O Revelație a lui Cristos

Așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului și iubim apariția Sa pentru a-L vedea ca steaua dimineții

01/10/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Pentru cei care biruiesc, Domnul Isus este steaua dimineții, ca răsplată, deoarece ei veghează pentru venirea Sa; trebuie să fim oameni care Îl iubesc pe Domnul și apariția Sa, care așteaptă cu nerăbdare venirea Sa, își pun toată speranța în El și se tem de El, astfel încât să nu ne complacem în plăcerile și bogățiile pământești, ci să privim venirea Sa ca fiind o încurajare.

Doamne Isuse, Te iubim. Te iubim, Doamne, și iubim apariția Ta. Vrem să trăim în prezența Ta astăzi. Veghem pentru întoarcerea Ta iminentă. Vino, dragă Doamne Isuse! Privim venirea Ta ca o încurajare. Nu vrem să ne lăsăm absorbiți de lucrurile lumii sau să fim legați de lucrurile din jurul nostru. Singura noastră speranță este în Tine. Sperăm în venirea Ta curând! Te iubim, Doamne, și așteptăm cu nerăbdare întoarcerea Ta! Amin!

Domnul Isus Se întoarce curând. Când El spune: „Vin curând”, noi s-ar putea să credem că va dura câteva zile sau luni, dar pentru Domnul, chiar și o mie de ani sunt ca o zi. Până când nu câștigă ceea ce urmărește, până când nu câștigă biruitorii pe care îi caută, El nu Se poate întoarce.

El vrea să Se întoarcă, iar noi trăim în lumina venirii Sale, considerând venirea Sa mereu ca pe un stimulent și ca o avertizare; însă El dorește să câștige realitatea Trupului lui Cristos trăită pe pământ.

Însă dacă privim în jurul nostru, vedem că, deși există atât de mulți creștini doar cu numele pe tot pământul, mulți dintre ei sunt preocupați de alte lucruri în afară de venirea Domnului. Unii se concentrează pe afaceri și spun că aceasta este chemarea lor de la Dumnezeu, în timp ce alții se concentrează pe o carieră sau o lucrare de succes.

Cine Îl așteaptă astăzi pe Domnul într-un mod pur, aștepând cu nerăbdare venirea Sa? Cine dă atenție astăzi la cuvântul profetic, ca unei lămpi care strălucește într-un loc întunecos?

Trebuie să fim astfel de oameni. Trebuie să fim dintre cei care nu caută să facă multe lucruri exterioare pentru Domnul sau în numele Său, ci pur și simplu vin la Domnul, Îl savurează, rămân în Cuvântul Său și iau aminte la cuvântul profetic.

Ne întoarcem la Cuvântul lui Dumnezeu, citim și ne rugăm pe baza Bibliei, primind cuvântul Domnului din ea ca hrană și ca încurajare. Pe măsură ce citim cu rugăciune zilnic Cuvântul lui Dumnezeu, având un timp stabilit pentru rugăciune și citire, Domnul Se va ridica treptat în inima noastră ca steaua dimineții.

El dorește să câștige biruitori – oameni ascunși, care trăiesc în secret, care Îl caută exclusiv pe El și nu se întinează cu ceea ce lumea are de oferit. Fie ca să fim astfel de oameni astăzi; fie să fim asemenea lui Daniel și tovarășilor săi, căutându-L pe Domnul și refuzând să mâncăm hrana întinată și care întinează, pe care vrăjmașul o oferă cu dărnicie tuturor.

Cristos va fi steaua dimineții pentru biruitorii Săi în mod secret, înainte de a Se arăta ca Soare al dreptății în împărăție

Cât Îi mulțumim Domnului și-L lăudăm că ne-a regenerat cu viața Sa și ne-a făcut copii ai lui Dumnezeu, parte a împărăției lui Dumnezeu! Îl iubim, Îl urmăm cu dragoste și dorim să câștigăm mai mult din El! Amin!

În timp ce așteptăm întoarcerea Domnului, ne dăm seama că El va fi steaua strălucitoare de dimineață care va apărea celor ce biruiesc (Apoc. 22:16). El este simbolizat de luminătorii cerești iar în prezent ne aflăm în noaptea întunecată a acestui veac; pentru cei ce biruiesc, Domnul va apărea ca steaua dimineții. Acest lucru este de o mare însemnătate.

Când a venit Domnul pentru prima dată, imediat după nașterea Sa, pe cer a apărut o stea care i-a călăuzit pe niște magi din răsărit să-L găsească (Mat. 2:2, 9-10). Nu iudeii religioși – cei care aveau Scripturile și le păzeau – au văzut steaua, ci niște oameni păgâni din răsărit.

În Apocalipsa 2:28, Domnul îi promite biruitorului că îi va da steaua dimineții. Iar în Apocalipsa 22:16 ni se spune că El este steaua dimineții.

La a doua Sa venire, Domnul va fi steaua dimineții ca răsplată pentru cei ce biruiesc, pentru cei ce veghează așteptând venirea Sa. Tuturor celorlalți, El li va apărea doar ca soare (Mal. 4:2). El va apărea ca steaua dimineții în mod secret, celor ce biruiesc, celor care sunt veghetori și așteaptă venirea Sa.

Nu trebuie să încercăm să stabilim locul unde El Se întoarce, ci pur și simplu să ne concentrăm asupra Domnului, să luăm aminte la cuvântul profetic și să permitem stelei dimineții să răsară în inima noastră. El va răsări dinlăuntrul nostru.

Înainte de a veni în mod secret pentru a-i răpi pe credincioșii Săi care veghează și Îl așteaptă, Domnul trebuie să răsară în noi, zi de zi, ca steaua dimineții. El este steaua dimineții strălucitoare care locuiește în noi, iar noi trebuie să venim la El în fiecare zi și să-L lăsăm să răsară în noi.

Când Domnul Se va întoarce, pe de o parte, El va veni din cer și toți Îl vor vedea; pe de altă parte, însă, într-un mod subiectiv, El va veni dinlăuntrul nostru, căci El trăiește în noi, și Se va ridica și va veni din interiorul nostru.

Atunci vom fi arătați împreună cu El, căci vom fi așa cum este El (1 Ioan 3:2). Ce minunat va fi! Așteptăm cu nerăbdare acest moment; nu L-am văzut niciodată, dar toți așteptăm clipa în care Îl vom vedea față în față.

Înainte de a veni în mod deschis și public, El răsare în noi ca steaua dimineții. La întoarcerea Sa, Cristos va fi soarele care răsare pentru poporul Său în general (Mal. 4:2), dar steaua dimineții, în mod special, pentru cei care Îl iubesc și veghează. Vrem să fim astăzi dintre cei care Îl iubesc și veghează.

Pentru copiii lui Israel, El este Rădăcina și Sămânța lui David, aspect legat de împărăție; pentru noi, credincioșii în Cristos care biruiesc, El este steaua dimineții strălucitoare.

Steaua de dimineață apare înainte de ceasul cel mai întunecat, înaintea zorilor. Ceasul cel mai întunecat al acestei epoci va fi reprezentat de ultimii trei ani și jumătate – marele necaz – după care va răsări ziua împărăției. În împărăție, Domnul va apărea public poporului Său ca soare, și toți Îl vor vedea ca soare strălucitor.

Însă înainte de marele necaz, Cristos va apărea în mod privat biruitorilor Săi ca steaua dimineții. Dorim să fim aceia care Îl câștigă pe El ca steaua dimineții astăzi, ba chiar să-L avem pe El ca steaua dimineții răsărind în inimile noastre, astfel încât, înainte de marele necaz, El să Se dea nouă ca steaua dimineții.

Fie ca noi să primim îndurarea și harul Domnului pentru a fi biruitorii Săi astăzi. Fie ca noi să avem parte de apariția Sa lăuntrică, zi de zi. Fie ca noi să rămânem în Cuvântul Său viu și luminos pentru a avea parte de apariția Sa, de ivirea Sa ca steaua dimineții!

Doamne Isuse, Te iubim și iubim apariția Ta. Vrem să ne pregătim pentru venirea Ta. Vrem să Te câștigăm ca steaua dimineții. Amin, Doamne, ne dăm Ție astăzi pentru a Te savura în Cuvântul Tău. Răsari în noi ca steaua dimineții. Fie ca noi să avem parte de apariția Ta astăzi, în timp ce luăm aminte la cuvântul profetic. Amin, Doamne, veghem pentru venirea Ta. Tânjim după apariția Ta. Vino, dragă Doamne Isuse! Fie ca Tu să Te ivești în noi ca steaua dimineții, zi de zi. Fie ca cerul dintre noi și Tine să fie senin și să rămânem în prezența Ta. Ne exersăm duhul pentru a Te atinge, a Te savura și a Te experimenta. Ne ocupăm de orice împiedică strălucirea Ta și de tot ce blochează prezența Ta. O, Doamne, iubim să petrecem timp cu Tine în ascuns, să stăm în Cuvântul Tău și să primim strălucirea Ta! Iubim să fim în prezența Ta, să facem toate lucrurile sub privirea ochilor Tăi și să fim împreună cu Tine. Fie ca Tu să ni Te arăți zilnic ca steaua dimineții până când, înainte de ceasul cel mai întunecat, vei veni ca steaua dimineții strălucitoare pentru a ne lua să fim cu Tine! Te iubim, Doamne!

Așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului, iubim apariția Sa, ne temem de El și ne punem nădejdea în El!

Domnul Isus ne-a spus, la sfârșitul cărții Apocalipsa (care este ultima carte din Biblie), că El vine curând. În Apocalipsa 22:12, El a spus: „Iată, Eu vin curând”. În versetul 20, a spus din nou: „Da, Eu vin curând”. Când auzim acest cuvânt, răspunsul nostru plin de dragoste ar trebui să fie: „Amin! Vino, Doamne Isuse” (v. 20).

Ca mireasă a lui Cristos, suntem împreună cu El, Îl iubim și iubim apariția Sa; tânjim după venirea Sa și dorim ca El să Se întoarcă (2 Tim. 4:8). Fie ca noi să chemăm mereu venirea Sa, considerând întoarcerea Sa iminentă drept o încurajare pentru viața noastră de zi cu zi. La fel ca primii discipoli și apostolii, trebuie să tânjim după întoarcerea Domnului și să așteptăm cu nerăbdare venirea Sa.

În inimile lor, apostolii credeau cu tărie că Domnul va veni curând, chiar în timpul vieții lor. Prin urmare, ei au trăit o viață de pregătire pentru a doua venire a Domnului. De-a lungul epocilor, cei care L-au căutat pe Domnul cu dragoste au așteptat cu nerăbdare venirea Sa și au trăit pregătindu-se pentru întoarcerea Sa iminentă.

Odată, M. E. Barber mergea alături de Watchman Nee și, trăind în lumina apariției Domnului, se aștepta ca El să Se întoarcă chiar în momentul în care aveau să dea colțul.

Viața noastră pe pământ, după ce suntem mântuiți, este o viață de pregătire și de așteptare a venirii Domnului. Aceasta înseamnă că trebuie nu doar să Îl savurăm pe Domnul în Cuvântul Său pentru a primi hrană spirituală, ci, mai mult, să așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului și să iubim apariția Sa.

Apostolul Pavel era convins, spre sfârșitul alergării sale pe pământ, că Domnul îl va răsplăti cu cununa dreptății; însă el a spus că Domnul îi va răsplăti nu doar pe el, ci și pe toți cei care au iubit apariția Sa.

Pe de o parte, biruim în mod individual, căci fiecare dintre noi are propria lui alergare înaintea Domnului – cursa pe care o alergăm în viața creștină și urmărirea personală a lui Cristos în dragoste. Pe de altă parte, toți cei care iubesc apariția Domnului vor fi răsplătiți de El, la venirea Sa, cu steaua dimineții.

În 1 Tesaloniceni, o carte scurtă de cinci capitole, vedem dorința arzătoare a apostolului Pavel ca Domnul să Se întoarcă. Fiecare dintre cele cinci capitole se încheie cu referirea la venirea Domnului. Deși această carte a fost scrisă pentru credincioșii nou-mântuiți, Pavel a sădit în ei dorința după venirea Domnului, astfel încât să iubească apariția Sa.

Fie ca noi să-l luăm pe apostolul Pavel drept model, astfel încât și noi să-L iubim pe Domnul și să iubim apariția Domnului. Pe măsură ce iubim apariția Sa, așteptăm cu nerăbdare venirea Sa (Fil. 3:20; 1 Tes. 1:10).

Viitorul nostru nu este aici, pe pământ; nu muncim pentru a ne clădi o carieră și un viitor strălucit, ci, mai degrabă, ne dăm seama că viitorul nostru este împreună cu Domnul.

Felul nostru de viață arată că nu avem nicio speranță pe acest pământ; viitorul nostru este împreună cu Domnul, iar speranța noastră este în Domnul care vine. El este destinul nostru veșnic.

Timpul s-a scurtat, venirea Domnului este aproape, iar noi așteptăm cu nerăbdare venirea Sa. Așteptăm venirea Sa așa cum cei despărțiți de o rudă așteaptă sosirea iminentă a acesteia pentru a se revedea. Așteptăm întoarcerea Sa așa cum o viitoare mireasă își așteaptă ziua nunții.

În același timp, cei dintre noi care au soție să fie ca și cum n-ar avea, cei care plâng – ca și cum n-ar plânge, iar cei care se bucură – ca și cum nu s-ar bucura; trăim în lumina venirii Domnului.

În timp ce așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului, cumpărăm lucruri, dar suntem ca și cum nu le-am poseda, și folosim lumea fără a abuza de ea, căci chipul acestei lumi trece (1 Cor. 7:29-31).

Cristos este speranța noastră. Speranța noastră este în Domnul care vine. Speranța noastră nu stă în alegerea unui nou guvern sau în munca asiduă pentru a ne întreține familia și a ne asigura viitorul.

Ne dăm toată silința la serviciu, studiem după puterile noastre și ne trăim viața creștină în familie și în biserică, dar speranța noastră este în Domnul care vine.

Îl iubim pe Domnul și iubim apariția Sa și, de asemenea, ne temem de Domnul. Nu ne strângem bogății pentru ca sufletul nostru să se bucure și să petreacă, așa cum a făcut bogatul din Luca 12, deoarece nu știm când ni se va cere sufletul (v. 20).

Avem doar ziua de azi; nu ne concentrăm nici asupra trecutului, cu eșecurile sau succesele lui, nici asupra viitorului, cu grijile acestuia, ci asupra lui Cristos, astăzi.

Îl iubim pe Cristos astăzi. Îl savurăm astăzi. Îl așteptăm astăzi. Îl iubim pe Domnul și apariția Sa și așteptăm venirea Domnului. Privim venirea Sa ca fiind o încurajare.

Suntem recunoscători pentru ziua de azi; căci, atâta timp cât avem ziua de azi, atâta timp cât mai avem suflare, Îl iubim pe Domnul și apariția Sa, așteptăm venirea Sa și ne temem de Domnul, deoarece vrem să fim biruitorii Săi care Îl vor câștiga ca steaua dimineții!

Doamne Isuse, Te iubim și așteptăm cu nerăbdare venirea Ta. Iubim apariția Ta. Amin, vino, Doamne Isuse! Te iubim, Doamne, și iubim apariția Ta. Vrem să trăim în prezența Ta astăzi, îndreptându-ne întreaga ființă spre Tine. Nu iubim lumea nici lucrurile din lume, ci Îl iubim pe Domnul și apariția Sa. Amin, Doamne, nu vrem să fim încurcați de lume și de lucrurile ei, ci să ne punem nădejdea în Tine! Nădejdea noastră nu este în această lume: nădejdea noastră este în Domnul care vine! Amin, Doamne, Tu ești destinul nostru veșnic. Nu avem nimic aici, în această lume: Te vrem doar pe Tine! Îți mulțumim că ne-ai dat o casă în care să locuim, o familie alături de care să fim și minunata viață de biserică. Vrem să trăim o viață în lumina venirii Tale. Te așteptăm cu nerăbdare, Doamne, așa cum o mireasă își așteaptă ziua nunții ei! Tu ești scumpul nostru Mire și noi suntem pregătiți să fim mireasa Ta! Tânjim după venirea Ta! Îți mulțumim că ne-ai dat ziua de azi! Îți mulțumim că avem suflare. O, câtă vreme avem suflare, așteptăm cu nerăbdare venirea Ta și privim venirea Ta ca încurajare! Vino, dragă Doamne Isuse! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Earnestly Wait the Lord’s Coming and Love His Appearing to see Him as the Morning Star, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 48 cu tema: Cristos care vine cu răsplată și pedeapsă, o lampă strălucind într-un loc întunecos și Cristos care le apare în mod privat biruitorilor Săi (ziua 5) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură până când răsare ziua

30/09/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Pe măsură ce dăm atenție cuvântului profetic ca unei lămpi care strălucește într-un loc întunecos, Cristos, ca steaua dimineții, Se ivește în inima noastră și experimentăm răsărirea unei zile spirituale; trebuie să citim cu rugăciune Cuvântul lui Dumnezeu până când ceva strălucește în noi, Îl iubim pe Domnul și experimentăm răsărirea noii zile în noi, până când Domnul Se întoarce!

Doamne Isuse, Te iubim și iubim Cuvântul Tău. Venim la Tine în Cuvântul Tău pentru a-l citi, a ne ruga și a cugeta cu rugăciune asupra Cuvântului Tău. Îți mulțumim pentru cuvântul profetic din Scripturi. Fie ca noi să dăm atenție cuvântului profetic. Ne exersăm duhul pentru a ne ruga asupra Cuvântului Tău și ne exersăm inima plină de dragoste pentru a Te iubi pur și simplu și a ne deschide față de Tine! Răsari în noi ca steaua dimineții și adu-ne într-o zi luminoasă în interior, pe măsură ce Te savurăm în Cuvântul Tău! Amin!

Când citim Biblia și ne întoarcem inima către Domnul, ba chiar ne exersăm duhul pentru a chema Numele Său și a-L contacta, ne dăm seama că Cuvântul lui Dumnezeu transmite lumină spirituală. Cuvântul profetic din Scriptură este ca o lampă strălucitoare într-un loc întunecos; el transmite lumină spirituală care strălucește în întunericul nostru.

Cuvântul lui Dumnezeu nu oferă doar cunoaștere despre Dumnezeu și dorința Sa pentru înțelegerea noastră mentală; dimpotrivă, suntem aduși în momentul venirii zilei, căci Domnul Se ivește în noi ca steaua dimineții.

Răsărirea Sa în noi ca steaua dimineții ne călăuzește să intrăm într-o zi luminoasă, ba chiar să trecem prin noaptea întunecată până când răsare ziua arătării Domnului. Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, avem viața lui Dumnezeu în noi și suntem plini de viață și de lumină în interior; ori de câte ori ne întoarcem spre duhul nostru, Îl atingem pe Domnul ca viață și suntem umpluți de lumină.

Însă, pe măsură ce ne desfășurăm activitățile zilnice – mergând la serviciu, ocupându-ne de numeroasele aspecte ale vieții umane și trăind pur și simplu ca oameni – suntem aduși înapoi în întuneric în atâtea aspecte ale vieții noastre. Așadar, trebuie să dăm atenție cuvântului profetic.

Trebuie să venim la Domnul în Cuvântul Său pentru a citi și a ne ruga, a ne ruga și a citi Cuvântul Său. Îl putem găsi pe Domnul nu doar în duhul nostru, ci și în Cuvântul Său. El ne vorbește cuvintele Sale, iar noi ne exersăm duhul pentru a primi și a savura vorbirea Sa în Cuvânt.

Toți oamenii din lume, astăzi, se mișcă și acționează în întuneric, dar noi, credincioșii în Cristos – poporul spiritual al lui Dumnezeu – suntem oameni ai luminii, căci Îl avem pe Cristos ca lumină strălucind în noi.

Fie ca noi să învățăm să venim zilnic la Domnul în Cuvântul Său, pentru a primi strălucirea Sa și pentru a lăsa steaua dimineții să se ivească în inimile noastre, până când vom fi conduși într-o nouă zi luminoasă – zorii venirii Domnului! Amin!

Să citim Cuvântul lui Dumnezeu cu rugăciune până când Îl vom iubi pe Domnul și vom avea parte de răsărirea Sa în noi ca steaua dimineții, care ne conduce spre zorii zilei

Îl iubim pe Domnul Isus și iubim Cuvântul Său; pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și ne deschidem Lui, venim la El în Cuvântul Său, căci El este întrupat în Cuvânt. Iubim Cuvântul lui Dumnezeu dând atenție la el până când ceva începe să se ivească și să răsară în inima noastră.

Nu este vorba doar despre cunoștința din Cuvântul lui Dumnezeu sau despre litera scrisă, ci despre ivirea zorilor, despre răsărirea stelei strălucitoare.

Putem mărturisi că, atunci când citim Biblia cu regularitate în timpul petrecut cu Domnul, uneori simțim că nu primim nimic din această citire. În alte momente, însă, când ne deschidem inima față de Domnul și dăm atenție cuvântului profetic, ceva strălucește, răsare, se ivește și pătrunde înlăuntrul nostru.

Începem prin a fi în întuneric, dar pe măsură ce dăm atenție la Cuvântul lui Dumnezeu cu multă rugăciune și cu o atitudine de rugăciune, ceva din lumina Sa răsare în noi!

Pe măsură ce citim Cuvântul lui Dumnezeu cu rugăciune (Efeseni 6:17-18), simțim adânc înlăuntrul nostru o iluminare și o strălucire. Pe măsură ce Domnul strălucește peste noi, vedem cine este El, ne dăm seama cine suntem și ne pocăim.

Pur și simplu ne mărturisim păcatele și ne dăm Domnului pentru a-L iubi. Suntem în lumină, Îl vedem în lumină, sângele Său ne curăță și savurăm părtășia cu Domnul și unii cu alții (1 Ioan 1:7, 9).

Rezultatul este că pur și simplu Îl iubim pe Domnul. Un sentiment de dragoste față de Domnul se ridică în noi pe măsură ce citim Cuvântul cu rugăciune, cu inima deschisă către El. Pur și simplu Îi spunem că Îl iubim și apreciem frumusețea Sa minunată. El este Cel mai minunat!

Venind la Domnul în Cuvântul Său pentru a primi strălucirea Sa, ajungem să-L iubim pe Domnul și să fim copleșiți de dragoste pentru Domnul Isus! El este pentru noi ca zorii zilei, ca steaua dimineții care Se ivește în inimile noastre.

În exterior, situația este atât de întunecată, există atâtea probleme și poate că nimic nu se schimbă, dar în interior suntem plini de lumină, căci există strălucirea Domnului, ivirea zorilor.

Cu toții am experimentat acest lucru. L-am căutat pe Domnul în Cuvântul Său, am dat atenție cuvântului profetic și ceva din interior ne luminează și strălucește, ba chiar ne umple de gloria Sa, de prezența Sa.

Faptul că ziua răsare (2 Petru 1:19) ne arată că vine un timp plin de lumină, așa cum răsare o zi luminoasă; înainte de aceasta, steaua dimineții se ivește în inimile noastre, căci suntem iluminați dând atenție la cuvântul profetic strălucitor din Scriptură.

Există o strălucire care se ridică din adâncurile ființei noastre – Domnul pătrunde în adâncurile ființei noastre cu lumină, pentru a ne satura cu lumina Sa și a străluci în ființa noastră.

În cele din urmă, El, ca lumină, va străluci din noi, făcându-ne luminători în lume, purtători ai cuvântului vieții, strălucind precum o cetate așezată pe un munte. Fie ca să nu ne temem de lumina Domnului, ci, dimpotrivă, să citim Cuvântul lui Dumnezeu cu rugăciune, pentru a avea strălucirea Sa în noi (Rom. 13:12; 1 Tes. 5:4-5, 8).

Dacă ne trezim devreme dimineața, când este încă întuneric, și privim răsărirea soarelui, vom vedea cum totul se schimbă și prinde viață pe măsură ce soarele răsare și se crapă de ziuă.

Pe de o parte, Cristos Își face domiciliul în inima noastră; pe de altă parte, El Se ivește în inimile noastre pe măsură ce dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură.

Fie ca noi să venim la Domnul în Cuvântul Său, zi de zi. Fie ca noi să citim Biblia cu consecvență și în mod continuu și să ne rugăm asupra Cuvântului lui Dumnezeu.

Când venim la Cuvântul Domnului, trebuie să venim la El, căci El este Cel care ne dă viață și lumină (Ioan 5:39-40). El Se ivește în inimile noastre ca steaua dimineții și o nouă zi răsare în noi!

Doamne Isuse, venim la Tine în Cuvântul Tău. Venim să Te savurăm și să primim strălucirea Ta în Cuvântul Tău. O, Doamne, ne întoarcem inima către Tine. Ne întoarcem de la orice altceva spre Tine, pentru a Te putea vedea în Cuvântul Tău. Ne exersăm duhul pentru a chema numele Tău și a citi Cuvântul lui Dumnezeu cu rugăciune. Strălucește peste noi și înlăuntrul nostru prin Cuvântul Tău. Doamne, avem nevoie de strălucirea Ta. Te iubim, Doamne! Iubim să citim și să ne rugăm asupra Cuvântului Tău! O, Doamne Isuse, pe măsură ce venim la Tine în Cuvântul Tău, Te privim față în față! Ne mărturisim păcatele și aplicăm sângele Tău prețios. Ne concentrăm doar asupra Ta și Te prețuim, căci Tu ești Cel mai minunat! Amin, Doamne, răsari în noi ca steaua dimineții! Fie ca o strălucire să existe în ființa noastră pe măsură ce venim la Tine în Cuvântul Tău, puțin câte puțin, zi de zi! Fie ca noi să venim la zorii unei zile spirituale luminoase în timp ce citim Cuvântul cu rugăciune! O, Doamne Isuse, vrem să dăm atenție la cuvântul profeției din Scriptură ca unei lămpi care strălucește într-un loc întunecos! Amin!

Să dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură până când ziua răsare

De multe ori ne aflăm în întuneric și venim la Domnul prin Cuvântul Său, și venim la profețiile din Biblie. Pe măsură ce studiem profețiile, o lumină începe să strălucească în noi. Aceasta este experiența noastră de multe ori: o lumină începe să strălucească în noi ori de câte ori venim la Cuvântul lui Dumnezeu, mai ales când dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură.

Simțim în mod spontan că nu mai suntem în întuneric, nu mai suntem în noapte, ci suntem în zi, căci o zi spirituală a răsărit în noi. Cât de plăcut este să fim aici, în ziua spirituală luminoasă! În jurul nostru poate exista încă întuneric, dar în noi se află steaua dimineții.

În vremuri de apostazie, de degradare și de abatere de la calea centrală a economiei lui Dumnezeu, noi, credincioșii, facem bine să dăm atenție cuvântului profetic. Pe măsură ce dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură, Cristos Se va ridica în noi prin întunericul apostaziei, până când o zi spirituală va răsări peste noi (Ps. 119:105; Ioan 5:35).

Acest lucru ne va determina și ne va încuraja să căutăm cu ardoare prezența Domnului și să veghem, pentru a nu-L rata pe Domnul în partea secretă a venirii Sale, când El va veni ca un hoț.

Această metaforă a răsăririi unei zile spirituale luminoase, pe măsură ce dăm atenție cuvântului profetic, face, probabil, referire la epoca viitoare – epoca împărăției – ca la o zi ce va răsări la arătarea Domnului, la venirea Sa ca Soare al dreptății (Mal. 4:2). Lumina Sa va străluci pentru a străpunge negura nopții întunecate a acestei epoci.

Citim în Matei 24 că, atunci când va veni Domnul, dintre doi frați care lucrează la câmp, unul va fi luat și celălalt lăsat, iar dintre două surori care macină la moară, una va fi luată și cealaltă lăsată.

Nu știm dacă unul era mai spiritual sau mai matur decât celălalt, dar știm că unul era pregătit să fie răpit. Vrem să fim pregătiți pentru răpire dând atenție, în fiecare zi, la cuvântul profetic al Scripturii.

Astăzi ne aflăm în ceasul cel mai întunecat al nopții, înainte de arătarea Domnului; El dorește să Se arate ca steaua dimineții (Apocalipsa 2:28; 22:16) celor care veghează și așteaptă arătarea Sa iminentă (2 Timotei 4:8).

Fie să venim zi de zi la cuvântul Domnului și, în mod deosebit, să dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură. Trebuie să studiem și să ne rugăm asupra profețiilor din Biblie. Pe măsură ce facem acest lucru, suntem umpluți de lumină și speranță.

Putem mărturisi că, atunci când citim și ne rugăm asupra cuvântului profetic din Scriptură, Domnul Se ivește în noi ca steaua dimineții și o zi spirituală strălucitoare răsare peste noi. Dacă citim și ne rugăm asupra profețiilor din Daniel, Apocalipsa și celelalte cărți, suntem luminați.

Pe de o parte, trebuie să citim rugându-ne cuvântul lui Dumnezeu, în mod regulat și consecvent, pentru a primi aprovizionarea și lumina Domnului. Pe de altă parte, trebuie să acordăm o atenție deosebită cuvântului profetic strălucitor din Biblie, ca unei lămpi care strălucește într-un loc întunecos.

Mai ales când auzim despre războaie, zvonuri de războaie și tot felul de boli, foamete și moarte care se răspândesc pretutindeni, când vedem corupția și răul înmulțindu-se în lume și când vedem dragostea multor credincioși răcindu-se, fie să dăm atenție la strălucirea cuvântului profetic din Scripturi.

În lume au loc schimbări majore și, chiar și într-o singură noapte, se poate produce un eveniment de mare însemnătate care să schimbe cursul unei întregi națiuni; trebuie să citim și să ne rugăm pe baza cuvântului profetic din Scriptură, pentru a fi luminați de Domnul.

Făcând astfel, nu vom fi luați prin surprindere, nici nu vom fi clătinați de ceea ce se întâmplă în istoria exterioară a lumii, căci avem cuvântul profetic făcut și mai tare (1 Pet. 1:10; 2 Pet. 3:2; Luca 1:70).

Mai mult, pe măsură ce vedem ziua apropiindu-se și observăm cum situația lumii exterioare corespunde cu ceea ce ne spune Domnul în Cuvântul Său că se va întâmpla, Îl avem pe Cristos ivindu-Se în noi ca steaua dimineții.

În plan exterior, trăim într-o epocă de întuneric, iar întunericul devine tot mai dens; în plan interior, însă, suntem plini de lumină.

Fie ca noi să continuăm să savurăm steaua dimineții în interior și răsărirea unei zile spirituale, până în momentul în care Domnul Se va arăta ca steaua dimineții celor care veghează și va răsări ca Soare al dreptății! Fie să permitem cuvântului profetic din Scripturi să ne lumineze și să ne conducă spre ziua care se ivește.

Este o practică bună să citim zilnic trei capitole din Vechiul Testament și un capitol din Noul Testament, parcurgând astfel Scripturile zi de zi, săptămână de săptămână, lună de lună și an de an, pentru a avea parte de strălucirea Domnului în noi prin Cuvântul Său.

De asemenea, este bine să luăm fiecare carte din Noul Testament și să ne rugăm pe baza ei; să ne rugăm asupra fiecărui verset și a fiecărui capitol, să citim rugându-ne, până când Domnul strălucește în noi.

Și este bine să ne adunăm împreună cu sfinții pentru a ne ruga pentru lucrarea Domnului, chiar să ne rugăm ca El să-Și producă biruitorii, să întărească strălucirea sfintelor lampadare și să câștige ceea ce urmărește înainte de a Se întoarce.

Nu ne rugăm ca un anumit președinte să fie înlăturat sau ca un anumit regim să ia sfârșit; ne rugăm ca Domnul să câștige realitatea Trupului lui Cristos în bisericile locale și să aibă libertatea de a rândui situația lumii în vederea întoarcerii Sale.

Doamne Isuse, vrem să dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scripturi! Amin, Doamne, ne exersăm duhul și venim la Cuvântul Tău zi de zi. Ne dedicăm citirii Bibliei. Fie să strălucești asupra noastră și înlăuntrul nostru pe măsură ce rămânem în Cuvântul Tău. Ne ținem de Cuvântul Tău. Rămânem în Cuvântul Tău. Vrem să fim plini de Cuvânt. Primim Cuvântul Tău ca hrană, băutură, provizie și lumină pentru noi. Fie ca noi să fim cei care studiază profețiile din Cuvântul lui Dumnezeu cu multă rugăciune și cugetare. Luminează-ne, Doamne, și întărește-ne în Cuvânt. Fie ca Cristos să răsară ca steaua dimineții în ființa noastră, pe măsură ce dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scripturi! O, Doamne, umple-ne de lumină înlăuntrul nostru! Dorim ca Cristos, steaua dimineții, să răsară în inimile noastre până la ivirea zilei spirituale! Amin, Doamne, întărește-ne în Cuvântul Tău. Fie ca cuvântul profetic din Scripturi să strălucească în noi până când va răsări ziua și steaua dimineții se va ivi în inimile noastre! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Give Heed to the Shining Word of Prophecy in the Scripture until the Day Dawns, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 48 cu tema: Cristos care vine cu răsplată și pedeapsă, o lampă strălucind într-un loc întunecos și Cristos care le apare în mod privat biruitorilor Săi (ziua 4) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl câștigăm pe Dumnezeul răscumpărător ca electrum prin arderea Sa, pentru a fi expresia Sa radiantă

24/09/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Cel de pe tron este Dumnezeul răscumpărător; El are înfățișarea focului de la coapse în jos și aspectul electrumului de la coapse în sus. Avem nevoie ca prezența Domnului să ardă tot ce ține de noi înșine, astfel încât să-L putem câștiga pe Dumnezeu ca electrum și să fim una cu El, pentru a-L exprima pe Dumnezeul răscumpărător.

Doamne Isuse, Te punem pe tron în ființa noastră. Ne ocupăm de tot ceea ce este expus de lumina Ta, căci dorim să avem o conștiință curată, o conștiință nepătată. Să nu existe nimic între noi și Tine. Continuă să strălucești peste noi, Doamne, și să arzi în noi până când tot ce este negativ și natural în noi va fi ars. Vrem să-L câștigăm mai mult pe Dumnezeu. Vrem să Te câștigăm pe Tine ca electrum, pentru a avea expresia radiantă a Dumnezeului răscumpărător! Amin, Doamne, fii exprimat prin noi astăzi! Amin!

Cât de uimitor este să vedem că, în întreaga Biblie, există o intenție misterioasă a lui Dumnezeu în relația Sa cu omul! Această intenție misterioasă nu se referă doar la dorința lui Dumnezeu de a câștiga un grup de oameni care să-L ia ca Dumnezeu și să I se închine; este mult mai mult decât atât. Dumnezeu dorește să Se contopească cu omul.

El vrea să devină la fel ca omul, pentru a-l face pe om la fel ca Dumnezeu în viață și în natură, dar nu și în Dumnezeire. Uimitor!

La începutul Bibliei vedem cum Dumnezeu l-a creat pe om după chipul și asemănarea Sa, iar la sfârșitul Bibliei vedem Noul Ierusalim – Dumnezeul Triunic contopit și unit cu omul, pentru a fi o singură expresie corporativă glorioasă a lui Dumnezeu, pentru eternitate.

Pe măsură ce învățăm să-L punem pe Domnul pe tron în ființa noastră, zi de zi, oferindu-I primul loc în toate lucrurile, devenim parte a expresiei corporative a lui Dumnezeu, expresia Sa glorioasă și radiantă pe pământ.

Este uimitor să realizăm că Dumnezeul din ceruri dorește să-l câștige pe om de pe pământ pentru expresia Sa și face acest lucru nu constrângându-l pe om să facă ceva, ci introducându-Se pe Sine Însuși în om.

El lucrează în om pentru a-l aduce pe om în glorie, făcându-l parte din expresia Sa glorioasă. Mai mult, intenția lui Dumnezeu este să lucreze asupra omului, astfel încât acesta să ajungă pe tron. Ce minunat!

Dumnezeu dorește să ne conducă până la tron, astfel încât, așa cum Cristos a biruit și S-a așezat cu Tatăl pe tron, tot astfel și noi să biruim și să fim împreună cu El pe tronul Său.

Intenția inițială a lui Dumnezeu este ca omul să-L exprime pe Dumnezeu după chipul Său și să-L reprezinte prin autoritatea Sa – și El împlinește acest lucru! Slavă Domnului!

Fie ca noi să fim cei care cooperează cu El astăzi, pentru ca El să ne aducă în glorie și să ne mântuiască până la tron! Fie să-L urmăm pe Domnul Isus ca Pionier și Înaintemergător al nostru, Cel care ne conduce în glorie și ne duce până la tron.

Cel de pe tron este Dumnezeul răscumpărător: El are aspectul electrumului și înfățișarea focului!

Biblia vorbește despre același lucru, de la început până la sfârșit. Subiectul tronului lui Dumnezeu – pe care șade Dumnezeul răscumpărător în Apocalipsa 21-22 – nu este unul izolat; el apare de-a lungul întregii Biblii.

În Apocalipsa, vedem cum Cel de pe tron este Dumnezeul-Miel, căci Mielul este Cel care domnește, iar Mielul este în Dumnezeu; Cel de pe tron este Dumnezeul răscumpărător. Acesta este Răscumpărătorul nostru, Isus Cristos, care este Dumnezeu. În veșnicie, vom avea o viziune clară a răscumpărării Sale, o vom prețui și Îl vom lăuda pentru ea. Aleluia!

În Ezechiel 1 – un alt pasaj în care vedem tronul lui Dumnezeu deasupra unui cer limpede precum cristalul – observăm că Cel de pe tron are aspectul electrumului de la coapse în sus, iar de la coapse în jos are aspectul focului.

Cu alte cuvinte, Cel de pe tron are aspectul electrumului de la coapse în sus și aspectul focului de la coapse în jos (Ezech. 1:27). Acest lucru este foarte interesant.

Electrumul este ceva unic, menționat doar aici în întreaga Biblie. Electrumul este un metal strălucitor, un amestec de aur și argint (v. 4). Aurul semnifică natura lui Dumnezeu, iar argintul semnifică răscumpărarea. Dacă unim aceste două elemente, electrumul Îl semnifică pe Dumnezeul-Miel, pe Dumnezeul răscumpărător.

Cel de pe tron din Ezechiel 1 este același cu Cel de pe tron din Apocalipsa 21-22. Este același Dumnezeu, Dumnezeul răscumpărător. El posedă natura divină și a îndeplinit răscumpărarea; El este Dumnezeul nostru răscumpărător.

El Se află pe tron. El ne conduce spre tron. El dorește să-i răscumpere pe cei luați prizonieri de Satan și să-i aducă până la tron, pentru a ședea împreună cu El pe tron. Astfel primește Dumnezeu gloria deplină: atunci când omul se află pe tron. Dacă omul nu este pe tron, domnind și împărățind împreună cu Dumnezeu, Dumnezeu nu poate primi gloria deplină.

Însă, atunci când omul este pe tron, Dumnezeu Se poate lăuda în fața lui Satan, declarând triumfător că aleșii Săi – care fuseseră uzurpați de Satan, dar răscumpărați de El – se află acum pe tron! Aleluia!

Însă privind la starea și experiența noastră, s-ar putea să realizăm că, în experiența noastră, nu ne aflăm încă pe tron; s-ar putea să nu trăim ca niște împărați, iar Domnul s-ar putea să nu domnească și să nu stăpânească în noi.

Dacă Dumnezeu ne-ar cântări în balanța cerească pentru a ne stabili greutatea spirituală, cât am cântări? S-ar putea să cântărim aproape nimic. Suntem fii ai lui Dumnezeu, suntem născuți din Dumnezeu, avem viața și natura lui Dumnezeu, dar avem nevoie ca Dumnezeu să lucreze asupra noastră și să Se introducă pe Sine în noi, pentru a ne conduce până la tron.

Trebuie să-L experimentăm și să Îl savurăm pe Dumnezeul răscumpărător, astfel încât să fim una cu El pentru expresia Sa radiantă corporativă. Nu trebuie să privim la starea sau situația noastră, ci să ne îndreptăm privirea spre Isus!

Partea de sus a omului, de la coapse până la cap, este partea sentimentelor și a senzațiilor; aceasta semnifică natura și dispoziția omului. Conform naturii și dispoziției Sale, Domnul Isus de pe tron are înfățișarea electrumului, ceea ce Îl semnifică pe Dumnezeul răscumpărător.

El este, pur și simplu, Dumnezeul răscumpărător, iar când privim spre El, este gata să ne răscumpere și să Se introducă pe Sine în noi.

Partea de jos a corpului uman servește la mișcare; înfățișarea de foc, de la coapse în jos, semnifică apariția Domnului în lucrarea Sa de înaintare, însoțită de puterea mistuitoare și sfințitoare a lui Dumnezeu.

El arde în noi pentru a judeca tot ce nu se potrivește cu El, astfel încât să devenim la fel ca El în viață, natură, expresia și funcție, spre expresia Sa glorioasă și radiantă!

Doamne Isuse, descoperă-ne cine ești Tu pentru noi astăzi. Fie să vedem că Tu ești Dumnezeul răscumpărător de pe tron! Aleluia, Isus Cristos, ca Om, este pe tron, iar Dumnezeu este în Cristos pentru a fi Dumnezeul răscumpărător! Slavă Domnului, avem un Dumnezeu răscumpărător care stă pe tron, deasupra cerului limpede ca cristalul, în experiența noastră. Amin, Doamne, Te punem pe tron în ființa noastră. Ne deschidem lucrării Tale interioare și acțiunii Tale, pentru ca Tu să ne poți aduce până la tron. Tu vezi cât de mult mai avem nevoie să fim maturi, desăvârșiți și instruiți pentru a fi împărați care domnesc pe tron. Ne deschidem Ție, ca Dumnezeu răscumpărător, pentru a Te savura și a Te experimenta ca electrum și ca foc ce arde tot ce nu se potrivește cu Tine. Arde în noi, Doamne, și îndepărtează tot ce împiedică strălucirea Ta. Fie ca să rămână doar viața Ta și natura Ta. Contopește-Te mai mult cu noi astăzi. Vrem să Te privim, pentru a Te putea reflecta. Fă-ne parte din expresia Ta corporativă. Vrem să Te câștigăm ca electrum și să Te exprimăm, devenind expresia Ta radiantă astăzi!

Să-L câștigăm pe Dumnezeul răscumpărător ca electrum prin arderea Sa, pentru a fi expresia Sa radiantă

Când Domnul vine la noi, El vine mai întâi ca foc; Dumnezeul nostru este un foc mistuitor (Evrei 12:29). S-ar putea să credem că suntem în regulă, că nu suntem atât de păcătoși și că nu am comis prea multe greșeli, așa că venim la Domnul doar pentru a-L savura.

Într-adevăr, Domnul este atât de bogat pentru noi atunci când Îl chemăm, și ne putem împărtăși din bogățiile Sale în duh. Dar, când Îl atingem pe Domnul, avem aceeași reacție pe care a avut-o Isaia în capitolul 6: Vai de noi, căci suntem oameni păcătoși, având buze și inimă necurate, și locuim în mijlocul unui popor cu buze necurate.

Când Îl atingem pe Domn într-un mod autentic, El vine la noi ca foc. Apoi, când rămâne cu noi, El devine electrum – Dumnezeul răscumpărător care strălucește cu o lumină radiantă. Și pe măsură ce El lucrează în noi, El acționează ca un foc – arzând, luminând și cercetând.

Cu toții am trecut prin această experiență. În viața de zi cu zi, în timp ce ne desfășurăm activitățile, Îl simțim pe Domnul lucrând în noi și vorbindu-ne, ba chiar arzând în noi, căci El dorește să îndepărteze toată zgura dragostei pământești, toate elementele naturale, precum și tot ce ține de sine și de carne.

Când Domnul vine la noi, El vine ca un foc menit să lumineze, să cerceteze și să ardă. Fie ca noi să ne deschidem lucrării Sale de iluminare și cercetare. Fie ca noi să spunem „Amin” acțiunii Sale de a arde.

Fie ca noi să-I permitem să elimine din ființa noastră tot ce este natural și negativ. Pe măsură ce El arde, cercetează și judecă în noi, rămâne ceva: electrumul strălucitor, Dumnezeul răscumpărător care radiază lumină; astfel, noi devenim plini de expresia radiantă a Dumnezeului răscumpărător.

Ce minunat! El face din noi expresia Sa, arzând și totodată distribuind propria Sa ființă în noi. Pe de o parte, El arde neîncetat, căci în noi există atâtea lucruri incompatibile cu El. Pe de altă parte, El Se adaugă ființei noastre, infuzându-ne cu ceea ce El este.

Rezultatul este că Îl câștigăm pe Dumnezeu ca electrum strălucitor și devenim expresia radiantă a Dumnezeului răscumpărător.

Domnul strălucește asupra noastră până când ne dăm seama că în noi, adică în carnea noastră, nu locuiește nimic bun (Rom. 7:18). El strălucește asupra dezbinării din noi, asupra conflictelor, urii, invidiei, dragostei de sine, scopurilor personale, ambiției, egoismului și sinelui. El scoate la lumină atâtea lucruri urâte despre care nici nu știam că există în noi.

Pe măsură ce pur și simplu rămânem deschiși la strălucirea și la lucrarea Sa de ardere, El cercetează și mistuie tot ce este negativ, până când rămâne doar electrumul strălucitor.

În lume, mulți oameni trec prin suferințe, încercări și greutăți și are loc un proces de ardere, dar la final, întrucât nu Îl au pe Dumnezeul răscumpărător în ființa lor, ceea ce rămâne este doar sinele, un sine mai puternic și mai hotărât.

Însă, în cazul nostru, al credincioșilor în Cristos, omul nostru de afară se mistuie, iar omul nostru dinăuntru se înnoiește (2 Cor. 4:16). Există o suferință ușoară și trecătoare, însoțită de multă strălucire, cercetare și ardere; rezultatul, însă, este că Îl câștigăm pe Dumnezeul răscumpărător ca electrum strălucitor.

Depindem de El, Îl prețuim și ne sprijinim pe El ca Dumnezeu răscumpărător. Nu tratăm doar tot ce stă între noi și El și Îl punem pe tron în ființa noastră, ci mergem și mai departe: Îi permitem să ne cerceteze, să ne lumineze și să ne ardă, astfel încât El să rămână în noi ca electrum.

Când alții se uită la noi, nu văd doar arderea: văd expresia radiantă a Dumnezeului răscumpărător!

Dacă pur și simplu rămânem deschiși față de Domnul în timp ce trecem prin toate aceste procese de cercetare, ardere și iluminare, dacă spunem pur și simplu „Amin” la ceea ce El face în noi, vom avea marea binecuvântare de a fi sub vizitarea Domnului.

El îi disciplinează pe cei pe care îi iubește. Judecata Sa începe de la casa Sa. În îndurarea și suveranitatea Sa, El ne judecă în această epocă, pentru a nu fi judecați împreună cu ceilalți atunci când Se va întoarce.

S-ar putea să nu ne placă focul și să dorim să scăpăm de ardere, dar Domnul ne ține acolo prin dragostea Sa și arde în noi ca dragoste până când toate impuritățile sunt mistuite!

Suntem plini de lucruri naturale, negative și vechi; pe măsură ce Domnul vine la noi și arde în noi, toate aspectele negative sunt mistuite, iar electrumul — Dumnezeul răscumpărător — rămâne în noi.

Când alții ne privesc, nici măcar nu trebuie să declarăm că Dumnezeul nostru este real pentru noi, căci ei văd electrumul strălucitor — Dumnezeul răscumpărător — rămânând cu noi. Ei au impresia că nu suntem ușori, ci oameni cu greutate, deoarece Dumnezeu strălucește în noi și prin noi.

Această ardere și infuzare rezultă doar în a câștiga mai mult din Dumnezeu, ci, mai mult decât atât, alții văd manifestarea Domnului, lucrarea Domnului și guvernarea Domnului.

El câștigă ceea ce urmărește în noi; El câștigă pe pământ ființele vii care se potrivesc pe deplin cu El și Îi corespund Lui din ceruri. El câștigă expresia glorioasă și radiantă a Dumnezeului răscumpărător pe pământ!

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Strălucește peste noi. Cercetează-ne. Scoate la lumină ceea ce trebuie expus. Îndepărtează prin ardere tot ce nu se potrivește cu Tine. Îndepărtează tot ce este natural și negativ. O, Doamne, suntem atât de plini de lucruri care împiedică strălucirea Ta. Pur și simplu ne deschidem Ție. Vrem să Te cunoaștem, să Te savurăm și să Te experimentăm ca Dumnezeu răscumpărător, ca fiind Cel ce arde și strălucește. Arde orice urmă de dragoste de sine, invidie, temperament iute, egoism și sine. Arde ura, vrajba și orice element de dezbinare din noi. O, Doamne, pe măsură ce omul de afară se mistuie, fie ca omul dinăuntru să fie înnoit! Fie ca omul de afară să fie mistuit, iar toate lucrurile negative să fie îndepărtate prin ardere, astfel încât să rămână doar Dumnezeul răscumpărător, ca electrumul strălucitor! Amin, Doamne, fă-ne expresia strălucitoare și radiantă a Dumnezeului răscumpărător! Arde în noi și judecă tot ce nu se potrivește cu Tine, pentru a putea fi manifestarea Domnului, parte din mișcarea Domnului și pe deplin pentru administrația și guvernarea lui Dumnezeu pe pământ! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Gain the Redeeming God as Electrum by His Burning to be His Radiant Expression, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 47 cu tema: Dumnezeul-Miel este pe tronul din interiorul cetății (ziua 5) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să fim sub prezența domnitoare a lui Cristos pentru a avea un cer senin cu tronul lui Dumnezeu deasupra lui

22/09/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

Punctul culminant al experienței noastre spirituale este să avem un cer senin, cu tronul lui Dumnezeu deasupra lui; calea de a ajunge în acest punct este să tratăm orice aspect din conștiința noastră asupra căruia Domnul strălucește și să-I permitem lui Dumnezeu să aibă preeminența în toate, fiind pe deplin supuși autorității și administrației Sale.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Vrem să avem un cer senin între noi și Tine. Fie ca între noi și Tine – și, de asemenea, între noi și ceilalți – să existe un cer limpede precum cristalul, un cer senin care se extinde. O, Doamne, vrem să tratăm orice ne întunecă cerul și vrem să Te vedem față în față. Te așezăm pe tron în ființa noastră. Fie ca un tron să fie stabilit în centrul ființei noastre și fie ca Dumnezeu să fie Cel care e pe tron! Amin, Isus este Domnul! Amin!

În Apocalipsa 22 vedem că, în centrul Noului Ierusalim, se află tronul lui Dumnezeu și al Mielului; din acest tron izvorăște un râu cu apa vieții care udă întreaga cetate și curge, de asemenea, prin porțile Noului Ierusalim, ajungând până la marginile pământului. Aleluia!

Acest tron nu apare doar în cartea Apocalipsa, ci poate fi văzut de-a lungul întregii Biblii. Unul dintre locurile în care este înfățișat tronul este capitolul 1 din cartea Ezechiel. Acest capitol din Ezechiel este cel mai profund din Biblie; dacă îl citim fără a ne exersa duhul și fără ajutorul slujbei, este ușor să observăm tot felul de lucruri interesante – chiar supranaturale – și să rămânem uimiți.

Însă, dacă ne exersăm duhul și abordăm acest capitol cu ajutorul slujbei epocii, vom pătrunde în profunzimile revelației divine pe care o conține.

Ezechiel a văzut cerul deschis și a avut viziuni de la Dumnezeu. Nu se afla în Țara Sfântă, ci în Babilon, lângă râul Chebar. Cu toate acestea, deși se afla în captivitate, el era deschis Domnului, avea cerul deschis și a primit o vizitație specială din partea lui Dumnezeu, însoțită de cuvântul Său.

Avem nevoie de vizitația Domnului oriunde ne-am afla. Avem nevoie să avem viziunile Sale, revelațiile Sale. Vrem ca Cuvântul să vină la noi în mod specific, așa cum a venit la Ezechiel, preotul. Avem nevoie de cuvintele speciale, proaspete, vii și dătătoare de viață ale lui Dumnezeu, care transmit revelația divină și care ne fac capabili să proclamăm și să explicăm ceea ce am văzut.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului pentru a vedea și a primi vorbirea Sa, chiar pentru a primi cuvintele Sale speciale, cuvintele Sale proaspete, cuvintele Sale vii și cuvintele Sale dătătoare de viață, care transmit revelația divină și explică ceea ce am văzut.

Să avem un cer senin, cu tronul lui Dumnezeu deasupra lui, tratându-ne conștiința și supunându-ne autorității și administrației lui Dumnezeu

Capitolul 1 din Ezechiel ne arată că punctul culminant al experienței noastre spirituale este să avem un cer senin, cu tronul lui Dumnezeu deasupra lui (vezi Ezechiel 1:22, 26). Care am spune că este punctul culminant al experienței noastre spirituale? Este să avem un cer senin, cu tronul lui Dumnezeu deasupra lui.

Pentru a ajunge în acest punct, trebuie să facem două lucruri: în primul rând, trebuie să tratăm orice aspect din conștiința noastră, căci cerul nostru este conștiința noastră; și în al doilea rând, trebuie să-I permitem lui Dumnezeu să aibă preeminența în toate și să fim pe deplin supuși autorității și administrației Sale.

În Ezechiel, vedem patru făpturi vii, care ne reprezintă pe noi, credincioșii în Cristos; deasupra capetelor lor era asemănarea unei întinderi, ca aspectul unui cristal strălucitor. Iar deasupra întinderii era asemănarea unui tron, ca înfățișarea unei pietre de safir, iar pe tron, deasupra, era Cineva cu înfățișare de om.

Cele patru făpturi vii Îl semnifică pe Cristosul corporativ și, în mod special, semnifică coordonarea Cristosului corporativ, coordonarea în Trupul lui Cristos. În expresia coordonată a Trupului lui Cristos, există un cer senin deasupra capetelor lor.

Acest cer este ca un cristal strălucitor. Și există Cineva pe tron, un Om; Acesta este Isus Cristos, omul-Dumnezeu. Iată, în cer Isus șade, Cristos Domnul e întronat; ca om, de Dumnezeu înălțat, cu gloria Sa e încununat.

Când avem un cer senin între noi și Domnul, vedem tronul lui Dumnezeu, iar Cristos este pe tron. Înainte de a fi mântuiți, eram în întuneric, iar cerul nostru era înnorat, întunecat și cețos; de asemenea, era îngust, lipsit de orice întindere. Însă, într-o zi, prin îndurarea Domnului, ne-am pocăit, ne-am mărturisit păcatele și L-am primit pe Domnul Isus ca Mântuitor al nostru (Marcu 1:15; 2 Corinteni 7:10).

După ce am făcut o mărturisire deplină, am simțit că, pentru prima dată, cerul de deasupra noastră era senin. Se crăpa de ziuă, norii se risipeau, iar ceața se ridica. Mai mult, cerul nostru se lărgea. Aceasta deoarece ne-am tratat conștiința noastră.

Felul de cer pe care îl avem ca creștini depinde de conștiința noastră. Trebuie să păstrăm o conștiință curată, o conștiință fără nicio ofensă față de Dumnezeu și față de oameni (Fapte 24:16).

Povestea cerului nostru este povestea conștiinței noastre. Dacă cerul nostru nu este senin, dacă conștiința noastră are ofense și pete înaintea Domnului, nu Îl putem vedea pe Domnul, nu există tron și nu avem râul cu apa vieții curgând.

Dacă există vreo ofensă în conștiința noastră, trebuie să o tratăm; trebuie să ne mărturisim păcatele în lumina Domnului (1 Ioan 1:7, 9). Suntem ființe vii și tratăm conștiința noastră până când avem un cer senin, deschis și în continuă expansiune; nu dorim să existe nimic între noi și Dumnezeu și nimic între noi și ceilalți, ci doar un cer senin.

Dorim să înlăturăm toți norii, barierele și negura, astfel încât să avem un cer senin, cu tronul lui Dumnezeu deasupra lui. Dorim să avem un cer pe deplin senin, care se lărgește continuu, ba chiar un cer limpede ca cristalul.

Dorim să Îl vedem pe Domnul față în față și chiar să avem tronul Său așezat în centrul ființei noastre. Tronul lui Dumnezeu este centrul universului și locul unde Se află Domnul; în același timp, acest tron este așezat în centrul ființei noastre.

Atunci când avem un cer senin, cu tronul lui Dumnezeu deasupra lui, El domnește în noi. Prezența Domnului nu poate fi niciodată separată de tronul Său; tronul Său se află în al treilea cer și, în același timp, tronul Său este în duhul nostru. Tronul Domnului este cu noi în permanență.

Fie ca noi să trăim și să ne aflăm sub un cer limpede ca cristalul, un cer senin cu tronul lui Dumnezeu deasupra, ba chiar un cer vast, având tronul Domnului deasupra. Când avem un cer senin, ne aflăm în mod spontan sub guvernarea tronului Domnului.

Nu suntem guvernați de lege într-un mod exterior, nici de poliție sau de instanțele de judecată, ci de prezența domnitoare a Domnului. Fie ca să ne păstrăm o conștiință curată, fără nicio ofensă față de Dumnezeu și față de oameni, mărturisindu-ne mereu păcatele și cerând iertare celorlalți.

Fie ca să-L întronăm pe Domnul în ființa noastră și să-I permitem lui Dumnezeu să aibă preeminența în noi. Fie să fim pe deplin supuși autorității și administrației Sale.

Totul depinde de menținerea unui cer senin. Prin noi înșine și de la noi înșine, nu ne putem supune lui Dumnezeu și nici nu dorim acest lucru; însă, atunci când ne îngrijim de conștiința noastră și avem un cer senin cu tronul lui Dumnezeu deasupra, ne supunem în mod spontan tronului Său.

Acesta este punctul culminant al experienței noastre spirituale: să avem un cer senin, cu tronul lui Dumnezeu deasupra lui.

Doamne Isuse, fie să atingem punctul culminant al experienței noastre spirituale având un cer senin, cu tronul lui Dumnezeu deasupra. Venim la Tine, Doamne. Vrem să avem un cer senin. Strălucește peste noi. Spunem „Amin” strălucirii Tale și tratăm orice ofensă, păcat sau călcare de lege. Vrem să Te vedem față în față. Fie să existe un cer limpede ca cristalul între noi și Tine, precum și între noi și ceilalți. Amin, Doamne, fie ca cerul nostru să fie senin, stabil, neschimbător și chiar să se extindă! Fie ca să existe o întindere vastă de cristal minunat între noi și Tine, astfel încât să Te putem vedea pe tron! Vrem să ne păstrăm o conștiință curată, o conștiință fără nicio ofensă față de Dumnezeu și față de oameni. Ne pocăim, Doamne, și mărturisim; vrem să cerem iertare celorlalți pentru că i-am ofensat. Fie ca în viața noastră creștină să avem un cer senin, având tronul lui Dumnezeu deasupra lui. Îți permitem să ai preeminența în noi. Ne supunem tronului Tău și acceptăm autoritatea și administrarea Ta. Domnește și împărățește în noi. Păstrează-ne sub tronul lui Dumnezeu în toate lucrurile, astăzi!

Atunci când ne exersăm duhul și ne tratăm conștiința, avem prezența domnitoare a lui Cristos – tronul lui Dumnezeu

Unii creștini ar putea spune că nu știu ce este tronul lui Dumnezeu; s-ar putea gândi că tronul lui Dumnezeu se află sus în cer și că nu-l putem vedea sau cunoaște.

În experiența noastră, tronul lui Dumnezeu este prezența domnitoare a lui Cristos. Când avem un cer senin, cu tronul lui Dumnezeu deasupra lui, simțim prezența domnitoare a lui Cristos; prezența Sa guvernează în noi.

Noi, cei care credem în Cristos, nu trăim în teamă de un Dumnezeu sfânt care ne va pedepsi dacă facem ceva greșit; dimpotrivă, Îl iubim pe Domnul Isus, ne rugăm pentru a avea părtășie cu El și iubim prezența Sa. Noi prețuim prezența Sa, iar prezența domnitoare a lui Cristos este în noi și cu noi.

Ne temem de un singur lucru: să pierdem prezența Domnului. Nu trebuie să ne temem de oameni sau de lucruri, ci de pierderea prezenței Domnului. Prezența Domnului este întotdeauna împreună cu tronul Său, iar tronul Domnului se află atât în al treilea cer, cât și în duhul nostru (Apoc. 4:2-3; Evr. 4:16; comp. cu 2 Tim. 4:22).

Dumnezeu este pe tron în al treilea cer și guvernează universul, administrând toate lucrurile; în același timp, tronul lui Dumnezeu este în duhul nostru.

Însuși Cristos, care șade pe tron în cer (Rom. 8:34), este acum și în noi (v. 10), adică în duhul nostru, unde se află locuința lui Dumnezeu. Prin regenerare, am fost uniți cu Domnul ca un singur duh, iar tronul lui Dumnezeu – prezența domnitoare a lui Cristos – se află acum în duhul nostru.

Când ne exersăm duhul și ne tratăm conștiința – mărturisindu-ne păcatele și rezolvând orice ofensă în lumina Domnului – avem prezența domnitoare a lui Cristos, tronul lui Dumnezeu.

Trebuie să ne dăm seama că, pe de o parte, Cristos șade la dreapta lui Dumnezeu, mijlocind pentru noi în permanență, iar pe de altă parte, Cristos este în noi, în duhul nostru. Duhul nostru este locuința Sa (Efes. 2:22).

Vedem acest lucru ilustrat în Geneza 28:12-17, unde Iacov – dintre toți oamenii de pe pământ, Iacov a primit această viziune – a văzut Betelul, casa lui Dumnezeu, poarta cerului. În Ioan 1:51, Domnul Isus a spus că El este poarta cerului, căci îngerii urcă și coboară peste Fiul Omului. Uimitor!

Iar astăzi, Cristos este în duhul nostru, fiind chiar unit cu noi ca un singur duh. Când ne întoarcem spre duhul nostru, Îl atingem pe Cristos și avem tronul lui Dumnezeu, deoarece prezența domnitoare a lui Dumnezeu se află în duhul nostru.

Nu trebuie să ne descurajăm dacă falimentăm din nou și din nou; s-ar putea să falimentăm atât de mult, încât să simțim nevoia să fugim de ceilalți și să ne refugiem în altă parte.

Așa a făcut Iacov, dar Dumnezeu l-a întâlnit și i-a dat o viziune a casei lui Dumnezeu. Atâta timp cât ne deschidem Domnului, El ne va arăta că Cristos Însuși, Cel care șade pe tron în cer, este acum în noi, în duhul nostru.

La Betel – casa lui Dumnezeu, locuința lui Dumnezeu, care este poarta cerului – Cristos este scara ce unește pământul cu cerul și aduce cerul pe pământ. Duhul nostru este locul locuinței lui Dumnezeu; duhul nostru este poarta cerului, unde Cristos este scara ce ne unește pe noi, oamenii de pe pământ, cu cerul, și El aduce cerul la noi.

Când ne întoarcem spre duhul nostru și ne exersăm duhul, avem un cer senin, cu tronul lui Dumnezeu deasupra lui, căci prezența domnitoare a lui Dumnezeu este în noi.

Îl atingem pe Domnul Isus Cristos, iar El ne unește cu Dumnezeu; avem sentimentul prezenței lui Dumnezeu, iar prezența Sa guvernează și domnește în noi. Aceasta este experiența tronului lui Dumnezeu în viața noastră.

Ori de câte ori ne întoarcem spre duhul nostru, intrăm prin poarta cerului și atingem tronul harului din cer prin Cristos, ca scară cerească. Cristosul din duhul nostru ne unește cu cerul, ne aduce cerul și ne introduce în cer; avem în noi prezența domnitoare a lui Dumnezeu.

Tronul de deasupra întinderii cristaline indică faptul că, ori de câte ori avem un cer senin în viața noastră creștină și în viața de biserică, vom fi sub guvernarea tronului; autoritatea din biserică este tronul de deasupra cerului senin.

Fie ca noi să aducem acest lucru înaintea Domnului și să fim sub prezența Sa domnitoare astăzi.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că locuiești în duhul nostru. Aleluia, duhul nostru este locașul lui Dumnezeu, locuința lui Cristos! Slavă Domnului, noi suntem locuința lui Dumnezeu în duh! Ne întoarcem astăzi spre duhul nostru. Te așezăm pe tron în ființa noastră. Vrem să avem un cer senin, cu tronul lui Dumnezeu deasupra lui. Amin, Doamne, fie ca să avem în noi prezența domnitoare a lui Cristos. Guvernează Tu și domnește în ființa noastră. Fie să vedem că Cristosul care șade pe tron în cer este acum și în noi, în duhul nostru, unit cu noi ca un singur duh! Slavă Domnului, Îl avem acum pe Cristos ca scară cerească ridicată în duhul nostru! Amin, Doamne, suntem uniți cu Tine și, când suntem în duhul nostru, cerul este adus la noi, iar noi suntem aduși în cer! Slavă Domnului, duhul nostru este locuința lui Dumnezeu, chiar poarta cerului! Vrem să ne întoarcem spre duhul nostru astăzi. Ne exersăm duhul pentru a atinge tronul harului din cer prin Cristos, ca scară cerească. Te așezăm pe tron, Doamne, și vrem să avem în noi prezența Ta domnitoare, tronul practic al lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Being under Christ’s Ruling Presence to have a Clear Sky with God’s Throne Above it, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 47 cu tema: Dumnezeul-Miel este pe tronul din interiorul cetății (ziua 3) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să-L întronăm pe Domnul în ființa noastră pentru a fi sub domnia Sa și a savura curgerea vieții

20/09/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, noi suntem cei care Îl întronăm pe Domnul în centrul ființei noastre, astfel încât un râu de apă vie să curgă în noi; Cristos este pe tron, iar când Îi dăm preeminența în toate lucrurile, fiind sub calitatea Sa de Cap, există o curgere a apei vieții în ființa noastră lăuntrică.

Doamne Isuse, Te întronăm în ființa noastră. Îți dăm preeminența. Tu ești Capul. Tu ești Domnul. Îți aducem întreaga noastră ființă și întreaga noastră zi, cu toate activitățile ei. Stabilește-Ți tronul în inima noastră. O, Doamne, nu noi suntem pe tron: Tu ești Domnul, Tu ești pe tron și Tu ai preeminența în noi! Curgi în noi! Fie ca un râu de apă vie să curgă din tronul lui Dumnezeu și al Mielului în ființa noastră! Amin!

În această săptămână abordăm un aspect minunat al lui Cristos, prezentat în cartea Apocalipsei: Dumnezeul-Miel este pe tronul din interiorul cetății. Privind la fragmente din capitolele 4, 21 și 22 ale Apocalipsei, precum și la unele pasaje din capitolul 1 al cărții Ezechiel, vedem că există un tron, iar Cristos Se află pe tron. Cât de mult Îl adorăm și I ne închinăm Domnului Isus și cât de mult Îl întronăm în ființa noastră!

În cartea Apocalipsei, Îl vedem pe Cristos nu în stadiul încarnării Sale (prezentat în Evanghelii) sau în stadiul includerii (prezentat în Epistole), ci în stadiul intensificării. În primul stadiu, ce; al încarnării Sale, El L-a adus pe Dumnezeul infinit în omul finit; El L-a unit, L-a contopit și L-a încorporat pe Dumnezeul Triunic cu omul tripartit și L-a exprimat, în umanitatea Sa, pe Dumnezeul plin de har, cu atributele Sale bogate, prin virtuțile Sale umane. Ce minunat!

Apoi, în al doilea stadiu, cel a includerii, Cristos este acum Duhul; în acest Duh sunt incluse toate aspectele și procesele lui Cristos, căci El este Duhul dătător de viață, Duhul compus și atotinclusiv, care este împreună cu duhul nostru. În stadiul includerii Sale, Cristos a fost născut ca Fiu întâi-născut al lui Dumnezeu, a devenit Duhul dătător de viață și îi regenerează pe credincioși pentru Trupul Său.

Astăzi ne aflăm în stadiul intensificării, căci Cristos, ca Duh, a fost intensificat de șapte ori. În stadiul intensificării Sale, Cristos Își intensifică mântuirea organică, produce biruitorii și finalizează Noul Ierusalim. Aleluia!

În stadiul intensificării, Duhul intensificat de șapte ori este intensificarea Dumnezeului Triunic, pentru a aduce biserica decăzută înapoi la bucuria de a-L savura pe Dumnezeu, pentru finalizarea economiei noutestamentare a lui Dumnezeu.

Trebuie să fim aduși înapoi la bucuria de a-L savura, experimenta și exprima pe Cristos în stadiul intensificării, pentru a putea fi biruitorii de care El are nevoie astăzi, cei care zidesc Trupul lui Cristos pentru finalizarea Noului Ierusalim! Amin!

Mielul-Dumnezeu este pe tron în cetate: Dumnezeul Răscumpărător este pe tron!

Trebuie să vedem că, potrivit cu Apocalipsa 4:2-3, 22:1-5 și 21:23, Mielul-Dumnezeu este pe tron în cetatea Noului Ierusalim. Vedem acest lucru atunci când ne exersăm duhul și suntem în duh. Așa cum a făcut apostolul Ioan când a auzit o voce spunând: „Suie-te aici!”, tot așa trebuie să facem și noi astăzi: trebuie să ne exersăm duhul pentru a vedea priveliștea din ceruri.

Când suntem în duhul nostru, vedem un tron așezat în cer. Când ne exersăm cu adevărat duhul, primul lucru pe care îl vedem este tronul. Venim sub guvernarea lui Dumnezeu, sub domnia Sa. Pur și simplu Îi acordăm Lui primul loc.

ÎI spunem: „Doamne, stabilește-Ți tronul în ființa mea. Vreau să fiu sub tronul Tău. Vreau să fiu sub calitatea Ta de Cap și sub domnia Ta!” Când vedem tronul, ne dăm seama că nu noi suntem cei de pe tron; noi suntem detronați, iar Cristos este întronat.

Când suntem în duhul nostru, suntem detronați, căci Cel care șade pe tron nu este sinele, ci Cristos, Mielul-Dumnezeu.

În 1 Ioan 3:4, ni se spune că păcatul este fărădelege; fărădelegea înseamnă să trăim într-un mod în care nu recunoaștem și nu acceptăm guvernarea lui Dumnezeu asupra omului.

Fărădelegea înseamnă că nu ne aflăm sub principiul guvernării lui Dumnezeu asupra noastră. Aceasta este esența păcatului. În loc ca Dumnezeu să fie pe tron, în experiența noastră, sinele este cel care ocupă tronul. O, Doamne Isuse! Trebuie să ne exersăm duhul pentru a vedea că Dumnezeu este pe tron. Vrem ca El să fie întronat în ființa noastră.

În Apocalipsa 22, vedem semnul Noului Ierusalim, iar primul aspect legat de acesta este tronul lui Dumnezeu și al Mielului, din care curge un râu cu apa vieții prin mijlocul străzii de aur, iar pomul vieții crește pe ambele părți.

Acestea sunt semne, adică simboluri cu semnificație spirituală. Aurul semnifică natura divină; atunci când ne exersăm duhul și Cristos este pe tron în ființa noastră, când Mielul-Dumnezeu este pe tron în centrul ființei noastre, viața divină curge în natura divină ca stradă.

Strada noastră, calea noastră, este natura divină. De multe ori ne aflăm la răscruce în viața noastră creștină și chiar în viața noastră umană; nu știm ce cale să alegem. Calea de urmat este întronarea Domnului în ființa noastră, astfel încât să existe o curgere a apei vieții care să ne călăuzească.

Calea unică din Noul Ierusalim are un râu cu apa vieții curgând prin mijlocul ei, iar pomul vieții crește de o parte și de alta a acestuia. Astăzi ne putem rătăci ușor dacă alegem calea greșită, dar când urmăm curgerea vieții care izvorăște din Mielul-Dumnezeu întronat în ființa noastră, nu ne vom rătăci niciodată.

Îi mulțumim Domnului că avem GPS-ul ceresc – satelitul prezenței lui Dumnezeu – în ființa noastră, pe măsură ce urmăm curgerea vieții care curge în natura divină, ca stradă unică în Noul Ierusalim. Pe măsură ce Îi permitem Domnului să stea pe tron în centrul ființei noastre, ne împărtășim din pomul vieții, care dă roade proaspete în fiecare lună.

Și Îi vom sluji în veci, căci Îi vom vedea fața, vom fi infuzați cu El și Îi vom sluji. Vom privi fața Domnului (2 Cor. 2:10; 3:18), vom fi infuzați cu însăși persoana Sa și vom deveni asemenea Lui în toate privințele.

Apoi, Îl vom curge spre exterior, căci revărsarea lui Dumnezeu prin noi este slujirea pe care I-o aducem Lui. Iar numele Său va fi pe frunțile noastre. Însemnul nostru, pecetea noastră, este Însuși Cristos. ÎI aparținem Lui. Suntem identificați cu El. El este în noi, iar noi suntem în El. Numele Său este pe fruntea noastră.

Trăim în lumină, căci nu mai este nevoie de lumina unei lămpi sau a soarelui; Domnul Dumnezeu va străluci peste noi și vom domni în vecii vecilor! Amin! Fie ca astăzi să-L punem pe Domn pe tron în ființa noastră, astfel încât Mielul-Dumnezeu să fie pe tron în cetate!

Doamne Isuse, ne exersăm duhul astăzi. Te iubim. Ne întoarcem spre Tine. Te punem pe tron în ființa noastră. Amin, Isus Cristos este Domnul! Fie să vedem că Cristos este pe tron. Fie ca Mielul-Dumnezeu să fie pe tron în centrul ființei noastre. Amin, Doamne, stabilește-Ți tronul în centrul ființei noastre. Te punem pe tron în noi. Îți dăm preeminența în toate lucrurile. Pur și simplu ne plasăm sub calitatea Ta de Cap și domnia Ta. Ne deschidem să bem din râul cu apa vieții care curge din tronul lui Dumnezeu și al Mielului. Amin, Doamne, bem din Tine ca din apa vieții și mâncăm din Tine ca pomul vieții, rămânând sub tron! Slavă Domnului, noi suntem în Cristos și Cristos este în noi! El este Domnul nostru și noi suntem sub domnia Sa! Numele Său este pe frunțile noastre și suntem una cu El pentru a-L exprima pe pământ! Amin, Doamne, Te lăudăm ca fiind Cel ce stă pe tron! Isus Cristos este Domnul! Mielul-Dumnezeu este pe tron! Slavă Domnului: un râu curge din tronul lui Dumnezeu și al Mielului în ființa noastră și, prin noi, către mulți alții! Amin!

Să-L întronăm pe Domnul în ființa noastră, supunându-ne autorității Sale, pentru a savura curgerea apei vieții

Elementul unic din experiența noastră creștină trebuie să fie tronul lui Dumnezeu și al Mielului; tronul Celui care a stabilit planul și al Celui care ne-a răscumpărat trebuie să fie elementul unic al experienței noastre creștine.

Aceasta înseamnă că trebuie să-L acceptăm pe Dumnezeul care a stabilit planul și pe Cristos care ne-a răscumpărat drept Cap, Domn și autoritate a noastră. Trebuie să fim dispuși să ne supunem autorității Sale de Cap.

Când ne exersăm duhul și Îl atingem pe Domnul, atingem imediat tronul lui Dumnezeu și ne dăm seama că Mielul-Dumnezeu este pe tron. El este Cel care a întemeiat planul și a plănuit toate lucrurile și tot El este Cel care ne-a răscumpărat. Când atingem tronul, când ne dăm seama că Dumnezeu este pe tron în ființa noastră, vom avea tronul lui Dumnezeu și al Mielului în centrul ființei noastre, în viața noastră creștină.

Ne dăm seama că nu trăim aici pentru noi înșine; trăim pentru împlinirea planului lui Dumnezeu. Suntem aici pentru a duce la îndeplinire ceea ce a realizat Cristos. Îl întronăm în ființa noastră, Îi acordăm preeminența și Îl experimentăm pe Mielul-Dumnezeu ca fiind Cel de pe tron, în autoritatea Sa de Cap și în domnia Sa.

În viața noastră de zi cu zi, în viața de familie, în viața de biserică și chiar în viața personală și profesională, trebuie să avem tronul lui Dumnezeu drept centru. Trebuie să cunoaștem prin experiență ce înseamnă ca Cristos să fie pe tron.

Da, Cristos este pe tron în univers, guvernând și domnind peste toate lucrurile, rânduind totul pentru a-Și împlini economia, dar El trebuie să fie pe tron și în centrul ființei noastre, în viața noastră de zi cu zi.

Totul trebuie să fie supus autorității Sale de Cap. Când Îl întronăm pe Cristos în ființa noastră, simțim imediat ceva plin de bogățiile lui Dumnezeu curgând în noi. Vom simți curgerea vieții care vine de la tronul lui Dumnezeu.

Curgerea Dumnezeului Triunic ca viață, ca rezervă de viață și ca totul al nostru, este prezentă în ființa noastră atunci când Cristos Se află pe tron, în centrul ființei noastre. Astfel Își împlinește Dumnezeu economia: curgând în ființa noastră.

Aceasta înseamnă că, în experiența noastră zilnică, trebuie să experimentăm curgerea Trinității Divine în noi și chiar din noi. Când ne trezim dimineața, trebuie să-L punem pe Domnul pe tron. Îi putem chiar spune Domnului:

„Doamne, Îți mulțumesc pentru o nouă zi în care să Te iau drept Domn al meu. Mă supun calității Tale de Cap pentru întreaga zi. O, Doamne, stabilește-Ți tronul în viața mea. Stabilește-Ți tronul în centrul ființei mele. Adu întreaga mea zi și viața mea cotidiană sub autoritatea tronului Tău!”

Dacă ne rugăm astfel Domnului în fiecare dimineață, simțim curgerea apei vieții înlăuntrul nostru. Când ne supunem autorității Domnului prin credință, exersându-ne duhul pentru a-L pune pe tron în ființa noastră, vom simți curgerea apei vii în ființa noastră.

Nu este un lucru mărunt să-L avem pe Dumnezeul Triunic curgând în noi! El curge în noi ca Acela care a stabilit un plan și care ne-a răscumpărat, și curge, de asemenea, ca Acela care este Duhul dătător de viață. Finalizarea Dumnezeului Triunic – Duhul care dă viață – curge în noi pentru a ajunge la noi ca apă vie.

Trebuie să avem multe astfel de conversații cu Domnul pe parcursul zilei. El Se află pe tron în cer, dar în viața noastră cotidiană trebuie să fie așezat pe tron în ființa noastră.

Această lume este plină de fărădelege și există chiar un mister al fărădelegii care lucrează astăzi printre oameni, mister ce va culmina în omul fărădelegii, Antihrist. Privim la cei din jurul nostru, vedem ce poartă, ce fac, lucrurile pe care le spun și modul în care vorbesc, și ne dăm seama că totul este fărădelege.

Însă ne întoarcem spre Domnul în duh și Îl punem pe Cristos pe tron în ființa noastră. Îi acordăm preeminența în toate lucrurile. Savurăm râul cu apa vieții care curge în adâncul ființei noastre și, așa cum ne spune Ioan 4, acest râu curge înăuntru, dar și țâșnește afară, izvorând spre viața eternă (vv. 13-14)! El curge înăuntru și curge afară! Slavă Domnului!

În timp ce ne desfășurăm activitățile zilnice, trebuie să-L punem pe Domnul pe tron. Putem merge la cumpărături, dar nu trebuie să renegăm tronul sau să recunoaștem existența unui tron doar în cer; trebuie să-L punem pe Domnul pe tron în ființa noastră.

Poate trebuie să ne îmbrăcăm pentru a merge la serviciu; atunci trebuie să-L punem pe Domnul pe tron în ceea ce privește hainele pe care le purtăm, modul în care ne comportăm și lucrurile pe care le spunem. În toate lucrurile, fie ele mari sau mici, trebuie să-L punem pe Domnul pe tron în ființa noastră.

Domnul trebuie să fie pe tron nu doar în timpul întrunirilor sau atunci când citim Biblia, ci în toate lucrurile, în tot ceea ce ține de noi; Cristos trebuie să fie pe tron. Trebuie să aducem acest lucru Domnului din nou și din nou, spunându-I cu toată sinceritatea:

Doamne Isuse, Te punem pe tron în ființa noastră. Vrem ca Tu să fii Domnul nostru. Te primim ca și Cap al nostru. Te primim ca fiind Soțul nostru. Stabilește-Ți tronul în mijlocul ființei noastre. Vrem să Te punem pe tron în toate lucrurile, fie ele mari sau mici. Amin, Doamne, Îți încredințăm viața noastră de zi cu zi, cu toate activitățile ei cotidiene. Stabilește-Ți tronul în centrul ființei noastre. Vrem să venim mereu la Tine în toate privințele și în legătură cu toate lucrurile. Vrem să primim și să savurăm curgerea vieții care vine de la tronul lui Dumnezeu și al Mielului. Amin, Doamne, ne supunem domniei Tale în viața noastră de familie, în viața de biserică, în afaceri și în viața personală. Pur și simplu Te punem pe tron în ființa noastră. Izbăvește-ne de orice fărădelege. Fie ca Cristos să stea pe tron în toate lucrurile, iar noi să fim detronați. Amin, Doamne, domnește și împărățește în noi. Fie ca bogățiile Tale să curgă în ființa noastră, pentru a ne umple, a ne satura și a ne pătrunde cu Tine Însuți! Adu întreaga noastră zi și viața noastră cotidiană sub autoritatea tronului Tău. Isus Cristos este Domnul! Slavă Domnului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enthrone the Lord in our Being to be under His Lordship and Enjoy the Flow of Life, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 47 cu tema: Dumnezeul-Miel este pe tronul din interiorul cetății (ziua 1) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.