dorim venirea Domnului

Așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului și iubim apariția Sa pentru a-L vedea ca steaua dimineții

01/10/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Pentru cei care biruiesc, Domnul Isus este steaua dimineții, ca răsplată, deoarece ei veghează pentru venirea Sa; trebuie să fim oameni care Îl iubesc pe Domnul și apariția Sa, care așteaptă cu nerăbdare venirea Sa, își pun toată speranța în El și se tem de El, astfel încât să nu ne complacem în plăcerile și bogățiile pământești, ci să privim venirea Sa ca fiind o încurajare.

Doamne Isuse, Te iubim. Te iubim, Doamne, și iubim apariția Ta. Vrem să trăim în prezența Ta astăzi. Veghem pentru întoarcerea Ta iminentă. Vino, dragă Doamne Isuse! Privim venirea Ta ca o încurajare. Nu vrem să ne lăsăm absorbiți de lucrurile lumii sau să fim legați de lucrurile din jurul nostru. Singura noastră speranță este în Tine. Sperăm în venirea Ta curând! Te iubim, Doamne, și așteptăm cu nerăbdare întoarcerea Ta! Amin!

Domnul Isus Se întoarce curând. Când El spune: „Vin curând”, noi s-ar putea să credem că va dura câteva zile sau luni, dar pentru Domnul, chiar și o mie de ani sunt ca o zi. Până când nu câștigă ceea ce urmărește, până când nu câștigă biruitorii pe care îi caută, El nu Se poate întoarce.

El vrea să Se întoarcă, iar noi trăim în lumina venirii Sale, considerând venirea Sa mereu ca pe un stimulent și ca o avertizare; însă El dorește să câștige realitatea Trupului lui Cristos trăită pe pământ.

Însă dacă privim în jurul nostru, vedem că, deși există atât de mulți creștini doar cu numele pe tot pământul, mulți dintre ei sunt preocupați de alte lucruri în afară de venirea Domnului. Unii se concentrează pe afaceri și spun că aceasta este chemarea lor de la Dumnezeu, în timp ce alții se concentrează pe o carieră sau o lucrare de succes.

Cine Îl așteaptă astăzi pe Domnul într-un mod pur, aștepând cu nerăbdare venirea Sa? Cine dă atenție astăzi la cuvântul profetic, ca unei lămpi care strălucește într-un loc întunecos?

Trebuie să fim astfel de oameni. Trebuie să fim dintre cei care nu caută să facă multe lucruri exterioare pentru Domnul sau în numele Său, ci pur și simplu vin la Domnul, Îl savurează, rămân în Cuvântul Său și iau aminte la cuvântul profetic.

Ne întoarcem la Cuvântul lui Dumnezeu, citim și ne rugăm pe baza Bibliei, primind cuvântul Domnului din ea ca hrană și ca încurajare. Pe măsură ce citim cu rugăciune zilnic Cuvântul lui Dumnezeu, având un timp stabilit pentru rugăciune și citire, Domnul Se va ridica treptat în inima noastră ca steaua dimineții.

El dorește să câștige biruitori – oameni ascunși, care trăiesc în secret, care Îl caută exclusiv pe El și nu se întinează cu ceea ce lumea are de oferit. Fie ca să fim astfel de oameni astăzi; fie să fim asemenea lui Daniel și tovarășilor săi, căutându-L pe Domnul și refuzând să mâncăm hrana întinată și care întinează, pe care vrăjmașul o oferă cu dărnicie tuturor.

Cristos va fi steaua dimineții pentru biruitorii Săi în mod secret, înainte de a Se arăta ca Soare al dreptății în împărăție

Cât Îi mulțumim Domnului și-L lăudăm că ne-a regenerat cu viața Sa și ne-a făcut copii ai lui Dumnezeu, parte a împărăției lui Dumnezeu! Îl iubim, Îl urmăm cu dragoste și dorim să câștigăm mai mult din El! Amin!

În timp ce așteptăm întoarcerea Domnului, ne dăm seama că El va fi steaua strălucitoare de dimineață care va apărea celor ce biruiesc (Apoc. 22:16). El este simbolizat de luminătorii cerești iar în prezent ne aflăm în noaptea întunecată a acestui veac; pentru cei ce biruiesc, Domnul va apărea ca steaua dimineții. Acest lucru este de o mare însemnătate.

Când a venit Domnul pentru prima dată, imediat după nașterea Sa, pe cer a apărut o stea care i-a călăuzit pe niște magi din răsărit să-L găsească (Mat. 2:2, 9-10). Nu iudeii religioși – cei care aveau Scripturile și le păzeau – au văzut steaua, ci niște oameni păgâni din răsărit.

În Apocalipsa 2:28, Domnul îi promite biruitorului că îi va da steaua dimineții. Iar în Apocalipsa 22:16 ni se spune că El este steaua dimineții.

La a doua Sa venire, Domnul va fi steaua dimineții ca răsplată pentru cei ce biruiesc, pentru cei ce veghează așteptând venirea Sa. Tuturor celorlalți, El li va apărea doar ca soare (Mal. 4:2). El va apărea ca steaua dimineții în mod secret, celor ce biruiesc, celor care sunt veghetori și așteaptă venirea Sa.

Nu trebuie să încercăm să stabilim locul unde El Se întoarce, ci pur și simplu să ne concentrăm asupra Domnului, să luăm aminte la cuvântul profetic și să permitem stelei dimineții să răsară în inima noastră. El va răsări dinlăuntrul nostru.

Înainte de a veni în mod secret pentru a-i răpi pe credincioșii Săi care veghează și Îl așteaptă, Domnul trebuie să răsară în noi, zi de zi, ca steaua dimineții. El este steaua dimineții strălucitoare care locuiește în noi, iar noi trebuie să venim la El în fiecare zi și să-L lăsăm să răsară în noi.

Când Domnul Se va întoarce, pe de o parte, El va veni din cer și toți Îl vor vedea; pe de altă parte, însă, într-un mod subiectiv, El va veni dinlăuntrul nostru, căci El trăiește în noi, și Se va ridica și va veni din interiorul nostru.

Atunci vom fi arătați împreună cu El, căci vom fi așa cum este El (1 Ioan 3:2). Ce minunat va fi! Așteptăm cu nerăbdare acest moment; nu L-am văzut niciodată, dar toți așteptăm clipa în care Îl vom vedea față în față.

Înainte de a veni în mod deschis și public, El răsare în noi ca steaua dimineții. La întoarcerea Sa, Cristos va fi soarele care răsare pentru poporul Său în general (Mal. 4:2), dar steaua dimineții, în mod special, pentru cei care Îl iubesc și veghează. Vrem să fim astăzi dintre cei care Îl iubesc și veghează.

Pentru copiii lui Israel, El este Rădăcina și Sămânța lui David, aspect legat de împărăție; pentru noi, credincioșii în Cristos care biruiesc, El este steaua dimineții strălucitoare.

Steaua de dimineață apare înainte de ceasul cel mai întunecat, înaintea zorilor. Ceasul cel mai întunecat al acestei epoci va fi reprezentat de ultimii trei ani și jumătate – marele necaz – după care va răsări ziua împărăției. În împărăție, Domnul va apărea public poporului Său ca soare, și toți Îl vor vedea ca soare strălucitor.

Însă înainte de marele necaz, Cristos va apărea în mod privat biruitorilor Săi ca steaua dimineții. Dorim să fim aceia care Îl câștigă pe El ca steaua dimineții astăzi, ba chiar să-L avem pe El ca steaua dimineții răsărind în inimile noastre, astfel încât, înainte de marele necaz, El să Se dea nouă ca steaua dimineții.

Fie ca noi să primim îndurarea și harul Domnului pentru a fi biruitorii Săi astăzi. Fie ca noi să avem parte de apariția Sa lăuntrică, zi de zi. Fie ca noi să rămânem în Cuvântul Său viu și luminos pentru a avea parte de apariția Sa, de ivirea Sa ca steaua dimineții!

Doamne Isuse, Te iubim și iubim apariția Ta. Vrem să ne pregătim pentru venirea Ta. Vrem să Te câștigăm ca steaua dimineții. Amin, Doamne, ne dăm Ție astăzi pentru a Te savura în Cuvântul Tău. Răsari în noi ca steaua dimineții. Fie ca noi să avem parte de apariția Ta astăzi, în timp ce luăm aminte la cuvântul profetic. Amin, Doamne, veghem pentru venirea Ta. Tânjim după apariția Ta. Vino, dragă Doamne Isuse! Fie ca Tu să Te ivești în noi ca steaua dimineții, zi de zi. Fie ca cerul dintre noi și Tine să fie senin și să rămânem în prezența Ta. Ne exersăm duhul pentru a Te atinge, a Te savura și a Te experimenta. Ne ocupăm de orice împiedică strălucirea Ta și de tot ce blochează prezența Ta. O, Doamne, iubim să petrecem timp cu Tine în ascuns, să stăm în Cuvântul Tău și să primim strălucirea Ta! Iubim să fim în prezența Ta, să facem toate lucrurile sub privirea ochilor Tăi și să fim împreună cu Tine. Fie ca Tu să ni Te arăți zilnic ca steaua dimineții până când, înainte de ceasul cel mai întunecat, vei veni ca steaua dimineții strălucitoare pentru a ne lua să fim cu Tine! Te iubim, Doamne!

Așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului, iubim apariția Sa, ne temem de El și ne punem nădejdea în El!

Domnul Isus ne-a spus, la sfârșitul cărții Apocalipsa (care este ultima carte din Biblie), că El vine curând. În Apocalipsa 22:12, El a spus: „Iată, Eu vin curând”. În versetul 20, a spus din nou: „Da, Eu vin curând”. Când auzim acest cuvânt, răspunsul nostru plin de dragoste ar trebui să fie: „Amin! Vino, Doamne Isuse” (v. 20).

Ca mireasă a lui Cristos, suntem împreună cu El, Îl iubim și iubim apariția Sa; tânjim după venirea Sa și dorim ca El să Se întoarcă (2 Tim. 4:8). Fie ca noi să chemăm mereu venirea Sa, considerând întoarcerea Sa iminentă drept o încurajare pentru viața noastră de zi cu zi. La fel ca primii discipoli și apostolii, trebuie să tânjim după întoarcerea Domnului și să așteptăm cu nerăbdare venirea Sa.

În inimile lor, apostolii credeau cu tărie că Domnul va veni curând, chiar în timpul vieții lor. Prin urmare, ei au trăit o viață de pregătire pentru a doua venire a Domnului. De-a lungul epocilor, cei care L-au căutat pe Domnul cu dragoste au așteptat cu nerăbdare venirea Sa și au trăit pregătindu-se pentru întoarcerea Sa iminentă.

Odată, M. E. Barber mergea alături de Watchman Nee și, trăind în lumina apariției Domnului, se aștepta ca El să Se întoarcă chiar în momentul în care aveau să dea colțul.

Viața noastră pe pământ, după ce suntem mântuiți, este o viață de pregătire și de așteptare a venirii Domnului. Aceasta înseamnă că trebuie nu doar să Îl savurăm pe Domnul în Cuvântul Său pentru a primi hrană spirituală, ci, mai mult, să așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului și să iubim apariția Sa.

Apostolul Pavel era convins, spre sfârșitul alergării sale pe pământ, că Domnul îl va răsplăti cu cununa dreptății; însă el a spus că Domnul îi va răsplăti nu doar pe el, ci și pe toți cei care au iubit apariția Sa.

Pe de o parte, biruim în mod individual, căci fiecare dintre noi are propria lui alergare înaintea Domnului – cursa pe care o alergăm în viața creștină și urmărirea personală a lui Cristos în dragoste. Pe de altă parte, toți cei care iubesc apariția Domnului vor fi răsplătiți de El, la venirea Sa, cu steaua dimineții.

În 1 Tesaloniceni, o carte scurtă de cinci capitole, vedem dorința arzătoare a apostolului Pavel ca Domnul să Se întoarcă. Fiecare dintre cele cinci capitole se încheie cu referirea la venirea Domnului. Deși această carte a fost scrisă pentru credincioșii nou-mântuiți, Pavel a sădit în ei dorința după venirea Domnului, astfel încât să iubească apariția Sa.

Fie ca noi să-l luăm pe apostolul Pavel drept model, astfel încât și noi să-L iubim pe Domnul și să iubim apariția Domnului. Pe măsură ce iubim apariția Sa, așteptăm cu nerăbdare venirea Sa (Fil. 3:20; 1 Tes. 1:10).

Viitorul nostru nu este aici, pe pământ; nu muncim pentru a ne clădi o carieră și un viitor strălucit, ci, mai degrabă, ne dăm seama că viitorul nostru este împreună cu Domnul.

Felul nostru de viață arată că nu avem nicio speranță pe acest pământ; viitorul nostru este împreună cu Domnul, iar speranța noastră este în Domnul care vine. El este destinul nostru veșnic.

Timpul s-a scurtat, venirea Domnului este aproape, iar noi așteptăm cu nerăbdare venirea Sa. Așteptăm venirea Sa așa cum cei despărțiți de o rudă așteaptă sosirea iminentă a acesteia pentru a se revedea. Așteptăm întoarcerea Sa așa cum o viitoare mireasă își așteaptă ziua nunții.

În același timp, cei dintre noi care au soție să fie ca și cum n-ar avea, cei care plâng – ca și cum n-ar plânge, iar cei care se bucură – ca și cum nu s-ar bucura; trăim în lumina venirii Domnului.

În timp ce așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului, cumpărăm lucruri, dar suntem ca și cum nu le-am poseda, și folosim lumea fără a abuza de ea, căci chipul acestei lumi trece (1 Cor. 7:29-31).

Cristos este speranța noastră. Speranța noastră este în Domnul care vine. Speranța noastră nu stă în alegerea unui nou guvern sau în munca asiduă pentru a ne întreține familia și a ne asigura viitorul.

Ne dăm toată silința la serviciu, studiem după puterile noastre și ne trăim viața creștină în familie și în biserică, dar speranța noastră este în Domnul care vine.

Îl iubim pe Domnul și iubim apariția Sa și, de asemenea, ne temem de Domnul. Nu ne strângem bogății pentru ca sufletul nostru să se bucure și să petreacă, așa cum a făcut bogatul din Luca 12, deoarece nu știm când ni se va cere sufletul (v. 20).

Avem doar ziua de azi; nu ne concentrăm nici asupra trecutului, cu eșecurile sau succesele lui, nici asupra viitorului, cu grijile acestuia, ci asupra lui Cristos, astăzi.

Îl iubim pe Cristos astăzi. Îl savurăm astăzi. Îl așteptăm astăzi. Îl iubim pe Domnul și apariția Sa și așteptăm venirea Domnului. Privim venirea Sa ca fiind o încurajare.

Suntem recunoscători pentru ziua de azi; căci, atâta timp cât avem ziua de azi, atâta timp cât mai avem suflare, Îl iubim pe Domnul și apariția Sa, așteptăm venirea Sa și ne temem de Domnul, deoarece vrem să fim biruitorii Săi care Îl vor câștiga ca steaua dimineții!

Doamne Isuse, Te iubim și așteptăm cu nerăbdare venirea Ta. Iubim apariția Ta. Amin, vino, Doamne Isuse! Te iubim, Doamne, și iubim apariția Ta. Vrem să trăim în prezența Ta astăzi, îndreptându-ne întreaga ființă spre Tine. Nu iubim lumea nici lucrurile din lume, ci Îl iubim pe Domnul și apariția Sa. Amin, Doamne, nu vrem să fim încurcați de lume și de lucrurile ei, ci să ne punem nădejdea în Tine! Nădejdea noastră nu este în această lume: nădejdea noastră este în Domnul care vine! Amin, Doamne, Tu ești destinul nostru veșnic. Nu avem nimic aici, în această lume: Te vrem doar pe Tine! Îți mulțumim că ne-ai dat o casă în care să locuim, o familie alături de care să fim și minunata viață de biserică. Vrem să trăim o viață în lumina venirii Tale. Te așteptăm cu nerăbdare, Doamne, așa cum o mireasă își așteaptă ziua nunții ei! Tu ești scumpul nostru Mire și noi suntem pregătiți să fim mireasa Ta! Tânjim după venirea Ta! Îți mulțumim că ne-ai dat ziua de azi! Îți mulțumim că avem suflare. O, câtă vreme avem suflare, așteptăm cu nerăbdare venirea Ta și privim venirea Ta ca încurajare! Vino, dragă Doamne Isuse! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Earnestly Wait the Lord’s Coming and Love His Appearing to see Him as the Morning Star, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 48 cu tema: Cristos care vine cu răsplată și pedeapsă, o lampă strălucind într-un loc întunecos și Cristos care le apare în mod privat biruitorilor Săi (ziua 5) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Prin vorbirea Domnului către noi, suntem pregătiți să fim mireasa Sa dorind venirea Sa

20/02/2026 by Credincios in Cristos 6 Comments

Prin vorbirea Domnului către noi, suntem pregătiți să fim mireasa Sa glorioasă, cu dorința pentru revenirea Sa, căci ascultăm glasul Lui, ne menținem părtășia cu El și ne rugăm ca Domnul, ca Preaiubitul nostru, să se întoarcă, chiar să grăbească venirea Sa, fiind una cu Ioan pentru a spune: Vino, Doamne Isuse! Amin, vino, dragă Doamne Isuse!

Noi, credincioșii în Cristos, devenim mireasa frumoasă și glorioasă a lui Cristos dacă suntem sârguincioși să rămânem în procesul de sfințire a dispoziției pentru a fi înfrumusețați zilnic.

Domnul a făcut totul, El face totul și El va face totul; trebuie doar să-L iubim și să cooperăm cu El. Ca Răscumpărător al nostru, El S-a dat pe Sine Însuși pentru biserică pentru a obține biserica.

Astăzi, ca Duh dătător de viață, Cristos sfințește biserica prin cuvântul Său viu pentru a o înfrumuseța și a o curăța. Și în viitor, El va fi Mirele care prezintă biserica Lui Însuși, glorioasă, fără pată sau zbârcitură. Aleluia!

Ca mireasă a lui Cristos, suntem înfrumusețați prin faptul că Cristos este introdus în noi, astfel încât El să strălucească din noi și să fie exprimat prin noi.

Astăzi, în viața de biserică, în recâștigarea Domnului, Dumnezeu are o lucrare principală, care este lucrarea Sa autentică, lucrarea de a ne pregăti să fim mireasa Sa glorioasă. Cum o face El?

Este prin intermediul sfințirii dispoziționale, adică prin El, ca Duh dătător de viață care curge în noi prin cuvântul Său, astfel încât El să ne poată sfinți și transforma.

Cristos ne vorbește astăzi ca Duh dătător de viață în cuvântul Său, iar dacă ne deschidem către El și venim la El cu fața descoperită, vom fi spălați de apa din cuvânt.

Există o spălare atunci când ne întoarcem inima către Domnul și venim la El în cuvânt: Domnul ne vorbește cuvântul Său viu și suntem spălați, curățiți și sfințiți, chiar înfrumusețați pentru a fi mireasa Sa glorioasă.

În cele din urmă, devenim biserica Lui glorioasă, mireasa frumoasă și glorioasă a lui Cristos, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de genul acesta. Mireasa este îmbrăcată în in fin, strălucitor și curat, care reprezintă dreptățile sfinților.

Prin spălarea cu apă în Cuvântul lui Dumnezeu, suntem curățiți, spălați și sfințiți, iar Cristos adaugă elementul Său ființei noastre. Rezultatul este că devenim o mireasă a lui Cristos fără pată, fără prihană și glorioasă.

Ce minunat e că Dumnezeu aduce biserica într-un loc în care nimic nu se poate spune împotriva ei în niciun fel! Slavă Domnului!

Prin faptul că avem vorbirea Domnului, suntem pregătiți să fim mireasa Sa dorind venirea Sa

Atât Efeseni 5:26-27, cât și Cântarea Cântărilor 8:13-14 ne arată că prin vorbirea Domnului cu noi suntem pregătiți să fim mireasa Sa glorioasă, cu o dorință fierbinte pentru venirea Sa. Amin!

În Cântarea Cântărilor 8, căutătoarea iubitoare Îi spune Domnului, iubitului ei, că vrea să-I audă glasul și tânjește ca El să vină curând. Iubita Preaiubitului ei Îl roagă pe El, care locuiește în credincioși ca în grădinile Sale, să o lase să-I audă glasul, pe măsură ce tovarășii ei ascultă glasul Lui.

Pe de o parte, ea lucrează pentru Domnul, dar pe măsură ce lucrează pentru El și trăiește înaintea Lui, ea ascultă vorbirea Lui. Îl iubim pe Domnul, ne ostenim pentru El, trăim înaintea Lui și, pe măsură ce facem aceasta, vrem să-L auzim pe Domnul vorbindu-ne, căci această vorbire ne pregătește să fim mireasa Sa.

Domnul locuiește în grădini; El nu locuiește doar în grădina noastră, ci în multe grădini, în cei care Îl caută. Pe de o parte, putem fi cei care Îl iubesc pe Domnul și Îl urmăresc, chiar își doresc cu ardoare venirea Sa, iar Domnul locuiește în grădina noastră (Cântarea Cântărilor 6:2).

Pe de altă parte, Domnul locuiește și în multe alte grădini. Domnul nostru, Preaiubitul nostru, locuiește în inimile oamenilor. El locuiește nu numai în inimile celor care Îl urmează în mod absolut, ci și în inimile tuturor celor în care Își găsește plăcerea.

Cu toții învățăm să ascultăm vorbirea Domnului. Noi și tovarășii noștri, cu toții învățăm să ascultăm vorbirea Domnului. Fiind cei care Îl iubesc pe Domnul, Îl caută pentru satisfacție și Îl urmăresc în dragoste, noi adoptăm atitudinea de a-L asculta pe Domnul și de a tânji după vorbirea Sa.

Asta vedem în Efeseni 5:25-27; Îl iubim pe Domnul ca Mire al nostru și venim la El pentru a-I auzi glasul și a fi spălați de apa din Cuvânt. Acest lucru ne produce ca mireasă a Lui, care Îi va fi prezentată Lui ca Mirele nostru ca fiind glorioasă, fără pată și fără cusur.

Cheia pentru a fi pregătiți ca mireasă glorioasă a lui Cristos este să ascultăm vorbirea Domnului. Aceasta înseamnă că suntem înceti la vorbire și grabnici la ascultare. Ne oprim din lucrarea noastră, ne întoarcem inimile către Domnul și vrem să-L privim față în față (2 Corinteni 3:16-17).

Încetăm să vorbim despre lucruri mărunte, nu ne concentrăm asupra lucrurilor pământești și Îl ascultăm pe Domnul. Fie ca noi toți să adoptăm această atitudine de a-L asculta pe Domnul, realizând că viețile noastre depind de cuvintele Domnului și lucrarea noastră depinde de poruncile Sale.

Dacă Domnul nu ne vorbește, nu putem face nimic. Dacă nu avem vorbirea Domnului, nu putem iniția ceva sau spune ceva. Vrem să fim cei care ascultă vorbirea Domnului. Fără vorbirea Domnului, fără a avea vorbirea Lui proaspătă și instantanee, nu avem nicio revelație, lumină sau cunoaștere.

Viața noastră de credincioși în Cristos depinde în totalitate de vorbirea Domnului. Fie ca noi să învățăm să fim astfel de oameni astăzi, iubindu-L pe Domnul și iubind vorbirea Lui.

În Cântarea Cântărilor, căutătoarea iubitoare a lui Cristos Îl roagă pe Cel ce locuiește în credincioși ca în grădinile Sale să o lase să-I audă glasul în timp ce tovarășii ei ascultă glasul Lui (8:13; comp. cu 4:13-16; 5:1; 6:2).

Chiar dacă lucrăm pentru Domnul și în Domnul, făcând lucrarea pe care El ne-a însărcinat-o să o facem pentru El ca Preaiubitul nostru, trebuie să ne menținem părtășia cu El. Trebuie să stăm la picioarele Lui și să ascultăm cuvintele Lui, ascultându-L mereu (vezi Luca 10:38-42).

Viețile noastre depind de cuvintele Domnului, iar lucrarea noastră depinde de poruncile Sale (Apocalipsa 2:7; 1 Samuel 3:9-10; comp. cu Isaia 50:4-5; Exod 21:6). Îl ascultăm și apoi vorbim. Ascultăm cuvintele Domnului și apoi ne putem mișca. Numai atunci când Domnul ne vorbește putem face ceva sau spune ceva.

Fără cuvintele Sale, fără vorbirea Lui prezentă, nu avem nicio revelație, lumină sau cunoaștere personală despre Cristos ca Împărat al nostru (Isaia 6:1, 5), Domn al nostru (2 Corinteni 5:14-15), Cap al nostru (Coloseni 2:19) și Soț al nostru (2 Corinteni 11:2).

Viața noastră de credincioși în Cristos și iubitori ai Domnului Isus, care Îl urmăresc și vor să-L câștige depinde în totalitate de vorbirea Domnului. Aceasta ar trebui să fie realitatea vieții noastre de zi cu zi ca creștini și, de asemenea, a trăirii noastre în viața de biserică.

Așteptăm întoarcerea Domnului și dorim să avem vorbirea Lui. Vorbirea Lui prezentă și instantanee este totul pentru noi. El este Capul nostru, Soțul nostru, Împăratul nostru și Domnul nostru; El este, de asemenea, Mirele nostru și ne place să avem părtășie cu El, să ascultăm cuvintele Lui și să fim una cu El. O, Doamne! Amin!

Doamne Isuse, Te iubim și iubim vorbirea Ta. Tu ești iubitul nostru. În timp ce așteptăm întoarcerea Ta, vrem să ascultăm vorbirea Ta. Fă-ne cei care aud. O, Doamne, pe măsură ce ne trăim viața creștină și lucrăm împreună cu Tine și pentru Tine, vrem să fim cei care ascultă vorbirea Domnului. Lasă-ne să auzim vocea Ta, căci numai aceasta ne poate călăuzi până la întoarcerea Ta. Amin, Doamne, lasă-ne să auzim vocea Ta astăzi. Viața noastră depinde de cuvintele Tale. Lucrarea noastră depinde de poruncile Tale. O, Doamne, fără cuvintele Tale nu avem nicio revelație, lumină sau cunoaștere personală a lui Cristos ca Împărat, Domn, Cap și Soț al nostru! Te iubim, Doamne, ca Cel care locuiește în grădini! Tovarășii noștri ascultă vocea Ta – lasă-ne să o auzim! Grăbește-te, dragă Doamne Isuse, să vii! Vorbește-ne! Descoperă-Te nouă. Descoperă-ne să Te vedem și dă-ne să auzim ceea ce vorbești bisericilor. Amin, Doamne, grăbește-te să vii, dragul nostru Preaiubit, ca o gazelă sau un pui de cerb pe munții de mirodenii! Vino, dragă Doamne Isuse!

Ca mireasă iubitoare a Domnului, ne rugăm ca Iubitul nostru să Se grăbească să Se întoarcă curând!

Ca și credincioși în Cristos, care Îl iubesc pe Domnul și Îl urmăresc în dragoste, aspirăm să facem parte din mireasa Domnului, biserica Sa glorioasă, pentru care El se va întoarce curând.

Vrem să auzim vorbirea Domnului și să o ascultăm, iar dorința noastră este ca Domnul să vină. Viața noastră creștină depinde de vorbirea Domnului, iar lucrarea noastră creștină depinde de poruncile Sale.

El este Iubitul nostru, iar noi suntem căutătorii Lui iubitori. Pe de o parte, căutarea noastră plină de dragoste față de Domnul este foarte personală și intimă, căci Îl iubim, vrem să-L sărutăm și dorim să fim cu El; El locuiește în grădina noastră într-un mod intim și personal.

Pe de altă parte, suntem zidiți împreună pentru a fi mireasa lui Cristos, mireasa iubitoare și glorioasă a lui Cristos care se roagă ca Domnul să vină. Domnul îi cheamă și astăzi pe biruitorii Săi, căci El dorește ca toți cei care au urechi să audă ce vorbește Duhul bisericilor.

Când ascultăm vorbirea Domnului, când avem urechi să auzim ce vorbește El, ne vom ruga ca Preaiubitul nostru să se grăbească să Se întoarcă în puterea învierii Sale pentru a instaura dulcea și frumoasa Sa împărăție, care va umple întregul pământ (Apocalipsa 11:15; Daniel 2:35).

El dorește să vină, iar noi tânjim după venirea Sa. Îl iubim, suntem transformați și conformați chipului Său și El este gata să se întoarcă.

Rugăciunea de la sfârșitul Cântării Cântărilor este cuvântul final al acestei cărți poetice, portretizând unirea și comuniunea dintre Cristos ca Mire și iubitorii Săi ca mireasă.

Noi suntem iubitorii Domnului, căutătorii Lui iubitori și ascultăm vorbirea Domnului și ne rugăm ca El să se întoarcă curând. Acesta nu este ceva ce doar căutătoare iubitoare din Cântarea Cântărilor s-a rugat și a dorit; aceasta este rugăciunea care încheie întreaga Biblie.

Ultima rugăciune din Biblie este în Apocalipsa 22:17, care spune: Și Duhul și mireasa zic: „Vino!” Și cine aude să zică: „Vino!” Dorința noastră este ca Domnul să vină curând. Mai întâi, El spune: „Iată, Eu vin curând!” Acum noi zicem: „Amin, vino, Doamne Isuse” (v. 20).

Când ascultăm vorbirea Domnului, nu suntem doar infuzați cu ceea ce El este pentru a fi schimbați în interior și transformați în chipul Său, ci, mai mult, vorbim ceea ce vorbește El. El vorbește ceva și noi spunem Amin vorbirii Sale.

Cea mai profundă dorință a Domnului, ca Mire al nostru Iubit, este ca El să se întoarcă; când ascultăm vorbirea Domnului, vom spune: „Amin, Vino, Doamne Isuse!”

Dorința Domnului, din adâncul inimii Sale, este să vină curând și să-Și stabilească împărăția frumoasă și dulce, ca să umple tot pământul, astfel încât pământul și cerul să fie noi și pline de dreptate.

Așadar, spunem „Amin, vino, Doamne Isuse, și fie ca Împărăția Ta să vină!” Vino, Doamne Isuse!, este ultima rugăciune din Biblie; întreaga Biblie se încheie cu dorința venirii Domnului, exprimată ca o rugăciune.

Pe măsură ce ascultăm cuvintele Domnului și vorbim ceea ce spune El, vorbind rugăciunile Sale ca El să se întoarcă curând, suntem pe deplin una cu Domnul, așa cum mireasa este una cu mirele.

Când El se va întoarce, experiența noastră va fi ca cea a unei picături de apă care a dispărut în ocean; nu va mai fi loc de înaintare, deși valul poate merge întotdeauna mai adânc. Amin!

Când astăzi atingem punctul maturității în viață și unității cu Domnul, fiind una cu vorbirea Lui pentru a vorbi același lucru, încă avem trupul nostru care trăiește în această lume, dar nu putem să nu strigăm: „Grăbește-te, Preaiubitul nostru, să vii!”

Îl iubim nespus de mult, dar un lucru ne lipsește: vrem să fim eliberați din acest trup al umilinței și să fim aduși în gloria Sa!

Credem că, atunci când Se va întoarce, credința se va transforma în fapte și, în loc de rugăciune, vom lăuda! Dragostea noastră se va desăvârși într-o perfecțiune fără umbră și Îl vom sluji Domnului în domeniul fără păcat. O, ce zi va fi aceea!

Doamne Isuse, vino curând! Te iubim. Suntem una cu Tine. Iubim locuirea Ta interioară. Ne deschidem Ție pe deplin din interior. Ascultăm vorbirea Ta. Suntem una cu Tine ca să spunem: Vino, Doamne Isuse! Amin, grăbește-te, iubitul nostru, să vii! Vino curând ca gazela sau ca puiul de cerb! Vino și întemeiază împărăția Ta dulce și frumoasă, care va umple întregul pământ! Amin, Doamne, suntem pe deplin una cu Tine și vorbim ceea ce Tu vorbești. Exprimăm dorința Ta în rugăciunea noastră. Deși trăim pe acest pământ, inima noastră este cu Tine și în Tine. Deși trupul nostru este aici pe pământ făcând una sau alta, întreaga noastră ființă este cu Tine și dorim cu ardoare să Te întorci curând! Amin, Doamne, tânjim după venirea Ta ca să ne transformi credința în fapte! Vino, Doamne Isuse, și desăvârșește iubirea într-o perfecțiune fără umbră! Vrem să-Ți slujim în domeniul fără păcat! Vino în Împărăția Ta! Vino cu toți sfinții Tăi să întemeiezi Împărăția Ta! Amin, vino, Doamne Isuse!