Savurăm pe Cristos

Să-L vedem pe Cristos ca Martorul credincios al lui Dumnezeu și să fim biserica, mărturia lui Isus

12/07/2026 by Credincios in Cristos 6 Comments

În cartea Apocalipsa, îl vedem pe Cristos ca Martor credincios al lui Dumnezeu, mărturia și expresia lui Dumnezeu; în special, Apocalipsa ni-l prezintă pe Cristosul revelat și biserica mărturisitoare, căci în această carte vedem mărturia lui Dumnezeu (Cristos) și mărturia lui Isus (biserica).

Doamne Isuse, Te iubim ca Martor credincios al lui Dumnezeu! Ne deschidem Ție! Strălucește asupra noastră. Vrem să-L cunoaștem pe Dumnezeu, să-L savurăm pe Dumnezeu și să-L experimentăm pe Dumnezeu, așa că venim la Tine, Doamne Isuse, ca să-L vedem pe Dumnezeu și să ne împărtășim din ceea ce este Dumnezeu. Amin, Doamne, vrem să Te savurăm și să Te experimentăm ca mărturie a lui Dumnezeu până când devenim mărturia lui Isus, exprimându-L pe Dumnezeu în mod corporativ în această epocă întunecată! Amin!

Săptămâna aceasta revenim la subiectul principal, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4), concentrându-ne în principal pe cartea Apocalipsa. În special, săptămâna aceasta vrem să ne concentrăm pe Martorul credincios al lui Dumnezeu pentru mărturia lui Isus.

Cartea Apocalipsa nu este în principal o carte despre profeții despre lucruri viitoare, diverse semne și tot felul de subiecte și evenimente interesante pe care le prezice.

Cartea Apocalipsa este o carte a lui Cristos; chiar la început, apostolul Ioan a spus că aceasta este revelația lui Isus Cristos, pe care Dumnezeu i-a dat-o ca să arate sclavilor Săi lucrurile care trebuie să se întâmple curând.

Și a făcut-o cunoscută prin semne, trimițând-o prin îngerii Săi la sclavul Său Ioan, care a mărturisit cuvântul lui Dumnezeu și mărturia lui Isus Cristos, chiar tot ce a văzut (Apocalipsa 1:1-2). Ioan este cel care a mărturisit cuvântul lui Dumnezeu și mărturia lui Isus Cristos.

Se pare că, dacă citim cartea Apocalipsa, am putea crede că este o carte care profețește multe lucruri despre viitor; de fapt, această carte este o revelație a lui Isus Cristos.

Mulți învățători ai Bibliei au explicat această carte în trecut și de-a lungul epocilor, iar accentul lor a fost pus pe semne, figuri, profeții și lucruri viitoare care se vor întâmpla înainte de sfârșitul acestei epoci sau chiar în eternitate.

E adevărat că acestea sunt menționate clar acolo, dar întreaga carte Apocalipsa este o revelație a lui Isus Cristos. Accentul nostru, mai ales în zilele noastre, când trăim la sfârșitul acestei epoci, nu ar trebui să fie pus pe aceste semne, evenimente, profeții sau orice altceva despre care credem că vorbesc profețiile; trebuie să-L vedem pe Cristos și să vedem revelația lui Isus Cristos.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului și să-I cerem să ne lumineze ochii inimii, astfel încât să-L putem vedea pe Cristos ca mărturie a lui Dumnezeu și biserica în calitate de mărturie a lui Isus.

Cristos este Martorul credincios al lui Dumnezeu, mărturia și expresia lui Dumnezeu – exprimarea lui Dumnezeu de către El este mărturia Sa!

Conform cărții Apocalipsa, Cristos este Martorul credincios al lui Dumnezeu; El este mărturia și expresia lui Dumnezeu, iar faptul că-L exprimă pe Dumnezeu este mărturia Lui (Apocalipsa 1:5; 3:14). Este ușor să aruncăm o privire peste aceasta sau să o citim și să spunem amin, dar apoi să mergem mai departe; trebuie să luăm în considerare cu multă rugăciune ceea ce spune Biblia despre Cristos.

Ce înseamnă că Cristos este Martorul credincios al lui Dumnezeu? Un martor este cineva care a auzit ceva sau a văzut ceva, cineva care a experimentat ceva și acum mărturisește despre ceea ce a auzit, a văzut și a experimentat.

Cristos este un Martor atât de credincios al lui Dumnezeu; El Îl cunoaște pe Dumnezeu, L-a experimentat și L-a văzut pe Dumnezeu și acum mărturisește despre Dumnezeu, mărturisind-L pe Dumnezeu în fața noastră. De fapt, Cristos este Dumnezeu Însuși încarnat.

Când a venit pe acest pământ, singura Sa lucrare a fost pur și simplu să fie un martor al lui Dumnezeu; El ne-a mărturisit despre Dumnezeu Tatăl. În Ioan 1 vedem că singurul Fiu al lui Dumnezeu L-a declarat Dumnezeu (Ioan 1:18).

Singurul scop pentru care Cristos a venit este să-L exprime pe Dumnezeu. Da, El a venit să realizeze răscumpărarea murind pentru noi pe cruce și a făcut multe alte lucruri, inclusiv să vorbească în numele lui Dumnezeu, să facă minuni și să-i ajute pe alții; cu toate acestea, El a venit să fie mărturia lui Dumnezeu.

Orice a făcut, orice a spus și tot ce ține de El erau pentru a-L mărturisi pe Dumnezeu altora. Cristos este însăși mărturia lui Dumnezeu.

În Vechiul Testament, mărturia lui Dumnezeu era legea lui Dumnezeu; legea lui Dumnezeu nu era doar o listă de lucruri de făcut și de nefăcut, ci mai degrabă era o fotografie a lui Dumnezeu, o expresie a lui Dumnezeu.

Când citești legea lui Dumnezeu, vezi cine este Dumnezeu și cum este Dumnezeu. Legea era un tip reprezentativ al lui Cristos, care este adevărata mărturie a lui Dumnezeu; El este Dumnezeu exprimat.

Mai mult, Cristos este legea vie a lui Dumnezeu, mărturia vie a lui Dumnezeu, chiar o fotografie vie a lui Dumnezeu. Cristos nu a fost o imagine sau o fotografie moartă a lui Dumnezeu, ci un film al lui Dumnezeu, mărturia vie a lui Dumnezeu, un film viu al lui Dumnezeu. Ce minunat!

Cristos este expresia lui Dumnezeu. El nu a făcut doar o lucrare și a rostit câteva cuvinte pentru a-L exprima pe Dumnezeu din când în când; mai degrabă, El Însuși a fost încarnarea lui Dumnezeu, căci El a fost Dumnezeu în formă de om și L-a făcut pe Dumnezeu vizibil.

El L-a întrupat pe Dumnezeu, L-a exprimat pe Dumnezeu și L-a strălucit pe Dumnezeu, căci El a fost strălucirea gloriei lui Dumnezeu și amprenta substanței lui Dumnezeu.

Dacă citim cele patru Evanghelii, vedem că în tot ceea ce a făcut Cristos, în tot ceea ce a spus și în toată lucrarea și viața Sa, El a mărturisit despre Dumnezeu.

Exprimarea lui Dumnezeu de către El a fost mărturia Sa. El a vorbit cuvântul lui Dumnezeu, L-a declarat pe Dumnezeu, L-a făcut pe Dumnezeu real pentru noi, El a căutat gloria lui Dumnezeu și El a fost una cu Dumnezeu.

El a fost declarația și martorul lui Dumnezeu. El a spus chiar că, atunci când alții L-au văzut, L-au văzut pe Tatăl (Ioan 14:9); când alții L-au văzut pe Isus Cristos, L-au văzut pe Dumnezeu, căci El era Martorul lui Dumnezeu.

El a mărturisit despre Dumnezeu cu tot ceea ce era El, cu tot ceea ce a făcut și cu tot ceea ce a spus.

Inima lui Dumnezeu, atributele lui Dumnezeu, virtuțile lui Dumnezeu, dorința lui Dumnezeu, cuvântul lui Dumnezeu și tot ceea ce era Dumnezeu și din Dumnezeu, Cristos le-a încarnat și le-a exprimat.

Trebuie să vedem o revelație a lui Isus Cristos, Martorul credincios, Întâiul Născut din morți, Conducătorul împăraților pământului.

El ne-a iubit, ne-a eliberat de păcatele noastre prin sângele Său și ne-a făcut o împărăție, preoți pentru Dumnezeu și Tatăl Său. A Lui fie gloria și puterea în vecii vecilor, Amin!

Doamne Isuse, descoperă-ne să Te vedem ca Martor credincios al lui Dumnezeu! Îți mulțumim că ai venit prin încarnare să-L exprimi pe Dumnezeu. Amin, Doamne, fie ca să vedem nu doar lucrarea Ta răscumpărătoare pentru noi pe cruce, ci și mai mult, fie ca să vedem exprimarea lui Dumnezeu în Cristos! Aleluia, Cristos este Martorul credincios al lui Dumnezeu, mărturia și expresia lui Dumnezeu! Amin, Doamne, exprimarea lui Dumnezeu de către Tine este mărturia Ta. Îți mulțumim că L-ai făcut pe Dumnezeu vizibil, tangibil și real pentru noi. Tu ești strălucirea gloriei lui Dumnezeu, iradierea gloriei lui Dumnezeu, căci Tu ai strălucit pe Dumnezeu, L-ai declarat pe Dumnezeu și L-ai mărturisit omului! Venim la Tine, Doamne Isuse, ca să putem vedea cine este Dumnezeu, ce este Dumnezeu și care este dorința lui Dumnezeu. Fie ca să avem o revelație a lui Isus Cristos ca Martor credincios al lui Dumnezeu. Fie ca să fim umpluți cu Cristos, ca să putem deveni mărturia lui Isus! Amin, Doamne, fie ca Tu să fii exprimat și mărturisit prin noi astăzi! Fă-ne reproducerea Ta și continuarea Ta pe pământ!

Cristosul revelat și biserica mărturisitoare: biserica este mărturia lui Isus

Cristos este Martorul lui Dumnezeu, mărturia și expresia lui Dumnezeu; biserica este mărturia și expresia lui Cristos și, ca atare, biserica este reproducerea mărturiei și expresiei lui Dumnezeu în Cristos.

Ce este biserica? Conform cu Apocalipsa, biserica este mărturia lui Isus, care este particulară și finalizată (Apocalipsa 1:2, 9; 12:17; 19:10; 20:4). Mărturia lui Isus este biserica. Ceea ce ne arată cartea Apocalipsa este Cristosul revelat și biserica mărturisitoare.

Cristos este martorul lui Dumnezeu, iar biserica este mărturia și expresia lui Cristos. Așa cum Cristos a mărturisit și L-a exprimat pe Dumnezeu, tot așa astăzi biserica mărturisește și depune mărturie despre Cristos.

Biserica nu este o clădire moartă la colț cu o cruce deasupra și nici nu este doar o adunare de creștini. Biserica nu este doar un fel de organizație umană, un grup religios sau o denominațiune; biserica este mărturia și expresia lui Cristos.

Biserica este mărturia lui Isus. Așa cum Cristos L-a exprimat pe Dumnezeu Tatăl, noi suntem astăzi pe pământ ca biserică, exprimându-L pe Cristos Fiul.

Când oamenii ne văd, Îl văd pe Cristos. Suntem încarnarea lui Cristos, continuarea lui Cristos, trăirea lui Cristos; când alții ne văd, ar trebui să-L poată vedea pe Cristos, căci Cristos trăiește în noi (Galateni 2:20; Filipeni 1:21).

Asta este ceea ce vrea Dumnezeu. El vrea să-L vadă pe Cristos trăit, reprodus și exprimat în milioane de credincioși ai Săi, pentru a putea câștiga un Cristos corporativ. Biserica este reproducerea mărturiei și a expresiei lui Dumnezeu în Cristos.

Prin virtutea faptului că noi credem în Cristos și suntem botezați în El, suntem acum uniți cu El în mod organic, având o unire organică cu Domnul în duh.

Cartea Apocalipsa ni-l prezintă pe Cristosul revelat și biserica mărturisitoare, care este mărturia lui Isus (Ioan 1:18; 5:31-37; 8:14; Apocalipsa 1:2, 5, 9; 19:10; comp. cu Gen. 1:26).

În această carte nu vedem doar pe Cristos revelat, ci și biserica mărturisitoare; Cristos este revelat, iar biserica mărturisește despre un astfel de Cristos.

În special, în Apocalipsa 1:11-20, vedem șapte lampadare de aur, care reprezintă cele șapte biserici locale; bisericile locale sunt expresia locală a bisericii universale, care este mărturia lui Isus.

Cristos este mărturia lui Dumnezeu, iar biserica este mărturia lui Isus, Cristosul extins ca expresie corporativă a Dumnezeului Triunic.

Biserica este văzută în Apocalipsa în multe forme: în capitolul unu vedem cele șapte lampadare de aur, în capitolul șapte este marea mulțime a celor mântuiți în ceruri, în capitolul doisprezece vedem femeia strălucitoare cu copilul ei de parte bărbătească, în capitolul paisprezece avem secerișul, în capitolul cincisprezece sunt biruitorii care stau pe marea de sticlă, în capitolul nouăsprezece este mireasa pregătită pentru nuntă și, în final, în ultimele două capitole vedem Noul Ierusalim.

În capitolul 1 în special, vedem mărturia lui Isus, cele șapte lampadare de aur; bisericile locale sunt lampadarele de aur ca mărturie a lui Isus pe pământ. Primul semn al mărturiei lui Isus sunt cele șapte lampadare de aur; biserica este de aur prin natura sa, ținând lumina și exprimându-L pe Dumnezeu în această epocă întunecată.

Cele șapte lampadare de aur sunt identice între ele; nu sunt diferite în nimic, cu excepția aspectelor negative din bisericile locale. Faptul că lampadarele de aur sunt de aur semnifică faptul că toate bisericile locale sunt de natură divină, având natura divină a lui Dumnezeu.

Nu suntem doar făcuți din lut, ci avem natura divină aurie în noi și suntem parte din mărturia lui Isus.

Toate bisericile locale trebuie să fie divine; fără divinitate, nu poate exista biserică. Pe de o parte, biserica este compusă din umanitate, iar pe de altă parte, există divinitate; structura este umanitatea, dar natura intrinsecă și fundamentală este divinitatea.

Slavă Domnului că biserica este ceva care strălucește cu Cristos, fiind constituită cu natură divină!

Lampadarele strălucesc în întuneric; există untdelemn în lampadare, care este Duhul, și noi Îl savurăm pe Cristos și Îl strălucim ca să fie mărturia lui Isus în această epocă întunecată (Filipeni 2:15-16; Matei 5:14).

Nu suntem aici ca biserică doar pentru a predica Evanghelia, ci mai mult, pentru a-L străluci pe Cristos, chiar pentru a străluci gloria lui Dumnezeu. Toate lampadarele sunt identice unele cu altele.

Mulți creștini cred că ar trebui să fie diferiți unii de alții, dar Biblia subliniază faptul că suntem la fel; suntem la fel în viață, natură și expresie, iar singurul lucru care este diferit sunt problemele noastre, așa cum se vede în diferitele probleme din bisericile locale din Apocalipsa 2-3.

Slavă Domnului, suntem una, suntem la fel și strălucim cu natura aurie a lui Dumnezeu! Trebuie să-I permitem Domnului să expună și să trateze elementele negative și să prețuim faptul că suntem la fel, fiind una cu Domnul și unii cu alții pentru mărturia lui Isus!

Doamne Isuse, păstrează-ne în savurarea Ta ca fiind Cristos revelat, ca să putem fi biserica mărturisitoare pe pământ astăzi! Aleluia, noi, ca biserică, suntem mărturia lui Isus! Slavă Domnului, așa cum Cristos este mărturia lui Dumnezeu, tot așa suntem astăzi mărturia lui Isus, chiar Cristosul extins, ca expresie corporativă a Dumnezeului Triunic! Amin, Doamne, păstrează-ne în savurarea Ta. Vrem să fim umpluți cu Tine, ca să putem fi continuarea Ta, reproducerea Ta și expresia Ta! Ce minunat e faptul că noi toți avem natura divină a lui Dumnezeu în noi și, ca biserici locale, suntem lampadarele de aur, care Îl țin pe Cristos ca lumină și strălucim pentru a fi mărturia lui Isus în această epocă întunecată! Amin, Doamne, fie ca noi să primim mai mult din Duhul Sfânt pentru a fi umpluți în duh și a străluci pe Cristos ca mărturia lui Isus! Slavă Domnului, bisericile locale sunt la fel în viață, natură și expresie, căci ele sunt mărturia lui Isus, lampadarele de aur! Amin, Doamne, fie ca noi să-L vedem pe Cristosul revelat și biserica mărturisitoare!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, See Christ as the faithful Witness of God and be the Church as the Testimony of Jesus, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 37 cu tema: Martorul credincios al lui Dumnezeu pentru mărturia lui Isus (ziua 1) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Învățăm să ne rugăm cu autoritate pentru a porunci în credință și a aduce autoritatea lui Dumnezeu pe pământ

09/07/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Cea mai importantă rugăciune și cea mai spirituală rugăciune este rugăciunea de autoritate, care este o poruncă bazată pe autoritate, având aspectul de a lega și de a dezlega, chiar de a porunci muntelui să se mute și să fie aruncat în mare; nu este o rugăciune de a-I cere lui Dumnezeu să facă ceva pentru noi, ci de a rezolva problemele aplicând în mod direct autoritatea lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, suntem una cu Tine pe pământ. Suntem Trupul Tău și Tu ești Capul. Tu ai fost înălțat, Tu ești pe tron și suntem așezați cu Tine în ceruri. Amin, Doamne, eliberează rugăciunile Tale prin noi. Roagă-te cu rugăciunile de care ai nevoie prin noi, Trupul Tău, pentru ca obstacolele să fie înlăturate, dușmanul să fie legat și împărăția lui Dumnezeu să fie eliberată și să vină printre noi! Amin!

Noi, cei care credem în Cristos, trebuie să vedem că Isus Cristos are toată autoritatea în cer și pe pământ. Cristosul nostru este atât de minunat, atât de plăcut, atât de drag și atât de dulce; în același timp, El este Împăratul împăraților și Domnul domnilor.

El are toată autoritatea în cer și pe pământ, iar autoritatea este numai la El. Noi nu avem autoritate; putem avea autoritatea Domnului să curgă prin noi, iar acest lucru nu ar trebui să ne facă mândri, ci toată autoritatea este a lui Dumnezeu.

Dacă vrem să fim persoane care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate, trebuie să fim felul potrivit de oameni.

În primul rând, trebuie să ne supunem autorității, căci numai atunci când ne supunem autorității lui Dumnezeu și autorității delegate de El putem avea și noi autoritatea să curgă prin noi.

Trebuie să ne dăm seama că, în noi înșine, nu avem nicio autoritate. Trebuie să cunoaștem voia lui Dumnezeu, realizând că voia perfectă a lui Dumnezeu este legată de Cristos și de biserică.

Trebuie să ne renegăm sinele, căci nu ne exprimăm pe noi înșine, ci pe Cristos, Cel care trăiește în noi. Pe măsură ce ne renegăm sinele, rămânem într-o părtășie strânsă, constantă, intimă cu Domnul, fiind un singur duh cu El în toate lucrurile.

De asemenea, nu ar trebui să fim subiectivi sau să acționăm conform sentimentelor noastre; mai degrabă, trebuie să ne aducem sentimentele înaintea lui Dumnezeu, să tratăm sentimentele noastre și să le exprimăm una cu El.

În acest fel, suntem plini de har și buni în relațiile cu ceilalți și vom trăi în înviere, chiar trăind în viața de înviere a lui Cristos.

O persoană care îl poate reprezenta pe Dumnezeu cu autoritatea Sa ocupă un loc smerit înaintea lui Dumnezeu, supunându-se autorității Sale și este capabilă să suporte jignirile altora.

El este conștient de propria sa incapacitate și inaptitudine și îl reprezintă pe Dumnezeu în mod corespunzător. Fie ca Domnul să ne facă astfel de oameni și fie ca El să câștige pe unii care să-L reprezinte în mod corespunzător pe Dumnezeu astăzi!

Rugăciunea de autoritate este o rugăciune poruncitoare bazată pe autoritatea lui Dumnezeu

Există multe feluri de rugăciuni pe care le putem face și trebuie să ne rugăm multe rugăciuni. Un anumit fel de rugăciune, chiar și cea mai importantă rugăciune și cea mai spirituală rugăciune, este rugăciunea de autoritate (vezi Matei 18:18; Marcu 11:20-24).

În Biblie, vedem multe feluri de rugăciuni, iar cea mai înaltă și spirituală rugăciune este rugăciunea de autoritate. Pe lângă rugăciunile de laudă, rugăciunile de mulțumire, rugăciunile de implorare, rugăciunile de mijlocire și rugăciunile de petiție, există rugăciunea de autoritate.

Aceasta este cea mai importantă și mai spirituală rugăciune din Biblie, un semn al autorității și o declarație de autoritate. Rugăciunea de autoritate este o poruncă bazată pe autoritate (Isaia 45:11; Marcu 11:20-24).

Domnul Isus are toată autoritatea în cer și pe pământ, iar acum suntem una cu El în autoritatea Lui și suntem capabili să ne rugăm pentru ca lucrurile să se schimbe. Rugăciunea de autoritate este o rugăciune poruncitoare.

Dacă dorim să avem rugăciuni importante și valoroase înaintea lui Dumnezeu, trebuie să putem da niște porunci autoritare înaintea lui Dumnezeu (Marcu 11:20).

Nu este vorba de a fi îndrăzneți și de a-I porunci lui Dumnezeu să facă lucruri; mai degrabă, aceasta înseamnă a cunoaște voia lui Dumnezeu, a sta una cu voia lui Dumnezeu și a fi una cu Dumnezeu pentru a-I executa voia pe pământ prin rugăciunile noastre.

Conform cu Matei 18:18, rugăciunea de autoritate are două aspecte – legarea și dezlegarea. Pe de o parte, suntem una cu Domnul pentru a lega ceea ce a legat cerul; pe de altă parte, dezlegăm pe pământ ceea ce a fost dezlegat în cer.

Aceasta înseamnă că suntem atât de una cu Domnul încât știm ce a legat și a dezlegat cerurile și ne rugăm una cu Domnul să dezlegăm pe pământ ceea ce a fost dezlegat în ceruri și să legăm pe pământ ceea ce a fost legat în ceruri.

Domnul Isus a spus că, orice ne rugăm noi pe pământ într-un singur acord să dezlegăm, și cerul va face. Rugăciunile obișnuite sunt rugăciuni care Îi cer lui Dumnezeu să lege și să dezlege. De multe ori ne rugăm astfel de rugăciuni.

Îi cerem Domnului să-Și lege dușmanul, să-i dezlege pe oamenii pentru care ne rugăm, ca să poată crede sau să crească în viață, și Îi cerem Domnului să facă una și alta. Aceasta este o rugăciune obișnuită.

Dar rugăciunile de autoritate sunt acelea în care noi legăm și dezlegăm exercitând autoritatea. Nu-I cerem lui Dumnezeu să lege sau să dezlege; noi legăm și dezlegăm, stând pe autoritatea Domnului. El are autoritate în cer și pe pământ, și toată autoritatea I-a fost dată; acum suntem una cu El pe pământ.

Ceea ce leagă biserica pe pământ, Dumnezeu va lega și în cer, căci cerul a deja legat. Ceea ce dezleagă biserica pe pământ, Dumnezeu va dezlega și în cer, căci cerul a deja dezlegat.

Rugăciunile de autoritate sunt rugăciunile în care legăm și dezlegăm exercitând autoritatea. Noi, ca biserică, suntem una cu Domnul în autoritatea Lui, fiind așezați cu Cristos în locurile cerești (Efeseni 2:6) și dezlegăm pe pământ ceea ce a fost dezlegat în ceruri și legăm pe pământ ceea ce a fost legat în cer.

Cerul și pământul sunt una, într-un singur acord. Fie ca Domnul să ne înalțe viața de rugăciune și, în special, momentele noastre comune de rugăciune.

Când ne adunăm și ne rugăm, de multe ori nu trebuie să-I cerem Domnului să facă una sau alta, să lege dușmanul și să elibereze voia Lui; trebuie pur și simplu să exercităm autoritatea Lui, stând una cu El și să legăm și să dezlegăm una cu Domnul.

Mulți dintre noi am experimentat acest lucru; în special în întâlnirea de rugăciune a bisericii, stăm pe autoritatea lui Cristos, una cu Capul nostru înălțat și întronat și ne rugăm rugăciuni de autoritate.

Doamne Isuse, fă-ne una cu Tine astăzi. Suntem una cu Tine pe pământ. Ne exersăm duhul, Doamne, pentru a ne ruga. Vrem să ne rugăm cu tot felul de rugăciuni, astfel încât să Te putem contacta, savura, primi, și curge și să eliberăm voia Ta pe pământ. Fie ca să învățăm să ne rugăm cea mai importantă rugăciune, rugăciunea de autoritate. Amin, Doamne, înalță-ne viața de rugăciune. Fie ca să ne rugăm cea mai spirituală rugăciune, rugăciunea de autoritate. O, Doamne, suntem una cu Tine, uniți cu Tine în ceruri și exercităm autoritatea Ta pe pământ. Te lăudăm, Capul nostru glorios, căci ai fost înviat, înălțat și întronat! Slavă Domnului, Cristos are acum toată autoritatea în cer și pe pământ și El este înălțat mult mai presus de toate! Amin, Doamne, suntem una cu Tine și rostim rugăciuni poruncitoare pentru a dezlega pe pământ ce a fost dezlegat în cer și pentru a lega pe pământ ce a fost legat în cer! Amin, Doamne, fie ca să avem rugăciuni grele și valoroase înaintea lui Dumnezeu, dând câteva porunci autoritare înaintea lui Dumnezeu, una cu Domnul!

Învățăm să ne rugăm cu autoritate pentru a aduce autoritatea tronului pe pământ, vorbind muntelui!

În Marcu 11:20-24, Domnul Isus a vorbit despre rugăciune, în special, despre cum să ne rugăm cu autoritate, rostind rugăciuni de autoritate. Ce înseamnă să te rogi cu autoritate? Care sunt rugăciunile de autoritate? Simplu spus, rugăciunile de autoritate sunt rugăciunile din Marcu 11.

Modul în care Domnul a vorbit despre rugăciune este destul de neobișnuit; El nu a spus că ar trebui să-I cerem lui Dumnezeu să mute muntele sau să ne dea o cale prin munte.

Mai degrabă, Domnul a spus că trebuie să vorbim muntelui: „Ridică-te și aruncă-te în mare!” Și dacă credem în inima noastră, ni se va face. Extraordinar! Aceasta este rugăciunea de autoritate. Rugăciunea nu este îndreptată către Dumnezeu sau către dușman; rugăciunea de autoritate este adresată muntelui.

Dumnezeu vrea să trateze ceva atât de mare încât pare a fi un munte imens; nu ne rugăm ca Dumnezeu să mute muntele, ci, mai degrabă, poruncim muntelui să fie aruncat în mare.

O rugăciune de autoritate nu-I cere lui Dumnezeu să facă ceva; mai degrabă, ea exercită autoritatea lui Dumnezeu și aplică această autoritate pentru a se ocupa de probleme și lucruri care trebuie mutate (v. 23).

O rugăciune de autoritate nu este îndreptată către Dumnezeu, ci către munte, cerând muntele să fie mutat și aruncat în mare. Noi exercităm autoritatea lui Dumnezeu și aplicăm această autoritate pentru a rezolva problemele și lucrurile care ar trebui înlăturate. Trebuie să învățăm astfel de rugăciuni astăzi.

În calitate de credincioși în Cristos care aspiră să fie biruitori ai Domnului, care Îl aduc înapoi și aduc împărăția, trebuie să învățăm să ne rugăm vorbind muntelui și rostind rugăciuni poruncitoare.

Trebuie să fim una cu Domnul și să exercităm autoritatea lui Dumnezeu nu pentru a-I cere lui Dumnezeu să facă ceva, ci mai degrabă pentru a vorbi muntelui, și acest lucru se va face pentru noi.

Ce este un munte? Un munte poate fi slăbiciunile noastre, temperamentul nostru, gândurile noastre rele sau bolile noastre fizice.

Îl putem implora pe Dumnezeu cu privire la astfel de lucruri, dar nu pare să existe prea mult rezultat. Dar dacă aplicăm autoritatea lui Dumnezeu situației și vorbim muntelui, aceste probleme vor dispărea.

De multe ori Îl implorăm pe Dumnezeu să ne salveze de cutare lucru, să îndepărteze cutare obicei rău din noi sau să ne ajute să ne biruim temperamentul.

Nu de multe ori ne rugăm aplicând autoritatea lui Dumnezeu asupra problemei sau spunând: „Îți poruncesc în numele Domnului meu să pleci!” Trebuie să ne rugăm astfel de rugăciuni, fiecare către muntele sau munții săi, pentru a putea exercita autoritatea lui Dumnezeu, fiind una cu Domnul.

Când temperamentul ne tulbură și ne frustrează, trebuie să-i spunem temperamentului nostru: „Nu te mai pot tolera: pleacă!” Putem spune bolii: „Pleacă; mă voi ridica prin viața de înviere a Domnului”.

O rugăciune de autoritate nu-I cere direct lui Dumnezeu să facă ceva pentru noi; mai degrabă, se ocupă de probleme aplicând în mod direct autoritatea lui Dumnezeu (Exod 14:15-27). Cu toții trebuie să învățăm să facem acest lucru.

Facem acest lucru în principal într-un mod corporativ, chiar fiind una cu companionii noștri vitali, sfinții cu care ne rugăm sau grupul în care Domnul ne-a pus. Suntem una cu Domnul și una unii cu alții și aplicăm autoritatea lui Dumnezeu.

Cea mai importantă lucrare a biruitorilor este să aducă autoritatea tronului pe pământ (Apocalipsa 11:15; 12:10). Dacă noi, credincioșii în Cristos, vrem să fim biruitori, trebuie să învățăm să ne rugăm cu autoritate și să vorbim muntelui. Trebuie să învățăm acest lucru.

Nu putem presupune că știm și nici nu ar trebui să fim prezumtivi în a face acest lucru; trebuie să vedem care este cea mai importantă lucrare a noastră ca biruitori. Dumnezeu vrea să aducă împărăția Sa pe pământ și vrem să cooperăm cu El pentru aceasta.

Vrem să fim biruitorii Domnului, așa că trebuie să învățăm să ne rugăm cu autoritate. Este decizia noastră. Depinde de noi. Lui Cristos i s-a dat toată autoritatea în cer și pe pământ, iar noi suntem uniți cu El în duh; suntem un singur duh cu Domnul.

Tot ceea ce are și este El, tot ceea ce a făcut și a realizat, totul este transmis bisericii. Trebuie doar să stăm în duhul contopit, una cu El, și trebuie să rostim rugăciuni poruncitoare, una cu El.

Cu toții avem munți; cu toții avem lucruri pe care nu le putem birui, care par insurmontabile și care nu se schimbă, ci mai degrabă ne împiedică să împlinim economia lui Dumnezeu. Acești munți nu au aceeași dimensiune; însă orice ne împiedică să mergem mai departe pe calea spirituală, putem porunci să plece.

Aceasta înseamnă să ne rugăm cu autoritate. Fie ca noi să rămânem în unitate cu Cristosul atotinclusiv și fie ca noi să ne rugăm rugăciuni de autoritate una cu El astăzi! Amin!

Doamne Isuse, vrem să învățăm să ne rugăm rugăciuni de autoritate astăzi. Suntem una cu Tine. Amin, Doamne, suntem una cu Cristosul atotinclusiv astăzi și stăm în înălțare, una cu Cristos. Învață-ne cum să ne rugăm cu autoritate astăzi. O, Doamne, Tu vezi munții din calea noastră spirituală; Tu vezi cum ne deranjează temperamentul nostru, păcatul ne înfășoară atât de ușor și carnea noastră ne frustrează. Suntem una cu Tine, Doamne, și poruncim ca muntele să fie îndepărtat și aruncat în mare. Amin, Doamne, exercităm autoritatea Ta și o aplicăm pentru a rezolva problemele și lucrurile care ar trebui îndepărtate! Fie ca să învățăm să facem aceasta, Doamne, în viața noastră de zi cu zi și, de asemenea, în rugăciunea noastră cu sfinții. Aspirăm să fim biruitorii Tăi. Fie ca să îndeplinim cea mai importantă lucrare a biruitorilor, adică aducerea autorității tronului pe pământ! Amin, Doamne, fie ca să învățăm să ne rugăm cu autoritate și să vorbim muntelui! Câștigă Tu astfel de rugăciuni în viața noastră personală și în viața de biserică, pentru ca vrăjmașul să fie învins și făcut de rușine și pentru ca împărăția Ta să vină!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Learn to Pray with Authority to Command in Faith and Bring God’s Authority to Earth, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Cristosul atotinclusiv după cum este revelat în Matei – săptămâna 6 cu tema: Cristos ca fiind Cel care are toată autoritatea în cer și pe pământ (ziua 5) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Calificările unei persoane care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate – autoritatea delegată a lui Dumnezeu

08/07/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, care Îl iubesc pe Domnul și Îl urmăm, vrem să fim folosiți de Domnul, așa că trebuie să vedem din cuvântul lui Dumnezeu care sunt calificările unei persoane care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate, și anume care sunt calificările pentru o persoană care este o autoritate delegată; o astfel de persoană îl reprezintă pe Dumnezeu, iar autoritatea lui Dumnezeu curge prin el.

Amin, Doamne Isuse, vrem să fim cei care trăiesc într-un singur duh cu Tine astăzi. Fie ca autoritatea Ta să curgă prin noi. Fă-ne vasele potrivite care sunt una cu Tine și care Te reprezintă în mod corespunzător pe pământ astăzi. Amin, Doamne, fie ca noi să vedem că în noi înșine nu avem nicio autoritate, căci Dumnezeu are toată autoritatea. Fie ca noi să cunoaștem voia lui Dumnezeu și să ne renegăm pe noi înșine. Fie ca noi să fim una cu Domnul și să nu fim subiectivi în propriile noastre sentimente. Ne dăm Ție, dragă Doamne! Amin!

În acest univers, există o dispută privitor la autoritate: Satan vrea să-și stabilească împărăția, iar acest lucru este direct împotriva lui Dumnezeu și a împărăției Sale. Prin urmare, trebuie să luăm o parte; trebuie fie să fim de partea Domnului, fiind supuși autorității Sale, fie să fim una cu Satan, împotrivindu-ne autorității lui Dumnezeu. O, Doamne!

Dacă privim în jurul nostru, vedem că Satan se răzvrătește și, mai mult, omul se răzvrătește împotriva lui Dumnezeu și încalcă autoritatea lui Dumnezeu. Se pare că oamenii de astăzi fac tot felul de lucruri ca și cum nu ar exista Dumnezeu, iar păcatul domnește, răutatea este făcută în mod public, corupția este peste tot și nedreptatea este prezentă.

Mai mult, printre creștini, există o mulțime de diviziuni și multă degradare. Chiar și printre noi, în viața de biserică, pe măsură ce primim îndurarea lui Dumnezeu pentru a-L urma și a fi una cu El, chiar și noi avem unele tulburări, unele răzvrătiri și unele probleme.

Viața de biserică nu este o utopie; viața de biserică este paradisul lui Dumnezeu, dar când suntem în carne și când trăim conform culturii noastre și în sine, apar problemele.

Trebuie să înțelegem, totuși, că, deși Satan s-a răzvrătit împotriva autorității lui Dumnezeu și deși omul Îi încalcă autoritatea alăturându-se lui Satan în răzvrătirea sa, Dumnezeu nu va permite ca această răzvrătire să continue.

El își stabilește împărăția pe pământ, iar noi, cei care credem în Cristos, cooperăm cu Domnul pentru aceasta. Cooperăm fiind sub autoritatea lui Dumnezeu și susținând autoritatea Lui. Ne propunem să ne supunem autorității lui Dumnezeu și să o susținem. Amin!

Calificările unei persoane care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate – autoritatea delegată a lui Dumnezeu

Pentru ca autoritatea lui Dumnezeu să fie exprimată și reprezentată în mod corespunzător pe pământ, El trebuie să câștige niște oameni care sunt calificați.

Trebuie să ne uităm la cuvântul lui Dumnezeu, atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, și trebuie să verificăm istoria bisericii pentru a vedea care sunt calificările unei persoane care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate.

Care sunt calificările unei autorități adjuncte? O, Doamne, luminează-ne! Strălucește în Cuvântul Tău! Câștigă astfel de oameni!

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să se supună autorității

În primul rând, o persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să fie una care se supune autorității (Matei 8:8-9). Când sutașul a venit la Domnul Isus, a simțit că Cristos era sub autoritatea lui Dumnezeu, de aceea avea autoritate, așa că s-a încrezut în El.

Pe de o parte, trebuie să cunoaștem autoritatea lui Dumnezeu și să atingem autoritatea lui Dumnezeu; aceasta trebuie să fie baza. Pe de altă parte, trebuie să ne supunem autorității, luându-L pe Dumnezeu ca autoritate supremă și fiind dispuși să ne supunem autorității delegate pe care El a desemnat-o asupra noastră.

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să realizeze că nu are autoritate în sine

Acest lucru este foarte important; o persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să realizeze că în sine nu are autoritate (Matei 28:18; 2 Corinteni 10:8; 13:10).

Nu avem autoritate în noi înșine; doar Dumnezeu are toată autoritatea, iar lui Cristos i s-a dat toată autoritatea în cer și pe pământ. Nu există nicio autoritate inerentă într-o persoană.

O autoritate delegată trebuie să-și amintească mai întâi că toate autoritățile vin de la Dumnezeu. Dacă există vreo autoritate într-o persoană, aceasta este pentru că Dumnezeu curge către ea ca autoritate, iar aceasta este de la Domnul.

O autoritate delegată este cineva care se supune lui Dumnezeu și care reprezintă autoritatea lui Dumnezeu. O autoritate delegată reprezintă autoritatea lui Dumnezeu și este un delegat al autorității lui Dumnezeu.

Nu există autoritate în ei înșiși; prezbiterii nu au autoritate în ei înșiși – Dumnezeu curge în ei și prin ei ca autoritate. Autoritatea poate curge de la Dumnezeu în ei, dar nu face parte din ființa lor doar pentru că sunt prezbiteri.

Doamne Isuse, ne supunem Ție. Tu ești autoritatea unică. Tu ai toată autoritatea. Slavă Domnului, Isus Cristos are toată autoritatea în cer și pe pământ! Amin, Doamne, vrem să cunoaștem autoritatea Ta și chiar să permitem autorității Tale să curgă în noi și prin noi. Fie ca noi să fim pe deplin deschiși către Tine din interior și să realizăm că autoritatea delegată este ceva ce Dumnezeu revarsă asupra unui om. Salvează-ne, Doamne, de la a crede că putem avea autoritate în noi înșine. Fie ca noi să realizăm că toate autoritățile delegate pot fi doar delegate autorității lui Dumnezeu! Amin, Doamne Isuse!

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să cunoască voia lui Dumnezeu

Dumnezeu nu-Și va încredința autoritatea cuiva care nu cunoaște voia lui Dumnezeu. O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritatea Lui trebuie să fie una care cunoaște voia lui Dumnezeu (Efeseni 1:9; 5:17).

Ce este voia lui Dumnezeu? Apocalipsa 4:11 spune că Dumnezeu a creat toate lucrurile datorită voinței Sale și, datorită voinței lui Dumnezeu, toate lucrurile există.

Aceasta este voia perfectă a lui Dumnezeu. Conform cărții Coloseni, voia lui Dumnezeu este ca Cristos să fie atotinclusiv pentru noi din punct de vedere experiențial. Trebuie să rezolvăm acest aspect.

Dacă vrem să facem voia lui Dumnezeu, trebuie să fim cei care învață să Îl experimenteze și să Îl savureze pe Cristosul atotinclusiv.

Voia perfectă a lui Dumnezeu poate fi îndeplinită prin Cristos și prin biserică. Dacă vrem să cunoaștem voia perfectă a lui Dumnezeu pentru noi, trebuie să-L cunoaștem pe Cristos și biserica.

O persoană care vrea să-L reprezinte pe Dumnezeu cu autoritatea Sa trebuie să cunoască voia lui Dumnezeu și trebuie să se hotărască în ființa sa că este aici pentru ca voia lui Dumnezeu să se facă.

În lucruri mari și mici, în decizii importante sau obișnuite, trebuie să cunoaștem și să căutăm voia lui Dumnezeu.

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să se renege pe sine și să trăiască în părtășie cu Domnul

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritatea Sa trebuie să fie una care se leapădă de sine (Matei 16:24). El nu se reprezintă pe sine, ci pe Dumnezeu, așa că sinele său trebuie renegat.

Aceasta înseamnă că, pe lângă cunoașterea voinței lui Dumnezeu, o astfel de persoană trebuie să se renege pe sine și să nu caute nimic pentru sine.

Din punct de vedere pozitiv, trebuie să cunoaștem autoritatea lui Dumnezeu și să fim clari cu privire la voința Lui. Din punct de vedere negativ, trebuie să ne renegăm pe noi înșine. A ne lepăda de sine înseamnă pur și simplu să nu ne exprimăm sinele, să nu ne exprimăm propriile opinii.

Nu ar trebui să credem că opiniile noastre sunt cele mai bune și că nu ar trebui să ne exprimăm opiniile. Unii oameni cred că opiniile lor sunt cele mai bune, că Dumnezeu prețuiește opinia lor și că frații și surorile le onorează ideile; astfel de oameni trăiesc într-un vis.

Fie ca noi să nu fim atât de nebuni încât să ne impunem unilateral opinia altora. În loc să ne exprimăm sinele, așa cum a făcut Petru când Domnul a spus că va fi crucificat, ar trebui să ne exersăm duhul și să ne renegăm pe noi înșine.

Mai mult, trebuie să trăim în părtășie constantă și intimă cu Domnul. Trebuie să avem o comuniune și o comunicare continuă cu Domnul. În loc să ne exprimăm opiniile, care ni se par bune, ar trebui să ne deschidem către Domnul și să avem părtășie cu El.

Trebuie să ne aducem opiniile Domnului, să ne deschidem Lui, să-L lăsăm să strălucească asupra noastră și să trăim în părtășie constantă și intimă cu Domnul (1 Corinteni 6:17; 1:9; 1 Ioan 1:3).

Aceasta înseamnă că suntem una cu Domnul și ne renegăm pe noi înșine și învățăm să renunțăm la opiniile noastre. În loc să ne exprimăm opinia altora și să le-o impunem, ne deschidem Domnului, suntem infuzați cu dorința Lui și le spunem altora ceea ce este în inima lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem să Te reprezentăm în mod corespunzător cu autoritatea Ta, renegând sinele nostru. O, Doamne, Te iubim și ne detestăm pe noi înșine. Ne exersăm duhul și ne renegăm pe noi înșine. O, Doamne, ne deschidem Ție în ceea ce privește sentimentele și opiniile noastre. Fie ca să nu ne exprimăm opiniile altora, ci să le deschidem Ție pentru ca Tu să strălucești asupra noastră. Expune-ne opiniile. Expune-ne sinele. Fie ca să nu ne exprimăm sinele sau carnea, ci să-L exprimăm pe Dumnezeu. Vrem să trăim în părtășie constantă și intimă cu Tine. Amin, Doamne, păstrează-ne astăzi un singur duh cu Tine. Descoperă-ne dorința inimii Tale. Fie ca noi să vedem ce este în inima Ta și să le spunem și altora!

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate nu trebuie să fie subiectivă în sentimentele sale, ci blândă și plină de har în relațiile cu ceilalți

Pentru ca cineva să fie o autoritate delegată, adică o persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritatea Sa, nu trebuie să fie subiectivă și nu trebuie să acționeze conform propriilor sentimente (2 Corinteni 3:5).

Noi toți avem sentimente și de multe ori sentimentele noastre sunt înșelătoare. În loc să ne exprimăm sentimentele și să trăim conform sentimentelor noastre, trebuie să fim cei care reneagă sentimentele, să nu trăim conform sentimentelor noastre și să-I permitem Domnului să-Și exprime sentimentele prin noi.

Avem anumite sentimente, dar ne deschidem Domnului în ceea ce privește sentimentele noastre și Îi permitem să aplice crucea asupra sentimentelor noastre. Dacă El este sursa, vrem ca voia Lui să se facă. Dar dacă El nu este sursa, Îl lăsăm să se ocupe de sentimentele noastre.

În plus, o persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să fie blândă și plină de har în relațiile cu ceilalți (Luca 6:35; Romani 5:15-16; 1 Corinteni 2:12).

Când alții îi tratează în mod nepoliticos, trebuie să fie buni cu ei, chiar să-și iubească vrăjmașii, să facă bine și să dea cu împrumut și să nu aștepte nimic în schimb.

Acest lucru este posibil numai atunci când trăim prin viața Tatălui nostru ceresc în duhul nostru, căci Tatăl nostru este bun cu cei nerecunoscători și răi. El a fost bun și plin de har cu noi când eram răi și păcătoși și ne-a dat darul gratuit al mântuirii și al vieții eterne. Bunătatea Sa trebuie exprimată prin noi.

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să trăiască în înviere și să ocupe un loc smerit înaintea lui Dumnezeu

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate trebuie să trăiască în înviere; trebuie să fie o persoană în înviere, trăind în viața de înviere a lui Cristos (2 Corinteni 1:9; 4:14).

Pe partea negativă, ei trăiesc una cu Cristos în moartea Lui și au răspunsul morții în ei înșiși, nebazându-și încrederea pe ei înșiși, ci pe Dumnezeu, care învie morții. Pe partea pozitivă, ei sunt în înviere și trăiesc în viața de înviere a lui Cristos.

Faptul că Dumnezeu folosește o persoană nu ar trebui să o facă mai mândră; mai degrabă, ea trebuie să ocupe un loc smerit înaintea lui Dumnezeu (vezi Numeri 14:5; 16:3-4, 22, 45; Matei 11:29; Romani 12:16; Luca 14:7-11; 1 Petru 5:5-6).

Dumnezeu dă har celor umili, dar El se împotrivește celor mândri. Dumnezeu nu poate folosi niciodată o persoană mândră. O persoană folosită de Dumnezeu trebuie să fie smerită, chiar să fie smerită de Dumnezeu.

De îndată ce o persoană devine mândră, Dumnezeu o va da deoparte. Nicio persoană mândră nu poate fi folosită de Domnul. Chiar dacă cineva este puțin mândru în privat și nimeni altcineva nu-l poate vedea, cuvintele lui îl vor expune mai târziu și va fi descalificat.

Toți trebuie să ne smerim înaintea Domnului, realizând că suntem sclavi neprofitabili. Facem ceea ce ar trebui să facem, nu suntem înălțați sau umflați de mândrie atunci când Dumnezeu curge prin noi ca autoritate și rămânem umili pentru a putea primi har de la Domnul.

Fie ca să fim conștienți de neprofitabilitatea noastră tot timpul, simțind sincer că suntem sclavi neprofitabili. Fie ca să stăm întotdeauna în poziția de sclavi (Luca 17:10), astfel încât Dumnezeu să poată curge în noi și prin noi ca autoritate pentru zidirea Trupului.

Doamne Isuse, vrem să trăim astăzi în înviere. Suntem una cu Tine, Doamne, în moartea și învierea Ta. Ne renegăm pe noi înșine și suntem una cu Tine ca Cristos crucificat. Fie ca moartea să lucreze în noi și viața să lucreze în alții. O, Doamne, fie ca noi să fim în înviere și să trăim în înviere astăzi, în timp ce permitem morții Tale să lucreze în noi. Ne smerim înaintea Ta și recunoaștem că suntem sclavii Tăi. Tu ești Stăpânul și noi suntem sclavii. Ocupăm un loc smerit înaintea Ta și ne considerăm sclavi neprofitabili, făcând ceea ce ar trebui să facem. Salvează-ne de a fi încrezători în sine sau siguri pe sine. Respingem mândria noastră și ne încingem cu smerenie. Fie ca noi să învățăm smerenia și blândețea!

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritate este conștientă de incapacitatea și inaptitudinea sa și Îl reprezintă pe Dumnezeu în mod corespunzător

O persoană care Îl reprezintă pe Dumnezeu cu autoritatea Sa trebuie să suporte greșelile altora (vezi Exod 16:7; Numeri 14:2, 5, 9, 27; Matei 6:14-15; 1 Corinteni 4:6-13).

Aceasta nu înseamnă că ascunde păcatele și greșelile altora, ci mai degrabă că nu este deranjat când alții păcătuiesc împotriva lui. El pur și simplu suportă greșelile lor, căci este una cu Domnul, care a purtat greșelile noastre.

Cristos este cel potrivit să-L reprezinte pe Dumnezeu cu autoritatea Sa, iar noi suntem una cu El. În noi înșine, suntem pur și simplu conștienți că suntem incapabili și inapți (Exod 3:11; 4:6-7, 10; 2 Corinteni 3:5; 1 Corinteni 15:10).

Nu ne judecăm pe noi înșine; nu este vorba de a ne autodevaloriza sau a ne smeri, ci de a ne conștientiza propria incapacitate și inaptitudine. Doar Cristos este potrivit. În noi înșine nu suntem nimic, nu putem face nimic și nu suntem buni la nimic, dar Cristos în noi vrea să-L exprime pe Dumnezeu.

O astfel de persoană Îl reprezintă pe Dumnezeu în mod corespunzător; Dumnezeu vrea să-i câștige pe cei care Îl reprezintă în mod corespunzător (Numeri 20:2-13; 2 Corinteni 5:18, 20; Efeseni 6:20).

Trebuie să fim atenți, însă, căci chiar și Moise, care a fost cea mai blândă persoană de pe pământ, la un moment dat L-a reprezentat greșit pe Dumnezeu.

Trebuie să ne deschidem Domnului și să mărturisim înaintea Lui, chiar să-L lăsăm să facă ceea ce trebuie să facă în noi pentru a ne face cei care L-ar reprezenta pe Dumnezeu cu autoritate.

Doamne Isuse, mărturisim că nu suntem capabili și suntem inapți să Te reprezentăm în mod corespunzător. Curăță-ne. Spală-ne. Constituie-ne cu Tine Însuți. Noi nu suntem capabili, dar Tu ești. Noi nu suntem apți, dar Tu ești. Fă-ne cei care Îl reprezintă pe Dumnezeu în mod corespunzător. Salvează-ne de a-L reprezenta în mod greșit pe Dumnezeu. Ne deschidem ființa interioară către Tine, Doamne; tratează-ne, curăță-ne și purifică-ne. Nu putem face nimic în noi înșine. Nu suntem nimic. Dar Tu ești totul. Fă-ne cei care Îl pot reprezenta pe Dumnezeu cu autoritate și prin care autoritatea Ta poate curge astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Qualifications of a Person who Represents God with Authority – God’s Deputy Authority, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Cristosul atotinclusiv după cum este revelat în Matei – săptămâna 6 cu tema: Cristos ca fiind Cel care are toată autoritatea în cer și pe pământ (ziua 4) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne supunem autorității lui Dumnezeu și o susținem, tratând cu orice răzvrătire

07/07/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

În acest univers există două mari principii: autoritatea lui Dumnezeu și răzvrătirea lui Satan, căci centrul disputei se referă la cine deține autoritatea; trebuie să-l tratăm pe Satan afirmând că autoritatea este la Dumnezeu și trebuie să ne supunem autorității lui Dumnezeu și să o susținem, permițându-I Domnului să expună și să înlăture orice răzvrătire.

Doamne Isuse, dezvăluie-ne pentru a vedea autoritatea lui Dumnezeu. Salvează-ne de la a rămâne în noi înșine și a gândi conform a ceea ce suntem și dorim. O, Doamne, îndură-Te de noi și dă-ne să vedem răzvrătirea lui Satan și autoritatea lui Dumnezeu. Fie ca noi să ne supunem autorității lui Dumnezeu și să ne opunem lui Satan și rebeliunii sale. Îndepărtează orice răzvrătire de la noi. Ține-ne sub autoritatea Ta astăzi! Amin!

În acest univers, numai Dumnezeu este autoritatea supremă, iar toată autoritatea în societate, printre oameni, în viața de familie și în viața de biserică este rânduită de Dumnezeu.

Nu putem spune, însă, că ne supunem autorității lui Dumnezeu, dar nu ne supunem autorității indirecte a lui Dumnezeu, cele pe care El le-a numit să fie peste noi cu autoritatea Sa.

Toată autoritatea vine de la Dumnezeu; uneori autoritatea lui Dumnezeu curge prin noi și noi suntem într-o poziție de autoritate, dar de cele mai multe ori trebuie pur și simplu să ne supunem altora, așa cum ne supunem lui Dumnezeu, căci autoritatea lui Dumnezeu curge prin ei.

Chiar și Domnul Isus a trebuit să se supună când era pe pământ. El nu era mai presus de lege în vremea Sa și nu era mai presus de împărat sau de conducătorii din zilele Sale. S-a supus lui Dumnezeu până la capăt și a fost dispus să se smerească până la capăt; de asemenea, S-a supus autorităților pe care Dumnezeu le-a pus peste El.

Iată aici că Dumnezeu s-a încarnat ca om și S-a supus lui Irod, lui Pilat și conducătorilor evrei și a fost dispus să fie omorât de ei. El era drept, nu a făcut nimic greșit și nu a făcut nimic pentru a merita un astfel de tratament din partea altora; însă El S-a supus lui Dumnezeu și autorității delegate pe care a pus-o peste El. Ce model minunat a fost El!

Când a fost respins, hulit și persecutat, Domnul nu a răspuns cu vorbire de rău la rândul său, ci a încredințat toate lucrurile Celui ce judecă cu dreptate.

Când unele cetăți L-au respins, El n-a chemat foc din cer asupra lor, ci L-a preamărit pe Tatăl, pentru că a ascuns aceste lucruri de cei înțelepți, dar le-a descoperit pruncilor. Ce fel de atitudine este aceasta! Ce model minunat avem în Domnul Isus!

Acum El trăiește în noi și ne-a dat viața Sa de supunere, pentru ca și noi să ne supunem autorității lui Dumnezeu și, de asemenea, autorității delegate a lui Dumnezeu, autorității Sale indirecte.

Autoritatea lui Dumnezeu și răzvrătirea lui Satan: ne supunem autorității lui Dumnezeu, iar Dumnezeu Își manifestă împărăția pentru a trata răzvrătirea prin supunerea noastră

În acest univers, Dumnezeu este autoritatea supremă; cu toate acestea, Satan s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu. Există două mari principii în univers: autoritatea lui Dumnezeu și răzvrătirea lui Satan (Fapte 26:18; Coloseni 1:13). Controversa unică dintre Dumnezeu și Satan se referă la autoritate.

Dumnezeu este autoritatea supremă; El are toată autoritatea, dar Satan s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, căutând să aibă propria sa împărăție, propria sa autoritate.

Răzvrătirea este negarea autorității lui Dumnezeu și respingerea domniei lui Dumnezeu. În acest univers, există o luptă care se dă între Satan și împărăția sa și Dumnezeu și împărăția Sa.

Pe pământ există doar două categorii de oameni: cei care se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu și cei care ascultă de autoritatea lui Dumnezeu. Nu există nimic și nu există nimeni între acestea.

Satan a fost inițial creat de către Dumnezeu; El a fost un arhanghel, dar datorită mândriei sale, s-a înălțat, a încălcat suveranitatea lui Dumnezeu, s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, a devenit adversarul lui Dumnezeu și și-a stabilit propria împărăție (Isaia 14:12-14; Ezechiel 28:2-19; Matei 12:26).

Acum există două împărății: împărăția lui Dumnezeu și împărăția răzvrătită, împărăția lui Satan; aceste două împărății sunt în război chiar în acest moment.

Dumnezeu l-a creat pe om după chipul și asemănarea Sa și i-a dat omului stăpânirea Sa pentru a-l supune pe Satan. Însă omul a decăzut; când omul a păcătuit, s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și a renegat autoritatea lui Dumnezeu, respingând domnia lui Dumnezeu.

Oamenii au decăzut și au decăzut și au decăzut, până când la Babel oamenii s-au răzvrătit în mod corporativ împotriva lui Dumnezeu pentru a desființa autoritatea lui Dumnezeu de pe pământ (Geneza 3:1-6; 11:1-9). O, Doamne!

Așadar, Domnul a venit și s-a ocupat de această situație răzvrătită, le-a dat diferite limbi și au fost împrăștiați pe tot pământul.

Deși Satan s-a răzvrătit împotriva autorității lui Dumnezeu și deși omul Îi încalcă autoritatea răzvrătindu-se împotriva Lui, Dumnezeu NU va permite ca această răzvrătire să continue; El va stabili împărăția Lui pe pământ (Apocalipsa 11:15).

Întregul univers a fost afectat de căderea lui Satan și de decăderea omului, iar acest lucru a creat o mare problemă pentru Dumnezeu. Toată creația este acum supusă corupției din cauza răzvrătirii omului. Dumnezeu, însă, nu-Și retrage autoritatea; El își va menține sistemul de autoritate și își va stabili împărăția.

Deși Satan s-a răzvrătit împotriva autorității lui Dumnezeu și deși omul Îi încalcă zilnic autoritatea răzvrătindu-se împotriva Lui, Dumnezeu nu va permite ca această răzvrătire să continue. Dumnezeu își va stabili împărăția.

Domnul Isus a venit prin încarnare nu doar pentru a ne mântui; El a venit să Se supună Tatălui și să aducă împărăția lui Dumnezeu.

El a făcut totul în supunere față de Dumnezeu, chiar în cooperare perfectă cu autoritatea lui Dumnezeu. El S-a supus lui Dumnezeu Tatăl în toate lucrurile, chiar până la moarte, și chiar moarte pe cruce.

El este acum în noi, repetând același fel de viață în noi astăzi, căci El este viața noastră de supunere în duhul nostru. El câștigă un domeniu în care Dumnezeu Își poate exercita autoritatea.

Pe măsură ce ne supunem autorității lui Dumnezeu și autorităților Sale delegate puse peste noi astăzi, permitem autorității lui Dumnezeu să aibă cale liberă în noi.

Pe măsură ce Dumnezeu are o cale de a avea autoritate în noi și printre noi, împărăția Lui se va manifesta printre noi prin supunere.

Centrul disputei în acest univers se referă la autoritate: cine are autoritate? Fie ca noi să luăm inițiativa de a ne supune autorității lui Dumnezeu, exersându-ne duhul și fiind sub autoritatea lui Dumnezeu, astfel încât să-I putem permite lui Dumnezeu să-Și manifeste împărăția în noi și printre noi astăzi.

Fie ca noi să luăm inițiativa de a ne supune autorității lui Dumnezeu, astfel încât biserica să fie adusă sub Cristos ca și cap și, prin biserică, Dumnezeu să aducă toate lucrurile sub Cristos ca și Cap pentru a aduce împărăția Lui (Efeseni 1:10).

Doamne Isuse, Te întronăm în centrul ființei noastre. Tu ești Domnul. Tu ești Dumnezeul nostru. Tu ești autoritatea supremă. Îți acordăm primul loc. Ne exersăm duhul, Doamne, și Te întronăm în ființa noastră. Expune orice răzvrătire din noi. Expune orice răzvrătire din mintea, emoția și voința noastră. Răspândește împărăția Ta în noi. Răspândește împărăția Ta cu autoritatea Ta din duhul nostru în mintea, emoția și voința noastră. O, Doamne, vrem să fim transferați zilnic din autoritatea întunericului în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu. Stabilește împărăția Ta în inima noastră. Execută autoritatea Ta în noi. Ne supunem Ție, Doamne, și autorității Tale. Ne exersăm duhul pentru a trăi prin viața de supunere în duhul nostru. Fie ca noi, ca biserică, să permitem autorității lui Dumnezeu să aibă cale liberă și să-Și manifeste împărăția prin supunere. Amin, Doamne, câștigă împărăția Ta în noi și în jurul nostru prin supunerea noastră față de autoritatea lui Dumnezeu! Vie împărăția Ta și facă-se voia Ta! Slavă Domnului, El își va stabili împărăția pe pământ, în ciuda răzvrătirii lui Satan!

E scopul nostru să ne supunem autorității lui Dumnezeu și să o susținem, tratând cu orice răzvrătire

Centrul disputei în întregul univers se referă la cine are autoritatea (Apocalipsa 4:2-3). Trebuie să tratăm cu Satan afirmând că autoritatea este la Dumnezeu (Fapte 17:24, 30).

Noi, cei care credem în Cristos, am fost mântuiți de Dumnezeu de la pierzarea veșnică și am fost transferați din autoritatea întunericului în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu. Acum ne propunem să ne supunem autorității lui Dumnezeu și să o susținem (Matei 11:25).

Dumnezeu își va stabili împărăția pe pământ și o va face începând cu noi, poporul împărăției. Noi, credincioșii, am primit evanghelia, am crezut în Domnul și acum suntem în viața de biserică în calitate de împărăție a lui Dumnezeu. În viața de biserică nu numai că-L savurăm pe Domnul împreună cu sfinții, ci suntem și în împărăția lui Dumnezeu, iar Dumnezeu este autoritatea supremă.

Acum ne propunem să ne supunem autorității lui Dumnezeu și să o susținem. Cristos este singurul Împărat; nu există alt împărat în împărăția lui Dumnezeu, ci numai Cristos este Împărat și Domn.

Există unii în viața de biserică și în Trupul lui Cristos care sunt puși să-L reprezinte pe Cristos cu autoritatea Lui, dar ei doar Îl reprezintă pe El, fiind autoritatea Lui indirectă, autoritatea Lui delegată.

În Fapte 9 vedem relatarea convertirii lui Pavel; el voia să șteargă biserica de pe pământ, dar apoi L-a întâlnit pe Domnul pe drumul spre Damasc. Și-a dat seama că era dificil să lovească cu piciorul (energia omului) într-un țepuș (autoritatea lui Dumnezeu).

A întâlnit autoritatea lui Dumnezeu și a căzut la pământ, recunoscându-L pe Isus ca Domn; apoi, s-a supus îndrumării lui Anania în Damasc (Fapte 9:10).

Pe de o parte, a întâlnit autoritatea lui Dumnezeu; pe de altă parte, s-a supus autorității delegate a lui Dumnezeu, un membru al Trupului lui Cristos prin care autoritatea lui Dumnezeu curgea în acel moment.

Cu toții trebuie să întâlnim autoritatea pe drumul spre „Damasc”, astfel încât să ne putem supune autorității lui Dumnezeu și, într-un mod foarte practic, ne supunem unui frate mai mic din „Damasc”.

Când întâlnim autoritatea lui Dumnezeu, când suntem impresionați de autoritatea lui Dumnezeu, ne vom da seama că nu avem de-a face cu oameni, ci cu autoritatea lui Dumnezeu în oameni.

Ne vom gândi doar la autoritate, la supunerea față de autoritatea lui Dumnezeu într-o anumită persoană, și nu vom avea de-a face cu persoane, căci supunerea noastră nu va fi față de o persoană, ci față de autoritatea lui Dumnezeu în acea persoană.

Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră în această privință, ca să ne putem hotărî să ne supunem autorității lui Dumnezeu și să o susținem, și fie ca El să strălucească asupra oricărei răzvrătiri din ființa noastră.

Mai ales că trăim la sfârșitul acestei epoci, când omenirea se îndreaptă spre o răzvrătire deschisă împotriva lui Dumnezeu și, la un moment dat, Îl va provoca pe Dumnezeu Însuși să lupte împotriva Lui la Armaghedon, vedem răzvrătire peste tot în jurul nostru.

De multe ori, chiar și noi, credincioșii în Cristos, suntem atât de încrezători în sine, dar, în realitate, suntem atât de orbi, pentru că nu vedem autoritatea lui Dumnezeu. O, Doamne!

Când ne vom întâlni cu autoritatea lui Dumnezeu cel puțin o dată, ne vom supune autorității delegate pe care Dumnezeu o numește. Ne vom hotărî să ne supunem autorității lui Dumnezeu.

Dacă citim Numeri 16, vedem două răzvrătiri: mai întâi, există răzvrătirea conducătorilor (vv. 1-40) și apoi răzvrătirea întregii adunări (vv. 41-50).

Conducătorii s-au răzvrătit împotriva lui Moise și a lui Aaron, iar Dumnezeu a venit să-i judece; Dumnezeu a deschis pământul și i-a înghițit, iar foc a venit de la Dumnezeu să-i ardă.

Întreaga adunare a văzut acest lucru și, în loc să învețe din asta, mai târziu s-au răzvrătit și ei, spunând că Moise le-a făcut asta conducătorilor. O, Doamne! A deschis Moise pământul sau a trimis foc din cer? Nu, a fost Dumnezeu Însuși.

Când Dumnezeu vede răzvrătirea, El vine să o judece. Când răzvrătirea este prezentă în mijlocul poporului lui Dumnezeu, Dumnezeu este cel care vine să o judece, căci răzvrătirea este foarte gravă în ochii lui Dumnezeu.

Totuși, unii pot vedea judecata lui Dumnezeu asupra celor răzvrătiți și totuși pot fi îndrăzneți să spună că liderii bisericii ar trebui învinovățiți pentru asta. O, Doamne!

Unii oameni nu văd autoritatea lui Dumnezeu și nu își dau seama că toată autoritatea este de la Dumnezeu; când văd judecata, ei învinovățesc oamenii și nu întâlnesc autoritatea lui Dumnezeu. Chiar mai rău, răzvrătirea este contagioasă și, chiar și atunci când răzvrătirea este judecată, unii pot lua partea celor răzvrătiți.

Fie ca Domnul să Se îndure de noi. Nu vorbim despre lucruri din lume; vorbim despre ceea ce s-a întâmplat în poporul lui Dumnezeu în Vechiul Testament și, dacă ne uităm la experiența noastră, am văzut acest lucru și printre noi.

Dumnezeu nu poate tolera răzvrătirea, căci răzvrătirea este conform principiului morții. Este principiul lui Satan, așa că Dumnezeu vine să judece răzvrătirea, căci răzvrătirea este mai gravă decât orice alt păcat (1 Samuel 15:23). Acest lucru este foarte grav. De aceea, trebuie să ne hotărâm să ne supunem autorității lui Dumnezeu și să o susținem și trebuie să-I permitem să expună și să trateze orice răzvrătire din ființa noastră.

Doamne Isuse, ne hotărâm să ne supunem autorității lui Dumnezeu și să o susținem. Amin, Doamne, ne închinăm Ție și ne supunem Ție. Fie ca astăzi să primim îndurarea și harul Tău pentru a întâlni autoritatea lui Dumnezeu și a ne confrunta cu autoritatea lui Dumnezeu, nu cu vreo persoană prin care autoritatea lui Dumnezeu curge în acel moment. Salvează-ne de a fi încrezători în sine și orbi. Fie ca măcar o dată să ajungem față în față cu autoritatea lui Dumnezeu, să întâlnim autoritatea lui Dumnezeu, pentru a ne putea supune autorității lui Dumnezeu și autorității delegate pe care Dumnezeu a numit-o. Amin, Doamne, Îți mulțumim că ne-ai mântuit și ne-ai salvat din împărăția lui Satan; Îți mulțumim că ne-ai adus în viața de biserică, împărăția lui Dumnezeu. Vrem să luăm inițiativa pentru a ne supune autorității lui Dumnezeu și autorității delegate pe care Dumnezeu a rânduit-o. Expune orice răzvrătire din noi. Expune încrederea noastră în noi înșine. Demască orice autoamăgire. Demască orice orbire. O, Doamne, ne deschidem Ție. Salvează-ne de orice răzvrătire. Îndepărtează orice răzvrătire din ființa noastră. Te întronăm, Doamne!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Set Ourselves to Submit to God’s Authority and Uphold it, Dealing with any Rebellion, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Cristosul atotinclusiv după cum este revelat în Matei – săptămâna 6 cu tema: Cristos ca fiind Cel care are toată autoritatea în cer și pe pământ (ziua 3) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne supunem autorității lui Dumnezeu prin autoritățile Sale delegate pentru a fi alimentați și pentru ca să funcționăm

06/07/2026 by Credincios in Cristos 7 Comments

Conform Bibliei și rânduirii lui Dumnezeu, numai Dumnezeu este autoritatea directă asupra omului, iar toate celelalte autorități sunt autorități indirecte, autorități delegate; atunci când întâlnim autoritatea lui Dumnezeu, ne putem supune autorităților delegate și cu toții trebuie să fim restricționați de Dumnezeu și să fim conduși de autoritatea Sa delegată.

Doamne Isuse, dezvăluie-ne pentru a vedea autoritatea lui Dumnezeu. Fie ca noi să realizăm că numai Dumnezeu este autoritatea directă asupra omului și că El a numit anumite autorități delegate. Ne supunem Ție, Doamne, și Te luăm ca autoritate a noastră. Acordă-ne să întâlnim autoritatea lui Dumnezeu, astfel încât să ne putem supune autorităților delegate pe care le desemnezi peste noi. O, Doamne, Te lăudăm pentru numirea și rânduirea Ta! Amin!

Cu toții putem mărturisi că, atât pe baza a ceea ce ne spune Biblia, cât și pe baza experienței noastre, am întâlnit autoritatea lui Dumnezeu. Este o îndurare de la Domnul pentru noi să vedem că Dumnezeu este autoritatea supremă și că noi toți suntem sub autoritatea Lui.

Iar cei pe care El i-a numit să poarte autoritatea astăzi sau să fie în poziții de autoritate, cel puțin pentru o anumită perioadă de timp, ei reprezintă autoritatea lui Dumnezeu. Fie că suntem de acord cu ei sau nu, fie că ne plac sau nu și fie că ne credem mai buni decât ei sau nu, trebuie să învățăm să ne supunem autorității lui Dumnezeu și, de asemenea, autorității delegate pe care El a pus-o peste noi. Când atingem autoritatea lui Dumnezeu, Îl atingem pe Dumnezeu Însuși.

În aspectul vieții, Dumnezeu a trecut printr-un proces și a fost finalizat pentru a fi viața noastră pentru savurarea noastră; acum îl putem lua pe Cristos ca viață a noastră, ne putem exersa duhul și-L putem trăi pe Cristos, chiar putem trăi datorită Lui. Acest lucru este atât de plăcut, atât de real și atât de practic!

În aspectul autorității, Dumnezeu este autoritatea supremă și toată autoritatea – fie ea spirituală, pozițională și guvernamentală – derivă din Dumnezeu.

În relația noastră cu Dumnezeu, în special în aspectul autorității, nimic nu este mai important decât atingerea autorității. Când atingem autoritatea lui Dumnezeu și suntem impresionați de autoritatea lui Dumnezeu, vom realiza că Dumnezeu este autoritatea unică și că El a numit anumiți oameni să fie reprezentanți ai autorității Sale.

Dacă-L savurăm pee Cristos ca viață, dacă citim Biblia și ne împărtășim din bogățiile lui Cristos, vom păstra ordinea potrivită și ne vom supune autorității lui Dumnezeu, căci viața lui Dumnezeu în noi este o viață de supunere.

Ne supunem autorității lui Dumnezeu supunându-ne autorităților Sale delegate pentru a primi aprovizionarea și a ne cunoaște poziția

Doar Dumnezeu este autoritatea directă pentru om; toate celelalte autorități sunt autorități indirecte, care au fost numite de Dumnezeu (vezi Daniel 4:32, 34-37). Dumnezeu a numit anumite autorități delegate, autorități adjuncte. Atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, vedem că trebuie să ne supunem autorității lui Dumnezeu și facem acest lucru de multe ori supunându-ne autorităților Sale delegate.

Autoritatea lui Dumnezeu este exprimată prin diverși oameni, atât în societate, cât și în viața de biserică. Ca membre ale Trupului lui Cristos, trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu a pus anumite membre în autoritate pentru o perioadă de timp și trebuie să ne supunem autorităților delegate ale lui Dumnezeu.

În Evrei 13:17 ni se spune că ar trebui să ascultăm de cei care ne conduc și să ne supunem lor, căci ei veghează asupra sufletelor noastre ca cei care vor da socoteală de ele.

Dacă vrem să primim provizia spirituală, să creștem în viață și să ne cunoaștem și să funcționăm în poziția noastră în Trup, trebuie să ne supunem autorității lui Dumnezeu supunându-ne autorităților Sale delegate.

Dumnezeu le-a dat anumitor membre un dar, care este slujba lor, iar cei care au slujba au autoritatea.

Slujba desemnată de Dumnezeu este autoritatea Sa; nu ar trebui să respingem acest lucru, ci mai degrabă să ne supunem autorităților indirecte, autorităților delegate ale lui Dumnezeu, pentru a putea primi rezerva spirituală.

Dacă citim Evangheliile, vedem că până și Domnul Isus a trebuit să Se supună autorității pe pământ. De fapt, există autoritate peste tot, iar Dumnezeu a delegat autorități oriunde ne-am afla. Dacă suntem acasă, în viața noastră de familie, Dumnezeu i-a pus pe părinți ca autoritate. Chiar și între soț și soție, rânduiala lui Dumnezeu este ca soțul să fie autoritatea.

În Trupul lui Cristos, Dumnezeu i-a dat pe prezbiteri să reprezinte autoritatea lui Dumnezeu; ei sunt autoritățile delegate ale lui Dumnezeu. Dacă ne supunem prezbiterilor, primim rezerva. Dacă vrem să avem unitatea Trupului lui Cristos, trebuie mai întâi să primim și să savurăm viața de la Cap, iar apoi trebuie să fim sub autoritatea Capului.

Dacă nu avem viața lui Cristos, viața divină, nu facem parte din Trupul lui Cristos. În mod similar, dacă nu ne supunem lui Cristos ca și Cap și autorităților delegate pe care El le-a stabilit, nu primim rezerva, ci, dimpotrivă, distrugem ordinea din Trup.

Numai atunci când întâlnim autoritatea lui Dumnezeu ne putem supune autorităților delegate pe care Dumnezeu le numește (Matei 28:18; Evrei 13:17; 1 Petru 5:5).

Există autorități delegate peste tot, iar atunci când ne aflăm în contexte diferite, suntem sub autorități diferite, așa cum au fost rânduite de Dumnezeu.

În lucrare, Dumnezeu a pus anumite persoane în autoritate și trebuie să ne supunem lor. În societate, Dumnezeu a pus și anumite autorități. Chiar și pe stradă, Dumnezeu a pus anumite autorități delegate și trebuie să ne supunem lor.

Fie ca noi să învățăm să-L contactăm pe Domnul, să primim viața Lui și, de asemenea, să permitem vieții Capului să curgă în noi și să domnească în noi, astfel încât Trupul să poată deveni unul. Dumnezeu vrea să ne supunem nu doar Lui, ci și tuturor autorităților Sale delegate.

În suveranitatea Sa și conform rânduirii Sale, Dumnezeu are anumite autorități delegate, iar noi ne supunem lui Dumnezeu atunci când ne supunem lor (Romani 13:1-7; 2 Corinteni 10:8; 13:10; Evrei 13:17).

Dacă spunem că ne supunem lui Dumnezeu, dar avem o problemă cu autoritățile Sale delegate, de fapt nu ne supunem lui Dumnezeu. Cei care nu se supun autorității indirecte a lui Dumnezeu nu se pot supune autorității directe a lui Dumnezeu.

Dar dacă ne supunem autorității lui Dumnezeu și ne supunem, de asemenea, prin viața Lui de supunere în noi, autorităților Sale delegate, vom ști care este poziția noastră în Trup, vom fi satisfăcuți, vom sta în poziția noastră potrivită și vom funcționa într-un mod adecvat.

Doamne Isuse, dă-ne să ne dăm seama că numai Dumnezeu este autoritatea directă pentru om, iar toate celelalte autorități sunt autorități indirecte! Amin, Doamne, privim la Tine și ne supunem lui Dumnezeu. Luăm viața Ta de supunere pentru a ne putea supune autorității lui Dumnezeu și, de asemenea, autorităților delegate ale lui Dumnezeu. Fie ca să vedem cine este autoritatea asupra noastră în viața de familie, la locul de muncă, în societate, pe drum și în viața de biserică, și fie ca să ne supunem lui Dumnezeu supunându-ne autorităților delegate rânduite de Dumnezeu! Amin, Doamne, Îți mulțumim că ne-ai așezat în Trupul lui Cristos ca membre sub Cristos ca și Cap. Te luăm pe Tine ca și Cap al nostru. Primim viața care vine de la Tine și permitem vieții Tale să curgă în noi și din noi. Amin, Doamne, ne supunem autorității Tale ca și Cap și ne supunem, de asemenea, autorităților Tale delegate, sfinților prin care Tu curgi ca autoritate. Fie ca să păstrăm unitatea Trupului primind viața de la Cap și supunându-ne autorității Sale!

Trebuie să întâlnim autoritatea, să fim restricționați de Domnul și să fim conduși de autoritatea Sa delegată

Dacă citim relatarea convertirii lui Pavel din cartea Fapte, ne dăm seama că, atunci când Cristos i s-a arătat pe drumul spre Damasc, Pavel a atins atât Capul Trupului, cât și autoritatea Capului. El a întrebat: „Cine ești Tu, Doamne?” (Fapte 22:10)

Pavel și-a dat seama că, deși credea că îi persecuta pe niște adepți ai unui eretic numit Isus, de fapt Îl persecuta pe Dumnezeu și, când i-a atins, L-a atins pe Dumnezeu și autoritatea Lui. Extraordinar!

Așa că s-a pus sub autoritatea Domnului, iar Domnul l-a pus apoi sub autoritatea desemnată de El. Domnul nu i-a spus ce să facă pentru a fi mântuit; El i-a cerut să intre în cetate și i se va spune ce trebuie să facă (9:6).

Pavel nu numai că a văzut Capul Trupului din ceruri fiind una cu membrele Trupului de pe pământ; a atins și autoritatea lui Dumnezeu. Din acel moment încolo, Pavel a fost pus sub o autoritate desemnată.

Noi, credincioșii în Cristos, nu am fost mântuiți direct de Cap fără ajutorul Trupului; a existat un membru al Trupului care ne-a predicat Evanghelia și noi suntem în Trup sub autoritatea Domnului și sub autoritatea Lui delegată.

Dumnezeu vrea să ne supunem autorității indirecte – autorităților delegate – pentru a putea primi rezerva spirituală. Cu toții trebuie să atingem autoritatea, să fim restricționați de Dumnezeu și să fim conduși de autoritatea Lui delegată (vezi Isaia 37:16; Filipeni 2:12; Evrei 13:17).

Poate exista un moment în care autoritatea lui Dumnezeu curge prin noi, căci El ne încredințează o anumită parte din slujbă; totuși, de cele mai multe ori suntem sub o autoritate delegată și trebuie să fim conduși de autoritatea delegată a Domnului.

Ne este ușor să spunem că suntem sub autoritatea lui Dumnezeu, dar nu este atât de ușor să ne supunem autorității delegate pe care El a numit-o peste noi.

Cu cât creștem mai mult în viața umană și cu cât avansăm mai mult în viața creștină, fie ca să primim îndurarea lui Dumnezeu, astfel încât să putem întâlni autoritatea, să-I permitem lui Dumnezeu să ne restricționeze și să fim conduși de autoritatea delegată de Dumnezeu.

Când facem aceasta, vom fi împăcați cu toate și cu toți, vom primi rezerva, ne vom cunoaște poziția și vom funcționa în măsura noastră.

De exemplu, atunci când ne supunem polițistului de pe stradă, guvernului din țara în care trăim, profesorilor de la școală, părinților noștri de acasă și prezbiterilor din viața de biserică, suntem aprovizionați din belșug, creștem corespunzător și putem funcționa în măsura noastră, căci ne cunoaștem poziția.

Dar dacă spunem că ne supunem doar lui Dumnezeu și autorității Sale, dar nu ne supunem autorităților delegate, nu vom crește corespunzător, vom încălca ordinea corectă, vom fi răzvrătiți, vom cauza o mulțime de probleme și nu ne vom cunoaște funcția și măsura noastră. O, Doamne!

Unii sfinți pot crede că se supun lui Dumnezeu, dar nu se pot supune prezbiterilor, căci au fost în viața de biserică înainte ca prezbiterii să fie chiar mântuiți. Pot crede că sunt puțin mai maturi decât frații conducători, căci au fost mântuiți pentru o perioadă mai lungă decât ei și se pot considera mai spirituali decât cei conducători. O, Doamne!

Unii chiar își pot compara nivelul de educație și statutul în lume cu cel al prezbiterilor, așa că cred că nu trebuie să se supună prezbiterilor, căci se consideră mai capabili decât prezbiterii. Toate aceste gânduri sunt forme subtile de răzvrătire împotriva lui Dumnezeu.

Poate că ai dreptate în mintea și modul tău de gândire, dar Dumnezeu a rânduit lucrurile într-un anumit fel; cu toții trebuie să ne confruntăm cu autoritatea, să fim restricționați de Dumnezeu și să fim conduși de autoritatea Lui delegată.

Un lucru care îi nedumerește pe mulți dintre cei care citesc Biblia este că, fie în Vechiul, fie în Noul Testament, cei care Îl caută pe Dumnezeu nu s-au răzvrătit niciodată împotriva sistemului de conducere sau a regimului din timpul lor.

David nu s-a răzvrătit, căci a văzut clar că Saul era alesul lui Dumnezeu și, chiar dacă Saul era rău și chiar îl persecuta pe David, l-a respectat până la moartea sa.

În mod similar, toți profeții nu au căutat niciodată să răstoarne guvernele sau să schimbe oamenii aflați la putere, deoarece știau atât de multe despre planul lui Dumnezeu. Iar când a venit Domnul Isus, El nu a condus niciodată o insurecție împotriva romanilor, chiar dacă urmașii Săi credeau că o va face.

În mod similar, Pavel s-a supus autorității delegate de Dumnezeu și, chiar dacă știa că are dreptate și că își susține drepturile ca cetățean roman, a acceptat totuși autoritatea delegată de Dumnezeu și s-a supus.

Fie ca noi să fim cei care facem același lucru astăzi în viața de biserică, în societate și oriunde ne-am afla, astfel încât, supunându-ne autorităților delegate de Dumnezeu, să putem funcționa într-un mod corespunzător, să primim rezerva și să zidim biserica.

Doamne Isuse, mântuiește-ne de răzvrătirea noastră. Ține-ne sub autoritatea Ta. Ne deschidem Ție, Doamne, și Îți permitem să ne luminezi cu privire la supunerea noastră față de autoritatea lui Dumnezeu. Fie ca noi să realizăm că Dumnezeu vrea să ne supunem autorității Sale prin supunerea față de autoritatea indirectă – autoritatea delegată de Dumnezeu. O, Doamne, fie ca noi să vedem cine este autoritatea asupra noastră acasă, în societate, la locul de muncă și în viața de biserică. Fie ca noi să întâlnim autoritatea, să fim restricționați de Dumnezeu și să fim conduși de autoritatea delegată de Dumnezeu. O, Doamne, mântuiește-ne de a crede că suntem ceva ce noi nu suntem. Mântuiește-ne de a ne gândi la noi înșine mai presus decât ar trebui să gândim. Fie ca noi să ne supunem autorității lui Dumnezeu și autorităților delegate de Dumnezeu, ca să putem primi provizia, să creștem în viață, să ne cunoaștem poziția și să funcționăm în măsura noastră! Amin, Doamne, îndură-Te de noi! Expune și îndepărtează orice răzvrătire din ființa noastră. Ține-ne sub Cap și sub autoritățile pe care le-ai pus peste noi astăzi! Obține ceea ce Tu cauți în noi, dragă Doamne!