Savurăm pe Cristos

Să găsim har în ochii Domnului și să fim contopiți cu Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu

06/10/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Trăind în epoca plină de răutate a vremii sale, Noe a găsit har înaintea lui Iehova; noi trebuie să ne apropiem de tronul harului în duhul nostru pentru a primi îndurare și a găsi har pentru ajutor la vremea potrivită, și trebuie să umblăm cu Dumnezeu, astfel încât El să Se poată contopi cu noi pentru clădirea lui Dumnezeu, pentru ca El să câștige un om-Dumnezeu corporativ – contopirea lui Dumnezeu cu omul.

Doamne Isuse, fie ca noi să fim cei care găsesc har în ochii lui Dumnezeu astăzi! Venim la Tine! Ne exersăm duhul. Aplicăm sângele Tău prețios. Venim cu îndrăzneală la tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har. Amin, Doamne, dă-ne mai mult har astăzi. Vrem să Te savurăm ca har, căci doar harul Tău ne acoperă toate nevoile noastre! Contopește-Te mai mult cu noi. Zidește-Te pe Tine în noi și zidește-ne pe noi în Tine astăzi! Amin!

Este minunat să vedem că acești trei oameni – Noe, Daniel și Iov – sunt modele ale unei vieți de biruitor și că, prin ei, vedem ceva din modul în care Dumnezeu Se distribuie în om.

La Noe, Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa, căci El este credincios în păstrarea legământului Său veșnic – simbolizat de curcubeu – de a Se distribui în noi și de a obține o manifestare glorioasă a lui Cristos. Ce legământ minunat!

El nu doar promite că nu va distruge pământul printr-un potop, ci, mai mult, încheie un legământ prin care să ne infuzeze cu Cristos și să ne facă expresia lui Cristos. Slavă Domnului!

La Daniel, vedem ceva despre Cristos ca centralitate și universalitate a mișcării lui Dumnezeu. De asemenea, în cartea lui Daniel, vedem că scopul economiei lui Dumnezeu este de a avea un Cristos corporativ – piatra zdrobitoare, tăiată fără ajutorul unei mâini, care va zdrobi marele chip omenesc.

Cristos Își câștigă biruitorii astăzi, iar noi dorim să fim biruitorii Săi; El Se va întoarce cu ei ca mireasa Sa pentru a distruge guvernarea umană și a întemeia împărăția lui Dumnezeu, umplând astfel întregul pământ cu împărăția lui Dumnezeu! Slavă Domnului!

La Iov, vedem multă suferință, plângeri și murmurări; el se afla sub lucrarea Duhului. Duhul ne trece pe noi, cei care Îl iubim pe Cristos, prin procesul transformării – prin înnoirea Duhului Sfânt, pe măsură ce Îl vedem pe Dumnezeu – pentru ca noi să-L câștigăm pe Dumnezeu!

Amin, când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu! Când Îl vedem pe Dumnezeu, când Îl privim, suntem infuzați cu ceea ce este Dumnezeu și suntem transformați după chipul Său, astfel încât să devenim la fel ca El în viață, natură, înfățișare și expresie, dar nu și în Dumnezeire.

Întregul Dumnezeu Triunic lucrează și Se distribuie în noi, așa cum se vede în viața și lucrarea lui Noe, a lui Daniel și a lui Iov.

Noe a găsit har înaintea lui Iehova: Vino la tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har astăzi!

În zilele lui Noe, situația din lume era extrem de rea, iar fiecare înclinație și gând al inimii omului erau rele și răzvrătite. În mijlocul unei astfel de situații corupte, îl vedem pe Noe; Geneza 6:8 ne spune că Noe a găsit har înaintea lui Iehova.

Însă Noe a găsit har; acest mic cuvânt, „însă”, ne arată că fiecare dintre noi poate găsi har înaintea lui Dumnezeu. Avem nevoie să găsim har astăzi. În mijlocul oamenilor decăzuți din jurul nostru, trebuie să fim cei care găsesc har înaintea lui Dumnezeu.

Ce este harul? Harul este Însuși Dumnezeu, devenind puterea, înțelepciunea și totul pentru Noe, astfel încât acesta să poată face față situațiilor în care se afla, să înfrunte toate acele lucruri, să trăiască o viață evlavioasă și chiar să lucreze pentru Dumnezeu la construirea corăbiei.

Viața și lucrarea lui Noe dezvăluie cât de mult poate face harul pentru noi, oamenii decăzuți (vv. 1-14). Harul este cel care face totul în noi și pentru noi în viața noastră creștină. Harul nu este ceva ce Dumnezeu face sau ne dă; harul este minunatul Cristos, Cel care ne poartă poverile, făcând totul în noi și în locul nostru, spre desfătarea noastră (Matei 24:37-39; 2 Corinteni 12:7-9).

Astăzi, noi trăim în zilele lui Noe; inimile oamenilor sunt îndreptate spre rău, există atâta corupție și imoralitate, iar oamenii au devenit carne.

Însă noi putem veni astăzi la tronul harului; Evrei 4:16 ne îndeamnă să ne apropiem cu îndrăzneală de tronul harului, pentru a primi îndurare și a găsi har, spre a avea parte de ajutor la momentul potrivit. Putem veni înaintea Domnului în duhul nostru, căci El Se află pe tronul harului în duhul nostru.

Când ne exersăm duhul și atingem tronul harului, savurăm har. Pe de o parte, carnea este prezentă peste tot în jurul nostru și chiar în noi; pe de altă parte, avem harul cu duhul nostru. De multe ori, carnea ne tulbură atât de mult, făcându-ne să păcătuim, să falimentăm și să fim slabi, ba chiar neputincioși în a face voia lui Dumnezeu.

Pe măsură ce trecem prin multe experiențe umane și falimentăm atât de des, ne dăm seama că carnea reprezintă prezența diavolului; însă, Îl lăudăm pe Domnul, căci avem harul ca prezență a lui Dumnezeu cu duhul nostru (Gen. 6:3, 8; Rom. 7:17-21; Evr. 4:16; 1 Cor. 15:10).

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să putem înfrunta prezența lui Satan — carnea — avem nevoie de prezența lui Dumnezeu, care este harul cu duhul nostru.

Avem nevoie să găsim har în fiecare zi. Nu trebuie să încercăm să ne tratăm carnea, să o îmbunătățim, să o acoperim sau să o scuzăm; trebuie pur și simplu să lăsăm carnea deoparte și să ne întoarcem spre duhul nostru pentru a găsi har și a primi îndurare, spre a avea ajutor la momentul potrivit.

S-ar putea chiar să-I cerem Domnului să îndepărteze carnea, dar El ne va spune, așa cum i-a spus lui Pavel, că harul Său ne este suficient, căci puterea Sa este desăvârșită în slăbiciunea noastră.

Putem fi foarte puternici în carnea noastră, dar ne dăm seama că suntem atât de slabi când vine vorba de duhul nostru; Domnul dorește să depindem de El ca har — ba chiar să găsim har pentru ajutor la momentul potrivit, în fiecare zi — astfel încât harul să facă totul în noi pe măsură ce depindem de Domnul.

Singura cale prin care putem înfrunta prezența lui Satan este să avem prezența lui Dumnezeu. Nu putem face nimic în privința cărnii, dar există un loc unde putem merge: tronul harului. Pe măsură ce carnea ne frustrează și ne face să falimentăm, putem găsi har în ochii Domnului întorcându-ne către duhul nostru.

Chiar și atunci când ne rugăm, carnea este prezentă cu noi, împiedicându-ne și tulburându-ne. Frustrarea cauzată de carnea ne forțează să venim la tronul harului. O, fie ca noi să ne întoarcem din nou și din nou! Fie ca noi să ne întoarcem de la carnea la duhul nostru! Fie ca noi să renunțăm la orice speranță legată de carnea și să nu încercăm să o tratăm, ci mai degrabă să găsim har în ochii Domnului întorcându-ne către duhul nostru!

Satan este în carnea noastră, dar Dumnezeu este în duhul nostru; în loc să încercăm să-l tratăm pe Satan din carnea noastră, fie ca noi să ne întoarcem către duhul nostru, astfel încât Dumnezeu să-l trateze pe Satan și, prin urmare, să trateze carnea!

Dumnezeu este mai mare decât Satan, iar Satan este mai mare și mai puternic decât noi; nu trebuie să-l tratăm pe Satan în noi înșine, ci trebuie să ne întoarcem către duhul nostru și să găsim har în ochii Domnului!

Când Dumnezeu una cu noi, când venim la Domnul în duhul nostru și stăm una cu El, ne împărtășim din har, iar vrăjmașul este învins.

Rezultatul harului este dreptatea; dacă Îl savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca har, avem dreptate. Prin puterea harului, tăria harului și viața harului, putem fi drepți înaintea lui Dumnezeu, unii față de alții și chiar față de noi înșine (Rom. 5:17, 21; 2 Pet. 2:5).

Când suntem în carne, nu suntem drepți înaintea lui Dumnezeu și nici unii față de alții; nu suntem drepți nici măcar față de noi înșine, căci suntem în carne și nu suntem drepți.

Însă, atunci când găsim har în ochii Domnului întorcându-ne către duhul nostru pentru a atinge tronul harului, Îl savurăm pe Cristos și trăim în mod spontan dreptatea. Pur și simplu devenim drepți înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.

Doamne Isuse, vrem să fim cei care găsesc har în ochii Domnului astăzi! Amin, Doamne, ne exersăm duhul și venim la Tine în duhul nostru. Venim cu îndrăzneală la tronul harului. Ne întoarcem, dragă Doamne, de la carnea noastră și venim la Tine în duhul nostru. O, Doamne Isuse, carnea noastră este atât de puternică, căci Satan este în carnea noastră. Așadar, ne întoarcem de la carnea noastră către duhul nostru. Vrem să avem prezența lui Dumnezeu cu noi prin exersarea duhului nostru, căci Domnul ca har este cu duhul nostru! Aleluia, deși Satan este în carnea noastră, Dumnezeu este în duhul nostru, iar Dumnezeu este mai mare decât Satan! Amin, Doamne, venim astăzi cu îndrăzneală la tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har pentru ajutor la vremea potrivită. Avem nevoie de ajutorul Tău la vremea potrivită! Avem nevoie de îndurarea și de harul Tău! O, Doamne, fie ca noi să găsim har în ochii Domnului astăzi! Păstrează-ne întorcându-ne către duhul nostru pentru a veni la tronul harului! Fie ca să Te savurăm ca har și să Te trăim ca dreptatea noastră! Fie ca să avem viața harului pentru a fi drept cu Dumnezeu, unii cu alții și chiar cu noi înșine!

Clădirea lui Dumnezeu este un om-Dumnezeu – umblă cu Dumnezeu și lasă-L pe Dumnezeu să Se contopească cu tine pentru clădirea lui Dumnezeu

Pe de o parte, Noe a găsit har înaintea lui Iehova; pe de altă parte, el a umblat cu Dumnezeu și a construit corabia (Gen. 6:8-22). Noe a umblat cu Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a descoperit ce era pe inima Sa; prin urmare, Noe a construit corabia pentru împlinirea economiei divine (Evrei 11:7; 1 Pet. 3:20-21; Mat. 16:18).

Corabia a fost prima clădire din Vechiul Testament. Prima clădire a lui Dumnezeu din Scripturi este corabia lui Noe, care Îl semnifică pe Cristos ca fiind clădirea lui Dumnezeu și a omului. Arca lui Noe a fost un tip reprezentativ al clădirii lui Dumnezeu, căci clădirea lui Dumnezeu, potrivit întregii revelații din Biblie, este un om-Dumnezeu (Ioan 1:14; 2:19; 1 Cor. 3:9, 16-17; Apoc. 21:2, 22; Efes. 2:22; Ps. 27:4).

Când Dumnezeu a creat toate lucrurile, El a săvârșit o lucrare cu mâinile Sale, însă elementul lui Dumnezeu nu se afla în creație sau în lucrarea pe care a făcut-o în vechea creație. Însă în clădirea Sa, Dumnezeu Se contopește cu creația Sa.

Ca ființe umane, prin naștere, suntem doar parte din creația lui Dumnezeu, dar nu suntem parte din clădirea lui Dumnezeu. Însă, prin regenerare, primim viața lui Dumnezeu și devenim parte din clădirea lui Dumnezeu.

Cu cât Dumnezeu Se contopește mai mult cu noi, cu atât suntem mai mult parte din clădirea lui Dumnezeu. Clădirea lui Dumnezeu nu este ceva exterior, căci El nu locuiește în temple făcute de mâini omenești. El locuiește în om și dorește să câștige o clădire în care ceva din divinitate să fie contopit cu ceva din umanitate.

Iacov a văzut viziunea clădirii lui Dumnezeu când era în drum spre Laban; a avut un vis în care îngerii lui Dumnezeu urcau și coborau pe scara cerească, iar când s-a trezit, a luat piatra care îi servise drept pernă și a transformat-o într-un stâlp, a turnat ulei peste ea și a numit acel loc Betel – casa lui Dumnezeu.

Duhul lui Dumnezeu (simbolizat prin ulei) este turnat peste piatră (simbolizând umanitatea transformată) pentru a deveni clădirea lui Dumnezeu.

Prima persoană care a fost astfel clădirea lui Dumnezeu este Isus Cristos. Când a venit, El a fost Dumnezeu contopit cu omul. Dumnezeu era în om, omul era în Dumnezeu, iar Dumnezeu era peste Isus ca Duh.

Cristos a fost Dumnezeu contopit cu omul, divinitatea contopită cu umanitatea, pentru a fi clădirea lui Dumnezeu. Prima clădire a lui Dumnezeu din Scripturi a fost corabia lui Noe (Gen. 6:14-16); această arcă este o arhetip a lui Cristos, Răscumpărătorul, care avea să ne fie Mântuitor.

Cristos a venit ca Răscumpărător și, de asemenea, ca Mântuitor al nostru. Când credem în Cristos, suntem puși în El, iar El ne răscumpără, ne eliberează de judecata lui Dumnezeu, ne salvează și ne oferă siguranță și refugiu în fața judecății, întocmai cum corabia a fost toate acestea pentru Noe și familia sa.

Trebuie să vedem realitatea spirituală a corabiei, care este Cristos – omul-Dumnezeu – ca Răscumpărător și Mântuitor al nostru. El este Cuvântul încarnat, care a devenit carne și Și-a stabilit locuința printre noi (Ioan 1:1, 14).

El este Răscumpărătorul nostru și, prin credința în El, suntem mântuiți și, mai mult, suntem contopiți cu El, fiind zidiți în El și cu El! Construirea corabiei prefigurează zidirea Cristosului corporativ – biserica, Trupul lui Cristos – folosind elementul bogățiilor lui Cristos drept material de zidire (Matei 16:18; 1 Corinteni 3:9-12a; Efeseni 3:8-10; 4:12).

Când suntem în Cristos, nu doar că suntem eliberați și salvați de judecata lui Dumnezeu, ci suntem și zidiți împreună pentru a forma Cristosul corporativ. Prin credința în Cristos, suntem răscumpărați, eliberați și salvați de judecată și suntem uniți cu El, contopiți cu El, pentru clădirea lui Dumnezeu.

Acum facem parte din contopirea lui Dumnezeu cu omul, din clădirea lui Dumnezeu cu omul și în om. Trăim în această unire organică cu Domnul pentru a face parte din Cristosul corporativ, biserica, Trupul lui Cristos.

Noi zidim biserica, Trupul lui Cristos, și rămânem în Cristos în toate lucrurile. Îi mulțumim Domnului că Și-a contopit natura divină cu natura noastră umană pentru a face din noi o clădire divină, un om-Dumnezeu corporativ!

Doamne Isuse, vrem să umblăm cu Dumnezeu astăzi și să construim corabia pentru împlinirea economiei divine! Amin, Doamne, credem în Tine ca Răscumpărător și Mântuitor al nostru! Slavă Domnului; prin credința în Cristos suntem răscumpărați, scăpați de judecata lui Dumnezeu și mântuiți! Aleluia, acum suntem în siguranță în Cristos, căci El este refugiul nostru, iar judecata lui Dumnezeu nu ne-a atins! Amin, Doamne, Te lăudăm pentru că ești Răscumpărătorul și Mântuitorul nostru! Îți mulțumim nu doar pentru că ne-ai răscumpărat și mântuit, ci, mai mult, că Te-ai contopit cu noi! Uimitor, noi, oamenii, suntem contopiți cu Dumnezeu pentru a face parte din clădirea lui Dumnezeu și a omului! Amin, clădirea lui Dumnezeu este un om-Dumnezeu! Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ai contopit natura Ta divină cu natura noastră umană pentru a face din noi o clădire divină! Vrem să umblăm cu Dumnezeu astăzi și să rămânem în duhul nostru, astfel încât să putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos, Cristosul corporativ! Fie ca noi să zidim astăzi corabia, în viața de biserică, fiind tot mai mult contopiți cu Dumnezeu pentru clădirea Sa! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, May we Find Grace in the Eyes of the Lord and be Mingled with God for God’s Building, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Să trăim și să lucrăm conform viziunii epocii pentru a schimba epoca (ziua 3) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

La Daniel Îl vedem pe Cristosul corporativ, iar la Iov vedem lucrarea de transformare a Duhului

05/10/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Este uimitor să vedem cum viețile lui Noe, Daniel și Iov Îl dezvăluie pe Dumnezeul Triunic distribuindu-Se în noi pentru a-Și împlini economia eternă; la Noe Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-L distribui pe Cristos în noi, la Daniel Îl vedem pe Cristos Fiul venind ca piatra care zdrobește pentru a termina această epocă și a întemeia împărăția lui Dumnezeu, iar la Iov Îl vedem pe Dumnezeu Duhul transformându-Și poporul pentru a-l face asemenea lui Cristos.

Doamne Isuse, ne deschidem astăzi distribuirii Tale divine. Lucrează mai mult în noi astăzi. Vrem să fim vase deschise pentru Tine, astfel încât să putem trăi o viață de biruitori, pe linia vieții, pentru a împlini economia lui Dumnezeu. Amin, Doamne, ne sprijinim pe credincioșia lui Dumnezeu și Îți permitem să lucrezi în noi și în jurul nostru pentru a ne face biruitorii Tăi. Fă-ne asemenea Ție. Fă-ne complementul lui Cristos, la fel ca Cristos în toate privințele! Amin!

Întreaga Biblie este scrisă potrivit principiului călăuzitor al distribuirii Dumnezeului Triunic în noi, pentru ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pentru împlinirea economiei Sale divine.

Putem vedea distribuirea lui Dumnezeu peste tot în Biblie, căci Dumnezeul obiectiv, aflat în afara noastră, dorește să devină subiectiv pentru noi venind înlăuntrul nostru, chiar pătrunzând în ființa noastră pentru a fi viața noastră și totul al nostru. Dumnezeul Triunic este calea, principiul călăuzitor după care a fost scrisă Biblia.

El dorește să-Și facă domiciliul în inimile noastre prin credință; astfel, El ne întărește – ca Tată, prin Duhul – în omul lăuntric, pentru ca Cristos să-Și poată face domiciliul în inima noastră. Pas cu pas, Dumnezeu Se introduce în noi.

Așa cum mâncăm și bem în fiecare zi, introducând hrană în noi, trebuie să conștientizăm că Dumnezeu este hrana noastră; El este adevărata noastră apă și adevărata noastră hrană, pentru ca noi să-L primim și să-L savurăm.

Dumnezeu nu dorește doar să-L adorăm și să-I slujim într-un mod exterior; Dumnezeu dorește să-L savurăm! De aceea, imediat după ce L-a creat pe om, Dumnezeu l-a așezat în fața pomului vieții, iar porunca pe care i-a dat-o omului avea legătură cu mâncatul.

Fie ca acest lucru să ne impresioneze cu adevărat. Biblia nu este aici pentru a ne învăța să facem cutare sau cutare lucru, ca să-I fim pe plac lui Dumnezeu și să nu facem lucruri care nu-I plac Lui; principiul călăuzitor al întregii Biblii este Dumnezeul Triunic care Se distribuie în noi pentru ca noi să-L putem savura, astfel încât El să fie totul pentru noi.

Studiind aceste trei modele de trăire a unei vieți de biruitor – Noe, Daniel și Iov – în cazul lui Noe Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-Și păstra legământul veșnic. El este credincios în a-L distribui pe Cristosul atotinclusiv în noi – poporul Său ales și răscumpărat – pentru a face din noi o mărturie glorioasă a ceea ce este Cristos. Aleluia!

În cazul lui Daniel, Îl vedem pe Cristos ca fiind centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu și vedem că țelul economiei eterne a lui Dumnezeu este să-L aibă pe Cristosul corporativ – Cristos împreună cu biruitorii Săi, ca piatră care zdrobește și care devine împărăția lui Dumnezeu!

În cartea lui Daniel îl vedem pe acest om scump, Daniel, care este un model de trăire a unei vieți de biruitor. Prin Daniel vedem că Cristos Fiul este centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu și că țelul economiei eterne a lui Dumnezeu este să-L aibă pe Cristosul corporativ (vezi Dan. 2:31-45; 7:13-14; 10:4-9; Ioel 3:11; Apoc. 12:1-2, 5, 11; 19:7-21). Aleluia!

Cristosul corporativ din cartea lui Daniel este, de fapt, Cristos împreună cu biruitorii Săi, ca Piatră care zdrobește, servind drept instrument al Său pentru această dispensație, spre a termina această epocă și a deveni un munte mare care umple tot pământul, transformând astfel întregul pământ în împărăția lui Dumnezeu.

Împăratul Nebucadnețar a avut un vis, pe care Dumnezeu i l-a descoperit lui Daniel; acest vis înfățișa o statuie uriașă cu chip de om: capul era din aur curat, pieptul și brațele erau din argint, abdomenul și coapsele erau din bronz, picioarele erau din fier, iar tălpile erau un amestec de fier și lut.

Această statuie uriașă reprezintă guvernarea umană din ultimele șase mii de ani; ea simbolizează ansamblul guvernării omenești de-a lungul istoriei, pornind de la guvernarea umană din Babel (Babilon), în țara Șinear (Gen. 10:6-12), și până la Imperiul Roman.

Imperiul Babilonian este reprezentat de cap, iar Imperiul Roman, împreună cu cei zece împărați, este reprezentat de cele zece degete de la picioare.

Destinul acestei mari statui omenești – care pare să domine pretutindeni astăzi – este acela de a fi zdrobită de o piatră tăiată fără ajutorul mâinilor, la venirea acesteia (vezi Dan. 2:34-35, 44-45; 7:13-14).

Această piatră tăiată fără ajutorul mâinilor este Cristos. El a fost tăiat atunci când a fost dat la moarte prin crucificare (Fapte 2:23), iar prin învierea Sa a fost tăiat pentru a fi, mai întâi, piatra din capul unghiului pentru zidirea bisericii și piatra care zdrobește și distruge întreaga guvernare umană (v. 24; Mat. 21:42-44).

Această piatră tăiată fără ajutorul vreunei mâini nu Îl reprezintă doar pe Cristos, ci și pe biruitorii Săi; Cristos, împreună cu mireasa Sa proaspăt căsătorită – sfinții Săi biruitori – va veni ca o piatră corporativă zdrobitoare, pentru a distruge întreaga guvernare umană.

Va avea loc un război la Armaghedon, în care pământul se va lupta împotriva cerului, iar omul se va lupta împotriva lui Dumnezeu. Antihrist îi va avea de partea sa pe cei zece împărați cu armatele lor, iar Cristos va veni împreună cu mireasa Sa, biruitorii Săi.

După nunta Sa, Cristos va veni ca piatra zdrobitoare, dar și ca Cel care va călca în picioare teascul (Apoc. 19:15; 14:19-20; Isa. 63:2-3).

Atunci când Antihrist va aduna o mulțime uriașă de oameni răi și răzvrătiți în jurul Ierusalimului pentru a lupta împotriva poporului lui Dumnezeu și direct împotriva lui Dumnezeu, el va pregăti „strugurii” care urmează să fie călcați în „teasc” de către Cristos.

Antihrist se va răzvrăti direct împotriva lui Dumnezeu și va pretinde chiar că este Dumnezeu (2 Tes. 2:4; Dan. 11:36), iar pentru propria sa plăcere își va întinde cortul între țara cea bună și Marea Mediterană (v. 45).

Dar slavă Domnului, Cristos, ca piatră tăiată fără ajutorul vreunei mâini, va veni împreună cu mireasa Sa pentru a lovi degetele de la picioarele chipului, iar marea imagine umană va fi distrusă, de la degete până la cap!

Astfel, guvernarea umană va fi zdrobită și terminată, iar această mare imagine umană va fi înlocuită cu un munte mare – care reprezintă creșterea pietrei până la umplerea întregului pământ – adică împărăția lui Dumnezeu (Dan. 2:35, 44).

După ce Cristos va zdrobi ansamblul guvernării umane, El va întemeia împărăția eternă a lui Dumnezeu. Ce Cristos! Acesta este Cristosul minunat pe care Îl vedem în cartea lui Daniel.

El este centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu și devine un Cristos corporativ. Când va veni ca o piatră tăiată fără ajutorul vreunei mâini, El va veni ca Cristosul corporativ – Cristos împreună cu biruitorii Săi – iar acest Cristos corporativ va fi un instrument dispensațional pentru a termina această epocă și a întemeia împărăția lui Dumnezeu! Aleluia!

Trebuie să-L cunoaștem pe acest Cristos, să fim una cu El, să ne împărtășim din El și să-L savurăm în viața noastră de zi cu zi. Trebuie să-L lăsăm să-Și facă domiciliul în inima noastră și să devină centralitatea și universalitatea ființei noastre.

Trebuie să-L lăsăm pe acest Cristos să zdrobească vrăjmașul din ființa noastră. Trebuie să-L lăsăm să-Și aducă împărăția în noi, pornind de la duhul nostru și răspândindu-se în fiecare parte a ființei noastre lăuntrice.

Fie ca să-L savurăm pe acest Cristos minunat, Fiul, și să-L experimentăm ca centralitate și universalitate a mișcării lui Dumnezeu; fie să fim una cu El, pentru a fi Cristosul corporativ care revine ca piatră zdrobitoare, spre a distruge guvernarea umană și a întemeia împărăția lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, descoperă-ne să Te vedem pe Tine, Cristosul – Fiul, centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu pe pământ! Amin, Doamne, devino astăzi centralitatea și universalitatea noastră. Fii totul pentru noi. Te primim ca viață a noastră, ca Persoană a noastră și ca totul nostru. Fie ca să vedem că Dumnezeu dorește să-L aibă pe Cristosul corporativ – Cristos împreună cu biruitorii Săi – ca piatră zdrobitoare care vine să distrugă marea imagine umană! Aleluia, Cristos este piatra tăiată fără ajutorul vreunei mâini, care Se va întoarce să lovească guvernarea umană și să o distrugă, și El va întemeia împărăția lui Dumnezeu! Aleluia, Cristosul corporativ vine ca un instrument dispensațional pentru a termina această epocă și El va crește până va deveni un munte mare care va umple tot pământul, făcând din întregul pământ împărăția lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca împărăția Ta să vină în noi. Fie ca împărăția Ta să crească în noi. Fă-ne parte din instrumentul Tău dispensațional pentru a termina această epocă și a întemeia împărăția lui Dumnezeu! Zdrobește capul vrăjmașului și distruge lucrările lui în ființa noastră. Slavă Domnului Isus!

În experiența lui Iov, Îl vedem pe Dumnezeu Duhul transformându-i pe cei care Îl caută cu dragoste prin înnoirea Duhului, pentru a-i face asemenea lui Cristos, pentru împlinirea expresiei corporative a lui Dumnezeu

În cartea lui Iov, Îl vedem pe Dumnezeu Duhul conducându-ne pe noi – cei care Îl căutăm cu dragoste – prin procesul transformării prin înnoirea Duhului Sfânt (vezi Iov 10:13; 42:5-6; Efes. 3:9; Mat. 5:8; 2 Cor. 3:16-18; Tit 3:5; 1 Cor. 10:31; Ef. 3:20-21; Apoc. 21:10-11).

Dumnezeu Duhul ne transformă prin înnoirea Duhului pentru a-L vedea Dumnezeu, pentru a-L câștiga pe Dumnezeu și a fi transformați de El, astfel încât să împlinim ceea ce se află în inima Sa; devenim asemenea Lui în viață, în natură și în expresie – deși nu și în Dumnezeirea Sa – pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu, pentru gloria Sa.

Iov era un om evlavios, foarte drept, un om care se temea de Dumnezeu; cu toate acestea, Dumnezeu a îngăduit să vină peste el multe suferințe. Putem spune că, în întreaga Biblie, cele mai profunde suferințe sunt cele pe care le-a îndurat Iov.

Cei trei prieteni ai săi au venit să-l îndemne; în realitate, ei i-au spus că suferea toate acestea pentru că, probabil, făcuse ceva greșit – ceva ce nu-I plăcea lui Dumnezeu – și că, prin urmare, era judecat. La rândul său, Iov simțea că suferă enorm, dar nu din cauza vreunei greșeli – căci considera că nu făcuse nimic rău – ci pentru că Dumnezeu îl trata.

Ba chiar I-a spus lui Dumnezeu că este nedrept și a recunoscut că trebuie să existe ceva în inima Lui, ceva ascuns acolo, pe care el nu-l cunoștea.

În această carte lungă a lui Iov, care cuprinde 42 de capitole, 36 de capitole consemnează discuțiile și disputele dintre cei trei prieteni și Iov – 36 sau 37 de capitole de vorbe irosite, argumente și raționamente goale.

Însă, în capitolul 38, s-a întâmplat ceva: Dumnezeu a intervenit și a vorbit. Când Iov a auzit glasul lui Dumnezeu, a primit luminare și a spus: „Urechea mea auzise vorbindu-se despre Tine, / Dar acum ochiul meu Te-a văzut; / De aceea mă detest și mă pocăiesc / În țărână și cenușă” (Iov 42:5-6).

El a realizat că, oricât de drept și de perfect s-ar fi crezut, nu putea să se prezinte înaintea lui Dumnezeu bazându-se pe propria dreptate. Dumnezeu a venit să-l expună și să-i arate că are nevoie să fie înnoit de El.

Vedem acest lucru în lumina Noului Testament, căci în Tit 3:5 ni se vorbește despre înnoirea Duhului Sfânt. Dumnezeu Duhul Își trece iubitorii prin procesul transformării, prin înnoirea Duhului Sfânt, pe măsură ce Îl văd pe Dumnezeu pentru a-L câștiga pe Dumnezeu.

Trebuie să-L vedem pe Dumnezeu; când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu (Matei 5:8). A-L câștiga pe Dumnezeu înseamnă a primi ceea ce este Dumnezeu în elementul Său, în viața Sa și în natura Sa.

În acest fel, devenim una cu Dumnezeu și, mai mult, suntem constituiți cu Dumnezeu și chiar devenim asemenea lui Dumnezeu în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeire.

Trecem prin multe lucruri în viața noastră creștină, iar suferințele ne sunt porția în multe privințe și în multe momente; trebuie să realizăm că Dumnezeu Duhul lucrează pentru a ne transforma, înnoindu-ne pe măsură ce Îl vedem pe Dumnezeu pentru a-L câștiga pe Dumnezeu.

Fie ca să venim la Domnul din nou și din nou, pur și simplu pentru a-L privi. Fie să privim spre Domnul, ațintindu-ne privirea asupra lui Isus, astfel încât El să Se poată infuza în noi.

Pentru veșnicie, destinul nostru, ca popor al lui Dumnezeu răscumpărat, regenerat, sfințit, transformat, conformat și glorificat, este să vedem fața lui Dumnezeu (Apoc. 22:4).

Astăzi, trebuie să privim fața Sa, căci vederea lui Dumnezeu ne transformă; pe măsură ce Îl privim pe Domnul față în față, vom fi transformați în imaginea Sa, din glorie în glorie, întocmai ca de la Domnul Duh (2 Cor. 3:18).

Când Îl vedem pe Dumnezeu, nu doar că ne detestăm pe noi înșine și, prin urmare, ne renegăm pe noi înșine, ci suntem și infuzați cu Dumnezeu. Noul element al lui Dumnezeu este infuzat în noi, vechiul nostru element este eliminat și suntem transformați în imaginea glorioasă al lui Cristos, omul-Dumnezeu.

Devenim asemenea Lui! Devenim chiar parte din Dumnezeu, din Cristosul corporativ, pentru a-L exprima pe Dumnezeu în viața Sa și a-L reprezenta în autoritatea Sa! Aleluia!

Doamne Isuse, Îți mulțumim pentru toate lucrurile pe care permiți să se întâmple în viața noastră pentru a ne trece prin procesul transformării. Ne deschidem Ție, ca Dumnezeu Duhul, pentru a ne trece prin procesul transformării prin înnoirea Duhului Sfânt! Amin, Doamne, vrem să-L vedem pe Dumnezeu pentru a-L câștiga pe Dumnezeu! Venim la Tine în Cuvântul Tău, exersându-ne duhul și având inima întoarsă spre Tine. Infuzează-ne cu Tine Însuți mai mult astăzi. Transformă-ne după imaginea Ta. Vrem să Te privim și să fim infuzați cu Tine, pentru a deveni la fel ca Tine. O, Doamne, cu cât Te privim mai mult, cu atât ne renegăm mai mult pe noi înșine și Te câștigăm mai mult pe Tine! Fie ca noul Tău element să lucreze în noi și să ne transforme lăuntric, făcându-ne la fel ca Cristos! Slavă Domnului, devenim asemenea lui Dumnezeu în viață, în natură și în înfățișare – dar nu în Dumnezeire – pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu, pentru gloria lui Dumnezeu! Amin, Doamne, câștigă-Ți astăzi glorioasa expresie. Fă-ne la fel ca Tine, pentru a fi Cristosul corporativ care Îl exprimă pe Dumnezeu în viața Sa și Îl reprezintă în autoritatea Sa! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, With Daniel we see the Corporate Christ and with Job we see the Spirit’s Transforming, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Să trăim și să lucrăm conform viziunii epocii pentru a schimba epoca (ziua 2) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Putem trăi o viață de biruitor pentru a împlini economia lui Dumnezeu, bazându-ne pe credincioșia Sa

04/10/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Noe, Daniel și Iov sunt modele care ne arată cum putem trăi o viață de biruitor, rămânând pe linia vieții, pentru a împlini economia lui Dumnezeu; adică, cum putem trăi și lucra conform cu viziunea epocii pentru a schimba epoca. În cazul lui Noe, în mod special, vedem credincioșia lui Dumnezeu în a-Și păstra legământul etern și în a-L distribui pe Cristos în noi, pentru a face din noi etalarea Sa înțeleaptă.

Doamne Isuse, vrem să fim biruitorii Tăi în această epocă. Arată-ne cum putem trăi o viață de biruitor astăzi. Fie ca noi să fim cei care rămân pe linia vieții, trăind și lucrând astfel încât să împlinim economia lui Dumnezeu. Amin, Doamne, dă-ne să vedem viziunea epocii și să trăim potrivit acestei viziuni astăzi. Distribuie-Te mai mult în noi astăzi. Trăiește în noi astăzi. Fie ca să Te experimentăm, să Te savurăm și să Te exprimăm pentru împlinirea economiei divine a lui Dumnezeu! Amin!

În această săptămână începem o nouă serie în cadrul timpului nostru de înviorare de dimineață, având ca temă: Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu. Ne vom concentra în principal asupra acestor trei persoane. În această săptămână, atenția noastră se îndreaptă spre: „Să trăim și să lucrăm conform viziunii epocii pentru a schimba epoca”.

Dacă ne gândim la modele de oameni care au biruit și au trăit pentru Domnul, ne-ar putea veni în minte multe alte nume; totuși, acești trei oameni – Noe, Daniel și Iov – sunt menționați de două ori în capitolul 14 din Ezechiel.

Acolo, Domnul spune că, dacă poporul lui Israel păcătuiește și ajunge în stare de decădere, chiar dacă acești trei oameni – Noe, Daniel și Iov – s-ar afla în mijlocul lor, ei și-ar scăpa doar propriile suflete prin neprihănirea lor, declară Domnul Iehova.

Acest lucru este foarte specific și, totodată, foarte semnificativ. Trebuie să fim oameni care trăiesc o viață de biruitor, trăind chiar într-un asemenea mod încât Dumnezeu să considere viața noastră ca fiind dreptate. Aceasta înseamnă că trebuie să vedem viziunea epocii și să trăim conform cu această viziune.

Pentru a trăi o viață creștină și o viață de biserică adecvate, trebuie să avem o viziune; trebuie să avem o viziune extraordinară a economiei lui Dumnezeu – ceva care să fie întipărit în noi și să ne guverneze în viața de zi cu zi.

Trebuie să vedem viziunea referitoare la lucrarea lui Dumnezeu în această epocă. Fiecare epocă are viziunea ei specifică, iar astăzi trebuie să vedem ceea ce face Dumnezeu, calea Sa unică în această epocă.

Trebuie să înțelegem că Dumnezeu intenționează să Se introducă pe Sine Însuși întru om pentru a fi viața și totul pentru om, astfel încât să câștige un grup de oameni care să-L exprime și să-L reprezinte în mod corporativ.

Fie ca Domnul să ne câștige ca un grup de oameni asemenea lui Noe, Daniel și Iov – oameni care trăiesc sub viziunea epocii pentru a schimba epoca. Acest lucru va grăbi revenirea Sa și va aduce schimbarea epocii, pentru a întemeia împărăția Sa. Amin!

Noe, Daniel și Iov sunt modele care ne arată cum să trăim o viață de biruitor pentru a împlini economia lui Dumnezeu

Dacă avem viziunea epocii și citim Ezechiel 14:14 și 20, vedem că Noe, Daniel și Iov sunt modele care ne arată cum putem trăi o viață de biruitor, pe linia vieții, pentru a împlini economia lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă să trăim și să lucrăm conform cu viziunea epocii pentru a schimba epoca (Ezec. 14:14, 20; Gen. 2:9; Apoc. 2:7; 22:1-2; Mat. 24:37-39, 45-51; Dan. 2:34-35; Fapte 26:19; 2 Tim. 4:8).

În Ezechiel 14, Domnul dezvăluie faptul că, dacă vreun om din casa lui Israel își ridică idoli în inimă, își pune în față piatra de poticnire a nelegiuirii sale și merge la profet, Dumnezeu nu Se va lăsa găsit de astfel de oameni. A avea idoli îl înstrăinează pe poporul lui Dumnezeu de Dumnezeu.

Poporul lui Israel nu ridicase doar idoli materiali, exteriori, ci avea idoli și în inimă. A avea un idol nu înseamnă doar că ne închinăm unui idol fizic, exterior; dimpotrivă, idolii sunt lucruri aflate în inima noastră.

Domnul continuă spunând că, atunci când o țară păcătuiește împotriva lui Dumnezeu printr-o purtare necredincioasă, iar El Își întinde mâna asupra ei, îi frânge rezervele de hrană, trimite foamete și nimicește oamenii și animalele din ea, chiar dacă acești trei oameni – Noe, Daniel și Iov – s-ar afla în mijlocul ei, ei și-ar putea scăpa doar propriile suflete prin dreptatea lor (Ezech. 14:12).

Mai târziu, Domnul spune în mod similar că, atunci când judecă țara și îi nimicește locuitorii, astfel încât nimeni nu mai poate locui în ea, chiar dacă acești trei oameni s-ar afla în mijlocul ei, ei nu și-ar putea scăpa nici măcar propriii fii și fiice.

Există patru feluri de judecăți pe care Dumnezeu le exercită asupra țării, iar apoi El menționează că, și dacă Noe, Daniel și Iov ar fi în mijlocul țării, ei și-ar putea scăpa doar propriile suflete prin dreptatea lor.

Acesta este un lucru foarte serios. Un idol este orice lucru, în afară de Dumnezeu, care ne ocupă inima. A te închina unui idol nu înseamnă doar a merge într-un templu al idolilor pentru a te închina; dimpotrivă, înseamnă a te închina unor lucruri așezate în inima noastră pentru a-L înlocui pe Dumnezeu.

Pe vremea lui Noe, oamenii se dedau plăcerilor lumii: mâncau și beau, se căsătoreau și își dădeau copiii în căsătorie. Ei s-au dedat poftelor și păcatului și au săvârșit tot felul de fapte rele. Erau captivați și absorbiți de lumea exterioară, de divertisment și de tot felul de păcate.

Pe vremea lui Daniel (aprox. 620 î.Hr.), acesta a fost luat prizonier și dus la Babilon, un loc plin de idoli și zei păgâni; în acea situație, Daniel a trebuit să biruiască toate formele de idolatrie și superstițiile religioase.

Pe vremea lui Iov (aprox. 2000 î.Hr.) – el a trăit cam în aceeași perioadă cu Avraam – acesta era plin de o dreptate proprie, fiind mulțumit de sine și de propria sa integritate. Astfel, Dumnezeu a îngăduit să vină asupra lui o serie de suferințe, iar Iov chiar L-a provocat pe Dumnezeu, încercând să-L dea în judecată, considerând că Acesta Se purta nedrept cu el.

Chiar și propria noastră îndreptățire de sine și mulțumirea de sine constituie o formă de idolatrie. Ne închinăm propriei noastre dreptăți, propriei noastre integrități.

Fie că este vorba despre distracții lumești, păcat, superstiții religioase, îndreptățire de sine sau mulțumire de sine în inima omului, toate acestea pot deveni idoli care îl separă pe om de Dumnezeu și îl înstrăinează de El.

Însă noi trebuie să fim asemenea lui Noe, Daniel și Iov în această epocă; trebuie să trăim o viață de biruitori, pe calea vieții, pentru a împlini planul (economia) lui Dumnezeu.

Dumnezeu dorește să devină pentru noi un izvor viu, astfel încât să putem bea din El, să-L savurăm și să-L primim ca sursă a noastră și ca totul pentru noi. Trebuie să avem o viață și o lucrare diferite de cele ale oamenilor din această epocă; trebuie să fim biruitori în această epocă.

Trebuie să biruim idolii și să trăim o viață de biruitori, pe calea vieții. Așa cum vedem în Psalmul 16:11, avem nevoie ca Domnul să ne arate calea vieții Sale. Trebuie să umblăm pe o cale care nu este calea legii, a eticii și a moralității și nici măcar calea religiei; trebuie să umblăm pe calea vieții.

Viața este Însuși Dumnezeu. Nu suntem doar oameni care cunosc Biblia, ci suntem cei care se apropie de El, sunt dispuși să-L primească pe Dumnezeu în ei și Îi permit lui Dumnezeu să-i umple și să-i satureze, devenind totul pentru ei.

Dorim să fim pe deplin uniți și contopiți cu Dumnezeu și trăim pe linia vieții – trăind chiar o viață de biruitor – în relația organică cu Dumnezeu.

Fie ca noi să cugetăm, în duh de rugăciune, la viața și lucrarea lui Noe, Daniel și Iov și să fim cei care trăiesc o viață de biruitor pe linia vieții, pentru a împlini economia lui Dumnezeu. Fie ca noi să biruim toți idolii din ființa noastră și din jurul nostru și să trăim în duhul contopit. Fie ca noi să fim cei care schimbă epoca, pe care Domnul îi câștigă astăzi.

Domnul dorește să Se întoarcă curând, dar are nevoie de un grup de oameni care să coopereze cu El pentru a schimba epoca. Ei încep prin a înlătura orice idol din inima lor. Tot ceea ce Îl înlocuiește pe Dumnezeu trebuie înlăturat din ființa noastră!

Doamne Isuse, vrem să trăim astăzi o viață de biruitor pe linia vieții, fiind cei care împlinesc economia lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca noi să vedem viața și lucrarea lui Noe, Daniel și Iov și să trăim și să lucrăm astfel încât să schimbăm această epocă. Fă-ne astăzi oamenii Tăi care schimbă epoca. Vrem să trăim și să lucrăm potrivit viziunii acestei epoci, pentru a schimba această epocă! Strălucește peste noi, Doamne, și expune Tu tot ce ne ocupă inima în locul Tău. Expune orice idol. Fie ca noi să ne ocupăm de orice păcat, de orice idol și de orice ne distrage atenția de la savurarea lui Dumnezeu în Cristos ca pom al vieții. O, Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție! Te iubim în mod suprem și absolut. Vrem să ne ocupăm de tot ce există în noi și care Te înlocuiește sau Îți ia locul. Fie ca nimic să nu ne ocupe sau să ne captiveze inima. Vrem să trăim o viață de biruitor pentru a împlini economia lui Dumnezeu și a pune capăt acestei epoci! Amin, Doamne, păstrează-ne în duhul nostru, în unirea organică cu Tine! Fie ca noi să trăim prin pomul vieții, depinzând întotdeauna de Tine în toate lucrurile!

În cazul lui Noe, Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-Și păstra legământul etern de a-L distribui pe Cristos în noi, pentru a face din noi o etalare înțeleaptă a tot ceea ce este Cristos!

Viețile lui Noe, Daniel și Iov Îl dezvăluie pe Dumnezeul Triunic distribuindu-Se și introducându-Se în noi – poporul Său ales și răscumpărat – pentru a-Și împlini economia eternă.

De fapt, întreaga Biblie a fost scrisă potrivit principiului călăuzitor al distribuirii Dumnezeului Triunic în noi, pentru ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pentru împlinirea economiei Sale divine (vezi 1 Tim. 1:3-4; Ef. 3:2; 1 Pet. 4:10; Ps. 36:8-9; 2 Cor. 13:14; Ef. 3:16-19).

În Noe Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl; în Daniel Îl vedem pe Dumnezeu Fiul, iar în Iov Îl vedem pe Dumnezeu Duhul; Dumnezeul Triunic Se distribuie în noi pentru a face din noi o etalare înțeleaptă a ceea ce este El.

Dacă privim la Noe, Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-Și păstra legământul etern (simbolizat de curcubeu), care constituie economia Sa eternă.

Economia lui Dumnezeu constă în distribuirea lui Cristos – Cel atotinclusiv – în poporul Său ales, ca dreptate, sfințenie și glorie, pentru a face din acesta o etalare înțeleaptă a tot ceea ce este Cristos (Gen. 3:24; 9:8-17; Ezec. 1:26-28; 36:22-38; Mat. 26:28; Evr. 8:8-12; 1 Cor. 1:9, 24-30; 2:9-10; Ef. 2:10; 5:25-27; Apoc. 4:3; 21:18-20). Aleluia!

Noe Îl exprimă pe Dumnezeu Tatăl. Lucrarea pe care a făcut-o pentru Dumnezeu și curcubeul din nori ne arată cât de credincios este Dumnezeu Tatăl.

Omul a păcătuit până la extrem; toate gândurile minții sale erau păcătoase, căci devenise carne. Dumnezeu a urât atât de mult carnea, încât I-a părut rău că l-a făcut pe om pe pământ. Dar Noe a găsit har înaintea lui Dumnezeu. A găsit favoare în ochii lui Iehova.

Astfel, Dumnezeu i-a arătat cum să construiască o corabie înainte de venirea potopului. El a lucrat mai bine de trei sute de ani la construirea corabiei. Apoi a venit potopul, iar toți oamenii, în afară de Noe și familia sa, au fost nimiciți.

După ce apele s-au retras, Dumnezeu a pus un un curcubeu în nori încheind un legământ cu Noe că nu va mai nimici niciodată pământul printr-un potop.

În cazul lui Noe, Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl care Își ține legământul (Gen. 9:12-17). Dumnezeu este credincios; El nu Se poate renega pe Sine Însuși (2 Tim. 2:13). Odată ce Dumnezeu spune ceva, El Își va ține cuvântul, căci El Însuși este credincioșie.

Dumnezeu este credincios; prin El am fost chemați la părtășia cu Fiul Său, Isus Cristos, Domnul nostru (1 Cor. 1:9). Dacă ne mărturisim păcatele, Dumnezeu este credincios și drept să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nelegiuire (1 Ioan 1:9).

Ori de câte ori apare un nor, ori de câte ori apar probleme și situații dificile, trebuie să ne bizuim pe credincioșia lui Dumnezeu. Când ne simțim slabi, trebuie să invocăm credincioșia lui Dumnezeu, rugându-L: „Doamne, Tu ești credincios; eu sunt slab, dar Tu trebuie să mă faci puternic, potrivit Cuvântului Tău!”

Cu toții trăim sub legământul în care credincioșia lui Dumnezeu este semnul sigur că potopul nu va mai veni; aceasta este viața de biserică.

Dacă privim curcubeul, deși este alcătuit din diverse nuanțe, există trei culori de bază: roșu, galben și albastru. Pe măsură ce strălucesc și se refractă, aceste trei culori se combină pentru a forma curcubeul. Albastrul semnifică tronul lui Dumnezeu, al cărui temelie este dreptatea (Ps. 89:14); așadar, albastrul semnifică dreptatea lui Dumnezeu.

Galbenul semnifică gloria lui Dumnezeu, asemenea strălucirii electrului. Iar roșul semnifică sfințenia lui Dumnezeu – focul sfințitor care separă și mistuie. Ceea ce avem în curcubeu este dreptatea, sfințenia și gloria lui Dumnezeu.

Domnul Isus a venit și a murit pe cruce pentru a satisface cerințele dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu. După învierea Sa, El este acum dreptatea, sfințirea și răscumpărarea noastră (1 Cor. 1:30).

Prin noi înșine, suntem lipsiți de gloria lui Dumnezeu, ne aflăm sub judecata dreaptă a lui Dumnezeu și suntem ținuți la distanță de sfințenia lui Dumnezeu. Însă prin credința în Cristos, noi suntem în El și, acum, reflectăm dreptatea, sfințenia și gloria lui Dumnezeu! Amin!

În cazul lui Noe, vedem cum Dumnezeu este credincios în păstrarea legământului Său, distribuindu-L pe Cristosul atotinclusiv în noi ca dreptate, sfințenie și glorie, pentru a face din noi o etalare înțeleaptă a tot ceea ce este Cristos! Aleluia!

Aleluia pentru intenția eternă a lui Dumnezeu de a Se distribui pe Sine, cu tot ceea ce este El, în noi! Amin, Doamne, ne deschidem astăzi distribuirii Tale divine. Îți mulțumim, Dumnezeule Tată, că ești credincios în păstrarea legământului Tău etern! Tu ești credincios în împlinirea economiei Tale eterne de a-L distribui pe Cristosul atotinclusiv în noi. Ne deschidem pentru a primi distribuirea divină a tot ceea ce este Cristos în noi. Amin, Doamne, distribuie-Te în noi ca dreptate, sfințenie și glorie, pentru a face din noi o etalare înțeleaptă a tot ceea ce este Dumnezeu! Fie ca să conștientizăm că, prin noi înșine, suntem lipsiți de gloria lui Dumnezeu, ne aflăm sub judecata dreaptă a lui Dumnezeu și suntem ținuți la distanță de sfințenia lui Dumnezeu. Dar aleluia, prin credința în Cristos suntem așezați în El și, în ochii lui Dumnezeu, reflectăm dreptatea, sfințenia și gloria Sa! Slavă Domnului; prin Dumnezeu suntem noi în Cristos Isus, care a devenit înțelepciune de la Dumnezeu pentru noi: dreptate, sfințire și răscumpărare! Amin, Doamne, fie să devenim și să purtăm mărturia curcubeului Tău în viața de biserică de astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We can Live an Overcoming Life to Fulfill God’s Economy under God’s Faithfulness, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Să trăim și să lucrăm conform viziunii epocii pentru a schimba epoca (ziua 1) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Suntem pregătiți zilnic ca mireasa lui Cristos, rugându-ne: „Amin, vino, Doamne Isuse!”

02/10/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Domnul Se întoarce curând, iar noi spunem: „Amin, vino, Doamne Isuse!”; în același timp, dorim să fim veghetori și pregătiți pentru venirea Sa, devenind Trupul Său zidit și mireasa Sa pregătită prin creșterea spre maturitate și prin zidirea noastră împreună, astfel încât El să poată câștiga ceea ce El urmărește înainte de a Se întoarce!

Amin, vino, Doamne Isuse! Vino curând, dragă Doamne! Suntem aici pentru Tine. Trăim pentru Tine și înspre Tine. Ne dăm Ție. Fie ca astăzi să creștem și mai mult în viață, spre maturitate. Intensifică creșterea Ta în noi. Păstrează-ne întorcându-ne spre duhul nostru, astfel încât să rămânem în părtășia divină! Amin, Doamne, salvează-ne de independență și individualism și zidește-ne împreună cu sfinții ca un singur Trup! Câștigă-Ți mireasa pregătită, pentru a Te putea întoarce curând! Amin!

În această săptămână am cugetat în rugăciune asupra ultimului capitol din Biblie, pentru a vedea cum Îl putem experimenta, savura și exprima pe Cristosul prezentat în acest capitol.

În Apocalipsa 22, Îl vedem pe Domnul spunând de trei ori că vine curând; El vine cu răsplata Sa, pentru a-i răsplăti fiecăruia după cum este lucrarea sa. El vine să ne dea răsplata în funcție de modul în care am trăit și am lucrat cât timp am fost pe pământ.

Acest lucru nu are nicio legătură cu mântuirea noastră veșnică; odată ce ne pocăim și credem în Domnul, suntem mântuiți pe vecie, însă modul în care trăim și lucrăm după ce am fost mântuiți determină felul de răsplată pe care Domnul ni-l va oferi la scaunul Său de judecată.

Cu toții trebuie să ne prezentăm înaintea scaunului de judecată al lui Cristos, pentru ca fiecare să primească răsplata pentru lucrurile făcute prin trup, potrivit cu ceea ce a practicat, fie bine, fie rău. Fie ca să rămânem în Cuvântul lui Dumnezeu zi de zi, chiar să ne exersăm duhul pentru a citi și a ne ruga cuvântul profetic, astfel încât să avem steaua dimineții răsărind în inimile noastre.

Zi de zi trebuie să permitem cuvântului profetic din Biblie să fie ca o lampă care strălucește într-un loc întunecos. Trăim vremuri întunecate și avem nevoie de strălucirea Domnului zi de zi. Trebuie să fim luminați și iluminați dând atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură.

Pe măsură ce dăm atenție cuvântului profetic, citind cu rugăciune cuvântul lui Dumnezeu, El va răsări în noi ca steaua dimineții și vom avea o zi spirituală luminoasă. Amin!

El este rădăcina și sămânța lui David pentru copiii lui Israel, în vederea împărăției. Pentru noi, cei care credem în Cristos, El este steaua dimineții, care apare înainte de ceasul cel mai întunecat, chiar înainte de zori.

Fie ca noi să venim la El în cuvântul Său, pentru a sta sub strălucirea Sa, astfel încât să facem noi descoperiri în cuvântul Său și să avem parte de răsărirea lui Cristos – steaua dimineții – în inimile noastre! Amin!

Domnul vine curând ca Judecător să ne judece, și ca Mire ca să-Și răpească mireasa pregătită

În Apocalipsa 22:7 ni se spune: „Și iată, Eu vin curând. Ferice de cel ce păzește cuvintele prorociei din cartea aceasta.” Domnul vine curând. Suntem binecuvântați dacă păzim cuvintele profeției, nu doar din cartea Apocalipsei, ci din întreaga Biblie.

Pe măsură ce citim cuvintele Domnului și auzim avertizarea Sa că vine curând, trebuie să răspundem cu dragoste, așa cum a făcut Ioan: „Amin! Vino, Doamne Isuse!” (v. 20). Noi suntem cei care Îl iubim pe Domnul. Îl iubim, ne deschidem față de El și Îi permitem să Se ocupe de orice aspect din noi care necesită atenția Sa, pentru a ne pregăti ca mireasa Sa.

Întreaga Biblie se încheie cu dorința ca Domnul să vină, exprimată sub forma unei rugăciuni. Când auzim o astfel de rugăciune, ceva se ridică în noi și spune: „Vino, Doamne Isuse!”

În 2 Timotei 4:1-8, vedem îndemnul lui Pavel, rostit chiar înainte de martiriul său. El ne-a spus că a luptat lupta cea bună, că a sfârșit alergarea și că a păzit credința. De asemenea, el a spus că se aștepta să fie răsplătit la scaunul de judecată cu cununa dreptății, cu care Domnul, Judecătorul cel drept, îl va răsplăti în acea zi – și nu doar pe el, ci și pe cei care au iubit apariția Domnului.

Pavel ne îndeamnă ca, în lumina judecății și a împărăției Domnului, să avem o viață care iubește apariția Domnului. Să nu ne descurajăm. Să nu dăm înapoi. Să nu slăbim, ci să rămânem credincioși până la sfârșit.

Dorința Domnului este să vină curând; El a spus în Apocalipsa 22:12 că vine curând și că vine cu răsplata Sa. Trebuie să avem în vedere răsplata pe care Domnul ne-o va da la întoarcerea Sa.

Astăzi, în calitate de credincioși în Cristos, avem de ales cum să trăim: fie în duh, fie doar în lucrurile acestei lumi, în carne și în omul natural.

Nu trebuie să credem că, din moment ce pare că Domnul a îngăduit situația actuală timp de peste nouăsprezece secole, El întârzie să revină. Dimpotrivă, trebuie să privim la situația lumii de astăzi și să ne dăm seama că suntem foarte aproape, chiar în pragul momentului decisiv.

Se pot întâmpla lucruri în următoarele câteva zile care să schimbe întreaga istorie a lumii, iar Domnul poate rândui rapid desfășurarea unor evenimente pentru a pregăti cadrul exterior al venirii Sale. Așadar, trebuie să fim gata și pregătiți pentru venirea Sa. Domnul revine ca Judecător și ca Mire; El vine cu răsplata Sa și El vine pentru mireasa Sa.

Fie ca Domnul să ne acopere, astfel încât să fim veghetori și rugativi, ba chiar să fim oameni pregătiți (Matei 22:42; 25:13). Trebuie să ne pregătim pentru venirea Domnului, iar acest lucru ține de viața noastră de zi cu zi. Trebuie să trăim în lumina venirii Domnului, considerând venirea Sa drept o avertizare, un stimulent și o încurajare.

Nu trăim aici pentru noi înșine. Trăim pentru Domnul și pentru slujirea Domnului. Ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul și învățăm să trăim în duh, una cu Domnul. Lucrăm pentru Domnul și în Domnul și dorim să facem voia Tatălui ceresc în timp ce lucrăm pentru Dumnezeu și Îl slujim.

Dorim să fim pregătiți ca mireasă a Sa, căci Îl iubim pe Domnul, iubim apariția Sa și dorim ca El să Se întoarcă în curând. Asimilăm Cuvântul Său prin tot felul de rugăciuni și cereri și dăm atenție cuvântului profetic.

Suntem atât de încurajați când vedem că Domnul lucrează pe pământ, câștigând mai multe lampadare și intensificându-Și mântuirea organică pentru a produce biruitorii de care are nevoie pentru întoarcerea Sa.

Fie ca noi să fim veghetori și rugativi cu privire la venirea Domnului în viața noastră de zi cu zi și să fim aceia care sunt pregătiți să fie mireasa Sa astăzi.

Doamne Isuse, Te iubim și dorim să Te întorci curând! Amin, vino curând, Doamne Isuse! Iubim apariția Ta. Te iubim, scumpul nostru Mire! Ne dăm Ție pentru a fi pregătiți ca mireasa Ta. Vrem să păzim Cuvântul Tău, întregul Cuvânt din Biblie, pentru a savura binecuvântarea Ta. Amin, Doamne, fie ca Cuvântul Tău să locuiască în noi în mod îmbelșugat. Fie ca să dăm atenție la cuvântul profetic ca unei lămpi care strălucește într-un loc întunecos, până când Cristos, ca steaua dimineții, răsare în inimile noastre. O, Doamne, vrem să trăim o viață în care Te iubim și iubim apariția Ta! Nu vrem să fim descurajați și nici nu dăm înapoi, ci vrem să rămânem credincioși până la sfârșit! Întărește-ne credința. Întărește-ne în umblarea noastră cu Tine. Păstrează-ne credincioși până la sfârșit! Amin, Doamne, privim spre Tine astăzi. Tu poți face atât de mult într-un timp atât de scurt. Intensifică mântuirea Ta organică în noi. Condu-ne spre maturitate. Vrem să fim veghetori și rugativi în viața noastră de zi cu zi. Pregătește-ne pentru întoarcerea Ta. Amin, Doamne, pregătește-ne ca mireasa Ta!

Suntem pregătiți zilnic ca mireasa lui Cristos, rugându-ne: Amin, vino, Doamne Isuse!

Deși Domnul Isus ne-a promis de trei ori în Apocalipsa 22 că Se va întoarce curând, au trecut mai bine de nouăsprezece sute de ani și El încă nu a venit. Cum se explică acest lucru? De ce nu a venit încă Domnul și cât mai este până la întoarcerea Sa?

Domnul dorește să Se întoarcă, căci El este asemenea unui Mire nerăbdător să Se căsătorească cu iubita Sa mireasă; însă El nu Se poate întoarce deoarece nu are încă ceea ce Își dorește. Noul Testament ne spune că Cristos dorește un Trup care să-L exprime și o mireasă iubită care să-I satisfacă inima. El va veni pentru mireasa Sa și vine curând.

Însă când spune că vine curând, acest lucru este în conformitate cu simțul Său legat de timp, nu cu simțul nostru. El trebuie încă să Se distribuie în noi – chiar în fiecare parte a ființei noastre lăuntrice – și trebuie încă să crească în noi până la maturitate.

Trebuie să vedem că, pe măsură ce viața noastră se maturizează mai repede, Domnul Se va întoarce mai curând. Trebuie să-L lăsăm să crească în noi zi de zi.

În ceea ce privește aspectul negativ, trebuie să-L lăsăm să judece în noi ceea ce trebuie judecat, adică tot ceea ce nu se potrivește cu El. În ceea ce privește aspectul pozitiv, trebuie să fim pregătiți ca mireasă a lui Cristos, iubindu-L și savurându-L. Pentru ca mireasa să fie pregătită, este nevoie de un proces îndelungat.

Suntem zilnic pregătiți ca mireasă a lui Cristos, rugându-ne: „Amin! Vino, Doamne Isuse!” Ne rugăm ca El să vină, iar El lucrează în noi, dându-ne atât voința, cât și înfăptuirea, spre buna Sa plăcere. El ne pregătește ca mireasă a Sa.

El crește în noi, iar noi dorim să lucrăm împreună cu El pentru creșterea Sa în noi. Să nu-L învinovățim pe Domnul pentru întârzierea venirii Sale, ci, mai degrabă, să fim pregătiți zilnic ca mireasă a lui Cristos, crescând în viață.

Să fim sârguincioși în a ne pregăti pentru întâlnirea cu Domnul. Pe plan personal, Cristos trebuie să crească, iar noi trebuie să ne micșorăm, căci creșterea lui Cristos în noi este mireasa lui Cristos (Ioan 3:29-30). În ceea ce privește aspectul corporativ, trebuie să învățăm să fim zidiți împreună cu sfinții în părtășia vieții și să învățăm să Îl împărțim unii altora pe Cristos ca viață.

Suntem în Trupul lui Cristos și trebuie să fim sclavi credincioși și prudenți, care le împart viață sfinților la timpul potrivit. Fie ca să nu spunem în inima noastră, așa cum a spus robul leneș și nepăsător: „Stăpânul meu întârzie”; dimpotrivă, să creștem în viață și să-I slujim Domnului în biserică, împărțind viață sfinților pentru zidirea bisericii.

Fie ca să lucrăm împreună cu Domnul astăzi pentru a zidi biserica drept Trup al lui Cristos și pentru a fi pregătiți ca mireasa lui Cristos, în vederea revenirii Sale iminente. După cum vedem în Matei 24:40-41 și Luca 17:34-36, Domnul va veni și îi va lua pe cei pregătiți. El îi cunoaște pe cei care sunt gata.

S-ar putea să nu fim la întâlnire atunci când Se întoarce Domnul, ci să lucrăm la câmp (să ne îndeplinim sarcinile de serviciu) sau să măcinăm la moară (să ne ocupăm de treburile casnice), făcând lucruri obișnuite și cotidiene.

Însă, în timp ce facem aceasta, Îl avem în interior pe Cristos – steaua dimineții – răsărind în inima noastră; și, în loc să trăim în noaptea întunecată a acestei epoci și să stăm în întuneric, dăm atenție la cuvântul profetic, astfel încât Cristos să strălucească în noi și prin noi.

Pur și simplu rămânem în Domnul și El rămâne în noi (Ioan 15:5); facem lucrurile pe care trebuie să le facem în domeniul fizic, dar în domeniul spiritual, rămânem în Domnul. Trăim simultan în două domenii: în exterior, ne îndeplinim activitățile necesare, iar în interior, suntem un singur duh cu Domnul.

Dacă facem acest lucru – dacă suntem un singur duh cu Domnul în timp ce ne desfășurăm activitățile cotidiene – atunci, când El Se va întoarce, pur și simplu Îi vom răspunde și vom fi împreună cu El, căci este natural pentru noi să fim cu El.

În timp ce parcurgem etapele vieții noastre umane – mergând la școală, obținând o diplomă, lucrând, fiind instruiți pentru mărturia Domnului, căsătorindu-ne, având o casă, o familie, un loc de muncă și multe altele – suntem pregătiți să fim mireasa lui Cristos.

Țelul nostru este să fim răpiți atunci când Domnul Se va întoarce. Astfel, cooperăm cu El în interior pentru a fi pregătiți ca mireasa Sa și Îl trăim pe Cristos în exterior.

Îl contactăm personal pe Domnul și Îl savurăm, permițându-I să crească în noi până la maturitate; în același timp, rămânem în părtășia vieții în Trup, astfel încât Domnul să poată câștiga un Trup zidit, care este mireasa pregătită. Amin!

Fie să fim acea rămășiță care răspunde dorinței inimii Domnului și să fim dispuși să renunțăm la individualismul, preferințele, scopurile și țelurile noastre, crescând pur și simplu în viață și zidindu-ne împreună cu sfinții pentru a fi pregătiți ca mireasa lui Cristos, spunând: „Amin, vino, Doamne Isuse!” Amin!

Doamne Isuse, câștigă în noi ceea Tu ce cauți. Pregătește-ne să fim mireasa Ta. Te iubim, Doamne, și ne deschidem Ție! Tu ești scumpul nostru Mire. Vrem să trăim un singur duh cu Tine astăzi. Vrem să fim sârguincioși în a ne pregăti pentru a Te întâlni! Fie ca să creștem astăzi mai mult în viață, spre maturitate. Fie ca să Te iubim mai mult astăzi. Fie ca să-L împărțim și altora pe Cristos ca viață. O, Doamne, Îți încredințăm trăirea noastră zilnică. Păstrează-ne într-o unitate a duhului cu Tine în toate lucrurile. Fie ca să ne ocupăm de studii, de muncă și de toate responsabilitățile noastre trăind în duhul contopit! Amin, Doamne, alegem să fim în duhul nostru astăzi! Rămânem în Tine. Pur și simplu rămânem în Tine, căci Tu ești în noi. Ține-ne în prezența Ta, crescând în Tine și iubindu-Te, până Te vei întoarce! Da, Doamne, vino curând! Amin, Doamne, vino curând! Fă-ne acea rămășiță care răspunde inimii Tale și este dispusă să plătească prețul pentru a fi pregătită ca mireasa lui Cristos! Zidește-ne împreună cu sfinții și curgi în mijlocul nostru ca părtășie a vieții! Amin, vino, dragă Doamne Isuse!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We’re Daily Being Prepared as the Bride of Christ praying, Amen, Come, Lord Jesus, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 48 cu tema: Cristos care vine cu răsplată și pedeapsă, o lampă strălucind într-un loc întunecos și Cristos care le apare în mod privat biruitorilor Săi (ziua 6) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului și iubim apariția Sa pentru a-L vedea ca steaua dimineții

01/10/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Pentru cei care biruiesc, Domnul Isus este steaua dimineții, ca răsplată, deoarece ei veghează pentru venirea Sa; trebuie să fim oameni care Îl iubesc pe Domnul și apariția Sa, care așteaptă cu nerăbdare venirea Sa, își pun toată speranța în El și se tem de El, astfel încât să nu ne complacem în plăcerile și bogățiile pământești, ci să privim venirea Sa ca fiind o încurajare.

Doamne Isuse, Te iubim. Te iubim, Doamne, și iubim apariția Ta. Vrem să trăim în prezența Ta astăzi. Veghem pentru întoarcerea Ta iminentă. Vino, dragă Doamne Isuse! Privim venirea Ta ca o încurajare. Nu vrem să ne lăsăm absorbiți de lucrurile lumii sau să fim legați de lucrurile din jurul nostru. Singura noastră speranță este în Tine. Sperăm în venirea Ta curând! Te iubim, Doamne, și așteptăm cu nerăbdare întoarcerea Ta! Amin!

Domnul Isus Se întoarce curând. Când El spune: „Vin curând”, noi s-ar putea să credem că va dura câteva zile sau luni, dar pentru Domnul, chiar și o mie de ani sunt ca o zi. Până când nu câștigă ceea ce urmărește, până când nu câștigă biruitorii pe care îi caută, El nu Se poate întoarce.

El vrea să Se întoarcă, iar noi trăim în lumina venirii Sale, considerând venirea Sa mereu ca pe un stimulent și ca o avertizare; însă El dorește să câștige realitatea Trupului lui Cristos trăită pe pământ.

Însă dacă privim în jurul nostru, vedem că, deși există atât de mulți creștini doar cu numele pe tot pământul, mulți dintre ei sunt preocupați de alte lucruri în afară de venirea Domnului. Unii se concentrează pe afaceri și spun că aceasta este chemarea lor de la Dumnezeu, în timp ce alții se concentrează pe o carieră sau o lucrare de succes.

Cine Îl așteaptă astăzi pe Domnul într-un mod pur, aștepând cu nerăbdare venirea Sa? Cine dă atenție astăzi la cuvântul profetic, ca unei lămpi care strălucește într-un loc întunecos?

Trebuie să fim astfel de oameni. Trebuie să fim dintre cei care nu caută să facă multe lucruri exterioare pentru Domnul sau în numele Său, ci pur și simplu vin la Domnul, Îl savurează, rămân în Cuvântul Său și iau aminte la cuvântul profetic.

Ne întoarcem la Cuvântul lui Dumnezeu, citim și ne rugăm pe baza Bibliei, primind cuvântul Domnului din ea ca hrană și ca încurajare. Pe măsură ce citim cu rugăciune zilnic Cuvântul lui Dumnezeu, având un timp stabilit pentru rugăciune și citire, Domnul Se va ridica treptat în inima noastră ca steaua dimineții.

El dorește să câștige biruitori – oameni ascunși, care trăiesc în secret, care Îl caută exclusiv pe El și nu se întinează cu ceea ce lumea are de oferit. Fie ca să fim astfel de oameni astăzi; fie să fim asemenea lui Daniel și tovarășilor săi, căutându-L pe Domnul și refuzând să mâncăm hrana întinată și care întinează, pe care vrăjmașul o oferă cu dărnicie tuturor.

Cristos va fi steaua dimineții pentru biruitorii Săi în mod secret, înainte de a Se arăta ca Soare al dreptății în împărăție

Cât Îi mulțumim Domnului și-L lăudăm că ne-a regenerat cu viața Sa și ne-a făcut copii ai lui Dumnezeu, parte a împărăției lui Dumnezeu! Îl iubim, Îl urmăm cu dragoste și dorim să câștigăm mai mult din El! Amin!

În timp ce așteptăm întoarcerea Domnului, ne dăm seama că El va fi steaua strălucitoare de dimineață care va apărea celor ce biruiesc (Apoc. 22:16). El este simbolizat de luminătorii cerești iar în prezent ne aflăm în noaptea întunecată a acestui veac; pentru cei ce biruiesc, Domnul va apărea ca steaua dimineții. Acest lucru este de o mare însemnătate.

Când a venit Domnul pentru prima dată, imediat după nașterea Sa, pe cer a apărut o stea care i-a călăuzit pe niște magi din răsărit să-L găsească (Mat. 2:2, 9-10). Nu iudeii religioși – cei care aveau Scripturile și le păzeau – au văzut steaua, ci niște oameni păgâni din răsărit.

În Apocalipsa 2:28, Domnul îi promite biruitorului că îi va da steaua dimineții. Iar în Apocalipsa 22:16 ni se spune că El este steaua dimineții.

La a doua Sa venire, Domnul va fi steaua dimineții ca răsplată pentru cei ce biruiesc, pentru cei ce veghează așteptând venirea Sa. Tuturor celorlalți, El li va apărea doar ca soare (Mal. 4:2). El va apărea ca steaua dimineții în mod secret, celor ce biruiesc, celor care sunt veghetori și așteaptă venirea Sa.

Nu trebuie să încercăm să stabilim locul unde El Se întoarce, ci pur și simplu să ne concentrăm asupra Domnului, să luăm aminte la cuvântul profetic și să permitem stelei dimineții să răsară în inima noastră. El va răsări dinlăuntrul nostru.

Înainte de a veni în mod secret pentru a-i răpi pe credincioșii Săi care veghează și Îl așteaptă, Domnul trebuie să răsară în noi, zi de zi, ca steaua dimineții. El este steaua dimineții strălucitoare care locuiește în noi, iar noi trebuie să venim la El în fiecare zi și să-L lăsăm să răsară în noi.

Când Domnul Se va întoarce, pe de o parte, El va veni din cer și toți Îl vor vedea; pe de altă parte, însă, într-un mod subiectiv, El va veni dinlăuntrul nostru, căci El trăiește în noi, și Se va ridica și va veni din interiorul nostru.

Atunci vom fi arătați împreună cu El, căci vom fi așa cum este El (1 Ioan 3:2). Ce minunat va fi! Așteptăm cu nerăbdare acest moment; nu L-am văzut niciodată, dar toți așteptăm clipa în care Îl vom vedea față în față.

Înainte de a veni în mod deschis și public, El răsare în noi ca steaua dimineții. La întoarcerea Sa, Cristos va fi soarele care răsare pentru poporul Său în general (Mal. 4:2), dar steaua dimineții, în mod special, pentru cei care Îl iubesc și veghează. Vrem să fim astăzi dintre cei care Îl iubesc și veghează.

Pentru copiii lui Israel, El este Rădăcina și Sămânța lui David, aspect legat de împărăție; pentru noi, credincioșii în Cristos care biruiesc, El este steaua dimineții strălucitoare.

Steaua de dimineață apare înainte de ceasul cel mai întunecat, înaintea zorilor. Ceasul cel mai întunecat al acestei epoci va fi reprezentat de ultimii trei ani și jumătate – marele necaz – după care va răsări ziua împărăției. În împărăție, Domnul va apărea public poporului Său ca soare, și toți Îl vor vedea ca soare strălucitor.

Însă înainte de marele necaz, Cristos va apărea în mod privat biruitorilor Săi ca steaua dimineții. Dorim să fim aceia care Îl câștigă pe El ca steaua dimineții astăzi, ba chiar să-L avem pe El ca steaua dimineții răsărind în inimile noastre, astfel încât, înainte de marele necaz, El să Se dea nouă ca steaua dimineții.

Fie ca noi să primim îndurarea și harul Domnului pentru a fi biruitorii Săi astăzi. Fie ca noi să avem parte de apariția Sa lăuntrică, zi de zi. Fie ca noi să rămânem în Cuvântul Său viu și luminos pentru a avea parte de apariția Sa, de ivirea Sa ca steaua dimineții!

Doamne Isuse, Te iubim și iubim apariția Ta. Vrem să ne pregătim pentru venirea Ta. Vrem să Te câștigăm ca steaua dimineții. Amin, Doamne, ne dăm Ție astăzi pentru a Te savura în Cuvântul Tău. Răsari în noi ca steaua dimineții. Fie ca noi să avem parte de apariția Ta astăzi, în timp ce luăm aminte la cuvântul profetic. Amin, Doamne, veghem pentru venirea Ta. Tânjim după apariția Ta. Vino, dragă Doamne Isuse! Fie ca Tu să Te ivești în noi ca steaua dimineții, zi de zi. Fie ca cerul dintre noi și Tine să fie senin și să rămânem în prezența Ta. Ne exersăm duhul pentru a Te atinge, a Te savura și a Te experimenta. Ne ocupăm de orice împiedică strălucirea Ta și de tot ce blochează prezența Ta. O, Doamne, iubim să petrecem timp cu Tine în ascuns, să stăm în Cuvântul Tău și să primim strălucirea Ta! Iubim să fim în prezența Ta, să facem toate lucrurile sub privirea ochilor Tăi și să fim împreună cu Tine. Fie ca Tu să ni Te arăți zilnic ca steaua dimineții până când, înainte de ceasul cel mai întunecat, vei veni ca steaua dimineții strălucitoare pentru a ne lua să fim cu Tine! Te iubim, Doamne!

Așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului, iubim apariția Sa, ne temem de El și ne punem nădejdea în El!

Domnul Isus ne-a spus, la sfârșitul cărții Apocalipsa (care este ultima carte din Biblie), că El vine curând. În Apocalipsa 22:12, El a spus: „Iată, Eu vin curând”. În versetul 20, a spus din nou: „Da, Eu vin curând”. Când auzim acest cuvânt, răspunsul nostru plin de dragoste ar trebui să fie: „Amin! Vino, Doamne Isuse” (v. 20).

Ca mireasă a lui Cristos, suntem împreună cu El, Îl iubim și iubim apariția Sa; tânjim după venirea Sa și dorim ca El să Se întoarcă (2 Tim. 4:8). Fie ca noi să chemăm mereu venirea Sa, considerând întoarcerea Sa iminentă drept o încurajare pentru viața noastră de zi cu zi. La fel ca primii discipoli și apostolii, trebuie să tânjim după întoarcerea Domnului și să așteptăm cu nerăbdare venirea Sa.

În inimile lor, apostolii credeau cu tărie că Domnul va veni curând, chiar în timpul vieții lor. Prin urmare, ei au trăit o viață de pregătire pentru a doua venire a Domnului. De-a lungul epocilor, cei care L-au căutat pe Domnul cu dragoste au așteptat cu nerăbdare venirea Sa și au trăit pregătindu-se pentru întoarcerea Sa iminentă.

Odată, M. E. Barber mergea alături de Watchman Nee și, trăind în lumina apariției Domnului, se aștepta ca El să Se întoarcă chiar în momentul în care aveau să dea colțul.

Viața noastră pe pământ, după ce suntem mântuiți, este o viață de pregătire și de așteptare a venirii Domnului. Aceasta înseamnă că trebuie nu doar să Îl savurăm pe Domnul în Cuvântul Său pentru a primi hrană spirituală, ci, mai mult, să așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului și să iubim apariția Sa.

Apostolul Pavel era convins, spre sfârșitul alergării sale pe pământ, că Domnul îl va răsplăti cu cununa dreptății; însă el a spus că Domnul îi va răsplăti nu doar pe el, ci și pe toți cei care au iubit apariția Sa.

Pe de o parte, biruim în mod individual, căci fiecare dintre noi are propria lui alergare înaintea Domnului – cursa pe care o alergăm în viața creștină și urmărirea personală a lui Cristos în dragoste. Pe de altă parte, toți cei care iubesc apariția Domnului vor fi răsplătiți de El, la venirea Sa, cu steaua dimineții.

În 1 Tesaloniceni, o carte scurtă de cinci capitole, vedem dorința arzătoare a apostolului Pavel ca Domnul să Se întoarcă. Fiecare dintre cele cinci capitole se încheie cu referirea la venirea Domnului. Deși această carte a fost scrisă pentru credincioșii nou-mântuiți, Pavel a sădit în ei dorința după venirea Domnului, astfel încât să iubească apariția Sa.

Fie ca noi să-l luăm pe apostolul Pavel drept model, astfel încât și noi să-L iubim pe Domnul și să iubim apariția Domnului. Pe măsură ce iubim apariția Sa, așteptăm cu nerăbdare venirea Sa (Fil. 3:20; 1 Tes. 1:10).

Viitorul nostru nu este aici, pe pământ; nu muncim pentru a ne clădi o carieră și un viitor strălucit, ci, mai degrabă, ne dăm seama că viitorul nostru este împreună cu Domnul.

Felul nostru de viață arată că nu avem nicio speranță pe acest pământ; viitorul nostru este împreună cu Domnul, iar speranța noastră este în Domnul care vine. El este destinul nostru veșnic.

Timpul s-a scurtat, venirea Domnului este aproape, iar noi așteptăm cu nerăbdare venirea Sa. Așteptăm venirea Sa așa cum cei despărțiți de o rudă așteaptă sosirea iminentă a acesteia pentru a se revedea. Așteptăm întoarcerea Sa așa cum o viitoare mireasă își așteaptă ziua nunții.

În același timp, cei dintre noi care au soție să fie ca și cum n-ar avea, cei care plâng – ca și cum n-ar plânge, iar cei care se bucură – ca și cum nu s-ar bucura; trăim în lumina venirii Domnului.

În timp ce așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului, cumpărăm lucruri, dar suntem ca și cum nu le-am poseda, și folosim lumea fără a abuza de ea, căci chipul acestei lumi trece (1 Cor. 7:29-31).

Cristos este speranța noastră. Speranța noastră este în Domnul care vine. Speranța noastră nu stă în alegerea unui nou guvern sau în munca asiduă pentru a ne întreține familia și a ne asigura viitorul.

Ne dăm toată silința la serviciu, studiem după puterile noastre și ne trăim viața creștină în familie și în biserică, dar speranța noastră este în Domnul care vine.

Îl iubim pe Domnul și iubim apariția Sa și, de asemenea, ne temem de Domnul. Nu ne strângem bogății pentru ca sufletul nostru să se bucure și să petreacă, așa cum a făcut bogatul din Luca 12, deoarece nu știm când ni se va cere sufletul (v. 20).

Avem doar ziua de azi; nu ne concentrăm nici asupra trecutului, cu eșecurile sau succesele lui, nici asupra viitorului, cu grijile acestuia, ci asupra lui Cristos, astăzi.

Îl iubim pe Cristos astăzi. Îl savurăm astăzi. Îl așteptăm astăzi. Îl iubim pe Domnul și apariția Sa și așteptăm venirea Domnului. Privim venirea Sa ca fiind o încurajare.

Suntem recunoscători pentru ziua de azi; căci, atâta timp cât avem ziua de azi, atâta timp cât mai avem suflare, Îl iubim pe Domnul și apariția Sa, așteptăm venirea Sa și ne temem de Domnul, deoarece vrem să fim biruitorii Săi care Îl vor câștiga ca steaua dimineții!

Doamne Isuse, Te iubim și așteptăm cu nerăbdare venirea Ta. Iubim apariția Ta. Amin, vino, Doamne Isuse! Te iubim, Doamne, și iubim apariția Ta. Vrem să trăim în prezența Ta astăzi, îndreptându-ne întreaga ființă spre Tine. Nu iubim lumea nici lucrurile din lume, ci Îl iubim pe Domnul și apariția Sa. Amin, Doamne, nu vrem să fim încurcați de lume și de lucrurile ei, ci să ne punem nădejdea în Tine! Nădejdea noastră nu este în această lume: nădejdea noastră este în Domnul care vine! Amin, Doamne, Tu ești destinul nostru veșnic. Nu avem nimic aici, în această lume: Te vrem doar pe Tine! Îți mulțumim că ne-ai dat o casă în care să locuim, o familie alături de care să fim și minunata viață de biserică. Vrem să trăim o viață în lumina venirii Tale. Te așteptăm cu nerăbdare, Doamne, așa cum o mireasă își așteaptă ziua nunții ei! Tu ești scumpul nostru Mire și noi suntem pregătiți să fim mireasa Ta! Tânjim după venirea Ta! Îți mulțumim că ne-ai dat ziua de azi! Îți mulțumim că avem suflare. O, câtă vreme avem suflare, așteptăm cu nerăbdare venirea Ta și privim venirea Ta ca încurajare! Vino, dragă Doamne Isuse! Amin!