă, astfel încât să putem trăi o viață sfântă pentru viața de biserică! Amin, Doamne, fie ca să trăim o viață atât de sfințită și sfântă pentru viața de biserică astăzi! Fie ca viața Ta divină să curgă în noi și prin noi către alții în viața de biserică, pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos! Aleluia, credincios este Cel ce ne cheamă, căci El va și face acest lucru! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Preserve our Body in Sanctification by Presenting it to God to Live a Holy Life, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 29 cu tema: Cauza nevinovăției noastre în sfințenie și cauza sfințirii noastre complete în duhul, sufletul și trupul nostru (ziua 6), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Maturitatea în viață înseamnă să-L avem pe Cristos pe deplin format în noi și să fim supuși în voința noastră

10/02/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

În timp ce așteptăm cu îndelungă răbdare venirea Domnului, El, ca adevăratul Fermier, așteaptă cu răbdare maturitatea noastră în viață; a fi matur înseamnă să-L avem pe Cristos pe deplin format în noi, adică să fim pe deplin transformați după imaginea Sa, iar maturitatea în viață se atinge prin supunerea voinței.

O, Doamne Isuse, crești în noi spre maturitate! Noi, credincioșii în Cristos, suntem iubitori ai Domnului, cei care Îl iubesc și Îl urmăm în dragoste, astfel încât să-L putem câștiga, să fim umpluți de El și să creștem în viață spre maturitate pentru a grăbi venirea Domnului.

Îl iubim ca Mire al nostru. Cel mai măreț lucru din acest univers este relația dintre Dumnezeu și poporul Său; aceasta este o relație de dragoste, chiar o poveste de dragoste extraordinară.

Când unii creștini aud asta, au o reacție călduță; știu că Îl iubesc pe Domnul, dar nu există o dragoste ferventă față de Domnul. O, Doamne! Trebuie să venim la Domnul din nou și din nou pentru a fi infuzați cu dragostea Lui zi de zi, astfel încât să putem fi mireasa Lui care Îl aduce înapoi.

Domnul astăzi recâștigă nu doar adevărurile, modul corect de a ne întâlni și practicile potrivite pentru ca noi să Îl savurăm pe Domnul, ci și mai mult, El recâștigă realitatea Trupului lui Cristos și a miresei lui Cristos.

Suntem aici pentru asta. Suntem aici pentru ca Domnul să-Și câștige mireasa pentru ca El să se întoarcă. El face o lucrare în noi și printre noi pentru a ne recâștiga dragostea dintâi pentru Domnul, a face primele lucrări și a produce biruitorii care compun mireasa Lui pentru a-L aduce înapoi.

Fie ca noi să nu credem că știm toate acestea, că am auzit toate aceste lucruri și suntem de acord cu ele, așa că acum trebuie să trecem la lucruri mai profunde, doctrine mai interesante sau chiar lucruri mai practice. O, Doamne!

Fie ca noi să rămânem în dragostea pentru Domnul; fie ca noi să nu pierdem niciodată dragostea noastră dintâi pentru Domnul. Fie ca noi să-I permitem Domnului să ardă în inimile noastre și să ne reaprindă dragostea pentru El.

El vrea să-Și câștige mireasa, astfel încât să existe o declarație în univers: „Bucurați-vă și veseliți-vă, soția s-a pregătit și vine cina nunții Mielului!” Suntem în acest proces de pregătire; suntem pregătiți ca mireasă a lui Cristos.

Ne ferim de orice amestec, orice idolatrie, orice stare de căldicel și orice se opune sau înlocuiește pe Cristos și vrem să fim sfinții biruitori astăzi, cei care biruiesc individual și sunt zidiți corporativ ca mireasă a lui Cristos.

În timp ce așteptăm cu îndelungă răbdare venirea Domnului, Domnul Isus este Adevăratul Fermier care așteaptă cu răbdare maturitatea noastră în viață

Iacov 5:7 ne oferă ilustrația unui fermier care așteaptă coacerea recoltei sale pentru a o recolta, iar Iacov leagă acest lucru de venirea Domnului. În Epistola sa, Iacov folosește ilustrația unui fermier care așteaptă cu îndelungă răbdare rodul prețios al pământului.

Adevăratul Fermier este Domnul Isus. Domnul Isus este unicul Fermier (Matei 13:3) și El S-a semănat ca sămânță a vieții în inima noastră; acum El așteaptă cu răbdare maturitatea noastră în viață.

De partea noastră, noi așteptăm venirea Domnului și suntem îndelung răbdători în timp ce așteptăm întoarcerea Sa. De partea Domnului, El, ca adevărat Fermier, așteaptă maturitatea noastră. Ne rugăm ca Domnul să se întoarcă repede, dar răspunsul Lui este că El așteaptă să creștem spre maturitate.

Domnul nu Se poate întoarce până când nu am crescut spre maturitate, ca El să poată veni și să culeagă roadele coapte. Ne putem întreba de ce Domnul nu S-a întors încă, căci au trecut mai mult de două mii de ani; de partea Lui, Domnul așteaptă maturitatea noastră, ca El să se poată întoarce. Maturitatea noastră în viață grăbește întoarcerea Domnului.

Dacă ne rugăm: „Doamne, întoarce-te repede”, Domnul ar putea spune: „În timp ce Tu aștepți întoarcerea Mea, Eu aștept maturitatea ta; numai maturitatea ta poate grăbi întoarcerea Mea”.

Trebuie să ne dăm seama de acest lucru și trebuie să fim una cu Domnul în această privință, căci creșterea noastră în viață spre maturitate, chiar și atingerea maturității, este calea de a grăbi întoarcerea Domnului.

Este de mare ajutor pentru noi să ne dăm seama că, dacă suntem serioși în a aștepta întoarcerea Domnului, trebuie să creștem în viață spre maturitate. Vrem noi ca Domnul să se întoarcă repede? Aspirăm oare să fim răpiți curând de El? Trebuie să ajungem la maturitate. Așteptăm cu îndelungă răbdare venirea Domnului? El așteaptă cu răbdare și maturitatea noastră în viață.

Lucrul semnificativ, evenimentul care declanșează și grăbește venirea Domnului, este maturitatea în viață a biruitorilor. Când credincioșii biruitori ajung la maturitate în viață, mireasa lui Cristos este pregătită, iar Domnul se va întoarce.

De multe ori ne putem gândi cum putem fi de folos Domnului, cum putem face lucruri pentru El și cum putem funcționa în viața de biserică.

Ne putem concentra destul de mult pe aspectele exterioare, lucrurile pe care le facem pentru Domnul, serviciile în care suntem implicați în viața de biserică, dar s-ar putea să nu ne dăm seama că maturitatea noastră în viață Îl va aduce pe Domnul înapoi.

Putem fi o mamă cu copii mici, foarte limitată în utilitatea noastră în viața de biserică, sau putem fi un frate de vârstă mijlocie care este bolnav și nu poate face prea multe și ne putem gândi: Cum Îi pot fi eu de folos Domnului?

Cea mai bună cale de a fi de folos Domnului este să creștem în viață spre maturitate. Trebuie să profităm de fiecare ocazie pentru a crește puțin mai mult în viața divină, zi de zi. Creșterea noastră în viață spre maturitate este factorul crucial în aducerea înapoi a Domnului.

Nu este vorba despre ceea ce realizăm într-un sens exterior. Domnul diminuează foarte mult lucrarea pe care o putem face pentru El, căci putem fi destul de zeloși și capabili, dar lucrarea noastră poate fi făcută nu în unitate cu El. O, Doamne Isuse!

Putem fi zeloși, facem multe lucruri pentru Domnul, angajați în multe activități, dar când Îl întâlnim pe Domnul în acea zi, El poate spune: Nu te-am cunoscut niciodată! O, Doamne!

Fie ca noi să ne deschidem Domnului din nou și din nou și să realizăm că nu realizarea exterioară contează, ci faptul că El Își face domiciliul în inima noastră puțin câte puțin, zi de zi.

Fie ca noi să nu ne facem griji cu privire la rolul nostru în viața de biserică și la funcția noastră, ci pur și simplu să mergem înainte, să ne rugăm, să-I permitem Domnului să Își facă domiciliul în inimile noastre și să creștem spre maturitate. Doar maturitatea noastră în viață poate grăbi revenirea Domnului.

Fie ca noi să nu căutăm doar să creștem împărăția lui Dumnezeu sau numărul sfinților din biserică. Fie ca noi să acordăm mai multă atenție vieții decât lucrării și fie ca noi să-I permitem Domnului să crească în noi zilnic, până când vom fi maturi în viața Lui.

Doamne Isuse, crești în noi spre maturitate astăzi. Fie ca noi să vedem că Tu ești adevăratul Fermier care așteaptă cu nerăbdare rodul prețios al pământului, adică maturitatea în viața sfinților! Amin, Doamne, adu-ne la maturitate. Fie ca noi să ne concentrăm mai mult pe creșterea noastră în viață decât pe a face lucruri pentru Dumnezeu. O, Doamne, dorim să Te întorci curând! Vino curând, dragă Doamne Isuse, Mirele nostru! Aspirăm să creștem spre maturitate, pentru a putea grăbi venirea Ta! O, Doamne, în toate situațiile noastre, în toate lucrurile vieții noastre de zi cu zi, vrem să-Ți oferim cea mai bună cooperare a noastră pentru a crește în Cristos spre maturitate. Fie ca noi să profităm de fiecare ocazie pentru a-Ți permite să-Ți faci domiciliul în inima noastră și să crești în noi. Amin, Doamne, crești în modul în care gândim, în deciziile noastre, în sentimentele noastre și în fiecare aspect al vieții noastre de zi cu zi. Salvează-ne de la a face doar lucruri pentru Tine în viața de biserică exterioară! Fie ca noi să acordăm mai multă atenție creșterii lui Dumnezeu în noi decât să facem lucruri pentru Dumnezeu! Amin, Doamne, du-ne la maturitate, ca să putem grăbi întoarcerea Ta!

A fi matur înseamnă a-L avea pe Cristos pe deplin format în noi și a fi pe deplin transformat în imaginea Sa

A fi matur în viața divină înseamnă a-L avea pe Cristos pe deplin format în noi; înseamnă, de asemenea, că am fost pe deplin transformați după imaginea Sa (Galateni 4:19; 2 Corinteni 3:18).

Noi, cei care credem în Cristos, suntem diferiți de toate celelalte ființe umane, căci am primit viața divină în duhul nostru, iar această viață lucrează în noi pentru a ne transforma și a ne conforma imaginii lui Cristos.

Încă din vremea regenerării noastre, Domnul a lucrat în noi pentru ca noi să fim conformați imaginii Sale. Tatăl ne-a predestinat să fim conformați imaginii lui Cristos, Fiul întâi născut al lui Dumnezeu (Romani 8:29).

Duhul ne-a căutat, ne-a adus la Cristos și ne-a condus la pocăință; apoi, Cristos a venit în noi ca viață și ne-a regenerat pentru a ne face copii ai lui Dumnezeu.

După regenerarea noastră, Domnul lucrează în noi pentru ca noi să avem imaginea Sa. Nu este suficient să fim doar mântuiți și regenerați; trebuie să creștem în viață spre maturitate, pentru ca Cristos să poată fi format în noi.

Zi de zi, scopul Domnului este să ne câștige și să ne maturizeze, căci scopul Lui este să-Și câștige mireasa, lucru care e împlinit prin maturitatea în viață a biruitorilor.

Când Domnul Și-a introus pe deplin imaginea în noi și este pe deplin exprimat prin noi, vom fi maturi în viață (Efeseni 3:16-17). Amin!

Când auzim aceasta, am putea crede că sună bine, dar pare a fi destul de imposibil de atins. Am putea crede că, privind situația noastră, condiția noastră și lipsa noastră de creștere spre maturitate, acest lucru este imposibil de atins. O, Doamne.

Domnul dorește să lucreze acest lucru în noi și, indiferent dacă ne potrivim cu El chiar acum, El va face acest lucru în noi. El lucrează acest lucru în noi puțin câte puțin, zi de zi, pentru ca noi să fim aduși la aceeași imagine ca El și El să poată fi exprimat prin noi.

Frați și surori, noi credem în Cristos și trebuie să credem că ne aflăm astăzi într-un astfel de proces în care Domnul ne câștigă mai mult metabolic în calea vieții!

Trebuie să ne deschidem Domnului și să-I permitem să lucreze în noi, să crească în noi și să ne câștige, astfel încât să devenim diferiți de ceea ce eram înainte!

Puțin câte puțin, zi de zi, Domnul lucrează în noi și cooperăm cu El până când, conform timpului Său și în aranjamentul Său suveran, devenim sfinții Săi biruitori! Vrem să creștem spre maturitate și să-L avem pe Cristos pe deplin format în noi! Vrem să devenim mireasa Lui!

Doamne Isuse, ne deschidem Ție fără nicio rezervă: crești în noi spre maturitate și transformă-ne în imaginea Ta! Ne deschidem Ție, dragă Doamne, și îți permitem să fii format în noi. Transformă-ne în însăși natura noastră cu natura Ta divină. Lucrează în noi, Doamne, și câștigă cooperarea noastră zi de zi. Vrem să cooperăm cu Tine pentru ca Tu să câștigi imaginea Ta în noi. Ține-ne în procesul de creștere în viață spre maturitate până când devenim la fel ca Cristos în viață, natură, expresie și funcție, pentru a ne potrivi cu El ca mireasa Sa! Salvează-ne de la a fi descurajați când privim la starea și situația noastră. Nu ne uităm la ceea ce suntem și la ceea ce putem face; ne uităm la Tine, Doamne, căci Tu lucrezi în noi atât voința, cât și lucrarea! Amin, Doamne, lucrează pe deplin imaginea Ta în noi. Exprimă-te pe deplin prin noi. Condu-ne la maturitate, ca să Te putem aduce înapoi ca mireasă a Ta!

Maturitatea este atinsă prin supunerea voinței noastre – Secretul maturității noastre este că voința noastră este complet supusă și înviată

În capitolul 3 din Cântarea Cântărilor, vedem maturitatea căutătoarei, iar în capitolul 4, vedem că o astfel de maturitate este atinsă prin supunerea voinței. Putem spune că secretul maturității căutătoarei este că voința ei a fost complet supusă și înviată (Cânt. Cânt. 4:4).

Domnul vrea să-Și câștige mireasa, partenera Sa; această mireasă este matură în viață. Ceea ce ne împiedică să atingem această maturitate, factorul care ne limitează și frustrează creșterea, este voința noastră, voința noastră rebelă, încăpățânată și nesupusă.

Gâtul căutătoarei din Cântarea Cântărilor semnifică voința noastră umană sub Dumnezeu; Domnul consideră supunerea voinței noastre un lucru extrem de frumos.

Cei care sunt răzvrătiți față de Dumnezeu în Biblie sunt numiți încăpățânați (Exod 32:9; Fapte 7:51). O, Doamne! Voința noastră trebuie să fie supusă și trebuie să fie înviată; trebuie să treacă prin moarte și înviere pentru a fi folositoare Domnului în înviere.

Voința noastră naturală trebuie să fie tratată și atunci vom avea o voință înviată. A avea o voință crucificată și supusă este ca o turmă de capre care stă pe coasta muntelui. A avea o voință înviată înseamnă a fi ca turnul lui David, zidit ca un arsenal.

Trebuie să ne deschidem Domnului legat de acest lucru și să-I permitem să lucreze în noi și în jurul nostru pentru a ne supune voința; de partea noastră, trebuie să fim dispuși să fim supuși, iar de partea Lui, El va lucra pentru a aduce voința noastră prin moarte și înviere.

Dacă voința noastră nu a fost niciodată supusă de Domnul, nu poate fi niciodată un arsenal puternic pentru a păstra toate armele pentru războiul spiritual. Domnul vrea ca voința noastră să fie puternică în înviere, dar voința noastră este încă atât de răzvrătită și nesupusă Domnului. O, Doamne!

Dacă voința noastră nu este supusă de Domnul, va fi răzvrătită împotriva lui Dumnezeu și slabă față de inamic, și vom fi ușor învinși de inamic. O, Doamne!

Fie ca noi să-I permitem Domnului să ne supună voința, astfel încât El să o poată aduce în înviere și să o facă precum turnul lui David, plină de scuturi și pavăze pentru războiul spiritual împotriva inamicului!

Când voința noastră este supusă de Domnul și este în înviere, suntem maturi în viață și putem rezista atacurilor inamicului. În principal, nu atacăm în războiul spiritual; suntem una cu Domnul care a câștigat victoria și avem arme defensive pentru a fi protejați împotriva atacurilor inamicului.

Asta vedem în Efeseni 6 – elementele armurii lui Dumnezeu sunt în principal defensive și ducem bătălia în Trup, având voința noastră supusă de Domnul. Aleluia, Cristos a câștigat deja victoria și stăm în victoria Lui astăzi!

Dacă avem o voință nesupusă, suntem încăpățânați față de Dumnezeu și slabi față de vrăjmaș; când vrăjmașul atacă, voința noastră încăpățânată și nesupusă se predă necondiționat.

Dar dacă voința noastră este supusă Domnului și vrăjmașul vine, voința noastră este ca turnul lui David, care ține tot felul de arme împotriva atacurilor sale. Amin!

Fie ca noi să fim cei care cooperează cu Domnul astăzi, permițându-I să lucreze în noi prin intermediul tuturor lucrurilor pentru a ne supune voința și a o aduce în înviere!

Mai întâi, voința noastră trebuie să fie supusă; apoi va fi puternică în înviere și ca turnul lui David, arsenalul pentru războiul spiritual (Efeseni 6:10).

Armele pentru războiul spiritual sunt păstrate în voința noastră supusă și înviată (2 Corinteni 10:3-5). Aceasta înseamnă să fim maturi în viață; secretul maturității noastre în viață este să avem o voință supusă. Fie ca Domnul să câștige această maturitate în noi astăzi!

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să ajungem la maturitate în viața divină pentru a fi mireasa Ta! Ne deschidem Ție și Îți permitem să ne supui voința. O, Doamne, ce putem spune despre voința noastră nesupusă și rebelă? Ne deschidem Ție, Doamne, și vrem să cooperăm cu lucrarea Ta de a ne supune voința. Fie ca voința noastră să fie adusă prin moarte în înviere, ca să fie puternică în înviere, una cu Tine! Fie ca să vedem că secretul maturității noastre în viață este că voința noastră este complet supusă și înviată! Da, Doamne, fie ca voința noastră să fie puternică în înviere pentru a fi precum turnul lui David, arsenalul războiului spiritual! Salvează-ne de a rămâne încăpățânați și nesupuși în voința noastră, fiind astfel ușor învinși de Satan! O, Doamne, suntem una cu Tine. Te alegem. Ne respingem pe noi înșine. Ai Tu o cale în noi. Ai Tu o cale de a ne supune voința și de a o învia, ca să putem fi puternici în înviere, stând una cu Tine în războiul spiritual! Amin, Doamne, du-ne la maturitate!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Maturity in Life is Having Christ Fully Formed in us and Being Subdued in our Will, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Pregătirea miresei – săptămâna 3 cu tema: Maturitatea miresei (ziua 3), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Avem nevoie de o consacrare de tip camera de sus pentru recâștigarea mărturiei Domnului

16/01/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

Dacă vrem să fim în continuarea cărții Fapte, trebuie să continuăm să trăim în istoria divină având o consacrare de tip camera de sus; trebuie să plătim prețul pentru ca întreaga noastră ființă să fie „căsătorită” cu viziunea cerească, astfel încât Domnul să-Și câștige mărturia pe pământ astăzi. Amin!

Fie ca noi să fim cei care continuă să trăiască în istoria divină din interiorul istoriei omenești pentru a fi continuarea cărții Fapte pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos.

Dacă citim cartea Fapte având în vedere ceea ce face Dumnezeu pe pământ în istoria divină, ne dăm seama că discipolii lui Cristos, care L-au continuat pe Cristos pe pământ, au trăit într-un domeniu diferit. Da, ei au trăit în domeniul pământesc, ocupându-se de multe treburi practice, făcând multe lucruri practice și mergând în locuri diferite.

Cu toate acestea, ei au trăit și în istoria divină din interiorul istoriei omenești. Ei erau Dumnezeul care acționează pe pământ; au devenit atât de una cu Domnul încât, atunci când alții i-au văzut, L-au văzut pe Isus. Faptul că erau una cu Domnul în vorbirea, acțiunea și lucrarea lor era pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos.

Ei chemau numele Domnului și erau chiar identificați ca cei care Îl chemau pe Isus. Erau dispuși să sufere pentru numele Domnului, chiar considerând o adevărată onoare să fie dezonorați pentru numele lui Isus. Tot ce făceau era în numele lui Isus, în special vorbirea lor.

Discipolii trăiau în istoria divină fiind în Trupul lui Cristos; trăiau, se mișcau și acționau ca un singur Trup și tot ce făceau era în Trup și pentru Trup.

Nu trăiau prin viața lor naturală, ci se respingeau pe ei înșiși și trăiau printr-o altă viață – pe Cristos ca viață divină din duhul lor. Prin urmare, Domnul avea o cale de a câștiga realitatea Trupului lui Cristos, trăirea corporativă a lui Cristos pe pământ la acea vreme.

Discipolii au trăit în istoria divină continuând cu statornicie în rugăciune și în slujba cuvântului pentru a-I oferi Capului înălțat cooperarea de care are nevoie pentru a-Și îndeplini slujba cerească ca Mare Preot al nostru. Discipolii au fost una cu Cristos ca și centru al mișcării lui Dumnezeu pe pământ și au continuat să-L savureze, să-L trăiască și să-L proclame pe Cristosul înviat!

Ei L-au savurat, au trăit și l-au proclamat pe Cristosul înviat ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu și ca lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase, care sunt tot ceea ce este Cristos ca îndurări sigure a lui Dumnezeu față de noi. Amin!

Și toate acestea au început în Fapte 1, unde cei o sută douăzeci au avut o consacrare de tip camera de sus față de Domnul pentru mișcarea Sa pe pământ. Aceasta este ceea ce Domnul vrea să obțină printre noi astăzi.

Discipolii au avut o consacrare de tip camera de sus, arzând podurile și fiind una cu Domnul pentru mișcarea Sa

Fapte 1:13-14 ne arată că cei o sută douăzeci au continuat cu statornicie într-un singur acord în rugăciune, împreună cu femeile și Maria, mama lui Isus, și cu frații Săi. Înainte de moartea Domnului, discipolii nu aveau niciun interes să se roage pentru lucruri spirituale (vezi Luca 22:40, 45-46); mai degrabă, se certau între ei cu privire la care dintre ei era considerat cel mai mare (Luca 22:24).

Dar după învierea și înălțarea Domnului, ei fuseseră regenerați prin viața Domnului, iar starea lor spirituală s-a schimbat radical. Nu a mai existat nicio ceartă între ei, ci, dimpotrivă, au continuat cu stăruință, într-un singur acord, în rugăciune, cel puțin zece zile înainte de ziua cincizecimii, când au primit Duhul de putere revărsat în mod economic.

Domnul le-a spus să rămână în Ierusalim (Luca 24:49; Fapte 1:4) până când va veni Duhul Sfânt; apoi, primind această însărcinare, s-au rugat într-un singur acord, iar Domnul a avut o cale de a-Și turna Duhul în mod economic.

Dumnezeu a vrut să-Și reverse Duhul pentru îndeplinirea economiei Sale noutestamentare și a promis că va face acest lucru. Însă El încă avea nevoie ca poporul Său ales să se roage și să coopereze cu El pentru a face acest lucru.

Cei o sută douăzeci au avut consacrarea de tip camera de sus. Erau cam o sută douăzeci și s-au rugat într-un singur acord timp de zece zile. Nu numai că s-au rugat, dar s-au și consacrat Domnului, oferindu-se Lui într-un mod foarte real și practic.

Da, mulți dintre ei se consacraseră deja Domnului cu trei ani și jumătate mai devreme, când Domnul i-a chemat pe țărmul mării sau acolo unde i-a întâlnit și i-a chemat, dar acum aveau o consacrare de tip camera de sus.

Experiența lor în camera de sus a fost un nou fel de consacrare; nu a fost doar o consacrare obișnuită pentru a-L urma pe Domnul, ci ceva specific.

Când Domnul l-a chemat pe Petru pe țărmul mării, el a renunțat la slujba sa, dar în camera de sus, el a renunțat la mult mai mult. Discipolii erau în camera de sus cu riscul vieții lor. Cei din camera de sus erau dispuși să-și riște viața pentru a fi acolo.

Ei au fost regenerați de Domnul ca viață și acum se consacrau Domnului într-un mod specific. Totul a fost dedicat într-un mod practic și a fost dedicat cu orice preț. Au plătit prețul religiei strămoșilor lor, al țării lor, al relațiilor lor cu vecinii și prietenii lor, al rudelor și familiilor lor și chiar prețul vieții lor.

Erau dispuși să pună totul pe altar și să riște totul pentru un singur lucru: consacrarea de tip camera de sus pentru ca Domnul să trimită ceea ce promisese că va trimite.

Petru și discipolii au stat de partea viziunii cerești să renunțe la religia strămoșilor săi; el a renunțat la țara sa, la relația sa cu vecinii și prietenii săi și la rudele sale; el era chiar dispus să-și riște viața.

Erau dispuși să ardă podurile și să nu se uite niciodată înapoi, căci avuseseră viziunea cerească și erau „căsătoriți” cu ea; nu exista nimic altceva în lume sau în religie pentru ei, erau doar pentru Domnul și scopul Său.

Întreaga lor ființă era susținută de această viziune cerească și erau făcuți nebuni de această viziune cerească. Aceasta este consacrarea de tip camera de sus și aceasta este ceea ce Domnul trebuie să obțină printre noi astăzi.

Trebuie să venim la Domnul în timp ce citim capitolul 1 din Fapte și să ne dăm Lui într-un mod proaspăt și specific pentru a avea consacrarea de tip camera de sus de care are nevoie astăzi.

Doamne Isuse, Te iubim și ne dăm Ție. Vrem să avem consacrarea de tip camera de sus astăzi. Fie ca să continuăm să trăim în istoria divină din interiorul istoriei omenești, având o consacrare de tip camera de sus față de Tine astăzi. Strălucește asupra noastră, Doamne, și infuzează-ne cu viziunea cerească a economiei Tale. Fie ca o viziune clară și stăpânitoare a economiei Tale să ne călăuzească inima și să ne aprindă întreaga ființă pentru Tine și pentru scopul Tău pe pământ. Amin, Doamne, suntem una cu viziunea cerească pe care ne-ai arătat-o. Ne dăm Ție pentru a fi pentru scopul Tău pe pământ astăzi. Nu privim înapoi, nu vrem să rămânem în nimic din trecut și părăsim orice lucru din trecut. Amin, Doamne, fie ca viziunea cerească să ne întărească să renunțăm la tot pentru a Te urma și să nu ne bazăm pe nimic din religie, origine, familie sau chiar propria noastră viață, ci să ne dăm pe deplin Ție! Amin, Doamne, câștigă o consacrare de tip camera de sus în noi și printre noi, astfel încât Tu să ai o cale să Te miști nestingherit!

Avem nevoie de o consacrare de tip camera de sus, plătind prețul pentru a fi „căsătoriți” cu viziunea cerească

Fie ca noi să venim astăzi la Domnul pentru a cumpăra alifia pentru ochi, așa cum ne sfătuiește El în Apocalipsa 3:18, ca să putem vedea.

El vrea să vedem viziunea cerească a economiei Sale eterne, chiar viziunea a ceea ce vrea El să facă astăzi pe pământ, dar trebuie să plătim prețul pentru a cumpăra alifia pentru ochi ca să vedem. Nu este vorba doar de a ne ruga, a cere sau a lua prin credință, ci de a plăti prețul.

Fie ca noi toți, prin îndurarea Domnului, să plătim prețul pentru a fi dispuși să fim în camera de sus și să avem o consacrare de tip camera de sus. Când Domnul ne unge ochii și vom vedea cu adevărat, cerurile se vor deschide, orice solzi vor cădea de pe ochi și vom vedea viziunea cerească. Această viziune ne va guverna și ne va îndruma.

Felul de consacrare de care avem nevoie astăzi este o consacrare de tip camera de sus, o consacrare în care plătim prețul pentru ca întreaga noastră ființă să fie „căsătorită” cu viziunea cerească (Fapte 26:19; 1:8; 20:24).

Nu există divorț sau separare; pur și simplu vedem viziunea cerească, așa cum a văzut Pavel, și nu putem fi neascultători de viziunea cerească. Dacă plătim prețul pentru viziunea cerească, vom „arde podurile” în urma noastră și nu vom avea nicio cale de a ne întoarce, așa cum au făcut primii discipoli.

Primii discipoli au ars orice poduri dintre ei și trecutul lor, mediul lor, familia lor și religia lor anterioară, în măsura în care nu exista nicio cale pentru ei de a se întoarce; chiar dacă ar fi vrut, nu ar fi mai fost primiți.

La fel este și cu noi astăzi. Trebuie să urmăm calea Domnului în mod absolut astăzi; această cale nu este ieftină, ci scumpă, necesitând o consacrare costisitoare. A urma calea recâștigării Domnului nu este ieftin; trebuie să avem o consacrare de tip camera de sus astăzi.

Nu suntem aici pentru o mișcare, ci pentru recâștigarea Domnului, iar recâștigarea poate fi realizată doar prin consacrarea specifică și extraordinară de tip camera de sus.

Acest lucru ne va costa religia strămoșilor noștri, țara noastră, mediul nostru, relațiile noastre cu vecinii și rudele noastre și chiar propria noastră viață. Odată ce vedem viziunea cerească a economiei lui Dumnezeu și suntem captivați de ea, nu putem să nu avem o consacrare de tip camera de sus.

Domnul poate realiza și duce la îndeplinire recâștigarea Sa doar prin experiența consacrării de tip camera de sus. Când ne dăm pe noi înșine Domnului pentru interesul Său pe pământ, având o consacrare de tip camera de sus împreună cu sfinții cu care suntem vitalizați, devenim cu toții o ofrandă arsă.

Asemenea celor o sută douăzeci din Fapte 1, devenim o ofrandă arsă, fiind arși și arzându-i pe alții. Domnul, ca foc divin, va arde în noi și printre noi; El va arde toată zgura și va arde în noi și prin noi, răspândind focul vieții divine la cei din jurul nostru.

Aceasta nu este o mișcare a omului și nici nu este un eveniment sau o mișcare organizată în creștinism; este consacrarea de tip camera de sus pentru a deveni o ofrandă arsă, arzând pentru Domnul în duh (Luca 12:49-50; Fapte 2:3-4; Romani 12:11).

Focul vieții divine arde în noi și noi îi ardem și pe alții cu focul vieții divine. Domnul a spus că a venit să arunce foc pe pământ și El dorește ca acesta să fie aprins; acesta este focul vieții divine.

Dacă vedem viziunea cerească și suntem „căsătoriți” cu ea, vom arde orice poduri și vom avea o consacrare de tip camera de sus pentru a-I permite Domnului să facă ceea ce vrea El să facă în noi și prin noi.

Dacă vedem viziunea cerească, vom plăti prețul renunțării la toate lucrurile care fac parte din noi, lucruri apropiate și dragi nouă, inclusiv țara noastră, relația noastră cu vecinii, prietenii, rudele și familia.

Domnul Isus a spus că nu a venit să aducă pace, ci sabie, iar într-o familie, doi vor fi împotriva a trei. O, Doamne! Tatăl va fi împotriva fiului, mamele împotriva copiilor, socrii unul împotriva celuilalt; acesta nu este ceva ce căutăm să avem, dar rezultatul vederii viziunii cerești va fi acesta.

Consacrarea de tip camera de sus ne va separa de toate lucrurile pentru acea viziune, astfel încât să putem fi umpluți de viziunea cerească și să avem impulsul focului divin arzând în noi.

Mulți erau în jurul Domnului Isus când El era pe pământ, iar mulțimile se înghesuiau în jurul Lui și Îl urmau; însă doar o sută douăzeci erau în camera de sus. Mari mulțimi L-au urmat, dar nu I-au oferit nimic pentru mișcarea Lui.

Mișcarea Lui nu este cu mulțimile, ci cu cei din camera de sus, cu cei ai căror ochi au fost deschiși și ale căror inimi au fost atinse (Fapte 17:6).

Fie ca ochii noștri să fie deschiși și inimile noastre să fie atinse astăzi, să vedem că nu avem nicio opțiune, nicio altă alegere decât să mergem pe această cale până la sfârșit.

Domnul vrea să câștige un număr mic de oameni care au o consacrare de tip camera de sus; aceștia vor întoarce lumea cu susul în jos și vor schimba epoca. Dacă vrem să în camera de sus, trebuie să ne rugăm într-un mod specific și să-I spunem Domnului:

Doamne Isuse, prin îndurarea Ta vrem să cumpărăm alifia pentru ochi ca să ne ungem ochii pentru a vedea viziunea cerească. Prin îndurarea Ta suntem dispuși să plătim prețul pentru a fi în camera de sus. Amin, Doamne, suntem dispuși să fim în camera de sus pentru recâștigarea mărturiei Tale. Dă-ne să vedem viziunea cerească și să ne unim cu ea până la măsura în care suntem dispuși să lăsăm totul deoparte pentru Tine, pentru a câștiga mărturia Ta pe pământ astăzi! Amin, Doamne, nu vrem doar să ne înghesuim în jurul Tău și să doar știm despre Tine; vrem să vedem viziunea cerească și să plătim prețul pentru a urma această viziune, pentru ca Tu să o împlinești astăzi! Fie ca impulsul vieții divine să ardă în noi și să ne țină pe linia economiei Tale astăzi. Vrem să avem o consacrare de tip camera de sus pentru Tine, pentru a câștiga ceea ce cauți pe pământ astăzi, recâștigarea mărturiei Tale! Amin, Doamne, câștigă biruitorii care vor întoarce lumea cu susul în jos și vor schimba epoca! Câștigă consacrarea de tip camera de sus în noi și în toți sfinții, pentru ca Tu să ai o cale de a pune capăt acestei epoci și să aduci epoca împărăției!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We need to have an Upper-Room Consecration for the Recovery of the Lord’s Testimony, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 7 cu tema: Să continuăm să trăim în istoria divină din interiorul istoriei omenești în continuarea cărții Fapte pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos (ziua 5), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Aducem rod înspre Dumnezeu când trăim înspre Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să fie produs ca rod în noi

19/11/2025 by Credincios in Cristos 5 Comments

Ca persoane regenerate, nu mai suntem soțul, ci soția, căci am fost uniți cu Cristos, Cel veșnic viu; ca soție, aducem rod înspre Dumnezeu, adică Dumnezeu este produs în noi ca rod, pe măsură ce trăim înspre Dumnezeu și tot ceea ce facem este acum legat de Dumnezeu. Amin!

Slavă Domnului că, prin moartea Sa și în moartea Sa, omul nostru cel vechi a fost crucificat împreună cu Cristos! Aleluia, omul nostru cel vechi a fost crucificat față de lege prin trupul lui Cristos, ca să ne putem căsători cu un alt soț, Cristos, care a înviat din morți.

Cristos a murit pe cruce și, în moartea Lui, El a terminat tot ce era negativ, inclusiv omul nostru cel vechi. Prin credință și botez în Cristos, suntem uniți cu El, iar istoria Lui devine istoria noastră. El a murit pe cruce pentru a termina orice era negativ, iar noi suntem uniți cu El în moartea Lui. El a înviat și acum trăiește în noua creație, iar noi suntem uniți cu El.

Înainte de a fi mântuiți, omul nostru vechi și-a asumat poziția de soție, făcându-se capul și persoana ființei noastre. Dar prin credința în Cristos și botezul în El, am fost despărțiți de omul cel vechi, căci el a fost dat la moarte, iar noi ne-am unitcu Cristos. Aleluia!

Acum nu mai suntem soțul – suntem soția, chiar soția lui Cristos, și avem o unire organică cu Cristos în învierea Sa! Slavă Domnului, noi, credincioșii în Cristos, suntem acum căsătoriți cu Cristos, noul nostru Soț!

Aceasta înseamnă că, în toate lucrurile vieții noastre de zi cu zi, depindem de Cristos și Îl luăm ca și Cap al nostru. Noi nu suntem Capul – El este Capul și noi Îl luăm ca și Cap al nostru. Nu mai suntem sursa și scopul – El este sursa, El este viața noastră și El este persoana noastră.

Viața noastră creștină este o viață unită, o viață în care suntem uniți cu Domnul ca un singur duh și învățăm să trăim într-un singur duh cu Domnul. Slavă Domnului! Un creștin normal nu mai trăiește prin sine însuși, ci prin Cristos, căci îl lasă pe Cristos să trăiască în el!

Asemenea lui Pavel, cu toții trebuie să putem declara că am fost crucificați împreună cu Cristos și că nu mai trăim noi, ci Cristos trăiește în noi (Galateni 2:20). Și viața pe care o trăim acum în carne o trăim în unirea organică cu Domnul, o viață în duhul contopit, pentru ca El să trăiască în noi și noi să-L putem exprima pe El.

Fie ca noi să nu mai trăim în și prin noi înșine, ci în Cristos și prin Cristos, prin exersarea duhului nostru pentru a fi un singur duh cu El. Rezultatul unei astfel de minunate uniri organice dintre noi (soția) și Cristos (Soțul) este că aducem rod înspre Dumnezeu. Amin!

Ca soție, noi, credincioșii, aducem rod înspre Dumnezeu: tot ceea ce facem este acum legat de Dumnezeu!

A doua parte a versetului 4 din Romani 7 spune că aducem rod înspre Dumnezeu. Statutul nostru înaintea lui Dumnezeu este cel al unei soții; El este Soțul și noi suntem soția. Dumnezeu ne-a creat inițial pentru a fi soția; El este Creatorul nostru, Făcătorul nostru, Mântuitorul nostru și Soțul nostru.

El ne-a creat după imaginea Sa și conform asemănării Sale și l-a pus pe om în fața pomului vieții, pentru ca omul să se împărtășească din Dumnezeu ca viață. Dacă doar rămânem în poziția de soție, savurându-L pe Dumnezeu ca Soț al nostru, vom aduce pur și simplu rod înspre Dumnezeu.

Într-o căsnicie potrivită, soția este atât de binecuvântată pentru că, chiar dacă există multe probleme, nu trebuie să se ocupe de ele: are un soț, se poate încrede în soțul ei și se poate supune soțului ei!

Noi, cei care credem în Cristos, avem multe probleme, dar nu suntem Capul – nu suntem Soțul; mai degrabă, Cristos este Soțul și venim la El cu toate problemele noastre.

Pur și simplu ne bazăm pe Domnul, luându-L ca persoană și viață a noastră și venim la El în legătură cu toate lucrurile. Suntem cei mai binecuvântați oameni, căci avem un Soț, un Cap și putem veni la El cu toate problemele noastre!

Pe de o parte, am fost crucificați cu Cristos în moartea Lui, iar omul nostru vechi a fost îngropat împreună cu El. Pe de altă parte, acum suntem una cu El în înviere, și în înviere trăim înspre Dumnezeu și aducem rod înspre Dumnezeu! Amin!

Când eram în omul cel vechi, tot ce făceam era în moarte. Romani 7:5 spune că, atunci când eram în carne, patimile pentru păcate, care acționau prin lege, lucrau în mădularele noastre pentru a aduce rod spre moarte.

Trebuie să aducem rod; când suntem în omul cel vechi, aducem rod spre moarte, dar când trăim în unirea organică cu Domnul ca soție a Lui, aducem rod spre Dumnezeu.

Când eram în omul cel vechi, tot ce făceam era în păcat și ducea la moarte; era un rod al morții și înspre moarte. O, Doamne! Dar acum, ca persoane regenerate, suntem soția lui Cristos și aducem rod înspre Dumnezeu! Nu trăim doar pentru Dumnezeu, ci înspre Dumnezeu, și tot ceea ce facem este acum legat de Dumnezeu.

Când mergem la școală sau la serviciu, facem asta înspre Dumnezeu, fiind una cu Dumnezeu, și totul este legat de Dumnezeu. Când noi, cei care credem în Cristos, suntem în înviere, aducem roadă înspre Dumnezeu.

Omul nostru cel vechi a murit și suntem uniți cu Cristos în înviere și trăim înspre Dumnezeu. Nu trăim doar pentru Domnul, căci asta înseamnă că suntem încă separați de Domnul și încercăm să facem lucruri care să-I fie plăcute. Trăim înspre Domnul și tot ceea ce facem este înspre El, căci suntem uniți cu El (Ioan 15:5; 1 Corinteni 6:17).

Aceasta este ca relația de căsătorie; soțul trăiește înspre soție și soția trăiește înspre soț. Când o soție trăiește și face lucruri pentru soțul ei, încearcă să-i fie plăcut, dar nu o face înspre el, iar rezultatul nu este ceva pozitiv.

Dar când soția trăiește înspre soțul ei și face lucruri înspre soțul ei, acest lucru este foarte dulce, căci exprimă unirea organică și relația de dragoste dintre cei doi.

O, ce privilegiu este pentru noi să fim uniți cu Cristos ca soție a Lui! Cât de mult Îl iubim! Îl iubim și trăim înspre El și aducem rod înspre Dumnezeu!

Tot ceea ce facem acum este legat de Dumnezeu. În greacă, a aduce rod înspre Dumnezeu înseamnă a fi condus la Dumnezeu, a fi către Dumnezeu, a face lucruri înspre Dumnezeu.

Aceasta înseamnă că suntem înspre Dumnezeu, trăim înspre Dumnezeu, facem totul înspre El și totul în viața noastră de zi cu zi este legat de El și este înspre El. Slavă Domnului!

Doamne Isuse, Te iubim! Tu ești dragul nostru Soț. Ne dăm Ție. Vrem să trăim înspre Tine astăzi. Vrem să facem toate lucrurile nu doar pentru Dumnezeu, ci înspre Dumnezeu, căci suntem uniți cu Dumnezeu într-o unire organică. Păstrează-ne un singur duh cu Tine astăzi, Doamne. Păstrează-ne în duhul nostru. Aleluia, am fost făcuți morți față de lege prin trupul lui Cristos, ca să putem fi uniți cu Cristos, Cel înviat! Slavă Domnului, suntem uniți cu Cristos ca unul singur, avem o unire organică cu El și acum aducem rod înspre Dumnezeu. O, Doamne, Te iubim atât de mult! Tu ești Soțul nostru drag și totul în viața noastră de zi cu zi este înspre Tine. Tot ceea ce facem este acum legat de Dumnezeu, căci Dumnezeu este Soțul nostru! Amin, Doamne! Ce privilegiu este pentru noi să ne dăruim Ție pentru a Te savura! Te iubim și știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor care Îl iubesc pe Dumnezeu, căci Tu lucrezi să ne conformezi imaginii lui Cristos! O, ce căsnicie minunată! Ce căsnicie binecuvântată! Te savurăm ca viața noastră nemărginită și trăim înspre Tine pentru a aduce rod înspre Dumnezeu!

A aduce rod înspre Dumnezeu înseamnă că Dumnezeu este produs ca rod, Îl trăim pe Dumnezeu și Îl revărsăm pe Dumnezeu

În Romani 7:4-5, vedem un contrast viu între moarte și Dumnezeu. Când suntem în omul vechi, când trăim în carne, aducem rod înspre moarte. Dar când trăim în unirea organică cu Domnul și suntem uniți cu El ca un singur duh, aducem rod înspre Dumnezeu.

Când trăim în carne, trăim în domeniul pomului cunoștinței binelui și răului, iar rezultatul este moartea, așa cum Dumnezeu i-a avertizat pe Adam și Eva. Dar când trăim în duhul contopit, un singur duh cu Domnul, rodul este viața, căci aducem rod înspre Dumnezeu și trăim una cu Domnul pentru expresia Sa!

Slavă Domnului, după ce suntem căsătoriți cu Cristos, trăim înspre Dumnezeu, aducem rod înspre Dumnezeu și alegem pomul vieții!

În Romani 7:4, Pavel prezintă o înmormântare și o nuntă. Pe de o parte, am fost îngropați împreună cu Cristos; aceasta este o înmormântare, căci omul vechi a fost îngropat împreună cu El. Pe de altă parte, ne-am căsătorit, ne-am unit cu altul; aceasta a fost o nuntă minunată cu Domnul.

Fie ca noi să experimentăm zilnic o înmormântare a omul vechi și o nuntă cu Cristos, savurându-L pe El și dând la moarte omul nostru cel vechi. Am fost făcuți morți ca să putem fi uniți cu altul; am murit ca să trăim (Galateni 2:19). Slavă Domnului!

Fie ca noi să ne dăm seama că nu ar trebui să mai trăim în carne, manifestarea omului cel vechi, ci în duh, căci am fost uniți cu Domnul ca un singur duh. Pe măsură ce trăim în duh, Îl trăim pe Cristos (Galateni 2:20).

A aduce rod înspre Dumnezeu înseamnă că Dumnezeu este produs ca rod. Amin, pe măsură ce trăim în duhul contopit, tot ceea ce suntem și facem trebuie să fie Dumnezeul cel viu! Dumnezeu trăiește în noi, El locuiește în noi, El Se exprimă prin noi și noi aducem rod înspre Dumnezeu trăindu-L pe Dumnezeu în trăirea noastră!

Fie ca noi toți să-L producem pe Dumnezeu ca o revărsare a lui Dumnezeu. În unirea organică cu Domnul (1 Corinteni 6:17), trăim înspre Cristos și El trăiește în noi, iar noi aducem rod înspre Dumnezeu. Alții ne văd pe noi, ființe umane, care trăim o viață creștină normală, dar noi aducem rod înspre Dumnezeu, căci Dumnezeul cel viu este exprimat prin noi.

Trebuie să-L aducem pe Dumnezeu ca o revărsare a lui Dumnezeu; în acest fel, îl avem pe Dumnezeul cel viu ca rod al nostru și aducem rod înspre Dumnezeu. Când am crezut în Domnul Isus, ne-am unit cu El în duh și am primit viața Lui; mai mult, am fost uniți cu viața lui Cristos.

Suntem uniți cu Cristos, suntem căsătoriți cu Cristos și acum aducem rod înspre Dumnezeu. A aduce rod nu este ceva deliberat, ceva ce ne străduim să facem; este un rezultat și o consecință normală a trăirii noastre în unirea organică cu Domnul și a faptului că-L iubim. Amin!

Ne abținem acum de la idoli nu pentru că Biblia ne spune asta, ci pentru că aducem rod înspre Dumnezeu și rodul Duhului este adus în noi. Fie ca noi să Îl savurăm zilnic pe Cristos ca pom al vieții, până când aducem rod înspre Dumnezeu.

Există două feluri de roade din viața divină referitoare la aducerea de rod înspre Dumnezeu. În primul rând, este vorba de rodul din 2 Petru 1:5-7 și Galateni 5, adică virtuțile creștine. Aducem rod înspre Dumnezeu având virtuțile creștine, care se manifestă pe măsură ce trăim înspre Domnul și primim distribuirea Sa divină.

Pe măsură ce credința crește și se dezvoltă în noi, avem virtute, cunoaștere, stăpânire de sine, răbdare, evlavie, dragoste frățească și dragoste divină. Aducem toate aceste roade rămânând în Domnul și rămânând în unirea organică cu El.

Toate aceste virtuți sunt atributele lui Dumnezeu care ne umple, pe care le savurăm și care se revarsă din noi pentru a se manifesta în virtuțile noastre umane. Amin!

Pe de o parte, lăsăm viața divină să crească și să se dezvolte în noi și aducem rodul virtuților. Pe de altă parte, acest rod este realizat și ca Duh și putem aduce rodul Duhului menționat în Galateni 5:22-24.

A aduce rod înspre Dumnezeu înseamnă a avea roada Duhului, cum ar fi bucuria, dragostea, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea și stăpânirea de sine. Pe măsură ce rămânem în Domnul ca mlădițele în viță, aducem rod înspre Dumnezeu, căci avem rodul Duhului. Amin!

Al doilea fel de rod este contactul nostru cu oamenii și distribuirea vieții divine în ei, pentru ca aceștia să fie regenerați de Dumnezeu, să fie umpluți cu viața lui Dumnezeu și să devină rod înspre Dumnezeu! Amin! Viața divină care vine în noi se revarsă în alții pentru a-i regenera și a-i aduce la Domnul, pentru a fi atașați de Cristos și a deveni rod înspre Dumnezeu! Slavă Domnului!

Rodul sunt, de asemenea, persoanele regenerate care cred în Domnul prin viața noastră și prin predicarea Evangheliei. Fie ca noi să avem ambele feluri de rod înspre Dumnezeu și să nu fim leneși sau fără rod, căci dacă le avem, vom avea o intrare bogată în împărăția lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem să trăim astăzi în unirea lui Dumnezeu cu omul în duhul nostru. Îți mulțumim că omul nostru vechi a murit cu Cristos și am fost înviați cu El pentru a trăi și a umbla în noutatea vieții în înviere. Aleluia, avem viața lui Dumnezeu și am fost uniți cu viața lui Dumnezeu pentru a trăi înspre Dumnezeu și a aduce rod înspre Dumnezeu! O, Doamne, ține-ne uniți cu Tine astăzi. Adu rod în noi. Fie ca noi să rămânem sub distribuirea divină până când vom fi umpluți cu Dumnezeu și-L vom revărsa de Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca Dumnezeu să fie produs prin noi, așa cum trăim într-un singur duh cu Tine! Exprimă-te prin noi astăzi. Manifestă-te în noi. Fie ca credința noastră să crească și să se dezvolte până când va aduce virtute, cunoștință, stăpânire de sine, răbdare, evlavie, dragoste frățească și dragoste. Amin, Doamne, păstrează-ne să rămânem în Tine și să trăim înspre Tine, ca să putem avea roada Duhului! Curge în noi și curge din noi în atât de mulți oameni care caută, astfel încât ei să devină rod înspre Dumnezeu prin regenerare! Amin, Doamne, Te iubim!