Îl slujim pe Domnul

Trăim sub distribuirea divină a lui Dumnezeu făcând totul prin Duhul, pentru a-L câștiga mai mult pe Dumnezeu

09/10/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

În cartea lui Iov vedem că suferințele s-ar putea să nu fie o judecată din partea lui Dumnezeu, ci mai degrabă faptul că El dorește să ne mistuie, astfel încât să-L câștigăm mai mult pe Dumnezeu; căci intenția Sa este să Se distribuie pe Sine – în Cristos și prin Duhul – în noi, pentru a fi viața și totul nostru, astfel încât să devenim expresia Sa; trăim și lucrăm conform acestui principiu făcând totul prin Duhul.

Doamne Isuse, descoperă-ne intenția lui Dumnezeu cu privire la omenire. Fie ca noi să realizăm că Dumnezeu dorește să Se distribuie în noi pentru a fi viața, natura și totul nostru, astfel încât să-L trăim pe Cristos și să-L exprimăm pe Cristos. Ne deschidem Ție, Doamne! Distribuie-Te în noi puțin mai mult astăzi. Câștigă mai multă deschidere în noi. Fie ca noi să trăim prin Duhul, să umblăm prin Duhul și să facem totul în Duhul împreună cu duhul nostru. Amin, Doamne, Te iubim și ne deschidem Ție! Amin!

În această săptămână am cugetat cu rugăciune asupra modului de a trăi și de a lucra conform viziunii epocii, pentru a schimba epoca – așa cum vedem în cazul lui Noe, al lui Daniel și al lui Iov. Aceste trei persoane, menționate în Ezechiel 14:14 și 20, Îl dezvăluie pe Dumnezeul Triunic distribuindu-Se pe Sine în poporul Său ales și răscumpărat, pentru a-Și împlini economia eternă.

În cazul lui Noe, Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-Și păstra legământul veșnic (simbolizat de curcubeu). Dumnezeu este credincios în a-L distribui pe Cristosul atotinclusiv în noi și în a face din noi o etalare înțeleaptă a ceea ce este Dumnezeu.

Noe a găsit har înaintea lui Iehova și a construit corabia, deoarece a umblat și a lucrat împreună cu Dumnezeu. Trebuie să găsim har în ochii Domnului și să pătrundem mai adânc în Dumnezeu pentru a-L cunoaște și a-L savura pe Tatăl. Viața și lucrarea noastră trebuie să fie pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos – realitatea corabiei în ziua de azi.

În cazul lui Daniel, Îl vedem pe Cristos Fiul ca fiind centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu. Dumnezeu dorește să câștige un Cristos corporativ, ca piatră zdrobitoare, pentru a veni, a distruge guvernarea umană și a întemeia împărăția lui Dumnezeu.

Prin urmare, trebuie să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca prețiozitate supremă a lui Dumnezeu, astfel încât să fim constituiți cu El și să devenim oameni ai prețiozității – ba chiar prețiozitatea însăși – ca și comoară personală a Sa.

El ne infuzează cu Sine Însuși și Se introduce în noi pentru a face din noi reproducerea Sa, Cristosul corporativ de astăzi.

În cazul lui Iov, Îl vedem pe Dumnezeu Duhul conducându-i pe cei care Îl caută cu dragoste prin procesul transformării – prin înnoirea Duhului Sfânt, pe măsură ce Îl văd pe Dumnezeu – pentru a-L câștiga pe Dumnezeu și a fi transformați de Dumnezeu, ajungând chiar să fie la fel ca Dumnezeu. Fie ca vălul să fie ridicat pentru a vedea acest lucru tot mai mult!

Suferințele lui Iov: lucrarea de mistuire a lui Dumnezeu pentru ca El să-l câștige pe Iov, iar Iov să-L câștige mai mult pe Dumnezeu

Cartea lui Iov este unică în Biblie; treizeci și șase de capitole sunt pline de vorbirea, opiniile și argumentele omului. Iov era un om integru și drept, dar s-au abătut asupra lui numeroase nenorociri; toți copiii și toate bunurile i-au fost luate, iar el însuși a suferit de o boală care i-a pricinuit mari suferințe.

Trei prieteni au venit să-i fie alături, nu doar pentru a-l mângâia, ci și pentru a încerca să-l convingă că trebuie să fi făcut ceva greșit, ceva nedrept, de vreme ce Dumnezeu Se purta astfel cu el. La rândul său, Iov susținea că nu făcuse nimic rău.

Logica prietenilor lui Iov era în acord cu pomul cunoștinței binelui și răului, întrucât ei considerau că suferințele lui Iov erau ceva ce țin de judecată divină.

Totuși, potrivit revelației divine din Biblie și așa cum se sugerează în cuvintele adresate de Dumnezeu lui Iov (Iov 38), suferințele lui Iov au fost lucrarea de mistuire a lui Dumnezeu, pentru ca El să-l câștige pe Iov și pentru ca acesta să-L câștige mai mult pe Dumnezeu (Ioan 9:15; 11:12; 13:4; Filipeni 3:8, 12-13).

„Atunci Iehova i-a răspuns lui Iov” (Iov 38:1a); „atunci Iov I-a răspuns lui Iehova” (42:1a); „și Iehova a schimbat soarta lui Iov” (v. 10a). Când Dumnezeu vorbește, toate lucrurile se clarifică. Dumnezeu a venit și a scos la lumină îndreptățirea de sine și dreptatea proprie ale lui Iov; acestea trebuiau mistuite.

Adesea, rămânem ancorați în propria noastră dreptate; nu facem lucruri rele, nu iubim lumea, dar suntem mulțumiți de noi înșine și ne îndreptățim excesiv. Această îndreptățire de sine devine idolul nostru, făcându-ne să ne înstrăinăm de Dumnezeu.

Astfel, Dumnezeu trebuie să facă în noi o lucrare specială, așa cum a făcut în cazul lui Iov: să înlăture acest idol, ba chiar să ne mistuie prin tot felul de suferințe, pentru a înțelege că nu suntem nimic, că nu merităm nimic și că trebuie să fim goliți de noi înșine, astfel încât să-L putem câștiga mai mult pe Dumnezeu.

Intenția lui Dumnezeu cu privire la Iov nu a fost aceea de a-l desăvârși sau de a-l face neprihănit și drept; El a dorit să-l conducă pe Iov spre o căutare mai profundă a lui Dumnezeu, pentru ca acesta să realizeze că ceea ce îi lipsea în viața sa umană era Însuși Dumnezeu și pentru a-L putea astfel urmări, câștiga și exprima pe Dumnezeu (Coloseni 2:19). Uimitor!

Aceasta este intenția lui Dumnezeu: El vrea să ne conducă pe toți spre o căutare mai profundă a Sa, pentru a realiza că, deși putem părea în regulă – ba chiar drepți și desăvârșiți – ceea ce avem nevoie este mai mult din Dumnezeu.

Intenția lui Dumnezeu cu privire la Iov nu a fost să-l zidească pe Iov și să-l facă mai desăvârșit; dimpotrivă, Dumnezeu a vrut să dărâme sinele natural al lui Iov – cu desăvârșirea și integritatea sa – pentru a putea zidi un Iov înnoit, având natura și atributele lui Dumnezeu (Iov 1:1; Tit 3:5).

Aceasta este și experiența noastră de astăzi. Cu cât știm mai multe despre Dumnezeu, despre Biblie și despre economia lui Dumnezeu, cu atât tindem mai mult să ne desăvârșim pe noi înșine, ba chiar să avem propria noastră dreptate și integritate.

Însă Dumnezeu vrea să ne dărâme omul natural, pentru ca noi să-L putem câștiga mai mult pe Dumnezeu. Dumnezeu vrea să ne înnoiască și să ne facă asemenea Lui, introducându-Se pe Sine în noi.

Noi ducem lipsă de Dumnezeu! S-ar putea să nu ducem lipsă de cunoștințe sau de o bună purtare, dar ducem lipsă de Dumnezeu! Nu există o constituire bogată cu Dumnezeu. Nu există multă greutate a lui Dumnezeu. Nu există mult gust al lui Dumnezeu. Așadar, Dumnezeu trebuie să facă o lucrare de mistuire, o lucrare de dărâmare, pentru a Se adăuga pe Sine în noi.

Intenția lui Dumnezeu cu privire la Iov a fost ca acesta să se afle pe linia vieții – mai exact, pe linia pomului vieții – astfel încât Iov să fie un om al lui Dumnezeu (Gen. 2:9; 1 Tim. 6:11; 2 Tim. 3:17; Ef. 3:14-21).

Dumnezeu nu dorește un om bun, ci un om-Dumnezeu. El nu dorește un om care se îndreptățește pe sine, ci un om al lui Dumnezeu. El dorește oameni ai pomului vieții, care Îl mănâncă pe Cristos, depind de Cristos și Îl trăiesc pe Cristos, și care nu se bizuie pe propria lor integritate sau dreptate.

Doamne Isuse, descoperă-ne ca să vedem că Tu lucrezi în împrejurările noastre pentru a ne dărâma omul natural, astfel încât să Te poți introduce în noi. O, Doamne, salvează-ne de a ne zidi pe noi înșine și de a avea propria noastră dreptate după care să trăim. Ne deschidem Ție. Lucrează pentru a dărâma omul nostru natural, cu desăvârșirea și integritatea sa, astfel încât El să ne poată zidi într-un mod înnoit! Amin, Doamne, zidește-ne cu natura și atributele Tale, pentru ca Tu să poți fi exprimat prin noi și să nu ne bizuim pe propria noastră integritate sau desăvârșire. Condu-ne într-o căutare mai profundă a lui Dumnezeu. Fie să vedem cât de mult ducem lipsă de Dumnezeu. O, Doamne, fie să realizăm cât de mult avem neoive de Dumnezeu. Venim la Tine ca să Te căutăm, să Te urmărim, să Te câștigăm și să Te exprimăm! Amin, Doamne, adu-ne pe deplin pe linia pomului vieții! Salvează-ne de la a face lucruri potrivit cunoștinței binelui și răului; fie să fim oameni ai vieții, oameni ai lui Dumnezeu, oameni-Dumnezeu care depind de Domnul în toate și cu privire la toate lucrurile!

Să trăim sub distribuirea divină a lui Dumnezeu pentru a fi oameni-Dumnezeu, fiind și făcând totul prin Duhul, prin exersarea duhului nostru!

Cât de recunoscători Îi suntem Domnului pentru că a deschis cartea lui Iov potrivit revelației Sale divine din întreaga Scriptură! Există multă cunoștință în această carte, dar există și arătarea lui Dumnezeu și vorbirea Sa către cel care Îl căuta, Iov.

Cartea lui Iov dezvăluie că Biblia, alcătuită din șaizeci și șase de cărți, există pentru un singur lucru: pentru ca Dumnezeu, în Cristos și prin Duhul, să Se distribuie în noi, devenind viața noastră, natura noastră și totul nostru, astfel încât să-L putem trăi pe Cristos și să-L exprimăm pe Cristos; acesta ar trebui să fie principiul care ne guvernează viața (Iov 10:13; Ef. 3:9; Fil. 3:8-9; Ef. 1:22-23; 2:15; Apoc. 21:2).

Dumnezeu dorește pur și simplu să distribuie ceea ce este El în noi, pentru a face din noi expresia Sa corporativă. Iată ce ne spune întreaga Biblie.

Cum putem face acest lucru? Cum putem coopera cu intenția lui Dumnezeu? Modul în care putem trăi și lucra potrivit acestui principiu este să fim și să facem totul prin Duhul, cu Duhul, în Duhul și prin intermediul Duhului, exersându-ne duhul (Gal. 5:25; Rom. 8:4; Fil. 3:3; Apoc. 2:7; 22:17a).

Astăzi, Dumnezeu este în Cristos ca Duh cu duhul nostru; noi nu putem fi un creștin autentic, dar Duhul poate fi un creștin. Noi nu putem trăi viața creștină, dar Duhul poate trăi o viață creștină autentică pentru a-L exprima pe Dumnezeu.

Duhul cu duhul nostru, este finalizarea și întruparea deplină a Dumnezeului Triunic; Îi avem pe Tatăl, pe Fiul și pe Duhul ca Duh atotinclusiv, împreună cu duhul nostru.

Tot ce trebuie să facem este să ne întoarcem spre duhul nostru și să trăim potrivit Duhului. Am fost regenerați de Duhul și am primit viața divină prin Duhul. Acum, trebuie să trăim, să umblăm și să facem toate lucrurile prin Duhul.

Calea prin care Îl putem experimenta și savura pe Cristos, și chiar primi plinătatea Dumnezeului Triunic, este să facem totul potrivit Duhului (Rom. 8:4). Atâta timp cât suntem în duhul nostru și facem toate lucrurile prin Duhul, putem experimenta încarnarea, trăirea omenească, moartea, învierea și înălțarea lui Cristos, împreună cu distribuirea Duhului.

Acest lucru ne va face să fim biserica lui Dumnezeu, Trupul lui Cristos, omul nou și organismul Dumnezeului Triunic, realitate care își va găsi finalizarea în Noul Ierusalim.

Fie ca noi să ne întoarcem zilnic către Domnul în duhul nostru. În timp ce ne trăim viața de zi cu zi, ocupându-ne cu diverse activități, trebuie să refuzăm să rămânem în sfera pomului cunoștinței binelui și răului și să alegem să fim în sfera Duhului dătător de viață.

Trebuie să facem totul potrivit Duhului, în duhul nostru, fiind un singur duh cu Domnul (1 Cor. 6:17). Înainte de a vorbi sau de a face ceva, trebuie să ne deschidem lăuntric față de Domnul și să-I spunem:

Doamne, fii un singur duh cu mine, pentru ca eu să pot fi un singur duh cu Tine. Vreau să fiu un singur duh cu Tine în vorbirea mea. Doamne, în timp ce mă pregătesc să fac cutare sau cutare lucru, vreau să fiu una cu Tine. Fii Tu Cel care face aceste lucruri în mine. Mă deschid Ție! Fie ca vorbirea mea să fie vorbirea Ta și lucrarea mea să fie lucrarea Ta!

Făcând astfel, deschizându-ne față de Domnul și căutând să fim una cu El în toate, trăim sub distribuirea economiei eterne a lui Dumnezeu. Când stăm de vorbă cu Domnul despre toate lucrurile și în toate lucrurile, savurăm distribuirea Sa divină, iar El are o cale să crească în noi.

Cristos dorește să crească în noi, iar pe măsură ce El crește, noi descreștem – El crește, noi descreștem! Pe măsură ce Cristos crește în noi, noi creștem în Cristos. Zi de zi trebuie să rămânem în acest proces de creștere; ceea ce trebuie să crească în noi nu este sinele nostru – cu perfecțiunea, autojustificarea și auto-înălțarea sa – ci Cristos și numai Cristos!

Zi de zi trebuie să avem tratăm cu Duhul. Trebuie să trăim în Duhul, să facem totul prin Duhul și să fim în duh. Trebuie să facem totul și să fim totul prin Duhul, cu Duhul, în Duhul și prin intermediul Duhului.

Putem citi Biblia sau petrece timp cu Domnul; nu trebuie doar să citim Biblia, ci să o citim în Duhul și prin Duhul. Putem merge la serviciu și ne putem ocupa de multe lucruri acolo; trebuie pur și simplu să fim în duhul contopit și să facem toate lucrurile prin Duhul.

Trebuie să ne îngrijim de duhul nostru. Trebuie să ne exersăm duhul. Trebuie să ne îndreptăm atenția spre duhul nostru. Acest lucru nu ne transformă în oameni „super-spirituali”, care nu au nimic de făcut sau de spus celor din jur pentru că sunt „în Duhul”.

Dimpotrivă, faptul de a face toate lucrurile prin Duhul ne va face creștini normali, căci devenim credincioși normali în Cristos, care biruiesc prin faptul că sunt în Duhul și fac toate lucrurile în Duhul.

Pe măsură ce trăim în Duhul și facem toate lucrurile prin Duhul, Cristos Își face domiciliul în noi, Duhul ne transformă, iar noi devenim oameni-Dumnezeu în realitate.

Ne dăm seama că Duhul divin trăiește în noi pentru a Se ruga în noi, a citi Biblia în noi, a rosti Cuvântul lui Dumnezeu în noi, a ne iubi soțul sau soția în noi, a face treburile casnice în noi și a-i vizita pe păcătoși pentru predicarea evangheliei în noi.

Noi vom fi cei care fac toate aceste lucruri, dar Duhul este Cel care face totul în noi; avem o viață care este contopirea Dumnezeului Triunic procesat cu omul tripartit regenerat. Minunat! Amin!

Doamne Isuse, vrem să trăim în Duhul și să facem toate lucrurile prin Duhul! Amin, Doamne, în timp ce facem una sau alta, păstrează-ne întorcându-ne spre duhul nostru. Dorim să trăim, să umblăm și să facem toate lucrurile prin Duhul, pentru a-L experimenta pe Cristos, a-L savura pe Dumnezeu Tatăl și a savura plinătatea Dumnezeului Triunic! Aleluia, Dumnezeu este în Fiu, Fiul este acum Duhul și El este Duhul minunat din noi! Amin, Doamne, alegem să nu trăim pe linia pomului cunoștinței binelui și răului, ci pe linia pomului vieții, făcând toate lucrurile prin Duhul, în Duhul, prin intermediul Duhului și împreună cu Duhul! Fie să fim un singur duh cu Tine în timp ce le vorbim altora. Doamne, vorbește Tu în noi. Fii un singur duh cu noi și fă-ne un singur duh cu Tine în mod practic, în viața noastră de zi cu zi. Crești în noi; fie ca să creștem în Cristos. Lucrează în noi și prin noi, în timp ce noi lucrăm în Tine și prin Duhul. Amin, Doamne, vrem să ne îngrijim de duhul nostru, să facem toate lucrurile exersându-ne duhul și să fim în Duhul, pentru ca Cristos să trăiască în noi! Aleluia pentru duhul nostru unit cu Duhul divin! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Live under God’s Dispensing by Doing Everything by the Spirit to Gain God More, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Să trăim și să lucrăm conform viziunii epocii pentru a schimba epoca (ziua 6) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Venim la Tatăl prin Fiul, în Duhul, și primim lumină de sus

07/10/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Trebuie să înaintăm prin Duhul către Fiul și chiar către Tatăl, pentru a intra în experimentarea intimă a dragului nostru Tată; și trebuie să ne dăm seama că lumina strălucește de sus, din cer, căci există o singură revelație și o singură viziune prin singura slujbă noutestamentară.

Doamne Isuse, vrem să înaintăm împreună cu Tine. Condu-ne mai departe în experimentarea și savurarea Dumnezeului Triunic de către noi, pentru ca și noi să Te putem exprima. Îți mulțumim că ne-ai căutat ca Duhul și ne-ai adus la Fiul, ca să credem în Domnul Isus. Aleluia, suntem acum în Cristos și, prin El, avem acces la Tatăl într-un singur Duh! Venim la Tine, Tată, în Fiul și prin Duhul, ca să ne închinăm Ție, să Te cunoaștem și să fim una cu Tine! Amin!

Dacă privim la viața și lucrarea lui Noe, vedem că, mai întâi, el a găsit har înaintea lui Iehova și, în al doilea rând, a umblat cu Dumnezeu și a lucrat împreună cu Dumnezeu. El a fost un om drept și a găsit har în ochii Domnului. Trebuie să găsim har în ochii Domnului astăzi.

Zi de zi trebuie să venim la tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har pentru ajutor la vremea potrivită. Harul se găsește la tronul harului, în duhul nostru; ori de câte ori ne întoarcem spre duhul nostru, venim la tronul harului. Amin!

Când găsim har, acest har ne poartă poverile și face totul în noi, în locul nostru pentru savurarea noastră. Acest har ne dă puterea să umblăm cu Dumnezeu și, prin har, lucrăm și noi împreună cu Dumnezeu, întocmai cum a făcut Noe.

Trebuie să lucrăm împreună cu Dumnezeu, chiar să fim una cu Dumnezeu, pentru construirea corăbiei; corabia este o imagine a Cristosului corporativ. Am început să lucrăm la zidirea corăbiei atunci când am crezut, căci am crezut în Cristosul individual, care a venit să fie Răscumpărătorul și Mântuitorul nostru.

El este realitatea corăbiei; El a venit ca încarnare a lui Dumnezeu pentru a ne ascunde în Sine și pentru a trece prin judecata lui Dumnezeu în locul nostru. Noi nu am fost judecați de Dumnezeu, ci Cristos a fost. El este Răscumpărătorul și Mântuitorul nostru.

Mai mult, El este viața noastră și Se introduce pe Sine în noi pentru a fi totul pentru noi, în vederea zidirii locuinței lui Dumnezeu. A zidi corabia înseamnă, pentru noi, a zidi biserica drept Trup al lui Cristos.

Noi nu zidim biserica folosindu-ne de ideile noastre bune, de zelul natural sau de priceperile și abilitățile noastre; noi zidim biserica folosind elementul bogățiilor lui Cristos ca material de construcție. Cu cât Îl savurăm mai mult pe Cristos, cu atât avem mai multe din bogățiile lui Cristos pentru clădirea lui Dumnezeu.

Să înaintăm în experimentarea Dumnezeului Triunic de către noi – la Tatăl, prin Fiul, în Duhul

Este foarte semnificativ faptul că acea corabie construită de Noe avea trei niveluri (Gen. 6:16); nu avea unul sau două, ci trei. Aceste trei niveluri Îl semnifică pe Dumnezeul Triunic experimentat de către noi.

Trebuie să-L experimentăm pe Dumnezeul Triunic. Știm că Dumnezeul Triunic este Tatăl, Fiul și Duhul, dar cine este reprezentat de nivelul de sus, de cel din mijloc și de cel de jos?

Am putea deduce că, întrucât Cristos – Fiul – Se află la mijloc, El ar putea fi reprezentat de nivelul din mijloc; dar cine îi reprezintă pe cel de sus și pe cel de jos? Trebuie să privim acest lucru în lumina întregii Scripturi.

De exemplu, în Luca 15 avem trei pilde: păstorul care recuperează oaia pierdută, femeia care caută și găsește moneda pierdută și tatăl care îl primește pe fiul risipitor.

Păstorul este o imagine a Fiului – Cristos, Fiul, venind ca Păstorul cel Bun pentru a-Și da viața pentru oile Sale și a le aduce într-o singură turmă, astfel încât să existe o singură turmă și un singur Păstor (Ioan 10).

Femeia care mătură casa, aprinde lampa și caută moneda pierdută până când o găsește Îl simbolizează pe Duhul, care aprinde lampa Cuvântului și cercetează ființa noastră lăuntrică până când ne venim în fire și venim la Domnul.

Tatăl care îl primește pe fiul risipitor Îl simbolizează pe Dumnezeu Tatăl, care ne iubește, ne așteaptă și ne primește cu bucurie atunci când ne întoarcem la El.

Conform experienței noastre, Duhul a venit mai întâi să ne găsească și să ne aducă la Fiul; de asemenea, Duhul ne-a inspirat să ne pocăim și să credem în Fiul. După ce am crezut în Fiul, am strigat: „O, Tată!”

Duhul ne aduce la Fiul, iar Fiul ne aduce la Tatăl. Cu alte cuvinte, Duhul – simbolizat de nivelul inferior – ne aduce la Fiul (1 Pet. 1:2; Ioan 16:8, 13-15), iar Fiul ne conduce, în experimentarea noastră, la un nivel mai înalt, la Tatăl (14:6; Ef. 2:18; 1 Ioan 1:5; 4:8).

Trebuie să continuăm călătoria noastră în Dumnezeul Triunic, în cadrul experienței creștine, până când intrăm în Dumnezeu Însuși și devenim pe deplin una cu Dumnezeu.

De multe ori în viața noastră creștină, deși suntem credincioși în Cristos și avem viața lui Dumnezeu în noi, continuăm să experimentăm cercetarea și iluminarea Duhului în ființa noastră lăuntrică, pentru a ne întoarce la Cristos Fiul prin pocăință.

De atâtea ori – poate de prea multe ori – suntem departe de Domnul; astfel, Duhul strălucește asupra noastră prin Cuvântul lui Dumnezeu și ne cercetează ființa lăuntrică până când ne găsește, pentru a ne aduce înapoi la Domnul.

Când ne întoarcem la Domnul – când revenim la El din toată inima – suntem uniți cu El ca un singur duh (1 Cor. 6:17). Ne place să fim aici, în unirea organică cu Domnul, savurând toate bogățiile Sale.

Cu cât Îl contactăm mai mult, chemând Numele Său și citind Cuvântul Său cu rugăciune, cu atât Îl iubim mai mult pe Domnul, suntem mai mult infuzați cu El și devenim mai mult una cu El. El este una cu noi, iar noi suntem una cu El.

Însă Domnul dorește să mergem și mai sus; El vrea să venim la Tatăl, în Fiul, prin Duhul. Fiul ne conduce la Tatăl.

De exemplu, Evanghelia după Ioan este o carte despre Cristos, Fiul, iar prima Epistolă a lui Ioan este o carte despre Tatăl. În Evanghelia sa, Ioan vorbește despre har, dar în prima sa Epistolă vorbește despre dragoste; dragostea este mai înaltă decât harul.

În Evanghelia după Ioan avem adevărul, dar în prima sa Epistolă avem lumina; Dumnezeu este lumină, iar Cristos este adevărul, iar lumina este mai înaltă și mai profundă decât adevărul.

Trebuie să mergem mai departe, de la Fiul la Tatăl. Trebuie să înaintăm în experimentarea Dumnezeului Triunic pentru a veni la Tatăl, în Fiul, prin Duhul.

Duhul ne conduce la Cristos, căci El ne arată pur și simplu bogățiile lui Cristos, pentru ca noi să le savurăm și să ne împărtășim din ele. Apoi, Fiul ne conduce la Tatăl, căci Fiul Îl glorifică pe Tatăl și face voia Tatălui, iar Fiul dorește să ne aducă în Tatăl.

Fie ca noi să mergem mai departe cu Domnul, zi de zi, urcând de la un nivel la altul în arcă, până când ajungem la adâncimea ființei lui Dumnezeu – la Tatăl Însuși!

Fie ca să-I permitem Fiului să ne înalțe experimentarea noastră, până la Tatăl. El este calea către Tatăl, El este realitatea care ne permite să intrăm în Tatăl și El este viața care ne dă puterea să venim la Tatăl.

Fie ca să venim la Tatăl prin Isus, Fiul, și să-I dăm glorie, căci lucruri mari a făcut El! Fie să înaintăm în experimentarea Dumnezeului Triunic până când vom fi în Tatăl – în dragoste și în lumină – împărtășindu-ne din însăși natura ființei lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, vrem să mergem mai departe astăzi în experimentarea și savurarea noastră din Cristos. Amin, Doamne, condu-ne mai departe împreună cu Tine până când vom fi în Tatăl! Îți mulțumim că ai venit la noi ca Duh, pentru a aprinde candela Cuvântului lui Dumnezeu și a cerceta adâncurile ființei noastre. Ne deschidem Ție. Fie ca Tu să ne găsești oriunde ne-am afla și să ne conduci la Fiul, pentru a savura bogățiile Fiului. O, cât de minunat este să venim la Domnul din nou și din nou, pentru a savura bogățiile, viața și adevărul Său! Amin, Doamne, fie ca noi să înaintăm cu Tine zi de zi, puțin câte puțin, până când vom ajunge la Tatăl! Dă-ne experiențele de care avem nevoie pentru a urca pe o treaptă superioară și a intra în Tatăl! Fie ca să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca dragoste și ca lumină, nu doar ca har și ca adevăr. Amin, Doamne, Îți mulțumim că avem acces la Tatăl, într-un singur Duh, prin Cristos! Venim la Tine, Tată. Vrem să Te cunoaștem, să ne închinăm Ție și să Te iubim, fiind aduși la Tine de Cristos, Fiul! O, slavă Tatălui! Ne închinăm Ție, Avva, Tată!

Lumina vine de sus: în biserică există o singură revelație și o singură viziune prin singura slujbă noutestamentară

Aspectul celor trei niveluri ale corăbiei este foarte semnificativ. Dacă am avea o casă cu trei niveluri, am putea permite multor oameni accesul la nivelul inferior, dar numai prietenilor noștri apropiați le-am putea permite accesul la primul nivel.

Însă doar celor care ne sunt cei mai apropiați le este permis să ajungă la nivelul de sus, la ultimul etaj, căci acolo se află dormitorul nostru cu comorile și tainele noastre ascunse.

Trebuie să înaintăm până când intrăm în Tatăl Însuși, prin Fiul și prin Duhul. În mod deosebit, la nivelul de sus exista o singură deschidere spre ceruri (Gen. 6:16). Aceasta era fereastra de lumină.

Lumina vine de sus. Lumina nu vine dinspre nord, sud, est sau vest și nici dinspre stânga sau dreapta. Lumina vine de sus.

Faptul de a avea lumină depinde de nivelul pe care ne aflăm. Dacă suntem la nivelul inferior, nu avem multă lumină, iar dacă suntem la nivelul din mijloc, nici acolo nu există prea multă lumină. Doar atunci când ne aflăm la nivelul de sus, la al treilea etaj, putem primi viața divină și putem fi pe deplin în lumină.

Acest lucru este valabil în mare măsură pentru viața noastră creștină și pentru viața de biserică. Am văzut și am întâlnit mulți creștini buni și fervenți, care erau plini de zel pentru Domnul și făceau multe lucruri pentru Dumnezeu. Însă deși ardeau de zel pentru Domnul, nu se aflau cu adevărat în lumină. Nu exista multă lumină în ei.

Dar am întâlnit și frați și surori dragi care, în aparență, poate nu sunt atât de zeloși sau fervenți pentru Domnul, însă, atunci când petrecem timp cu ei, lumina strălucește prin ei, căci ei trăiesc în lumină.

Trebuie să pătrundem mai adânc și să-L experimentăm pe Tatăl prin Fiul și prin Duhul, și trebuie să stăm sub strălucirea Domnului. Trebuie să urcăm mai sus împreună cu Domnul în viața noastră creștină, până când ajungem în lumină și chiar umblăm în lumină, având părtășie unii cu alții (1 Ioan 1:7).

Cu cât suntem mai sus împreună cu Domnul în experimentarea noastră cu El, cu atât avem mai multă lumină; cu cât suntem mai jos împreună cu El, cu atât avem mai puțină lumină.

În mod special, faptul că există o fereastră la al treilea nivel al corăbiei, orientată spre ceruri, semnifică faptul că în biserică – clădirea lui Dumnezeu – există o singură revelație și o singură viziune, prin singura slujbă noutestamentară (Gen. 6:16; Fapte 26:19; Prov. 29:18a; 1 Tim. 1:3-4; 2 Cor. 3:6-9; 4:1).

Astăzi par să existe atât de multe slujbe, misiuni și denominațiuni, cu mulți oameni care vorbesc despre lucruri diferite. Însă în clădirea lui Dumnezeu există o singură fereastră spre cer; lumina vine de sus.

Pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos, există o singură revelație și o singură viziune prin singura slujbă noutestamentară. Lumina nu vine dinspre nord sau sud, dinspre est sau vest, ci din ceruri. Trebuie să venim la Domnul în Cuvântul Său și să venim la slujbă, pentru a putea sta sub lumina Domnului.

Trebuie să avem parte de revelațiile cerești. Nu trebuie să avem viziuni și revelații diferite; avem o singură viziune și o singură revelație, care este viziunea unică a lui Dumnezeu – viziunea epocii care ne-a luminat.

Prin slujba noutestamentară – slujba epocii – ne este descoperită dorința inimii lui Dumnezeu. Viziunea economiei eterne a lui Dumnezeu trebuie să guverneze și să controleze întreaga noastră viață, acțiunile și mișcarea noastră.

Trebuie să stăm în slujbă și să-I permitem Domnului să strălucească asupra noastră și în noi, pentru a ne aduce întreaga ființă în lumină. Fie ca noi să vedem că lumina vine de sus și să ne aflăm sub un cer limpede ca cristalul, sub vorbirea slujbei epocii, pentru a primi strălucirea Domnului astăzi.

Fie ca noi să respingem învățăturile care diferă de slujba noutestamentară (Gal. 1:6-9; Rom. 16:17; 1 Tim. 1:3) și să rămânem în învățătura unică a economiei lui Dumnezeu astăzi.

Doamne Isuse, adu-ne întreaga noastră ființă în lumină și păstrează-ne în lumină. Amin, Doamne, vrem să umblăm în lumină și să fim în lumină, așa cum și Tu ești în lumină. Salvează-ne de la a face lucruri pentru Dumnezeu doar în exterior sau de la a fi plini de zel pentru biserică; fie ca noi să fim în lumină! O, fie să-Ți permitem să strălucești asupra noastră, să scoți la iveală orice întuneric, să tratezi orice păcat și să aduci întreaga noastră ființă, cu toate activitățile și lucrurile ei, în lumina Ta. Doamne Isuse, adu-ne mai sus împreună cu Tine până când vom fi în deplina lumină a soarelui, sub strălucirea Ta luminoasă! Fie ca să fim sub strălucirea Ta atunci când venim la Cuvântul Tău și să rămânem sub slujba noutestamentară! Aleluia, există o singură revelație și o singură viziune prin singura slujbă noutestamentară, astăzi, în biserică, ca clădire a lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca o viziune clară și călăuzitoare a economiei lui Dumnezeu să ne îndrepte inima și să ne guverneze viața de zi cu zi. Vrem să rămânem sub cerul senin pentru a Te vedea față în față, pentru a trăi într-un singur duh cu Tine și pentru a avea întreaga noastră ființă în lumină! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Come to the Father through the Son by the Spirit and Receive Light from Above, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Să trăim și să lucrăm conform viziunii epocii pentru a schimba epoca (ziua 4) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

La Daniel Îl vedem pe Cristosul corporativ, iar la Iov vedem lucrarea de transformare a Duhului

05/10/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Este uimitor să vedem cum viețile lui Noe, Daniel și Iov Îl dezvăluie pe Dumnezeul Triunic distribuindu-Se în noi pentru a-Și împlini economia eternă; la Noe Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-L distribui pe Cristos în noi, la Daniel Îl vedem pe Cristos Fiul venind ca piatra care zdrobește pentru a termina această epocă și a întemeia împărăția lui Dumnezeu, iar la Iov Îl vedem pe Dumnezeu Duhul transformându-Și poporul pentru a-l face asemenea lui Cristos.

Doamne Isuse, ne deschidem astăzi distribuirii Tale divine. Lucrează mai mult în noi astăzi. Vrem să fim vase deschise pentru Tine, astfel încât să putem trăi o viață de biruitori, pe linia vieții, pentru a împlini economia lui Dumnezeu. Amin, Doamne, ne sprijinim pe credincioșia lui Dumnezeu și Îți permitem să lucrezi în noi și în jurul nostru pentru a ne face biruitorii Tăi. Fă-ne asemenea Ție. Fă-ne complementul lui Cristos, la fel ca Cristos în toate privințele! Amin!

Întreaga Biblie este scrisă potrivit principiului călăuzitor al distribuirii Dumnezeului Triunic în noi, pentru ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pentru împlinirea economiei Sale divine.

Putem vedea distribuirea lui Dumnezeu peste tot în Biblie, căci Dumnezeul obiectiv, aflat în afara noastră, dorește să devină subiectiv pentru noi venind înlăuntrul nostru, chiar pătrunzând în ființa noastră pentru a fi viața noastră și totul al nostru. Dumnezeul Triunic este calea, principiul călăuzitor după care a fost scrisă Biblia.

El dorește să-Și facă domiciliul în inimile noastre prin credință; astfel, El ne întărește – ca Tată, prin Duhul – în omul lăuntric, pentru ca Cristos să-Și poată face domiciliul în inima noastră. Pas cu pas, Dumnezeu Se introduce în noi.

Așa cum mâncăm și bem în fiecare zi, introducând hrană în noi, trebuie să conștientizăm că Dumnezeu este hrana noastră; El este adevărata noastră apă și adevărata noastră hrană, pentru ca noi să-L primim și să-L savurăm.

Dumnezeu nu dorește doar să-L adorăm și să-I slujim într-un mod exterior; Dumnezeu dorește să-L savurăm! De aceea, imediat după ce L-a creat pe om, Dumnezeu l-a așezat în fața pomului vieții, iar porunca pe care i-a dat-o omului avea legătură cu mâncatul.

Fie ca acest lucru să ne impresioneze cu adevărat. Biblia nu este aici pentru a ne învăța să facem cutare sau cutare lucru, ca să-I fim pe plac lui Dumnezeu și să nu facem lucruri care nu-I plac Lui; principiul călăuzitor al întregii Biblii este Dumnezeul Triunic care Se distribuie în noi pentru ca noi să-L putem savura, astfel încât El să fie totul pentru noi.

Studiind aceste trei modele de trăire a unei vieți de biruitor – Noe, Daniel și Iov – în cazul lui Noe Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-Și păstra legământul veșnic. El este credincios în a-L distribui pe Cristosul atotinclusiv în noi – poporul Său ales și răscumpărat – pentru a face din noi o mărturie glorioasă a ceea ce este Cristos. Aleluia!

În cazul lui Daniel, Îl vedem pe Cristos ca fiind centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu și vedem că țelul economiei eterne a lui Dumnezeu este să-L aibă pe Cristosul corporativ – Cristos împreună cu biruitorii Săi, ca piatră care zdrobește și care devine împărăția lui Dumnezeu!

În cartea lui Daniel îl vedem pe acest om scump, Daniel, care este un model de trăire a unei vieți de biruitor. Prin Daniel vedem că Cristos Fiul este centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu și că țelul economiei eterne a lui Dumnezeu este să-L aibă pe Cristosul corporativ (vezi Dan. 2:31-45; 7:13-14; 10:4-9; Ioel 3:11; Apoc. 12:1-2, 5, 11; 19:7-21). Aleluia!

Cristosul corporativ din cartea lui Daniel este, de fapt, Cristos împreună cu biruitorii Săi, ca Piatră care zdrobește, servind drept instrument al Său pentru această dispensație, spre a termina această epocă și a deveni un munte mare care umple tot pământul, transformând astfel întregul pământ în împărăția lui Dumnezeu.

Împăratul Nebucadnețar a avut un vis, pe care Dumnezeu i l-a descoperit lui Daniel; acest vis înfățișa o statuie uriașă cu chip de om: capul era din aur curat, pieptul și brațele erau din argint, abdomenul și coapsele erau din bronz, picioarele erau din fier, iar tălpile erau un amestec de fier și lut.

Această statuie uriașă reprezintă guvernarea umană din ultimele șase mii de ani; ea simbolizează ansamblul guvernării omenești de-a lungul istoriei, pornind de la guvernarea umană din Babel (Babilon), în țara Șinear (Gen. 10:6-12), și până la Imperiul Roman.

Imperiul Babilonian este reprezentat de cap, iar Imperiul Roman, împreună cu cei zece împărați, este reprezentat de cele zece degete de la picioare.

Destinul acestei mari statui omenești – care pare să domine pretutindeni astăzi – este acela de a fi zdrobită de o piatră tăiată fără ajutorul mâinilor, la venirea acesteia (vezi Dan. 2:34-35, 44-45; 7:13-14).

Această piatră tăiată fără ajutorul mâinilor este Cristos. El a fost tăiat atunci când a fost dat la moarte prin crucificare (Fapte 2:23), iar prin învierea Sa a fost tăiat pentru a fi, mai întâi, piatra din capul unghiului pentru zidirea bisericii și piatra care zdrobește și distruge întreaga guvernare umană (v. 24; Mat. 21:42-44).

Această piatră tăiată fără ajutorul vreunei mâini nu Îl reprezintă doar pe Cristos, ci și pe biruitorii Săi; Cristos, împreună cu mireasa Sa proaspăt căsătorită – sfinții Săi biruitori – va veni ca o piatră corporativă zdrobitoare, pentru a distruge întreaga guvernare umană.

Va avea loc un război la Armaghedon, în care pământul se va lupta împotriva cerului, iar omul se va lupta împotriva lui Dumnezeu. Antihrist îi va avea de partea sa pe cei zece împărați cu armatele lor, iar Cristos va veni împreună cu mireasa Sa, biruitorii Săi.

După nunta Sa, Cristos va veni ca piatra zdrobitoare, dar și ca Cel care va călca în picioare teascul (Apoc. 19:15; 14:19-20; Isa. 63:2-3).

Atunci când Antihrist va aduna o mulțime uriașă de oameni răi și răzvrătiți în jurul Ierusalimului pentru a lupta împotriva poporului lui Dumnezeu și direct împotriva lui Dumnezeu, el va pregăti „strugurii” care urmează să fie călcați în „teasc” de către Cristos.

Antihrist se va răzvrăti direct împotriva lui Dumnezeu și va pretinde chiar că este Dumnezeu (2 Tes. 2:4; Dan. 11:36), iar pentru propria sa plăcere își va întinde cortul între țara cea bună și Marea Mediterană (v. 45).

Dar slavă Domnului, Cristos, ca piatră tăiată fără ajutorul vreunei mâini, va veni împreună cu mireasa Sa pentru a lovi degetele de la picioarele chipului, iar marea imagine umană va fi distrusă, de la degete până la cap!

Astfel, guvernarea umană va fi zdrobită și terminată, iar această mare imagine umană va fi înlocuită cu un munte mare – care reprezintă creșterea pietrei până la umplerea întregului pământ – adică împărăția lui Dumnezeu (Dan. 2:35, 44).

După ce Cristos va zdrobi ansamblul guvernării umane, El va întemeia împărăția eternă a lui Dumnezeu. Ce Cristos! Acesta este Cristosul minunat pe care Îl vedem în cartea lui Daniel.

El este centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu și devine un Cristos corporativ. Când va veni ca o piatră tăiată fără ajutorul vreunei mâini, El va veni ca Cristosul corporativ – Cristos împreună cu biruitorii Săi – iar acest Cristos corporativ va fi un instrument dispensațional pentru a termina această epocă și a întemeia împărăția lui Dumnezeu! Aleluia!

Trebuie să-L cunoaștem pe acest Cristos, să fim una cu El, să ne împărtășim din El și să-L savurăm în viața noastră de zi cu zi. Trebuie să-L lăsăm să-Și facă domiciliul în inima noastră și să devină centralitatea și universalitatea ființei noastre.

Trebuie să-L lăsăm pe acest Cristos să zdrobească vrăjmașul din ființa noastră. Trebuie să-L lăsăm să-Și aducă împărăția în noi, pornind de la duhul nostru și răspândindu-se în fiecare parte a ființei noastre lăuntrice.

Fie ca să-L savurăm pe acest Cristos minunat, Fiul, și să-L experimentăm ca centralitate și universalitate a mișcării lui Dumnezeu; fie să fim una cu El, pentru a fi Cristosul corporativ care revine ca piatră zdrobitoare, spre a distruge guvernarea umană și a întemeia împărăția lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, descoperă-ne să Te vedem pe Tine, Cristosul – Fiul, centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu pe pământ! Amin, Doamne, devino astăzi centralitatea și universalitatea noastră. Fii totul pentru noi. Te primim ca viață a noastră, ca Persoană a noastră și ca totul nostru. Fie ca să vedem că Dumnezeu dorește să-L aibă pe Cristosul corporativ – Cristos împreună cu biruitorii Săi – ca piatră zdrobitoare care vine să distrugă marea imagine umană! Aleluia, Cristos este piatra tăiată fără ajutorul vreunei mâini, care Se va întoarce să lovească guvernarea umană și să o distrugă, și El va întemeia împărăția lui Dumnezeu! Aleluia, Cristosul corporativ vine ca un instrument dispensațional pentru a termina această epocă și El va crește până va deveni un munte mare care va umple tot pământul, făcând din întregul pământ împărăția lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca împărăția Ta să vină în noi. Fie ca împărăția Ta să crească în noi. Fă-ne parte din instrumentul Tău dispensațional pentru a termina această epocă și a întemeia împărăția lui Dumnezeu! Zdrobește capul vrăjmașului și distruge lucrările lui în ființa noastră. Slavă Domnului Isus!

În experiența lui Iov, Îl vedem pe Dumnezeu Duhul transformându-i pe cei care Îl caută cu dragoste prin înnoirea Duhului, pentru a-i face asemenea lui Cristos, pentru împlinirea expresiei corporative a lui Dumnezeu

În cartea lui Iov, Îl vedem pe Dumnezeu Duhul conducându-ne pe noi – cei care Îl căutăm cu dragoste – prin procesul transformării prin înnoirea Duhului Sfânt (vezi Iov 10:13; 42:5-6; Efes. 3:9; Mat. 5:8; 2 Cor. 3:16-18; Tit 3:5; 1 Cor. 10:31; Ef. 3:20-21; Apoc. 21:10-11).

Dumnezeu Duhul ne transformă prin înnoirea Duhului pentru a-L vedea Dumnezeu, pentru a-L câștiga pe Dumnezeu și a fi transformați de El, astfel încât să împlinim ceea ce se află în inima Sa; devenim asemenea Lui în viață, în natură și în expresie – deși nu și în Dumnezeirea Sa – pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu, pentru gloria Sa.

Iov era un om evlavios, foarte drept, un om care se temea de Dumnezeu; cu toate acestea, Dumnezeu a îngăduit să vină peste el multe suferințe. Putem spune că, în întreaga Biblie, cele mai profunde suferințe sunt cele pe care le-a îndurat Iov.

Cei trei prieteni ai săi au venit să-l îndemne; în realitate, ei i-au spus că suferea toate acestea pentru că, probabil, făcuse ceva greșit – ceva ce nu-I plăcea lui Dumnezeu – și că, prin urmare, era judecat. La rândul său, Iov simțea că suferă enorm, dar nu din cauza vreunei greșeli – căci considera că nu făcuse nimic rău – ci pentru că Dumnezeu îl trata.

Ba chiar I-a spus lui Dumnezeu că este nedrept și a recunoscut că trebuie să existe ceva în inima Lui, ceva ascuns acolo, pe care el nu-l cunoștea.

În această carte lungă a lui Iov, care cuprinde 42 de capitole, 36 de capitole consemnează discuțiile și disputele dintre cei trei prieteni și Iov – 36 sau 37 de capitole de vorbe irosite, argumente și raționamente goale.

Însă, în capitolul 38, s-a întâmplat ceva: Dumnezeu a intervenit și a vorbit. Când Iov a auzit glasul lui Dumnezeu, a primit luminare și a spus: „Urechea mea auzise vorbindu-se despre Tine, / Dar acum ochiul meu Te-a văzut; / De aceea mă detest și mă pocăiesc / În țărână și cenușă” (Iov 42:5-6).

El a realizat că, oricât de drept și de perfect s-ar fi crezut, nu putea să se prezinte înaintea lui Dumnezeu bazându-se pe propria dreptate. Dumnezeu a venit să-l expună și să-i arate că are nevoie să fie înnoit de El.

Vedem acest lucru în lumina Noului Testament, căci în Tit 3:5 ni se vorbește despre înnoirea Duhului Sfânt. Dumnezeu Duhul Își trece iubitorii prin procesul transformării, prin înnoirea Duhului Sfânt, pe măsură ce Îl văd pe Dumnezeu pentru a-L câștiga pe Dumnezeu.

Trebuie să-L vedem pe Dumnezeu; când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu (Matei 5:8). A-L câștiga pe Dumnezeu înseamnă a primi ceea ce este Dumnezeu în elementul Său, în viața Sa și în natura Sa.

În acest fel, devenim una cu Dumnezeu și, mai mult, suntem constituiți cu Dumnezeu și chiar devenim asemenea lui Dumnezeu în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeire.

Trecem prin multe lucruri în viața noastră creștină, iar suferințele ne sunt porția în multe privințe și în multe momente; trebuie să realizăm că Dumnezeu Duhul lucrează pentru a ne transforma, înnoindu-ne pe măsură ce Îl vedem pe Dumnezeu pentru a-L câștiga pe Dumnezeu.

Fie ca să venim la Domnul din nou și din nou, pur și simplu pentru a-L privi. Fie să privim spre Domnul, ațintindu-ne privirea asupra lui Isus, astfel încât El să Se poată infuza în noi.

Pentru veșnicie, destinul nostru, ca popor al lui Dumnezeu răscumpărat, regenerat, sfințit, transformat, conformat și glorificat, este să vedem fața lui Dumnezeu (Apoc. 22:4).

Astăzi, trebuie să privim fața Sa, căci vederea lui Dumnezeu ne transformă; pe măsură ce Îl privim pe Domnul față în față, vom fi transformați în imaginea Sa, din glorie în glorie, întocmai ca de la Domnul Duh (2 Cor. 3:18).

Când Îl vedem pe Dumnezeu, nu doar că ne detestăm pe noi înșine și, prin urmare, ne renegăm pe noi înșine, ci suntem și infuzați cu Dumnezeu. Noul element al lui Dumnezeu este infuzat în noi, vechiul nostru element este eliminat și suntem transformați în imaginea glorioasă al lui Cristos, omul-Dumnezeu.

Devenim asemenea Lui! Devenim chiar parte din Dumnezeu, din Cristosul corporativ, pentru a-L exprima pe Dumnezeu în viața Sa și a-L reprezenta în autoritatea Sa! Aleluia!

Doamne Isuse, Îți mulțumim pentru toate lucrurile pe care permiți să se întâmple în viața noastră pentru a ne trece prin procesul transformării. Ne deschidem Ție, ca Dumnezeu Duhul, pentru a ne trece prin procesul transformării prin înnoirea Duhului Sfânt! Amin, Doamne, vrem să-L vedem pe Dumnezeu pentru a-L câștiga pe Dumnezeu! Venim la Tine în Cuvântul Tău, exersându-ne duhul și având inima întoarsă spre Tine. Infuzează-ne cu Tine Însuți mai mult astăzi. Transformă-ne după imaginea Ta. Vrem să Te privim și să fim infuzați cu Tine, pentru a deveni la fel ca Tine. O, Doamne, cu cât Te privim mai mult, cu atât ne renegăm mai mult pe noi înșine și Te câștigăm mai mult pe Tine! Fie ca noul Tău element să lucreze în noi și să ne transforme lăuntric, făcându-ne la fel ca Cristos! Slavă Domnului, devenim asemenea lui Dumnezeu în viață, în natură și în înfățișare – dar nu în Dumnezeire – pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu, pentru gloria lui Dumnezeu! Amin, Doamne, câștigă-Ți astăzi glorioasa expresie. Fă-ne la fel ca Tine, pentru a fi Cristosul corporativ care Îl exprimă pe Dumnezeu în viața Sa și Îl reprezintă în autoritatea Sa! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, With Daniel we see the Corporate Christ and with Job we see the Spirit’s Transforming, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Să trăim și să lucrăm conform viziunii epocii pentru a schimba epoca (ziua 2) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să luăm aminte la cuvântul profetic până când Cristos, ca steaua dimineții, se ivește în inima noastră

29/09/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

Avem cuvântul profetic făcut și mai tare, la care facem bine să luăm aminte ca la o lumină care strălucește într-un loc întunecos, până când ziua răsare și Cristos, ca steaua dimineții, se ivește în inimile noastre; în această epocă întunecată, trebuie să fim în Cuvântul lui Dumnezeu într-un mod viu și să permitem Cuvântului să strălucească asupra noastră pe calea noastră, rămânând veghetori și căutându-L pe Domnul până când El va veni în secret pentru a ne răpi.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai dat cuvântul profetic. Vrem să citim cu rugăciune Cuvântul Tău. Rămânem în Cuvântul Tău. Ne ținem de Cuvântul Tău. Nu ne agățăm de nimic altceva decât de Cuvântul Tău. Strălucește peste noi prin Cuvântul Tău. Fie ca cuvântul profetic să devină tot mai sigur. Vrem să luăm aminte la cuvântul profetic ca la o lumină care strălucește într-un loc întunecos! Amin, Doamne, fie ca în curând ziua să răsară și Cristos, ca steaua dimineții, să se ivească în inimile noastre! Amin!

În timp ce trăim la sfârșitul acestei epoci, tânjind după întoarcerea Domnului împreună cu împărăția Sa, trebuie să privim venirea Domnului ca fiind un stimulent și o avertizare în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să fim sclavi credincioși și prudenți, lucrând pentru Domnul și trăind înaintea Sa.

Pe de o parte, trebuie să fim ca fecioarele pure din Matei 25, care își pregătesc candelele, au ulei suplimentar în vasele lor și așteaptă venirea Domnului. Aceasta înseamnă că trebuie să-L iubim pe Domnul, să ne deschidem Lui și să câștigăm mai mult din Duh nu doar în duhul nostru, ci și în sufletul nostru, fiind transformați și umpluți de Duhul.

Pe de altă parte, trebuie să fim sclavi credincioși și prudenți, care Îl slujesc pe Domnul potrivit revelației Sale. Nu trebuie să fim sclavi răi care nu fac negoț pentru Domnul, gândind că Domnul Își amână venirea și că El este un Stăpân aspru. O, Doamne Isuse!

Cu toții vom sta înaintea scaunului de judecată al lui Cristos și vom da socoteală Domnului cu privire la întreaga noastră viață, umblare și conduită din trecut. Trebuie să fim înaintea Sa, să trăim în unitate cu El și să-L slujim; mai mult, slujirea și lucrarea noastră pentru Domnul nu trebuie să se bazeze pe preferințele sau sentimentele noastre, ci pe revelația Sa și pe împlinirea voii Tatălui.

Cu toții dorim să primim cuvintele Domnului – „Bine ai făcut, rob bun și credincios; intră în bucuria stăpânului tău” – la scaunul de judecată al lui Cristos.

Fie ca noi să ne deschidem față de Domnul, să venim la El prin Cuvântul Său și să ne bizuim pe El în toate lucrurile, astfel încât El să trăiască în noi, noi să slujim în El, iar El să câștige viața noastră de zi cu zi și lucrarea noastră pentru El.

Îi mulțumim Domnului că suntem mântuiți pentru veșnicie; acum dorim să trăim și să lucrăm pentru Domnul într-un mod în care viața și lucrarea noastră să fie aprobate și chiar răsplătite de El la venirea Sa.

Să luăm aminte la cuvântul profetic ca la o lumină care strălucește într-un loc întunecos, până când Cristos, ca steaua dimineții, se ivește în inima noastră

Deși Domnul Isus nu este cu noi în mod fizic, așa cum a fost cu discipolii când Se afla pe pământ, noi avem Cuvântul Său. 2 Petru 1:19 este un verset foarte încurajator care spune: „Avem cuvântul profetic făcut mai sigur, la care faceți bine să luați aminte ca la o lumină care strălucește într-un loc întunecos, până când ziua răsare și steaua dimineții se ivește în inimile voastre.”

Înainte de întoarcerea Domnului, epoca devine tot mai întunecată, iar noi trăim într-o lume tot mai coruptă, corupătoare și rea. Mai mult, există întuneric în sufletul nostru; există un abis în ființa noastră, iar întunericul zace peste cele mai adânci părți ale sufletului nostru.

Trebuie să permitem Cuvântului Domnului să strălucească asupra noastră și înlăuntrul nostru. Trebuie să luăm aminte la cuvântul profetic ca la o lumină care strălucește într-un loc întunecos.

Pe măsură ce venim la Domnul prin Cuvântul Său, Cuvântul Său devine o lumină pentru picioarele noastre (Ps. 119:105). El strălucește asupra noastră. El expune întunericul din ființa noastră. Întunericul concepțiilor noastre umane este expus și înlăturat de cuvântul viu al Domnului. Nu trebuie să ne temem să venim la Domnul în cuvântul Său.

Nu trebuie să ezităm să venim în lumina pe care Domnul o răspândește prin cuvântul Său. Această lumină vine din dragoste; noi ne aflăm în împărăția Fiului dragostei Sale, iar pe măsură ce El strălucește și expune lucrurile ascunse, noi mărturisim, iar Domnul pătrunde tot mai adânc.

El dorește să lucreze tot mai profund în noi. El vrea să strălucească peste întunericul din ființa noastră și să-l risipească în întregime, astfel încât lumina Sa să aducă viață.

Apostolul Petru asemuiește cuvântul profetic din Scriptură cu o lumină care strălucește într-un loc întunecos. Acest lucru indică faptul că epoca în care trăim – și în special aceste zile de la sfârșitul epocii – este un loc întunecos, aflat în noaptea întunericului (Rom. 13:12), iar toți oamenii din această lume se mișcă și acționează în întuneric.

Cu cât înaintezi în viață în această lume, cu atât îți dai seama mai mult că epoca devine tot mai întunecată; situația de astăzi este mult mai întunecată decât era acum douăzeci sau treizeci de ani.

Pe de o parte, toți oamenii din această lume se mișcă și acționează în întuneric; pe de altă parte, sfinții de pe tot pământul devin lumină în Domnul, strălucind în această epocă întunecată pe măsură ce iau aminte la cuvântul profetic, asemenea unei lămpi ce luminează într-un loc întunecos.

Cuvântul profetic al Scripturii, asemenea unei lămpi care strălucește pentru credincioși, transmite o lumină spirituală ce strălucește în întunericul nostru. Cuvântul nu este doar o cunoaștere a literelor, destinată înțelegerii noastre mentale; el transmite lumină spirituală, iar pe măsură ce citim cu rugăciune Cuvântul lui Dumnezeu, suntem luminați!

Cuvântul viu și luminos al lui Dumnezeu ne călăuzește să intrăm într-o zi plină de lumină, ba chiar să trecem prin noaptea întunecată până când se ivește ziua apariției Domnului. Domnul ne păstorește, purtând de grijă întregii noastre ființe cu o grijă plină de tandrețe.

El nu dorește să Se ocupe doar de păcatele sau slăbiciunile noastre; El vrea să trateze și să risipească tot întunericul din ființa noastră, ajungând chiar până în cea mai adâncă și întunecată parte a ei. El face acest lucru într-un mod personal și plin de tandrețe.

Trebuie doar să-I spunem: „Doamne, mă deschid înaintea Ta; nu ascund nimic. Ai acces la fiecare parte a ființei mele. Strălucește peste mine prin Cuvântul Tău. Lucrează pentru a-Ți face domiciliul în mine în această epocă. Pătrunde în adâncurile ființei mele și transformă întunericul meu în lumină.”

Pe măsură ce comunicăm astfel cu Domnul, înălțând rugăciuni și deschizându-ne Lui, El va răsări în ființa noastră lăuntrică, iar noi Îl vom câștiga ca steaua dimineții. Înainte ca Domnul să răsară, înainte să vină ca lumina soarelui, avem nevoie de acest Cuvânt ca o lumină care să strălucească peste pașii noștri.

În timp ce pășim pe calea noastră creștină, avem nevoie ca Cuvântul Domnului să strălucească peste noi, să ne descopere, să risipească tot întunericul și să ne infuzeze cu ceea ce este El.

Când mergem la lucru, ne îndeplinim diversele activități, trăim în familie și practicăm viața de biserică, trebuie să ne deschidem luminii pe care Domnul o revarsă prin Cuvântul Său.

Trebuie să luăm aminte la cuvântul profetic ca la o lampă ce strălucește într-un loc întunecos, exersându-ne duhul pentru a primi Cuvântul lui Dumnezeu nu ca simplă cunoștință, ci ca viață și lumină (Ioan 6:63, 57). Este ușor să citim Biblia și să credem că îi înțelegem semnificația, dar nu este ușor să avem parte de strălucirea lui Dumnezeu.

El dorește să strălucească în locurile întunecate ale minții, emoțiilor și voinței noastre. El vrea să răsară în noi ca steaua dimineții. Fie ca noi să fim conștienți că litera omoară, dar Duhul dă viață (2 Cor. 3:6), și să luăm aminte la cuvântul profetic, făcând acest cuvânt și mai sigur! Amin!

Doamne Isuse, Te lăudăm pentru cuvântul profetic care devine tot mai sigur! Vrem să luăm aminte la cuvântul profetic ca la o lumină care strălucește într-un loc întunecos. Citim Cuvântul Tău. Venim la Tine în Cuvântul Tău. Strălucește peste noi prin Cuvântul Tău. O, Doamne, fie ca acel cuvânt profetic să devină tot mai sigur în noi. Vrem să fim sub strălucirea Ta în timp ce citim cu rugăciune Cuvântul Tău. Cuvântul Tău este o lumină pentru picioarele noastre. Scoate la lumină orice întuneric din noi prin Cuvântul Tău viu și luminos. Amin, Doamne, strălucește în întunericul ființei noastre. Expune Tu orice loc întunecos. Vrem să luăm aminte la Cuvântul Tău, rugându-ne și cugetând cu rugăciune asupra lui până când tot întunericul din ființa noastră este risipit. Îți dăm acces, Doamne, la cea mai întunecată parte a ființei noastre. Adu întreaga noastră ființă în lumină. Fie să primim lumină spirituală care să strălucească în întunericul nostru. Călăuzește-ne prin Cuvântul Tău să intrăm într-o zi luminoasă! Fie ca să trecem prin noaptea întunecată până când va răsări ziua apariției Domnului! O, Doamne, arată-Te nouă ca steaua dimineții! Ivește-Te ca steaua dimineții în inimile noastre pe măsură ce luăm aminte la cuvântul profetic!

Fiind luminați de Cuvântul Scripturii, căutăm cu ardoare prezența Domnului și veghem să nu ratăm venirea secretă a Domnului pentru a ne răpi

Cât Îi mulțumim Domnului pentru strălucirea Sa în Cuvântul Său! Cuvântul Său nu este doar o lumină pentru picioarele noastre, călăuzindu-ne pe calea vieții creștine, ci ne și luminează pentru a căuta prezența Domnului și a veghea, astfel încât să nu ratăm venirea Sa secretă pentru a ne răpi! Amin!

Trăim într-o epocă de mare întuneric, chiar în cea mai întunecată parte a nopții, cea care precede imediat venirea Domnului. În plan exterior, lumea devine tot mai întunecată, iar întreaga societate se prăbușește.

Nu doar că democrația se prăbușește, ci fiecare sistem se dovedește a fi rău, nedrept și imoral, iar violența și răul predomină peste tot. Chiar și în rândul poporului lui Dumnezeu, în așa-numitele biserici din întreaga lume, există o degradare profundă.

Și chiar și printre noi, în viața de biserică – în timp ce trăim viața de biserică în recâștigarea Domnului, căutându-L pe Domnul și savurându-L împreună cu sfinții – trebuie să recunoaștem că există încă mult întuneric și multă degradare.

Cu toții trebuie să luăm aminte la cuvântul profetic până când ziua răsare și steaua dimineții se ivește în inimile noastre. Trebuie să fim luminați și iluminați luând aminte la cuvântul strălucitor al profeției din Scriptură.

Aceasta nu înseamnă doar că ar trebui să cunoaștem profețiile și să urmărim modul în care situația mondială se aliniază cu ceea ce a rostit Domnul în Cuvântul Său, pentru a putea determina cu claritate momentul venirii Sale.

Mai mult, trebuie să fim luminați de cuvântul din Scriptură și să căutăm cu ardoare prezența Domnului, rămânând în prezența Sa în timp ce luăm aminte la cuvântul profetic, astfel încât să putem veghea.

Nu vrem să ratăm venirea secretă a Domnului. Vrem să fim „furați” de El în etapa secretă a *parousiei* Sale – venirea Sa în ascuns – atunci când El va veni ca un hoț (Matei 24:27; 2 Tesaloniceni 2:8).

Domnul vine în curând, iar când va veni, va începe epoca împărăției; în acea epocă, Cristos va fi Soarele dreptății (Maleahi 4:2), a cărui lumină va străluci pentru a străpunge negura nopții întunecate a acestei epoci.

Însă înainte de acel moment, în timp ce trăim în ceasul cel mai întunecat al nopții, Domnul dorește să răsară în noi ca steaua dimineții, ba chiar să ni Se arate ca steaua dimineții (Apocalipsa 2:28; 22:16).

El dorește să câștige oameni care veghează și care așteaptă cu drag apariția Sa (2 Timotei 4:8). Astfel de oameni sunt luminați de strălucirea cuvântului profetic, care este capabil să-i conducă spre ziua care răsare. Fie ca noi să fim astfel de oameni astăzi.

Fie ca să fim luminați de cuvântul profetic, luând aminte la el ca la o lumină care strălucește într-un loc întunecos. Fie să conștientizăm că întreaga lume de astăzi este un loc întunecos, iar epoca de acum este o noapte întunecată.

Dacă nu am avea profețiile Bibliei, și noi am fi în întuneric, căci nu am avea o lumină. Dar, pe măsură ce luăm aminte la cuvântul profetic ca o lumină, lumina strălucește în întuneric și noi primim strălucirea luminii.

Timpul nostru de dimineață cu Domnul este foarte important. Avem nevoie de apariția Lui în fiecare zi. Trebuie să-L atingem într-un mod viu în Cuvântul Său; putem chiar să-I cerem să ne trezească dimineața și să ne acordeze urechea pentru a auzi Cuvântul Său.

Pe măsură ce luăm aminte la cuvântul profetic, primim strălucirea luminii. Această lumină strălucește neîncetat până când, în cele din urmă, o zi spirituală răsare în noi și steaua dimineții se ivește în inimile noastre. Cât de mult tânjim ca ziua să răsară ziua și ca Domnul, ca steaua dimineții, să se ivească în inimile noastre!

Fie să fim încurajați de cuvântul profetic să-L căutăm pe Domnul, chiar să căutăm cu ardoare prezența Sa, și să veghem pentru a nu rata venirea Sa secretă.

Doamne Isuse, vrem să luăm aminte la cuvântul profetic până când ziua răsare și steaua dimineții se ivește în inimile noastre. Strălucește în noi, Doamne, prin Cuvântul Tău. Vrem să fim luminați și iluminați luând aminte la cuvântul strălucitor al profeției din Scriptură. Strălucește prin întunericul apostaziei până când ziua răsare în noi. Fie ca să fim încurajați de Cuvântul Tău să căutăm cu ardoare prezența Domnului. Amin, Doamne, Te căutăm și căutăm cu ardoare prezența Ta. Vrem să veghem pentru a nu rata venirea Ta secretă, prin care îi vei răpi pe cei ce biruiesc. Fie ca Cristos, ca steaua dimineții, să Se ivească în inimile noastre! Amin, Doamne, fie ca lumina Ta să strălucească și să străpungă negura nopții întunecate a acestei epoci! Te căutăm. Vrem să Te vedem față în față. Vrem să rămânem în prezența Ta. Fie să fim dintre cei care veghează și așteaptă scumpa Ta arătare! Amin, Doamne, ridică-Te în noi ca steaua dimineții! Păstrează-ne într-un singur duh cu Tine astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Give Heed to the Prophetic Word until Christ as the Morning Star Rises in our Heart, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 48 cu tema: Cristos care vine cu răsplată și pedeapsă, o lampă strălucind într-un loc întunecos și Cristos care le apare în mod privat biruitorilor Săi (ziua 3) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Venirea Domnului este un stimulent și o avertizare: El vine cu răsplată și pedeapsă

28/09/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Domnul Isus vine curând cu răsplată și pedeapsă, iar noi trebuie să privim venirea Sa iminentă atât ca un stimulent, cât și ca o avertizare, pentru a coopera cu El: să trăim într-un singur duh cu Domnul, să-L exprimăm pe Cristos, să lucrăm pentru Domnul și să-L slujim potrivit voii Tatălui.

Doamne Isuse, ne dăm Ție astăzi. Îți încredințăm slujirea și lucrarea noastră pentru Tine. Fie ca noi să fim credincioși și prudenți în slujire. Fie ca noi să trăim într-un singur duh cu Tine. O, Doamne, privim venirea Ta iminentă ca fiind un stimulent, căci Te iubim și așteptăm cu nerăbdare întoarcerea Ta pentru a fi împreună cu Tine! Privim întoarcerea Ta iminentă ca fiind o avertizare, fiind veghetori în toate și slujindu-L pe Dumnezeu cu credincioșie, potrivit viziunii epocii! Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, am primit îndurarea și harul lui Dumnezeu de a ne pocăi și de a crede în Domnul; suntem cei mai binecuvântați oameni: suntem poporul lui Dumnezeu.

Acest lucru nu vine de la noi; nu se datorează faptului că am fost mai buni decât alții sau că L-am căutat mai mult decât ei, ci se datorează îndurării lui Dumnezeu. El a venit la noi în îndurarea Sa, iar noi ne-am pocăit, întorcându-ne spre Domnul.

Acum, în calitate de credincioși în Cristos, nu trebuie să fim pasivi, ci să conștientizăm că modul nostru de viață și lucrarea noastră pentru Domnul contează foarte mult.

Dumnezeu nu doar ne-a mântuit, lăsându-ne apoi să așteptăm pur și simplu ca Domnul să vină și să ne ducă în cer; dimpotrivă, trebuie să trăim într-un anumit fel și să îndeplinim o lucrare specifică, potrivit revelației Noului Testament.

Domnul Se va întoarce, iar când va veni, ne va da o răsplată în funcție de ceea ce am făcut în viața noastră creștină. Aceasta nu înseamnă că trebuie doar să ne străduim să fim buni, să facem binele, să facem lucrări mărețe pentru Dumnezeu și să alegem mereu binele și să urâm răul.

Mai degrabă, trebuie să învățăm să trăim într-un singur duh cu Domnul și să privim venirea Sa atât ca fiind un stimulent, cât și ca fiind o avertizare.

Pe de o parte, trebuie să fim motivați de gândul că Domnul vine curând, căci Îl iubim și iubim arătarea Sa. Pe de altă parte, trebuie să lăsăm venirea Domnului să ne servească drept avertizare, ferindu-ne de săvârșirea răului, de trăirea în păcat ca obicei și de lenevie în slujirea Domnului.

Cristos vine cu răsplată și pedeapsă; deși Îl iubim pe Domnul și citim Biblia, trebuie să facem anumite lucrări pentru a-I fi plăcuți și pentru a primi răsplata Sa. Fie ca noi să aducem acest lucru înaintea Domnului și să ne trăim viața creștină astfel încât să primim o răsplată la întoarcerea Sa! Amin!

Modul în care Îl slujim pe Domnul și lucrăm pentru El după ce am fost mântuiți determină dacă vom primi răsplată sau pedeapsă la venirea Sa

Trebuie să înțelegem că modul în care Îl slujim pe Domnul și lucrăm pentru El după ce am fost mântuiți este un aspect de o importanță majoră, întrucât aceasta determină dacă vom primi răsplată sau pedeapsă la venirea Sa.

Cu toții am crezut în Domnul Isus și chiar ne-am consacrat Lui; ne-am rugat să-I oferim deplinul drept de proprietate asupra ființei noastre, astfel încât El să aibă o cale în noi și să facă ceea ce dorește în ființa noastră.

Chiar ne-am rugat ca El să ne arate clar calea Sa și să facă astfel încât calea Sa să devină calea noastră. Iar astăzi Domnul face acest lucru. El Își împlinește voia în noi. Noi ne deschidem Lui, ne rugăm, iar El lucrează în noi.

Însă din partea noastră, trebuie să Îl slujim pe Domnul și să lucrăm pentru El într-un mod adecvat. Nu trebuie să acționăm bazându-ne pe omul nostru natural, pe capacitățile noastre naturale sau pe carnea noastră; dimpotrivă, trebuie să renunțăm la propriile eforturi și zbateri și să-L lăsăm pe Domnul să ne păstorească și să ne instruiască în slujirea și lucrarea pentru El.

Când Îi permitem să facă ceea El ce dorește în noi, El ne va face asemenea Lui. El nu doar că ne va ierta păcatele, ci, mai mult, așa cum El este lumină, și noi devenim lumină, iar așa cum El este dragoste, și noi devenim dragoste.

Devenim asemenea lui Dumnezeu în viață și în natură – nu însă și în ceea ce privește Dumnezeirea Sa – pentru a fi expresia Sa corporativă! Aleluia!

Trebuie să privim venirea Domnului atât ca o avertizare, cât și ca un stimulent; Pavel spune în 1 Corinteni 3:14 că, dacă lucrarea pe care cineva a zidit-o pe temelie rămâne, el va primi o răsplată. Dar dacă lucrarea noastră este arsă, dacă focul judecății lui Dumnezeu ne mistuie lucrarea, vom fi mântuiți, însă ca prin foc, căci va exista o pedeapsă (v. 15). O, Doamne!

După ce suntem mântuiți, avem încă aspecte de care trebuie să ne ocupăm; purtarea noastră este un aspect, iar lucrarea noastră pentru Domnul este, de asemenea, un aspect. Ceea ce facem, ceea ce spunem și lucrarea pe care o facem trebuie să se sprijine pe temelia care a fost deja pusă; trebuie să fim atenți ca lucrarea noastră să nu fie din lemn, fân și paie.

Când Domnul Se va întoarce, va avea loc o judecată; în acea judecată, El va stabili dacă vom primi o răsplată sau o pedeapsă.

Această răsplată va fi hotărâtă la scaunul de judecată al lui Cristos, căci toți vom fi înfățișați înaintea acestui scaun de judecată, pentru ca fiecare dintre noi să primească răsplata pentru lucrurile făcute prin trup, potrivit cu ceea ce a practicat, fie bine, fie rău (2 Cor. 5:10).

Trebuie să curățăm toate lucrurile negative din ființa noastră și să fim deschiși față de Domnul pentru a fi instruiți și formați în slujire și lucrare, în calea rânduită de Dumnezeu.

Domnul dorește să aibă acces la adâncul ființei noastre pentru a Se introduce pe Sine în noi și a ne zidi în Sine. De asemenea, El dorește să slujim în coordonare cu sfinții, pentru zidirea Trupului.

Cu toții avem propria noastră dispoziție – Dumnezeu ne-a creat cu o dispoziție specifică. Însă păcatul și moartea au făcut ca dispoziția noastră să fie decăzută, pervertită și alterată.

Așadar, trebuie să ne bizuim pe Domnul, să fim deschiși Lui și să slujim și să lucrăm pentru Domnul în duh, fiind pe deplin una cu El, pentru a putea primi o răsplată la venirea Sa.

Necredincioșii vor fi judecați la marele tron alb o mie de ani mai târziu (Apoc. 20:11-15), însă Domnul Își va judeca toți credincioșii la scaunul de judecată (2 Cor. 5:10) înainte de epoca împărăției. Acolo va lua Dumnezeu decizia cu privire la răsplata pe care o vor primi – bucuria în împărăția ce va să vină sau o anumită pedeapsă.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire la acest lucru și să-I oferim cea mai bună cooperare a noastră astăzi, în această epocă, cât suntem în viață și în situația în care ne aflăm!

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Tu ești Iubitul nostru. Te iubim și vrem să Te slujim. Vrem să lucrăm pentru Tine și în Tine, ba chiar să lucrăm fiind una cu Tine! Amin, Doamne, fă-ne sclavi credincioși și prudenți care slujesc în casa Ta astăzi, pentru ca, la venirea Ta, să primim o răsplată de la Tine. Nu vrem să fim leneși sau răi în inima noastră în timp ce Te slujim. O, Doamne, privim întoarcerea Ta iminentă atât ca avertizare, cât și ca stimulent. Fie ca noi să trăim și să lucrăm în lumina revenirii Tale. Fie ca să conștientizăm că vii curând și că răsplata Ta este cu Tine. O, Doamne, cum stau lucrurile cu lucrarea noastră? Cum rămâne cu modul nostru de a lucra pentru Tine și de a Te sluji? Vrem să lucrăm pentru Tine și să Te slujim astfel încât să primim o răsplată. Vrem să rămânem în Cuvântul Tău, în slujbă și în duhul nostru în tot ceea ce facem, pentru a putea sluji în duh, potrivit dorinței Tale. Vrem să împlinim voia desăvârșită a lui Dumnezeu și să zidim cu aur, argint și pietre prețioase astăzi!

Luăm venirea Domnului ca un stimulent și o avertizare, căci El vine cu răsplată și pedeapsă

Biblia ne spune că biruitorii vor domni timp de o mie de ani și, în același timp, ni se spune că există unii credincioși care vor suferi o pierdere, vor fi pedepsiți și nu vor primi răsplată. Nu ni se spune cât timp va dura pedeapsa, dar putem deduce că aplicarea ei va avea loc cu siguranță în epoca următoare, epoca mileniului.

Ceea ce dorește Domnul, în principiu, este atât să ne motiveze, cât și să ne avertizeze, astfel încât să cooperăm cu El în această epocă. El dorește să ne motiveze să cooperăm cu El, să-L iubim, să lucrăm pentru El și să-L slujim; totodată, El ne avertizează cu privire la pierderea pe care o vom suferi dacă nu cooperăm cu El.

Există posibilitatea ca, la revenirea Domnului, fiecare credincios să fie pedepsit; acest lucru ar trebui să ne țină pe toți în stare de veghe, servind drept avertizare pentru noi.

Trebuie să înțelegem că, dacă nu plătim prețul de a-L urma pe Domnul astăzi, de a-L sluji cu credincioșie în lucrarea pentru El și de a fi una cu El în viața noastră de zi cu zi, vom suferi, în cele din urmă, o pierdere. Aceasta va fi atât de severă, încât vom simți că trecem prin foc (1 Corinteni 3:15).

Dacă astăzi facem păcate în mod obișnuit și rămânem în plăcerea păcatului, vom fi sărați cu foc pentru a fi curățați de microbii păcatului și ai răului (Marcu 9:49). Nu știm exact care va fi pedeapsa, unde va avea loc sau despre ce fel de foc este vorba, și nici nu trebuie să cercetăm acest lucru; mai degrabă, ar trebui să cooperăm cu Domnul astăzi.

Noi, cei care Îl urmărim pe Domnul și Îl iubim, trebuie să privim venirea Sa iminentă ca un stimulent și o avertizare. Nu trebuie să vorbim în mod ușuratic. Nu trebuie să vorbim în mod neglijent despre venirea Domnului; dimpotrivă, trebuie să avem o foame și o sete de a-L urmări pe Domnul și de a-L câștiga.

Inima noastră trebuie să fie stârnită să-L iubească pe Domnul, să-L urmeze și să se bucure de El în Cuvântul Său. Lucrarea noastră trebuie să fie în acord cu El, iar slujirea noastră trebuie să aibă loc în Domnul.

Gândul și înțelepciunea lui Dumnezeu sunt ca Cristos să vină din nou și, la a doua Sa venire, să vină cu răsplată și pedeapsă. Această răsplată și pedeapsă vor fi stabilite conform gândirii și înțelepciunii lui Dumnezeu, nu potrivit gândurilor noastre.

Unii ar putea crede că merită să fie răsplătiți, dar dacă nu împlinesc voia Tatălui ceresc, nu vor fi recunoscuți de Domnul la scaunul Său de judecată. O, Doamne! Hotărârea lui Dumnezeu, luată în înțelepciunea Sa, urmărește să ne motiveze și să ne determine să cooperăm cu El.

Trebuie să cooperăm cu Domnul astăzi, deoarece o parte a mântuirii lui Dumnezeu constă în a lăsa deoparte sinele, a renunța la totul pentru Domnul și a coopera cu El, pentru ca El să Se poată introduce pe Sine Însuși în noi.

Acesta este un lucru foarte greu de realizat în noi; de aceea, Domnul ne îndeamnă cu insistență și ne motivează prin răsplata și pedeapsa Sa. În economia harului lui Dumnezeu, răsplata și pedeapsa sunt stabilite potrivit înțelepciunii lui Dumnezeu.

Dumnezeu folosește răsplata împărăției ce va să vină — domnia împreună cu El și ospățul împreună cu El timp de o mie de ani — pentru a ne motiva și a ne atrage, astfel încât să lăsăm deoparte sinele și să renunțăm la totul (2 Tim. 4:8; Mat. 16:24; Luca 9:24; Marcu 8:34).

El folosește, de asemenea, pedeapsa pentru a ne constrânge să renunțăm la toate și să lepădăm orice păcat și răutate. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să ne deschidem îndemnului și constrângerii Sale. Fie ca noi să cooperăm cu Domnul astăzi. Fie ca noi să fim dispuși să renunțăm la toate, să lăsăm sinele deoparte și să-I permitem Domnului să Se introducă pe Sine Însuși în noi.

Al doilea aspect al intenției lui Dumnezeu cu privire la răsplată și pedeapsă este manifestarea dreptății Sale în copiii Săi. Nu trebuie să credem că, odată ce suntem mântuiți, nu mai există nicio problemă, întrucât suntem copiii lui Dumnezeu.

Dacă ar fi așa, ar părea că harul lui Dumnezeu vine peste noi fără un sentiment de sobrietate sau dreptate. Ar părea că Dumnezeu nu ține cont de diferențele din viața și lucrarea copiilor Săi.

Însă Dumnezeu nu este confuz și nici nu este un Dumnezeu al dezordinii; El este Dumnezeul ordinii, iar aprobarea Sa se bazează pe o înțelegere clară și distinctă a acestor diferențe. Dumnezeu a hotărât să existe răsplată și pedeapsă în viitor, pentru a-Și manifesta sobrietatea și dreptatea în noi.

Fie ca noi să privim venirea Domnului atât ca fiind o motivare cât și ca fiind o avertizare în viața noastră creștină de astăzi.

Fie ca noi să învățăm să cooperăm cu Domnul savurându-L, deschizându-ne Lui și păstrând părtășia cu El. Mai mult, fie ca noi să stăm înaintea Domnului cu privire la lucrarea și slujirea noastră pentru El.

Domnul vine curând cu răsplată și pedeapsă, iar noi dorim să fim aceia care aud cuvintele Sale: „Bine ai făcut rob bun și credincios”. Ne smerim înaintea Domnului astăzi, ne bizuim pe El și dorim să-I oferim cea mai bună cooperare a noastră.

Doamne Isuse, dorim să cooperăm cu Tine astăzi, astfel încât să-L trăim pe Cristos și să lucrăm pentru Domnul, fiind una cu El! Amin, Doamne Isuse, fie ca viața și lucrarea noastră zilnică să fie în lumina venirii Tale. Privim revenirea Ta iminentă atât ca avertizare, cât și ca motivare. Întărește-ne în omul nostru lăuntric pentru a lăsa sinele deoparte, a renunța la toate pentru Tine și a coopera cu Tine, astfel încât Tu să Te poți introduce pe Tine Însuți în noi. Amin, Doamne, fă ca ființa noastră lăuntrică să Se deschidă Ție puțin mai mult astăzi, pentru ca Tu să Te poți distribui în noi. Vrem să-L trăim pe Cristos astăzi, permițându-I să trăiască în noi. Vrem să lucrăm pentru Domnul și să-L slujim, fiind una cu El. Ne dăm Ție, Doamne. Lucrează în noi, lucrează asupra noastră și lucrează pentru a-Ți face domiciliul în noi. Manifestă-Ți dreptatea în noi pe măsură ce cooperăm cu Tine astăzi. O, Doamne, dorința noastră este să primim răsplata atunci când Te vei întoarce pentru a răsplăti și a pedepsi. Vrem să trăim și să lucrăm astfel încât să fim aprobați de Tine la venirea Ta! Te iubim, Doamne, și vrem să cooperăm cu Tine astăzi!