Trupul lui Cristos

Suntem zidiți în Trup și suntem formați într-o armată nouă pentru a lupta pentru interesul lui Dumnezeu

09/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În Num. 26-27 vedem cum copiii au fost numărați din nou, Iosua a fost instalat ca nou lider și poporul Israel a fost format într-o armată nouă gata să intre în țara bună; acestea îi simbolizează pe credincioșii zidiți în Trupul organic al lui Cristos pentru a lupta împreună cu Dumnezeu pentru îndeplinirea economiei Sale.

Aleluia, astăzi în viața de biserică Domnul ne formează pentru a fi armata Sa, cei care sunt formați, instruiți, perfecționați și zidiți pentru a fi armata pe care El dorește să o aibă pentru a lupta pentru interesul Său pe pământ.

De partea Sa, Domnul Isus ca și Cap al Trupului a câștigat deja bătălia, așa că noi, ca biserică, nu avem nevoie să câștigăm bătălia pentru că aceasta a fost deja câștigată; pur și simplu trebuie să menținem victoria lui Cristos.

Isus Cristos ca primul om-Dumnezeu a câștigat bătălia când a fost pe pământ – El l-a distrus pe diavolul, a distrus lucrările diavolului și El a obținut victoria.

Acum noi ca biserică, Trupul Său, stăm în biruința Sa, vestim biruința Sa și menținem biruința Sa.

Dacă privim în jurul nostru, vedem o grămadă de haos satanic, o mulțime de lucruri pe care Satan le face pentru a deranja, corupe și uzurpa; lupta noastră nu este împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva domniilor și puterilor din locurile cerești și luptăm rămânând în Trup, unul cu Trupul.

Luptăm războiul spiritual stând în victoria lui Cristos; stăm în poziția înălțării, stăm în Trup și împreună, ca Trup, ne îmbrăcăm cu întreaga armură a lui Dumnezeu pentru a lupta împotriva inamicului.

Nu luptăm împotriva oamenilor, chiar dacă se pare că Satan folosește oameni și situații și lucruri; luptăm împotriva duhurilor rele din spatele scenei și luptăm prin rugăciune.

Fie ca Domnul să ne producă ca biruitori ai Săi, cei puternici, cei care realizează că războiul spiritual se bazează pe victoria lui Cristos și care declară victoria Lui!

Punctul de pornire al războiului spiritual este victoria lui Cristos, realizarea faptului că Cristos a câștigat victoria deja, iar noi suntem aici pe pământ ca biserică pentru a perpetua și a demonstra victoria lui Cristos asupra lui Satan! Amin!

Și acum vrem să luăm o întorsătură de la concentrarea asupra inamicului și a modului în care el a fost distrus, pentru a privi faptul că Dumnezeu formează în prezent o armată în viața de biserică printre sfinți, iar această armată va învinge inamicul.

Dumnezeu formează o armată, El îi numără pe oamenii Săi și lucrează pentru a perfecționa, a antrena și a echipa pe sfinți pentru luptă. Amin, să fim astfel de oameni în armata lui Dumnezeu!

Să fim noul popor al lui Dumnezeu format într-o armată nouă cu o nouă teocrație sub conducerea lui Dumnezeu

La sfârșitul lui Numeri 27 vedem că poporul lui Dumnezeu – poporul lui Israel – a fost format într-o nouă armată pregătită pentru luptă.

La începutul cărții Numeri a existat un recensământ a poporului lui Dumnezeu, iar acum în Num. 26 a existat o nouă numărătoare, numărătoarea noului popor. În momentul primei numărători, poporul Israel tocmai ieșea din Egipt și rătăcea în pustie; re-numărătoarea, însă, a avut loc după multe necazuri și reduceri prin judecată.

Cu toate acestea, chiar dacă au fost atât de multe încercări, tulburări, ispite, eșecuri și reduceri, Dumnezeu a avut în continuare aproape același număr pentru El însuși ca El la început.

Indiferent de ceea ce a făcut dușmanul, indiferent de răzvrătirea și eșecul poporului, Dumnezeu în harul și acțiunile Sale suverane, avea încă un număr mare (peste șase sute de mii) de oameni care erau numărați în armată.

Indiferent de toate eșecurile, ispitele, reducerile și încercările prin care trecem în viața bisericii, Domnul câștigă încă o armată și chiar câștigă o armată mare, un număr bun de soldați calificați să lupte în luptă.

Chiar dacă putem trece prin momente dificile, mulți sfinți ating vârsta spirituală de douăzeci de ani, iar Domnul ne ridică o nouă generație pentru a lupta bătălia și a intra în Canaan.

Există câțiva soldați mai vechi ca Iosua și Caleb, iar tinerii se luptă cot la cot cu ei, dar Domnul ridică o nouă generație, o nouă armată.

În ciuda atâtor aspecte ale istoriei noastre, în ciuda a ceea ce inamicul încearcă să ne facă pentru a-și adăuga și mai multă caznă, Domnul formează noua Sa armată.

Noul popor fusese renumărat, noua armată fusese reformată și consolidată, iar un nou conducător, Iosua, fusese numit pentru a servi.

În Num. 27:12-23 vedem cum Moise a trebuit să-l ia pe Iosua, l-a făcut să stea în fața preotului și a întregii adunări, și-a pus mâinile pe el și l-a însărcinat să fie conducătorul. În felul acesta Dumnezeu a ridicat un nou conducător pentru poporul Său – Iosua, cu ajutorul marelui preot Eleazar.

Moise a fost clar că el însuși nu va intra în țara bună ci va muri din cauza singurului său eșec; Dumnezeu l-a ales pe Iosua, care a fost cu Moise de la început și l-a slujit pe Moise, iar Moise și-a pus mâinile pe el pentru a-l face liderul poporului lui Dumnezeu. Atunci toți cei din popor și-au dat seama că Iosua este liderul și i-au onorat conducerea.

Astăzi nu căutăm niciun individ particular care să fie Iosua de azi, ci suntem formați într-un Iosua corporativ pentru a intra în savurarea țării bune.

Iosua nu trebuia să slujească de unul singur, ci împreună cu preotul Eleazar, care avea să primească instrucțiuni divine prin Urim și Tumim; asta înseamnă că a existat printre oameni o nouă teocrație (vv. 19-21).

În biserică nu există democrație; în biserică nu votăm pentru prezbiteri sau pentru anumite persoane – asta este degradarea Laodiceei, părerile oamenilor.

În biserică Dumnezeu denumește, El stabilește, iar cei care conduc au părtășie și coordonare, la fel cum Iosua a avut nevoie de marele preot pentru a lua conducerea, pentru a duce la îndeplinire cuvântul pe care îl primise preotul.

Aleluia, în viața de biserică suntem un popor nou format într-o nouă armată cu o nouă teocrație pentru a lupta pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu pentru interesul Său pe pământ! Doamne, privim la Tine pentru ca, oricâte încercări, eșecuri, probleme și tulburări trecem, Tu să câștigi o nouă armată pentru Tine, o nouă generație care este una cu Tine, echipată, antrenată și pregătită pentru luptă sub conducerea Ta! Amin, Doamne Isuse, câștigă armata pe care Ți-o dorești printre noi și fă-ne pe deplin una cu Tine pentru scopul tău!

Credincioșii Noului Testament sunt zidiți în Trup și formați ca o armată nouă a lui Dumnezeu pentru a lupta pentru Dumnezeu

După ce au fost formați, constituiți, disciplinați, instruiți și calificați, poporul lui Dumnezeu au sosit în câmpia Moabului, unde așteptau să intre în țara bună, să o ia și să o posede (Num. 36:13).

Formarea copiilor lui Israel într-o armată care să lupte pentru Dumnezeu ne simbolizează pe noi, credincioșii din Noul Testament, care sunt zidiți în Trupul organic al lui Cristos pentru a lupta pentru Dumnezeu pentru împlinirea economiei lui Dumnezeu (vezi Efes. 4:16; 6:12).

Pentru ca noi să luptăm bătălia trebuie ca să fim în Trup; trebuie să fim zidiți împreună, fiind în unitate și armonie ca Trupul viu și organic al lui Cristos; doar atunci putem fi armata.

Războiul nu este individual – este o chestiune a Trupului, care este în Cristos, în Duh și în locurile cerești.

Războiul nostru spiritual nu este împotriva oamenilor – nu este împotriva cărnii și a sângelui; mai degrabă, luptăm cu forțele spirituale, cu duhurile rele, care lucrează pentru a deteriora împărăția lui Dumnezeu pentru a frustra împlinirea scopului lui Dumnezeu.

Adevăratul dușman nu sunt oamenii răi; mai degrabă, este inamicul cu forțele sale rele, care lucrează în spatele oamenilor și îi folosește pentru scopul lui rău.

Iar calea noastră de a lupta împotriva forțelor rele este să apelăm la tron prin rugăciune.

Noi nu avem autoritate sau putere în noi înșine; toată puterea, victoria și autoritatea sunt cu tronul, iar noi, ca popor al lui Dumnezeu, ne putem ruga să apelăm la tronul din ceruri în calitate de cea mai înaltă autoritate.

Este nevoie de multă rugăciune corporativă reală în viața bisericii.

Ori de câte ori auzim un zvon, când vedem o situație și când auzim de unele lucruri care s-au întâmplat, nu ar trebui să încercăm să investigăm sau chiar mai rău, nu ar trebui să încercăm să „tratăm cu oamenii”, ci mai degrabă să venim în fața Domnului să ne rugăm și să-l tratăm pe vrăjmaș.

Biserica trebuie să se unească și să se roage; biserica nu trebuie să „trateze anumiți oameni” în numele Domnului, ci mai degrabă să se roage și să apeleze la cea mai înaltă autoritate.

Când alții ne spun unele zvonuri sau anumite lucruri despre alți sfinți, nu ar trebui să încercăm să le explicăm sau să le vorbim, ci mai degrabă să mergem la Domnul și să ne rugăm, căci prin rugăciunea noastră corporativă la tronul lui Dumnezeu, noi ca noua armată a lui Dumnezeu îl tratăm pe vrăjmașul care se află în spatele cărnii și sângelui.

Noi, ca și credincioși noutestamentari, suntem zidiți în Trupul lui Cristos pentru a fi formați ca o nouă armată a lui Dumnezeu pentru a lupta pentru Dumnezeu; noi nu luptăm împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva conducătorilor lumii ale acestui întuneric, împotriva forțelor spirituale ale răului din locurile cerești.

Viața de biserică astăzi ne formează în noua Sa armată; El ne constituie, ne disciplinează, ne antrenează și ne califică pentru a fi noua armată a lui Dumnezeu, care va lupta pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu pentru împlinirea economiei Sale.

Doamne, ne dăm Ție să fim zidiți în Trupul organic al lui Cristos pentru a lupta pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu pentru împlinirea economiei Sale! Amin, Doamne, vrem să fim formați, constituiți, disciplinați, instruiți și calificați pentru a fi noua armată a lui Dumnezeu, noua generație formată în armata lui Dumnezeu pentru a lupta în Trup pentru împlinirea economiei lui Dumnezeu! Fie ca în bisericile locale să existe o rugăciune corporativă reală și dominantă pentru împlinirea economiei lui Dumnezeu și pentru tratarea forțelor și domniilor rele din locurile cerești!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We’re being Built into the Body and Formed into a New Army to Fight for God’s Interest, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 12 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Cristos a câștigat deja bătălia, iar biserica menține victoria lui Cristos pe pământ

08/04/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Domnul Isus a câștigat deja bătălia – El a obținut victoria, iar acum lucrarea noastră ca biserică pe pământ este să menținem victoria lui Cristos. Aleluia, victoria a fost câștigată și putem să o aplicăm, să stăm în ea, să o proclamăm și să o facem reală inamicului oriunde ne-am afla și oriunde am merge!

În Numeri vedem o luptă a războiului spiritual care are loc în spatele scenei – lupta copiilor lui Israel împotriva canaaniților pentru ca aceștia să ia în stăpânire și să savureze țara bună simbolizează războiul spiritual al bisericii împotriva forțelor spirituale ale răului din locurile cerești.

Cristos ca țara noastră bună, atotinclusivă, ne-a fost alocat și putem să Îl savurăm, să-L luăm în stăpânire și să ne împărtășim din El; cu toate acestea, între noi și țara bună există un strat de forțe diavolești care ne împiedică să Îl savurăm pe Cristos.

Prin urmare, biserica trebuie să lupte războiul spiritual stând în victoria lui Cristos și să proclame această biruință pentru ca vrăjmașul să fie învins, dat de rușine și înlăturat, iar sfinții să intre în savurarea lui Cristos.

Dumnezeu vrea ca noi să-L câștigăm pe Cristos ca țara noastră bună; pentru ca noi să-L luăm în stăpânire pe Cristos și să Îl savurăm ca fiind cel atotinclusiv, trebuie să învingem forțele satanice din locurile cerești.

Deci trebuie să ne dăm Domnului și Trupului pentru a fi instruiți pentru a fi cei din armata lui Dumnezeu care luptă pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ.

Există un adevărat război spiritual în care trebuie să fim angajați; biserica este un războinic corporativ care luptă bătălia pentru a-l câștiga pe Cristosul atotinclusiv.

Pentru ca toți sfinții să-L savureze pe Cristosul atotinclusiv și să-L experimenteze, trebuie să existe un război spiritual; trebuie să existe biserica care să stea în victoria lui Cristos, să proclame victoria Sa și să aplice biruința Sa, pentru ca sfinții să-l câștige pe Cristos.

Ne rugăm și stăm una cu Domnul pentru ca toți sfinții să-L savureze pe Cristosul atotinclusiv și stăm în victoria Domnului pentru aducerea și răspândirea împărăției lui Dumnezeu, pentru ca Domnul să Se întoarcă pentru a moșteni pământul.

Suntem conștienți că numeroasele aspecte ale vieții noastre naturale pot fi folosite de inamic pentru a deveni o piedică pentru intrarea noastră în savurarea lui Cristos și ne dăm seama că există unii oameni care pot fi folosiți de inamic pentru a ne feri de savurarea lui Cristos; în plus, există forțe spirituale din ceruri, principatele rele, care ne împiedică să-L savurăm pe Domnul.

Deci luptăm războiul spiritual în Trup și în biruința lui Cristos!

Cristos a câștigat deja bătălia: El l-a învins, l-a distrus și l-a rușinat în mod deschis pe diavolul!

Când Domnul Isus a fost pe pământ, El ca primul om-Dumnezeu l-a învins pe Satan și a câștigat bătălia.

Încă de când S-a născut, a avut loc un război spiritual și inamicul L-a atacat, L-a ispitit, L-a persecutat și L-a criticat, culminând cu a-L pune pe cruce pentru a-L termina.

Dar slavă Domnului, Fiul lui Dumnezeu S-a manifestat pentru a distruge lucrările diavolului (1 Ioan 3:8); oriunde a mers El, orice a făcut El și orice a spus El, a făcut-o pentru a desface și a distruge lucrările diavolului.

Diavolul i-a legat pe atâția oameni, le-a ruinat viața, i-a făcut să fie bolnavi și i-a adus în robia păcatului, așa că Domnul a distrus lucrările diavolului! Amin!

Iar noi astăzi putem aplica acest lucru pur și simplu spunându-i Domnului, Doamne, manifestează-Te și distruge în noi lucrările diavolului!

Ca om, Cristos l-a învins pe Satan în timpul ispitei în pustie (Mat. 4:1-11); El a stat pe terenul de a fi om și, în calitate de om, El l-a învins pe ispititorul.

Prin moarte, Domnul l-a distrus pe diavol, care are puterea morții, desființându-l pe Satan și reducându-l la nimic (Evrei 2:14; 1 Corinteni 1:28).

Când Satan l-a pus pe Cristos pe cruce și L-a ucis, el a crezut că L-a terminat și L-a dat la moarte, dar Domnul l-a distrus pe diavolul prin moartea Sa, El a luat cheile morții și Hadesului de la el, El l-a desființat pe Satan și l-a redus la nimic.

Chiar mai mult, în Apocalipsa vedem că apostolul Ioan l-a văzut pe Satan, pe diavolul, în lacul de foc, și a văzut și Noul Ierusalim; în ochii lui Dumnezeu, toți credincioșii în Cristos fac deja parte din Noul Ierusalim și Satana a fost aruncat în lacul de foc.

Putem aplica acest lucru exersându-ne duhul de credință și spunându-i lui Satan,

Satan, tu ai fost distrus! Ai fost redus la nimic! Domnul nostru Isus te-a învins și îți putem depune mărturie chiar acum că ai fost zdrobit iar noi devenim Noul Ierusalim în timp ce tu ești în lacul de foc! Este terminat! Inamicule, ești cel mai mare ratat din univers. Isus Nazarineanul te-a distrus și Dumnezeul păcii te va zdrobi curând sub picioarele noastre! Slavă Domnului!

Dumnezeu i-a dat de rușine în mod deschis pe îngerii răi, triumfând asupra lor în crucea lui Cristos (Col. 2:15); prin cruce, Dumnezeu i-a dat pe îngerii răi de rușine în mod deschis, iar Cristos a triumfat peste ei prin crucea Sa.

Efectul crucificării lui Cristos a fost că baza răzvrătirii lui Satan a fost zguduită, că fortărețele împărăției pământești a lui Satan au fost rupte și că puterea morții și a Hadesului a fost cucerită și supusă (Mat. 27:51-52).

Când Cristos a murit, pământul a fost zguduit; asta înseamnă că baza răzvrătirii lui Satan a fost zguduită. Stâncile au fost despicate, ceea ce înseamnă că fortărețele împărăției pământești a lui Satan au fost rupte.

Mormintele au fost deschise, ceea ce înseamnă că puterea morții și a Hadesului a fost cucerită și supusă.

Apoi, în Duhul divinității Sale, Cristos a proclamat duhurilor rele din prăpastie victoria Sa asupra lui Satan pe cruce (1 Pet. 3:18-20).

Aleluia pentru victoria lui Cristos asupra lui Satan!

Te lăudăm Doamne Isuse pentru victoria Ta asupra lui Satan! Aleluia, Fiul lui Dumnezeu S-a manifestat pentru a distruge lucrările diavolului și, ca Om, El L-a învins pe Satan în orice lucru și în toate felurile! Slavă Domnului, prin moarte Domnul Isus l-a distrus pe diavolul și l-a desființat pe Satan, reducându-l la nimic! Aleluia, Isus Nazarineanul, un om, l-a distrus pe Satan și în curând Dumnezeul păcii îl va zdrobi pe Satan sub picioarele noastre! Slavă Domnului, Dumnezeu i-a rușinat deschis pe îngerii răi, triumfând peste ei în crucea lui Cristos! Aleluia, Cristos este biruitor!

Cristos a câștigat bătălia și biserica stă în victoria lui Cristos și o menține

Slavă Domului, Domnul Isus a câștigat deja bătălia, iar lucrarea bisericii de pe pământ este menținerea biruinței lui Cristos (Evrei 2:14; Col. 1:15; 1 Ioan 3:8).

Războiul nostru spiritual nu este împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva ființelor spirituale care locuiesc în aer; statutul și locația noastră este în victoria lui Cristos, iar noi nu atacăm, ci mai degrabă stăm în victorie, căci Domnul a luptat deja bătălia și victoria a fost câștigată!

Ca biserică, suntem aici pentru a menține victoria lui Cristos; nu este nevoie să atacăm – pur și simplu păstrăm această victorie și o menținem.

Avem încredere în Domnul, stăm în victoria Lui și nu sperăm să obținem victoria, ci mai degrabă stăm în victoria lui Cristos și o proclamăm!

În conflictul dintre autoritatea lui Dumnezeu și puterea Satanei, biserica Îl reprezintă pe Dumnezeu și nu dă niciun teren lui Satan.

Pentru a face o astfel de lucrare în calitate de biserică, trebuie să tratăm toate păcatele și nelegiuirile noastre, trebuie să avem o consacrare detaliată și proaspătă înaintea Domnului, trebuie să cooperăm cu Domnul pentru a da viața sufletului nostru la moarte, și trebuie să abandonăm omul nostru natural.

Ceea ce suntem în carne nu are niciun folos în războiul spiritual, căci sinele nostru nu i se poate împotrivi lui Satan; săgețile înflăcărate ale lui Satan ne pot pătrunde în carne, dar Îl lăudăm pe Dumnezeu, ne putem îmbrăca cu Cristos – Cel care a obținut victoria!

Ca Trup al lui Cristos, învățăm să lucrăm împreună cu Dumnezeu, fiind preocupați de nevoia lui Dumnezeu și împărtășim în biruința lui Cristos! Când manifestăm victoria Domnului Isus, Satan trebuie să plece.

Când stăm ferm în victoria lui Cristos, declarând că Cristos a câștigat bătălia, inamicul trebuie să fugă. Responsabilitatea noastră ca biserică este să stăm în victoria lui Cristos, să menținem victoria lui Cristos și să executăm sentința lui Cristos asupra diavolului.

Aleluia! Biruitorii – cei măreți – își dau seama că războiul spiritual se bazează pe victoria lui Cristos (Ioel 3:33; Ioan 12:31; Apocalipsa 5:5).

Punctul nostru de pornire în războiul spiritual este stând în victoria lui Cristos (Efeseni 6:11, 13), realizând că Cristos a câștigat deja victoria (Apocalipsa 3:21).

Acum, ca biserică, suntem pe pământ pentru a perpetua și a demonstra victoria lui Cristos asupra lui Satan (Efeseni 6:13; Apocalipsa 12:11).

Așa că rămânem în Trup, realizând că avem nevoie de Trup și victoria noastră este în Trup și luptăm cu Satan în Trup.

Doar un singur fel de oameni se pot angaja într-un război spiritual – cei care nu numai că sunt mântuiți, ci și au fost înviați din moarte și sunt așezați cu Cristos în ceruri; ei sunt în înălțare, într-o poziție transcendentă în ceruri și când se angajează în război spiritual, ei stau în înălțare, în Trup, vestind și menținând victoria lui Cristos.

Fiind cei care văd nevoia lui Dumnezeu și care se angajează în războiul spiritual, trebuie să cunoaștem Trupul, să cunoaștem înălțarea și să domnim în viață.

Ne dăm seama că Cristos a câștigat bătălia și ca biserică stăm în biruința Sa și menținem biruința Sa; deci căutăm să cunoaștem Trupul, să cunoaștem și să rămânem în înălțare și să domnim în viață! Aleluia!

Aleluia, Domnul Isus a câștigat deja bătălia, iar lucrarea noastră ca biserică de pe pământ este să menținem victoria lui Cristos! Amin, Doamne, să ne dăm seama că războiul spiritual se bazează pe victoria lui Cristos, căci în noi înșine nu-l putem învinge pe dușman, dar Cristos l-a învins deja! Amin! Venim la Tine, Doamne, și tratăm toate păcatele și nelegiuirile noastre, ne consacrăm Ție în detaliu, ne dăm viața sufletului la moarte și abandonăm omul nostru natural. Vrem să cunoaștem Trupul, să cunoaștem și să rămânem în înălțare și să domnim în viață. Aleluia, victoria a fost câștigată, iar noi, ca biserică, menținem victoria lui Cristos și o proclamăm!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ has already Won the Battle, and the Church Maintains Christ’s Victory on earth, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 12 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Dumnezeu îi consideră pe cei din poporul Său într-un mod pozitiv: ei sunt oameni cerești care trăiesc pe pământ

04/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În opinia Sa, Dumnezeu îi consideră întotdeauna pe cei din poporul Său într-un mod pozitiv; El îi vede ca fiind aleși, răscumpărați, mântuiți, savurându-L pe Cristos, fiind zidiți cu Dumnezeul Triunic, formați într-o armată și pregătiți de Dumnezeu să-L posede pe Cristos ca țară bună. Aleluia!

De-a lungul anilor și secolelor, poporul lui Dumnezeu a continuat cu Domnul, dar au fost unii care nu au văzut acest lucru, ci i-au criticat și i-au condamnat pe ceilalți credincioși.

Lui Dumnezeu poporul Său este ca pupila ochilor Săi și cine spune ceva rău despre ei se pune pe sine însuși sub blestem; cu toate acestea, mulți cred că sunt liberi să spună ce gândesc și ce simt în legătură cu ceilalți din poporul lui Dumnezeu, iar acest lucru aduce moarte spirituală.

Nu este nimic mai drag pentru Dumnezeu decât poporul Său; ei sunt comoara Lui deosebită, posesia Sa specială; singurul care îi acuză pe sfinți, poporul lui Dumnezeu, este Satan, iar toți cei care-i condamnă sau îi critică pe poporul lui Dumnezeu cooperează cu Satan și stau de partea sa. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să avem o vedere adecvată a copiilor lui Dumnezeu și fie ca această viziune să ne schimbe și să ne afecteze întreaga ființă.

Fie ca noi să vedem peisajul spiritual glorios, lăuntric, și să vedem poporul lui Dumnezeu la fel cum îi vede Dumnezeu.

Această viziune ne va guverna și ne va restricționa; ne va direcționa și ne va păstra; ne va revoluționa și ne va menține în unitatea autentică.

Calea ca noi să fim păstrați în viața de biserică într-un mod corespunzător, calea prin care să mergem mai departe cu Domnul fără nicio piedică, este aceea de a avea viziunea cerească cu privire la Dumnezeu și la poporul Său și a permite acest punct de vedere să ne guverneze.

Când luăm telescopul divin și privim la cei din poporul lui Dumnezeu, vedem oameni-Dumnezeu! Vedem snopi plini de viață pentru a produce hrană pentru ofranda de mâncare pentru a-L satisface pe Dumnezeu și pe om, și vedem corpuri cerești pline de lumină.

Când ne vom exersa duhul în timp ce-i privim pe cei din poporul lui Dumnezeu, nu vom fi iuți să-i criticăm sau să-i condamnăm, ci mai degrabă, vom găsi ceea ce Dumnezeu găsește, vom vedea ce vede Dumnezeu și-i vom aprecia pe sfinți așa cum face Dumnezeu.

Fie ca noi toți să fim aduși în viziunea Celui Atotsuficient și să avem o viziune divină a poporului lui Dumnezeu! Fie ca să nu privim nelegiuiri la sfinți, ci mai degrabă să-L vedem pe Cristos în ei, să-i vedem în Cristos și să avem viziunea divină a poporului lui Dumnezeu, pentru a putea fi sub binecuvântarea lui Dumnezeu.

Să realiză că poporul lui Dumnezeu este un popor ceresc plin de viață și lumină care trăiește pe pământ

Când Iosif a văzut lucrurile rele pe care le-au făcut frații săi, el i-a adus tatălui său un raport rău despre ei și este posibil să nu fi greșit în privința lor, pentru că inima lor era plină de ură față de el și nu erau oameni buni.

Deci Dumnezeu i-a dat două vise – nu doar unul, ci două, pentru a întări mesajul pe care voia să-l comunice. Aceste vise i-au arătat clar lui Iosif că atât el cât și ei erau niște snopi plini de viață și corpuri cerești pline de lumină.

În ochii lui Dumnezeu, Iosif și frații lui erau la fel – erau poporul lui Dumnezeu și, ca atare, erau plini de viață și lumină.

Mila lui Dumnezeu a ales ca Iosif să facă o anumită lucrare pentru El, dar în ochii Săi, atât el, cât și frații săi făceau parte din poporul lui Dumnezeu și, ca atare, erau plini de viață și lumină.

În calitate de credincioși în Cristos, suntem oameni plini de viață și lumină; pe de o parte avem viața divină și suntem plini de viață, iar pe de altă parte, suntem corpuri cerești pline de lumină divină.

Ca popor al lui Dumnezeu, suntem poziționați în cer ca soarele, luna și stelele; în același timp, trăim pe pământ ca niște snopi plini de viață. Pe de o parte suntem oameni cerești, iar pe de altă parte trăim pe pământ; suntem oameni cerești care trăiesc pe pământ.

Trebuie să fim încurajați și întăriți știind acest lucru. Trebuie să avem credință în Domnul și unul în altul, așteptând să ne vedem unii pe alții în Noul Ierusalim.

Părerea noastră despre poporul lui Dumnezeu ar trebui să fie una veșnică – nu o vederea de pe pământ, nu o vedere în conformitate cu vederea noastră limitată, ci vederea eternă.

Conform vederii divine, Dumnezeu îi consideră întotdeauna pe cei din poporul Său într-un mod pozitiv, pentru că El îi vede nu doar ca păcătoși mântuiți prin har, ci ca oameni transformați și glorificați, părți ale Noului Ierusalim.

Fie ca să ne exersăm duhul și să folosim telescopul divin atunci când ne uităm la sfinți, uitându-ne nu doar la situația sau starea lor la momentul de față, ci văzând prin timp în eternitate, chiar în Noul Ierusalim!

Fie ca noi să fim plini de credință în Domnul și să fim încurajați în interior și întăriți în ceea ce privește poporul lui Dumnezeu, căci ceea ce El a început în noi toți, El va duce la bun sfârșit!

În Noul Ierusalim nu vor mai fi probleme, nelegiuiri, slăbiciuni, neajunsuri sau nimic rău, ci numai viață și lumină, oameni umpluți de viața lui Dumnezeu și strălucind lumina Sa!

Fie ca în viață să creștem până la maturitate, căci cu cât suntem mai maturi în viață, cu atât mai puțin vom vorbi negativ despre sfinți sau despre biserică.

Cu cât creștem în viață până la maturitate, cu atât trăim în visul ceresc, nu îndrăznim să spunem nimic negativ cu privire la biserică sau la sfinți, ci Îl lăudăm pe Domnul pentru sfinții Săi! Vom spune cu bucurie,

Te lăudăm Doamne pentru biserică, pentru poporul Tău! În ochii tăi, tot poporul Tău sunt oameni cerești care trăiesc pe pământ o viață plină de viață și lumină! Aleluia, sfinții sunt plini de viața divină pentru a fi pentru satisfacția lui Dumnezeu și pentru satisfacția omului, și sunt plini de lumina divină, reflectându-L pe Dumnezeu ca lumină! Amin, Doamne, avem credință în Tine și credem că Tu ne vei duce până în Noul Ierusalim. Noi suntem poporul Tău și Tu lucrezi în noi și împreună cu noi pentru a ne aduce până la glorie! Slavă Domnului!

Dumnezeu consideră întotdeauna poporul Său într-un mod pozitiv; fie ca și noi să avem aceeași vedere

În Num. 33 vedem consemnarea celor patruzeci și două de locații ale călătoriei poporului Israel din țara sclaviei până în țara de odihnă; în această consemnare, nu se menționează falimentele poporului.

Deci, dacă ar fi să citim doar consemnarea din Num. 33, am crede că în călătoria lor copiii lui Israel au fost cu totul agresivi, pozitivi și plini de succes. Această consemnare îi arată ca mergând de la locație la locație până când își ating obiectivul – țara de odihnă.

După ce am citit Numeri 1 până la 32, este posibil să avem părerea că nu a fost nimic bun cu copiii lui Israel; din nou și din nou, au fost probleme, răzvrătiri, cârtiri și probleme din partea copiilor lui Israel, iar din partea Domnului a venit disciplina.

Cu toate acestea, Numeri 33 arată că în ochii lui Dumnezeu, consemnarea cu privire la ei este pozitivă.

În mod surprinzător, chiar dacă în exterior pot exista atât de multe probleme, nelegiuiri, cârtiri și răzvrătiri, în opinia lui Dumnezeu, El consideră întotdeauna poporul Său într-un mod pozitiv. Aleluia!

În mod similar, trebuie să vedem biserica într-un mod ceresc și să ne dăm seama că toate bisericile locale fac parte din Noul Ierusalim ce va veni (vezi Apocalipsa 1:10-12, 20; 21:2, 9-11).

Dumnezeu consideră întotdeauna poporul Său într-un mod pozitiv; El privește poporul Său nu din unghiul răului, ci din unghiul binelui. În același mod, trebuie să fim atenți atunci când suntem tentați să criticăm o anumită biserică locală sau pe unii sfinți din biserică.

Faptul dacă biserica este minunată sau jalnică nu depinde de ceea ce este biserica, ci mai degrabă, depinde de ceea ce noi suntem și de ce fel de vedere avem.

Dacă avem o atitudine negativă și dacă vedem biserica dintr-un unghi negativ, nu vom vedea nimic bun în biserică; dar dacă avem o atitudine pozitivă și vedem biserica dintr-un unghi pozitiv, vom spune că biserica este minunată.

Nu ar trebui să privim biserica și să o evaluăm conform propriului nostru punct de vedere și sentiment; mai degrabă, trebuie să avem viziunea cerească, visul ceresc și să ne dăm seama că Dumnezeu consideră întotdeauna poporul Său într-un mod pozitiv; atunci ar trebui să avem și noi aceeași părere.

Când vedem lucruri sau situații în biserică, nu ar trebui să fim învinși sau dezamăgiți, nici nu trebuie să pierdem inima; mai degrabă, ar trebui să vedem bisericile într-un mod ceresc și să ne dăm seama că toate bisericile locale fac parte din Noul Ierusalim care vine.

Este posibil să vedem probleme astăzi, dar Dumnezeu consideră că biserica nu are nicio problemă, căci în ochii Săi biserica este minunată, frumoasă, desăvârșită, sfântă și zidită; El vede că biserica este finalizată pentru a fi Noul Ierusalim.

În studiul nostru mai profund în cartea Numeri, trebuie să învățăm că modul în care privim poporul lui Dumnezeu este o chestiune serioasă; este posibil să avem toate motivele pentru a vedea greșelile și problemele din și în poporul lui Dumnezeu și este posibil să avem dreptate din punct de vedere uman atunci când spunem că ei nu sunt foarte buni.

Dar modul în care Dumnezeu îi vede pe poporul Său este ca fiind cei aleși, cei răscumpărați, cei mântuiți de robia căderii, cei care Îl savurează și Îl experimentează pe Cristos, cei zidiți în armata lui Dumnezeu pentru a lupta pentru interesul lui Dumnezeu și cei pregătiți de Dumnezeu să ia în posesie pământul bun. Aleluia!

Dumnezeu întotdeauna consideră poporul Său într-un mod pozitiv, căci El ne vede pe noi ca fiind cei pregătiți de Dumnezeu pentru a lua în posesie Cristosul atotinclusiv ca pământ bun! Amin, fie ca și noi să-i vedem pe cei poporul lui Dumnezeu în acest fel!

Acest lucru ne va salva de la a fi descurajați sau de la a ne pierde inima cu privire la viața de biserică.

Îți mulțumim Doamne că întotdeauna ne vezi pe noi, poporul Tău, într-un mod pozitiv. Fie ca și noi să vedem biserica într-un mod ceresc și să ne dăm seama că toate bisericile locale fac parte din Noul Ierusalim care vine! Aleluia pentru biserică și slavă Domnului pentru toți sfinții! Acordă-ne să avem o viziune veșnică a bisericii și a tuturor celor din poporul lui Dumnezeu. Fie ca să-i vedem pe sfinți la fel cum îi vede Dumnezeu – aleși, răscumpărați, mântuiți de robia căderii, savurându-L pe Cristos, fiind zidiți cu Dumnezeul Triunic, fiind formați într-o armată pentru a lupta pentru Dumnezeu și fiind pregătiți de Dumnezeu să-L ia în stăpânire pe Cristosul atotinclusiv ca țară bună!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God Considers His People in a Positive Way: they are Heavenly People living on Earth, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 11 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Cei din poporul lui Dumnezeu sunt snopi plini de viață, iar biserica este învierească și cerească

02/04/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Trebuie să avem visele pe care le-a avut Iosif ca să ne dăm seama că, în viziunea lui Dumnezeu, tot poporul Său sunt snopi plin de viață pentru a produce hrană pentru ofranda de mâncare pentru a-L satisface pe Dumnezeu și pe om.

Când vedem biserica și sfinții în felul în care Dumnezeu îi vede, Îl vom lăuda pe Dumnezeu pentru biserică, căci biserica este în Cristos, în înviere și în ceruri, iar biserica este perfectă, sfântă și frumoasă în ochii Domnului.

Chiar mai mult, binecuvântați sunt toți cei care binecuvântează biserica și blestemați toți cei care o blestemă. Biserica este poporul spiritual al lui Dumnezeu pe pământ astăzi; El a ales, răscumpărat, salvat și transformat un grup de oameni din toate semințiile și națiunile în Sine, iar biserica este glorioasă.

Cristos în înviere ne curăță neîncetat cu apa din Cuvânt pentru a ne prezenta Lui Însuși ca mireasă; El îndepărtează petele, ridurile și orice astfel de lucruri și vede biserica ca fiind glorioasă și fără pată sau cusur.

Cine suntem noi să vorbim rău biserica? Vedem oare lucrurile altfel decât Dumnezeu? Avem oare noi dreptate în punctul nostru de vedere cu privire la biserică?

Din momentul în care Dumnezeu l-a chemat pe Avraam până acum, toți cei care au făcut rău poporului lui Dumnezeu sau i-au blestemat au fost sub blestem și toți cei care au binecuvântat poporul lui Dumnezeu s-au pus sub o binecuvântare.

Chiar și atunci când vedem ceva care nu este corect, ci mai degrabă păcătos în biserică, chiar și atunci când vedem lucruri care nu sunt atât de sfinte, ci lumești, și chiar și atunci când vedem că inima sfinților nu este pură față de Domnul, nu trebuie să rostim lucruri negative despre biserică, deoarece Dumnezeu vede biserica ca o entitate plină de viață, lumină și glorie.

Acest lucru nu înseamnă că acoperim lucrurile din biserică sau că ne închidem ochii către lucrurile rele care au loc; mai degrabă, când mergem la Domnul sau vorbim cu alții despre biserică, învățăm să trăim în visul pe care Dumnezeu l-a dat lui Iosif și în viziunea pe care El i-a dat-o lui Balaam, și anume că biserica este glorioasă, plină de viață și plină de lumină.

E adevărat că Dumnezeu vede într-adevăr totul și El cunoaște toate situațiile, inima oamenilor și starea sfinților; totuși, în ochii Săi, sfinții sunt snopi plini de viață și stele pline de lumină, iar biserica este cerească, Cristică și învierească.

În ochii lui Dumnezeu, poporul Său a fost deja transformat și glorificat, iar în Noul Ierusalim nu există păcat, pată, cusur, slăbiciune sau lucruri rele. Aleluia!

Să avem viziunea că biserica este Cristică, învierească și cerească

Conform cu faptele din Biblie, putem spune că biserica este Cristică (e din Cristos și în Cristos), învierească (din înviere și în învierii) și cerească (din ceruril și în ceruri).

Biserica este ceva în Cristos, în înviere și în înălțare în cele cerești (Efeseni 1:17-23; 2:5-6).

Biserica nu este un grup pământesc de oameni care cred într-un set de reguli și regulamente și se numesc creștini; biserica nu este o adunare socială a celor care citesc Biblia și încearcă să trăiască conform ei.

Biserica a fost produsă în învierea lui Cristos și cu viața Sa de înviere; biserica este din Cristos, compusă numai din elementul lui Cristos; iar biserica este cerească, pentru că toți credincioșii au fost așezați împreună cu Cristos în locurile cerești.

În ochii lui Dumnezeu, biserica este Cristică, învierească și cerească; aceste adjective descriu faptele transmise în Biblie.

Frați și surori, am petrecut prea mult timp ca un vierme în murdărie, privind în felul acesta sfinții și biserica; avem o perspectivă greșită. Trebuie să privim biserica și să vedem că este în Cristos, în înviere și în locurile cerești.

Și trebuie să-i spunem lui Satan, Satan, ai greșit cu totul. Respingem evaluarea ta despre biserică și luăm evaluarea lui Dumnezeu despre poporul Său!

După ce Cristos a terminat întreaga creație veche prin moartea Sa atotinclusivă, biserica a fost produsă în învierea Sa; acum biserica este în înviere, căci biserica este o nouă creație creată în învierea lui Cristos și de către Cristosul înviat (1 Pet. 1:3; Efeseni 2:6).

Dacă vedem biserica într-un mod diferit decât acesta, atunci am luat evaluarea inamicului despre biserică și am făcut-o a noastră. Evaluarea de către Dumnezeu a bisericii este că ea este Cristică, învierească și cerească, dar dușmanul are întotdeauna ceva rău de spus despre biserică, căci el este acuzatorul fraților.

Aleluia, biserica a fost înviată împreună cu Cristos, iar acum biserica este în înălțare, în locurile cerești împreună cu Cristos!

Biserica este din Cristos, biserica este din înviere și biserica este din ceruri. Dacă avem o astfel de viziune, aceasta ne va guverna până la cel mai înalt grad și va exclude tot ceea ce nu este din Cristos (Cristică), din înviere (învierească) sau al cerurilor (cerească).

S-ar putea să privim biserica și să spunem că nu este așa de Cristică; deci de ce să nu ne exersăm duhul de credință și să începem să vorbim că biserica este Cristică și, prin vorbirea noastră, biserica va deveni Cristică!

Vorbim ceea ce nu este în ființă – aceasta este credința, așa face Dumnezeu, și astfel a creat El atât creația veche, cât și cea nouă.

Ar trebui să vorbim bine despre biserică și să alungăm toată vorbirea negativă, pentru că o asemenea vorbire ne-a ucis și a adus prea multe lucruri negative, nepermițându-ne să înaintăm și zidim biserica.

Doamne Isuse, ne exersăm duhul să stăm una cu Tine și să declarăm că biserica este din Cristos și în Cristos, biserica este din înviere și în înviere, și biserica este cerească! Aleluia pentru biserică, Trupul lui Cristos! Dă-ne o astfel de viziune a bisericii, Doamne, astfel încât orice lucru care nu este Cristic, învieresc și ceresc să fie exclus în noi și printre noi. Amin, Doamne, stăm cu Tine pentru a alunga și a strivi toate vorbele negative despre biserică și ne exersăm duhul de credință pentru a rosti faptele din cuvântul lui Dumnezeu până când le vei face o realitate în viața de biserică de azi!

Să vedem că poporul lui Dumnezeu sunt snopi plini de viață pentru a produce hrană pentru a-i satisface pe Dumnezeu și pe om

Trebuie să învățăm că modul în care privim poporul lui Dumnezeu este un lucru serios.

În Vechiul Testament îl vedem pe Iosif, fiul preferat al lui Iacob, care a văzut lucrurile rele pe care le-au făcut frații săi și a adus un raport rău tatălui lor. Ei erau plini de ură și mânie și Iuda era plin de poftă (vezi Gen. 37-38).

Dar Dumnezeu i-a dat lui Iosif două vise (Gen. 37:5-9), iar în primul a văzut snopii pe câmp, iar snopii fraților săi au venit și s-au închinat snopului său.

Iosif și-a dat seama că, în cel mai rău caz, frații săi sunt niște snopi plini de viață și, în cel mai bun caz, el însuși nu era altceva decât un snop plin de viață. Singura diferență a fost că Dumnezeu l-a ales pe Iosif și nu pe ei; dar în ochii lui Dumnezeu, el nu era mai bun decât ei.

Acest lucru este valabil pentru noi în viața de biserică de astăzi. Când intrăm în viața de biserică pentru prima dată, ne bucurăm de acest loc minunat și toți sfinții sunt minunați și plăcuți; iubim viața de biserică și Îl iubim atât de mult pe Domnul!

Cu toate acestea, cu cât iubim mai mult biserica și avem grijă de sfinți, cu atât ne gândim că unii dintre ei sunt ca niște „cârtițe”, „țestoase” sau chiar „scorpioni” și „șerpi”; am putea crede că mulți dintre sfinți se află într-o situație jalnică și chiar biserica este jalnică.

În astfel de momente, trebuie să avem visul ceresc pentru a realiza că toți cei din poporul lui Dumnezeu sunt snopi plini de viață pentru a produce hrană pentru a satisface pe Dumnezeu și pe om.

Când Domnul are milă de noi și ne va arăta visul ceresc, vom realiza că sfinții nu sunt mai răi decât noi și noi nu suntem mai buni decât ei; nu există „cârtițe” sau „scorpioni” în viața de biserică, ci, mai degrabă, toți sfinții sunt snopi plini de viață. Aleluia!

Acest lucru ne va scăpa de la a ne plânge înaintea lui Dumnezeu sau a altora cu privire la sfinți și vom avea o vedere corectă a poporului lui Dumnezeu.

Fie ca Domnul să ne mântuiască de rugăciunile acuzatoare, de raportarea la El a relelor pe care le vedem printre sfinți sau defectele și slăbiciunile lor. Domnul să ne izbăvească să ne plângem de El cu privire la sfinții cu care ne-a pus.

Fie ca să vedem visul ceresc să ne dăm seama că nu suntem mai buni decât ceilalți sfinți; s-ar putea să vedem unele lucruri negative în ei, dar noi și ei suntem la fel în ochii lui Dumnezeu – suntem snopi plini de viață pentru a produce hrană care să-i satisfacă pe Dumnezeu și pe om.

O astfel de viziune ne va revoluționa; s-ar putea să ne certăm cu Dumnezeu și să-L rugăm să se uite cu adevărat la inima lor și să fie temeinic, dar Domnul ne va arăta că El privește poporul Său nu din punctul nostru de vedere, ci din vederea Lui, iar în viziunea Lui nu există scorpioni, păcătoși, sau șerpi în Noul Ierusalim.

Profetul Ilie s-a plâns și el împotriva Israelului înaintea lui Dumnezeu și i-a spus: „Copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au distrus altarele Tale și i-au ucis pe profeții Tăi cu sabia; și eu singur am rămas și ei caută să-mi ia viața” (1 Împărați 19:10).

Dar Domnul nu a fost mulțumit cu acest cuvânt și i-a răspuns: „Eu mi-am pus deoparte pentru Mine în șapte mii de bărbați în Israel, care nu și-au plecat genunchii și nu s-au înclinat lui Baal și a căror gură care nu l-a sărutat” (1 Împ. 19:18).

S-ar putea să avem deplină dreptate în ceea ce-I spunem Domnului cu privire la poporul Său, iar plângerile noastre se pot baza pe fapte, dar Domnul nu vrea ca noi să-i acuzăm pe frați și surori, ci mai degrabă să-i vedem pe sfinții Săi la fel cum îi vede El.

Aceasta nu înseamnă să învățăm să-L mințim pe Dumnezeu sau să ne înșelăm unii pe alții cu privire la sfinți, alegând să ignorăm „faptele evidente” și situația sfinților; mai degrabă, acesta înseamnă să primim visul de la Dumnezeu și să ne dăm seama că, în viziunea lui Dumnezeu, tot poporul Său – atât noi, cât și toți sfinții – sunt niște snopi plini de viață pentru a produce hrană pentru ofranda de mâncare care să-i satisfacă pe Dumnezeu și pe om.

Doamne Isuse, dă-ne visul ceresc, astfel încât să ne dăm seama că toți sfinții sunt niște snopi plini de viață pentru a produce hrană pentru ofranda de mâncare pentru satisfacerea lui Dumnezeu și a omului. Amin, Doamne, schimbă-ne modul de a privi poporul lui Dumnezeu. Dezvelește-ne să vedem părerea divină a lui Dumnezeu cu privire la natura, poziția, funcția și scopul poporului lui Dumnezeu pe pământ. Fie ca noi să trăim în visul ceresc și să vedem poporul lui Dumnezeu așa cum îi vede Dumnezeu, ca snopi plini de viață pentru a produce hrană pentru satisfacția lui Dumnezeu și a omului. Amin, Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai făcut snopi plini de viață și Îți mulțumim că noi toți suntem la fel în ochii Tăi – suntem plini de viață și de lumină!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God’s People are Sheaves full of Life and the Church is Resurrectionly and Heavenly, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 11 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să-L lăudăm pe Dumnezeu și să vorbim de bine de viața de biserică pentru a fi sub binecuvântarea lui Dumnezeu astăzi

01/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Vrem să fim cei care Îl lăudăm pe Dumnezeu și vorbesc bine despre biserică, pentru a putea fi astăzi sub binecuvântarea lui Dumnezeu.

De-a lungul secolelor, cei care au binecuvântat Israel și care au vorbit bine despre biserică au fost binecuvântați, iar cei care au vorbit rău despre Israel și despre biserică au fost sub blestem.

În Num. 24:9 Dumnezeu a rostit acest cuvânt minunat prin Balaam, Binecuvântați sunt toți cei care te binecuvântează, / Și blestemați sunt toți cei care te blestemă.

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să ne dăm seama că punctul nostru de vedere, opinia noastră și sentimentul nostru despre biserică și despre poporul lui Dumnezeu ar trebui să fie lăsate deoparte și chiar negate, și ar trebui să luăm punctul de vedere al lui Dumnezeu, părerea Lui și sentimentul Lui privitor la poporul Său.

Pavel a fost una cu Domnul când a scris sfinților din Corint și i-a numit: Biserica lui Dumnezeu care este în Corint (1 Corinteni 1:2).

În exterior, în biserica din Corint au existat multe probleme, iar Pavel a scris o întreagă Epistolă pentru a trata aceste probleme una câte una; au existat unele probleme în această biserică pe care le putem găsi foarte rar în vreo biserică locală autentică, dar Pavel i-a numit, Biserica lui Dumnezeu.

În ochii lui Dumnezeu, biserica este sfântă, desăvârșită și frumoasă, căci Dumnezeu vede biserica nu prin punctul nostru de vedere omenesc, ci conform vederii divine, iar în viziunea Sa, biserica este în Cristos.

Ori de câte ori avem un sentiment sau un gând că unii sfinți nu sunt chiar atât de buni, ori de câte ori vedem unele probleme în biserică și ori de câte ori un defect al sfinților iese la lumină și suntem pe cale să vorbim despre asta „în toată cinstea”, trebuie să ne întrebăm, cine are dreptate – Dumnezeu sau tu? Este punctul tău de vedere corect sau este corectă părerea lui Dumnezeu despre biserică?

Dumnezeu nu se ceartă cu noi; El nu ne spune că biserica este minunată și perfectă, și iată care sunt motivele pentru care aceasta e așa. Mai degrabă, chiar dacă situația poporului Său este de multe ori degradată, chiar dacă El Însuși S-ar putea înfuria pe poporul Său, atunci când alții vorbesc despre poporul Său ar trebui să fie într-un mod adecvat și trebuie să existe o viziune adecvată a copiilor lui Israel și a bisericii.

Poporul lui Dumnezeu este pupila ochiului Său; nimeni nu poate atinge cu ușurință pupila ochiului nostru, așa că atunci când cineva se atinge de poporul lui Dumnezeu – fie poporul Său pământesc Israel, fie poporul Său spiritual, biserica – într-un mod nepotrivit sau rău, el se pune sub blestem și nu savurează binecuvântarea.

Dumnezeu iubește pe poporul Său; indiferent ce ar putea spune Satana – acuzatorul fraților – și indiferent ce ar putea crede sau spune poporul Său despre ei înșiși, Dumnezeu încă consideră biserica ca fiind frumoasă, perfectă și sfântă, plăcută în ochii Săi.

Fie ca noi să avem o rugăciune și o speranță ca vederea noastră despre biserică să se schimbe și să fie actualizată pentru a fi la fel ca punctul de vedere al lui Dumnezeu și să ne ajutăm unii pe alții să adoptăm o astfel de vedere divină a bisericii.

Binecuvânt este cel care te binecuvântează și blestemat este acela care te blestemă (Num. 24:9)

Încă de la început, când Dumnezeu l-a chemat pe Avraam și acesta l-a urmat pe Dumnezeu oriunde El i-a spus să meargă, Dumnezeu i-a spus că El îl va binecuvânta pe Avraam, El îl va face o binecuvântare, iar cine va binecuvânta pe Avraam va fi binecuvântat.

Acesta este un principiu stabilit în ochii lui Dumnezeu cu privire la poporul Său: binecuvântați sunt toți cei care binecuvântează pe poporul Său și blestemați pe toți cei care îi blestemă.

Din vremea lui Nebucadnețar (care a distrus orașul Ierusalim) și până acum, fiecare persoană, națiune sau grup de oameni care a blestemat poporul lui Israel a fost blestemat și fiecare națiune și oameni care i-au binecuvântat pe evrei au primit binecuvântarea.

Este posibil ca starea și situația poporului lui Dumnezeu să nu fie atât de bune; de fapt, situația lor poate fi chiar mai rea decât situația oamenilor păgâni, dar totuși, în ochii lui Dumnezeu, ei sunt binecuvântați, pentru că Îl au pe Dumnezeu între ei și Dumnezeu este Dumnezeul lor.

Situația noastră ca popor al lui Dumnezeu poate să fluctueze și starea noastră poate fi sus sau jos, dar, indiferent de starea noastră, părerea lui Dumnezeu despre poporul Său este că ei sunt sub binecuvântarea lui Dumnezeu și sunt sfinți, perfecți și frumoși.

Balac l-a plătit pe Balaam să vină să blesteme pe poporul Israel, dar Dumnezeu a transformat blestemul într-o binecuvântare; în loc să-i blesteme pe poporul lui Dumnezeu, Balaam – vorbind în numele lui Dumnezeu – i-a binecuvântat pe deplin.

A binecuvânta pe cineva înseamnă a vorbi bine despre el, a vorbi pozitiv despre el (vezi Efeseni 1:3).

Putem spune ce vrem despre alți oameni, dar atunci când atingem poporul lui Dumnezeu, când vorbim despre Israel și despre biserică, trebuie să fim foarte atenți ca să nu ne exprimăm punctul de vedere, ci să fim una cu Dumnezeu în felul în care El vede poporul Său.

Conform promisiunii lui Dumnezeu către Avraam, poporul chemat al lui Dumnezeu – urmașii lui Avraam – sunt ca nisipul mării (referindu-se la poporul pământesc al lui Dumnezeu, poporul lui Israel, poporul evreu) și ca stelele din cer (indicând oamenii spirituali ai lui Dumnezeu, biserica, neamurile răscumpărate și mântuite).

Fie ca să învățăm să vorbim bine despre poporul lui Dumnezeu, indiferent ce auzim despre ei; indiferent ce auzim despre Israel în știri sau despre sfinții din biserică și indiferent ce auzim despre credincioșii de aici și de acolo, trebuie să ne punem sub binecuvântarea lui Dumnezeu vorbind de bine despre poporul lui Dumnezeu.

Să nu avem încredere în punctul nostru de vedere, în judecata noastră și în opiniile noastre; să ne dăm seama că, în privința vorbirii despre poporul lui Dumnezeu, trebuie să luăm punctul de vedere al lui Dumnezeu, aprecierea Lui și părerea Lui divină.

Mulțumim Doamne Isuse că ne-a făcut parte din poporul Tău spiritual, biserica. Aleluia, biserica este minunată, desăvârșită, sfântă și prețioasă în ochii lui Dumnezeu. Slavă Domnului pentru poporul lui Dumnezeu – slavă Domnului pentru poporul evreu ca popor pământesc al lui Dumnezeu și pentru biserică în calitate de popor spiritual al lui Dumnezeu. Doamne, vrem să ne punem sub binecuvântarea Ta și să evităm să fim sub blestem vorbind bine despre oamenii lui Dumnezeu, indiferent de ceea ce percepem ca fiind situația lor! Aleluia pentru biserică!

Să-L lăudăm pe Dumnezeu și să vorbim de bine despre viața de biserică pentru fi sub binecuvântarea lui Dumnezeu astăzi

Cuvântul lui Dumnezeu și experiența noastră mărturisesc faptul că, de fiecare dată când Îl lăudăm pe Dumnezeu și vorbim bine despre biserică, ne punem pe noi înșine sub binecuvântarea lui Dumnezeu, dar atunci când criticăm sau vorbim de rău despre sfinți sau despre biserică, suntem sub blestem.

De exemplu, atunci când suntem în întâlnirea de rugăciune, ne putem simți foarte împovărați în ceea ce privește starea scăzută a bisericii și putem suspina și chiar să ne plângem în rugăciune spunând cât de jos percepem biserica.

Dar în ochii lui Dumnezeu biserica este glorioasă, minunată și desăvârșită; în loc să gemem și să ne plângem lui Dumnezeu cu privire la situația sau starea scăzută a bisericii, ar trebui să-L lăudăm și să fim cei care vorbesc bine despre viața de biserică de astăzi.

Cei care spun că biserica este săracă, joasă sau moartă, se pun sub blestem, dar cei care vorbesc pozitiv despre biserică ca poporul lui Dumnezeu, declarând că biserica este minunată și că este casa lui Dumnezeu, primesc binecuvântarea.

S-ar putea să fim dezamăgiți de viața de biserică și pot exista unii sfinți în biserică care nu ne sunt chiar atât de plăcuți; este posibil să avem chiar și anumite motive serioase de a nu ne întâlni din cauza unor situații sau a unor oameni care au spus unele lucruri, dar atunci când vorbim despre biserică, trebuie să avem viziunea lui Dumnezeu asupra bisericii și nu a noastră.

Binecuvântat să fie Dumnezeul și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu fiecare binecuvântare spirituală în Cristos (Efeseni 1:3); toți sfinții sunt binecuvântați, iar biserica este sub binecuvântarea lui Dumnezeu.

Fie ca să eliminăm toate vorbirile negative despre sfinți și să învățăm să vorbim pozitiv despre sfinți și despre biserică.

Unii pot spune că aceasta este o înșelăciune de sine, că ne mințim pe noi înșine, dar trebuie să ne dăm seama că există doar unul singur care îi acuză pe frați și acesta este Satan, iar ori de câte ori îi acuzăm pe sfinți – chiar dacă avem o bază solidă pe fapte reale – noi suntem una cu Satana și el este sub blestem.

A vorbi bine despre viața de biserică nu este autoamăgire; mai degrabă, vorbim adevărul conform lui Dumnezeu.

Când spunem: Biserica este minunată! Frații și surorile sunt frumoși! – asta ne va schimba întreaga zi.

Dacă spunem ceva bun despre sfinți și suntem în duhul nostru, dacă nu mințim sau ne prefacem, atunci îi binecuvântăm și ne punem sub binecuvântarea lui Dumnezeu. Cu cât Îl lăudăm pe Domnul pentru poporul Său și vorbim bine despre ei în credință, cu atât ne vom pune sub binecuvântarea lui Dumnezeu.

Trebuie să avem credință pentru a vorbi bine despre poporul lui Dumnezeu; când vorbim negativ nu avem nevoie de credință – pur și simplu avem nevoie de necredință și nu este nevoie să cerem Domnului asta pentru că suntem plini de necredință. Slavă Domnului, însă, noi avem un alt duh – avem un duh de credință și, așa cum credem, vorbim și noi!

Cei care vorbesc negativ ies din binecuvântare și ajung sub un blestem, fiind într-un loc rău, un loc întunecat; dar cei care vorbesc pozitiv despre biserică și vorbesc bine despre viața de biserică se pun sub binecuvântarea lui Dumnezeu.

Toate acuzațiile inamicului cu privire la biserică sunt minciuni; el este acuzatorul fraților și nu vorbește decât minciuni și acuzații față de poporul lui Dumnezeu. În ochii lui Dumnezeu biserica este înălțată și foarte vie.

Nu ar trebui să vedem mai mult decât vede Dumnezeu; noi nu suntem mai înțelepți sau mai perceptivi decât Dumnezeu.

Nu trebuie să rămânem la estimarea de către noi a bisericii; nu ar trebui să încercăm să „săpăm mai adânc” în lucrurile negative pe care le percepem în biserică, ci ar trebui să rămânem pur și simplu cu estimarea Domnului și să fim feriți ca să nu cădem din binecuvântarea în blestem.

Fie ca să fim atenți la vederea noastră naturală; dacă Dumnezeu nu vede nelegiuire sau perversitate în biserică, cum putem noi vedea acest lucru? Dumnezeul nostru este milostiv și El abundă de milă; ar trebui să fim una cu Dumnezeu în a-L lăuda pe Dumnezeu și a vorbi bine despre viața de biserică.

Mulțumim Doamne pentru biserică! Aleluia, biserica este minunată, glorioasă, desăvârșită și sfântă! Slavă Domului pentru viața binecuvântată de biserică! Amin, Doamne, eliminăm toate vorbirile negative despre sfinți și vrem să vorbim pozitiv despre biserică, vorbind adevărul nu conform simțământului și vederii noastre, ci în conformitate cu Dumnezeu! Ne exersăm duhul, Doamne, pentru a vorbi de bine despre viața de biserică și pentru a binecuvânta biserica, căci biserica este casa lui Dumnezeu, locul unde Dumnezeu locuiește, iar aici prezența lui Dumnezeu este reală și manifestată! Aleluia pentru sfinți și pentru biserică, locașul lui Dumnezeu!