Trupul lui Cristos

Cristos ca viața noastră este o viață crucificată, o viață înviată și o viață ascunsă în Dumnezeu

27/05/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Aleluia, Cristos este viața noastră și Cristos ca viața noastră este o viață ascunsă în Dumnezeu! Viața lui Dumnezeu este viața lui Cristos, iar viața lui Cristos a devenit viața noastră – Cristos este viața noastră, El este atât de subiectiv pentru noi, încât El este chiar viața noastră pentru a fi trăirea noastră astăzi.

Când am fost regenerați, am primit viața lui Dumnezeu; acum toți credincioșii adevărați în Cristos au aceeași viață ca Dumnezeu.

Chiar mai mult, este de la Dumnezeu faptul că suntem în Cristos Isus (1 Corinteni 1:30) – poziția noastră este în Cristos, avem o singură viață, o singură trăire cu El și avem un singur destin și o glorie cu El!

Momentan viața noastră este ascunsă și nu se manifestă, dar atunci când ne exersăm duhul, viața lui Cristos devine reală pentru noi, căci suntem uniți cu Domnul ca un singur duh!

Viața Sa a devenit viața noastră, pentru ca El să trăiască în noi; El este viața noastră și El devine trăirea noastră. El ne transformă și ne conformează imaginii Sale glorioase până când împărtășim aceeași glorie și același destin cu El.

El vrea ca noi să fim acolo unde El este și chiar așa cum este El, așa că acum Cristos viața noastră este ascunsă, dar atunci când El este manifestat, vom fi la fel ca El, căci Îl vom vedea chiar așa cum este El! Destinul nostru este să fim în glorie cu Domnul, chiar acolo unde El este și așa cum este El!

Nu ne vom împărtăși de Dumnezeirea Sa, și numai El este demn de a fi lăudat, dar vom deveni exact așa cum este El, la fel ca El în viață, natură, expresie, înfățișare și funcție.

Astăzi trebuie să vedem că poziția noastră este în Cristos; Dumnezeu ne-a pus în El și lucrurile prin care El a trecut sunt și lucrurile prin care noi am trecut în El.

Am fost răstigniți împreună cu Cristos, am fost îngropați împreună cu Cristos, am fost făcuți vii împreună cu Cristos, am fost înviați împreună cu Cristos și am fost înălțați împreună cu Cristos.

Suntem în Cristos, iar în Cristos am experimentat moartea Sa, îngroparea Sa, faptul de a fi făcut viu, învierea și înălțarea Sa. Acum, în Cristos, suntem așezați la dreapta lui Dumnezeu!

Cristos ca Fiul lui Dumnezeu este în Tatăl, noi suntem în Fiul, deci suntem și în Tatăl prin faptul că suntem în Fiul.

Dacă privim la noi înșine, s-ar putea să nu ne dăm seama de poziția noastră în Cristos, pentru că putem vedea doar ce poate vedea și înțelege mintea noastră.

Dar când ne întoarcem către duhul nostru, când Îl atingem pe Domnul în duh, primim transmisia divină de la tron și suntem una cu Cristos în mod practic și experimental.

Când suntem în duhul contopit, suntem în Cristos, în Tatăl și în ceruri; în afara lui Cristos, există numai întristare, păcat și probleme, dar în Cristos avem totul, iar tot ceea ce El este devine devine savurarea noastră și experimentarea noastră.

Fie ca să învățăm să ne exersăm duhul, să stăm pe cuvântul lui Dumnezeu și să rostim faptele cu credință, astfel încât să putem intra în savurarea și experimentarea lui Cristos ca viață, chiar așa cum suntem în Cristos, împărtășind aceeași poziție pentru a avea o singură viață, o singură trăire, un singur destin și o singură glorie cu El!

Cristos este viața noastră – El a devenit noi, avem o singură viață și trăim împreună cu El!

În Col. 3:3-4 vedem că am murit, iar viața noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu; vedem, de asemenea, că Cristos este viața noastră, iar atunci când El se va manifesta, vom fi și noi manifestați cu El în glorie. Aceasta ne arată că avem o singură viață cu Cristos.

Viața lui Dumnezeu este viața lui Cristos, iar viața lui Cristos a devenit viața noastră; viața noastră este acum ascunsă cu Cristos în Dumnezeu, iar Cristos este viața noastră.

Această viață aici nu este doar viața lui Cristos, ci mai degrabă, viața lui Cristos care devine viața noastră. Viața noastră umană naturală nu poate fi ascunsă cu Cristos în Dumnezeu; viața lui Cristos este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu și această viață a devenit însăși viața noastră.

Cristos și Dumnezeu au o singură viață; chiar mai mult, viața lui Dumnezeu este viața lui Cristos, iar viața lui Cristos a devenit viața noastră – acum Dumnezeu, Cristos și credincioșii au o singură viață!

Această viață nu se manifestă neapărat prin faptul că suntem amabili, liniștiți sau drăguți; mai degrabă, această viață este Cristos ca viața noastră, adică este Cristos care trăiește în noi.

Când un frate este elocvent și puternic în vorbire, sau o soră este blândă și liniștită, putem crede că sunt plini de viață; cu toate acestea, amândoi pot fi în felul acesta în mod natural, și nu poate fi viața lui Cristos exprimată prin ei.

Aleluia, Cristos este viața noastră!

Cristos este Dumnezeu și, de asemenea, viață (1 Ioan 5:12); viața lui Dumnezeu – care este însuși Dumnezeu – este în Cristos (Ioan 1:4), deci Domnul a spus că El este viață (Ioan 14:6; 11:25) și că El a venit pentru noi să avem viață și să o avem din belșug (Ioan 10:10).

Deci noi, credincioșii din Cristos, care Îl avem pe Cristos, avem viață (1 Ioan 5:12) și El locuiește în noi ca viață.

Pentru că Îl avem pe Cristos, avem viață, căci viața este în Cristos și Cristos este viața. Dumnezeu este în Cristos; viața este în Cristos; iar Cristos este viața noastră.

Ce înseamnă ca Cristos să fie viața noastră? Nimic nu este mai subiectiv pentru noi decât viața noastră; dacă cineva ne ia viața, suntem terminați. Nimic nu este mai intim legat de noi decât viața noastră, căci viața noastră este de fapt noi înșine.

Deci este imposibil să ne despărțim ca persoană de viața pe care o avem, căci viața noastră este însăși persoana noastră și, dacă nu avem viață, încetăm să existăm.

Faptul că Cristos este viața noastră înseamnă că El a devenit noi; El a devenit atât de unit cu noi și atât de una cu noi, încât El nu poate fi separat de noi.

Așa cum viața noastră nu poate fi separată de noi înșine și Cristos este viața noastră, tot așa noi și Cristos suntem atât de una încât nu putem fi despărțiți, iar El este viața noastră.

Mai ales atunci când vorbim despre omul cel nou, trebuie să conștientizăm faptul că Cristos este viața noastră și persoana noastră; pentru a fi Trupul lui Cristos, avem nevoie de Cristos ca viață a noastră și pentru a fi singurul om nou, Cristos trebuie să fie persoana noastră.

În singurul om Cristos este atât viața, cât și persoana – El este viața noastră și El este persoana noastră. Viața noastră este chiar persoana noastră; pentru ca Cristos să fie viața noastră este ca El să fie persoana noastră. Deci, astăzi trebuie să avem o singură viață și trăire împreună cu Domnul care este persoana noastră.

Omenește vorbind, trebuie să facem multe lucruri, cum ar fi să mergem la muncă, să avem grijă de familia noastră, să spălăm rufele, să facem cumpărături, să avem grijă de copii, să curățăm casa, să ne odihnim etc., dar în toate aceste lucruri trebuie să realizăm că Cristos este viața noastră.

Pe măsură ce avem grijă de lucrurile zilnice ale trăirii noastre, trebuie să fim conștienți că nu facem toate acestea de unii singuri – Cristos este viața noastră și El este, de asemenea, trăirea noastră. Trebuie să mergem la serviciu una cu Cristos, să spălăm rufele cu Cristos, să avem grijă de lucrurile casei noastre împreună cu Cristos etc.

Aceasta este o viață creștină normală, adică experimentarea lui Cristos ca viață având o singură viață și o singură trăire cu El.

Îți mulțumim Doamne Isuse că ai venit în noi ca viață; acum Cristos este viața noastră și El vrea să fie trăirea noastră! Amin, Doamne, Te luăm ca viață a noastră și vrem să trăim un singur duh cu Tine astăzi. Fie ca astăzi să avem o viață și o trăire cu Tine; trăiește în noi, Doamne, și fie ca viața Ta să fie exprimată prin noi! Te luăm ca viața și persoana noastră pentru un om nou pentru ca Tu să obții o entitate corporativă în care Cristos este totul și în toate! Amin, Doamne Isuse, vrem să Te experimentăm ca viață în toate lucrurile și în toate situațiile trăirii noastre de zi cu zi!

Cristos ca viața noastră este o viață crucificată, o viață înviată și o viață ascunsă în Dumnezeu

Cu Cristos ca viață există trei caracteristici care o deosebesc de viața naturală – această viață este o viață crucificată, o viață înviată și o viață ascunsă în Dumnezeu.

Faptul că Cristos este viața noastră înseamnă că viața Sa crucificată este viața noastră, căci Cristos a trăit o viață crucificată, o viață de moarte față de sine și de a trăi înspre Dumnezeu.

Suntem uniți cu Domnul, suntem un singur duh cu El, iar viața pe care o trăim acum este o viață crucificată, căci am fost crucificați împreună cu El față de lume, carne, păcat, păcate, sine și orice este negativ, pentru ca să putem trăi în noutatea vieții (Galateni 2:20).

Viața lui Cristos care este viața noastră este o viață crucificată; asta înseamnă că această viață nu este o viață naturală, ci mai degrabă, viața naturală a fost terminată și acum trăim o viață crucificată.

Așa cum a trăit El, așa trăim și astăzi când Îl luăm pe Cristos ca viață.

Viața lui Cristos care este viața noastră este o viață înviată (Ioan 11:25); Domnul Isus a spus că El este învierea și viața.

Viața lui Cristos, care este însăși viața noastră, este o viață care nu aparține vechii creații – ea a trecut prin moarte și a ieșit în înviere și este o viață de înviere.

Aceasta înseamnă că Cristos ca viața noastră este viața învierii; El este învierea însăși și atunci când Îl luăm ca viață și trăim prin El, trăim în înviere.

Singura viață și slujire pe care Dumnezeu o apreciază și o acceptă este viața care trece prin moarte și intră în înviere; când Îl luăm pe Cristos ca viață, trăim o viață crucificată și înviată, iar Dumnezeu este satisfăcut.

În plus, Cristos ca viață este o viață ascunsă în Dumnezeu (Col. 3:3-4; Mat. 6:1-6, 16-18). Aceasta înseamnă că Cristos ca viața noastră este o un lucru foarte misterios, ceva ascuns cu Cristos în Dumnezeu.

Cristos ca viața noastră nu este o viață de spectacol, o viață căreia îi place să facă un spectacol și să fie văzută și lăudată de ceilalți; mai degrabă, această viață ne determină să-L căutăm pe Tatăl nostru în ascuns, iar Tatăl care vede în taină ne va răsplăti.

Viața lui Cristos, care este însăși viața noastră, nu este o viață care se glorifică pe sine; acestei vieți îi place să fie în taină cu Tatăl și este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu.

Cât de dragă și prețioasă este o astfel de viață! Iar această viață este viața noastră ca noi s-o savurăm, să fim umpluți, să o trăim și să o exprimăm în viața noastră de zi cu zi!

Când Îl luăm pe Cristos ca viață, trăim o viață crucificată, o viață înviată și o viață care este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu.

Orice am face în viața de biserică și în viața noastră creștină de zi cu zi nu ar trebui să fie așa fel încât alții să vadă, ci prin această viață ascunsă cu Cristos în Dumnezeu.

Aleluia, nimic nu poate suprima această viață – nici măcar moartea; din contră, această viață învinge moartea, are amprenta morții, intră în înviere și este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu!

Doamne Isuse, Te luăm ca viață a noastră și vrem să Te experimentăm ca viața noastră. Mulțumim Doamne că ai intrat în noi ca viață, iar o astfel de viață este o viață crucificată, o viață înviată și o viață care este ascunsă în Dumnezeu. Vrem să permitem ca această viață să trăiască în noi, pentru ca Dumnezeu să fie exprimat prin noi. Amin, Doamne Isuse, vrem să trăim prin această viață crucificată și înviată care este în duhul nostru! Vrem să Te căutăm în secret, să Te savurăm în secret și să avem multe tranzacții cu Tine în secret, pentru ca Tu, ca viața noastră, să fie trăită și să fie exprimată prin noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ as our Life is a Crucified Life, a Resurrected Life, and a Life Hidden in God, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 6 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să petrecem timp să-L absorbim pe Cristos prin exersarea duhului de credință și fiind una cu El

23/05/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Trebuie să avem o realizare deplină a ceea ce avem în Cristos și trebuie să ne exersăm duhul de credință pentru a participa la tot ceea ce este al nostru în Cristos, să petrecem timp pentru a absorbi toate bogățiile lui Cristos prin exersarea duhului nostru.

În calitate de credincioși în Cristos, suntem făcuți plini în Cristos, Cel în care toată plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește. În El locuiește toată plinătatea și noi suntem în El; este de la Dumnezeu că suntem în Cristos Isus și, pentru că suntem în El, suntem făcuți plini în El.

Aceasta înseamnă că noi, credincioșii în Cristos, am fost făcuți plini în Cristos, plini de bogățiile Sale divine. Am fost uniți cu El în mod organic și în această unire organică absorbim toate bogățiile lui Cristos pentru a fi pe deplin în El.

Cu toate acestea, de prea multe ori, credem că suntem într-o stare de jos și situația noastră nu este chiar atât de bună; de prea multe ori mergem la Domnul și ne plângem în rugăciunile noastre cu privire la situația noastră sau situația altora.

Fie ca să învățăm să ne gândim la lucrurile de sus – să învățăm să realizăm unirea noastră organică cu Domnul, căci în această unire cu El avem tot ce avem nevoie și în El am fost făcuți deplini!

Noi credincioșii în Cristos am fost puși în Cristosul atotinclusiv și vast – am fost identificați cu El și suntem una cu El.

Unde suntem acum? Nu suntem în păcat și sărăcie și într-o situație joasă – suntem în Cristos, în locurile cerești și în Cel în care locuiește toată plinătatea, așa că suntem făcuți plini în El.

Dacă ne întoarcem doar la El și Îl rugăm să Se dispenseze pe Sine în noi, tot ceea ce este El va fi infuzat în ființa noastră și vom fi făcuți plini în El.

Pentru că suntem una cu Domnul, El ca istoria lui Dumnezeu devine istoria noastră; avem parte de tot ceea ce este El, tot ce a realizat și tot ceea ce a obținut.

Nu suntem păcătoși săraci și mizerabili – suntem moștenitori glorioși, pentru că moștenim tot ceea ce Cristos este, a experimentat și prin care a trecut, și primim tot ceea ce este El! Aleluia!

La fel cum Cristos este istoria lui Dumnezeu, la fel și istoria lui Cristos devine istoria noastră, căci El este manifestat și reprodus în noi.

Orice avem nevoie, El este; orice avem nevoie – indiferent dacă cunoaștem acest lucru sau nu – este în Cristos și am fost înrădăcinați în El pentru a absorbi toate bogățiile Sale.

Fie să ne dăm seama ce avem în Cristos și să putem extrage toate bogățiile de la El, absorbind tot ceea ce este El, astfel încât să devenim plinătatea Celui care umple pe toate și în toate!

Să petrecem timp pentru a-L absorbi pe Domnul prin exersarea duhului nostru de credință pentru a-L contacta și a fi una cu El

Înainte de a crede în Domnul, nu aveam nimic pozitiv; mai degrabă, am fost implicați în multe lucruri negative, cum ar fi păcatul, lumea, carnea, rânduielile și puterea întunericului.

Dar când am crezut în Domnul și am fost botezați, am fost transferați din autoritatea întunericului întru Împărăția lui Dumnezeu și am fost înrădăcinați în Cristos ca țară bună.

Acum că suntem înrădăcinați în Cristos, plinătatea a devenit a noastră și în El avem totul.

În Cristos Îl avem pe Dumnezeu, o umanitate înălțată, toate atributele divine și toate virtuțile umane.

În Cristos avem viață; în El avem răbdare, dragoste, bucurie, îndelungă răbdare și tot ceea ce avem nevoie, căci toate acestea sunt incluse în plinătate.

Cât de bogat este solul în care am fost înrădăcinați! Toată plinătatea Dumnezeirii locuiește în El și am fost înrădăcinați în El. Putem să-L savurăm pe Domnul și putem să-L absorbim petrecând timp cu El.

Este posibil să știm cât de bogat este El, putem citi despre toate bogățiile din El, dar trebuie să exersăm să-L contactăm pe Domnul și să petrecem timp pentru a-L absorbi prin exersarea duhului nostru asupra cuvântul lui Dumnezeu.

Este ușor să fii pasiv sau leneș în a-L savura pe Cristos; dar când ne facem timp să-L savurăm pe Domnul, toate elementele solului bogat sunt absorbite în noi.

Dacă nu petrecem timp să-L absorbim pe Domnul dimineața, multe lucruri pot veni să ne deranjeze în timpul zilei.

Dar dacă petrecem timp adecvat cu El și Îl absorbim, dacă învățăm să ne deschidem către El și să ne exersăm duhul pentru a fi una cu El, ne bucurăm de bogățiile Sale.

Cu toții trebuie să învățăm să ne întoarcem de la gândurile, emoțiile, intențiile și sentimentele noastre și să ne deschidem doar către Domnul și să ne rugăm. Îi putem spune Domnului,

Doamne Isuse, Te iubesc, mă închin Ție, Te ador și mă deschid Ție! Mă dau Ție, dragă Doamne – Îți dau inima, mintea mea și toate lucrurile legate de mine. Îți dau tot ceea ce privește ziua mea și toate lucrurile pe care trebuie să le fac. Doamne, Te iubesc!

Când Îl contactăm pe Domnul în acest fel, nu ar trebui să ne grăbim timpul cu El; mai degrabă, ar trebui să petrecem timp pentru a-L savura pe Domnul – cu cât mai mult, cu atât mai bine.

Pe măsură ce petrecem timp contactându-L pe Domnul, spontan absorbim bogăția solului în ființa noastră.

Plinătatea Dumnezeirii, crucificarea lui Cristos, îngroparea Sa, înălțarea Sa, împărțirea vieții, ștergerea rânduielilor și eliminarea autorităților vor fi ale noastre.

Când ne exersăm duhul de a-L contacta pe Domnul în cuvântul Său, toate faptele din Cuvântul lui Dumnezeu devin reale pentru noi în experiența noastră.

Faptele sunt în Cristos, iar experiența este prin Cristos; experimentăm faptele în Cristos contactându-L pe Domnul și fiind una cu El într-un mod practic.

Când Îl rugăm pe Domnul să ne dea harul să fim și să trăim un singur duh cu El și chiar să ne amintească de faptul că suntem un singur duh cu El, El o va face; El și noi vom trăi ca un singur duh.

Cu cât Îl contactăm pe Domnul în duh și trăim un singur duh cu Domnul, cu atât Îl vom experimenta pe Cristosul atotinclusiv și vast descoperit în Coloseni.

Fie ca să ne dăm pe noi înșine pentru a-L absorbi pe Domnul, pentru a-L savura și pentru a-L experimenta, dându-ne seama că am fost înrădăcinați într-un sol bogat, fertil, plin de atributele divine și virtuțile umane înălțate.

Tot ce avem nevoie este în solul bogat al lui Cristos, în pământul bun în care am fost înrădăcinați!

Așadar, trebuie să fim cei care petrecem timp cu Domnul pentru a absorbi bogățiile Sale în contactul cu El prin exersarea duhului nostru și a fi una cu El, pentru a putea rămâne înrădăcinați în El ca pământ și să absorbim toate bogățiile sale!

Doamne Isuse, dă-ne harul de a trăi un duh cu Tine astăzi. Îți mulțumim că ne-ai pus în Cristos; suntem înrădăcinați în acest sol bogat și tot ce avem nevoie este în sol. Amin, Doamne, vrem să venim din nou la Tine pentru a Te contacta din nou, exersându-ne duhul și trăind un singur duh cu Tine. Amintește-ne, Doamne, că suntem un singur duh cu tine; amintește-ne să rămânem în unirea organică cu Tine astăzi, absorbind toate bogățiile acestui Cristos atotinclusiv și vast în care suntem înrădăcinați!

Să avem o realizare deplină a ceea ce avem în Cristos și să ne exersăm duhul de credință pentru a ne împărtăși din El

Slavă Domnului, noi credincioșii în Cristos avem tot ce avem nevoie – am fost înrădăcinați în Cristos și tot ce trebuie să facem este să ne exersăm duhul de credință pentru a ne împărtăși din tot ceea ce este al nostru în El (Efeseni 3:17).

Nu suntem săraci și nici nu suntem undeva jos; am fost făcuți plini în El.

Este posibil să nu reușim azi – poate că nu ne-am trezit devreme pentru a-L contacta pe Domnul, nu am avut înviorarea dimineață sau ne-am pierdut cumpătul – și toate aceste lucruri sunt reale, dar trebuie să privim la Cristos!

Trebuie să privim la Cristos care este taina lui Dumnezeu, întruparea plinătății Dumnezeirii, căci din plinătatea Lui am primit cu toții, harul după har!

În El am fost făcuți deplini. Nu este din străduința noastră sau din lupta noastră; este din El și de la El.

Aceasta nu înseamnă că suntem nepăsători și ușuratici, acceptând orice ni se întâmplă; mai degrabă, ne exersăm duhul de credință – căci credința este în duhul nostru – pentru a pune stăpânire pe faptul spiritual că am fost făcuți deplin în El!

Atunci când ne exersăm duhul, Dumnezeu ne dă har fără măsură, căci cu Dumnezeu nu există nimic îngust, nimic stâlcit, ci cu El există întotdeauna ceva ce se revarsă!

Amin, trebuie să ne exersăm credința vie, să uităm de ceea ce vedem în jurul nostru, să uităm chiar de noi înșine și de starea noastră și să ne concentrăm pur și simplu pe acest Cristos atotinclusiv și vast care, ca mister al lui Dumnezeu, este întruparea întregii plinătăți a Dumnezeirii și în El suntem făcuți plini! Amin!

Deoarece această plinătate este atotinclusivă, ea realizează totul pentru noi, ne satisface pe deplin și ne aprovizionează și ne face plini, desăvârșiți și compleți (Col. 2:9).

Fie să ne dăm seama că avem plinătatea atotinclusivă, inepuizabilă, care locuiește în Cristos trupește și în El suntem făcuți plini (Efeseni 3:8; Col. 2:9-10).

Această plenitudine nu este ceva „nebulos”, ceva în ceruri; plinătatea Dumnezeirii este întrupată în Cristos într-o formă trupească și putem să ne împărtășim din El astăzi!

Am fost puși în Cristos, avem plinătatea atotinclusivă, inepuizabilă, care locuiește în Cristos trupește și putem să ne împărtășim din El!

Pe măsură ce ne exersăm duhul de credință pentru ne împărtăși din Cristos, devenim plinătatea lui Cristos – acesta este Trupul lui Cristos, singurul om nou, ceea ce face Domnul astăzi! Amin!

Fie să-L vedem pe acest Cristos atotinclusiv și vast în Coloseni, și să ne dăm seama că nu este suficient doar să fim oameni spirituali, etici sau buni – trebuie să-L avem pe acest Cristos care umple întregul univers, să ne umple întreaga ființă!

Trebuie să-I permitem să ne umple și tot ce e legat de noi până când nu este loc pentru evrei, greci, tăiere împrejur, netăiere împrejur, etc., pentru că acest Cristos umple totul!

Cristos umple toate golurile, toate crăpăturile, toți oamenii și toate lucrurile, până când El devine toți și în toți!

Aleluia, avem plinătatea atotinclusivă, inepuizabilă, care locuiește în Cristos trupește și în El suntem făcuți plini! Te lăudăm Doamne Isuse că ești atât de disponibil ca noi să Te savurăm și să Te primim, iar pe măsură ce Te savurăm, această plinătate realizează totul pentru noi, ne satisface pe deplin și ne face plini, desăvârșiți și perfecționați! Amin, Doamne, fie ca să avem o realizare deplină a ceea ce avem în Cristos, pentru a ne putea exersa duhul de credință pentru a ne împărtăși din ceea ce este al nostru în Cristos! Slavă Domnului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Taking Time to Absorb Christ by Exercising our Spirit of Faith and being One with Him, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 5 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Suntem zidiți în Trup și suntem formați într-o armată nouă pentru a lupta pentru interesul lui Dumnezeu

09/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În Num. 26-27 vedem cum copiii au fost numărați din nou, Iosua a fost instalat ca nou lider și poporul Israel a fost format într-o armată nouă gata să intre în țara bună; acestea îi simbolizează pe credincioșii zidiți în Trupul organic al lui Cristos pentru a lupta împreună cu Dumnezeu pentru îndeplinirea economiei Sale.

Aleluia, astăzi în viața de biserică Domnul ne formează pentru a fi armata Sa, cei care sunt formați, instruiți, perfecționați și zidiți pentru a fi armata pe care El dorește să o aibă pentru a lupta pentru interesul Său pe pământ.

De partea Sa, Domnul Isus ca și Cap al Trupului a câștigat deja bătălia, așa că noi, ca biserică, nu avem nevoie să câștigăm bătălia pentru că aceasta a fost deja câștigată; pur și simplu trebuie să menținem victoria lui Cristos.

Isus Cristos ca primul om-Dumnezeu a câștigat bătălia când a fost pe pământ – El l-a distrus pe diavolul, a distrus lucrările diavolului și El a obținut victoria.

Acum noi ca biserică, Trupul Său, stăm în biruința Sa, vestim biruința Sa și menținem biruința Sa.

Dacă privim în jurul nostru, vedem o grămadă de haos satanic, o mulțime de lucruri pe care Satan le face pentru a deranja, corupe și uzurpa; lupta noastră nu este împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva domniilor și puterilor din locurile cerești și luptăm rămânând în Trup, unul cu Trupul.

Luptăm războiul spiritual stând în victoria lui Cristos; stăm în poziția înălțării, stăm în Trup și împreună, ca Trup, ne îmbrăcăm cu întreaga armură a lui Dumnezeu pentru a lupta împotriva inamicului.

Nu luptăm împotriva oamenilor, chiar dacă se pare că Satan folosește oameni și situații și lucruri; luptăm împotriva duhurilor rele din spatele scenei și luptăm prin rugăciune.

Fie ca Domnul să ne producă ca biruitori ai Săi, cei puternici, cei care realizează că războiul spiritual se bazează pe victoria lui Cristos și care declară victoria Lui!

Punctul de pornire al războiului spiritual este victoria lui Cristos, realizarea faptului că Cristos a câștigat victoria deja, iar noi suntem aici pe pământ ca biserică pentru a perpetua și a demonstra victoria lui Cristos asupra lui Satan! Amin!

Și acum vrem să luăm o întorsătură de la concentrarea asupra inamicului și a modului în care el a fost distrus, pentru a privi faptul că Dumnezeu formează în prezent o armată în viața de biserică printre sfinți, iar această armată va învinge inamicul.

Dumnezeu formează o armată, El îi numără pe oamenii Săi și lucrează pentru a perfecționa, a antrena și a echipa pe sfinți pentru luptă. Amin, să fim astfel de oameni în armata lui Dumnezeu!

Să fim noul popor al lui Dumnezeu format într-o armată nouă cu o nouă teocrație sub conducerea lui Dumnezeu

La sfârșitul lui Numeri 27 vedem că poporul lui Dumnezeu – poporul lui Israel – a fost format într-o nouă armată pregătită pentru luptă.

La începutul cărții Numeri a existat un recensământ a poporului lui Dumnezeu, iar acum în Num. 26 a existat o nouă numărătoare, numărătoarea noului popor. În momentul primei numărători, poporul Israel tocmai ieșea din Egipt și rătăcea în pustie; re-numărătoarea, însă, a avut loc după multe necazuri și reduceri prin judecată.

Cu toate acestea, chiar dacă au fost atât de multe încercări, tulburări, ispite, eșecuri și reduceri, Dumnezeu a avut în continuare aproape același număr pentru El însuși ca El la început.

Indiferent de ceea ce a făcut dușmanul, indiferent de răzvrătirea și eșecul poporului, Dumnezeu în harul și acțiunile Sale suverane, avea încă un număr mare (peste șase sute de mii) de oameni care erau numărați în armată.

Indiferent de toate eșecurile, ispitele, reducerile și încercările prin care trecem în viața bisericii, Domnul câștigă încă o armată și chiar câștigă o armată mare, un număr bun de soldați calificați să lupte în luptă.

Chiar dacă putem trece prin momente dificile, mulți sfinți ating vârsta spirituală de douăzeci de ani, iar Domnul ne ridică o nouă generație pentru a lupta bătălia și a intra în Canaan.

Există câțiva soldați mai vechi ca Iosua și Caleb, iar tinerii se luptă cot la cot cu ei, dar Domnul ridică o nouă generație, o nouă armată.

În ciuda atâtor aspecte ale istoriei noastre, în ciuda a ceea ce inamicul încearcă să ne facă pentru a-și adăuga și mai multă caznă, Domnul formează noua Sa armată.

Noul popor fusese renumărat, noua armată fusese reformată și consolidată, iar un nou conducător, Iosua, fusese numit pentru a servi.

În Num. 27:12-23 vedem cum Moise a trebuit să-l ia pe Iosua, l-a făcut să stea în fața preotului și a întregii adunări, și-a pus mâinile pe el și l-a însărcinat să fie conducătorul. În felul acesta Dumnezeu a ridicat un nou conducător pentru poporul Său – Iosua, cu ajutorul marelui preot Eleazar.

Moise a fost clar că el însuși nu va intra în țara bună ci va muri din cauza singurului său eșec; Dumnezeu l-a ales pe Iosua, care a fost cu Moise de la început și l-a slujit pe Moise, iar Moise și-a pus mâinile pe el pentru a-l face liderul poporului lui Dumnezeu. Atunci toți cei din popor și-au dat seama că Iosua este liderul și i-au onorat conducerea.

Astăzi nu căutăm niciun individ particular care să fie Iosua de azi, ci suntem formați într-un Iosua corporativ pentru a intra în savurarea țării bune.

Iosua nu trebuia să slujească de unul singur, ci împreună cu preotul Eleazar, care avea să primească instrucțiuni divine prin Urim și Tumim; asta înseamnă că a existat printre oameni o nouă teocrație (vv. 19-21).

În biserică nu există democrație; în biserică nu votăm pentru prezbiteri sau pentru anumite persoane – asta este degradarea Laodiceei, părerile oamenilor.

În biserică Dumnezeu denumește, El stabilește, iar cei care conduc au părtășie și coordonare, la fel cum Iosua a avut nevoie de marele preot pentru a lua conducerea, pentru a duce la îndeplinire cuvântul pe care îl primise preotul.

Aleluia, în viața de biserică suntem un popor nou format într-o nouă armată cu o nouă teocrație pentru a lupta pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu pentru interesul Său pe pământ! Doamne, privim la Tine pentru ca, oricâte încercări, eșecuri, probleme și tulburări trecem, Tu să câștigi o nouă armată pentru Tine, o nouă generație care este una cu Tine, echipată, antrenată și pregătită pentru luptă sub conducerea Ta! Amin, Doamne Isuse, câștigă armata pe care Ți-o dorești printre noi și fă-ne pe deplin una cu Tine pentru scopul tău!

Credincioșii Noului Testament sunt zidiți în Trup și formați ca o armată nouă a lui Dumnezeu pentru a lupta pentru Dumnezeu

După ce au fost formați, constituiți, disciplinați, instruiți și calificați, poporul lui Dumnezeu au sosit în câmpia Moabului, unde așteptau să intre în țara bună, să o ia și să o posede (Num. 36:13).

Formarea copiilor lui Israel într-o armată care să lupte pentru Dumnezeu ne simbolizează pe noi, credincioșii din Noul Testament, care sunt zidiți în Trupul organic al lui Cristos pentru a lupta pentru Dumnezeu pentru împlinirea economiei lui Dumnezeu (vezi Efes. 4:16; 6:12).

Pentru ca noi să luptăm bătălia trebuie ca să fim în Trup; trebuie să fim zidiți împreună, fiind în unitate și armonie ca Trupul viu și organic al lui Cristos; doar atunci putem fi armata.

Războiul nu este individual – este o chestiune a Trupului, care este în Cristos, în Duh și în locurile cerești.

Războiul nostru spiritual nu este împotriva oamenilor – nu este împotriva cărnii și a sângelui; mai degrabă, luptăm cu forțele spirituale, cu duhurile rele, care lucrează pentru a deteriora împărăția lui Dumnezeu pentru a frustra împlinirea scopului lui Dumnezeu.

Adevăratul dușman nu sunt oamenii răi; mai degrabă, este inamicul cu forțele sale rele, care lucrează în spatele oamenilor și îi folosește pentru scopul lui rău.

Iar calea noastră de a lupta împotriva forțelor rele este să apelăm la tron prin rugăciune.

Noi nu avem autoritate sau putere în noi înșine; toată puterea, victoria și autoritatea sunt cu tronul, iar noi, ca popor al lui Dumnezeu, ne putem ruga să apelăm la tronul din ceruri în calitate de cea mai înaltă autoritate.

Este nevoie de multă rugăciune corporativă reală în viața bisericii.

Ori de câte ori auzim un zvon, când vedem o situație și când auzim de unele lucruri care s-au întâmplat, nu ar trebui să încercăm să investigăm sau chiar mai rău, nu ar trebui să încercăm să „tratăm cu oamenii”, ci mai degrabă să venim în fața Domnului să ne rugăm și să-l tratăm pe vrăjmaș.

Biserica trebuie să se unească și să se roage; biserica nu trebuie să „trateze anumiți oameni” în numele Domnului, ci mai degrabă să se roage și să apeleze la cea mai înaltă autoritate.

Când alții ne spun unele zvonuri sau anumite lucruri despre alți sfinți, nu ar trebui să încercăm să le explicăm sau să le vorbim, ci mai degrabă să mergem la Domnul și să ne rugăm, căci prin rugăciunea noastră corporativă la tronul lui Dumnezeu, noi ca noua armată a lui Dumnezeu îl tratăm pe vrăjmașul care se află în spatele cărnii și sângelui.

Noi, ca și credincioși noutestamentari, suntem zidiți în Trupul lui Cristos pentru a fi formați ca o nouă armată a lui Dumnezeu pentru a lupta pentru Dumnezeu; noi nu luptăm împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva conducătorilor lumii ale acestui întuneric, împotriva forțelor spirituale ale răului din locurile cerești.

Viața de biserică astăzi ne formează în noua Sa armată; El ne constituie, ne disciplinează, ne antrenează și ne califică pentru a fi noua armată a lui Dumnezeu, care va lupta pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu pentru împlinirea economiei Sale.

Doamne, ne dăm Ție să fim zidiți în Trupul organic al lui Cristos pentru a lupta pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu pentru împlinirea economiei Sale! Amin, Doamne, vrem să fim formați, constituiți, disciplinați, instruiți și calificați pentru a fi noua armată a lui Dumnezeu, noua generație formată în armata lui Dumnezeu pentru a lupta în Trup pentru împlinirea economiei lui Dumnezeu! Fie ca în bisericile locale să existe o rugăciune corporativă reală și dominantă pentru împlinirea economiei lui Dumnezeu și pentru tratarea forțelor și domniilor rele din locurile cerești!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We’re being Built into the Body and Formed into a New Army to Fight for God’s Interest, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 12 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Cristos a câștigat deja bătălia, iar biserica menține victoria lui Cristos pe pământ

08/04/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Domnul Isus a câștigat deja bătălia – El a obținut victoria, iar acum lucrarea noastră ca biserică pe pământ este să menținem victoria lui Cristos. Aleluia, victoria a fost câștigată și putem să o aplicăm, să stăm în ea, să o proclamăm și să o facem reală inamicului oriunde ne-am afla și oriunde am merge!

În Numeri vedem o luptă a războiului spiritual care are loc în spatele scenei – lupta copiilor lui Israel împotriva canaaniților pentru ca aceștia să ia în stăpânire și să savureze țara bună simbolizează războiul spiritual al bisericii împotriva forțelor spirituale ale răului din locurile cerești.

Cristos ca țara noastră bună, atotinclusivă, ne-a fost alocat și putem să Îl savurăm, să-L luăm în stăpânire și să ne împărtășim din El; cu toate acestea, între noi și țara bună există un strat de forțe diavolești care ne împiedică să Îl savurăm pe Cristos.

Prin urmare, biserica trebuie să lupte războiul spiritual stând în victoria lui Cristos și să proclame această biruință pentru ca vrăjmașul să fie învins, dat de rușine și înlăturat, iar sfinții să intre în savurarea lui Cristos.

Dumnezeu vrea ca noi să-L câștigăm pe Cristos ca țara noastră bună; pentru ca noi să-L luăm în stăpânire pe Cristos și să Îl savurăm ca fiind cel atotinclusiv, trebuie să învingem forțele satanice din locurile cerești.

Deci trebuie să ne dăm Domnului și Trupului pentru a fi instruiți pentru a fi cei din armata lui Dumnezeu care luptă pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ.

Există un adevărat război spiritual în care trebuie să fim angajați; biserica este un războinic corporativ care luptă bătălia pentru a-l câștiga pe Cristosul atotinclusiv.

Pentru ca toți sfinții să-L savureze pe Cristosul atotinclusiv și să-L experimenteze, trebuie să existe un război spiritual; trebuie să existe biserica care să stea în victoria lui Cristos, să proclame victoria Sa și să aplice biruința Sa, pentru ca sfinții să-l câștige pe Cristos.

Ne rugăm și stăm una cu Domnul pentru ca toți sfinții să-L savureze pe Cristosul atotinclusiv și stăm în victoria Domnului pentru aducerea și răspândirea împărăției lui Dumnezeu, pentru ca Domnul să Se întoarcă pentru a moșteni pământul.

Suntem conștienți că numeroasele aspecte ale vieții noastre naturale pot fi folosite de inamic pentru a deveni o piedică pentru intrarea noastră în savurarea lui Cristos și ne dăm seama că există unii oameni care pot fi folosiți de inamic pentru a ne feri de savurarea lui Cristos; în plus, există forțe spirituale din ceruri, principatele rele, care ne împiedică să-L savurăm pe Domnul.

Deci luptăm războiul spiritual în Trup și în biruința lui Cristos!

Cristos a câștigat deja bătălia: El l-a învins, l-a distrus și l-a rușinat în mod deschis pe diavolul!

Când Domnul Isus a fost pe pământ, El ca primul om-Dumnezeu l-a învins pe Satan și a câștigat bătălia.

Încă de când S-a născut, a avut loc un război spiritual și inamicul L-a atacat, L-a ispitit, L-a persecutat și L-a criticat, culminând cu a-L pune pe cruce pentru a-L termina.

Dar slavă Domnului, Fiul lui Dumnezeu S-a manifestat pentru a distruge lucrările diavolului (1 Ioan 3:8); oriunde a mers El, orice a făcut El și orice a spus El, a făcut-o pentru a desface și a distruge lucrările diavolului.

Diavolul i-a legat pe atâția oameni, le-a ruinat viața, i-a făcut să fie bolnavi și i-a adus în robia păcatului, așa că Domnul a distrus lucrările diavolului! Amin!

Iar noi astăzi putem aplica acest lucru pur și simplu spunându-i Domnului, Doamne, manifestează-Te și distruge în noi lucrările diavolului!

Ca om, Cristos l-a învins pe Satan în timpul ispitei în pustie (Mat. 4:1-11); El a stat pe terenul de a fi om și, în calitate de om, El l-a învins pe ispititorul.

Prin moarte, Domnul l-a distrus pe diavol, care are puterea morții, desființându-l pe Satan și reducându-l la nimic (Evrei 2:14; 1 Corinteni 1:28).

Când Satan l-a pus pe Cristos pe cruce și L-a ucis, el a crezut că L-a terminat și L-a dat la moarte, dar Domnul l-a distrus pe diavolul prin moartea Sa, El a luat cheile morții și Hadesului de la el, El l-a desființat pe Satan și l-a redus la nimic.

Chiar mai mult, în Apocalipsa vedem că apostolul Ioan l-a văzut pe Satan, pe diavolul, în lacul de foc, și a văzut și Noul Ierusalim; în ochii lui Dumnezeu, toți credincioșii în Cristos fac deja parte din Noul Ierusalim și Satana a fost aruncat în lacul de foc.

Putem aplica acest lucru exersându-ne duhul de credință și spunându-i lui Satan,

Satan, tu ai fost distrus! Ai fost redus la nimic! Domnul nostru Isus te-a învins și îți putem depune mărturie chiar acum că ai fost zdrobit iar noi devenim Noul Ierusalim în timp ce tu ești în lacul de foc! Este terminat! Inamicule, ești cel mai mare ratat din univers. Isus Nazarineanul te-a distrus și Dumnezeul păcii te va zdrobi curând sub picioarele noastre! Slavă Domnului!

Dumnezeu i-a dat de rușine în mod deschis pe îngerii răi, triumfând asupra lor în crucea lui Cristos (Col. 2:15); prin cruce, Dumnezeu i-a dat pe îngerii răi de rușine în mod deschis, iar Cristos a triumfat peste ei prin crucea Sa.

Efectul crucificării lui Cristos a fost că baza răzvrătirii lui Satan a fost zguduită, că fortărețele împărăției pământești a lui Satan au fost rupte și că puterea morții și a Hadesului a fost cucerită și supusă (Mat. 27:51-52).

Când Cristos a murit, pământul a fost zguduit; asta înseamnă că baza răzvrătirii lui Satan a fost zguduită. Stâncile au fost despicate, ceea ce înseamnă că fortărețele împărăției pământești a lui Satan au fost rupte.

Mormintele au fost deschise, ceea ce înseamnă că puterea morții și a Hadesului a fost cucerită și supusă.

Apoi, în Duhul divinității Sale, Cristos a proclamat duhurilor rele din prăpastie victoria Sa asupra lui Satan pe cruce (1 Pet. 3:18-20).

Aleluia pentru victoria lui Cristos asupra lui Satan!

Te lăudăm Doamne Isuse pentru victoria Ta asupra lui Satan! Aleluia, Fiul lui Dumnezeu S-a manifestat pentru a distruge lucrările diavolului și, ca Om, El L-a învins pe Satan în orice lucru și în toate felurile! Slavă Domnului, prin moarte Domnul Isus l-a distrus pe diavolul și l-a desființat pe Satan, reducându-l la nimic! Aleluia, Isus Nazarineanul, un om, l-a distrus pe Satan și în curând Dumnezeul păcii îl va zdrobi pe Satan sub picioarele noastre! Slavă Domnului, Dumnezeu i-a rușinat deschis pe îngerii răi, triumfând peste ei în crucea lui Cristos! Aleluia, Cristos este biruitor!

Cristos a câștigat bătălia și biserica stă în victoria lui Cristos și o menține

Slavă Domului, Domnul Isus a câștigat deja bătălia, iar lucrarea bisericii de pe pământ este menținerea biruinței lui Cristos (Evrei 2:14; Col. 1:15; 1 Ioan 3:8).

Războiul nostru spiritual nu este împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva ființelor spirituale care locuiesc în aer; statutul și locația noastră este în victoria lui Cristos, iar noi nu atacăm, ci mai degrabă stăm în victorie, căci Domnul a luptat deja bătălia și victoria a fost câștigată!

Ca biserică, suntem aici pentru a menține victoria lui Cristos; nu este nevoie să atacăm – pur și simplu păstrăm această victorie și o menținem.

Avem încredere în Domnul, stăm în victoria Lui și nu sperăm să obținem victoria, ci mai degrabă stăm în victoria lui Cristos și o proclamăm!

În conflictul dintre autoritatea lui Dumnezeu și puterea Satanei, biserica Îl reprezintă pe Dumnezeu și nu dă niciun teren lui Satan.

Pentru a face o astfel de lucrare în calitate de biserică, trebuie să tratăm toate păcatele și nelegiuirile noastre, trebuie să avem o consacrare detaliată și proaspătă înaintea Domnului, trebuie să cooperăm cu Domnul pentru a da viața sufletului nostru la moarte, și trebuie să abandonăm omul nostru natural.

Ceea ce suntem în carne nu are niciun folos în războiul spiritual, căci sinele nostru nu i se poate împotrivi lui Satan; săgețile înflăcărate ale lui Satan ne pot pătrunde în carne, dar Îl lăudăm pe Dumnezeu, ne putem îmbrăca cu Cristos – Cel care a obținut victoria!

Ca Trup al lui Cristos, învățăm să lucrăm împreună cu Dumnezeu, fiind preocupați de nevoia lui Dumnezeu și împărtășim în biruința lui Cristos! Când manifestăm victoria Domnului Isus, Satan trebuie să plece.

Când stăm ferm în victoria lui Cristos, declarând că Cristos a câștigat bătălia, inamicul trebuie să fugă. Responsabilitatea noastră ca biserică este să stăm în victoria lui Cristos, să menținem victoria lui Cristos și să executăm sentința lui Cristos asupra diavolului.

Aleluia! Biruitorii – cei măreți – își dau seama că războiul spiritual se bazează pe victoria lui Cristos (Ioel 3:33; Ioan 12:31; Apocalipsa 5:5).

Punctul nostru de pornire în războiul spiritual este stând în victoria lui Cristos (Efeseni 6:11, 13), realizând că Cristos a câștigat deja victoria (Apocalipsa 3:21).

Acum, ca biserică, suntem pe pământ pentru a perpetua și a demonstra victoria lui Cristos asupra lui Satan (Efeseni 6:13; Apocalipsa 12:11).

Așa că rămânem în Trup, realizând că avem nevoie de Trup și victoria noastră este în Trup și luptăm cu Satan în Trup.

Doar un singur fel de oameni se pot angaja într-un război spiritual – cei care nu numai că sunt mântuiți, ci și au fost înviați din moarte și sunt așezați cu Cristos în ceruri; ei sunt în înălțare, într-o poziție transcendentă în ceruri și când se angajează în război spiritual, ei stau în înălțare, în Trup, vestind și menținând victoria lui Cristos.

Fiind cei care văd nevoia lui Dumnezeu și care se angajează în războiul spiritual, trebuie să cunoaștem Trupul, să cunoaștem înălțarea și să domnim în viață.

Ne dăm seama că Cristos a câștigat bătălia și ca biserică stăm în biruința Sa și menținem biruința Sa; deci căutăm să cunoaștem Trupul, să cunoaștem și să rămânem în înălțare și să domnim în viață! Aleluia!

Aleluia, Domnul Isus a câștigat deja bătălia, iar lucrarea noastră ca biserică de pe pământ este să menținem victoria lui Cristos! Amin, Doamne, să ne dăm seama că războiul spiritual se bazează pe victoria lui Cristos, căci în noi înșine nu-l putem învinge pe dușman, dar Cristos l-a învins deja! Amin! Venim la Tine, Doamne, și tratăm toate păcatele și nelegiuirile noastre, ne consacrăm Ție în detaliu, ne dăm viața sufletului la moarte și abandonăm omul nostru natural. Vrem să cunoaștem Trupul, să cunoaștem și să rămânem în înălțare și să domnim în viață. Aleluia, victoria a fost câștigată, iar noi, ca biserică, menținem victoria lui Cristos și o proclamăm!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ has already Won the Battle, and the Church Maintains Christ’s Victory on earth, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 12 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Dumnezeu îi consideră pe cei din poporul Său într-un mod pozitiv: ei sunt oameni cerești care trăiesc pe pământ

04/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În opinia Sa, Dumnezeu îi consideră întotdeauna pe cei din poporul Său într-un mod pozitiv; El îi vede ca fiind aleși, răscumpărați, mântuiți, savurându-L pe Cristos, fiind zidiți cu Dumnezeul Triunic, formați într-o armată și pregătiți de Dumnezeu să-L posede pe Cristos ca țară bună. Aleluia!

De-a lungul anilor și secolelor, poporul lui Dumnezeu a continuat cu Domnul, dar au fost unii care nu au văzut acest lucru, ci i-au criticat și i-au condamnat pe ceilalți credincioși.

Lui Dumnezeu poporul Său este ca pupila ochilor Săi și cine spune ceva rău despre ei se pune pe sine însuși sub blestem; cu toate acestea, mulți cred că sunt liberi să spună ce gândesc și ce simt în legătură cu ceilalți din poporul lui Dumnezeu, iar acest lucru aduce moarte spirituală.

Nu este nimic mai drag pentru Dumnezeu decât poporul Său; ei sunt comoara Lui deosebită, posesia Sa specială; singurul care îi acuză pe sfinți, poporul lui Dumnezeu, este Satan, iar toți cei care-i condamnă sau îi critică pe poporul lui Dumnezeu cooperează cu Satan și stau de partea sa. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să avem o vedere adecvată a copiilor lui Dumnezeu și fie ca această viziune să ne schimbe și să ne afecteze întreaga ființă.

Fie ca noi să vedem peisajul spiritual glorios, lăuntric, și să vedem poporul lui Dumnezeu la fel cum îi vede Dumnezeu.

Această viziune ne va guverna și ne va restricționa; ne va direcționa și ne va păstra; ne va revoluționa și ne va menține în unitatea autentică.

Calea ca noi să fim păstrați în viața de biserică într-un mod corespunzător, calea prin care să mergem mai departe cu Domnul fără nicio piedică, este aceea de a avea viziunea cerească cu privire la Dumnezeu și la poporul Său și a permite acest punct de vedere să ne guverneze.

Când luăm telescopul divin și privim la cei din poporul lui Dumnezeu, vedem oameni-Dumnezeu! Vedem snopi plini de viață pentru a produce hrană pentru ofranda de mâncare pentru a-L satisface pe Dumnezeu și pe om, și vedem corpuri cerești pline de lumină.

Când ne vom exersa duhul în timp ce-i privim pe cei din poporul lui Dumnezeu, nu vom fi iuți să-i criticăm sau să-i condamnăm, ci mai degrabă, vom găsi ceea ce Dumnezeu găsește, vom vedea ce vede Dumnezeu și-i vom aprecia pe sfinți așa cum face Dumnezeu.

Fie ca noi toți să fim aduși în viziunea Celui Atotsuficient și să avem o viziune divină a poporului lui Dumnezeu! Fie ca să nu privim nelegiuiri la sfinți, ci mai degrabă să-L vedem pe Cristos în ei, să-i vedem în Cristos și să avem viziunea divină a poporului lui Dumnezeu, pentru a putea fi sub binecuvântarea lui Dumnezeu.

Să realiză că poporul lui Dumnezeu este un popor ceresc plin de viață și lumină care trăiește pe pământ

Când Iosif a văzut lucrurile rele pe care le-au făcut frații săi, el i-a adus tatălui său un raport rău despre ei și este posibil să nu fi greșit în privința lor, pentru că inima lor era plină de ură față de el și nu erau oameni buni.

Deci Dumnezeu i-a dat două vise – nu doar unul, ci două, pentru a întări mesajul pe care voia să-l comunice. Aceste vise i-au arătat clar lui Iosif că atât el cât și ei erau niște snopi plini de viață și corpuri cerești pline de lumină.

În ochii lui Dumnezeu, Iosif și frații lui erau la fel – erau poporul lui Dumnezeu și, ca atare, erau plini de viață și lumină.

Mila lui Dumnezeu a ales ca Iosif să facă o anumită lucrare pentru El, dar în ochii Săi, atât el, cât și frații săi făceau parte din poporul lui Dumnezeu și, ca atare, erau plini de viață și lumină.

În calitate de credincioși în Cristos, suntem oameni plini de viață și lumină; pe de o parte avem viața divină și suntem plini de viață, iar pe de altă parte, suntem corpuri cerești pline de lumină divină.

Ca popor al lui Dumnezeu, suntem poziționați în cer ca soarele, luna și stelele; în același timp, trăim pe pământ ca niște snopi plini de viață. Pe de o parte suntem oameni cerești, iar pe de altă parte trăim pe pământ; suntem oameni cerești care trăiesc pe pământ.

Trebuie să fim încurajați și întăriți știind acest lucru. Trebuie să avem credință în Domnul și unul în altul, așteptând să ne vedem unii pe alții în Noul Ierusalim.

Părerea noastră despre poporul lui Dumnezeu ar trebui să fie una veșnică – nu o vederea de pe pământ, nu o vedere în conformitate cu vederea noastră limitată, ci vederea eternă.

Conform vederii divine, Dumnezeu îi consideră întotdeauna pe cei din poporul Său într-un mod pozitiv, pentru că El îi vede nu doar ca păcătoși mântuiți prin har, ci ca oameni transformați și glorificați, părți ale Noului Ierusalim.

Fie ca să ne exersăm duhul și să folosim telescopul divin atunci când ne uităm la sfinți, uitându-ne nu doar la situația sau starea lor la momentul de față, ci văzând prin timp în eternitate, chiar în Noul Ierusalim!

Fie ca noi să fim plini de credință în Domnul și să fim încurajați în interior și întăriți în ceea ce privește poporul lui Dumnezeu, căci ceea ce El a început în noi toți, El va duce la bun sfârșit!

În Noul Ierusalim nu vor mai fi probleme, nelegiuiri, slăbiciuni, neajunsuri sau nimic rău, ci numai viață și lumină, oameni umpluți de viața lui Dumnezeu și strălucind lumina Sa!

Fie ca în viață să creștem până la maturitate, căci cu cât suntem mai maturi în viață, cu atât mai puțin vom vorbi negativ despre sfinți sau despre biserică.

Cu cât creștem în viață până la maturitate, cu atât trăim în visul ceresc, nu îndrăznim să spunem nimic negativ cu privire la biserică sau la sfinți, ci Îl lăudăm pe Domnul pentru sfinții Săi! Vom spune cu bucurie,

Te lăudăm Doamne pentru biserică, pentru poporul Tău! În ochii tăi, tot poporul Tău sunt oameni cerești care trăiesc pe pământ o viață plină de viață și lumină! Aleluia, sfinții sunt plini de viața divină pentru a fi pentru satisfacția lui Dumnezeu și pentru satisfacția omului, și sunt plini de lumina divină, reflectându-L pe Dumnezeu ca lumină! Amin, Doamne, avem credință în Tine și credem că Tu ne vei duce până în Noul Ierusalim. Noi suntem poporul Tău și Tu lucrezi în noi și împreună cu noi pentru a ne aduce până la glorie! Slavă Domnului!

Dumnezeu consideră întotdeauna poporul Său într-un mod pozitiv; fie ca și noi să avem aceeași vedere

În Num. 33 vedem consemnarea celor patruzeci și două de locații ale călătoriei poporului Israel din țara sclaviei până în țara de odihnă; în această consemnare, nu se menționează falimentele poporului.

Deci, dacă ar fi să citim doar consemnarea din Num. 33, am crede că în călătoria lor copiii lui Israel au fost cu totul agresivi, pozitivi și plini de succes. Această consemnare îi arată ca mergând de la locație la locație până când își ating obiectivul – țara de odihnă.

După ce am citit Numeri 1 până la 32, este posibil să avem părerea că nu a fost nimic bun cu copiii lui Israel; din nou și din nou, au fost probleme, răzvrătiri, cârtiri și probleme din partea copiilor lui Israel, iar din partea Domnului a venit disciplina.

Cu toate acestea, Numeri 33 arată că în ochii lui Dumnezeu, consemnarea cu privire la ei este pozitivă.

În mod surprinzător, chiar dacă în exterior pot exista atât de multe probleme, nelegiuiri, cârtiri și răzvrătiri, în opinia lui Dumnezeu, El consideră întotdeauna poporul Său într-un mod pozitiv. Aleluia!

În mod similar, trebuie să vedem biserica într-un mod ceresc și să ne dăm seama că toate bisericile locale fac parte din Noul Ierusalim ce va veni (vezi Apocalipsa 1:10-12, 20; 21:2, 9-11).

Dumnezeu consideră întotdeauna poporul Său într-un mod pozitiv; El privește poporul Său nu din unghiul răului, ci din unghiul binelui. În același mod, trebuie să fim atenți atunci când suntem tentați să criticăm o anumită biserică locală sau pe unii sfinți din biserică.

Faptul dacă biserica este minunată sau jalnică nu depinde de ceea ce este biserica, ci mai degrabă, depinde de ceea ce noi suntem și de ce fel de vedere avem.

Dacă avem o atitudine negativă și dacă vedem biserica dintr-un unghi negativ, nu vom vedea nimic bun în biserică; dar dacă avem o atitudine pozitivă și vedem biserica dintr-un unghi pozitiv, vom spune că biserica este minunată.

Nu ar trebui să privim biserica și să o evaluăm conform propriului nostru punct de vedere și sentiment; mai degrabă, trebuie să avem viziunea cerească, visul ceresc și să ne dăm seama că Dumnezeu consideră întotdeauna poporul Său într-un mod pozitiv; atunci ar trebui să avem și noi aceeași părere.

Când vedem lucruri sau situații în biserică, nu ar trebui să fim învinși sau dezamăgiți, nici nu trebuie să pierdem inima; mai degrabă, ar trebui să vedem bisericile într-un mod ceresc și să ne dăm seama că toate bisericile locale fac parte din Noul Ierusalim care vine.

Este posibil să vedem probleme astăzi, dar Dumnezeu consideră că biserica nu are nicio problemă, căci în ochii Săi biserica este minunată, frumoasă, desăvârșită, sfântă și zidită; El vede că biserica este finalizată pentru a fi Noul Ierusalim.

În studiul nostru mai profund în cartea Numeri, trebuie să învățăm că modul în care privim poporul lui Dumnezeu este o chestiune serioasă; este posibil să avem toate motivele pentru a vedea greșelile și problemele din și în poporul lui Dumnezeu și este posibil să avem dreptate din punct de vedere uman atunci când spunem că ei nu sunt foarte buni.

Dar modul în care Dumnezeu îi vede pe poporul Său este ca fiind cei aleși, cei răscumpărați, cei mântuiți de robia căderii, cei care Îl savurează și Îl experimentează pe Cristos, cei zidiți în armata lui Dumnezeu pentru a lupta pentru interesul lui Dumnezeu și cei pregătiți de Dumnezeu să ia în posesie pământul bun. Aleluia!

Dumnezeu întotdeauna consideră poporul Său într-un mod pozitiv, căci El ne vede pe noi ca fiind cei pregătiți de Dumnezeu pentru a lua în posesie Cristosul atotinclusiv ca pământ bun! Amin, fie ca și noi să-i vedem pe cei poporul lui Dumnezeu în acest fel!

Acest lucru ne va salva de la a fi descurajați sau de la a ne pierde inima cu privire la viața de biserică.

Îți mulțumim Doamne că întotdeauna ne vezi pe noi, poporul Tău, într-un mod pozitiv. Fie ca și noi să vedem biserica într-un mod ceresc și să ne dăm seama că toate bisericile locale fac parte din Noul Ierusalim care vine! Aleluia pentru biserică și slavă Domnului pentru toți sfinții! Acordă-ne să avem o viziune veșnică a bisericii și a tuturor celor din poporul lui Dumnezeu. Fie ca să-i vedem pe sfinți la fel cum îi vede Dumnezeu – aleși, răscumpărați, mântuiți de robia căderii, savurându-L pe Cristos, fiind zidiți cu Dumnezeul Triunic, fiind formați într-o armată pentru a lupta pentru Dumnezeu și fiind pregătiți de Dumnezeu să-L ia în stăpânire pe Cristosul atotinclusiv ca țară bună!