Trupul lui Cristos

Discernem duhul de sufletul nostru, Îl urmărim pe Domnul și ne rugăm pentru interesele lui Dumnezeu

01/11/2024 by Credincios in Cristos 4 Comments

A ne exersa duhul înseamnă a ne discerne duhul de sufletul nostru, a trăi viața normală de biserică și a birui orice degradare, urmărindu-L pe Cristos împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul și să ne rugăm, apropiindu-ne de Dumnezeu într-un mod personal și încrezător, ca interesele lui Dumnezeu să fie duse la îndeplinire pe pământ. Amin, vrem să fim cei care își exercită duhul zi de zi, chiar și clipă de clipă!

Trebuie să fim cei care trăiesc în realitatea economiei eterne a lui Dumnezeu pentru împlinirea ei prin construirea unui obicei de a ne exersa duhul, adică un obicei de a ne înflăcăra duhul. Dumnezeu are o economie, o administrare a casei Sale, conform căreia El dorește să Se distribuie pe Sine în poporul Său ales pentru a obține Trupul lui Cristos, expresia corporativă a lui Cristos pe pământ.

Cum își realizează Dumnezeu economia? Este prin intermediul Duhului Divin și duhului uman care sunt contopite împreună și noi trăim în duhul nostru. Singurul mod în care putem atinge economia lui Dumnezeu și coopera cu economia lui Dumnezeu este prin intermediul duhului nostru contopit. Intenția inițială a lui Dumnezeu are un plan, conform căruia omul este centrul întregului univers și centrul omului este duhul său (Zah. 12:1).

Dumnezeu a întins cerurile, a așezat temeliile pământului și a format duhul omului înăuntrul său. Când Dumnezeu îl câștigă pe om cu duhul său deschis lui Dumnezeu, El poate duce la îndeplinire ceea ce este în inima Lui, economia Sa eternă. Cu toate acestea, din cauza căderii și degradării bisericii, subiectul duhului nostru uman a fost trecut cu vederea și neglijat; a fost, de asemenea, destul de greșit înțeles și interpretat greșit.

Trebuie să ne dăm seama că suntem un vas care să-L conțină pe Dumnezeu, iar duhul nostru este organul și recipientul prin care noi să-L primim pe Dumnezeu, să Îl savurăm pe Dumnezeu, să ne împărtășim din Dumnezeu și să I ne închinăm lui Dumnezeu. Guvernarea noastră centrală și partea cea mai proeminentă a ființei noastre ar trebui să fie duhul nostru; numai atunci când suntem conduși și controlați de duhul nostru suntem oameni spirituali.

Trebuie să ne dăm seama că avem cheia pentru a primi distribuirea divină a Trinității Divine și a-L revărsa pe Dumnezeu către alții pentru a-L savura pe Cristos: este ceva ce ține de a ne exersa duhul, de a ne înflăcăra duhul! Trebuie să înflăcărăm darul lui Dumnezeu care ne-a fost dat, care este duhul nostru; duhul nostru este darul nostru dat de Dumnezeu și trebuie să-l înflăcărăm și să trăim în duhul nostru.

A ne exersa duhul implică forțare; trebuie să ne amintim și chiar să ne forțăm să ne exersăm duhul. Pentru a ne exersa duhul trebuie să ne tratăm mintea, emoția și voința noastră, astfel încât duhul nostru să poată ieși și să curgă într-un mod pur, fără a fi afectat de emoțiile noastre neîngrădite, mintea rătăcitoare și voința nesufixată. De asemenea, a ne exersa duhul înseamnă a învăța să facem toate lucrurile în Cristos și să ne fixăm mintea asupra duhului nostru. Există multe moduri prin care ne putem exersa duhul; trebuie să învățăm să ne înflăcărăm duhul zi de zi!

A ne exersa duhul înseamnă a ne discerne duhul de sufletul nostru și a trăi în duhul nostru

Dacă ne dăm seama că suntem alcătuiți din trei părți – trup, suflet și duh – ne vom da seama că, pentru a ne exersa duhul, trebuie să ne discernem duhul de sufletul nostru. Mulți creștini de astăzi cred că avem doar un trup și un suflet și confundă duhul cu sufletul. Dar Biblia ne spune clar în 1 Tes. 5:23 că avem trup, suflet și duh. Pentru ca noi să ne exersăm duhul, trebuie să ne discernem duhul de sufletul nostru.

Evrei 4:12 indică faptul că cuvântul viu al lui Dumnezeu este activ și mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri și străpunge până la despărțirea sufletului și a duhului, capabil să discearnă gândurile și intențiile inimii. De atâtea ori ceea ce gândim nu este ceva care vine din duhul nostru. Gândurile noastre sunt înșelătoare. Când ne exersăm duhul, însă, există un discernământ că gândurile noastre sunt rele, pentru că în spatele gândurilor noastre se află o intenție rea.

Trebuie să venim la Domnul în Cuvântul Său și să citim cu rugâciune Cuvântul, astfel încât Cuvântul să devină viu și activ în noi pentru ca noi să ne discernem duhul de sufletul nostru. Strategia inamicului este să ne amestecăm duhul cu sufletul. În lumea de astăzi și mai ales în creștinismul de astăzi, duhul și sufletul sunt atât de amestecate. Există ceva în fiecare grup creștin care este atât de bun, atât de scriptural și atât de spiritual; cu toate acestea, există multe alte lucruri de la cel rău, ceva din efortul și părerile omului și o mulțime de practici care nu se regăsesc în cuvântul lui Dumnezeu. O, Doamne!

Când sufletul este amestecat cu duhul, când nu ne deslușim duhul de sufletul nostru, duhul pierde și sufletul câștigă. Nu numai acolo este sufletul amestecat cu duhul; chiar și în viața noastră de zi cu zi, în viața noastră personală, în viața noastră de familie și în viața de biserică, sufletul nostru este amestecat cu duhul nostru și nu pare să existe o despărțire.

Suntem ființe umane complicate, pentru că avem un trup, un suflet și un duh și avem și viața divină a lui Dumnezeu în duhul nostru. Ar trebui să învățăm să ne întoarcem către duhul nostru și să ne discernem duhul de sufletul nostru și ar trebui să ne urmăm duhul și să umblăm în toate lucrurile conform duhului nostru. Când umblăm conform Duhului prin exersarea duhului nostru, cerințele drepte ale lui Dumnezeu sunt împlinite în noi (Romani 8:4).

Dar de atâtea ori putem să ne avem un anumit comportament și să trăim într-un anumit fel atunci când suntem împreună cu alții, încercând să fim mai buni și să nu sfixăm lucruri pe care nu ar trebui să le vorbim, dar când suntem cu soțul nostru, putem vorbi liber despre asta sau cutare situație sau cutare sau cutare frate în viața de biserică. Când suntem singuri și când suntem cu sfinții, trebuie să ne exersăm duhul și să învățăm să ne discernem duhul de sufletul nostru.

Nu ar trebui să vorbim sau să facem lucruri care nu sunt din duhul nostru. Nu ar trebui să mergem undeva sau să contactăm pe cineva decât dacă suntem în duhul nostru. De atâtea ori mintea noastră este ca un cal sălbatic: în câteva secunde, ea călătorește în jurul lumii în gândirea ei. Mintea noastră este foarte vorbăreață, iar dacă nu învățăm să ne fixăm mintea pe duhul nostru, vom rătăci în imaginația noastră pe tot globul și ne vom gândi la atâtea lucruri.

Trebuie să învățăm să ne îndreptăm mintea către duh. Când vom face asta, Îi vom cânta Domnului, Îl vom lăuda și Îl vom vorbi. Amin! Nu trebuie să ne lăsăm mintea, emoțiile și voința să ne năpădească, ci mai degrabă ar trebui să ne exersăm duhul venind la Cuvântul Domnului pentru a ne ruga asupra lui, astfel încât gândurile și intențiile inimii noastre să poată fi discernute.

Fie ca noi să învățăm să ne fixăm mintea asupra duhului nostru din nou și din nou, până când, implicit, mintea noastră se va concentra asupra duhului. Trebuie să ne construim un obicei de a ne îndrepta mintea către duhul nostru. Mintea fixată pe trup este moartea, dar mintea fixată pe duh este viață și pace (Romani 8:6).

Când simțim moartea, când avem un sentiment de neliniște și goliciune, ar trebui să ne întoarcem către duhul nostru chemând numele Domnului și citind cu rugăciune cuvântul Său. Ar trebui să fim mereu vigilenți pentru a discerne și a nega orice nu este din duh, ci din suflet, din sine (Matei 16:25; comp. cu Luca 9:25). Și nu ar trebui să ne grăbim să reacționăm sau să spunem ceva; deși unele lucruri necesită atenția noastră, este bine să așteptăm puțin înainte de a reacționa. Este o practică bună să-L așteptăm pe Domnul și să-L contactăm, să ne rugăm și să chemăm numele Lui, apoi să vorbim ceva sau să mergem undeva.

Există o luptă în ființa noastră nu numai între trup și duh, ci și mai mult, între duhul și sufletul nostru. Sufletul nostru este lipit de duhul nostru, iar duhul nostru este ascuns în sufletul nostru, așa cum măduva este ascunsă în oase și încheieturi. Oh, Doamne. Avem nevoie de cuvântul pătrunzător al lui Dumnezeu, cuvântul viu și operativ al lui Dumnezeu, care să ne vorbească și să ne facă să discernem duhul nostru de sufletul nostru. Orice suntem, orice avem și orice facem trebuie să fie în duh; tot ceea ce este Dumnezeu pentru noi este în duhul nostru (Romani 2:28-29; 1:9; 8:4; 12:11).

Doamne Isuse, alegem să ne fixăm mintea asupra duhului nostru pentru a Te savura ca fiind viața și pacea noastră. Amin, Doamne, venim la Tine în cuvântul Tău. Fie ca cuvântul Tău să fie viu și operativ în noi. Fie ca cuvântul Tău să fie ca o sabie ascuțită cu două tăișuri în ființa noastră, care să străpungă până la despărțirea sufletului și a duhului, a articulațiilor și a măduvei. O, Doamne, strălucește în noi și înăuntrul nostru prin cuvântul Tău viu. Fie ca noi să putem discerne duhul nostru de sufletul nostru. Fie ca să putem discerne gândurile și intențiile inimii. Salvează-ne de la a trăi în sufletul nostru. Salvează-ne de a ne avea sufletul și duhul contopite în trăirea noastră de zi cu zi. Fă-ne persoane spirituale, cei care trăiesc în duhul lor pentru a-L trăi pe Cristos și a-L exprima. Amin, Doamne, vrem să ne îndreptăm mintea spre duhul nostru. Te lăudăm, Doamne, că ești viața noastră în duhul nostru. Ne întoarcem către Tine chiar acum. Te luăm ca viața noastră. Trăiește în noi astăzi. Fii exprimat prin noi în timp ce trăim conform Duhului prin exersarea duhului nostru.

A ne exersa duhul înseamnă a-L urmări pe Cristos împreună cu sfinții și a ne apropia de Dumnezeu în rugăciune pentru interesele lui Dumnezeu

2 Tim. 2:22 este un verset minunat care ne spune despre urmărirea noastră corporativă a Domnului prin exersarea duhului nostru. Pentru ca noi să ne exersăm duhul, adică să ne aprindăm duhul dat de Dumnezeu în flacără, trebuie să trăim viața normală de biserică și să biruim degradarea bisericii, urmărindu-L pe Cristos împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă pură.

Personal, Îl chemăm pe Domnul, înflăcărându-ne duhul. Corporativ, Îl urmărim pe Cristos împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă pură. Deși astăzi există degradare în biserică, trebuie să biruim degradarea bisericii chemându-L pe Domnul și urmărindu-L împreună cu cei care Îl cheamă.

Mai mult, trebuie să ne ferim de poftele tinereții; trebuie să evităm corupția și să fugim de poftele lăuntrice nu numai singuri, ci și mai mult, împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă pură. Amin! În loc să cedăm poftelor și să permitem ca degradarea să se răspândească în ființa noastră sau în biserică, trebuie să-L urmărim pe Cristos ca dreptate, credință, dragoste și pace, împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă pură.

Trebuie să chemăm numele Domnului în rugăciunea și lauda noastră către El; în calitate de căutători ai Domnului, noi trebuie să fim cei care-L cheamă zilnic și trebuie să-L urmăm pe Cristos împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul. Amin! Inima noastră trebuie să fie pură în căutarea Domnului și trebuie să-L urmăm împreună cu cei care Îl cheamă dintr-o inimă pură. Mulțumim Domnului pentru tovarășii noștri din viața de biserică alături de care Îl putem urmări pe Cristos!

A ne exersa duhul, a înflăcăra duhul dat de Dumnezeu în flacără, înseamnă a ne rugăm, a ne apropia de Dumnezeu într-o manieră personală și încrezătoare, pentru interesele lui Dumnezeu (1:6-8; 1 Tim. 1:3-4; 2:1-3, 8; 1 Împ. 8:48; Iuda 19-21).

Când ne rugăm pentru interesul lui Dumnezeu, ne înflăcărăm duhul. Trebuie să fim ca Daniel, care s-a apropiat de Dumnezeu zi de zi, chiar și de trei ori pe zi, cu privire la întoarcerea poporului său din robie. În 1 Împ. 8:48, Solomon i-a cerut lui Dumnezeu ca, dacă poporul Său este împrăștiat printre națiuni din cauza neascultării lor față de Dumnezeu și se pocăiește și se întoarce la Dumnezeu, îndreptându-și fața și rugăciunile către casa lui Dumnezeu și cetatea Lui, El să-i asculte.

Dumnezeu ne ascultă rugăciunile atunci când ne rugăm pentru Țara Sa Sfântă, seminficându-L pe Cristosul atotinclusiv ca fiind porțiunea noastră alocată de Dumnezeu, pentru orașul Său sfânt seminficând împărăția lui Dumnezeu în Cristos și templul Său sfânt, semnificând biserica în calitate de casa lui Dumnezeu pe pământ. Pe de o parte, trebuie să ne exersăm duhul și să ne discernem duhul de suflet; pe de altă parte, trebuie să ne apropiem de Dumnezeu într-o manieră personală și încrezătoare pentru interesele Sale pe pământ.

Interesele lui Dumnezeu sunt Cristos, împărăția lui Dumnezeu și casa lui Dumnezeu, ca țel al economiei eterne a lui Dumnezeu. Trebuie să-L urmărim pe Cristos împreună cu sfinții și, chiar mai mult, trebuie să ne rugăm una cu Domnul și una cu sfinții pentru ca împărăția Sa să vină, pentru ca biserica să fie zidită și pentru ca Cristos să devină savurarea și experiența a tuturor sfinţilor.

Chiar și atunci când ne rugăm pentru anumite persoane sau situații, nu ne îndreptăm rugăciunile către acea persoană sau acea situație, ci spre interesul lui Dumnezeu pentru acea persoană. Fie ca rugăciunile noastre să fie îndreptate către Cristos, împărăția lui Dumnezeu și casa lui Dumnezeu, pentru ca interesul Său pe pământ să fie îndeplinit.

Doamne Isuse, ne exersăm duhul pentru a trăi astăzi viața normală de biserică. Ne înflăcărăm darul dat de Dumnezeu pentru a birui degradarea bisericii. Vrem să-L urmărim pe Cristos împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă pură. Amin, Doamne, vrem să-L urmărim pe Cristos ca dreptate, credință, dragoste și pace, împreună cu cei care Îl iubesc pe Domnul și Îl caută dintr-o inimă pură. O, Doamne Isuse, chemăm astăzi numele Tău. Vrem să fim alături de cei care Te cheamă. Vrem să Te urmăm împreună, să fugim de poftele tinereții și să biruim degradarea din biserică. Amin, Doamne, ne exersăm duhul pentru a veni la Tine într-o manieră personală și încrezătoare pentru a ne ruga pentru interesele Tale. Vină împărăția Ta. Facă-se voia Ta. Fie ca biserica să fie zidită pentru a deveni împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Amin, Doamne, zidește biserica Ta, Trupul lui Cristos! Fie ca rugăciunile noastre să se concentreze pe Cristos, împărăția lui Dumnezeu și casa lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Discern our Spirit from our Soul, Pursue the Lord, and Pray for God’s Interests, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să fim un vas înspre onoare, un om al lui Dumnezeu deplin echipat, prin faptul de a fi întăriți în harul care este în Cristos Isus ca să îndeplinim în totalitate slujba noastră din unica slujbă a economiei lui Dumnezeu (2024 ITERO din primăvară) – săptămâna 1 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Savurarea Cristosului atotinclusiv rezultă în biserică în calitate de templu și cetatea lui Dumnezeu

22/09/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Rezultatul savurării și experimentării lui Cristos ca țară bună atotinclusivă este biserica în calitate de casă a lui Dumnezeu (templul lui Dumnezeu) și cetatea lui Dumnezeu (împărăția lui Dumnezeu) pentru ca El să aibă o expresie corporativă pe pământ și pentru ca El să aibă stăpânire prin biserică. Amin!

Fiind aceia care învață să trăiască o viață de a-L savura pe Cristos ca țară bună zi de zi, suntem treptat zidiți pentru a fi biserica în calitate de templul lui Dumnezeu, locul Său de locuință și cetatea lui Dumnezeu, împărăția lui Dumnezeu.

Ca credincioși în Cristos, trebuie Îl savurăm zilnic pe Domnul ca har, luându-L drept sursă de viață și de alimentare în toate lucrurile.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul ca har, vom putea să suportăm orice fel de tratament și să trăim în orice fel de mediu pentru că Îl avem pe Cristos ca har în noi și cu noi.

Fie ca Domnul să ne arate cum să trăim o viață în ochii lui Dumnezeu, care să ne permită Îl savurăm pe Cristosul atotinclusiv, reprezentat de țara bună.

Zilnic trebuie să trăim o viață de osteneală personală asupra lui Cristos, astfel încât, atunci când ne adunăm la întâlnirile bisericii, să Îl putem savura în mod colectiv, împreună cu sfinții, pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Voia lui Dumnezeu este ca noi Îl savurăm pe Cristos și să-L experimentăm în orice situație.

Dacă facem asta, dacă ne ostenim zilnic asupra lui Domnul, exersându-ne duhul pentru a-L contacta și experimenta pe El, vom avea mâinile pline de produsele lui Cristos când vom veni la adunările bisericii. Amin!

Fie ca noi să aspirăm să fim creștinii normali de astăzi, cei biruitori, cei care se ostenesc zilnic asupra lui Cristos ca țara lor bună, pentru ca ei să Îl savureze pe Cristos ca savurarea lor! Fie ca noi să tratăm temeinic cu păcatele și să ne menținem părtășia cu Domnul.

Fie ca noi să ne răscumpărăm timpul și să ne cheltuim energia pentru a fi saturați și îmbibați cu cuvântul Domnului și să trăim în prezența, chipul, a lui Isus Cristos în duhul nostru.

De asemenea, vrem să-L primim pe Cristos ca har și să-I permitem Domnului să zdrobească și să dărâme orice lucru natural din noi, astfel încât El să ne constituie Sine Însuși și să ne reconstruiască cu Trinitatea Divină. Amin!

Când Îl savurăm și Îl experimentăm pe Cristos zi de zi, vom fi plini de bogățiile lui Cristos și ne vom întâlni împreună pentru a avea o expoziție bogată a bogățiilor lui Cristos, pentru că fiecare dintre noi îl va aduce pe Cristosul asupra căruia ne-am ostenit pentru a-L să prezintă-L sfinţilor.

Vom avea ceva de vorbit în cadrul întrunirilor ca o jertfă de voință liberă către Dumnezeu și o provizie pentru sfinți. Amin!

Trebuie să ne întâlnim cu copiii Domnului pentru a ne închina lui Dumnezeu în mod colectiv în locul pe care El l-a ales – în duhul nostru contopit și pe terenul unic al unității.

Păstrăm unitatea Trupului lui Cristos pe terenul autentic al unității. Ne adunăm pentru a ne închina lui Dumnezeu în mod colectiv în locul pe care El l-a ales, care este locul în care este duhul nostru, pe terenul unic al unității și cu Cristos ca ofrande. Aleluia!

În acest articol, dorim să vedem că rezultatul savurării de către noi a bogățiilor Cristosului atotinclusiv ca țară bună este biserica în calitate de templu al lui Dumnezeu și cetatea lui Dumnezeu.

Rezultatul savurării Cristosului atotinclusiv de către noi este biserica în calitate de templu și cetate al lui Dumnezeu

În 1 Împ. 8:48, Solomon s-a rugat lui Iehova ca, dacă poporul lui Israel se pocăiește și se întoarce la Dumnezeu din toată inima și sufletul lor în țara vrăjmașilor lor și se roagă către țara lor și către casa și cetatea lui Dumnezeu, Domnul să-i asculte.

Aici vedem trei lucruri: țara, casa și cetatea lui Dumnezeu. Țara Sfântă îl reprezintă pe Cristos ca fiind partea alocată de Dumnezeu nouă, credincioșilor în Cristos.

Cetatea sfântă semnifică împărăția lui Dumnezeu în Cristos (Ps. 48:1-2), iar templul sfânt semnifică casa lui Dumnezeu, biserica, pe pământ (Efes. 2:21; 1 Tim. 3:15).

Când noi, credincioșii în Cristos, Îl savurăm și experimentăm Cristosul atotinclusiv ca țară bună cu toate bogățiile Sale de nepătruns, vom deveni biserica în calitate de templu și cetate al lui Dumnezeu.

Când ne adunăm ca biserică și Îl savurăm pe Domnul, exprimând bogățiile Sale care au fost introduse în noi și experimentate de către noi, biserica este templul lui Dumnezeu pentru locuința Sa și cetatea lui Dumnezeu pentru împărăția și stăpânirea Sa pe pământ.

Când poporul lui Dumnezeu Îl savurează pe Cristos și Îl experimentează, când se împărtășesc din bogățiile Sale și El devine real pentru ei în viața lor de zi cu zi, Dumnezeu este localizat: El poate fi găsit printre sfinți.

Când sfinții se adună și toți au ceva din Cristos de revărsat altora la adunările bisericii, Dumnezeu este printre ei și chiar și cei necredincioși vor fi convinși, căzând cu fața la pământ înaintea Domnului (1 Cor. 14).

Ei vor mărturisi că biserica este locuința lui Dumnezeu, casa lui Dumnezeu, o entitate zidită cu Cristos contopită și contopită cu atât de mulți credincioși.

El Îl savurează pe ei, iar ei Îl iau drept viața lor și totul al lor; sfinții Îl savurează pe Cristosul atotinclusiv ca țara lor bună, rezultatul acestei savurări este biserica în calitate de templu și cetate al lui Dumnezeu.

În calitate de credincioși în Cristos, suntem creștini, ceva din Cristos.

Dimineața mâncăm puțin din Cristos, iar seara ne împărtășim din nou cu puțin din El. Zi de zi Îl mâncăm pe Cristos și Îl bem, iar Cristos este treptat digerat de noi și contopit cu noi, astfel încât noi și Cristos să devenim una.

Apoi, când ne întâlnim cu alți credincioși în Cristos care au făcut același lucru, Îl aducem pe Cristos la întâlnire și alții îl aduc și ei pe Cristos.

Nu ne putem abține: oriunde mergem, Îl aducem pe Cristos cu noi și Îl etalăm pe Cristos.

Când alții ne văd, vorbesc cu noi și se întâlnesc cu noi, ei Îl văd pe Cristos în noi și noi vorbim despre Cristos, Îl arătăm pe Cristos și Îl savurăm pe Cristos împreună.

Aceasta este biserica în calitate de locuință a lui Dumnezeu, casa lui Dumnezeu.

În biserică în calitate de templu și locuință a lui Dumnezeu, Îl savurăm pe Dumnezeu, Îl slujim împreună pe Dumnezeu și avem prezența lui Dumnezeu.

Însă, biserica în calitate de templu al lui Dumnezeu trebuie să fie lărgită și întărită; ea trebuie să devină cetatea lui Dumnezeu pentru ca împărăția lui Dumnezeu să fie adusă pe pământ.

Când Îl savurăm pe Cristos încetul cu încetul, zi de zi, când ne împărtășim din bogățiile Lui în duh, ne supunem spontan lui Dumnezeu și unii altora.

Nu ne vom mai certa cu alții, nici nu ne vom lupta cu ei.

Mai degrabă, mâncarea, băutura și savurarea noastră din Cristos ne vor face să fim aduși sub același cap în Cristos și ne vom supune lui Cristos ca Cap al nostru și, de asemenea, unii altora în Trupul lui Cristos.

Când avem o asemenea supunere între noi, când Îl savurăm și îl experimentăm suficient pe Cristos, astfel încât să ne supunem lui Dumnezeu și unii altora, vom avea nu numai biserica în calitate de casă a lui Dumnezeu, ci și mai mult, biserica în calitate de împărăția lui Dumnezeu.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristosul atotinclusiv cu toate bogățiile Sale, vom deveni biserica în calitate de casă și cetate al lui Dumnezeu; devenim biserica în calitate de expresie corporativă a lui Dumnezeu și, de asemenea, ca împărăție a Lui, pentru ca El să aibă stăpânire peste pământ.

Ceea ce caută Domnul printre noi astăzi este să învățăm Îl savurăm pe Cristos, să-L experimentăm pe Cristos și să-L aplicăm în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să putem crește continuu în viață și să-L experimentăm și Îl savurăm pe El într-o asemenea măsură încât să devenim biserica în calitate de templu şi cetatea lui Dumnezeu.

Fie ca Domnul să câștige acest lucru printre noi, biserica atât ca și casă a lui Dumnezeu (Efeseni 2:21-22) cât și ca împărăție a lui Dumnezeu (Romani 14:17) pentru ca El să aibă o expresie corporativă și să-și exercite stăpânirea asupra pământului.

Fie ca noi să creștem continuu în experiența și savurarea noastră din Cristos, aplicându-L pe Cristos în viața noastră de zi cu zi, până când vom deveni cu toții biserica în calitate de templu și cetate al lui Dumnezeu pe pământ!

Doamne Isuse, vrem Te savurăm pe Tine cu toate bogățiile Tale de nepătruns, pentru ca Tu să câștigi biserica în calitate de templu și cetate al lui Dumnezeu pe pământ! Amin, Doamne, vrem să Te contactăm zilnic, exersându-ne duhul, astfel încât Te savurăm și să Te experimentăm cu toate bogățiile Tale. Distribuie-Te mai mult întru noi astăzi. Păstrează-ne în savurarea lui Cristos în toate lucrurile și în toate situațiile. Vrem să vă fim credincioși să învățăm prin harul Tău cum Îl savurăm pe Cristos, cum să-L experimentăm pe Cristos și cum să-L aplicăm pe Cristos în viața noastră de zi cu zi. Amin, Doamne, vrem să creștem cu toții în experiența și savurarea noastră din Cristos, până când vom deveni biserica în calitate de casă a lui Dumnezeu și cetate al lui Dumnezeu! Fie ca biserica de astăzi să fie nu numai locuința lui Dumnezeu pentru ca El să găsească odihnă și să fie exprimat, ci și mai mult, cetatea lui Dumnezeu pentru ca împărăția lui Dumnezeu să vină! Amin, Doamne Isuse, câștigă biserica în calitate de templu și cetate al lui Dumnezeu printre noi astăzi!

Biserica în calitate de casă a lui Dumnezeu și împărăția lui Dumnezeu este rezultatul savurării Cristosului atotinclusiv de către noi

Conform întegii revelații din Cuvântul lui Dumnezeu, centrul planului lui Dumnezeu este Cristos și biserica; centrul economiei lui Dumnezeu nu este altceva decât Cristos și lărgirea Sa, biserica.

În Vechiul Testament, țara cu templul și cetatea său erau centrul planului lui Dumnezeu (vezi 1 Împ. 8:48 și nota de subsol 1 din Biblia Versiunea Recâștigării), iar în Noul Testament, Cristosul atotinclusiv cu biserica este centrul planului lui Dumnezeu.

Țara este Cristos Însuși, iar templul și cetatea sunt plinătatea lui Cristos, biserica, care este Trupul Său (Efeseni 1:22-23; 2:21-22).

Templul este în principal pentru exprimarea lui Dumnezeu, pentru ca El să aibă o locuință și un loc de locuit.

Cetatea lui Dumnezeu este pentru stăpânirea lui Dumnezeu. Biserica în calitate de templu și cetate al lui Dumnezeu, împlinește țelul etern al lui Dumnezeu, așa cum se spune în Geneza 1:26 – ca El să-și câștige chipul și stăpânirea prin om.

Când privim biserica în calitate de casa lui Dumnezeu, templul lui Dumnezeu, vedem în principal că biserica este locuința Sa și aici avem prezența Lui.

În Psalmi, există opt caracteristici principale ale bisericii în calitate de casa lui Dumnezeu, templul lui Dumnezeu.

În primul rând, casa lui Dumnezeu este locul prezenței lui Dumnezeu, care este gloria lui Dumnezeu (Psalmul 26:8; 29:9), frumusețea lui Dumnezeu (27:4, 8) și bogăția lui Dumnezeu (36:8-9).

În biserică în calitate de casă a lui Dumnezeu, vedem gloria lui Dumnezeu, savurăm frumusețea Sa și ne împărtășim din bogățiile Lui în duh.

Biserica în calitate de casă a lui Dumnezeu este locul revelației și a răspunsului lui Dumnezeu (73:16-17; 3:4; 18:6).

Când venim la adunările bisericii și ne exersăm duhul, primim revelația lui Dumnezeu și avem răspunsul Lui la problemele și necazurile noastre.

Biserica în calitate de casă a lui Dumnezeu, este ascunzătoarea noastră (27:5; 31:20; 84:3).

Ne putem ascunde în Domnul și în biserică în calitate de casa lui Dumnezeu și aici suntem protejați de dușman.

În biserică în calitate de casă a lui Dumnezeu, suntem într-un loc unde putem fi sădiți, înfloriți și aducem roade (Ps. 92:13-14).

Suntem atât de fericiți în acest loc minunat, în grădina care crește în harul Său; aici, în casa lui Dumnezeu, suntem sădiți ca niște plante, înflorim și aducem roade în grădina lui Dumnezeu, crescând din belșug prin harul Său.

Biserica în calitate de casă a lui Dumnezeu este locul izvoarelor (87:7).

În afara casei lui Dumnezeu este un loc uscat, dar în casa Lui avem multe izvoare de băut.

Biserica în calitate de casă a lui Dumnezeu este locul în care suntem întăriți (68:35; 96:6).

Dumnezeu ne dă putere din sanctuarele Sale și El dă putere și tărie poporului Său din biserica Sa. Amin!

În casa lui Dumnezeu, suntem în locul potrivit pentru a fi contopiți cu Dumnezeu (92:10), iar în biserică, Îl savurăm pe Dumnezeu ca parte a noastră (73:26). Amin!

În ceea ce privește biserica în calitate de împărăția lui Dumnezeu, cetatea lui Dumnezeu, vedem în principal autoritatea lui Dumnezeu, pentru că în biserică în calitate de împărăție a lui Dumnezeu, El își exercită autoritatea.

Biserica, ca cetate a lui Dumnezeu, este o cetate puternică, cetatea marelui Împărat (31:21; 48:2).

Aleluia, în cetatea lui Dumnezeu este un râu cu pâraie de bucurie (46:4-5)! Rezultatul savurării noastre din Cristos ca țară bună este biserica în calitate de templu și cetate al lui Dumnezeu; în cetatea lui Dumnezeu este un râu care râuri ne bucură!

Dumnezeu este cunoscut în ea și este El o retragere înaltă în ea (48:3). Ca cetate a lui Dumnezeu, împărăția lui Dumnezeu, biserica este o groază pentru vrăjmaș (vv. 3-6; 76:2-3).

Biserica în calitate de cetate a lui Dumnezeu este desăvârșirea frumuseții (50:2), iar ea este țelul plăcerii bune a lui Dumnezeu (51:18).

Tronurile judecății sunt așezate în cetatea lui Dumnezeu (122:5), iar Domnul îi binecuvântează pe alții din ea și este binecuvântat din ea (134:3; 135:21).

Rezultatul suprem al savurării noastre din Cristos ca țară bună este încorporarea divină-umană a Dumnezeului Triunic procesat cu poporul Său tripartit regenerat, transformat și glorificat ca locuință eternă și împărăție a lui Dumnezeu (Apoc. 21:3, 22; 22:5). Aleluia!

Doamne Isuse, Te iubim și Te savurăm! Suntem plini de bucurie, pentru că ne împărtășim din Cristosul atotinclusiv ca realitate a țării bune. Cât de mult ne place să fim aici, în biserică în calitate de templu și cetate al lui Dumnezeu! Aici Îl savurăm pe Dumnezeu împreună cu toți sfinții și suntem în împărăția lui Dumnezeu pe pământ! Amin, Doamne, savurăm prezența Ta, slava Ta, revelația Ta și răspunsul Tău în biserica în calitate de casa lui Dumnezeu astăzi. Te luăm ca ascunzătoarea noastră. Suntem întăriți, udați, contopiți cu Dumnezeu și umpluți de Tine ca porțiune a noastră în biserică în calitate de templu al lui Dumnezeu. Slavă Domnului, noi devenim biserica în calitate de cetatea lui Dumnezeu, împărăția lui Dumnezeu! Amin, Doamne, domnește și stăpânește în noi astăzi. Fă-Te cunoscut nouă și prin noi. Să vină împărăția Ta și să se facă voia Ta pe pământ. Îndeplinește-ți scopul etern în noi și prin noi. Amin, Doamne Isuse, păstrează-ne în savurarea Ta ca fiind Cristosul atotinclusiv, astfel încât să putem deveni biserica în calitate de templu și cetate al lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoying the All-inclusive Christ Issues in the Church as the Temple and City of God, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să ne ostenim asupra Cristosului atotinclusive reprezentat de țara bună pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos, pentru realitatea și manifestarea împărăției, și pentru ca mireasa să se pregătească pentru venirea Domnului – săptămâna 12 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Ne întâlnim cu sfinții pentru închinarea corporativă în duh și pe terenul unității

20/09/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să ne întâlnim cu copiii Domnului pentru închinarea colectivă în locul pe care Domnul l-a ales – în duhul nostru și pe terenul unic al unității, aducându-L pe Cristos ca daruri și bucurându-ne mult în Domnul, căci aici suntem una cu Dumnezeu și unul cu altul. Amin!

Când venim împreună cu sfinții, fiecare dintre noi poate și trebuie să aducă ceva din Cristos; fiecare credincios în Cristos are o porțiune unică a lui Cristos și este responsabilitatea și privilegiul nostru să-L aducem la adunările bisericii pe Cristosul asupra căruia ne-am ostenit. Amin!

Aceasta este ceea ce Domnul recâștigă astăzi. Domnul lucrează astăzi în fiecare dintre noi, atât personal, cât și împreună în biserică, pentru ca El să fie savurat și experimentat de către sfinți, astfel încât sfinții să aibă mâinile pline de Cristos atunci când vin la adunările bisericii.

Pentru mulți credincioși, este destul de întâmplător să se întoarcă la Domnul și să-L experimenteze și nu au idee ce înseamnă să Îl savurezi pe Domnul.

Totuși, trebuie să ne dăm seama că, indiferent ce facem și unde ne aflăm, chiar și orice simțim, noi, credincioșii în Cristos, ar trebui să ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul în orice situație și în toate lucrurile.

S-ar putea să ne facem treaba la birou, s-ar putea să fim implicați în multe lucruri legate de muncă sau s-ar putea să fim acasă, odihnindu-ne sau ne ocupăm de treburile familiei și, în timp ce facem toate aceste lucruri, în interior Îl contactăm pe Domnul exersându-ne duhul.

Domnul Isus nu se află numai pe tronul din ceruri, administrând întregul univers pentru a duce la îndeplinire economia și dorința lui Dumnezeu; El este, de asemenea, în duhul nostru, chiar în noi, și El este la îndemâna noastră – putem doar să chemăm numele Său pentru a fi una cu El.

Oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit (Fapte 2:21); când chemăm numele Domnului Isus, suntem proaspăt mântuiți, pentru că Îl atingem într-un mod proaspăt, nou și viu.

Dacă doar chemăm numele Domnului în timp ce facem cutare și cutare lucru, deși în exterior suntem ocupați cu atâtea lucruri, în interior suntem conectați la sursa de viață a Domnului și savurăm distribuirea Lui divină.

Aceasta ar trebui să fie viața noastră creștină normală.

În toate lucrurile și în orice moment, trebuie să ne exersăm duhul pentru a rămâne în interior în Domnul, a rămâne în El, chemând Numele Lui și, prin urmare, rugându-ne neîncetat.

Cum ne putem ruga necontenit? Nu putem sta în genunchi toată ziua și toată noaptea.

Dar putem rămâne în interior într-o chemare constantă a numelui Domnului, deschizându-I-ne mereu și aducând la El toate lucrurile și toate situațiile.

Amin, fie ca aceasta să fie experiența noastră zilnică și fie ca să avem mâinile pline de Cristos atunci când venim la adunările bisericii!

Să ne întâlnim cu sfinții pentru închinarea corporativă în locul ales de Dumnezeu: în duhul nostru și pe terenul unității

Biblia ne oferă multe tipuri reprezentative legate de întâlnirea noastră împreună cu sfinții pentru închinarea corporativă la adresa lui Dumnezeu, iar prima mențiune a acestui lucru este în Deut. 12:5-7.

În Vechiul Testament, Dumnezeu nu le-a permis copiilor lui Israel să se I închine lui Dumnezeu în mod colectiv și să se bucure de ofrandele pe care le-au prezentat lui Dumnezeu în orice loc ales de ei, ci în locul unic ales de El (vezi Deut. 12:8, 13, 17) .

De trei ori pe an trebuiau să se adună în locul ales de Dumnezeu, care în acele zile era Ierusalimul, pentru a I se închina lui Dumnezeu în mod colectiv.

Ei trebuiau să vină și să se închine lui Dumnezeu în locul ales de El, adică în locul unde Dumnezeu a ales să-și pună numele, locul locuinței Sale și locul unde era altarul Său.

Acolo trebuiau să-și aducă zecimile, darurile și ofrandele. Din punct de vedere personal, ei se puteau închina lui Dumnezeu acasă sau oriunde doreau, pentru că Dumnezeu este peste tot și El este Dumnezeul lor.

Dar în mod colectiv, ei trebuiau să vină la Ierusalim, centrul unic de închinare (2 Cronici 6:5-6; Ioan 4:20) pentru păstrarea unității între poporul lui Dumnezeu, evitând astfel diviziunea cauzată de preferințele omului.

În Noul Testament, revelația cu privire la închinarea noastră corporativă față de Dumnezeu este aproape aceeași, corespunzătoare revelației din Deut. 12 cel puțin în patru moduri: unitate, în numele lui Dumnezeu, la locul alegerii lui Dumnezeu și cu crucea și cu Cristos ca realitate a ofrandelor.

Trebuie să ne întâlnim cu copiii Domnului pentru închinarea colectivă în locul pe care Domnul l-a ales – în duhul nostru și pe terenul unic al unității (Deut. 12:5, 11, 13-14, 18; 16:16; Ioan 4:24).

Acum că am intrat în țara bună și învățăm să ne ostenim asupra lui Cristos pentru a-L câștiga și a fi umpluți cu El, trebuie să ne dăm seama că nu putem face ceea ce este corect în ochii noștri când vine vorba de închinarea corporativă a lui Dumnezeu.

Nu putem alege locul unde să ne închinăm, pentru că nu există „biserica mea preferată” – în ochii lui Dumnezeu, există o singură biserică, iar biserica respectivă este în locul ales de Dumnezeu – în duhul și pe terenul unic al unității.

Dumnezeu a ales să-și pună numele într-un singur loc și El a ales un loc anume în care poporul Său ar trebui să se întâlnească în mod colectiv.

În primul rând, acel loc este duhul uman, duhul uman regenerat (Ioan 4:24).

Dumnezeu este Duh, iar cei care I se închină trebuie să I se închine în duh și adevăr.

Nu putem și nu trebuie să ne întâlnim cu vorbirea elocventă, cu cântatul talentat și cu darurile Duhului Sfânt ca centru; centrul și locul întâlnirii noastre ar trebui să fie duhul contopit.

Trebuie să venim la locul ales de Dumnezeu, exersându-ne duhul ori de câte ori venim la adunările bisericii.

În primul rând, sanctuarul lui Dumnezeu, locuința Lui, este în duhul nostru (Efeseni 2:22) și în al doilea rând, este biserica (1 Tim. 3:15).

Pentru ca noi să intrăm în sanctuarul lui Dumnezeu, trebuie să ne întoarcem la duhul nostru și să mergem la adunările bisericii.

În duhul nostru și în biserică primim revelația divină și explicația tuturor problemelor noastre.

Unde ne vorbește Dumnezeu și unde ne dezvăluie El economia Sa? Este în duhul nostru.

În duhul nostru putem vedea o viziune a economiei lui Dumnezeu, planul ascuns în inima Lui din veacuri (Efeseni 3:9).

De asemenea, în duhul nostru putem primi soluția și explicația tuturor problemelor noastre.

În Ps. 73:17-28 psalmistul era nedumerit cu privire la situația celor răi, care părea să prospere imens, în timp ce el, ca om drept, nu mergea bine, ci mai degrabă era persecutat și doborât în multe feluri.

Dar apoi a intrat în sanctuarul lui Dumnezeu și a perceput ce se întâmplă cu adevărat, căci lumina Domnului strălucea asupra întregii situații.

Când ne exersăm duhul și venim la adunările bisericii, suntem clari cu privire la situația noastră, primim soluția problemelor noastre și avem o explicație la cele mai nedumerite întrebări.

Pentru a merge în sanctuarul lui Dumnezeu, trebuie să ne întoarcem la duhul nostru și să mergem la adunările bisericii.

Acest lucru este atât de real și adevărat în experiența noastră. Mai mult, trebuie să păstrăm unitatea unică a Trupului lui Cristos pe terenul autentic al unității.

Practica vieții de biserică este practica de a avea o singură biserică pentru un oraș, un oraș cu o singură biserică.

Dacă citești Fapte 8:1; 13:1; 1 Cor. 1:2; și Apocalipsa 1:11, cu un duh exersat și cu o inimă dezvelită, vei vedea că este atât de simplu și clar în ochii lui Dumnezeu – o biserică este într-o singur oraș și o singur oraș are o singură biserică, care este biserica din acel oraș.

Unii ar putea spune că acest lucru este destul de legal și restrictiv, și este adevărat – pentru că acesta este locul alegerii lui Dumnezeu, modul Lui de a restricționa închinarea corporativă a poporului Său, astfel încât să poată fi păstrați în unitate.

Dumnezeu este înțelept și, în înțelepciunea Sa, El a ales un singur loc – duhul nostru contopit – unde ne putem închina Lui și El a rânduit ca o singură biserică să fie într-un oraș și ca un oraș să aibă o singură biserică.

Când toți credincioșii dintr-un oraș ca New York se adună ca unul, fiind biserica din New York City, ce slavă este aceasta pentru Domnul și ce rușine este aceasta pentru dușman! Amin!

Aici, pe terenul autentic al unității, Îl savurăm pe Domnul ca untdelemnul pentru ungere, roua înviorătoare și binecuvântarea poruncită a vieții (Psalmul 133).

Ori de câte ori sfinții locuiesc în unitate, exersându-și duhul și fiind pe terenul autentic al unității, ei Îl savurează pe Domnul ca mirul ungerii, roua înviorătoare și binecuvântarea vieții poruncită.

Doamne Isuse, vrem să venim împreună cu sfinții pentru închinarea corporativă la adresa lui Dumnezeu la locul ales de Tine. Amin, Doamne, vrem să ne exersăm duhul când venim la adunările bisericii pe terenul autentic al unității. Aleluia, sanctuarul lui Dumnezeu este în duhul nostru și în biserică! Amin, Doamne, ne întoarcem către duhul nostru și venim la adunările bisericii pentru a fi pe terenul autentic al unității și, astfel, să-ți oferim închinarea pe care o dorești. Ne exersăm duhul și venim să ne întâlnim pe terenul unității, astfel încât să putem primi revelația divină și explicația tuturor problemelor noastre. O, Doamne, Îți mulțumim că ne-ai dezvăluit să vedem calea de ne închina Ție în mod colectiv și locul pe care Dumnezeu l-a ales pentru închinarea noastră! Salvează-ne de la exercitarea preferinței noastre în închinarea corporativă a lui Dumnezeu. Vrem să luăm alegerea Ta și calea Ta în închinarea noastră la Dumnezeu împreună cu sfinții pentru ca Tu să fii satisfăcut! Amin, Doamne, ține-ne pe pământul autentic al unității, exersându-ne duhul să ne închinăm Ție, astfel încât să Te savurăm ca fiind untdelemnul ungerii, roua înviorătoare și binecuvântarea poruncită a vieții!

Caracteristicile locului pe care Domnul l-a ales pentru ca poporul Său să i se închine în mod corporativ

Dorința noastră de a ne închina lui Dumnezeu este lăudabilă, iar inima noastră de a ne închina Lui și de a-L lăuda este bună, dar trebuie, de asemenea, să luăm calea Lui pentru a ne închina lui Dumnezeu și a fi în locul ales de El când vine vorba de închinarea noastră corporativă față de Dumnezeu.

Atât Vechiul, cât și Noul Testament ne oferă câteva caracteristici ale locului pe care Domnul l-a ales pentru ca noi, poporul Său, să I ne închinăm Lui în mod colectiv.

Privind la situația și condiția generală a creștinismului de astăzi, putem vedea că, în mare măsură, dușmanul a avut destul de mult succes în divizarea Trupului lui Cristos în multe părți mici, cum ar fi denominațiuni, secte, grupuri libere și „slujbe”.

Deși toate acestea par să facă o lucrare bună, având ca bază Biblia, rezultatul lucrării lor este o nouă diviziune în Trupul lui Cristos.

Domnul tânjește ca poporul Său să nu urmeze alegerea și preferința lor în închinarea lui Dumnezeu, ci să ia preferința și alegerea Sa și să vină în locul pe care Domnul l-a ales pentru ca poporul Său să I se închine în mod colectiv.

În primul rând, locul ales de Domnul NU trebuie să aibă alt nume decât numele lui Cristos (Deut. 12:5; Apoc. 3:8).

Adunările noastre sunt în numele Domnului Isus, nu în niciun alt nume. După cum se vede în Mat. 18:20 și 1 Cor. 1:12, ne întâlnim în numele Domnului, iar realitatea acestui nume este Duhul (v. 3).

Dacă ne denumim pe noi înșine cu orice alt nume, dacă ne numim biserica cutare sau cutare, aceasta este curvie spirituală în ochii lui Dumnezeu, un lucru pe care El urăște.

Astăzi atât de mulți credincioși dragi Îl iubesc pe Domnul și Îl urmăresc, dar nu sunt în numele lui Isus, ci în numele unei persoane sau al unei anumite confesiuni. O, Doamne!

În al doilea rând, locul ales de Domnul este plin de exersarea duhului, pentru că Dumnezeu este Duh și noi Îi putem închina DOAR în duh și în adevăr (Efeseni 2:22; Ioan 4:24; 1 Tim. 4:7; 1 Cor. 14:32).

Locuința lui Dumnezeu este duhul nostru contopit, duhul nostru care a fost regenerat de Dumnezeu și este acum locuit pe dinăuntru de către El (Ioan 3:6; Rom. 8:16; 2 Tim. 4:22; Efeseni 2:22).

Ori de câte ori ne adunăm, principalul lucru pe care ar trebui să-l facem este să fim în duhul nostru, să ne exersăm duhul și să facem toate lucrurile în duh.

Când ne exersăm duhul în adunările bisericii, îi oferim lui Dumnezeu închinarea pe care El o dorește (Ioan 4:24; 1 Cor. 14:15).

În al treilea rând, locul ales de Domnul este un loc de savurare a bogățiilor lui Cristos (Deut. 12:7, 18; Psalm 36:8-9; 1 Cor. 14:26).

Când ne exersăm duhul și ne eliberăm duhul în adunările bisericii, fiecare dintre noi are o porțiune din bogățiile lui Cristos și Îl savurăm pe Cristos împreună.

Pe partea negativă, ne renegăm sinele și respingem viața naturală și carnea.

Pe partea pozitivă, I ne închinăm lui Dumnezeu împreună cu Cristos și numai cu Cristos.

Întâlnirile noastre sunt prin cruce și prin Duhul pentru a ne adminstra viață unii altora pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Trebuie să ne amintim, dragi frați și surori, că trebuie să ne exersăm duhul în adunările bisericii și să funcționăm în măsura noastră să vorbim și să eliberăm bogățiile lui Cristos, astfel încât să putem savura de aceste bogății.

Când facem cu toții aceasta, apucăm împreună cu toți sfinții care sunt lățimea, lungimea, înălțimea și adâncimea și cunoaștem dragostea lui Cristos care depășește cunoștințele, fiind plini de plinătatea lui Dumnezeu (Efeseni 3:20-22). Amin!

Locul ales de Domnul este un loc de savurare (Deut. 12:7, 12, 18; Ps. 42:4; 122:1).

Există multă savurare în întâlnirile bisericii locale pe terenul autentic al unității și în duhul contopit.

Cum să nu ne bucurăm atunci când avem prezența lui Dumnezeu cu noi și toți aducem bogățiile lui Cristos pentru a avea o închinare corporativă a lui Dumnezeu în duh?

Aici, pe terenul unității și cu exersarea duhului nostru, aducem porțiunea noastră din Cristos ca realitate a zecimii, a ofrandelor și a jertflor, și aici suntem una cu Domnul și unii cu alții pentru ca Dumnezeu să câștige închinarea Sa în duh și în adevăr.

Doamne Isuse, ne adunăm împreună cu sfinții în numele Domnului Isus Cristos. Refuzăm să fim denumiți sub orice alt nume decât numele lui Isus, pentru că ne adunăm împreună în numele lui Isus și al nimănui altcuiva! Te iubim, Doamne Isuse, și ne exersăm duhul atunci când venim la adunările bisericii. Fie ca întrunirile noastre să fie pline de bogățiile lui Cristos revărsate din toți sfinții, pe măsură ce ei își exersează duhul și funcția în măsura lor pentru zidirea bisericii. Amin, Doamne Isuse, fie ca adunările noastre de biserică să fie pline de savurarea bogățiilor lui Cristos exprimate și etalate de sfinți! Aleluia, ne bucurăm când ne adunăm în numele lui Isus, cu exersarea duhului nostru și pe terenul autentic al unității, căci aici Îl avem pe Cristos ca totul și Îl oferim lui Dumnezeu pentru satisfacția Sa! Tată, fie ca Tu să fii satisfăcut de Cristosul Tău care a fost savurat și experimentat de noi și pe care acum Ți-L oferim înapoi! Ne închinăm, Tată, în duh și în adevăr, pe terenul autentic al unității!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Meet with the Saints for Corporate Worship in Spirit and on the Ground of Oneness, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să ne ostenim asupra Cristosului atotinclusive reprezentat de țara bună pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos, pentru realitatea și manifestarea împărăției, și pentru ca mireasa să se pregătească pentru venirea Domnului – săptămâna 12 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Ne ostenim zilnic asupra lui Cristos pentru a avea mâinile pline de Cristos pentru a I-L oferi lui Dumnezeu

17/09/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Trebuie să vedem cum să trăim o viață în ochii lui Dumnezeu care să ne permită să-L savurăm pe Cristosul atotinclusiv reprezentat de țara bună; trebuie să trăim o viață de osteneală asupra lui Cristos zilnic pentru a obține un produs bogat al lui Cristos și pentru a avea mâinile pline de Cristos atunci când venim la adunări pentru a ne închina Domnului. Amin!

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să realizăm că Cristos ne-a fost alocat să fie porțiunea noastră și că putem și trebuie să-L savurăm ca fiind persoana această bogată, atotinclusivă, zi de zi, în viața noastră de zi cu zi.

Nu ar trebui să rămânem prunci, prunci în Cristos, așa cum au fost corintenii – așa cum vedem în 1 Corinteni.

Mai degrabă, trebuie să mergem mai deporțiune cu Domnul, să-L savurăm pe El și să-L experimentăm și să ne împărtășim zilnic cu El ca har, până când suntem persoane în duh, cei care trăiesc un singur duh cu Domnul.

Țara bună este Cristosul atotinclusiv ca Duh cu duhul nostru, iar harul Domnului Isus Cristos este cu duhul nostru. Duhul cu duhul nostru de astăzi este un Duh atotinclusiv, cu o provizie bogată și bogată, iar acest Duh ni-L împarte pe Dumnezeu ca har nouă tot timpul.

Viața noastră creștină ar trebui să fie o viață în har și prin har.

Harul nu este doar ceva pe care Dumnezeu îl face pentru noi sau o favoare nemeritată pe care El ne-o dă.

Harul este Dumnezeu în Cristos ca Duhul care vine la noi pentru a fi viața noastră, sursa noastră de viață și totul pe măsură ce Îl savurăm și Îl experimentăm.

Țara cea bună, așadar, este acest har al Domnului cu duhul nostru.

Ori de câte ori ne întoarcem la duhul nostru și ne bucurăm de bogățiile lui Cristos ca har, trăim în țara bună, ne ostenim asupra țării bune și producem ceva din Cristos pentru închinarea noastră la Dumnezeu în adunările bisericii.

Calea ca noi să-L câștigăm pe Cristosul atotinclusiv este prin har, pentru că harul este țara bună.

Fie ca să aplicăm toată sârguința pentru a savura țara bună prin har și ca har prin exersarea duhului nostru zi de zi!

Fie ca noi să învățăm să ne ostenim asupra țării bune luând har, savurându-L pe Domnul pentru a fi plini de El, ca să putem câștiga mai mult din Cristos!

Când a venit Cristos, a venit harul; înaintea ca să vină, legea a fost dată prin Moise, dar când a venit Cristos, a venit harul.

Harul este o persoană; harul este persoana minunată, dragă și iubitoare a lui Isus Cristos care vine la noi ca întrupare a lui Dumnezeu pentru a fi Duhul de care să ne bucurăm, să ne împărtășim și cu care să fim plini, astfel încât să putem trăi o viață prin har.

Amin, să facem toate lucrurile prin harul lui Dumnezeu și să fim ceea ce suntem prin har, nu prin eforturile sau strădaniile noastre.

Trăind o viață de osteneală asupra lui Cristos zilnic pentru a-L savura în mod colectiv în biserică

Îi mulțumim și dăm lăude Domnului că El ne-a mântuit din lume și ne-a adus să-L savurăm pe Sine ca realitate a țării bune.

Dumnezeu Tatăl ne-a calificat prin răscumpărarea lui Cristos, Dumnezeu Fiul, și prin sfințirea Duhului, pentru o porțiune a Cristosului atotinclusiv ca porțiune alocată tuturor sfinților (Col. 1:12).

Îi mulțumim Tatălui pentru că ne-a calificat să ne împărtășim din bogățiile acestui Cristos atotinclusiv. Trebuie să vedem cum să trăim o viață în ochii lui Dumnezeu care să ne permită să-L savurăm pe Cristosul atotinclusiv, reprezentat de țara bună.

Acum că L-am primit pe Cristos, trebuie să umblăm în El, fiind înrădăcinați și zidiți în El.

Zi de zi trebuie să trăim o viață de osteneală asupra lui Cristos, o viață de a-L savura pe Cristos personal, astfel încât să-L putem savura împreună, în mod colectiv, pentru zidirea Trupului lui Cristos ca templu, casă, Dumnezeul celui viu (1 Cor. 3:16; 1 Tim. 3:15).

Trebuie să realizăm că, indiferent ce facem și unde ne aflăm, adevărata noastră afacere și adevărata noastră slujbă este Cristos; ne ostenim zilnic asupra lui Cristos.

S-ar putea să fim studenți care merg la universitate și care studiază cu sârguință pentru a obține cele mai bune note; totuși, adevărata noastră sarcină este să ne ostenim asupra lui Cristos.

S-ar putea să fim o mamă care rămâne acasă, care are grijă de multe lucruri prin casă și ne asigură că familia este îngrijită și bine hrănită, dar adevărata noastră activitate este Cristos, pentru că ne ostenim zilnic asupra lui Cristos.

S-ar putea să lucrăm la birou, să ne ocupăm de afaceri și să ne asigurăm că lucrurile merg bine, dar adevărata noastră activitate este să-L savurăm pe Domnul și să-L experimentăm în orice situație.

Tot timpul trebuie să ne dăm seama că suntem aici pentru a-L savura pe Cristos și a-L experimenta pe El, astfel încât să-L putem câștiga.

Viața noastră după ce am intrat în Cristosul atotinclusiv ca țară bună este o viață de osteneală asupra lui Cristos ca țară bună.

Cristos este acum industria noastră și ne ostenim zilnic asupra lui Cristos pentru a-L produce în producție de masă.

Nu lucrăm pentru compania care ne-a angajat, ci pentru „Cristos încorporat”, iar afacerea noastră unică zilnică este să-L producem pe Cristos. Îl creștem pe Cristos, Îl producem pe Cristos și Îl recoltăm pe Cristos.

Lucrăm zilnic într-un mod sârguincios la ferma lui Cristos pentru a ne osteni asupra lui Cristos și pentru a-L produce pe Cristos.

Munca noastră, însă, nu este munca noastră grea cu multă luptă, ci o odihnă, pentru că osteneala noastră asupra lui Cristos este o odihnă pentru noi.

Voia lui Dumnezeu pentru noi este să-L savurăm pe Cristos (Evrei 10:5-10; 1 Cor. 1:9); prin urmare, trebuie să căutăm să-L savurăm pe Cristos și să-L experimentăm în orice situație (Fil. 3:7-14).

Apostolul Pavel s-a ostenit asupra Cristosului bogat, atotinclusiv, chiar și atunci când era înaintat în vârstă și matur în Domnul.

El a uitat întotdeauna lucrurile care erau în urmă și s-a întins înainte pentru a se bucura de Cristos într-un mod nou, proaspăt, viu și bogat, pentru că dorea să fie găsit în El și socotea ca toate lucrurile să fie pierdere din cauza Lui. Amin!

Asta ar trebui să facem cu toții astăzi.

Trebuie să ne trezim puțin mai devreme în fiecare dimineață pentru a-L contacta pe Domnul și a lucra la pământul inimii noastre.

Trebuie să chemăm numele Domnului pe tot parcursul zilei pentru a uda plantele și trebuie să ne deschidem către Domnul din nou și din nou pentru a primi strălucirea Lui, astfel încât să putem crește.

Trebuie să fim sârguincioși ne ostenim asupra lui Cristos pentru a produce bogățiile Sale.

Cristosul nostru este bogat, atotinclusiv și vast, dar pentru cât de mult am muncit din Cristos și cât de mult am produs Cristos?

Cristosul atotinclusiv este înaintea noastră și bogățiile Lui sunt de nepătruns (Efes. 3:8), dar câte dintre bogățiile Sale sunt introduse în noi prin osteneala noastră zilnică asupra lui Cristos?

Deși Cristos este bogat peste măsură, biserica de astăzi pare să pribegească în sărăcie pentru că copiii Domnului sunt indolenți.

Ei sunt ca niște leneși dintr-o țară bogată, cu multă abundență, care nu se exersează pentru a-L câștiga pe Cristos.

Prov. 6:9-11 ne dă o privire despre cum leneșul zace acolo, căutând încă să doarmă și să se odihnească, încrucișându-și mâinile, și sărăcia lui vine asupra lui ca un tâlhar. O, Doamne!

Țara noastră bună, Cristos, este bogată, cu multe resurse, dar este posibil să ne lipsească osteneala noastră asupra lui Cristos pentru a produce bogățiile Sale. Să ne dăm seama că nu putem fi leneși într-o țară atât de bogată, atotinclusivă.

Nu ar trebui să fim prea ocupați cu industriile noastre lumești și cu viața noastră de familie; trebuie să fim sârguincioși să ne cultivăm pământul spiritual, să semănăm sămânța spirituală și să udăm plantele spirituale tot timpul.

În fiecare dimineață trebuie să ne rugăm, să citim Cuvântul, luând în noi Cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul oricărei rugăciuni și cereri (Efes. 6:17-18).

În fiecare zi trebuie să căutăm să-L contactă, ăe Domnul și să ne deschidem ființa către El, astfel încât să fim cei care se ostenesc zilnic asupra lui Cristos, căutând să Îl savurăm și să-L experimentăm în toate lucrurile.

Pământul nostru este bogat în resurse, dar este posibil să fim săraci în produse. Fie ca acesta să nu fie cazul la noi.

Doamne Isuse, Te iubim și venim la Tine să Te savurăm și să Te experimentăm! Aleluia, Dumnezeu Tatăl ne-a calificat prin răscumpărarea Fiului Său și sfințirea Duhului să ne împărtășim din bogățiile lui Cristos ca țară bună! Slavă Domnului, Cristosul atotinclusiv cu bogățiile Sale inepuizabile ne-a fost repartizat pentru a fi porțiunea noastră și noi putem fi cei care se ostenesc asupra lui Cristos pentru a-L câștiga pe Cristos. Amin, Doamne, noi vrem să fim cei care se ostenesc cu sârguință asupra luiCristos zi de zi pentru a obține un produs bogat din Cristos. Salvează-ne să fim indolenți și să lâncezim în pământ. Salvează-ne de a fi bogați în resurse, dar săraci în produse din cauza lenei noastre de a ne osteni zilnic asupra lui Cristos. Vrem să ne trezim puțin mai devreme în fiecare dimineață pentru a Te savura și pentru a ne ruga și a citi cuvântul Tău. Dorim să Te contactăm pe tot parcursul zilei. Amin, Doamne, noi vrem să fim aceia a căror activitate unică este Cristos! O, ce Cristos bogat avem! Amin, Doamne, învață-ne să ne ostenim în mod constant asupra lui Cristos pentru a obține bogățiile lui Cristos și a fi umpluți cu Cristos!

Venim la întâlniri cu mâinile pline de bogatul produs al lui Cristos pentru a i-L oferi lui Dumnezeu

Zi de zi trebuie să umblăm în Cristos și să ne împărtășim din bogățiile Lui în duh. Fiecare loc pe care mergem, fiecare loc pe care umblă talpa piciorului nostru în Cristos, este al nostru.

În situații bune sus pe munte și în situații joase din vale, vrem să fim cei care se ostenesc zilnic asupra lui Cristos pentru a câștiga bogățiile Sale.

Nu vrem să fim aceia care sunt leneși sau puturoși în această țară bogată și atotinclusivă. Cristosul nostru este bogat peste măsură, dar s-ar putea să ne prăbușim în sărăcie pentru că suntem indolenți (Prov. 6:6-11; 24:30-34; 26:14; Mat. 25:26, 30).

Cu El, nu este nicio problemă, dar cu noi poate fi o problemă, pentru că s-ar putea să nu ne osteni zilnic asupra lui Cristos.

Fie ca noi să răscumpărăm timpul pentru a-L câștiga pe Cristos și a savura Cristosul atotinclusiv în toate aspectele Sale multiple.

Dacă ne aplicăm, dacă ne exersăm pentru a-L savura pe Domnul, vom câștiga lățimea, lungimea, adâncimea și înălțimea bogățiilor nepătrunse ale lui Cristos împreună cu toți sfinții (Efes. 3:16-21).

De ce ar trebui să fim subnutriți când avem un Cristos atât de bogat? Fie ca noi să ne ostenim zilnic asupra lui Cristos și să aducem produsele bogate ale lui Cristos la adunările bisericii.

Când venim la întruniri pentru a ne închina Domnului, nu trebuie să venim cu mâinile goale; mai degrabă, mâinile noastre pot fi pline de produsele lui Cristos (Deut. 16:15-16).

Dumnezeu este supărat pe poporul Său când vin înaintea Lui cu mâinile goale.

A fi cu mâna goală când venim la adunările bisericii Îl face de rușine pe Dumnezeu, merge împotriva dorinței lui Dumnezeu și Îl dezamăgește pe Dumnezeu.

El ne-a calificat și ne-a dat ocazia să-L savurăm pe Cristosul atotinclusiv, dar s-ar putea să fim leneși în osteneala noastră asupra lui Cristos, așa că s-ar putea să nu avem mâinile pline de Cristos când venim la întruniri. O Doamne.

Cu toții trebuie să aducem ceva. Fiecare dintre noi are o porțiune din Cristos.

Când fiecare dintre noi aduce produsele lui Cristos rezultate din osteneala lor asupra lui Cristos în fiecare zi, va exista o trezire în adunările bisericii, pentru că toți sfinții vor fi umpluți de Cristos și vor revarsa cu Cristos.

Această responsabilitate nu este doar a prezbiterilor sau a fraților conducători, ci și a tuturor. Cu toții trebuie să ne ridicăm și să-L savurăm pe Domnul.

Cu toții trebuie să producem suficient din Cristos, astfel încât să rămână un surplus pentru săraci și nevoiași, pentru preoți și leviți și să oferim tot ce este mai bun Domnului Însuși (15:11; 18:3-4; 12:11).

Din punct de vedere personal, cu toții trebuie să-L savurăm pe Cristos, să-L cultivăm pe Cristos și să-L producem pe Cristos, iar apoi trebuie să adunăm produsele bogate ale lui Cristos nu numai pentru noi înșine, ci cu un surplus, ceva în plus pe care îl oferim lui Dumnezeu și, de asemenea, sfintilor.

Sunt unii dintre noi care sunt săraci și nevoiași și sunt hrăniți din belșug atunci când sfinții își aduc surplusul de Cristos la adunările bisericii.

De asemenea, îi alimentăm pe cei care îi slujesc lui Dumnezeu cu normă întreagă și aducem porțiunea de top, cea mai bună porțiune, pentru a o oferi lui Dumnezeu pentru satisfacția Sa.

În acest fel, fiecare are ceva de mâncare.

Nu ar trebui să ne ostenim asupra lui Cristos doar ca să-L savurăm pe Cristos; trebuie să ne aducem porțiunea din Cristos la adunările bisericii pentru a avea un ospăț de dragoste, astfel încât toți să poată mânca și să fie săturați.

A ne închina lui Dumnezeu împreună cu Cristos înseamnă a ne închina Lui împreună cu toți copiii lui Dumnezeu, savurându-L pe Cristos unii cu alții și cu Dumnezeu (1 Cor. 14:26).

Adevărata închinare la adresa lui Dumnezeu nu este o formalitate sau unele ritualuri de natură religioasă; înseamnă să ne închinăm lui Dumnezeu în duh și veridicitate.

Trebuie să-L aducem pe Cristos ca veridicitate în locul pe care Dumnezeu l-a ales, duhul nostru contopit, pentru a-l oferi lui Dumnezeu pe acest Cristos.

Dumnezeu vrea să mănânce, iar hrana Lui este Cristos; El se bucură la maxim de Fiul Său.

El vrea să-L savureze pe Cristosul pe care noi L-am savurat. El vrea să ia porțiune din porțiunea superioară a Cristosului pe care L-am experimentat, Cristosul pe care l-am mâncat și pe care l-am asimilat, Cristosul care a devenit constituția noastră.

Trebuie să-L oferim lui Dumnezeu pe acest Cristos sub formă de rugăciune, laudă, imn și cântare, având inima plină de bucurie. Așa ne închinăm lui Dumnezeu și facem asta cu sfinții în adunările bisericii.

Doamne Isuse, vrem să Te savurăm mai mult astăzi. Vrem să Te experimentăm mai mult, astfel încât să Te poți introduce în noi și să ne saturi ființa interioară cu bogățiile Tale. Amin, Doamne, ne deschidem toată ființa către Tine. Saturează-ne cu tot ceea ce esti Tu. Introdu-te în noi. Vrem să fim cei care se ostenesc zilnic asupra lui Cristos, contactându-Te prin exersarea duhului nostru. Fie ca noi să avem un produs bogat al lui Cristos nu numai pentru noi înșine, ci și pentru a aduce la adunări pentru a ne închina Domnului. Amin, Doamne, nu vrem să venim la adunările bisericii cu mâinile goale; fie ca mâinile noastre să fie pline de roadele lui Cristos! Vrem să ne închinăm lui Dumnezeu împreună cu toți copiii lui Dumnezeu, savurându-L pe Cristos unii cu alții și cu Dumnezeu! Amin, Tată, vrem să fii satisfăcut atunci când Îl savurezi pe Cristosul care a devenit experiența, savurarea și constituția noastră! Îți oferim acest Cristos pentru ca Tu să fii satisfăcut și să câștigi închinarea autentică!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We’re Labouring upon Christ Daily to have our Hands Full of Christ to Offer to God, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să ne ostenim asupra Cristosului atotinclusive reprezentat de țara bună pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos, pentru realitatea și manifestarea împărăției, și pentru ca mireasa să se pregătească pentru venirea Domnului – săptămâna 12 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Ne ostenim asupra lui Cristos pentru a-I aduce bogățiile la adunări pentru o etalare a lui Cristos

09/09/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Dacă noi, credincioșii în Cristos, ne ostenim cu credincioșie asupra Cristosului atotinclusiv, vom avea bogățiile lui Cristos ca produs pentru a-L prezenta pe Cristos în adunările bisericii; întâlnirile noastre vor fi atunci o etalare bogată a lui Cristos, o închinare corporativă la adresa lui Dumnezeu și o mare provizie pentru toți sfinții. Amin!

Suntem oameni foarte privilegiați, pentru că ni s-a alocat o porțiune din Cristosul atotinclusiv pentru a ne bucura, a lua parte, a ne osteni asupra Sa, a obține produse bogate și a crește în viață pentru a fi zidiți ca biserică, Trupul lui Cristos.

Zi de zi, trebuie să ne ostenim asupra Cristosului atotinclusiv pentru a obține un produs bogat al lui Cristos.

Ce înseamnă să ne ostenim asupra lui Cristos?

Nu este să faci o lucrare sau ceva de genul ăsta; este să Îl savurăm pe Cristos, să-L contactăm pe Cristos și să ne împărtășim cu Cristos, exersându-ne duhul în toate situațiile și în toate lucrurile.

S-ar putea să credem că vrem ca Dumnezeu să ne elibereze de anumite lucruri, anumite situații și anumite medii, iar apoi ne putem închina lui Dumnezeu și să Îl savurăm pe Dumnezeu.

Dar, de fapt, este în mijlocul situațiilor în care ne aflăm, chiar acolo, în mediul în care Domnul ne-a plasat, acolo trebuie să ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Dumnezeu, ane ostenim asupra lui Dumnezeu și a absorbi bogățiile lui Cristos.

Cu toții trebuie să facem asta.

Cu toții trebuie să ne ostenim asupra lui Cristos, exersându-ne duhul pentru a-L savura pe Domnul și a ne împărtăși din bogățiile Sale, astfel încât să avem o parte bogată din Cristos, chiar și un surplus din Cristos, de adus la adunările bisericii.

În Vechiul Testament, poporul Israel era însărcinat să vină de trei ori pe an în locul pe care Dumnezeu l-a ales pentru ei și să se închine lui Dumnezeu în mod colectiv.

Cu toate acestea, ei nu trebuiau să vină cu mâinile goale; mai degrabă, ei trebuiau să aducă o parte din bogățiile țării bune pe care au obținut-o prin osteneala lor asupra țării.

Zilnic, ei trebuiau să lucreze pământul, să se ostenească asupra țării, să obțină roadele bogate, iar o parte din aceste produse trebuia adusă lui Dumnezeu și împreună cu ceilalți, să le savureze împreună cu Dumnezeu, să-l ofere lui Dumnezeu și să se închine lui Dumnezeu în mod colectiv.

Pentru aceasta, însă, trebuie să aibă un surplus. Când venim la adunările bisericii, nu trebuie să venim cu mâinile goale; mai degrabă, trebuie să aducem surplusul lui Cristos, surplusul savurării și experimentării lui Cristos de către noi, să i-L oferim lui Dumnezeu pentru închinarea noastră corporativă lui Dumnezeu și să-l aducem sfinților pentru aprovizionarea lor bogată.

După cum a spus Pavel în 1 Cor. 14, de câte ori ne adunăm, fiecare are câte ceva; unul poate avea un psalm, altul poate avea un cuvânt de încurajare, în timp ce alții pot avea o experiență din Cristos pe care să o împărtășească cu alții.

Toate lucrurile trebuie făcute pentru a zidi.

Să ne ostenim cu credincioșie asupra lui Cristos pentru a avea bogățiile lui Cristos pentru a-L etala pe Cristos în adunările bisericii

Evanghelia pe care am primit-o și în care am crezut este bogățiile de nepătruns a lui Cristos ca Evanghelie; când am văzut și am auzit despre aceste bogății de nepătruns, am fost atrași și am crezut în Domnul Isus (Efes. 3:8).

Odată ce primim aceste bogății, însă, devenim ispravnici ai bogățiilor lui Cristos, ispravnici ai harului bogat al lui Cristos, iar acum le anunțăm altora bogățiile de nepătruns ale lui Cristos ca Evanghelie.

Pentru ca noi să avem bogățiile lui Cristos și, de asemenea, să dăm altora asemenea bogății, trebuie să ne ostenim asupra lui Cristos.

Trebuie să fim cei care se ostenesc cu credincioșie asupra lui Cristos pentru a avea bogățiile lui Cristos nu numai pentru a fi alimentați în interior, ci și mai mult, pentru a avea un surplus de oferit altora și de a aduce la adunările bisericii pentru a ne închina lui Dumnezeu.

Viața potrivită a creștinilor este să se ostenească asupra lui Cristos în fiecare zi și astfel să aibă surplusul bogat al lui Cristos pe care să-l aducă la întâlniri pentru o etalare bogată a lui Cristos (1 Cor. 14:26).

Nu venim la întâlniri pentru a arăta ceva legat de noi înșine sau de constituția noastră naturală; suntem aici pentru a-L etala pe Cristos.

Dumnezeu Tatăl așteaptă acest lucru și vrăjmașul urăște acest lucru și se opune acestui lucru, luptând împotriva acestui lucru cu toată puterea lui.

Așadar, să-l facem de rușine pe vrăjmaș ostenindu-ne cu credincioșie asupra lui Cristos pentru a obține bogățiile Sale și pentru a avea un produs bogat din Cristos pe care să-l aducem la adunările bisericii pentru a-l oferi lui Dumnezeu și pentru a-L etala pe Cristos.

Când venim la întâlniri, trebuie să pregătim o anumită porțiune din Cristos pentru a o împărtăși cu sfinții; trebuie să ne adunî, împreună și să-L etalăm pe Cristos întregului univers.

Ne adunăm la adunările bisericii pentru a avea o etalare a lui Cristos (Col. 1:18, 27).

În lumea fizică, uneori, există o adunare de oameni care aduc bogățiile unei anumite culturi sau grup etnic pentru a etala bogățiile acelui grup.

Uneori există o expoziție bogată a bogățiilor poporului chinez, inclusiv mâncarea lor, lucruri făcute manual, bijuterii și multe alte lucruri.

Când mergi acolo, ai o impresie bogată despre cât de bogată și profundă este acea cultură și poți gusta ceva.

Aceasta este ceea ce ar trebui să facem când venim împreună cu sfinții. Trebuie să fim zilnic credincioșii care se ostenesc asupra lui Cristos, contactându-L în duh pentru a-L experimenta și a-L savura pe El, iar apoi trebuie să aducem bogățiile lui Cristos la adunările bisericii pentru a avea o etalare bogată a lui Cristos în adunările bisericii.

Ne întâlnim împreună pentru a avea o etalare bogată a lui Cristos – nu numai a Cristosului pe care Îl vedem în Biblie sau a lui Cristos pe care Îl prezintă slijba, ci și a Cristosului asupra Căruia ne-am ostenit, a Cristosului pe care l-am produs și a lui Cristos pe care l-am avut introdus în ființa noastră. Amin!

Ce întâlnire bogată vom avea atunci!

Când toți sfinții își aduc porțiunea lor din Cristos, când toți vor vedea că bogățiile lui Cristos sunt etalate prin sfinți nu într-un mod doctrinar, ci pe calea savurării și a experienței, oamenii vor cădea cu fața la pământ și vor spune: Cu adevărat Dumnezeu este printre voi.

Întâlnirile noastre ar trebui să fie o etalare, în care să fie etalate tot felul de produse ale lui Cristos.

Așa cum copiii lui Israel s-au adunat în timpul Sărbătorii Corturilor cu surplusul lor bogat pentru a-I oferi lui Dumnezeu și pentru a se bucura unii cu alții, tot așa trebuie să ne adunăm în mod regulat la întâlnirile bisericii cu surplusul bogat al lui Cristos, Cristosul asupra căruiea ne-am ostenit și pe care l-am câștigat, pentru a avea o etalare bogată a lui Cristos.

Când punem laolaltă savurarea noastră din Cristos și când bogățiile lui Cristos sunt etalate în întâlnire, Tatăl este mulțumit, vrăjmașul este rușinat și Domnul Isus este arătat. Aleluia!

Doamne Isuse, noi vrem să fim cei care se ostenesc cu credincioșie asupra lui Cristos pentru a obține un produs bogat al lui Cristos și să avem bogățiile lui Cristos de adus la adunările bisericii pentru a-L etala pe Cristos. Amin, Doamne, venim la Tine din nou și din nou pe parcursul zilei pentru a Te contacta, a Te savura, a Te experimenta și a ne împărtăși din bogățiile Tale. Vrem să avem o viață creștină adecvată, o viață de osteneală asupra lui Cristos zi de zi pentru a avea surplusul bogat al lui Cristos pe care să îl aducem la întâlniri pentru o etalare bogată a lui Cristos. Amin, Doamne, recâștigă acest lucru între noi și în noi. Recâștigă-ne să Îl savurăm pe Domnul, să ne împărtășim din bogățiile lui Cristos și să obținem un surplus bogat din Cristos în viața noastră de zi cu zi. Vrem să fim plini de Tine și să avem mai multe din bogățiile Tale aduse în noi, astfel încât să avem un surplus bogat de adus la adunările bisericii pentru etalarea lui Cristos de către noi!

Viața de biserică este plină de sfinți care Îl savurează pe Cristos, se ostenesc asupra lui Cristos și Îl etalează pe Cristos!

Viața de biserică ar trebui să fie o viață de zi cu zi în care se se ostenesc asupra lui Cristos, savurându-L și experimentându-L pe Cristos, astfel încât să putem obține bogățiile lui Cristos pe care să le aducem la adunările bisericii pentru o etalare bogată a lui Cristos. Amin!

Prin experiențele noastre zilnice a lui Cristos cu bogățiile Sale, bogățiile lui Cristos vor fi constituite în ființa noastră și, când ne vom întâlni, vom avea multe bogății ale lui Cristos pe care să le etalăm pentru etalarea produselor bogate ale lui Cristos (Efes. 3:8, 17-18 Col. 2:6, 9-10, 17).

Dacă Îi permitem Domnului să-Și facă domiciliul în inima noastră în fiecare zi, Îl vom savura și experimenta, iar aceste experiențe ale lui Cristos ne constituie cu bogățiile lui Cristos.

Apoi, când ne vom întâlni la timpul hotărât de Dumnezeu, adică la adunările bisericii, vom avea ceva din bogățiile lui Cristos de scos la iveală pentru etalarea lui Cristos.

Ne vom bucura de abundența recoltei noastre și de toate bogățiile lui Cristos pe care le-am cules din țara bună în care trăim!

Dacă lucrăm cu credincioșie asupra lui Cristos zi de zi, nu vom veni la întâlnire cu mâinile goale și nici nu vom avea fețe posomorâte și fără zâmbet.

Mai degrabă, vom fi plini de bogățiile lui Cristos și va exista o revărsare a acestor bogății pentru a le împărtăși și altora.

Nu ne vom exprima pe noi înșine și nici nu ne vom arăta elocvența și cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu; pur și simplu îl vom etala pe Cristos.

Astăzi, creștinismul este plin de mulți profesori și predicatori elocvenți și puternici care vorbesc ceva din Cuvântul lui Dumnezeu, dar ceea ce exprimă este ceva legat de ei înșiși.

Există multe superstaruri creștine și ceea ce iese din astfel de oameni nu este Cristos și numai Cristos, ci mai degrabă Cristos împreună cu ceva din ei înșiși, iar ceea ce oamenii își amintesc este persoana care vorbește, nu Domnul Isus. O, Doamne Isuse!

Trebuie să fim purificați în inima și intențiile noastre atunci când venim la adunările bisericii, astfel încât să nu ne etalăm pe noi înșine sau chiar inima noastră bună pentru Domnul, ci mai degrabă, să-L etalăm pe Cristos.

Trebuie să învățăm să-L administrăm pe Cristos și să-L etalăm pe Cristos fără să ne slăvim sau să atragem atenția asupra noastră.

Întâlnirile noastre ar trebui să fie întotdeauna o etalare pentru a etala ce este Cristos, ce are Cristos și ce face Cristos (Evrei 1:3; 2:9, 14; 1 Ioan 3:8; 4:9, 15; Fapte 2: 24, 32-33; Apoc. 1:17b-18).

Ne întâlnim pentru a-L etala nu numai Cristosul dat nouă de Dumnezeu, ci și Cristosul pe care L-am produs, Cristosul asupra căruia ne-am ostenit și pe care L-am experimentat; acesta este Cristosul pe care ne adunăm să-L etalăm (Col. 1:12-13; Fil. 3:10).

Trebuie să fim continuu cei credincios care se ostenesc asupra lui Cristos pentru a fi alimentați din belșug cu El și pentru a obține bogățiile Lui și trebuie să aducem bogățiile lui Cristos pe care le-am câștigat la adunările bisericii pentru a avea o etalare a lui Cristos în mod colectiv.

Nu Îl putem „produce pe Cristos”, dar putem veni la El, să Îl savurăm pe El și să ne împărtășim cu El, iar El Se va produce pe Sine în noi, astfel încât vom avea ceva din bogățiile lui Cristos de adus pentru o etalare bogată a lui Cristos.

De exemplu, o soră poate depune mărturie cum L-a experimentat pe Cristos ca fiind răbdarea și bunătatea ei acasă cu copiii și soțul ei.

Un frate poate depune mărturie că Domnul a fost atât de bogat și de abundent pentru el într-o anumită situație, iar aceasta va fi o parte din bogățiile lui Cristos pe care o împărtășește.

Când toți sfinții Îl vor etala pe Cristos, când toți sfinții îl vor etala pe Cristosul asupra căruia s-au ostenit și pe care l-au câștigat, va exista o etalare bogată a lui Cristos, Tatăl va fi proslăvit și vrăjmașul va fi rușinat!

Nu ar trebui să credem că nu avem o porțiune din Cristos de împărtășit sau că partea noastră este nesemnificativă.

Fiecare dintre noi are o porțiune unică și vitală a lui Cristos; ni s-a alocat o porțiune din Cristos și, ca rezultat al muncii noastre asupra lui Cristos zi de zi, va exista ceva din bogăția lui Cristos pe care doar noi trebuie să o împărtășim pentru etalarea lui Cristos.

Dacă ne ostenim continuu asupra lui Cristos, vom avea surplusul bogat al lui Cristos de adus la adunările bisericii pentru o etalare bogată a lui Cristos (1 Cor. 1:24, 30; 10:3-4; 14:26).

Fie ca toți să realizăm că Cristosul nostru bogat are nevoie de osteneala noastră zi de zi – exersarea duhului nostru pentru a-L contacta pe Dumnezeu, a lua parte din bogățiile Lui și a-L experimenta pe El în mijlocul tuturor situațiilor în care ne aflăm, astfel încât să putem obține bogățiile lui Cristos și să avem bogățiile Lui constituite în noi pentru ca noi să aducem aceste bogății la adunările bisericii!

Fie ca noi să ne deschidem Domnului în fiecare zi și să-I cerem să ne dea porțiunea de har de care avem nevoie pentru ca noi nu numai să-L trăim pe Cristos, ci și să ne ostenim asupra lui Cristos, să obținem bogățiile lui Cristos și să putem administra ceva din bogăția lui Cristos și în altii!

Doamne Isuse, lucrează în noi și fă-ți domiciliul în noi. Vrem să Te savurăm și să Te experimentăm zi de zi, astfel încât să avem bogățiile lui Cristos introduse în noi. Amin, Doamne, vrem să ne întoarcem la Tine astăzi. Ne deschidem Ție. Vrem să Te contactăm în toate lucrurile. Introdu-Te în noi. Condu-ne în experimentarea lui Cristos de care avem nevoie zi de zi. Arată-ne cum să Te savurăm și să Te experimentăm. O, Doamne, chiar și în situațiile în care ne-ai pus, vrem să ne exersăm duhul pentru a Te contacta și a Te savura. Vrem să ne ostenim cu credincioșie asupra lui Cristos pentru a obține un produs bogat al lui Cristos și pentru a aduce bogățiile abundente ale lui Cristos la adunările bisericii pentru o etalare a lui Cristos! Amin, Doamne, câștigă Tu o etalare bogată a lui Cristos în adunările bisericii pentru gloria Ta, mulțumirea Tatălui și rușinea vrăjmașului Tău! Slavă Domnului! Fie ca toți sfinții să se ostenească asupra lui Cristos zi de zi și să fie credincioși pentru a aduce bogățiile lui Cristos la adunările bisericii pentru satisfacția lui Dumnezeu, etalarea lui Cristos și rușinea vrăjmașului!