Îl savurăm pe Dumnezeu

Să găsim har în ochii Domnului pentru a coopera cu El și a schimba epoca

11/10/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

În Geneza 6 vedem că Noe a crezut în Dumnezeu, a umblat cu Dumnezeu, I-a plăcut lui Dumnezeu și a savurat tot ceea ce este Dumnezeu; în mijlocul acelei generații strâmbe și pervertite, Noe a găsit har înaintea lui Iehova și a schimbat epoca, iar astăzi trebuie să găsim har în ochii Domnului pentru a coopera cu El pentru a schimba această epocă.

Doamne Isuse, Te iubim! Ne deschidem Ție din adâncul ființei noastre. Vorbește-ne despre ce fel de oameni trebuie să fim pentru a schimba această epocă. Fă-ne oameni care găsesc har în ochii Domnului pentru a coopera cu Dumnezeu și a schimba această epocă. Amin, Doamne, îndepărtează orice văl pentru a vedea ce este în inima Ta. Prin numele Tău, prin Duhul Tău intensificat de șapte ori, lucrează în noi, umple-ne, instruiește-ne și desăvârșește-ne pentru a fi cei care schimbă această epocă și aduc împărăția Ta! Amin!

În această săptămână ne îndreptăm atenția către Noe, așa cum este prezentat în Geneza 6:5-14, pentru a vedea aspecte legate de „Linia vieții la Noe — viața și lucrarea care schimbă epoca”.

Există trei persoane – Noe, Daniel și Iov – menționate în Ezechiel 14:14 și 20, iar Dumnezeu îi spune lui Ezechiel că aceștia se vor salva pe ei înșiși prin dreptatea lor. Ei sunt biruitori.

Trebuie să înțelegem semnificația acestui lucru aplicând principiul călăuzitor al interpretării Bibliei: Dumnezeul Triunic dorește să Se distribuie în noi pentru ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm, împlinind astfel economia Sa divină.

Întreaga Biblie este alcătuită în conformitate cu acest principiu călăuzitor: Dumnezeul Triunic Se distribuie în noi pentru ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm, pentru împlinirea economiei Sale divine.

Conform acestui principiu călăuzitor, realizăm că în Noe Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-Și păstra legământul, în Daniel Îl vedem pe Cristos ca centralitate și universalitate a mișcării lui Dumnezeu, iar în Iov Îl vedem pe Duhul prin lucrarea Sa de transformare.

În Daniel Îl vedem nu doar pe Cristosul minunat, excelent și prețios, ci și pe Cristosul corporativ venind ca o piatră zdrobitoare – tăiată fără mână omenească – pentru a zdrobi marele chip omenesc, adică totalitatea guvernării umane. Și acea piatră va deveni un munte mare care va umple tot pământul, transformând întregul pământ în împărăția lui Dumnezeu și a Cristosului Său. Aleluia!

În cazul lui Iov, Îl vedem pe Duhul transformându-ne pe noi, poporul lui Dumnezeu, pe măsură ce Îl vedem pe Dumnezeu pentru a-L câștiga pe Dumnezeu. Când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu și Îi oferim ocazia de a Se distribui în noi; această distribuire aduce cu sine un proces metabolic de transformare, pentru a deveni oameni-Dumnezeu, oameni ai lui Dumnezeu. Amin!

Noe a găsit har înaintea lui Dumnezeu, a crezut în Dumnezeu, a umblat cu Dumnezeu, I-a plăcut lui Dumnezeu și a savurat tot ceea ce este Dumnezeu

În Geneza 6:8 ni se spune că Noe a găsit har înaintea lui Iehova. Dacă citim întregul capitol, vedem atât contextul extrem de negativ al epocii în care a trăit Noe, cât și modul în care Noe a găsit har înaintea lui Dumnezeu, a crezut în Dumnezeu, a umblat cu Dumnezeu, I-a plăcut lui Dumnezeu și a savurat tot ceea ce este Dumnezeu.

Generația din vremea lui Noe era extrem de rea. După ce Dumnezeu l-a creat pe om, S-a uitat la ceea ce făcuse și a fost fericit și mulțumit (Gen. 1). Însă, câteva capitole mai târziu, în Geneza 6, vedem că, atunci când Dumnezeu S-a uitat la om, a văzut că acesta devenise rău și corupt până la extrem, iar I-a părut rău că l-a făcut pe om. Uimitor!

Dacă am fi fost în locul lui Dumnezeu, probabil că am fi renunțat la om. Dar Dumnezeu este Dumnezeu; El are un scop etern și este Dumnezeul etern, care nu Se poate schimba. Dumnezeu nu este un Dumnezeu temporar, ci unul etern, iar în El nu există nicio umbră de schimbare (Iacov 1:17).

El a hotărât să-l aibă pe om ca vas al Său, pentru a Se distribui în om și a câștiga o expresie corporativă, și nu Își va uita scopul. Dacă Dumnezeu i-ar fi șters pe toți oamenii de pe fața pământului, vrăjmașul Său ar fi râs de El, căci știe că Dumnezeu l-a creat pe om pentru a-L exprima pe Dumnezeu și a Se ocupa de vrăjmașul Său.

Dumnezeu nu poate fi niciodată învins. Chiar și atunci când, la prima vedere, se pare că toți oamenii sunt răi și corupți și că nu există nimeni care să-L caute pe Dumnezeu, El are totuși oameni care găsesc har în ochii Săi.

Pe vremea lui Noe, Noe a crezut în Dumnezeu. Noe a umblat cu Dumnezeu. Noe a fost plăcut înaintea lui Dumnezeu. Noe a savurat tot ceea ce este Dumnezeu. Noe a găsit favoare în ochii lui Iehova. Satan corupsese omul până la extrem, iar Dumnezeu hotărâse să-l distrugă pe omul pe care îl crease pentru scopul Său. Ce situație tristă!

Dacă citim versetele de la 5 la 8 din Geneza 6, vedem că răutatea omului era mare pe pământ și că toate închipuirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău.

Faptele omului erau rele, închipuirile inimii omului erau rele, iar intențiile și dorințele omului erau rele. Lui Iehova I-a părut rău că l-a făcut pe om pe pământ și S-a întristat în inima Sa.

Astfel, se părea că Dumnezeu a fost învins. Însă Noe a găsit favoare înaintea lui Iehova. Acest lucru indică factorul suveran care I-a oferit lui Dumnezeu o cale de a continua să-Și împlinească scopul inițial cu omul.

Noe a găsit favoare înaintea lui Iehova; a găsit har în ochii lui Dumnezeu. Acest lucru a schimbat situația și a schimbat epoca. Dumnezeu nu a fost învins; în mijlocul răutății și păcătoșeniei oamenilor din jurul său, Noe a găsit favoare înaintea lui Iehova și a cooperat cu Dumnezeu pentru a schimba acea epocă.

Noe a fost drept în toate generațiile sale; el a crezut în Dumnezeu, a umblat cu Dumnezeu, I-a plăcut lui Dumnezeu și a savurat tot ceea ce este Dumnezeu.

Îi mulțumim Domnului că, în mijlocul acestei aparente înfrângeri, a existat o victorie prin intermediul unui om care a găsit favoare înaintea lui Iehova. Prin viața și lucrarea lui Noe, Dumnezeu a obținut victoria asupra dușmanului Său și a schimbat acea epocă.

Am putea crede că, fiind omniprezent și omniscient, Dumnezeu ar fi putut prevedea că se va întâmpla acest lucru; totuși, sentimentul lăuntric al lui Dumnezeu cu privire la crearea omului a fost unul de tristețe, căci oamenii pe care îi crease pentru scopul Său se abătuseră mult de la scopul Său inițial.

Însă Noe a găsit favoare înaintea lui Iehova; el a crezut în Dumnezeu, a umblat cu Dumnezeu, a savurat tot ceea ce este Dumnezeu și a cooperat cu Dumnezeu pentru a schimba epoca.

Dumnezeu caută astăzi astfel de oameni care să schimbe epoca; El dorește să câștige oameni care, în mijlocul situației întunecate de astăzi — situația rea și coruptă a lumii în această epocă — să găsească har în ochii Domnului pentru a schimba această epocă.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Vrem să fim cei care găsesc favoare înaintea lui Iehova în epoca în care trăim astăzi. O, Doamne, privim spre Tine. Credem în Tine. Vrem să Te savurăm și să umblăm cu Tine. Fie ca noi să fim cei care umblă cu Dumnezeu și sunt una cu Dumnezeu. Îți mulțumim pentru ziua de astăzi. Îți mulțumim că avem ocazia să ne întoarcem din nou. Fie să fim ca Noe astăzi: fără prihană în generațiile noastre, umblând cu Dumnezeu. Fie să fim cei care cred în Dumnezeu, umblă cu Dumnezeu, Îi plac lui Dumnezeu și savurează tot ceea ce este Dumnezeu. Amin, Doamne! Deși Satan l-a corupt pe om până la extrem, Dumnezeu are oameni care găsesc har în ochii Săi pentru a schimba epoca! Amin, Doamne, fie ca Tu să ai o cale de a câștiga victoria asupra vrăjmașului și de a schimba epoca prin viața și lucrarea noastră de astăzi! Stăm una cu Tine în această epocă. Fă ceea ce dorești în noi. Transformă-ne după chipul Tău. Fă-ne la fel ca Tine. Câștigă-ne ca instrument dispensațional de care ai nevoie în această epocă, pentru ca Tu să ai o cale de a pune capăt acestei epoci și de a aduce epoca împărăției!

Fie ca să găsim har în ochii Domnului pentru a coopera cu El și a fi cei care schimbă această epocă

Geneza 6:8 începe astfel: „Dar Noe a găsit favoare înaintea lui Iehova”. În mijlocul acelei generații strâmbe și pervertite, Noe a găsit har în ochii Domnului.

Astăzi trăim în zilele lui Noe; trebuie să găsim har în ochii Domnului pentru a fi ca Noe astăzi — oameni care cooperează cu Domnul pentru a schimba epoca. Omenirea s-a abătut de la scopul inițial al lui Dumnezeu; dacă privim la oamenii de astăzi, vedem că sunt doar carne, iar gândurile inimii lor sunt rele în permanență.

Însă noi trebuie să găsim har înaintea Domnului. Trebuie să căutăm fața Domnului și să găsim har în ochii Săi. Dacă citim Biblia cu atenție, vom vedea că, de-a lungul istoriei și în fiecare generație, Dumnezeu a găsit întotdeauna oameni care au aflat har înaintea Sa și care au devenit cei ce au schimbat epoca.

Satan face tot posibilul să-l distrugă pe om și să compromită situația până la extrem, dar Dumnezeu are întotdeauna pe cineva – un singur om sau un grup restrâns de oameni – care găsește har înaintea Sa și cooperează cu El pentru a schimba epoca.

În cartea lui Daniel întâlnim un alt astfel de om; pe vremea lui, poporul lui Israel fusese dus în robie în Babilon și părea că scopul lui Dumnezeu fusese zădărnicit. Daniel 1:8 spune: „Însă Daniel s-a hotărât în inima lui să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului și cu vinul pe care îl bea împăratul”.

Asemenea lui Noe în epoca sa, a existat un „însă Daniel” în vremea lui; el a hotărât în inima lui să nu ia parte la ceea ce făcea Satan în acele vremuri.

Astăzi trebuie să fim cei care găsesc har în ochii Domnului pentru a coopera cu El în pentru a schimba această epocă. Dacă privim în jurul nostru, situația poate părea fără speranță. Dacă privim situația generală din creștinism, se pare că Domnul nu are o cale de a-Și câștiga biruitorii într-un mod victorios.

Conform Noului Testament, scopul lui Dumnezeu pentru biserică este atât de înalt, căci biserica are o misiune înaltă. Biserica a fost adusă la existență cu viața lui Dumnezeu pentru a-L exprima în această epocă al Noului Testament, având o misiune glorioasă de a-L exprima pe Dumnezeu și de a distribui viața Sa, ba chiar de a extinde împărăția lui Dumnezeu.

Însă, dacă privim în jurul nostru, dacă privim astăzi la ceea ce se întâmplă în creștinism în general, ne dăm seama că biserica a decăzut și s-a abătut de la scopul potrivit al lui Dumnezeu. Însă în mijlocul acestei situații, trebuie să găsim har în ochii Domnului pentru a fi cei care schimbă epoca. Deși Satan face tot posibilul, Dumnezeu are totuși o cale de a-Și împlini scopul inițial.

El a ridicat bisericile locale pentru a schimba această epocă. El ne vorbește și ne cheamă să fim biruitorii Săi, astfel încât să putem coopera cu El pentru a schimba această epocă. Dumnezeul nostru nu poate fi niciodată învins.

Pe de o parte, omenirea creată Îl dezamăgește profund, iar El chiar regretă, căci oamenii sunt neîncetat răi și devin tot mai răi. Pe de altă parte, Domnul ne vorbește și ne ridică pentru a fi biruitorii care vor pune capăt acestei epoci și Îl vor aduce înapoi.

Noi stăm pe umerii celor care au fost înaintea noastră, savurăm căile lor drepte și alegem să rămânem pe linia vieții.

Noe se afla pe linia vieții; el a umblat cu Dumnezeu și a lucrat împreună cu Dumnezeu. Dumnezeu avea în inimă dorința ca, în acea epocă, să fie construită corabia, astfel încât să-i poată salva pe oamenii creați de El și multe dintre viețuitoare, în timp ce condamna acea lume. În această privință, Noe a umblat cu Dumnezeu.

În același timp, Noe a lucrat împreună cu Dumnezeu. El a călcat pe urmele strămoșilor săi și a învățat căile lor pline de evlavie. Prin credință, Noe, fiind avertizat de Dumnezeu cu privire la lucruri care încă nu se vedeau și fiind mișcat de o teamă sfântă, a pregătit o corabie pentru salvarea casei sale; prin aceasta, el a condamnat lumea și a devenit moștenitor al dreptății care vine prin credință (Evrei 11:5-7).

Fie ca noi să vedem astăzi ce este în inima Domnului. Fie să fim mișcați de o teamă sfântă și să cooperăm cu El astăzi. Fie să găsim har înaintea Domnului pentru a fi cei care schimbă epoca.

Pe măsură ce umblăm cu Dumnezeu, rămânem în părtășie cu El și ne deschidem Lui, El ne va descoperi ce se află în inima Sa. El ne va arăta răutatea acestei generații și dorința Sa de a veni și de a-i judeca pe toți oamenii.

El ne va da să găsim har înaintea Domnului și, pe măsură ce cooperăm cu El, vom fi mântuiți, întreaga noastră casă va fi mântuită, vom condamna această lume de astăzi și vom deveni moștenitori ai dreptății care vine prin credință.

Enoh I-a fost plăcut lui Dumnezeu și a fost mutat, astfel încât să nu vadă moartea; și nu a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Fără credință este imposibil să-I fim plăcuți lui Dumnezeu, căci cel ce se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El există și că îi răsplătește pe cei ce Îl caută cu sârguință.

Fie ca noi să găsim astăzi har înaintea Domnului pentru a coopera cu El la schimbarea acestei epoci!

Doamne Isuse, fie să fim cei care găsesc astăzi har înaintea Domnului pentru a coopera cu El la schimbarea acestei epoci! Amin, Doamne, Te iubim și venim la Tine! Venim la Tine zi de zi ca să Te privim, să vorbim cu Tine și să stăm în liniște înaintea Ta, pentru a fi infuzați cu Tine. Vorbește-ne. Dă-ne să găsim har înaintea Domnului. Arată-ne ce este în inima Ta pentru această generație, astăzi. Fie ca viața și lucrarea noastră să schimbe epoca. Amin, Doamne, vrem să umblăm cu Dumnezeu și, de asemenea, să lucrăm împreună cu Dumnezeu. Venim înaintea Ta crezând că Dumnezeu există și că Tu Îi răsplătești pe cei ce Te caută cu sârguință. Vrem să rămânem în prezența Ta. Nu privim la generația strâmbă și pervertită din jurul nostru: privim pur și simplu la Tine! Amin, Doamne Isuse, fie ca Dumnezeu să obțină victoria asupra vrăjmașului Său și să schimbe epoca prin noi, astăzi! Dă-ne harul să credem în Dumnezeu, să umblăm cu Dumnezeu, să-I fim plăcuți lui Dumnezeu, să savurăm tot ceea ce este Dumnezeu și să schimbăm epoca în unitate cu Dumnezeu! Împlinește aceasta în noi și în mijlocul nostru, în viața de biserică de astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, May we Find Grace in the Eyes of the Lord to Cooperate with Him and Change the Age, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 2 cu tema: Linia vieții la Noe — viața și lucrarea care schimbă epoca (ziua 1) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Purtăm un semn că suntem poporul lui Dumnezeu care are nevoie de Dumnezeu, Îl savurează pe Dumnezeu și lucrează una cu Dumnezeu

02/07/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

Noi, credincioșii în Cristos, trebuie să purtăm un semn că suntem poporul lui Dumnezeu și că avem nevoie de El: trebuie mai întâi să ne odihnim cu Dumnezeu, să-L savurăm pe Dumnezeu și să fim umpluți cu Dumnezeu, chiar să intrăm în savurarea lucrării Sale împlinite și apoi să lucrăm împreună cu Dumnezeu, una cu Dumnezeu, cu El ca putere a noastră de a lucra și energie a noastră de a ne osteni.

O, Doamne Isuse, fie ca noi să fim cei care purtăm un semn că suntem ai Domnului! Salvează-ne de la a fi lucrători pentru Dumnezeu care nu petrec timp cu Dumnezeu! Fă-ne să venim la Tine, Doamne dragă, în toate lucrurile și cu privire la toate lucrurile! Umple-ne cu savurarea lui Cristos. Ne dăm Ție pur și simplu pentru a Te savura, ca să putem fi umpluți cu Tine și să facem toate lucrurile una cu Tine! Amin!

Dumnezeul nostru este minunat; El nu numai că a creat toate lucrurile și, de asemenea, omul, dar are un principiu în creația și lucrarea Sa. Principiul Său divin este că El nu va cere niciodată omului să lucreze pentru Dumnezeu înainte ca omul să-L savureze pe Dumnezeu și să fie umplut cu Dumnezeu.

Mulți creștini lucrează astăzi pentru Dumnezeu și atât de mulți lucrători creștini fac lucrări mărețe pentru Domnul până la un moment dat, când sunt epuizați sau prea obosiți.

Nu este atât de dificil să fii zelos pentru Dumnezeu, să faci lucruri pentru Dumnezeu și să îndeplinești sarcinile înaintea altora în așa fel încât să creadă că faci ceva pentru Dumnezeu; ceea ce nu este ușor, însă, este să te oprești și să-L savurezi pe Dumnezeu.

În Geneza 1-2 vedem cum Dumnezeu a creat toate lucrurile din cer și de pe pământ și în a șasea zi l-a creat pe om; apoi, după ce omul a fost creat, Dumnezeu S-a odihnit și a fost împrospătat.

Când Dumnezeu a obținut un om după chipul și asemănarea Sa, un om care Îl poate exprima după chipul Său și Îl poate reprezenta cu autoritatea Sa, Dumnezeu a fost satisfăcut, așa că S-a odihnit. Omul a fost ca o băutură răcoritoare pentru Dumnezeu, potolindu-I setea și satisfăcându-L.

Când omul a fost creat, el nu a început să trudească pe pământ pentru a-l lucra și a aduce roade; mai degrabă, a intrat mai întâi în odihna lui Dumnezeu.

O, acesta este un principiu divin în viața noastră creștină de astăzi și ar trebui să păstrăm acest principiu atât în viața noastră de zi cu zi, cât și în lucrarea noastră pentru Dumnezeu!

Fie ca să nu cedăm ispitei de a lucra doar pentru Dumnezeu, căci suntem împovărați, avem zel, avem o oarecare abilitate și vedem atât de multe nevoi în viața de biserică! Fie ca mai întâi să ne oprim și Îl savurăm pe Dumnezeu, iar apoi să lucrăm una cu Dumnezeu!

Acest principiu este atât de important încât trebuie să petrecem mai mult timp pentru a-l considera cu rugăciune, astfel încât să fie infuzat în noi și să devină ceva care ne guvernează viața de zi cu zi și lucrarea noastră pentru Domnul.

Să fim umpluți cu Cristos ca vin ceresc pentru a fi una cu Dumnezeu în lucrarea Sa!

Un exemplu foarte bun de respectare a principiului Sabatului în Noul Testament este ceea ce s-a întâmplat în ziua cincizecimii. Domnul Isus le-a spus discipolilor Săi că El merge la Tatăl și că va trimite un alt Mângâietor, Duhul Sfânt, să fie cu ei, chiar să fie în ei, și El îi va călăuzi în toate lucrurile.

Așadar, El a petrecut patruzeci de zile cu discipolii Săi după învierea Sa pentru a-i învăța să trăiască în prezența Sa invizibilă. Apoi, după înălțarea Sa, timp de zece zile, discipolii au fost în camera de sus, adunați laolaltă, rugându-se și fiind într-un singur acord. Toți erau acolo, împreună cu femeile și Maria, mama lui Isus, și se rugau într-un singur acord (Fapte 1:14).

În ziua cincizecimii, în timp ce se rugau într-un singur acord, Duhul Sfânt a venit și i-a umplut nu numai pe dinăuntru, ci și pe dinafară. Discipolii au fost umpluți de Duh, căci erau umpluți de savurarea Domnului (Fapte 2:4, 12-13).

Pentru că erau umpluți de Duh, alții credeau că erau beți de vin. Înainte de a face vreo lucrare pentru Dumnezeu și de a trebui să facă o lucrare măreață, discipolii s-au rugat mai întâi ei înșiși întru Duhul. Au fost umpluți cu Cristos ca vin ceresc, pentru a putea fi una cu Dumnezeu în lucrarea Sa!

Când Petru a stat în picioare împreună cu cei unsprezece, a vorbit și toți au fost una cu el; de fapt, Duhul Sfânt vorbea și făcea lucrări prin el, căci el era una cu Dumnezeu în lucrarea Sa.

Așa a început lucrarea apostolilor în Noul Testament; nu a început cu studierea Bibliei sau cu predicarea Evangheliei peste tot după ce Isus a înviat, ci cu faptul că au fost umpluți cu Cristos ca vin ceresc.

Mai întâi au trebuit să-și oprească ființa și să-L aștepte pe Domnul, așa că s-au rugat și s-au rugat și s-au rugat până când au fost umpluți de savurarea Domnului. Pentru că erau umpluți cu Duhul, alții credeau că erau beți de vin.

Desigur, nu erau beți de vin pământesc, dar erau într-adevăr beți de vinul ceresc, Cristos ca Duh, și din această umplere au lucrat pentru Dumnezeu și cu Dumnezeu. Ce minunat! Aceasta înseamnă a păstra principiul Sabatului în experiența noastră creștină.

În primul rând, trebuie să ne odihnim cu Dumnezeu, Îl savurăm pe Dumnezeu și să fim umpluți de Dumnezeu, iar apoi să lucrăm cu Dumnezeu, chiar să lucrăm împreună cu Dumnezeu în unitate cu Dumnezeu.

Aceasta nu înseamnă că trebuie să ne adunăm literalmente timp de zece zile și să ne rugăm; înseamnă că în lucrarea noastră pentru Domnul trebuie să ne oprim ființa și pur și simplu Îl savurăm pe Domnul până când suntem umpluți cu Cristos ca vin ceresc.

Trebuie să fim umpluți cu dulcele vin divin al lui Dumnezeu până când revărsăm cu Dumnezeu și facem toate lucrurile în unitate cu Dumnezeu! Trebuie să fim împrospătați cu Duhul, chiar să fim umpluți cu odihnă și înviorare în prezența lui Dumnezeu, iar atunci ceva va curge din noi – aceasta este lucrarea noastră.

Discipolii au fost umpluți cu savurarea vinului ceresc. Numai după ce suntem umpluți cu savurarea lui Dumnezeu putem începe să lucrăm împreună cu Dumnezeu în unitate cu El.

Când suntem umpluți cu savurarea vinului ceresc, când ne dedicăm să petrecem mult timp cu Domnul până când suntem umpluți cu El, ne odihnim cu El, suntem satisfăcuți în El și suntem împrospătați.

Apoi, Domnul are o cale de a face lucruri în noi, în noi și prin noi, și vom fi pur și simplu una cu El.

În cazul lui Petru, el s-a ridicat alături de apostoli pentru a predica evanghelia și, prin urmare, a face o lucrare pentru Dumnezeu, iar toți erau una cu Dumnezeu. Fie ca aceasta să fie experiența noastră de astăzi în viața noastră creștină și în viața de biserică.

Doamne Isuse, venim la Tine ca Te savurăm. Amin, Doamne, ne oprim din a fi cineva. Ne oprim din a face ceva. Pur și simplu Te așteptăm. Venim în prezența Ta doar pentru a Te savura. Vrem Te savurăm pe deplin până când vom fi umpluți cu savurarea lui Cristos. Amin, Doamne, umple-ne cu Tine ca vin ceresc! Fie ca să petrecem mult timp cu Tine până când vom fi umpluți și saturați cu Cristos ca vin ceresc! O, Doamne, Te iubim! Umple-ne astăzi. Saturează-ne. Umple-ne până când vom revărsa cu bogățiile lui Cristos. Fie ca să existe o revărsare a vieții interioare care să ne umple și să ne satureze. Amin, Doamne, vrem mai întâi să ne odihnim cu Tine și apoi să lucrăm și să facem lucrurile una cu Tine. Fie ca să fim atât de una cu Tine încât tot ce facem și vorbim să fie Tu Însuți curgând prin noi! O, Doamne, vrem să fim una cu Tine în lucrarea Ta. Nu vrem să inițiem nicio lucrare; pur și simplu ne alăturăm Ție în lucrarea Ta, una cu Tine! Curgi în noi, curgi înăuntrul nostru și curgi prin noi pentru a îndeplini lucrarea Ta prin noi! Amin!

Vrem să purtăm un semn că suntem poporul lui Dumnezeu care are nevoie de El și-L savurează și apoi lucrează împreună cu El

În Exodul 31:13, Domnul a spus că Sabatul este un semn că poporul Său Îi aparține și, prin păzirea Sabatelor Sale, putem ști că El este Iehova, care ne sfințește. Ce minunat e că atunci când păzim principiul Sabatului, purtăm un semn că suntem poporul lui Dumnezeu și suntem sfințiți!

Aceasta nu înseamnă că trebuie să păzim ziua de sâmbătă ca Sabat; aceasta este în domeniul spiritual, căci Domnul nu urmărește nimic exterior, ci realitatea interioară.

Pe măsură ce cooperăm cu Domnul pentru a face lucrarea de zidire a bisericii – simbolizată de lucrarea de construire a tabernaculului în Vechiul Testament – trebuie să purtăm un semn care să indice că suntem poporul lui Dumnezeu și că avem nevoie de El. O, avem nevoie de Domnul!

Sunt multe lucruri de făcut, sunt multe lucrări de făcut și sunt multe probleme practice de care trebuie să ne ocupăm; în toate aceste lucruri, în lucrarea noastră pentru Domnul, fie ca noi să purtăm semnul că suntem poporul lui Dumnezeu care are nevoie de El și Îl savurează și apoi lucrează cu El!

Trebuie să purtăm un semn care să indice că suntem poporul lui Dumnezeu și că avem nevoie de El; atunci, vom putea lucra nu numai pentru Dumnezeu, ci și împreună cu Dumnezeu, fiind una cu Dumnezeu.

Avem nevoie de Dumnezeu. Trebuie să fim umpluți cu Cristos ca vin ceresc. Trebuie să ne odihnim și să fim satisfăcuți cu Dumnezeu.

În primul rând, trebuie Îl savurăm pe Dumnezeu și să fim umpluți cu savurarea lui Dumnezeu. Apoi vom putea lucra nu numai pentru Dumnezeu, ci și împreună cu Dumnezeu, fiind una cu Dumnezeu!

Amin, când suntem umpluți cu Dumnezeu, când avem nevoie de Dumnezeu și Îl savurăm pe Dumnezeu, vom lucra împreună cu Dumnezeu fiind una cu Dumnezeu! El va fi puterea noastră de a lucra și energia noastră de a osteni.

Fie ca noi să purtăm semnul că suntem poporul lui Dumnezeu, păzind principiul Sabatului. Suntem poporul lui Dumnezeu și ar trebui să purtăm un semn că avem nevoie de El ca să fie totul pentru noi.

Ca popor al lui Dumnezeu, ar trebui să purtăm un semn că avem nevoie de El ca să fie savurarea, puterea, energia și totul pentru noi, astfel încât să putem lucra pentru El, să-L onorăm și să-L glorificăm.

Vrem să lucrăm pentru Dumnezeu și să-I fim plăcuți lui Dumnezeu, dar mai întâi de toate, ne dăm seama de nevoia noastră de Dumnezeu. Avem nevoie de El ca să fie savurarea, puterea și totul pentru noi.

Așa că ne întoarcem către El. Îl mâncăm ca să putem trăi datorită Lui (Ioan 6:57). Nu reacționăm prin a ne grăbi să lucrăm pentru Dumnezeu și făcând lucruri pentru Dumnezeu; mai întâi Îl savurăm pe Dumnezeu, căci avem nevoie de El ca totul pentru noi.

Odihna de Sabat înseamnă că, înainte de a lucra pentru Dumnezeu, trebuie Îl savurăm pe Dumnezeu și să fim umpluți cu El (Evrei 4:9-11; Psalmul 127:1-2; Efeseni 5:18-20; Coloseni 1:9-10; Ioan 15:4-5). Trebuie să fim umpluți cu Duhul Sfânt, Dumnezeul Triunic procesat și finalizat.

Acesta este principiul pe care îl vedem de la bun început, din Geneza, când Dumnezeu a creat omul. Dumnezeu a creat totul pentru om – El a întins cerurile, a pus temeliile pământului și a creat toate lucrurile necesare existenței omului.

Apoi, în ziua a șasea, El a creat omul după chipul și asemănarea Sa, iar omul a intrat în odihna lui Dumnezeu. Dumnezeu l-a pus pe om într-o grădină, grădina Edenului, care a fost plantată de Dumnezeu Însuși (Geneza 2:15); omul trebuia să se odihnească, să-L savureze pe Dumnezeu, să aibă părtășie cu Dumnezeu și să fie satisfăcut cu Dumnezeu.

Prima zi a omului nu a fost o zi de arat pământul sau de osteneală pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu sau pentru a se hrăni pe sine; a fost o zi de odihnă împreună cu Dumnezeu.

În viața noastră creștină și în viața de biserică, pe măsură ce Îl slujim pe Domnul și trăim viața creștină, trebuie să rămânem în ciclul de a-L savura mai întâi pe Dumnezeu, pentru a putea fi umpluți cu Dumnezeu, și apoi de a lucra una cu Dumnezeu în timp ce lucrăm pentru Dumnezeu.

Sabatul înseamnă că, înainte de a lucra pentru Dumnezeu, trebuie Îl savurăm pe Dumnezeu și să fim umpluți cu Dumnezeu. Așa cum a făcut Petru în ziua cincizecimii, el nu a vorbit doar din ceea ce își amintea de la Domnul sau din ceea ce citise în Biblie, ci a fost mai întâi umplut de Dumnezeu și a predicat Evanghelia prin Dumnezeul care l-a umplut!

Trebuie să avem Duhul care ne umple și să purtăm un semn că suntem lucrători împreună cu Dumnezeu, iar apoi predicarea Evangheliei de către noi va fi o onoare și o glorie pentru Dumnezeu. Dumnezeu ne poate descoperi planul casei Sale, nevoile din casa Sa și lucrarea pe care trebuie să o facem pentru El și în El.

Înainte de a face orice, trebuie să purtăm semnul că suntem poporul lui Dumnezeu fiind umpluți cu Dumnezeu! Amin! În vorbirea noastră cu poporul lui Dumnezeu și cu păcătoșii din jurul nostru, fie ca noi să purtăm întotdeauna un semn că Domnul este puterea noastră, energia noastră și totul pentru slujba cuvântului (2 Corinteni 13:3; Fapte 6:4).

Vrem să fim una cu El, suntem poporul Lui și Îl luăm ca bucurie, putere și energie. Avem nevoie de El ca totul pentru noi, ca să putem lucra pentru El. În acest fel, Îl onorăm și Îl glorificăm.

Acesta este ceva ce trebuie să aducem Domnului în rugăciune, deschizându-ne către El din nou și din nou, pentru ca El să poată lucra acest lucru în noi și să fim poporul Lui, purtând un semn că depindem de El și avem nevoie de El!

Doamne Isuse, fie ca noi să purtăm un semn care să indice că suntem poporul lui Dumnezeu și că avem nevoie de Dumnezeu! Amin, Doamne, avem nevoie de Tine. Venim la Tine. Nu putem face ce vrei Tu să facem. Nu putem fi ce Tu vrem să fim. Pur și simplu ne deschidem către Tine. Avem nevoie de Tine ca bucurie, putere, energie și totul pentru noi! Amin, Doamne, venim la Tine și Te luăm ca totul pentru noi, căci avem nevoie de Tine! Umple-ne, Doamne! Umple-ne cu Tine Însuți. Saturează-ne. Fie ca să fim umpluți cu savurarea Dumnezeului Triunic până la punctul în care lucrăm pentru Dumnezeu fiind una cu Dumnezeu și avându-L pe Dumnezeu ca energie și putere a noastră! Amin, Doamne, ne odihnim cu Tine. Te savurăm. Vrem să fim umpluți cu Tine. Vrem mai întâi Îl savurăm pe Dumnezeu și să fim umpluți cu Dumnezeu, și apoi să putem lucra chiar cu Cel care ne umple! Amin, Doamne, căutăm umplerea Duhului! Umple-ne, Doamne Isuse, ca vinul ceresc! Umple-ne până la refuz! Fie ca predicarea Evangheliei de către noi și vorbirea noastră către alții să fie curgerea Cristosului care ne umple! Fie ca lucrarea noastră pentru Domnul să fie o onoare și o glorie a lui Dumnezeu! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Bear a Sign of being God’s People who Need God, Enjoy God, and Work one with God, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Cristosul atotinclusiv după cum este revelat în Matei – săptămâna 5 cu tema: Cristos ca fiind Cel care ne dă odihnă (ziua 5) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Intrăm în odihna lui Dumnezeu, Îl savurăm pe Dumnezeu și suntem satisfăcuți de Dumnezeu înainte de a lucra pentru Dumnezeu

30/06/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

Trebuie să învățăm cum să ne odihnim cu Dumnezeu și apoi să lucrăm pentru Dumnezeu și trebuie să intrăm în odihna lui Dumnezeu pe măsură ce lucrăm împreună cu El și pentru El; trebuie să păstrăm principiul Sabatului, luându-L pe Cristos ca odihnă și savurare pentru satisfacția noastră cu Dumnezeu și în Dumnezeu, și apoi să lucrăm împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

Doamne Isuse, venim la Tine astăzi pentru a fi una cu Tine. Tu ești odihna noastră. Tu ne dai odihnă. Te luăm pe Tine ca odihnă a noastră. O, Doamne, chiar dacă facem atâtea lucruri în exterior, vrem să fim în Tine ca odihnă în interior. Păstrează-ne în Tine, în duhul nostru, odihnindu-ne cu Tine și lucrând împreună cu Tine! Fie ca noi să păstrăm astăzi principiul divin de a rămâne în odihnă pe măsură ce facem toate lucrurile în viața noastră creștină! Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, putem veni la Domnul zi de zi, chiar și clipă de clipă, pentru a primi și a savura odihnă. Pe măsură ce trudim și suntem împovărați, făcând atât de multe lucruri în viața noastră creștină și în lucrarea noastră pentru Dumnezeu, trebuie să venim la Domnul, iar El ne va da odihnă.

Când venim la Domnul, El ne arată că El poartă un jug; El poartă voia Tatălui ca jugul Său, care este ușor, și El duce povara voii lui Dumnezeu, care este ușoară.

Jugul nostru este greu și nu avem puterea să-l ducem; chiar și atunci când luăm jugul lui Cristos și suntem înjugați cu El, avem nevoie de El ca fiind totul pentru noi. Jugul Său este ușor și povara Său este ușoară.

Uneori trudim atât de mult încât s-ar putea să nu dormim suficient; s-ar putea să facem atât de multe lucruri încât nici măcar nu putem dormi. Uneori poate părea că jugul Domnului este atât de greu și aspru; în aceste momente, trebuie să venim la Domnul, iar El ne va da odihnă.

Principiul este că trudim, ne ostenim și purtăm poveri, dar, în același timp, venim la Domnul în interior pentru a savura El ca odihnă noastră. Când venim la Domnul și suntem una cu El, vom realiza că totul în economia lui Dumnezeu nu este o povară grea, ci o bucurie.

Dacă simțim neliniște, nu ar trebui să dăm vina pe economia lui Dumnezeu; dăm vina pe lucrul greșit. Nu economia lui Dumnezeu și povara de a duce la îndeplinire economia lui Dumnezeu ne fac amari; mai degrabă, folosirea vieții și a puterii noastre naturale ne face să credem că jugul este amar sau greu.

Dacă încă ne folosim puterea naturală pentru a-L sluji pe Domnul, dacă încă dorim ceva pentru noi înșine slujind Domnului, vom crede că voia Domnului este dură și aspră. Dar dacă venim la Domnul și Îl luăm ca odihnă, Aleluia, savurăm odihnă cu El și putem trudi cu El rămânând în odihna Lui în toate lucrurile! Amin!

Pe măsură ce lucrăm pentru Dumnezeu, trebuie să ne odihnim împreună cu El: păstrăm principiul Sabatului!

O altă mențiune a odihnei mai întâi cu Dumnezeu și apoi lucrării cu Dumnezeu, sau a odihnei cu Dumnezeu în timp ce lucrăm împreună cu El, se găsește în Exod 31:12-17.

După o lungă relatare despre zidirea locuinței lui Dumnezeu, există o repetare a poruncii de a păzi Sabatul. Iehova l-a chemat pe Moise să se suie pe munte; acolo, i-a dat legea, apoi i-a dat revelația despre zidirea locuinței Sale pe pământ.

Vedem atât de multe detalii despre proiectul tabernaculului și mobilierul său și vedem, de asemenea, o revelație completă despre preoție; după aceea, vedem o relatare despre ziditorii tabernaculului.

După toate acestea, Domnul a repetat porunca de a păzi Sabatul. Se pare că aceasta este o inserare aici, deoarece Dumnezeu vorbea despre zidirea locuinței lui Dumnezeu, despre preoție, despre lege etc. și, dintr-o dată, El spune că poporul Său trebuie să păzească Sabatul.

Aici vedem că Dumnezeu dorește ca ziditorii Săi, credincioșii în Cristos care cresc în viață și zidesc biserica, nu doar să lucreze pentru El, ci, mai mult decât atât, să învețe cum să se odihnească cu Dumnezeu.

Nu ar trebui să lucrăm doar pentru Dumnezeu și să uităm de odihna cu El; mai degrabă, trebuie să ni se reamintească să ne odihnim împreună cu Dumnezeu, chiar mai întâi să ne odihnim și apoi să lucrăm cu și pentru Dumnezeu.

Dumnezeu vrea să păstrăm principiul Sabatului; acest principiu nu este o chestiune de ziua în care ne odihnim, sâmbăta sau duminica, ci este odihna împreună cu Dumnezeu și apoi lucrarea împreună cu Dumnezeu.

În Vechiul Testament, Sabatul trebuia păstrat sfânt și nimănui nu i se permitea să lucreze de Sabat, căci aceasta este ziua de odihnă (Evrei 4:7-9; Isaia 30:15).

Astăzi trebuie să păstrăm principiul Sabatului, căci Sabatul este legat de locuința lui Dumnezeu, atât în pregătirea materialelor, cât și în zidirea sa, în slujba sfinților în biserică, precum și în toate detaliile legate de zidirea bisericii.

Faptul că inserarea referitoare la Sabat urmează după însărcinarea pentru lucrarea de zidire a tabernaculului indică faptul că Domnul le spunea constructorilor, lucrătorilor, să învețe cum să se odihnească cu El în timp ce lucrau pentru El.

Trebuie să ascultăm de cuvântul Domnului în duh. Domnul Isus a spus că El va zidi biserica Sa; Cel care zidește biserica este Cristos (Matei 16:18). Trebuie să fim în Cristos și una cu Cristos pentru a zidi biserica și, în special, trebuie să învățăm cum să ne odihnim împreună cu El.

Fie ca noi să învățăm de la Domnul astăzi. Fie ca noi, ca ziditori ai casei lui Dumnezeu și lucrători în clădirea lui Dumnezeu, să învățăm să ne odihnim împreună cu Dumnezeu și apoi să lucrăm împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

Pentru a zidi biserica pe pământ, trebuie mai întâi să învățăm cum să ne odihnim împreună cu El și apoi vom ști cum să lucrăm pentru El. Dacă știm doar cum să lucrăm pentru Domnul, dar nu ne odihnim în mod regulat împreună cu El, acționăm contrar principiului divin.

De fapt, chiar dacă lucrăm pentru Domnul pentru a zidi biserica, trebuie să venim la El și să-L luăm ca odihnă a noastră; ne odihnim în El și cu El, și apoi lucrăm împreună cu El și pentru El.

Acesta este principiul divin și nu ar trebui să încălcăm acest principiu. De multe ori, creștinii zeloși încalcă fără să vrea principiul lui Dumnezeu și, uneori, chiar pot face acest lucru de bunăvoie.

Ei sunt plini de zel, putere și tărie și doar lucrează pentru Dumnezeu, dar nu se odihnesc împreună cu Dumnezeu. O, Doamne Isuse! Fie ca noi să venim la Domnul cu privire la aceasta și să fim înaintea Lui, chiar să-I spunem:

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să lucrăm pentru Tine pentru zidirea bisericii. Amin, Doamne, ne dăm Ție pentru a zidi biserica în calitate de locuință a lui Dumnezeu. Vrem să fim una cu Tine, Doamne, în lucrarea de zidire. Venim la Tine și învățăm de la Tine, căci Tu ești Cel care zidește biserica. Aleluia, biserica este a Domnului și El este Cel care zidește biserica! Amin, Doamne, fie ca noi să învățăm să venim și să ne odihnim împreună cu Tine și în Tine și apoi să lucrăm pentru Tine și împreună cu Tine. Fie ca noi să vedem acest principiu divin în lucrarea noastră pentru Domnul. Fie ca astăzi să păstrăm principiul Sabatului, învățând să ne odihnim împreună cu Domnul și apoi să lucrăm împreună cu El. Amin, Doamne, adu-ne la Tine ca odihnă a noastră. Fă-ne să venim la Tine pentru a Te primi și a Te savura ca odihnă a noastră. Fie ca să Te luăm ca odihnă și satisfacție a noastră. O, Doamne, fie ca mai întâi să Te savurăm, să ne împărtășim din bogățiile Tale și să ne odihnim împreună cu Tine, și apoi să facem lucruri în unitate cu Tine pentru zidirea bisericii!

Intrăm în odihna lui Dumnezeu, Îl savurăm pe Dumnezeu și suntem satisfăcuți cu Dumnezeu, apoi lucrăm împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu

Mulți oameni, când aud despre subiectul păstrării principiului Sabatului, cred că ar trebui să oprească totul și pur și simplu să se odihnească, fără să facă nimic; mulți cred că semnificația Sabatului este pur și simplu încetarea lucrului.

Dacă ne uităm la prima mențiune a faptului că Dumnezeu a păstrat Sabatul, pe care nu l-a numit Sabat, ci doar o zi de odihnă, vedem în Geneza 1-2 cum Dumnezeu a creat toate lucrurile și apoi S-a odihnit. Dumnezeu a creat pământul, cerurile, animalele, păsările și toate lucrurile necesare existenței omului; El a creat toate lucrurile în șase zile, iar în ziua a șaptea S-a odihnit (Geneza 2:2).

În ziua a șasea, Dumnezeu l-a creat pe om și, când l-a văzut pe om, a fost satisfăcut; apoi, în ziua a șaptea, Dumnezeu S-a odihnit. Aceasta înseamnă că, de îndată ce omul a ieșit din mâinile creatoare ale lui Dumnezeu în ziua a șasea a lui Dumnezeu, omul nu a intrat în lucrare, ci în odihna lui Dumnezeu.

Prima zi a omului nu a fost o zi de muncă; a fost o zi de odihnă. Acesta este principiul divin și trebuie să respectăm acest principiu, care este și principiul Sabatului.

Trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu S-a odihnit în ziua a șaptea pentru că Și-a terminat lucrarea și a fost satisfăcut (Gen. 1:26, 31-2:2). Când l-a obținut pe om, pentru care a creat toate lucrurile, gloria lui Dumnezeu s-a manifestat pentru că omul era acolo după imaginea Sa și cu autoritatea Sa!

Omul era pe cale să exercite autoritatea lui Dumnezeu și să-L exprime pe Dumnezeu după chipul Său atât pentru a-l supune pe Satan, cât și pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu.

Atâta timp cât omul Îl exprimă pe Dumnezeu și îl tratează pe dușmanul lui Dumnezeu, Dumnezeu este satisfăcut și se poate odihni. Dumnezeu a muncit din greu, chiar cu osteneală, timp de șase zile, iar în ziua a șaptea S-a odihnit; a fost fericit, a fost satisfăcut, așa că S-a odihnit.

El nu a fost fericit doar cu soarele, luna, stelele, cerul, pământul, animalele, copacii sau peștii; El a fost fericit pentru că l-a câștigat pe om!

Prima zi a omului pe pământ a fost o zi de odihnă; mai întâi s-a odihnit cu Dumnezeu și apoi a lucrat pentru Dumnezeu și cu Dumnezeu.

Mai târziu, a șaptea zi a fost comemorată ca fiind Sabatul (Exod 20:8-11); a șaptea zi a lui Dumnezeu a fost prima zi a omului. Ce minunat e că prima noastră zi, prima noastră acțiune, nu este să lucrăm pentru Dumnezeu, ci să ne odihnim împreună cu Dumnezeu!

Așa am fost creați conform principiului divin! Dumnezeu a pregătit totul pentru savurarea omului; după ce omul a fost creat, el nu s-a alăturat lucrării lui Dumnezeu, ci a intrat în odihna lui Dumnezeu.

Ca și credincioși în Cristos, nu am fost mântuiți în primul rând pentru a lucra cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu; am fost mântuiți pentru a-L savura mai întâi pe Dumnezeu, a ne odihni cu Dumnezeu și a ne împărtăși din odihna lui Dumnezeu, iar apoi putem lucra împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

Dumnezeu a pregătit totul. El a venit în Fiul și ne-a răscumpărat și a devenit un Duh dătător de viață pentru a intra în duhul nostru și a-Și distribui viața în noi.

Chiar și după ce ne pocăim și credem, Dumnezeu continuă să facă totul în noi; El lucrează în noi atât voința, cât și înfăptuirea, spre buna Sa plăcere. El ne înnoiește, ne transformă, ne conformează imaginii Sale și ne glorifică.

Prima sarcină pentru noi, ca și credincioși în Cristos, nu este să lucrăm pentru Dumnezeu, ci să Îl savurăm pe Dumnezeu și să intrăm în odihna lui Dumnezeu.

Dumnezeu nu vrea ca omul să înceapă să lucreze pentru El imediat ce omul crede în Dumnezeu; Dumnezeu a făcut toată lucrarea, iar omul trebuie mai întâi să-L savureze pe Dumnezeu și să se odihnească împreună cu Dumnezeu, iar apoi omul poate lucra pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu.

Când Domnul Isus era pe cruce, unul dintre cuvintele pe care le-a spus spre sfârșit a fost: S-a terminat. S-a isprăvit! Slavă Domnului, toată lucrarea a fost terminată! Noi, credincioșii în Cristos, intrăm în lucrarea terminată a lui Cristos, savurăm persoana Lui și lucrarea Lui și intrăm în odihna Lui. Dumnezeu a făcut totul; de tot ce avem nevoie, El a făcut totul.

Pur și simplu pătrundem în ceea ce a realizat El. Îl putem lăuda pentru ceea ce a făcut. Fie ca omul să ne dăm seama că omul nu a fost creat mai întâi să lucreze, ci să fie satisfăcut cu Dumnezeu și să se odihnească împreună cu Dumnezeu (Matei 11:28-30).

Sabatul a fost făcut pentru om și nu omul pentru Sabat (Marcu 2:27). Cei religioși răstoarnă acest lucru în sens greșit, spunând că omul este pentru Sabat; de fapt, Sabatul este pentru om, căci Dumnezeu vrea ca omul să se odihnească mai întâi cu El.

Când suntem umpluți de Cristos, savurându-L pe Cristos, putem lucra pentru Domnul și împreună cu Domnul. Fie ca să ne dăm seama că nu putem continua să lucrăm pentru Dumnezeu continuu fără nicio pauză; trebuie să existe intervale de lucrare urmate de intervale de odihnă.

De fapt, mai întâi ne odihnim și apoi lucrăm și ne odihnim și suntem satisfăcuți cu Dumnezeu, astfel încât să-L putem cunoaște pe Dumnezeu, să-L savurăm pe Dumnezeu și să fim una cu Dumnezeu în timp ce lucrăm pentru Dumnezeu. Lucrarea noastră ar trebui să fie revărsarea vieții interioare!

Doamne Isuse, fie ca noi să știm cum să ne odihnim împreună cu Dumnezeu și să-L savurăm pe Dumnezeu mai întâi și apoi să lucrăm pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu. Amin, Doamne, venim la Tine astăzi să Te savurăm și apoi să lucrăm împreună cu Tine și pentru Tine. Fie ca astăzi să intrăm în odihna Ta de Sabat. Vrem să rămânem în odihna Ta. Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai creat nu pentru a lucra mai întâi pentru Dumnezeu, ci pentru a-L savura pe Dumnezeu și a intra în odihna lui Dumnezeu! Aleluia, prima zi a omului după ce a fost creat de Dumnezeu a fost o zi de odihnă, nu o zi de muncă! Amin, Doamne, Te iubim! Vrem să ne facem timp să Te savurăm și să ne odihnim împreună cu Tine. Tu ești odihna noastră. Tu ești satisfacția noastră. Umple-ne, Doamne! Umple-ne până la refuz! Satisface-ne. Constituie-ne cu Tine Însuți. Pur și simplu ne deschidem întreaga ființă Ție. Vrem să fim umpluți cu Dumnezeul Triunic! Fie ca lucrarea noastră pentru Dumnezeu să fie revărsarea vieții interioare. Fie ca viața Ta din noi să ne umple și să ne satureze până când se revarsă din noi ca lucrare a noastră pentru Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca să ne odihnim cu Tine din nou și din nou, ca să fim umpluți cu Tine și să lucrăm una cu Tine!