Dorința lui Dumnezeu

O viață care schimbă epoca este o viață care moștenește căile evlavioase ale strămoșilor

12/10/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Viața lui Noe a fost o viață care a schimbat epoca; dacă noi considerăm viața sa cu multă rugăciune, vedem că aceasta moștenește căile evlavioase ale strămoșilor: calea mântuirii a lui Adam, calea aducerii de ofrande pentru a-I plăcea lui Dumnezeu a lui Abel, calea chemării numelui Domnului a lui Enos și calea umblării cu Dumnezeu a lui Enoh.

Doamne Isuse, vrem să avem o viață care schimbă epoca în care trăim astăzi! Te iubim și ne dăm Ție. Fie ca să moștenim căile evlavioase ale strămoșilor noștri în Cristos și să continuăm una cu Tine pe calea credinței. Vrem să fim cei care savurează mântuirea lui Dumnezeu, bând din izvoarele mântuirii! Fie ca să-L oferim pe Cristos lui Dumnezeu spre satisfacția Sa! Fie ca să chemăm numele Domnului! Fie ca să umblăm cu Dumnezeu până când Dumnezeu ne va lua la Sine! Vrem să fim cei care lucrează împreună cu Dumnezeu pentru zidirea bisericii, Trupul lui Cristos! Amin!

În Noe Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-Și păstra legământul veșnic; în Daniel Îl vedem pe Cristos Fiul ca și centralitate și universalitate a economiei lui Dumnezeu; iar în Iov Îl vedem pe Dumnezeu Duhul transformându-l pe om prin înnoirea Duhului.

În mod special, dorim să ne concentrăm asupra lui Noe, un om care a schimbat epoca. Noe a găsit favoare înaintea lui Iehova. El nu a umblat pur și simplu ici-colo, făcând una și alta, pentru ca apoi, dintr-odată, să găsească har în ochii lui Dumnezeu.

Dimpotrivă, Noe a umblat pe calea strămoșilor săi, moștenind calea mântuirii a lui Adam, calea aducerii de ofrande lui Dumnezeu pentru a-I plăcea Lui, calea chemării numelui Domnului a lui Enos și calea umblării cu Dumnezeu a lui Enoh.

El a trăit și a umblat în dreptate, fiind drept înaintea lui Dumnezeu, și a moștenit căile evlavioase ale strămoșilor săi. În timp ce umbla cu Dumnezeu, Noe a găsit har în ochii lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă că Dumnezeu Și-a deschis inima față de Noe pentru a-i spune ce urma să facă și a venit la Noe pentru a fi totul pentru el în vederea construirii corăbiei.

Pe de o parte, Noe a moștenit căile evlavioase ale strămoșilor săi și a umblat pe ele. Pe de altă parte, a mers puțin mai departe; el a și lucrat împreună cu Dumnezeu.

Trebuie să fim oameni care moștenesc căile evlavioase ale strămoșilor noștri spirituali și trebuie să mergem mai departe cu Domnul, cooperând cu El în această epocă – potrivit cu calea în care El ni Se descoperă în mod actual și prezent – pentru a putea termina această epocă.

Vrem să fim cei care schimbă epoca pentru Domnul astăzi, cei care moștenesc căile evlavioase ale strămoșilor și care cooperează cu Domnul în această epocă pentru a schimba epoca și a aduce împărăția lui Dumnezeu.

O viață care schimbă epoca este o viață care moștenește căile evlavioase ale strămoșilor: calea mântuirii a lui Adam și calea aducerii de ofrande pentru a-I plăcea lui Dumnezeu, a lui Abel

În calitate de credincioși în Cristos care văd ceva din economia lui Dumnezeu și sunt însuflețiți de dorința de a-L aduce înapoi, trebuie să ne dăm seama că nu suntem aici pe cont propriu și nici nu am apărut brusc ca creștini: îi avem pe cei care au fost înaintea noastră.

Viața lui Noe a schimbat epoca; dacă privim la viața sa, ne dăm seama că, prin viața și lucrarea sa, el a schimbat epoca. O viață care schimbă epoca este o viață care moștenește căile evlavioase ale strămoșilor.

Noe a aparținut celei de-a zecea generații; i-a avut înaintea sa pe Enoh, Metusala și Lameh și, mai mult, i-a avut ca strămoși pe Adam, Abel, Enos și Enoh.

Noi suntem aici ca o continuare a celor care au fost înaintea noastră; le moștenim căile evlavioase și mergem mai departe cu Domnul în această epocă.

Există trei decăderi ale omului, așa cum vedem în Geneza capitolele 1-6; mai întâi, omul nu și-a exersat duhul și a decăzut; apoi, omul și-a supra-exersat sufletul și a inventat o nouă religie; iar în al treilea rând, omul a abuzat de trupul său decăzut și s-a umplut de pofte, desfrâu și violență.

Într-un interval scurt de patru capitole, de la Adam la Noe, au avut loc patru decăderi. Dar slavă Domnului pentru Noe, care a moștenit căile evlavioase ale strămoșilor săi!

Noe a moștenit calea mântuirii a lui Adam, primind promisiunea referitoare la Cristos ca „sămânță a femeii” și acoperirea lui Cristos ca dreptate care Îl satisface pe Dumnezeu (Gen. 3:15, 20-21).

După ce a decăzut, omul se aștepta să moară pe loc; el nu ascultase de Dumnezeu, mâncând din pomul interzis, iar Dumnezeu promisese că, în ziua în care va face acest lucru, va muri negreșit. Astfel, omul s-a acoperit cu frunze, realizând că este gol, și s-a ascuns de Dumnezeu.

Dumnezeu, însă, nu a venit să-l pedepsească, ci să-i vestească Evanghelia; El i-a vestit Evanghelia lui Adam și a blestemat șarpele. Adam a crezut Evanghelia, căci și-a numit soția, pe Eva, „cea vie”; era plin de credință că vor trăi, așa că a numit-o pe soția sa Eva – o ființă vie.

Astăzi, noi moștenim calea mântuirii lui Adam. Suntem decăzuți, dar Dumnezeu a venit să ne mântuiască; El nu a venit să ne condamne sau să ne judece, ci să ne vestească Evanghelia, să facă o promisiune și să-l judece pe vrăjmaș.

Acum putem gusta mântuirea lui Dumnezeu. Am căzut și am păcătuit, dar ne putem întoarce la Domnul și putem bea din izvoarele mântuirii lui Dumnezeu (Isaia 12:3). Putem scoate apă cu bucurie din mântuirea lui Dumnezeu, ca dintr-un izvor viu, și putem fi vii! Acesta este un lucru pe care îl moștenim și pe care-l savurăm zi de zi.

Noe a moștenit calea aducerii de jertfă a lui Abel, care constă în a-L oferi pe Cristos lui Dumnezeu nu doar ca jertfă pentru păcatele noastre, ci și ca dar pentru a-I fi pe plac lui Dumnezeu (Geneza 4:3-4).

Abel, reprezentantul celei de-a doua generații a omenirii, era păstor de oi, iar Cain, fratele său, era lucrător al pământului. Înainte de potop, omului îi era permis să mănânce doar fructe și legume, nu și carne; Abel păștea oile nu urmărea producerea de hrană pentru propria existență, ci oferirea de jertfe pentru satisfacția lui Dumnezeu.

Abel nu doar a crezut în Evanghelie, ci a și pus-o în practică și a trăit-o. El a trăit pentru Dumnezeu, trudind zi și noapte la îngrijirea oilor, pentru a avea ce să-I ofere lui Dumnezeu spre satisfacția Sa, pentru ca Dumnezeu să fie mulțumit.

Noi moștenim astăzi această cale de a-I place lui Dumnezeu. Trăim o viață pentru satisfacția Domnului și Îl savurăm pe Domnul ca răscumpărare a noastră. Îl savurăm pe Cristos, ne împărtășim din bogățiile lui Cristos, Îl creștem pe Cristos și Îl oferim pe Cristos lui Dumnezeu pentru satisfacția Sa, astăzi.

Dorim ca Dumnezeu să fie mulțumit; nu trăim pe pământ pentru noi înșine, pentru propria satisfacție sau pentru viitorul nostru, ci pentru ca Domnul să fie mulțumit. Noi credem Evanghelia și trăim Evanghelia. Punem în practică Evanghelia pe care am auzit-o de la înaintașii noștri și le călcăm pe urme.

Ori de câte ori ne întâlnim cu sfinții și chiar în părtășia noastră personală cu Domnul, Îl oferim pe Cristos lui Dumnezeu. Ceea ce Îl satisface pe Dumnezeu este Cristos Însuși, căci El este Preaiubitul Tatălui. Când Îl oferim pe Cristos lui Dumnezeu, El este satisfăcut.

Când păcătuim, Îl avem pe Domnul ca răscumpărare a noastră, chiar ca Mielul lui Dumnezeu care a fost junghiat pentru noi; aplicăm sângele Mielului și venim înaintea lui Dumnezeu. Acest lucru Îi este plăcut lui Dumnezeu.

Nu-L urmăm pe Cain pe calea sa, încercând din răsputeri să-I plăcem lui Dumnezeu, dar nu pe calea rânduită de El. Noi urmăm calea rânduită de Dumnezeu pentru a fi mântuiți: credem în Evanghelie și aplicăm răscumpărarea lui Cristos asupra ființei noastre.

Doamne Isuse, vrem să avem o viață și o lucrare care schimbă epoca. Ne dăm Ție astăzi, pentru a trăi și a lucra astfel încât Tu să ai o cale de a pune capăt acestei epoci și de a aduce epoca împărăției. O, Doamne, Îți mulțumim pentru înaintașii noștri temători de Dumnezeu; vrem să le urmăm căile și să trăim înaintea Ta. Aleluia, putem scoate apă cu bucurie din izvoarele mântuirii lui Dumnezeu! Putem pur și simplu să credem în Evanghelie, recunoscând că suntem păcătoși și pocăindu-ne, și astfel să ne împărtășim din mântuirea lui Dumnezeu! Amin, Doamne, credem în Tine și trăim, căci Tu vii în noi ca viață. Vrem să trăim o viață spre satisfacția Ta, astăzi. Amin, Doamne, Te primim ca Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii. Aplicăm sângele Tău prețios. Tu ești Cel care ne răscumpără și ne aduce la Dumnezeu. Te oferim lui Dumnezeu Tatăl spre satisfacția Sa. O, Doamne, suntem decăzuți, suntem păcătoși, dar Te luăm pe Tine ca totul nostru și Te oferim lui Dumnezeu prin credință, spre satisfacția Sa!

Moștenim calea lui Enos de a chema numele Domnului și calea lui Enoh de a umbla cu Dumnezeu

Noe a moștenit căile evlavioase ale strămoșilor săi și a umblat cu Domnul, lucrând una cu Dumnezeu și construind corabia; el a avut o viață și o lucrare care au schimbat epoca.

Noe a moștenit calea lui Enos de a chema numele lui Iehova pentru a moșteni tot ceea ce este El (Gen. 4:26; Ier. 33:3; Rom. 10:12; 2 Tim. 2:22). Când s-a născut Enos, părinții săi i-au pus numele Enos, ceea ce înseamnă „om fragil, muritor”. Uimitor, ce nume!

Apoi, în Geneza 4:26, ni se spune că în zilele lui oamenii au început să cheme numele lui Iehova. Enos și oamenii de lângă el au realizat că sunt fragili și muritori, așa că au chemat numele lui Iehova. Ei au realizat că au nevoie să fie salvați și, de asemenea, să savureze bogățiile lui Dumnezeu, așa că au chemat.

Astăzi trebuie să ne dăm seama că suntem oameni fragili și muritori și trebuie să chemăm numele Domnului. Chemăm numele Domnului pentru a fi mântuiți (Fapte 2:21), dar și pentru a savura toate bogățiile Sale.

Mulți creștini cred că trebuie să chemăm numele Domnului doar pentru a fi mântuiți, astfel încât s-ar putea să nu mai cheme numele Domnului după mântuire. Totuși, așa cum spune Romani 10:12, trebuie să chemăm numele Domnului pentru a savura bogățiile Sale. Domnul este bogat față de toți cei care Îi cheamă numele. Fie că suntem iudei sau greci, putem savura bogățiile lui Cristos chemând numele Său.

Acesta este o cale bogată de a trăi viața creștină; Enos a practicat acest lucru, iar urmașii săi l-au practicat și ei. Acum, noi moștenim de la strămoșii noștri această cale evlavioasă de a savura bogățiile lui Cristos prin chemarea numelui Său. O, Doamne Isuse!

Noe a moștenit acest mod de a trăi și de a da naștere urmașilor (Geneza 5:3-28). Noe nu a stat degeaba, ci a trăit cu un scop pentru Dumnezeu și a născut copii pentru înmulțirea naturală a omenirii, astfel încât scopul lui Dumnezeu să poată fi împlinit pe acest pământ prin intermediul oamenilor.

Acesta este un lucru pe care îl moștenim astăzi prin credință, pentru împlinirea scopului lui Dumnezeu.

De asemenea, Noe a moștenit calea lui Enoh de a umbla cu Dumnezeu (vv. 22, 24). Enoh a umblat cu Dumnezeu. El nu doar a savurat răscumpărarea și mântuirea lui Dumnezeu și a chemat numele Domnului, ci a și umblat cu Dumnezeu.

A umbla cu Dumnezeu înseamnă a-L lua pe Dumnezeu drept centru și totul pentru noi, trăind și făcând toate lucrurile în conformitate cu Dumnezeu și împreună cu El (Geneza 5:22-24; Evrei 11:5-6; 2 Corinteni 5:4, 9, 14-16; 6:1).

Trebuie să moștenim acest lucru în viața noastră de zi cu zi. Trebuie să umblăm cu Dumnezeu. Modul în care umblăm cu Dumnezeu este acela de a-L lua pe Dumnezeu ca fiind centru și totul pentru noi. Trăim și facem toate lucrurile potrivit cu Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu.

Când umblăm alături de cineva – când dorim să umblăm cu cineva fără a-l constrânge să ne însoțească – trebuie să umblăm în unitate cu acea persoană, în ritmul ei și fiind cu adevărat alături de ea.

Așa a trăit Enoh. Enoh nu a umblat cu Dumnezeu încă de la naștere; el a învățat să umble cu Dumnezeu. A avut un fiu, iar apoi a umblat cu Dumnezeu.

Și noi învățăm să umblăm cu Dumnezeu. Privim la înaintașii noștri în Cristos și la modul lor de viață, și umblăm cu Dumnezeu. Îi permitem Domnului să ne instruiască, astfel încât să nu facem lucrurile prin noi înșine, de unii singuri și pentru noi înșine, ci să fim una cu Dumnezeu în tot ceea ce facem.

Enoh I-a fost plăcut lui Dumnezeu în umblarea sa cu El, într-o asemenea măsură încât nu a mai fost găsit, căci Dumnezeu l-a luat.

Umblarea noastră cu Dumnezeu trebuie să fie una ascendentă, zi de zi, tot mai mult, până când Dumnezeu va fi atât de mulțumit de noi, încât ne va lua să fim cu El pentru totdeauna. Fie ca noi să descoperim și să învățăm calea umblării cu Dumnezeu.

Fie ca El să fie centrul și totul al nostru, și fie ca noi să facem toate lucrurile potrivit cu Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu. Facem aceasta prin credință, căci doar prin credință Îi putem fi plăcuți lui Dumnezeu.

Nu este vorba despre o imitație exterioară, ci despre credință, despre trăirea în unirea organică cu Domnul, în duh.

Amin! Când moștenim toate căile evlavioase ale înaintașilor noștri și mergem mai departe cu Domnul, lucrând împreună cu Dumnezeu la zidirea bisericii – așa cum a făcut Noe – trăim o viață care va schimba epoca.

Moștenim calea mântuirii a lui Adam, calea lui Abel de a-L oferi pe Cristos lui Dumnezeu spre satisfacția Sa, calea lui Enos de a chema numele Domnului pentru a savura tot ceea ce este El și calea lui Enoh de a umbla cu Dumnezeu.

Și mergem mai departe cu Domnul, lucrând împreună cu El la zidirea corăbiei astăzi – biserica, Trupul lui Cristos –, pentru a fi salvați din această generație strâmbă și pervertită și pentru a pune capăt acestei epoci! Pe măsură ce moștenim toate căile divine, umblăm cu Dumnezeu și lucrăm împreună cu Dumnezeu, iar El are o cale de a schimba această epocă.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai dat o cale nu doar de a fi mântuiți, ci și de a savura toate bogățiile Tale: chemarea numelui Domnului! Aleluia, noi moștenim astăzi calea lui Enos de a chema numele Domnului! Amin, Doamne, noi suntem fragili, slabi și muritori, așa că chemăm numele Domnului! Mântuiește-ne în timp ce chemăm numele Tău! Fie ca să savurăm bogățiile Tale chemând numele Domnului! Slavă Domnului, El este bogat față de toți cei ce cheamă numele Său! Amin, Doamne, vrem să ne împărtășim din bogățiile lui Dumnezeu chemând numele Domnului! Slavă Domnului, putem umbla cu Dumnezeu! Amin, Doamne, fie să fim cei care moștenesc calea lui Enoh de a umbla cu Dumnezeu. Fie ca umblarea noastră cu Tine să aibă loc avându-L pe Cristos ca și centru și totul pentru noi. Vrem să facem toate lucrurile potrivit cu Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu! Slavă Domnului, acum umblăm cu Dumnezeu prin credință și așteptăm ca El să ne răpească! Amin, Doamne, în timp ce umblăm cu Dumnezeu, fie ca să lucrăm împreună cu El pentru a zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos! Vrem să fim cei care trăiesc într-un asemenea fel încât să încheiem această epocă și să aducem epoca împărăției! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, A Life that Changes the Age is a Life that Inherits the Godly Ways of the Forefathers, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 2 cu tema: Linia vieții la Noe — viața și lucrarea care schimbă epoca (ziua 2) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să găsim har în ochii Domnului pentru a coopera cu El și a schimba epoca

11/10/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

În Geneza 6 vedem că Noe a crezut în Dumnezeu, a umblat cu Dumnezeu, I-a plăcut lui Dumnezeu și a savurat tot ceea ce este Dumnezeu; în mijlocul acelei generații strâmbe și pervertite, Noe a găsit har înaintea lui Iehova și a schimbat epoca, iar astăzi trebuie să găsim har în ochii Domnului pentru a coopera cu El pentru a schimba această epocă.

Doamne Isuse, Te iubim! Ne deschidem Ție din adâncul ființei noastre. Vorbește-ne despre ce fel de oameni trebuie să fim pentru a schimba această epocă. Fă-ne oameni care găsesc har în ochii Domnului pentru a coopera cu Dumnezeu și a schimba această epocă. Amin, Doamne, îndepărtează orice văl pentru a vedea ce este în inima Ta. Prin numele Tău, prin Duhul Tău intensificat de șapte ori, lucrează în noi, umple-ne, instruiește-ne și desăvârșește-ne pentru a fi cei care schimbă această epocă și aduc împărăția Ta! Amin!

În această săptămână ne îndreptăm atenția către Noe, așa cum este prezentat în Geneza 6:5-14, pentru a vedea aspecte legate de „Linia vieții la Noe — viața și lucrarea care schimbă epoca”.

Există trei persoane – Noe, Daniel și Iov – menționate în Ezechiel 14:14 și 20, iar Dumnezeu îi spune lui Ezechiel că aceștia se vor salva pe ei înșiși prin dreptatea lor. Ei sunt biruitori.

Trebuie să înțelegem semnificația acestui lucru aplicând principiul călăuzitor al interpretării Bibliei: Dumnezeul Triunic dorește să Se distribuie în noi pentru ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm, împlinind astfel economia Sa divină.

Întreaga Biblie este alcătuită în conformitate cu acest principiu călăuzitor: Dumnezeul Triunic Se distribuie în noi pentru ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm, pentru împlinirea economiei Sale divine.

Conform acestui principiu călăuzitor, realizăm că în Noe Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-Și păstra legământul, în Daniel Îl vedem pe Cristos ca centralitate și universalitate a mișcării lui Dumnezeu, iar în Iov Îl vedem pe Duhul prin lucrarea Sa de transformare.

În Daniel Îl vedem nu doar pe Cristosul minunat, excelent și prețios, ci și pe Cristosul corporativ venind ca o piatră zdrobitoare – tăiată fără mână omenească – pentru a zdrobi marele chip omenesc, adică totalitatea guvernării umane. Și acea piatră va deveni un munte mare care va umple tot pământul, transformând întregul pământ în împărăția lui Dumnezeu și a Cristosului Său. Aleluia!

În cazul lui Iov, Îl vedem pe Duhul transformându-ne pe noi, poporul lui Dumnezeu, pe măsură ce Îl vedem pe Dumnezeu pentru a-L câștiga pe Dumnezeu. Când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu și Îi oferim ocazia de a Se distribui în noi; această distribuire aduce cu sine un proces metabolic de transformare, pentru a deveni oameni-Dumnezeu, oameni ai lui Dumnezeu. Amin!

Noe a găsit har înaintea lui Dumnezeu, a crezut în Dumnezeu, a umblat cu Dumnezeu, I-a plăcut lui Dumnezeu și a savurat tot ceea ce este Dumnezeu

În Geneza 6:8 ni se spune că Noe a găsit har înaintea lui Iehova. Dacă citim întregul capitol, vedem atât contextul extrem de negativ al epocii în care a trăit Noe, cât și modul în care Noe a găsit har înaintea lui Dumnezeu, a crezut în Dumnezeu, a umblat cu Dumnezeu, I-a plăcut lui Dumnezeu și a savurat tot ceea ce este Dumnezeu.

Generația din vremea lui Noe era extrem de rea. După ce Dumnezeu l-a creat pe om, S-a uitat la ceea ce făcuse și a fost fericit și mulțumit (Gen. 1). Însă, câteva capitole mai târziu, în Geneza 6, vedem că, atunci când Dumnezeu S-a uitat la om, a văzut că acesta devenise rău și corupt până la extrem, iar I-a părut rău că l-a făcut pe om. Uimitor!

Dacă am fi fost în locul lui Dumnezeu, probabil că am fi renunțat la om. Dar Dumnezeu este Dumnezeu; El are un scop etern și este Dumnezeul etern, care nu Se poate schimba. Dumnezeu nu este un Dumnezeu temporar, ci unul etern, iar în El nu există nicio umbră de schimbare (Iacov 1:17).

El a hotărât să-l aibă pe om ca vas al Său, pentru a Se distribui în om și a câștiga o expresie corporativă, și nu Își va uita scopul. Dacă Dumnezeu i-ar fi șters pe toți oamenii de pe fața pământului, vrăjmașul Său ar fi râs de El, căci știe că Dumnezeu l-a creat pe om pentru a-L exprima pe Dumnezeu și a Se ocupa de vrăjmașul Său.

Dumnezeu nu poate fi niciodată învins. Chiar și atunci când, la prima vedere, se pare că toți oamenii sunt răi și corupți și că nu există nimeni care să-L caute pe Dumnezeu, El are totuși oameni care găsesc har în ochii Săi.

Pe vremea lui Noe, Noe a crezut în Dumnezeu. Noe a umblat cu Dumnezeu. Noe a fost plăcut înaintea lui Dumnezeu. Noe a savurat tot ceea ce este Dumnezeu. Noe a găsit favoare în ochii lui Iehova. Satan corupsese omul până la extrem, iar Dumnezeu hotărâse să-l distrugă pe omul pe care îl crease pentru scopul Său. Ce situație tristă!

Dacă citim versetele de la 5 la 8 din Geneza 6, vedem că răutatea omului era mare pe pământ și că toate închipuirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău.

Faptele omului erau rele, închipuirile inimii omului erau rele, iar intențiile și dorințele omului erau rele. Lui Iehova I-a părut rău că l-a făcut pe om pe pământ și S-a întristat în inima Sa.

Astfel, se părea că Dumnezeu a fost învins. Însă Noe a găsit favoare înaintea lui Iehova. Acest lucru indică factorul suveran care I-a oferit lui Dumnezeu o cale de a continua să-Și împlinească scopul inițial cu omul.

Noe a găsit favoare înaintea lui Iehova; a găsit har în ochii lui Dumnezeu. Acest lucru a schimbat situația și a schimbat epoca. Dumnezeu nu a fost învins; în mijlocul răutății și păcătoșeniei oamenilor din jurul său, Noe a găsit favoare înaintea lui Iehova și a cooperat cu Dumnezeu pentru a schimba acea epocă.

Noe a fost drept în toate generațiile sale; el a crezut în Dumnezeu, a umblat cu Dumnezeu, I-a plăcut lui Dumnezeu și a savurat tot ceea ce este Dumnezeu.

Îi mulțumim Domnului că, în mijlocul acestei aparente înfrângeri, a existat o victorie prin intermediul unui om care a găsit favoare înaintea lui Iehova. Prin viața și lucrarea lui Noe, Dumnezeu a obținut victoria asupra dușmanului Său și a schimbat acea epocă.

Am putea crede că, fiind omniprezent și omniscient, Dumnezeu ar fi putut prevedea că se va întâmpla acest lucru; totuși, sentimentul lăuntric al lui Dumnezeu cu privire la crearea omului a fost unul de tristețe, căci oamenii pe care îi crease pentru scopul Său se abătuseră mult de la scopul Său inițial.

Însă Noe a găsit favoare înaintea lui Iehova; el a crezut în Dumnezeu, a umblat cu Dumnezeu, a savurat tot ceea ce este Dumnezeu și a cooperat cu Dumnezeu pentru a schimba epoca.

Dumnezeu caută astăzi astfel de oameni care să schimbe epoca; El dorește să câștige oameni care, în mijlocul situației întunecate de astăzi — situația rea și coruptă a lumii în această epocă — să găsească har în ochii Domnului pentru a schimba această epocă.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Vrem să fim cei care găsesc favoare înaintea lui Iehova în epoca în care trăim astăzi. O, Doamne, privim spre Tine. Credem în Tine. Vrem să Te savurăm și să umblăm cu Tine. Fie ca noi să fim cei care umblă cu Dumnezeu și sunt una cu Dumnezeu. Îți mulțumim pentru ziua de astăzi. Îți mulțumim că avem ocazia să ne întoarcem din nou. Fie să fim ca Noe astăzi: fără prihană în generațiile noastre, umblând cu Dumnezeu. Fie să fim cei care cred în Dumnezeu, umblă cu Dumnezeu, Îi plac lui Dumnezeu și savurează tot ceea ce este Dumnezeu. Amin, Doamne! Deși Satan l-a corupt pe om până la extrem, Dumnezeu are oameni care găsesc har în ochii Săi pentru a schimba epoca! Amin, Doamne, fie ca Tu să ai o cale de a câștiga victoria asupra vrăjmașului și de a schimba epoca prin viața și lucrarea noastră de astăzi! Stăm una cu Tine în această epocă. Fă ceea ce dorești în noi. Transformă-ne după chipul Tău. Fă-ne la fel ca Tine. Câștigă-ne ca instrument dispensațional de care ai nevoie în această epocă, pentru ca Tu să ai o cale de a pune capăt acestei epoci și de a aduce epoca împărăției!

Fie ca să găsim har în ochii Domnului pentru a coopera cu El și a fi cei care schimbă această epocă

Geneza 6:8 începe astfel: „Dar Noe a găsit favoare înaintea lui Iehova”. În mijlocul acelei generații strâmbe și pervertite, Noe a găsit har în ochii Domnului.

Astăzi trăim în zilele lui Noe; trebuie să găsim har în ochii Domnului pentru a fi ca Noe astăzi — oameni care cooperează cu Domnul pentru a schimba epoca. Omenirea s-a abătut de la scopul inițial al lui Dumnezeu; dacă privim la oamenii de astăzi, vedem că sunt doar carne, iar gândurile inimii lor sunt rele în permanență.

Însă noi trebuie să găsim har înaintea Domnului. Trebuie să căutăm fața Domnului și să găsim har în ochii Săi. Dacă citim Biblia cu atenție, vom vedea că, de-a lungul istoriei și în fiecare generație, Dumnezeu a găsit întotdeauna oameni care au aflat har înaintea Sa și care au devenit cei ce au schimbat epoca.

Satan face tot posibilul să-l distrugă pe om și să compromită situația până la extrem, dar Dumnezeu are întotdeauna pe cineva – un singur om sau un grup restrâns de oameni – care găsește har înaintea Sa și cooperează cu El pentru a schimba epoca.

În cartea lui Daniel întâlnim un alt astfel de om; pe vremea lui, poporul lui Israel fusese dus în robie în Babilon și părea că scopul lui Dumnezeu fusese zădărnicit. Daniel 1:8 spune: „Însă Daniel s-a hotărât în inima lui să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului și cu vinul pe care îl bea împăratul”.

Asemenea lui Noe în epoca sa, a existat un „însă Daniel” în vremea lui; el a hotărât în inima lui să nu ia parte la ceea ce făcea Satan în acele vremuri.

Astăzi trebuie să fim cei care găsesc har în ochii Domnului pentru a coopera cu El în pentru a schimba această epocă. Dacă privim în jurul nostru, situația poate părea fără speranță. Dacă privim situația generală din creștinism, se pare că Domnul nu are o cale de a-Și câștiga biruitorii într-un mod victorios.

Conform Noului Testament, scopul lui Dumnezeu pentru biserică este atât de înalt, căci biserica are o misiune înaltă. Biserica a fost adusă la existență cu viața lui Dumnezeu pentru a-L exprima în această epocă al Noului Testament, având o misiune glorioasă de a-L exprima pe Dumnezeu și de a distribui viața Sa, ba chiar de a extinde împărăția lui Dumnezeu.

Însă, dacă privim în jurul nostru, dacă privim astăzi la ceea ce se întâmplă în creștinism în general, ne dăm seama că biserica a decăzut și s-a abătut de la scopul potrivit al lui Dumnezeu. Însă în mijlocul acestei situații, trebuie să găsim har în ochii Domnului pentru a fi cei care schimbă epoca. Deși Satan face tot posibilul, Dumnezeu are totuși o cale de a-Și împlini scopul inițial.

El a ridicat bisericile locale pentru a schimba această epocă. El ne vorbește și ne cheamă să fim biruitorii Săi, astfel încât să putem coopera cu El pentru a schimba această epocă. Dumnezeul nostru nu poate fi niciodată învins.

Pe de o parte, omenirea creată Îl dezamăgește profund, iar El chiar regretă, căci oamenii sunt neîncetat răi și devin tot mai răi. Pe de altă parte, Domnul ne vorbește și ne ridică pentru a fi biruitorii care vor pune capăt acestei epoci și Îl vor aduce înapoi.

Noi stăm pe umerii celor care au fost înaintea noastră, savurăm căile lor drepte și alegem să rămânem pe linia vieții.

Noe se afla pe linia vieții; el a umblat cu Dumnezeu și a lucrat împreună cu Dumnezeu. Dumnezeu avea în inimă dorința ca, în acea epocă, să fie construită corabia, astfel încât să-i poată salva pe oamenii creați de El și multe dintre viețuitoare, în timp ce condamna acea lume. În această privință, Noe a umblat cu Dumnezeu.

În același timp, Noe a lucrat împreună cu Dumnezeu. El a călcat pe urmele strămoșilor săi și a învățat căile lor pline de evlavie. Prin credință, Noe, fiind avertizat de Dumnezeu cu privire la lucruri care încă nu se vedeau și fiind mișcat de o teamă sfântă, a pregătit o corabie pentru salvarea casei sale; prin aceasta, el a condamnat lumea și a devenit moștenitor al dreptății care vine prin credință (Evrei 11:5-7).

Fie ca noi să vedem astăzi ce este în inima Domnului. Fie să fim mișcați de o teamă sfântă și să cooperăm cu El astăzi. Fie să găsim har înaintea Domnului pentru a fi cei care schimbă epoca.

Pe măsură ce umblăm cu Dumnezeu, rămânem în părtășie cu El și ne deschidem Lui, El ne va descoperi ce se află în inima Sa. El ne va arăta răutatea acestei generații și dorința Sa de a veni și de a-i judeca pe toți oamenii.

El ne va da să găsim har înaintea Domnului și, pe măsură ce cooperăm cu El, vom fi mântuiți, întreaga noastră casă va fi mântuită, vom condamna această lume de astăzi și vom deveni moștenitori ai dreptății care vine prin credință.

Enoh I-a fost plăcut lui Dumnezeu și a fost mutat, astfel încât să nu vadă moartea; și nu a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Fără credință este imposibil să-I fim plăcuți lui Dumnezeu, căci cel ce se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El există și că îi răsplătește pe cei ce Îl caută cu sârguință.

Fie ca noi să găsim astăzi har înaintea Domnului pentru a coopera cu El la schimbarea acestei epoci!

Doamne Isuse, fie să fim cei care găsesc astăzi har înaintea Domnului pentru a coopera cu El la schimbarea acestei epoci! Amin, Doamne, Te iubim și venim la Tine! Venim la Tine zi de zi ca să Te privim, să vorbim cu Tine și să stăm în liniște înaintea Ta, pentru a fi infuzați cu Tine. Vorbește-ne. Dă-ne să găsim har înaintea Domnului. Arată-ne ce este în inima Ta pentru această generație, astăzi. Fie ca viața și lucrarea noastră să schimbe epoca. Amin, Doamne, vrem să umblăm cu Dumnezeu și, de asemenea, să lucrăm împreună cu Dumnezeu. Venim înaintea Ta crezând că Dumnezeu există și că Tu Îi răsplătești pe cei ce Te caută cu sârguință. Vrem să rămânem în prezența Ta. Nu privim la generația strâmbă și pervertită din jurul nostru: privim pur și simplu la Tine! Amin, Doamne Isuse, fie ca Dumnezeu să obțină victoria asupra vrăjmașului Său și să schimbe epoca prin noi, astăzi! Dă-ne harul să credem în Dumnezeu, să umblăm cu Dumnezeu, să-I fim plăcuți lui Dumnezeu, să savurăm tot ceea ce este Dumnezeu și să schimbăm epoca în unitate cu Dumnezeu! Împlinește aceasta în noi și în mijlocul nostru, în viața de biserică de astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, May we Find Grace in the Eyes of the Lord to Cooperate with Him and Change the Age, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 2 cu tema: Linia vieții la Noe — viața și lucrarea care schimbă epoca (ziua 1) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Trăim sub distribuirea divină a lui Dumnezeu făcând totul prin Duhul, pentru a-L câștiga mai mult pe Dumnezeu

09/10/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

În cartea lui Iov vedem că suferințele s-ar putea să nu fie o judecată din partea lui Dumnezeu, ci mai degrabă faptul că El dorește să ne mistuie, astfel încât să-L câștigăm mai mult pe Dumnezeu; căci intenția Sa este să Se distribuie pe Sine – în Cristos și prin Duhul – în noi, pentru a fi viața și totul nostru, astfel încât să devenim expresia Sa; trăim și lucrăm conform acestui principiu făcând totul prin Duhul.

Doamne Isuse, descoperă-ne intenția lui Dumnezeu cu privire la omenire. Fie ca noi să realizăm că Dumnezeu dorește să Se distribuie în noi pentru a fi viața, natura și totul nostru, astfel încât să-L trăim pe Cristos și să-L exprimăm pe Cristos. Ne deschidem Ție, Doamne! Distribuie-Te în noi puțin mai mult astăzi. Câștigă mai multă deschidere în noi. Fie ca noi să trăim prin Duhul, să umblăm prin Duhul și să facem totul în Duhul împreună cu duhul nostru. Amin, Doamne, Te iubim și ne deschidem Ție! Amin!

În această săptămână am cugetat cu rugăciune asupra modului de a trăi și de a lucra conform viziunii epocii, pentru a schimba epoca – așa cum vedem în cazul lui Noe, al lui Daniel și al lui Iov. Aceste trei persoane, menționate în Ezechiel 14:14 și 20, Îl dezvăluie pe Dumnezeul Triunic distribuindu-Se pe Sine în poporul Său ales și răscumpărat, pentru a-Și împlini economia eternă.

În cazul lui Noe, Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-Și păstra legământul veșnic (simbolizat de curcubeu). Dumnezeu este credincios în a-L distribui pe Cristosul atotinclusiv în noi și în a face din noi o etalare înțeleaptă a ceea ce este Dumnezeu.

Noe a găsit har înaintea lui Iehova și a construit corabia, deoarece a umblat și a lucrat împreună cu Dumnezeu. Trebuie să găsim har în ochii Domnului și să pătrundem mai adânc în Dumnezeu pentru a-L cunoaște și a-L savura pe Tatăl. Viața și lucrarea noastră trebuie să fie pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos – realitatea corabiei în ziua de azi.

În cazul lui Daniel, Îl vedem pe Cristos Fiul ca fiind centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu. Dumnezeu dorește să câștige un Cristos corporativ, ca piatră zdrobitoare, pentru a veni, a distruge guvernarea umană și a întemeia împărăția lui Dumnezeu.

Prin urmare, trebuie să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca prețiozitate supremă a lui Dumnezeu, astfel încât să fim constituiți cu El și să devenim oameni ai prețiozității – ba chiar prețiozitatea însăși – ca și comoară personală a Sa.

El ne infuzează cu Sine Însuși și Se introduce în noi pentru a face din noi reproducerea Sa, Cristosul corporativ de astăzi.

În cazul lui Iov, Îl vedem pe Dumnezeu Duhul conducându-i pe cei care Îl caută cu dragoste prin procesul transformării – prin înnoirea Duhului Sfânt, pe măsură ce Îl văd pe Dumnezeu – pentru a-L câștiga pe Dumnezeu și a fi transformați de Dumnezeu, ajungând chiar să fie la fel ca Dumnezeu. Fie ca vălul să fie ridicat pentru a vedea acest lucru tot mai mult!

Suferințele lui Iov: lucrarea de mistuire a lui Dumnezeu pentru ca El să-l câștige pe Iov, iar Iov să-L câștige mai mult pe Dumnezeu

Cartea lui Iov este unică în Biblie; treizeci și șase de capitole sunt pline de vorbirea, opiniile și argumentele omului. Iov era un om integru și drept, dar s-au abătut asupra lui numeroase nenorociri; toți copiii și toate bunurile i-au fost luate, iar el însuși a suferit de o boală care i-a pricinuit mari suferințe.

Trei prieteni au venit să-i fie alături, nu doar pentru a-l mângâia, ci și pentru a încerca să-l convingă că trebuie să fi făcut ceva greșit, ceva nedrept, de vreme ce Dumnezeu Se purta astfel cu el. La rândul său, Iov susținea că nu făcuse nimic rău.

Logica prietenilor lui Iov era în acord cu pomul cunoștinței binelui și răului, întrucât ei considerau că suferințele lui Iov erau ceva ce țin de judecată divină.

Totuși, potrivit revelației divine din Biblie și așa cum se sugerează în cuvintele adresate de Dumnezeu lui Iov (Iov 38), suferințele lui Iov au fost lucrarea de mistuire a lui Dumnezeu, pentru ca El să-l câștige pe Iov și pentru ca acesta să-L câștige mai mult pe Dumnezeu (Ioan 9:15; 11:12; 13:4; Filipeni 3:8, 12-13).

„Atunci Iehova i-a răspuns lui Iov” (Iov 38:1a); „atunci Iov I-a răspuns lui Iehova” (42:1a); „și Iehova a schimbat soarta lui Iov” (v. 10a). Când Dumnezeu vorbește, toate lucrurile se clarifică. Dumnezeu a venit și a scos la lumină îndreptățirea de sine și dreptatea proprie ale lui Iov; acestea trebuiau mistuite.

Adesea, rămânem ancorați în propria noastră dreptate; nu facem lucruri rele, nu iubim lumea, dar suntem mulțumiți de noi înșine și ne îndreptățim excesiv. Această îndreptățire de sine devine idolul nostru, făcându-ne să ne înstrăinăm de Dumnezeu.

Astfel, Dumnezeu trebuie să facă în noi o lucrare specială, așa cum a făcut în cazul lui Iov: să înlăture acest idol, ba chiar să ne mistuie prin tot felul de suferințe, pentru a înțelege că nu suntem nimic, că nu merităm nimic și că trebuie să fim goliți de noi înșine, astfel încât să-L putem câștiga mai mult pe Dumnezeu.

Intenția lui Dumnezeu cu privire la Iov nu a fost aceea de a-l desăvârși sau de a-l face neprihănit și drept; El a dorit să-l conducă pe Iov spre o căutare mai profundă a lui Dumnezeu, pentru ca acesta să realizeze că ceea ce îi lipsea în viața sa umană era Însuși Dumnezeu și pentru a-L putea astfel urmări, câștiga și exprima pe Dumnezeu (Coloseni 2:19). Uimitor!

Aceasta este intenția lui Dumnezeu: El vrea să ne conducă pe toți spre o căutare mai profundă a Sa, pentru a realiza că, deși putem părea în regulă – ba chiar drepți și desăvârșiți – ceea ce avem nevoie este mai mult din Dumnezeu.

Intenția lui Dumnezeu cu privire la Iov nu a fost să-l zidească pe Iov și să-l facă mai desăvârșit; dimpotrivă, Dumnezeu a vrut să dărâme sinele natural al lui Iov – cu desăvârșirea și integritatea sa – pentru a putea zidi un Iov înnoit, având natura și atributele lui Dumnezeu (Iov 1:1; Tit 3:5).

Aceasta este și experiența noastră de astăzi. Cu cât știm mai multe despre Dumnezeu, despre Biblie și despre economia lui Dumnezeu, cu atât tindem mai mult să ne desăvârșim pe noi înșine, ba chiar să avem propria noastră dreptate și integritate.

Însă Dumnezeu vrea să ne dărâme omul natural, pentru ca noi să-L putem câștiga mai mult pe Dumnezeu. Dumnezeu vrea să ne înnoiască și să ne facă asemenea Lui, introducându-Se pe Sine în noi.

Noi ducem lipsă de Dumnezeu! S-ar putea să nu ducem lipsă de cunoștințe sau de o bună purtare, dar ducem lipsă de Dumnezeu! Nu există o constituire bogată cu Dumnezeu. Nu există multă greutate a lui Dumnezeu. Nu există mult gust al lui Dumnezeu. Așadar, Dumnezeu trebuie să facă o lucrare de mistuire, o lucrare de dărâmare, pentru a Se adăuga pe Sine în noi.

Intenția lui Dumnezeu cu privire la Iov a fost ca acesta să se afle pe linia vieții – mai exact, pe linia pomului vieții – astfel încât Iov să fie un om al lui Dumnezeu (Gen. 2:9; 1 Tim. 6:11; 2 Tim. 3:17; Ef. 3:14-21).

Dumnezeu nu dorește un om bun, ci un om-Dumnezeu. El nu dorește un om care se îndreptățește pe sine, ci un om al lui Dumnezeu. El dorește oameni ai pomului vieții, care Îl mănâncă pe Cristos, depind de Cristos și Îl trăiesc pe Cristos, și care nu se bizuie pe propria lor integritate sau dreptate.

Doamne Isuse, descoperă-ne ca să vedem că Tu lucrezi în împrejurările noastre pentru a ne dărâma omul natural, astfel încât să Te poți introduce în noi. O, Doamne, salvează-ne de a ne zidi pe noi înșine și de a avea propria noastră dreptate după care să trăim. Ne deschidem Ție. Lucrează pentru a dărâma omul nostru natural, cu desăvârșirea și integritatea sa, astfel încât El să ne poată zidi într-un mod înnoit! Amin, Doamne, zidește-ne cu natura și atributele Tale, pentru ca Tu să poți fi exprimat prin noi și să nu ne bizuim pe propria noastră integritate sau desăvârșire. Condu-ne într-o căutare mai profundă a lui Dumnezeu. Fie să vedem cât de mult ducem lipsă de Dumnezeu. O, Doamne, fie să realizăm cât de mult avem neoive de Dumnezeu. Venim la Tine ca să Te căutăm, să Te urmărim, să Te câștigăm și să Te exprimăm! Amin, Doamne, adu-ne pe deplin pe linia pomului vieții! Salvează-ne de la a face lucruri potrivit cunoștinței binelui și răului; fie să fim oameni ai vieții, oameni ai lui Dumnezeu, oameni-Dumnezeu care depind de Domnul în toate și cu privire la toate lucrurile!

Să trăim sub distribuirea divină a lui Dumnezeu pentru a fi oameni-Dumnezeu, fiind și făcând totul prin Duhul, prin exersarea duhului nostru!

Cât de recunoscători Îi suntem Domnului pentru că a deschis cartea lui Iov potrivit revelației Sale divine din întreaga Scriptură! Există multă cunoștință în această carte, dar există și arătarea lui Dumnezeu și vorbirea Sa către cel care Îl căuta, Iov.

Cartea lui Iov dezvăluie că Biblia, alcătuită din șaizeci și șase de cărți, există pentru un singur lucru: pentru ca Dumnezeu, în Cristos și prin Duhul, să Se distribuie în noi, devenind viața noastră, natura noastră și totul nostru, astfel încât să-L putem trăi pe Cristos și să-L exprimăm pe Cristos; acesta ar trebui să fie principiul care ne guvernează viața (Iov 10:13; Ef. 3:9; Fil. 3:8-9; Ef. 1:22-23; 2:15; Apoc. 21:2).

Dumnezeu dorește pur și simplu să distribuie ceea ce este El în noi, pentru a face din noi expresia Sa corporativă. Iată ce ne spune întreaga Biblie.

Cum putem face acest lucru? Cum putem coopera cu intenția lui Dumnezeu? Modul în care putem trăi și lucra potrivit acestui principiu este să fim și să facem totul prin Duhul, cu Duhul, în Duhul și prin intermediul Duhului, exersându-ne duhul (Gal. 5:25; Rom. 8:4; Fil. 3:3; Apoc. 2:7; 22:17a).

Astăzi, Dumnezeu este în Cristos ca Duh cu duhul nostru; noi nu putem fi un creștin autentic, dar Duhul poate fi un creștin. Noi nu putem trăi viața creștină, dar Duhul poate trăi o viață creștină autentică pentru a-L exprima pe Dumnezeu.

Duhul cu duhul nostru, este finalizarea și întruparea deplină a Dumnezeului Triunic; Îi avem pe Tatăl, pe Fiul și pe Duhul ca Duh atotinclusiv, împreună cu duhul nostru.

Tot ce trebuie să facem este să ne întoarcem spre duhul nostru și să trăim potrivit Duhului. Am fost regenerați de Duhul și am primit viața divină prin Duhul. Acum, trebuie să trăim, să umblăm și să facem toate lucrurile prin Duhul.

Calea prin care Îl putem experimenta și savura pe Cristos, și chiar primi plinătatea Dumnezeului Triunic, este să facem totul potrivit Duhului (Rom. 8:4). Atâta timp cât suntem în duhul nostru și facem toate lucrurile prin Duhul, putem experimenta încarnarea, trăirea omenească, moartea, învierea și înălțarea lui Cristos, împreună cu distribuirea Duhului.

Acest lucru ne va face să fim biserica lui Dumnezeu, Trupul lui Cristos, omul nou și organismul Dumnezeului Triunic, realitate care își va găsi finalizarea în Noul Ierusalim.

Fie ca noi să ne întoarcem zilnic către Domnul în duhul nostru. În timp ce ne trăim viața de zi cu zi, ocupându-ne cu diverse activități, trebuie să refuzăm să rămânem în sfera pomului cunoștinței binelui și răului și să alegem să fim în sfera Duhului dătător de viață.

Trebuie să facem totul potrivit Duhului, în duhul nostru, fiind un singur duh cu Domnul (1 Cor. 6:17). Înainte de a vorbi sau de a face ceva, trebuie să ne deschidem lăuntric față de Domnul și să-I spunem:

Doamne, fii un singur duh cu mine, pentru ca eu să pot fi un singur duh cu Tine. Vreau să fiu un singur duh cu Tine în vorbirea mea. Doamne, în timp ce mă pregătesc să fac cutare sau cutare lucru, vreau să fiu una cu Tine. Fii Tu Cel care face aceste lucruri în mine. Mă deschid Ție! Fie ca vorbirea mea să fie vorbirea Ta și lucrarea mea să fie lucrarea Ta!

Făcând astfel, deschizându-ne față de Domnul și căutând să fim una cu El în toate, trăim sub distribuirea economiei eterne a lui Dumnezeu. Când stăm de vorbă cu Domnul despre toate lucrurile și în toate lucrurile, savurăm distribuirea Sa divină, iar El are o cale să crească în noi.

Cristos dorește să crească în noi, iar pe măsură ce El crește, noi descreștem – El crește, noi descreștem! Pe măsură ce Cristos crește în noi, noi creștem în Cristos. Zi de zi trebuie să rămânem în acest proces de creștere; ceea ce trebuie să crească în noi nu este sinele nostru – cu perfecțiunea, autojustificarea și auto-înălțarea sa – ci Cristos și numai Cristos!

Zi de zi trebuie să avem tratăm cu Duhul. Trebuie să trăim în Duhul, să facem totul prin Duhul și să fim în duh. Trebuie să facem totul și să fim totul prin Duhul, cu Duhul, în Duhul și prin intermediul Duhului.

Putem citi Biblia sau petrece timp cu Domnul; nu trebuie doar să citim Biblia, ci să o citim în Duhul și prin Duhul. Putem merge la serviciu și ne putem ocupa de multe lucruri acolo; trebuie pur și simplu să fim în duhul contopit și să facem toate lucrurile prin Duhul.

Trebuie să ne îngrijim de duhul nostru. Trebuie să ne exersăm duhul. Trebuie să ne îndreptăm atenția spre duhul nostru. Acest lucru nu ne transformă în oameni „super-spirituali”, care nu au nimic de făcut sau de spus celor din jur pentru că sunt „în Duhul”.

Dimpotrivă, faptul de a face toate lucrurile prin Duhul ne va face creștini normali, căci devenim credincioși normali în Cristos, care biruiesc prin faptul că sunt în Duhul și fac toate lucrurile în Duhul.

Pe măsură ce trăim în Duhul și facem toate lucrurile prin Duhul, Cristos Își face domiciliul în noi, Duhul ne transformă, iar noi devenim oameni-Dumnezeu în realitate.

Ne dăm seama că Duhul divin trăiește în noi pentru a Se ruga în noi, a citi Biblia în noi, a rosti Cuvântul lui Dumnezeu în noi, a ne iubi soțul sau soția în noi, a face treburile casnice în noi și a-i vizita pe păcătoși pentru predicarea evangheliei în noi.

Noi vom fi cei care fac toate aceste lucruri, dar Duhul este Cel care face totul în noi; avem o viață care este contopirea Dumnezeului Triunic procesat cu omul tripartit regenerat. Minunat! Amin!

Doamne Isuse, vrem să trăim în Duhul și să facem toate lucrurile prin Duhul! Amin, Doamne, în timp ce facem una sau alta, păstrează-ne întorcându-ne spre duhul nostru. Dorim să trăim, să umblăm și să facem toate lucrurile prin Duhul, pentru a-L experimenta pe Cristos, a-L savura pe Dumnezeu Tatăl și a savura plinătatea Dumnezeului Triunic! Aleluia, Dumnezeu este în Fiu, Fiul este acum Duhul și El este Duhul minunat din noi! Amin, Doamne, alegem să nu trăim pe linia pomului cunoștinței binelui și răului, ci pe linia pomului vieții, făcând toate lucrurile prin Duhul, în Duhul, prin intermediul Duhului și împreună cu Duhul! Fie să fim un singur duh cu Tine în timp ce le vorbim altora. Doamne, vorbește Tu în noi. Fii un singur duh cu noi și fă-ne un singur duh cu Tine în mod practic, în viața noastră de zi cu zi. Crești în noi; fie ca să creștem în Cristos. Lucrează în noi și prin noi, în timp ce noi lucrăm în Tine și prin Duhul. Amin, Doamne, vrem să ne îngrijim de duhul nostru, să facem toate lucrurile exersându-ne duhul și să fim în Duhul, pentru ca Cristos să trăiască în noi! Aleluia pentru duhul nostru unit cu Duhul divin! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Live under God’s Dispensing by Doing Everything by the Spirit to Gain God More, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Să trăim și să lucrăm conform viziunii epocii pentru a schimba epoca (ziua 6) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să avem o viziune a lui Cristos ca fiind Cel nespus de prețios și să fim constituiți cu El

08/10/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

În cartea lui Daniel vedem că trebuie să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca prețiozitate supremă a lui Dumnezeu, astfel încât să fim constituiți cu El și să devenim oameni ai prețiozității – ba chiar prețiozitatea însăși – ca comoară personală a Sa; trebuie să avem o viziune a Cristosului excelent pentru a fi încurajați, stabilizați și mângâiați, și chiar pentru a fi infuzați cu El, astfel încât să devenim prețioși asemenea Lui.

Doamne Isuse, vrem să avem o viziune a lui Cristos astăzi. Ridică vălul de pe ochii noștri ca să Te vedem. Înlătură orice văl de pe ochii noștri pentru a-L vedea pe Cristos, Cel nespus de prețios. O, ce Cristos minunat avem! Descoperă-Te nouă. Arată-ne cine ești. O, Doamne, ne pocăim, ne disprețuim pe noi înșine și ne deschidem Ție pentru a fi infuzați cu Tine! Infuzează-ne cu Tine Însuți, ca fiind Cel nespus de prețios! Amin!

Pe măsură ce considerăm cu rugăciune viața și lucrarea lui Noe, Daniel și Iov – pentru a vedea cum putem avea o viață și o lucrare în acord cu viziunea epocii, astfel încât să schimbăm epoca – trebuie să ne deschidem față de Domnul și să venim la slujba epocii pentru a vedea ceva.

Există ceva în inima lui Dumnezeu cu privire la viața și lucrarea acestor trei persoane, ceva ce ține de distribuirea Sa divină, de economia Sa divină și de felul de oameni de care are nevoie astăzi pentru a schimba această epocă.

Trebuie să fim ca Noe, oameni care găsesc har în ochii Domnului. Zi de zi trebuie să venim la tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har. Harul se găsește în duhul nostru, căci acolo este așezat tronul lui Dumnezeu.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul ca har, El face totul în noi și prin noi; chiar și osteneala și lucrarea noastră pentru Domnul vor fi rezultatul harului pe care-l savurăm și pe care îl experimentăm.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul ca har, vom zidi pur și simplu biserica drept Trup al lui Cristos – Cristosul corporativ – cu elementul bogățiilor lui Cristos introdus în noi și savurat de noi. Vom dori să mergem mai în adâncime și mai sus împreună cu Domnul, cunoscând nu doar lucrarea Duhului de a ne aduce la Domnul sau lucrarea lui Cristos în noi de a ne mântui și de a Se constitui în noi, ci, mai mult, cunoscându-L pe Tatăl.

Așa cum corabia construită de Noe avea trei niveluri, iar lumina strălucea la nivelul superior, tot astfel și noi, astăzi, trebuie să pătrundem în inima lui Dumnezeu, chiar să-L cunoaștem pe Tatăl Însuși prin Fiul și prin Duhul, pentru a fi sub o singură revelație, o singură viziune și o singură slujbă a Noului Testament. Amin, este atât de bine să fim sub cerul senin, sub viziunea cerească! Amin!

O viziune a Cristosului excelent în preoția și în regalitatea Sa, spre aprecierea și încurajarea noastră

Citind cartea lui Daniel pentru a vedea ce fel de viață și lucrare a avut el pentru a schimba epoca în care trăia – trecând de la epoca robiei la cea a întoarcerii pentru reconstruirea templului – vedem că trebuie să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca prețiozitate supremă a lui Dumnezeu.

Daniel ne arată că noi, credincioșii în Cristos, trebuie să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca prețiozitate supremă a lui Dumnezeu, astfel încât să fim constituiți cu El și să devenim oameni de o mare prețiozitate – chiar prețiozitatea însăși – ca fiind comoară personală a Sa (Dan. 9:23; 10:11, 19; 1 Pet. 2:7; Ex. 19:4-6).

Cristos este Cel nespus de prețios și i-a apărut lui Daniel de multe ori. Înainte ca Dumnezeu să-i arate lui Daniel marea strâmtorare, i-a revelat Omul excelent descris în Daniel 10:4-9. Citind acest pasaj, suntem uimiți de detaliile despre acest Om dezvăluit lui Daniel; acest om este Cristos Însuși, Cel excelent.

Cristosul cel excelent i-a apărut lui Daniel în prețiozitatea Sa supremă, ca om, spre aprecierea, mângâierea, încurajarea, așteptarea și statornicirea acestuia.

Daniel a fost un om prețios, un om prețios înaintea lui Dumnezeu, și a avut o părtășie foarte intimă cu Dumnezeu; de aceea, Dumnezeu i-a arătat o viziune a Cristosului cel minunat. Daniel a răscumpărat timpul pentru a-L savura pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu.

Este posibil ca Daniel să nu fi știut că acest om era Mesia, dar cu siguranță a înțeles că Acesta era Domnul ca om; persoana pe care a văzut-o Daniel nu era doar Iehova, ci Iehova devenind om. Detaliile despre acest Om sunt foarte semnificative și prețioase.

Cristosul minunat a apărut în slujba Sa preoțească, fapt simbolizat de haina de in cu care era îmbrăcat – veșmântul preoțesc din Vechiul Testament. În tipologia reprezentativă, inul simbolizează umanitatea; Cristos este Marele Preot. El nu poartă armură pentru luptă, ci este îmbrăcat într-o haină de in, un veșmânt preoțesc, pentru a Se îngriji de noi, poporul Său ales (Dan. 10:5).

Cristos este centralitatea și universalitatea lui Dumnezeu; El este Preotul care Se îngrijește de copiii lui Israel aflați în captivitate (pe vremea lui Daniel) și Se îngrijește și de noi, în umanitatea Sa, în toate captivitățile noastre.

De asemenea, omul care i S-a descoperit lui Daniel în capitolul 10 a apărut în regalitatea Sa, fapt simbolizat de brâul de aur, pentru a domni peste toate popoarele. Un om poartă un brâu pentru a se întări; regalitatea lui Cristos este simbolizată de aur. Preoția Sa este umană, iar regalitatea Sa este divină.

El este atât Preot, cât și Împărat, iar atunci când avem o viziune a prețiozității lui Cristos, suntem infuzați cu El, Îl prețuim, suntem mângâiați, încurajați și stabilizați.

Cristosul din Daniel 10 i-a apărut în prețiozitatea și demnitatea Sa, fapt simbolizat de trupul Său care semăna cu berilul. Cuvântul ebraic pentru beril se poate referi la o piatră prețioasă de culoare verde-albăstruie sau galbenă, simbolizând faptul că Cristos, în încarnarea Sa, este divin (galben), plin de viață (verde) și ceresc (albastru). Ce Cristos avem! El este plin de viață, El este divin și El este ceresc!

După cum se vede în versetul 6, Cristos a apărut în strălucirea Sa pentru a lumina peste oameni – fapt simbolizat de chipul Său, care era precum înfățișarea fulgerului – și în privirea Sa iluminatoare, menită să cerceteze și să judece – fapt simbolizat de ochii Săi, care erau precum niște torțe de foc. Ce Cristos extraordinar!

Pe de o parte, El este Preotul și Împăratul nostru, care poartă de grijă de noi și domnește peste noi. Pe de altă parte, El a fost judecat de Dumnezeu și ne judecă pe noi pur și simplu privindu-ne.

El a fost judecat și supus încercării de către Dumnezeu în timp ce Se afla pe pământ; încercarea și judecata lui Dumnezeu L-au făcut strălucitor precum bronzul lustruit – luminos și plin de strălucire, gata chiar să strălucească și să-i judece pe alții prin strălucirea Sa. Când ne deschidem față de El, suntem luminați de El și are loc o judecată.

În cele din urmă, Cristosul care i-a apărut lui Daniel S-a prezentat vorbind cu putere pentru a-i judeca pe oameni – fapt simbolizat de sunetul cuvintelor Sale, care era precum vuietul unei mulțimi. Ce Cristos minunat!

Un astfel de Cristos i-a apărut lui Daniel pentru a-l încuraja și a-i oferi o perspectivă plină de prețuire. Un astfel de Cristos trebuie să ni Se arate și nouă.

Mai mult, Daniel a primit revelația că întreaga situație a lumii se află sub guvernarea cerurilor, exercitată de Dumnezeul cerurilor, pentru a-I oferi lui Cristos preeminența – locul întâi – în toate lucrurile (Dan. 2:34-35, 44-45; 7:9-10; 4:34-35; Col. 1:15, 17-18; Apoc. 2:4-5). Ce viziune minunată! Acest Cristos, Cel nespus de prețios, trebuie să aibă preeminența în toate lucrurile!

Doamne Isuse, descoperă-ne viziunea Ta ca fiind Cristosul excelent, în prețiozitatea Ta supremă ca Dumnezeu! O, ce Cristos minunat avem! Amin, Doamne, fie ca noi să vedem cine ești Tu ca om-Dumnezeu, ba chiar ca Împărat și Preot. Arată-ni-Te ca fiind Cristosul excelent, în prețiozitatea Ta supremă. Dorim să Te vedem pentru a fi încurajați, mângâiați și întăriți. Te lăudăm pentru că ești Preot în umanitatea Ta, purtând de grijă de noi, poporul Tău ales. Ne deschidem grijii Tale plină de dragoste; slujește-ne și revarsă-L pe Dumnezeu în noi într-o măsură mai mare astăzi. Arată-Te nouă ca Împărat în divinitatea Ta, pentru a domni peste toate popoarele. Stabilește-Ți tronul în centrul ființei noastre. Domnește și stăpânește în noi. O, cât de prețios și plin de măreție ești! Te lăudăm pentru că ești divin, plin de viață și ceresc! Amin, Doamne, Te lăudăm pentru că ai acceptat să fii judecat și încercat de Dumnezeu când erai pe pământ, iar acum ești asemenea fulgerului, cercetându-ne și judecându-ne! Ne deschidem Ție și Îți permitem să ne infuzezi cu Tine Însuți. Vorbește-ne și judecă tot ce trebuie judecat în noi! Te iubim, Doamne!

Să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu, pentru a fi constituiți cu El

Cristosul excelent i-a apărut lui Daniel, așa cum vedem în Daniel 10; Daniel nu a fost o persoană obișnuită, ci cineva care avea o relație intimă cu Dumnezeu. Pe de o parte, Daniel se afla în captivitate într-o țară păgână, unde trăia și slujea împotriva voinței sale. Pe de altă parte, el Îl iubea pe Domnul, Îl căuta pe Dumnezeu, se ruga și avea o relație intimă cu Dumnezeu.

Cei care sunt în intimitate cu Dumnezeu pot vedea o revelație a ceea ce este El. Avraam a fost un astfel de om; el a fost o persoană care a cunoscut dinainte mișcarea lui Dumnezeu, deoarece era prietenul lui Dumnezeu (Iacov 2:23). Dumnezeu a trebuit să-i dezvăluie prietenului Său ceea ce urma să facă (Gen. 18:17).

În mod similar, Daniel a avut o relație intimă cu Dumnezeu; el a văzut viziuni și a consemnat profeții, căci era un om prețios pentru Dumnezeu (Dan. 10:11, 19; 9:23). Trebuie să fim și noi astfel de oameni astăzi. Suntem ființe umane, dar am fost regenerați de Dumnezeu pentru a avea viața Sa divină.

Trebuie să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu, astfel încât și noi să fim constituiți cu El pentru a fi oameni prețioși – ba chiar prețiozitatea însăși – ca comoară personală a lui Dumnezeu (Dan. 9:23; 10:11, 19; 1 Pet. 2:7; Exod 19:4-6).

Putem fi în captivitate, într-un loc în care ne aflăm împotriva voinței noastre, făcând lucruri pe care nu ne place să le facem și nefiind pe deplin liberi în exterior; totuși, în interior, trebuie să vedem o viziune a Cristosului prețios, Cel mai excelent.

Pentru Dumnezeu, Cristos este centralitatea și universalitatea mișcării Sale. El este centrul planului Tatălui. El este Cel iubit de Tatăl, iar în El Tatăl Își găsește toată desfătarea. Dar ce este acest Cristos pentru noi?

Trebuie să avem o relație intimă cu Dumnezeu, chiar să fim în prezența Sa, să trăim sub privirea Sa și să păstrăm părtășia cu El, astfel încât El să ne poată considera prietenii Săi. Vrem să fim aceia cărora Dumnezeu le poate revela pe Cristosul Său nespus de prețios.

În Daniel 10:7, ni se spune că doar Daniel a văzut viziunea Cristosului cel minunat; niciunul dintre cei care erau cu el nu L-a văzut pe acest Cristos. Aceasta deoarece o astfel de viziune este personală și intimă; este o viziune spirituală, care nu se vede cu ochii fizici și nu se percepe cu simțurile fizice. Dacă trăim în carne și nu ne exersăm duhul, nu-L putem vedea pe Cristos.

Dacă nu trăim într-o părtășie personală, intimă și strânsă cu Domnul, nu putem vedea viziunea Cristosului prețios. Vederea fizică și chiar capacitatea noastră mentală sau inteligența nu ne sunt de niciun folos în ceea ce privește vederea lui Cristos.

Trebuie să ne exersăm duhul și să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu. Prin îndurarea lui Dumnezeu și având o viziune spirituală, fie ca noi să vedem cât de drag și de prețios este Cristos!

Pentru cei din lume, Cristos este doar o ființă umană, o figură istorică ce a săvârșit lucruri mărețe și a schimbat situația lumii în vremea Sa, dar este posibil ca ei să nu aibă o legătură prea strânsă cu El.

Însă pentru noi, astăzi, când ne exersăm duhul pentru a-L atinge și a-L vedea pe acest Cristos excellent, ne dăm seama cât de prețios este El. Fie ca noi să vedem viziunea Cristosului cel minunat! Fie ca vălul să ne fie luat de pe ochi pentru a-L vedea și a-L savura pe El!

Putem fi ocupați cu diverse activități în timpul zilei, dar trebuie să ne facem timp să fim cu Domnul. Chiar și în timp ce ne îndeplinim toate sarcinile zilei, trebuie totuși să fim cu Domnul, deschiși față de El și să-I permitem să strălucească asupra noastră.

Fie ca noi să învățăm să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă pentru Dumnezeu. Când Îl vedem, suntem umpluți cu El, iar El Se constituie în noi pentru a face din noi oameni prețioși – chiar însăși prețiozitatea – spre a fi comoara personală a lui Dumnezeu! Amin!

Doamne Isuse, vrem să învățăm să răscumpărăm timpul astăzi pentru a-L savura pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu. Descoperă-Te nouă, Doamne, ca să Te vedem în prețiozitatea Ta. Venim la Tine așa cum suntem și dorim să avem o relație intimă cu Tine. O, Doamne, Te iubim și vrem să Te vedem. Infuzează-ne cu Tine Însuți. Dă-ne să vedem prețiozitatea Ta supremă. Ne exersăm duhul și nu ne bizuim pe ochii sau pe înțelegerea noastră; pur și simplu venim la Tine ca să Te atingem și să Te vedem! Fie să vedem viziunea Cristosului minunat! Dă-ne îndurarea de a avea o viziune spirituală asupra faptului cât de drag și prețios este Cristos! Doamne Isuse, Te prețuim și Te apreciem! Infuzează-ne cu Tine Însuți și constituie-Te în ființa pentru a face din noi oameni ai prețiozității. Fie ca să devenim asemenea Ție, să fim prețiozitatea însăși, ba chiar să fim comoara Ta personală! Cât de încurajați suntem să Te vedem, dragă Doamne, în prețiozitatea Ta supremă! Cât de mult Te prețuim ca fiind Cel suprem de prețios! Te iubim, Doamne!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, See a Vision of Christ as the Supremely Precious One and be Constituted with Him, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Să trăim și să lucrăm conform viziunii epocii pentru a schimba epoca (ziua 5) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să găsim har în ochii Domnului și să fim contopiți cu Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu

06/10/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Trăind în epoca plină de răutate a vremii sale, Noe a găsit har înaintea lui Iehova; noi trebuie să ne apropiem de tronul harului în duhul nostru pentru a primi îndurare și a găsi har pentru ajutor la vremea potrivită, și trebuie să umblăm cu Dumnezeu, astfel încât El să Se poată contopi cu noi pentru clădirea lui Dumnezeu, pentru ca El să câștige un om-Dumnezeu corporativ – contopirea lui Dumnezeu cu omul.

Doamne Isuse, fie ca noi să fim cei care găsesc har în ochii lui Dumnezeu astăzi! Venim la Tine! Ne exersăm duhul. Aplicăm sângele Tău prețios. Venim cu îndrăzneală la tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har. Amin, Doamne, dă-ne mai mult har astăzi. Vrem să Te savurăm ca har, căci doar harul Tău ne acoperă toate nevoile noastre! Contopește-Te mai mult cu noi. Zidește-Te pe Tine în noi și zidește-ne pe noi în Tine astăzi! Amin!

Este minunat să vedem că acești trei oameni – Noe, Daniel și Iov – sunt modele ale unei vieți de biruitor și că, prin ei, vedem ceva din modul în care Dumnezeu Se distribuie în om.

La Noe, Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa, căci El este credincios în păstrarea legământului Său veșnic – simbolizat de curcubeu – de a Se distribui în noi și de a obține o manifestare glorioasă a lui Cristos. Ce legământ minunat!

El nu doar promite că nu va distruge pământul printr-un potop, ci, mai mult, încheie un legământ prin care să ne infuzeze cu Cristos și să ne facă expresia lui Cristos. Slavă Domnului!

La Daniel, vedem ceva despre Cristos ca centralitate și universalitate a mișcării lui Dumnezeu. De asemenea, în cartea lui Daniel, vedem că scopul economiei lui Dumnezeu este de a avea un Cristos corporativ – piatra zdrobitoare, tăiată fără ajutorul unei mâini, care va zdrobi marele chip omenesc.

Cristos Își câștigă biruitorii astăzi, iar noi dorim să fim biruitorii Săi; El Se va întoarce cu ei ca mireasa Sa pentru a distruge guvernarea umană și a întemeia împărăția lui Dumnezeu, umplând astfel întregul pământ cu împărăția lui Dumnezeu! Slavă Domnului!

La Iov, vedem multă suferință, plângeri și murmurări; el se afla sub lucrarea Duhului. Duhul ne trece pe noi, cei care Îl iubim pe Cristos, prin procesul transformării – prin înnoirea Duhului Sfânt, pe măsură ce Îl vedem pe Dumnezeu – pentru ca noi să-L câștigăm pe Dumnezeu!

Amin, când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu! Când Îl vedem pe Dumnezeu, când Îl privim, suntem infuzați cu ceea ce este Dumnezeu și suntem transformați după chipul Său, astfel încât să devenim la fel ca El în viață, natură, înfățișare și expresie, dar nu și în Dumnezeire.

Întregul Dumnezeu Triunic lucrează și Se distribuie în noi, așa cum se vede în viața și lucrarea lui Noe, a lui Daniel și a lui Iov.

Noe a găsit har înaintea lui Iehova: Vino la tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har astăzi!

În zilele lui Noe, situația din lume era extrem de rea, iar fiecare înclinație și gând al inimii omului erau rele și răzvrătite. În mijlocul unei astfel de situații corupte, îl vedem pe Noe; Geneza 6:8 ne spune că Noe a găsit har înaintea lui Iehova.

Însă Noe a găsit har; acest mic cuvânt, „însă”, ne arată că fiecare dintre noi poate găsi har înaintea lui Dumnezeu. Avem nevoie să găsim har astăzi. În mijlocul oamenilor decăzuți din jurul nostru, trebuie să fim cei care găsesc har înaintea lui Dumnezeu.

Ce este harul? Harul este Însuși Dumnezeu, devenind puterea, înțelepciunea și totul pentru Noe, astfel încât acesta să poată face față situațiilor în care se afla, să înfrunte toate acele lucruri, să trăiască o viață evlavioasă și chiar să lucreze pentru Dumnezeu la construirea corăbiei.

Viața și lucrarea lui Noe dezvăluie cât de mult poate face harul pentru noi, oamenii decăzuți (vv. 1-14). Harul este cel care face totul în noi și pentru noi în viața noastră creștină. Harul nu este ceva ce Dumnezeu face sau ne dă; harul este minunatul Cristos, Cel care ne poartă poverile, făcând totul în noi și în locul nostru, spre desfătarea noastră (Matei 24:37-39; 2 Corinteni 12:7-9).

Astăzi, noi trăim în zilele lui Noe; inimile oamenilor sunt îndreptate spre rău, există atâta corupție și imoralitate, iar oamenii au devenit carne.

Însă noi putem veni astăzi la tronul harului; Evrei 4:16 ne îndeamnă să ne apropiem cu îndrăzneală de tronul harului, pentru a primi îndurare și a găsi har, spre a avea parte de ajutor la momentul potrivit. Putem veni înaintea Domnului în duhul nostru, căci El Se află pe tronul harului în duhul nostru.

Când ne exersăm duhul și atingem tronul harului, savurăm har. Pe de o parte, carnea este prezentă peste tot în jurul nostru și chiar în noi; pe de altă parte, avem harul cu duhul nostru. De multe ori, carnea ne tulbură atât de mult, făcându-ne să păcătuim, să falimentăm și să fim slabi, ba chiar neputincioși în a face voia lui Dumnezeu.

Pe măsură ce trecem prin multe experiențe umane și falimentăm atât de des, ne dăm seama că carnea reprezintă prezența diavolului; însă, Îl lăudăm pe Domnul, căci avem harul ca prezență a lui Dumnezeu cu duhul nostru (Gen. 6:3, 8; Rom. 7:17-21; Evr. 4:16; 1 Cor. 15:10).

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să putem înfrunta prezența lui Satan — carnea — avem nevoie de prezența lui Dumnezeu, care este harul cu duhul nostru.

Avem nevoie să găsim har în fiecare zi. Nu trebuie să încercăm să ne tratăm carnea, să o îmbunătățim, să o acoperim sau să o scuzăm; trebuie pur și simplu să lăsăm carnea deoparte și să ne întoarcem spre duhul nostru pentru a găsi har și a primi îndurare, spre a avea ajutor la momentul potrivit.

S-ar putea chiar să-I cerem Domnului să îndepărteze carnea, dar El ne va spune, așa cum i-a spus lui Pavel, că harul Său ne este suficient, căci puterea Sa este desăvârșită în slăbiciunea noastră.

Putem fi foarte puternici în carnea noastră, dar ne dăm seama că suntem atât de slabi când vine vorba de duhul nostru; Domnul dorește să depindem de El ca har — ba chiar să găsim har pentru ajutor la momentul potrivit, în fiecare zi — astfel încât harul să facă totul în noi pe măsură ce depindem de Domnul.

Singura cale prin care putem înfrunta prezența lui Satan este să avem prezența lui Dumnezeu. Nu putem face nimic în privința cărnii, dar există un loc unde putem merge: tronul harului. Pe măsură ce carnea ne frustrează și ne face să falimentăm, putem găsi har în ochii Domnului întorcându-ne către duhul nostru.

Chiar și atunci când ne rugăm, carnea este prezentă cu noi, împiedicându-ne și tulburându-ne. Frustrarea cauzată de carnea ne forțează să venim la tronul harului. O, fie ca noi să ne întoarcem din nou și din nou! Fie ca noi să ne întoarcem de la carnea la duhul nostru! Fie ca noi să renunțăm la orice speranță legată de carnea și să nu încercăm să o tratăm, ci mai degrabă să găsim har în ochii Domnului întorcându-ne către duhul nostru!

Satan este în carnea noastră, dar Dumnezeu este în duhul nostru; în loc să încercăm să-l tratăm pe Satan din carnea noastră, fie ca noi să ne întoarcem către duhul nostru, astfel încât Dumnezeu să-l trateze pe Satan și, prin urmare, să trateze carnea!

Dumnezeu este mai mare decât Satan, iar Satan este mai mare și mai puternic decât noi; nu trebuie să-l tratăm pe Satan în noi înșine, ci trebuie să ne întoarcem către duhul nostru și să găsim har în ochii Domnului!

Când Dumnezeu una cu noi, când venim la Domnul în duhul nostru și stăm una cu El, ne împărtășim din har, iar vrăjmașul este învins.

Rezultatul harului este dreptatea; dacă Îl savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca har, avem dreptate. Prin puterea harului, tăria harului și viața harului, putem fi drepți înaintea lui Dumnezeu, unii față de alții și chiar față de noi înșine (Rom. 5:17, 21; 2 Pet. 2:5).

Când suntem în carne, nu suntem drepți înaintea lui Dumnezeu și nici unii față de alții; nu suntem drepți nici măcar față de noi înșine, căci suntem în carne și nu suntem drepți.

Însă, atunci când găsim har în ochii Domnului întorcându-ne către duhul nostru pentru a atinge tronul harului, Îl savurăm pe Cristos și trăim în mod spontan dreptatea. Pur și simplu devenim drepți înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.

Doamne Isuse, vrem să fim cei care găsesc har în ochii Domnului astăzi! Amin, Doamne, ne exersăm duhul și venim la Tine în duhul nostru. Venim cu îndrăzneală la tronul harului. Ne întoarcem, dragă Doamne, de la carnea noastră și venim la Tine în duhul nostru. O, Doamne Isuse, carnea noastră este atât de puternică, căci Satan este în carnea noastră. Așadar, ne întoarcem de la carnea noastră către duhul nostru. Vrem să avem prezența lui Dumnezeu cu noi prin exersarea duhului nostru, căci Domnul ca har este cu duhul nostru! Aleluia, deși Satan este în carnea noastră, Dumnezeu este în duhul nostru, iar Dumnezeu este mai mare decât Satan! Amin, Doamne, venim astăzi cu îndrăzneală la tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har pentru ajutor la vremea potrivită. Avem nevoie de ajutorul Tău la vremea potrivită! Avem nevoie de îndurarea și de harul Tău! O, Doamne, fie ca noi să găsim har în ochii Domnului astăzi! Păstrează-ne întorcându-ne către duhul nostru pentru a veni la tronul harului! Fie ca să Te savurăm ca har și să Te trăim ca dreptatea noastră! Fie ca să avem viața harului pentru a fi drept cu Dumnezeu, unii cu alții și chiar cu noi înșine!

Clădirea lui Dumnezeu este un om-Dumnezeu – umblă cu Dumnezeu și lasă-L pe Dumnezeu să Se contopească cu tine pentru clădirea lui Dumnezeu

Pe de o parte, Noe a găsit har înaintea lui Iehova; pe de altă parte, el a umblat cu Dumnezeu și a construit corabia (Gen. 6:8-22). Noe a umblat cu Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a descoperit ce era pe inima Sa; prin urmare, Noe a construit corabia pentru împlinirea economiei divine (Evrei 11:7; 1 Pet. 3:20-21; Mat. 16:18).

Corabia a fost prima clădire din Vechiul Testament. Prima clădire a lui Dumnezeu din Scripturi este corabia lui Noe, care Îl semnifică pe Cristos ca fiind clădirea lui Dumnezeu și a omului. Arca lui Noe a fost un tip reprezentativ al clădirii lui Dumnezeu, căci clădirea lui Dumnezeu, potrivit întregii revelații din Biblie, este un om-Dumnezeu (Ioan 1:14; 2:19; 1 Cor. 3:9, 16-17; Apoc. 21:2, 22; Efes. 2:22; Ps. 27:4).

Când Dumnezeu a creat toate lucrurile, El a săvârșit o lucrare cu mâinile Sale, însă elementul lui Dumnezeu nu se afla în creație sau în lucrarea pe care a făcut-o în vechea creație. Însă în clădirea Sa, Dumnezeu Se contopește cu creația Sa.

Ca ființe umane, prin naștere, suntem doar parte din creația lui Dumnezeu, dar nu suntem parte din clădirea lui Dumnezeu. Însă, prin regenerare, primim viața lui Dumnezeu și devenim parte din clădirea lui Dumnezeu.

Cu cât Dumnezeu Se contopește mai mult cu noi, cu atât suntem mai mult parte din clădirea lui Dumnezeu. Clădirea lui Dumnezeu nu este ceva exterior, căci El nu locuiește în temple făcute de mâini omenești. El locuiește în om și dorește să câștige o clădire în care ceva din divinitate să fie contopit cu ceva din umanitate.

Iacov a văzut viziunea clădirii lui Dumnezeu când era în drum spre Laban; a avut un vis în care îngerii lui Dumnezeu urcau și coborau pe scara cerească, iar când s-a trezit, a luat piatra care îi servise drept pernă și a transformat-o într-un stâlp, a turnat ulei peste ea și a numit acel loc Betel – casa lui Dumnezeu.

Duhul lui Dumnezeu (simbolizat prin ulei) este turnat peste piatră (simbolizând umanitatea transformată) pentru a deveni clădirea lui Dumnezeu.

Prima persoană care a fost astfel clădirea lui Dumnezeu este Isus Cristos. Când a venit, El a fost Dumnezeu contopit cu omul. Dumnezeu era în om, omul era în Dumnezeu, iar Dumnezeu era peste Isus ca Duh.

Cristos a fost Dumnezeu contopit cu omul, divinitatea contopită cu umanitatea, pentru a fi clădirea lui Dumnezeu. Prima clădire a lui Dumnezeu din Scripturi a fost corabia lui Noe (Gen. 6:14-16); această arcă este o arhetip a lui Cristos, Răscumpărătorul, care avea să ne fie Mântuitor.

Cristos a venit ca Răscumpărător și, de asemenea, ca Mântuitor al nostru. Când credem în Cristos, suntem puși în El, iar El ne răscumpără, ne eliberează de judecata lui Dumnezeu, ne salvează și ne oferă siguranță și refugiu în fața judecății, întocmai cum corabia a fost toate acestea pentru Noe și familia sa.

Trebuie să vedem realitatea spirituală a corabiei, care este Cristos – omul-Dumnezeu – ca Răscumpărător și Mântuitor al nostru. El este Cuvântul încarnat, care a devenit carne și Și-a stabilit locuința printre noi (Ioan 1:1, 14).

El este Răscumpărătorul nostru și, prin credința în El, suntem mântuiți și, mai mult, suntem contopiți cu El, fiind zidiți în El și cu El! Construirea corabiei prefigurează zidirea Cristosului corporativ – biserica, Trupul lui Cristos – folosind elementul bogățiilor lui Cristos drept material de zidire (Matei 16:18; 1 Corinteni 3:9-12a; Efeseni 3:8-10; 4:12).

Când suntem în Cristos, nu doar că suntem eliberați și salvați de judecata lui Dumnezeu, ci suntem și zidiți împreună pentru a forma Cristosul corporativ. Prin credința în Cristos, suntem răscumpărați, eliberați și salvați de judecată și suntem uniți cu El, contopiți cu El, pentru clădirea lui Dumnezeu.

Acum facem parte din contopirea lui Dumnezeu cu omul, din clădirea lui Dumnezeu cu omul și în om. Trăim în această unire organică cu Domnul pentru a face parte din Cristosul corporativ, biserica, Trupul lui Cristos.

Noi zidim biserica, Trupul lui Cristos, și rămânem în Cristos în toate lucrurile. Îi mulțumim Domnului că Și-a contopit natura divină cu natura noastră umană pentru a face din noi o clădire divină, un om-Dumnezeu corporativ!

Doamne Isuse, vrem să umblăm cu Dumnezeu astăzi și să construim corabia pentru împlinirea economiei divine! Amin, Doamne, credem în Tine ca Răscumpărător și Mântuitor al nostru! Slavă Domnului; prin credința în Cristos suntem răscumpărați, scăpați de judecata lui Dumnezeu și mântuiți! Aleluia, acum suntem în siguranță în Cristos, căci El este refugiul nostru, iar judecata lui Dumnezeu nu ne-a atins! Amin, Doamne, Te lăudăm pentru că ești Răscumpărătorul și Mântuitorul nostru! Îți mulțumim nu doar pentru că ne-ai răscumpărat și mântuit, ci, mai mult, că Te-ai contopit cu noi! Uimitor, noi, oamenii, suntem contopiți cu Dumnezeu pentru a face parte din clădirea lui Dumnezeu și a omului! Amin, clădirea lui Dumnezeu este un om-Dumnezeu! Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ai contopit natura Ta divină cu natura noastră umană pentru a face din noi o clădire divină! Vrem să umblăm cu Dumnezeu astăzi și să rămânem în duhul nostru, astfel încât să putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos, Cristosul corporativ! Fie ca noi să zidim astăzi corabia, în viața de biserică, fiind tot mai mult contopiți cu Dumnezeu pentru clădirea Sa! Amin!