primim îndurarea Domnului

Să găsim har în ochii Domnului și să fim contopiți cu Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu

06/10/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Trăind în epoca plină de răutate a vremii sale, Noe a găsit har înaintea lui Iehova; noi trebuie să ne apropiem de tronul harului în duhul nostru pentru a primi îndurare și a găsi har pentru ajutor la vremea potrivită, și trebuie să umblăm cu Dumnezeu, astfel încât El să Se poată contopi cu noi pentru clădirea lui Dumnezeu, pentru ca El să câștige un om-Dumnezeu corporativ – contopirea lui Dumnezeu cu omul.

Doamne Isuse, fie ca noi să fim cei care găsesc har în ochii lui Dumnezeu astăzi! Venim la Tine! Ne exersăm duhul. Aplicăm sângele Tău prețios. Venim cu îndrăzneală la tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har. Amin, Doamne, dă-ne mai mult har astăzi. Vrem să Te savurăm ca har, căci doar harul Tău ne acoperă toate nevoile noastre! Contopește-Te mai mult cu noi. Zidește-Te pe Tine în noi și zidește-ne pe noi în Tine astăzi! Amin!

Este minunat să vedem că acești trei oameni – Noe, Daniel și Iov – sunt modele ale unei vieți de biruitor și că, prin ei, vedem ceva din modul în care Dumnezeu Se distribuie în om.

La Noe, Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa, căci El este credincios în păstrarea legământului Său veșnic – simbolizat de curcubeu – de a Se distribui în noi și de a obține o manifestare glorioasă a lui Cristos. Ce legământ minunat!

El nu doar promite că nu va distruge pământul printr-un potop, ci, mai mult, încheie un legământ prin care să ne infuzeze cu Cristos și să ne facă expresia lui Cristos. Slavă Domnului!

La Daniel, vedem ceva despre Cristos ca centralitate și universalitate a mișcării lui Dumnezeu. De asemenea, în cartea lui Daniel, vedem că scopul economiei lui Dumnezeu este de a avea un Cristos corporativ – piatra zdrobitoare, tăiată fără ajutorul unei mâini, care va zdrobi marele chip omenesc.

Cristos Își câștigă biruitorii astăzi, iar noi dorim să fim biruitorii Săi; El Se va întoarce cu ei ca mireasa Sa pentru a distruge guvernarea umană și a întemeia împărăția lui Dumnezeu, umplând astfel întregul pământ cu împărăția lui Dumnezeu! Slavă Domnului!

La Iov, vedem multă suferință, plângeri și murmurări; el se afla sub lucrarea Duhului. Duhul ne trece pe noi, cei care Îl iubim pe Cristos, prin procesul transformării – prin înnoirea Duhului Sfânt, pe măsură ce Îl vedem pe Dumnezeu – pentru ca noi să-L câștigăm pe Dumnezeu!

Amin, când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu! Când Îl vedem pe Dumnezeu, când Îl privim, suntem infuzați cu ceea ce este Dumnezeu și suntem transformați după chipul Său, astfel încât să devenim la fel ca El în viață, natură, înfățișare și expresie, dar nu și în Dumnezeire.

Întregul Dumnezeu Triunic lucrează și Se distribuie în noi, așa cum se vede în viața și lucrarea lui Noe, a lui Daniel și a lui Iov.

Noe a găsit har înaintea lui Iehova: Vino la tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har astăzi!

În zilele lui Noe, situația din lume era extrem de rea, iar fiecare înclinație și gând al inimii omului erau rele și răzvrătite. În mijlocul unei astfel de situații corupte, îl vedem pe Noe; Geneza 6:8 ne spune că Noe a găsit har înaintea lui Iehova.

Însă Noe a găsit har; acest mic cuvânt, „însă”, ne arată că fiecare dintre noi poate găsi har înaintea lui Dumnezeu. Avem nevoie să găsim har astăzi. În mijlocul oamenilor decăzuți din jurul nostru, trebuie să fim cei care găsesc har înaintea lui Dumnezeu.

Ce este harul? Harul este Însuși Dumnezeu, devenind puterea, înțelepciunea și totul pentru Noe, astfel încât acesta să poată face față situațiilor în care se afla, să înfrunte toate acele lucruri, să trăiască o viață evlavioasă și chiar să lucreze pentru Dumnezeu la construirea corăbiei.

Viața și lucrarea lui Noe dezvăluie cât de mult poate face harul pentru noi, oamenii decăzuți (vv. 1-14). Harul este cel care face totul în noi și pentru noi în viața noastră creștină. Harul nu este ceva ce Dumnezeu face sau ne dă; harul este minunatul Cristos, Cel care ne poartă poverile, făcând totul în noi și în locul nostru, spre desfătarea noastră (Matei 24:37-39; 2 Corinteni 12:7-9).

Astăzi, noi trăim în zilele lui Noe; inimile oamenilor sunt îndreptate spre rău, există atâta corupție și imoralitate, iar oamenii au devenit carne.

Însă noi putem veni astăzi la tronul harului; Evrei 4:16 ne îndeamnă să ne apropiem cu îndrăzneală de tronul harului, pentru a primi îndurare și a găsi har, spre a avea parte de ajutor la momentul potrivit. Putem veni înaintea Domnului în duhul nostru, căci El Se află pe tronul harului în duhul nostru.

Când ne exersăm duhul și atingem tronul harului, savurăm har. Pe de o parte, carnea este prezentă peste tot în jurul nostru și chiar în noi; pe de altă parte, avem harul cu duhul nostru. De multe ori, carnea ne tulbură atât de mult, făcându-ne să păcătuim, să falimentăm și să fim slabi, ba chiar neputincioși în a face voia lui Dumnezeu.

Pe măsură ce trecem prin multe experiențe umane și falimentăm atât de des, ne dăm seama că carnea reprezintă prezența diavolului; însă, Îl lăudăm pe Domnul, căci avem harul ca prezență a lui Dumnezeu cu duhul nostru (Gen. 6:3, 8; Rom. 7:17-21; Evr. 4:16; 1 Cor. 15:10).

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să putem înfrunta prezența lui Satan — carnea — avem nevoie de prezența lui Dumnezeu, care este harul cu duhul nostru.

Avem nevoie să găsim har în fiecare zi. Nu trebuie să încercăm să ne tratăm carnea, să o îmbunătățim, să o acoperim sau să o scuzăm; trebuie pur și simplu să lăsăm carnea deoparte și să ne întoarcem spre duhul nostru pentru a găsi har și a primi îndurare, spre a avea ajutor la momentul potrivit.

S-ar putea chiar să-I cerem Domnului să îndepărteze carnea, dar El ne va spune, așa cum i-a spus lui Pavel, că harul Său ne este suficient, căci puterea Sa este desăvârșită în slăbiciunea noastră.

Putem fi foarte puternici în carnea noastră, dar ne dăm seama că suntem atât de slabi când vine vorba de duhul nostru; Domnul dorește să depindem de El ca har — ba chiar să găsim har pentru ajutor la momentul potrivit, în fiecare zi — astfel încât harul să facă totul în noi pe măsură ce depindem de Domnul.

Singura cale prin care putem înfrunta prezența lui Satan este să avem prezența lui Dumnezeu. Nu putem face nimic în privința cărnii, dar există un loc unde putem merge: tronul harului. Pe măsură ce carnea ne frustrează și ne face să falimentăm, putem găsi har în ochii Domnului întorcându-ne către duhul nostru.

Chiar și atunci când ne rugăm, carnea este prezentă cu noi, împiedicându-ne și tulburându-ne. Frustrarea cauzată de carnea ne forțează să venim la tronul harului. O, fie ca noi să ne întoarcem din nou și din nou! Fie ca noi să ne întoarcem de la carnea la duhul nostru! Fie ca noi să renunțăm la orice speranță legată de carnea și să nu încercăm să o tratăm, ci mai degrabă să găsim har în ochii Domnului întorcându-ne către duhul nostru!

Satan este în carnea noastră, dar Dumnezeu este în duhul nostru; în loc să încercăm să-l tratăm pe Satan din carnea noastră, fie ca noi să ne întoarcem către duhul nostru, astfel încât Dumnezeu să-l trateze pe Satan și, prin urmare, să trateze carnea!

Dumnezeu este mai mare decât Satan, iar Satan este mai mare și mai puternic decât noi; nu trebuie să-l tratăm pe Satan în noi înșine, ci trebuie să ne întoarcem către duhul nostru și să găsim har în ochii Domnului!

Când Dumnezeu una cu noi, când venim la Domnul în duhul nostru și stăm una cu El, ne împărtășim din har, iar vrăjmașul este învins.

Rezultatul harului este dreptatea; dacă Îl savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca har, avem dreptate. Prin puterea harului, tăria harului și viața harului, putem fi drepți înaintea lui Dumnezeu, unii față de alții și chiar față de noi înșine (Rom. 5:17, 21; 2 Pet. 2:5).

Când suntem în carne, nu suntem drepți înaintea lui Dumnezeu și nici unii față de alții; nu suntem drepți nici măcar față de noi înșine, căci suntem în carne și nu suntem drepți.

Însă, atunci când găsim har în ochii Domnului întorcându-ne către duhul nostru pentru a atinge tronul harului, Îl savurăm pe Cristos și trăim în mod spontan dreptatea. Pur și simplu devenim drepți înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.

Doamne Isuse, vrem să fim cei care găsesc har în ochii Domnului astăzi! Amin, Doamne, ne exersăm duhul și venim la Tine în duhul nostru. Venim cu îndrăzneală la tronul harului. Ne întoarcem, dragă Doamne, de la carnea noastră și venim la Tine în duhul nostru. O, Doamne Isuse, carnea noastră este atât de puternică, căci Satan este în carnea noastră. Așadar, ne întoarcem de la carnea noastră către duhul nostru. Vrem să avem prezența lui Dumnezeu cu noi prin exersarea duhului nostru, căci Domnul ca har este cu duhul nostru! Aleluia, deși Satan este în carnea noastră, Dumnezeu este în duhul nostru, iar Dumnezeu este mai mare decât Satan! Amin, Doamne, venim astăzi cu îndrăzneală la tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har pentru ajutor la vremea potrivită. Avem nevoie de ajutorul Tău la vremea potrivită! Avem nevoie de îndurarea și de harul Tău! O, Doamne, fie ca noi să găsim har în ochii Domnului astăzi! Păstrează-ne întorcându-ne către duhul nostru pentru a veni la tronul harului! Fie ca să Te savurăm ca har și să Te trăim ca dreptatea noastră! Fie ca să avem viața harului pentru a fi drept cu Dumnezeu, unii cu alții și chiar cu noi înșine!

Clădirea lui Dumnezeu este un om-Dumnezeu – umblă cu Dumnezeu și lasă-L pe Dumnezeu să Se contopească cu tine pentru clădirea lui Dumnezeu

Pe de o parte, Noe a găsit har înaintea lui Iehova; pe de altă parte, el a umblat cu Dumnezeu și a construit corabia (Gen. 6:8-22). Noe a umblat cu Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a descoperit ce era pe inima Sa; prin urmare, Noe a construit corabia pentru împlinirea economiei divine (Evrei 11:7; 1 Pet. 3:20-21; Mat. 16:18).

Corabia a fost prima clădire din Vechiul Testament. Prima clădire a lui Dumnezeu din Scripturi este corabia lui Noe, care Îl semnifică pe Cristos ca fiind clădirea lui Dumnezeu și a omului. Arca lui Noe a fost un tip reprezentativ al clădirii lui Dumnezeu, căci clădirea lui Dumnezeu, potrivit întregii revelații din Biblie, este un om-Dumnezeu (Ioan 1:14; 2:19; 1 Cor. 3:9, 16-17; Apoc. 21:2, 22; Efes. 2:22; Ps. 27:4).

Când Dumnezeu a creat toate lucrurile, El a săvârșit o lucrare cu mâinile Sale, însă elementul lui Dumnezeu nu se afla în creație sau în lucrarea pe care a făcut-o în vechea creație. Însă în clădirea Sa, Dumnezeu Se contopește cu creația Sa.

Ca ființe umane, prin naștere, suntem doar parte din creația lui Dumnezeu, dar nu suntem parte din clădirea lui Dumnezeu. Însă, prin regenerare, primim viața lui Dumnezeu și devenim parte din clădirea lui Dumnezeu.

Cu cât Dumnezeu Se contopește mai mult cu noi, cu atât suntem mai mult parte din clădirea lui Dumnezeu. Clădirea lui Dumnezeu nu este ceva exterior, căci El nu locuiește în temple făcute de mâini omenești. El locuiește în om și dorește să câștige o clădire în care ceva din divinitate să fie contopit cu ceva din umanitate.

Iacov a văzut viziunea clădirii lui Dumnezeu când era în drum spre Laban; a avut un vis în care îngerii lui Dumnezeu urcau și coborau pe scara cerească, iar când s-a trezit, a luat piatra care îi servise drept pernă și a transformat-o într-un stâlp, a turnat ulei peste ea și a numit acel loc Betel – casa lui Dumnezeu.

Duhul lui Dumnezeu (simbolizat prin ulei) este turnat peste piatră (simbolizând umanitatea transformată) pentru a deveni clădirea lui Dumnezeu.

Prima persoană care a fost astfel clădirea lui Dumnezeu este Isus Cristos. Când a venit, El a fost Dumnezeu contopit cu omul. Dumnezeu era în om, omul era în Dumnezeu, iar Dumnezeu era peste Isus ca Duh.

Cristos a fost Dumnezeu contopit cu omul, divinitatea contopită cu umanitatea, pentru a fi clădirea lui Dumnezeu. Prima clădire a lui Dumnezeu din Scripturi a fost corabia lui Noe (Gen. 6:14-16); această arcă este o arhetip a lui Cristos, Răscumpărătorul, care avea să ne fie Mântuitor.

Cristos a venit ca Răscumpărător și, de asemenea, ca Mântuitor al nostru. Când credem în Cristos, suntem puși în El, iar El ne răscumpără, ne eliberează de judecata lui Dumnezeu, ne salvează și ne oferă siguranță și refugiu în fața judecății, întocmai cum corabia a fost toate acestea pentru Noe și familia sa.

Trebuie să vedem realitatea spirituală a corabiei, care este Cristos – omul-Dumnezeu – ca Răscumpărător și Mântuitor al nostru. El este Cuvântul încarnat, care a devenit carne și Și-a stabilit locuința printre noi (Ioan 1:1, 14).

El este Răscumpărătorul nostru și, prin credința în El, suntem mântuiți și, mai mult, suntem contopiți cu El, fiind zidiți în El și cu El! Construirea corabiei prefigurează zidirea Cristosului corporativ – biserica, Trupul lui Cristos – folosind elementul bogățiilor lui Cristos drept material de zidire (Matei 16:18; 1 Corinteni 3:9-12a; Efeseni 3:8-10; 4:12).

Când suntem în Cristos, nu doar că suntem eliberați și salvați de judecata lui Dumnezeu, ci suntem și zidiți împreună pentru a forma Cristosul corporativ. Prin credința în Cristos, suntem răscumpărați, eliberați și salvați de judecată și suntem uniți cu El, contopiți cu El, pentru clădirea lui Dumnezeu.

Acum facem parte din contopirea lui Dumnezeu cu omul, din clădirea lui Dumnezeu cu omul și în om. Trăim în această unire organică cu Domnul pentru a face parte din Cristosul corporativ, biserica, Trupul lui Cristos.

Noi zidim biserica, Trupul lui Cristos, și rămânem în Cristos în toate lucrurile. Îi mulțumim Domnului că Și-a contopit natura divină cu natura noastră umană pentru a face din noi o clădire divină, un om-Dumnezeu corporativ!

Doamne Isuse, vrem să umblăm cu Dumnezeu astăzi și să construim corabia pentru împlinirea economiei divine! Amin, Doamne, credem în Tine ca Răscumpărător și Mântuitor al nostru! Slavă Domnului; prin credința în Cristos suntem răscumpărați, scăpați de judecata lui Dumnezeu și mântuiți! Aleluia, acum suntem în siguranță în Cristos, căci El este refugiul nostru, iar judecata lui Dumnezeu nu ne-a atins! Amin, Doamne, Te lăudăm pentru că ești Răscumpărătorul și Mântuitorul nostru! Îți mulțumim nu doar pentru că ne-ai răscumpărat și mântuit, ci, mai mult, că Te-ai contopit cu noi! Uimitor, noi, oamenii, suntem contopiți cu Dumnezeu pentru a face parte din clădirea lui Dumnezeu și a omului! Amin, clădirea lui Dumnezeu este un om-Dumnezeu! Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ai contopit natura Ta divină cu natura noastră umană pentru a face din noi o clădire divină! Vrem să umblăm cu Dumnezeu astăzi și să rămânem în duhul nostru, astfel încât să putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos, Cristosul corporativ! Fie ca noi să zidim astăzi corabia, în viața de biserică, fiind tot mai mult contopiți cu Dumnezeu pentru clădirea Sa! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, May we Find Grace in the Eyes of the Lord and be Mingled with God for God’s Building, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Să trăim și să lucrăm conform viziunii epocii pentru a schimba epoca (ziua 3) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Primim îndurarea Domnului pentru a fi un model pentru credincioși, trăind în Duhul

10/11/2024 by Credincios in Cristos 4 Comments

Chiar și în perioada declinului bisericii, când există o tendință de mers în jos și majoritatea poporului lui Dumnezeu se îndepărtează de la credință, trebuie să fim parte din rămășița poporului lui Dumnezeu care primește îndurare de la Domnul pentru a-I rămâne credincioși și trebuie să fim un model de oameni care trăiesc în duh și fac toate lucrurile în duhul contopit. Amin!

Săptămâna aceasta ajungem la subiectul „Să fim întăriți în harul care este în Cristos Isus pentru a fi învățători, soldați, concurenți, agricultori și lucrători”. Suntem încă în cartea 2 Timotei, în principal în capitolul 2; aici vedem câteva imagini vii despre ceea ce înseamnă a fi un model pentru credincioși. Pentru a fi un astfel de model, avem nevoie de îndurarea Domnului, astfel încât să fim făcuți să fim învățători, soldați, concurenți, agricultori și lucrători.

Trebuie să fim păstori-învățători, cei care îi învață și îi păstoresc pe sfinți pentru a intra în savurarea adevărului din Cuvântul lui Dumnezeu. Mai mult, trebuie să luptăm lupta cea bună a credinței, fiind soldați în armata Domnului care stau în picioare pe pământ pentru interesele lui Dumnezeu. Trebuie să luptăm lupta bună până când terminăm cursa și primim premiul.

Trebuie să fim cei care luptă pentru credință și trebuie să fim ca un fermier, muncind cu răbdare și așteptând rezultatul. Apostolul Pavel a fost o asemenea persoană. El a încredințat multor frați ceea ce știa și avea și le-a spus să încredințeze aceste lucruri unor oameni credincioși, care vor fi capabili să învețe pe alții. El a vrut ca toată lumea să fie în acest fel, să-i urmeze modelul.

Mai ales în aceste zile de astăzi, când biserica se confruntă cu un astfel de declin, când nu există doar sinele, carnea, lumea și Satan care ne distrag atenția și trebuie să fie tratați, ci există și degradarea bisericii, noi trebuie să existe modele adecvate în viața de biserică. Trebuie să fim împuterniciți de harul lui Dumnezeu care este în Cristos Isus.

Degradarea nu este doar în general în creștinismul religios; este cumva parte din sângele nostru religios. Cum biruim degradarea? Trebuie să fim împuterniciți de har. De asemenea, trebuie să ne exersăm duhul, înflăcărându-ne duhul. Harul ne dă putere să înflăcărăm duhul; când ne înflăcărăm duhul, savurăm împuternicirea harului. Acesta este un ciclu: harul care ne împuternicește și exersarea duhului nostru.

Fie ca harul Domnului să fie cu duhul nostru și să savurăm harul Său, îndurarea Sa și pacea Sa. În acest timp de degradare, avem nevoie de îndurarea Domnului într-un mod intensificat, pentru a putea să-I fim credincioși Domnului până la sfârșit. Fie ca noi să vedem modelul lui Pavel și al altora și să le urmăm modelul în viața de biserică. Trebuie să fim un model pentru credincioșii în Cristos, astfel încât nu numai prin cuvânt, ci și prin viața noastră să-i hrănim și să-i întărim să trăiască viața creștină.

Să primim îndurarea Domnului pentru a-I fi credincioși și pentru a fi un model pentru credincioși

Trăim într-o epocă a degradării bisericii; există o tendință de a merge în jos astăzi și cei mai mulți dintre poporul lui Dumnezeu se depărtează de revelația pură din Cuvântul lui Dumnezeu și de scopul lui Dumnezeu. Chiar și în această perioadă de declin, trebuie să fim printre rămășița poporului lui Dumnezeu care primește îndurare de la Domnul pentru a-I rămâne credincioși Lui și chiar a fi un model pentru credincioși (1 Cor. 7:25b; 1 Împ. 19:14, 18:5)

Dumnezeu lucrează întotdeauna în principiul unei rămășițe; deși El îi cheamă pe toți cei din poporul Său, doar unii răspund chemării Sale de a fi biruitorii Săi. Fie ca Domnul să ne arate îndurare pentru ca noi să-I fim credincioși și să fim un model pentru credincioși.

În epistolele lui Pavel, vedem nu numai modelul lui Pavel, ci și cel puțin alți cinci frați care au fost un model pentru credincioși. Pavel ca model a fost înmulțit și duplicat în alți cinci frați, iar ei au primit îndurare de la Domnul pentru a-I fi credincioși până la sfârșit.

Modelul lui Onisifor

Onisifor a fost unul dintre modele din Noul Testament; el a fost un biruitor care s-a împotrivit tendinței generale și a stat împotriva curentului descendent pentru a-l împrospăta pe Pavel, fără să se rușineze de întemnițarea apostolului datorită însărcinării Domnului (2 Tim. 1:16-18).

Acest frate a fost un biruitor; el l-a înviorat pe ambasadorul Domnului în duh, suflet și trup și nu i-a fost rușine de Pavel când era în închisoare, ci mai degrabă a avut grijă de el. Deși toți cei din Asia s-au îndepărtat de el, cel mai probabil fiindu-i rușine de întemnițarea lui Pavel, Onisifor nu se temea să fie asociat cu Pavel.

Pavel era un canal mare de aprovizionare, dar chiar și el avea nevoie de înviorare și păstorire. Onisifor l-a căutat cu sârguință și l-a găsit în închisoare și l-a slujit pe Pavel cât a putut de bine.

Onisifor înseamnă „cel care aduce profit”; el a fost un creștin care a adus servicii valoroase apostolului Pavel la Roma și la Efes, în timp ce Pavel era în închisoare. Era un om care a fost bun cu prietenul său. Avem nevoie de mulți Onisifori în viața de biserică de astăzi, cei care aduc un profit sfinților, le adaugă ceva pozitiv, îi slujesc și îi împrospătează.

Doamne Isuse, fă-ne un Onisifor de astăzi. Fă-ne cei care ne împotrivim tendinței generale de degradare a bisericii de astăzi. Fie ca noi să stăm împotriva tendinței de a merge în jos astăzi și să-i împrospăm pe sfinți în duh, suflet și trup. Fie ca să le dăm sfinților ceva pozitiv, un profit, administrându-le pe Cristos și având grijă de nevoile lor. Fă-ne un plus, nu un minus. Fie ca noi să-i căutăm pe sfinți, să avem grijă de ei, să slujim nevoilor lor și să le împrospătăm ființa pentru a merge mai departe cu Domnul!

Modelul lui Timotei

Timotei a fost o persoană care a fost pe deplin perfecționat și echipat pentru a administra cuvântul lui Dumnezeu; nu a avut grijă doar de o biserică locală, ci s-a confruntat și cu declinul bisericii (2 Tim. 3:13-17; Fil. 2:19-22; 1 Cor. 4:17; 1 Tim. 1:16; 4:12).

Mai mult, Timotei avea un suflet asemănător cu apostolul Pavel pentru a avea grijă cu adevărat de biserică împreună cu toți sfinții și pentru a le aminti căile lui Pavel care erau în Cristos. Amin! Deși era un tânăr conlucrător al lui Pavel, Timotei era plin de credință și era, de asemenea, perfecționat și echipat pentru a administra cuvântul lui Dumnezeu.

Iată aici un frate tânăr care dorea să fie perfecționat; trebuie să avem o astfel de inimă, fiind dispuși să fim perfecționați chiar și de cei imperfecți. Trebuie să fim dispuși să fim echipați pentru a administra cuvântul lui Dumnezeu.

Și în lucrarea Domnului, trebuie să avem un suflet asemănător cu frații care preiau conducerea, nu să facem propriile noastre lucruri, inițiind propria noastră lucrare sau făcând ceea ce credem că ar trebui să facem. Mai degrabă, în timp ce suntem cu sfinții, trebuie să le amintim sfinților căile lui Pavel care au fost în Cristos, fiind identificați cu Domnul și, de asemenea, cu modelele pe care El ni le-a lăsat să le urmăm.

Fie ca noi să fim mântuiți de a căuta propriile noastre lucruri, nu cele ale lui Cristos Isus. Fie ca noi să slujim împreună cu sfinții pentru evanghelie și să dăm ca învățătură același lucru peste tot în fiecare biserică – învățătura economiei eterne a lui Dumnezeu. Nimeni să nu ne disprețuiască tinerețea, ci mai degrabă să fim un model pentru credincioși în cuvânt, în purtare, în dragoste, în credință, în curăție.

Doamne Isuse, fă-ne astăzi un Timotei, o persoană care dorește să fie perfecționat și echipat cu Cuvântul lui Dumnezeu. Amin, Doamne, ne deschidem Ție și ne deschidem spre perfecționarea în Trup. Fă-ne dispuși să fim perfecționați și echipați, astfel încât să putem administra cuvântul lui Dumnezeu. Fie ca să învățăm să avem grijă de sfinți și să ne confruntăm cu declinul tot mai înrăutățit al bisericii. Fie ca noi să fim una cu sfinții noștri care slujesc pentru a avea grijă cu adevărat de sfinți împreună cu toți sfinții conform lui Dumnezeu. Amin, Doamne, mântuiește-ne de a ne căuta propriile lucruri! Vrem să căutăm lucrurile lui Cristos și să avem grijă de sfinții în dragoste!

Modelul lui Luca

Luca era medicul iubit; a fost un tovarăș credincios al lui Pavel până la martirajul său (vezi Col. 4:14; Filem. 24; 2 Tim. 4:11). Biserica primară l-a recunoscut pe Luca ca autor al Evangheliei după Luca și al cărții Faptele Apostolilor. Calitatea sa de autor este evidentă din stilul compoziției celor două cărți.

El nu era un evreu; el era dintre neamuri (Col. 4:14, 11), probabil un grec asiatic şi un medic. El i s-a alăturat lui Pavel în lucrarea sa începând cu Troa și l-a însoțit în ultimele sale trei călătorii de slujire (vezi Fapte 16:10-17; 20:5-21:18; 27:1-28:15). Luca a fost un model pentru credincioși, pentru că a fost un tovarăș credincios al lui Pavel până la martirajul apostolului.

Așa cum Evanghelia lui Marcu reflecta părerile lui Petru despre viața și slujirea Domnului, evanghelia după Luca reflecta părerile lui Pavel. La un moment dat, Pavel a spus: Doar Luca este cu mine. Aici era slujitorul epocii, unul dintre cei mai mari apostoli, și el era însoțit doar de Luca.

Luca a avut grijă de Pavel, cel mai probabil prelungindu-i viața umană prin grija sa ca și medic. Nu există niciun mesaj pe care Luca l-a dat și nici o lucrare pe care a făcut-o, decât să fie cu Pavel și să aibă grijă de el, fiind alături de el pentru a-și îngriji nevoile. Acesta este ceea ce trebuie să fim, credincioși Domnului și slujitorilor Săi până la sfârșit și, prin urmare, să fim un model pentru credincioși prin trăirea noastră.

Doamne Isuse, fă-ne la fel ca Luca astăzi, cei care suntem tovarăși-credincioși împreună cu sfinții, având grijă de nevoile lor și slujindu-le. Avem nevoie de îndurarea Ta, Doamne, ca să-Ți fim credincioși până la capăt. Vrem să ne focalizăm nu pe a face o lucrare mare pentru Tine sau să fim elocvenți și capabili, ci să fim un tovarăș credincios al sfinților și un model pentru credincioși. Îndură-Te de noi, dragă Doamne, ca să fim găsiți credincioși până la capăt.

Modelul lui Tit

Tit a umblat în același duh și în aceiași pași ca și Pavel pentru a avea grijă de biserici (2 Cor. 7:6-7; 12:18; Tit 1:4-5; 3:12; cf. 2 Tim. 4: 10). Tit a fost unul dintre conlucrătorii lui Pavel, un tânăr conlucrător care a umblat în același duh ca și Pavel, chiar și a umblat în aceiași pași ca și apostolul, pentru a avea grijă de biserici.

Pavel l-a trimis pe Tit la corinteni și le-a spus că Tit este acolo pentru a merge în aceiași pași ca și Pavel, chiar și în același duh. Venirea lui Tit la corinteni a fost venirea lui Pavel la ei, pentru că ei erau una în duh și chiar și chiar și umblarea lor era la fel.

Tit a fost numit chiar de Pavel, Copilul meu autentic. Ce model era el pentru credincioși! Iată aici un frate tânăr care a fost dispus să coopereze cu conlucrătorul său mai în vârstă în așa fel, reprezentându-l cu fidelitate și fiind absolut în același duh, mergând în aceiași pași, fără a încerca să facă nimic diferit.

Tit nu a inventat ceva, nu a spus cuvintele sale, nici nu și-a făcut propria lucrare; el a umblat în același duh și aceiași pași ca și apostolul. Fie ca noi să fim ca Tit astăzi, să nu facem propriile noastre lucruri în lucrarea Domnului, ci alăturându-ne sub conducerea fraților mai în vârstă și lucrând cu credincioșie împreună cu ei.

Fie ca noi să învățăm de la conlucrătorii mai în vârstă și să fim la fel în suflet cu ei în Domnul, chiar umblând în aceleași pași de credință ca și ei, amintindu-le sfinților de căile lor în Domnul.

Doamne Isuse, vrem să fim la fel ca Tit astăzi, cei care umblăm în aceiași pași ca apostolul Pavel pentru a avea grijă de biserici. Salvează-ne de la a ne face propriile noastre lucruri și de la a ne începe propria noastră lucrare în cadrul lucrării din viața de biserică în recâștigarea Domnului. Fie ca să umblăm în același duh ca și conlucrătorii noștri mai în vârstă și să fim uniți în suflet cu ei. Vrem să umblăm chiar în aceiași pași, fiind deplin una cu frații și surorile cu care ne-ai pus. Amin, una în duh! Amin, una în umblare! Da, Doamne, vrem să fim una cu Tine și una cu sfinții pentru păstorirea sfinților și avansarea lor în Domnul!

Modelul lui Marcu

Marcu i-a fost de folos lui Pavel pentru slujire (v. 11; Fapte 15:37). Marcu a avut o călătorie și o experiență destul de interesantă și este un model pentru credincioși.

Începând cu Faptele apostolilor 12, el a apărut pe scenă, pentru că, când Petru a fost eliberat din închisoare, a mers la casa mamei lui Marcu. Apoi, a călătorit puțin împreună cu frații, și apoi a fost un deficit dezvăluit în Barnaba, care l-a luat pe Marcu și a plecat altundeva, în timp ce Pavel și Sila au fost trimiși de biserică în altă parte.

Cu toate acestea, chiar dacă a existat această situație, mai târziu Marcu a fost cumva recâștigat. Nu știm toată povestea, dar Petru l-a numit fiul meu și i-a fost de folos lui Pavel. Marcu i-a susținut atât pe Petru, cât și pe Pavel și le-a fost de folos. Deși Marcu a avut o perioadă de timp în care nu a fost în lucrarea cu Pavel și/sau Petru, el a fost în cele din urmă recâștigat și i-a devenit util lui Pavel.

Fie ca Domnul să câștige astăzi mulți tineri de felul acesta, cei care sunt folositori Domnului și slujitorilor Săi în lucrare. Fie ca toți să fim cei credincioși Domnului până la sfârșit. Fie ca noi să fim coordonați împreună cu sfinții, urmând modelul celor care au mers înaintea noastră și primind îndurarea și harul Domnului pentru a-I fi credincioși până la sfârșit.

Doamne Isuse, fă-ne la fel ca Marcu astăzi, cei care sunt folositori pentru slujire. Fie ca să avem îndurarea și harul Tău în viața noastră de zi cu zi și în toate aspectele vieții noastre creștine și ale vieții de biserică, pentru ca să-I fim credincioși Domnului până la sfârșit. Amin, Doamne Isuse, orice s-ar întâmpla, ține-ne una cu Tine și una cu sfinții în viața de biserică, ca să-Ți fim credincioși până la sfârșit. Vrem să-Ți fim folositori Ție și fraților care preiau conducerea în lucrarea pentru slujire. Fii credincioșia noastră. Ține-ne credincioși. Fii Cel credincios din noi. Fă-ne folositori în mâinile Tale pentru slujire.

Ca un model pentru credincioși, trăim în Duhul, umblăm în Duhul și facem toate lucrurile în duh

Apostolul Pavel a fost un model foarte bun pentru noi, pentru că el era o persoană care trăia în duh, umbla în duh, se comporta în duhul său și făcea toate lucrurile în duhul său. În 2 Cor. 2:13 el a spus că nu are odihnă în duhul său, așa că a făcut un anume lucru, chiar dacă i s-a deschis o ușă în Domnul.

El ar fi putut să meargă înainte prin ușa larg deschisă de la Domnul și să facă cutare și cutare lucru pentru Domnul, dar îi păsa mai mult de odihna din duhul său. El a fost un model pentru credincioși în această privință și trebuie să-i urmăm modelul astăzi.

Trebuie să fim în duhul nostru astăzi. Trebuie să fim aduși în realizarea duhului nostru și să învățăm să facem toate lucrurile în duhul nostru. Când suntem fericiți, trebuie să învățăm să fim fericiți în duhul nostru, iar dacă suntem triști, trebuie să fim triști în duh.

De multe ori, însă, suntem fericiți în emoțiile noastre și suntem triști în sentimentele noastre, nu în duhul nostru. Fie ca noi să învățăm să acordăm atenție duhului nostru, să avem grijă de odihna din duhul nostru și să fim persoane care trăiesc în duh. În acest fel, vom fi cei care trăiesc în duhul nostru pentru împlinirea scopului etern al lui Dumnezeu.

Fie ca noi să avem același duh de credință (2 Cor. 4:13) și să fim în duhul nostru, fiind persoane care își exersează duhul. Orice am fi, orice am face, orice am spune, trebuie să avem același duh, adică să fim în duh. Nu ar trebui să fim în carne sau să trăim în sine, ci în duhul nostru.

Când vizităm pe cineva, trebuie să-l vizităm în duhul nostru. Când ne facem treburile acasă, având grijă de multe lucruri practice prin casă de dragul familiei noastre, trebuie să fim în duhul nostru.

La fel ca și Tit, trebuie să umblăm în același duh ca și apostolul Pavel (2 Cor. 12:18). Pavel era o persoană care trăia pe deplin, absolut și temeinic în duh. Să nu fim niciodată ținuți departe de duhul nostru, ci să facem toate lucrurile în duhul nostru.

Când mergem la muncă, trebuie să ne exersăm duhul. Când călătorim sau facem ceva, trebuie să învățăm să fim în duh. În toate lucrurile și în orice, fie ele mari sau mici, trebuie să ne exersăm duhul și să fim în duhul nostru contopit.

Când trăim în duh și umblăm conform duhului nostru, vom fi un model pentru credincioși nu numai în cuvânt, ci și în purtare. Fie ca nimeni să nu ne disprețuiască tinerețea, dar să învățăm să trăim în duh și să facem toate lucrurile în duhul contopit, astfel încât să putem fi un model pentru credincioșii în viața de biserică de astăzi.

Doamne Isuse, adu-ne la o realizare mai profundă a duhului nostru. Vrem să învățăm să facem toate lucrurile în duhul nostru. Aleluia pentru duhul nostru! Amin, Doamne, vrem să trăim în duh. Vrem să fim fericiți în duhul nostru, să avem grijă de alții în duh și să facem toate lucrurile în duhul nostru. Fie ca să ne pese mai mult de odihna din duhul nostru decât de a face ceva în exterior pentru Domnul. Da, Doamne, vrem să ne exersăm duhul în așa măsură încât să trăim în duhul nostru și să facem toate lucrurile în duhul nostru. Păstrează-ne în duhul nostru. Salvează-ne de la a face vreun în fără a fi în duhul nostru!