Trupul lui Cristos

Să ne dăm seama că Dumnezeu este autoritatea supremă și să atingem autoritatea lui Dumnezeu

09/03/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În acest univers, Dumnezeu este autoritatea supremă; El are toată autoritatea, iar noi trebuie să cunoaștem autoritatea, să ne supunem autorității lui Dumnezeu și, de asemenea, să ne supunem autorității delegate a lui Dumnezeu.

În studiul nostru mai aprofundat al cărții Numeri, în această săptămână ajungem la subiectul, Autoritate, răzvrătire, apărarea autorităţii delegate şi un reprezentant potrivit al lui Dumnezeu.

Când privim cartea Numeri, unul dintre cele mai izbitoare lucruri pe care le conștientizăm este că, în formarea de către Dumnezeu a armatei Sale pentru a lupta pentru interesul Său pe pământ și pentru a călători cu Dumnezeu, există o mulțime de răzvrătiri.

În capitol după capitol, există răzvrătire după răzvrătire; poporul s-a răzvrătit, preoții s-au răzvrătit, liderii s-au răzvrătit, Miriam (sora lui Moise) și Aaron s-au răzvrătit și toți s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și a autorității Sale, inclusiv Moise însuși.

În atingerea acestei subiect al autorității, răzvrătirii, revendicarea autorității delegate și un reprezentant corespunzător al lui Dumnezeu, noi atingem problema de bază din acest univers, care este răzvrătirea lui Satan.

Satan și urmașii săi s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și întreaga rasă umană este, de asemenea, în răzvrătire împotriva autorității unice și absolute a lui Dumnezeu.

Din cauza răzvrătirii lui Satan și a căderii omului, întregul univers este o stare de răzvrătire împotriva autorității lui Dumnezeu; cu toate acestea, noi, ca popor al lui Dumnezeu, venim sub autoritatea lui Dumnezeu și alegem să fim sub stăpânirea Lui, pentru ca El să obțină ceea ce El urmărește și ca El să-și îndeplinească scopul.

Satan va continua să se răzvrătească și va continua să incite la răzvrătire până când va fi în cele din urmă aruncat în lacul de foc.

Fie ca să ne deschidem Domnului cu privire la această chestiune a autorității și fie ca Domnul să Se îndure de noi ca noi nu doar să-L cunoaștem și să-L savurăm pe Cristos ca viața și persoana noastră, ci și să atingem autoritatea lui Dumnezeu, să cunoaștem autoritatea lui Dumnezeu, să ascultăm de Dumnezeu și să fim sub autoritatea delegată pe care El a plasat-o deasupra noastră.

Fie ca să ne exersăm duhul și să fim liniștiți, limpezi în mintea noastră și să-I permitem Domnului să ne atingă ființa și să ne lumineze pentru a ne alimenta și pentru a ne trata, chiar așa cum dorește El, pentru ca El să expună răzvrătirea în noi și să ne aducă sub autoritatea Lui în fiecare parte a ființei noastre.

Dumnezeu este autoritatea supremă; El are toată autoritatea și toată autoritatea derivă din Dumnezeu

Dumnezeu este autoritatea supremă; Dumnezeu are toată autoritatea (vezi Rom. 9:21-22), iar a-L cunoaște pe Dumnezeu înseamnă a cunoaște autoritatea. Dacă nu am întâlnit autoritatea, încă nu L-am întâlnit cu adevărat pe Dumnezeu.

Este posibil să avem o relație cu Domnul Isus, să-L iubim, să-L savurăm și să apreciem că avem un Tată ceresc, dar pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu, trebuie să ne dăm seama că El are toată autoritatea.

Autoritatea lui Dumnezeu Îl reprezintă pe Dumnezeu Însuși; puterea lui Dumnezeu reprezintă numai lucrările lui Dumnezeu (Fapte 17:24). Este posibil să cunoaștem lucrările lui Dumnezeu și ne putem da seama că El poate face lucruri puternice, dar a-L cunoaște cu adevărat pe Dumnezeu înseamnă a cunoaște autoritatea, căci autoritatea lui Dumnezeu Îl reprezintă pe Dumnezeu Însuși.

Cuvântul grecesc pentru autoritate “exousia” înseamnă a ieși din ființa Sa; ousia este „a fi” și ex / ec este „din / afară din”. Autoritatea iese din ființa lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu Însuși este autoritatea supremă.

Niciun înger, nici o ființă umană nu are o astfel de autoritate; autoritatea curge din propria ființă a lui Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care nimeni care a fost iluminat nu ar îndrăzni să creadă că el sau ea are vreo autoritate, căci autoritatea este Însuși Dumnezeu.

Orice autoritate – autoritate spirituală, autoritate pozițională și autoritate guvernamentală – derivă din Însuși Dumnezeu (vezi 2 Cor. 10:8; 13:10; Ioan 19:10-11; Gen. 9:6).

Toată autoritatea delegată care este pe pământ este comandată de Dumnezeu; dacă urmărim orice autoritate în sus, vom ajunge în cele din urmă la Dumnezeu, deoarece El este mai presus de toate autoritățile și toate autoritățile sunt sub El. Odată ce atingem autoritatea lui Dumnezeu, Îl atingem pe Dumnezeu Însuși.

Nu știm cum funcționează autoritatea lui Dumnezeu, dar știm că Dumnezeu realizează totul prin autoritatea Lui.

De exemplu, centurionul al cărui servitor era bolnav știa că există o autoritate deasupra lui la care ar trebui să se supună și că există unii sub el care se vor supune; el a recunoscut, de asemenea, că Domnul este autoritatea supremă, așa că nu avea nevoie decât ca Domnul să spună un cuvânt și situația va fi rezolvată.

Când Domnul Isus a văzut acest lucru, El a spus că nu a găsit credință mai mare decât aceasta; credința este legată de a crede în autoritatea lui Dumnezeu și de a cunoaște autoritatea lui Dumnezeu.

Trebuie să ne dăm seama că toată autoritatea este în mâna lui Dumnezeu; trebuie să cunoaștem autoritatea lui Dumnezeu și să ne dăm seama că Dumnezeu este autoritatea supremă și toate autoritățile derivă de la Dumnezeu.

A întâlni autoritatea lui Dumnezeu este același lucru cu a-L întâlni pe Dumnezeu.

Astăzi, Dumnezeu numește autorități pretutindeni în univers și, chiar dacă este posibil să nu ne placă autoritățile plasate peste noi sau s-ar putea să nu fim de acord cu ele, trebuie să ne supunem autorității, pentru că, supunându-ne autorității delegate pe care Dumnezeu a pus-o peste noi, ne supunem autorității lui Dumnezeu.

De exemplu, președintele Statelor Unite ale Americii din biroul său are autoritate; cu toate acestea, răzvrătirea afișată în Senat și în Cameră arată o nesocotire totală nu doar pentru președintele actual, ci și pentru Dumnezeu, deoarece El este sursa.

Fie să aducem această problemă înaintea Domnului și să-I spunem:

Doamne, vrem ca să-L cunoaștem pe Dumnezeu și autoritatea Sa. Fie ca să ne dăm seama că Dumnezeu este autoritatea supremă și că El are toată autoritatea. Salvează-ne de la a fi în răzvrătire împotriva autorității lui Dumnezeu și împotriva autorității delegate a lui Dumnezeu. O, Doamne, fie ca să atingem autoritatea lui Dumnezeu și să ne dăm seama că Însuși Dumnezeu este reprezentat de autoritatea Lui. Fie ca să avem o credință atât de mare încât să cunoaștem autoritatea lui Dumnezeu, realizând că toată autoritatea derivă din Dumnezeu. Fă-ne creștini adevărați, oameni adevărați care iau conducerea pentru a ne supune autorității lui Dumnezeu.

Trebuie să atingem autoritatea lui Dumnezeu, să fim restrânși de Dumnezeu și să fim conduși de autoritatea Sa delegată

Este posibil să credem că cunoaștem autoritatea până când atingem cu adevărat autoritatea lui Dumnezeu. Este posibil să credem că știm puterea energiei electrice până când atingem cu adevărat electricitatea, curentul electric și atunci vom fi conștienți de autoritatea acesteia.

Toți credincioșii din Cristos trebuie să atingă autoritatea lui Dumnezeu; atingerea autorității este la fel de reală ca și atingerea mântuirii și este o lecție mai profundă în viața noastră creștină.

Doar atunci când atingem autoritatea lui Dumnezeu, putem lucra lucrarea lui Dumnezeu și putem fi încredințați de către Dumnezeu cu lucrarea Sa. Doar atunci când atingem autoritatea, putem vedea autoritatea lui Dumnezeu și ne vom supune, suntem restricționați de autoritatea lui Dumnezeu și să începem să fie folosiți de Dumnezeu.

Ne vom da seama că există două principii în univers – autoritatea lui Dumnezeu și răzvrătirea lui Satan; chiar dacă o persoană răzvrătită poate predica Evanghelia, Satan va râde de el, căci principiul lui Satan este chiar acolo, când el face o lucrare pentru Dumnezeu.

Odată ce atingem autoritatea lui Dumnezeu, nu vom fi niciodată nepăsători în privința acesteia.

În Numeri vedem că cei răzvrătiți au vorbit împotriva lui Moise pentru că nu i-au condus în țara care curge cu lapte și miere și pentru că nu le-au dat moștenirea câmpurilor și viilor. Dacă ar fi să privim situația exterioară, acești răzvrătiți aveau dreptate – ei nu au ajuns încă în țara bună.

Principiul răzvrătirii include ceva ce este corect și bun, dar are și elementul de a răzvrătirii împotriva lui Dumnezeu.

Doar cei care se supun autorității pot intra în Canaan prin credință; calea duhului nu poate fi luată niciodată de cei care argumentează și raționează. Dar dacă urmăm conducerea Domnului în cuvântul Său, în slujire și în Trupul Său, supunându-ne autorității delegate pe care El a pus-o peste noi, vom intra în savurarea Cristosului atotinclusiv ca țară bună.

Calea răzvrătirii duce la moarte – la fel cum pământul s-a deschis și i-a înghițit pe cei care s-au răzvrătit.

Cei care nu se supun autorității par să aibă o viziune clară, ochi limpezi, dar ei văd doar dezolarea în pustie.

Când ne supunem autorității lui Dumnezeu și ascultăm viziunea pe care El ne-a dat-o, putem fi aparent orbi, sondând înainte prin credință și ignorând pustiirea prezentă, dar aceasta ne va aduce la savurarea lui Cristos.

Când atingem autoritatea lui Dumnezeu, vom cunoaște cu adevărat autoritatea, ne vom supune lui Dumnezeu și răzvrătirea noastră este expusă; vom fi restricționați de Dumnezeu, vom fi conduși de autoritatea Lui delegată și vom intra în savurarea lui Cristos ca fiind Cel atotinclusiv.

Dar dacă vedem doar oameni care exercită autoritatea fără să ne dăm seama că Dumnezeu este autoritatea supremă, încă nu L-am întâlnit pe Dumnezeu și nici nu am atins autoritatea Sa.

Problema autorității nu este o învățătură exterioară, ci mai degrabă o revelație lăuntrică. Când suntem atinși și tratați de Dumnezeu în timp ce întâlnim autoritatea Lui, ne vom da seama că nu putem să ne opunem Lui sau să ne împotrivim Lui, căci jignirea autorității lui Dumnezeu este aceeași cu a-L jigni pe Dumnezeu Însuși.

În relația noastră cu Dumnezeu, nimic nu este mai important decât atingerea autorității (Fapte 9:5; Mat. 11:25).

Când Saul din Tars L-a întâlnit pe Domnul, el a cunoscut autoritatea și apoi a întrebat: Ce să fac, Doamne? Domnul i-a spus să meargă în oraș și acolo i se va spune ce să facă; Domnul a trimis un reprezentant al autorității Sale la Saul din Tars ca să-i spună ce să facă; așa a început călătoria sa.

Ori de câte ori acționăm și judecăm conform unei doctrine sau în funcție de ceea ce vedem cu ochii noștri fizici, luăm calea rațiunii; dar când ne vom supune autorității, vom intra în țara bună prin credință.

Doamne, vrem să Te cunoaștem și să-Ți atingem autoritatea, pentru ca noi să știm că Dumnezeu este autoritatea supremă și toată autoritatea delegată a fost rânduită de El. Strălucește asupra noastră și expune-ne natura răzvrătită. Fie ca nu încercăm să raționalizăm sau să trăim în funcție de corect sau de greșit. Fie ca să fim plini de credință, să credem în Dumnezeu și să cunoaștem autoritatea Lui, ca să putem intra în țara bună, nu ne uităm la situația noastră actuală, ci să credem în Dumnezeu. Vrem să luăm calea duhului, fiind supuși lui Dumnezeu și conducerii Lui, și acceptând conducerea autorității delegate a lui Dumnezeu pentru a ne savurăm pe plinătatea Duhului.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We must Realise that God is the Supreme Authority and we must Touch God’s Authority, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 8 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Fiind înrădăcinați în Cristos pentru a-I absorbi bogățiile, a crește în El și a fi zidit în Trup

04/03/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Pe măsură ce noi – credincioșii în Cristos – suntem înrădăcinați în Cristos, noi creștem în Cristos, suntem zidiți în Cristos și suntem zidiți împreună cu sfinții în Trupul lui Cristos.

Este destul de uimitor să ne dăm seama nu numai că am fost regenerați de Dumnezeu cu viața Sa divină, ci am fost și plantați de El în Cristos, solul bogat al țării bune.

Cristos este țara noastră atotinclusivă alocată nouă pentru savurarea noastră; ni s-a dat o porție alocată din Cristos pentru savurarea noastră și trebuie să Îl savurăm pe Cristos și să fim înrădăcinați profund în El.

Țelul nostru nu ar trebui să fie altceva decât să-L urmărim pe Cristos, să-L câștigăm pe Cristos, să-L experimentăm pe Cristos și să Îl savurăm pe Cristos, pentru a putea fi zidiți în Cristos și, împreună cu toți sfinții, am fi zidiți ca Trupul lui Cristos.

Este de la Dumnezeu faptul este că suntem în Cristos Isus, iar Dumnezeu L-a făcut pe Cristos totul pentru noi în viața și experiența noastră creștină.

Întrucât acest Cristos atotinclusiv, ca porțiune a noastră din țara bună, ne-a fost dat, El ca Duhul este cu duhul nostru pentru a locui în noi și pentru a fi savurarea noastră; când umblăm conform Duhului, savurăm tot ceea ce Cristosul atotinclusiv este ca Duh pentru noi.

Trebuie să-L căutăm să-L savurăm și să-L experimentăm pe Cristos ca fiind totul, la fel cum o plantă experimentează și savurează țara bună ca fiind totul al ei.

Domnul Isus este cu duhul nostru, iar duhul nostru este un duh contopit, pentru că Duhul cu duhul nostru au devenit un singur duh; ori de câte ori ne întoarcem către duhul contopit și umblăm după duh, Îl savurăm mai mult pe Cristos ca țara bună alocată nouă.

Fie să ne dăm seama că am fost înrădăcinați în Cristos și fie ca să trimitem zilnic rădăcini în Cristos pentru a absorbi elementele bogate ale acestui sol minunat ca să fim constituiți cu El.

În fiecare zi, fie acasă, fie la serviciu, pe drum sau în camera noastră privată, trebuie să trăim, să acționăm, să ne mișcăm și să avem întreaga noastră ființă în Cristos; acest lucru este foarte important în toate bisericile locale de astăzi.

În fiecare moment trebuie să ne avem ființa în Cristos; trebuie să trăim, să acționăm, să ne mișcăm și să facem totul în Cristos ca țară bună.

Pentru aceasta, trebuie să petrecem mult timp cu El în cuvântul Său; trebuie să ne exersăm duhul pentru a absorbi bogățiile lui Cristos din cuvântul Său și, prin orice rugăciune și petiție, trebuie să trimitem rădăcini adânci în Cristos pentru a savura bogățiile Sale.

În fiecare dimineață și pe tot parcursul zilei, trebuie să punem deoparte timp pentru a-L absorbi pe Domnul; trebuie să petrecem timp cu Domnul nu doar pentru a citi cuvântul Său, ci și să ne rugăm peste Cuvânt și să tratăm cu orice cu care El vrea să tratăm, pentru a putea trimite rădăcini fragede în El pentru a fi zidiți în Cristos și de asemenea, să fim zidiți împreună cu sfinți în Trupul lui Cristos.

Absorbim bogățiile lui Cristos prin faptul că a fost înrădăcinați în Cristos pentru a fi zidiți în Cristos

Slavă Domnului pentru că noi, în calitate de credincioși în Cristos, L-am primit pe Cristos, pe Isus Domnul, iar acum trebuie să umblăm în El, fiind înrădăcinați și fiind zidiți în Cristos (Col. 2:6-7).

A umbla în Cristos înseamnă a trăi în Cristos, a acționa în Cristos, a ne purta în Cristos și a ne avea ființa în Cristos, la fel cum copiii lui Israel au umblat, au trăit și au acționat și s-au comportat în țara bună.

Cristos ca Duhul atotinclusiv este realitatea țării bune (Galateni 3:14), iar El locuiește acum în duhul nostru pentru a fi savurarea noastră (2 Tim. 4:22; Rom. 8:16).

Am fost înrădăcinați în Cristos pentru a putea absorbi toate bogățiile Sale ca rezerva noastră; aceste bogății devin elementul și substanța cu care creștem și suntem zidiți.

Am fost deja înrădăcinați în Cristos, dar mai trebuie să absorbim bogățiile Sale pentru a putea fi zidiți în Cristos.

Este posibil să avem probleme și defecte și este posibil să fim conștienți de slăbiciunile și eșecurile noastre, dar trebuie să uităm de acestea și pur și simplu să-L savurăm pe Cristos, petrecând timp cu El în cuvântul Său pentru a absorbi bogățiile Sale, astfel încât, pe măsură ce suntem profund înrădăcinați în Cristos, să putem fi zidiți în Cristos.

Faptul de a fi zidit în Cristos nu este pe partea corporativă, ci pe partea personală; noi suntem zidiți în Cristos prin creșterea în Cristos.

Un copil este zidit prin creștere, și o plantă este, de asemenea, zidită prin creștere.

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să fim zidiți în mod personal, adică trebuie să creștem în Cristos absorbind bogățiile lui Cristos și digerându-le, apoi putem fi zidiți cu alți membri ai Trupului.

Când devenim membre ale Trupului, când creștem în Cristos absorbind bogățiile Sale, putem fi zidiți și cu sfinții în Trupul lui Cristos.

Ca să umblăm în Cristos, trebuie să absorbim bogățiile Sale, fiind înrădăcinați în El; acest lucru ne va determina să fim zidiți ca membre individuale ai Trupului lui Cristos.

Trebuie să Îl savurăm pe Domnul într-un mod personal; trebuie să petrecem timp personal cu Domnul, doar noi și El, și să ne scufundăm rădăcinile în Cristos din ce în ce mai adânc, pentru a putea absorbi mai mult din bogățiile Sale.

Atunci, vom crește în El și vom fi zidiți în El. Pe măsură ce creștem în Cristos și suntem zidiți în El, vom putea să umblăm în Cristos.

Fie ca noi să aducem acest lucru înaintea Domnului și să-L rugăm să ne amintească să petrecem un timp personal cu El din nou și din nou pe tot parcursul zilei. Fie ca să plătim prețul pentru a ne renega pe noi înșine și pentru a ne ne opri activitățile, vorbind cu Domnul din nou și din nou, să ne rugăm peste cuvântul Său, să-L masticăm în cuvânt și să-I absoarbim bogățiile.

Fie ca nu doar să cunoaștem ce înseamnă a absorbi bogățiile Sale pentru a putea fi zidiți în El, ci să-i spunem Domnului:

Doamne Isuse, vrem să absorbim bogățiile Tale, fiind înrădăcinați în Tine, pentru a putea fi zidiți în Cristos. Amin, Doamne, vrem să ne scufundăm rădăcinile în Cristos din ce în ce mai adânc, pentru a putea absorbi mai mult din bogățiile Sale. O, Doamne, Te iubim și iubim cuvântul Tău; reamintește-ne să fim împreună cu tine, să trimitem rădăcini adânci în Tine și să Te absorbim! Fie ca Tu să fii absorbit și digerat în ființa noastră, pentru ca noi să creștem în Cristos și să fim zidiți în El! Amin, Doamne, vrem să umblăm în Cristos, fiind înrădăcinați și fiind zidiți în El!

Fiind înrădăcinați în Cristos pentru a crește în Cristos și a fi zidiți ca Trupul lui Cristos

În calitate de credincioși în Cristos, mai întâi trebuie să creștem în Cristos în mod individual și apoi vom putea crește în El și vom fi zidiți în El în mod corporativ.

Când petrecem timp personal cu Domnul și Îl savurăm, când trimitem rădăcini în mod personal și în adâncime în Cristos pentru a absorbi bogățiile Sale, noi creștem în Cristos, iar creșterea noastră individuală devine o creștere corporativă, creșterea Trupului lui Cristos.

Creșterea noastră vine de la Cristos; Pavel a spus în Col. 2:19 că trebuie să ținem Capul, din Care tot Trupul, fiind bogat alimentat și legat împreună prin intermediul articulațiilor și a tendoanelor, crește cu creșterea lui Dumnezeu.

A ține Capul înseamnă a rămâne în Domnul; a ține Capul implică faptul că nu suntem detașați sau despărțiți de Domnul, ci rămânem în El, fiind strâns legați de El.

Lucruri precum cultura, sinele, carnea, iubirea lumii și viața sufletului pot fi o izolare care ne poate ține departe de Cristos; a ține Capul înseamnă a rămâne în Cristos fără nicio izolare între noi și El.

Pe măsură ce ținem Capul, Cristos, ceva iese din Cap pentru a face ca Trupul lui Cristos să crească. Creșterea noastră în viață depinde de ceea ce iese din Cristos ca și Cap, la fel cum creșterea unei plante depinde de ceea ce vine în plantă din sol.

Planta este înrădăcinată în sol și ceva iese din sol, este absorbit în plantă, iar planta crește în viață și este zidită.

În mod similar, pe măsură ce ținem Capul fiind înrădăcinați în Cristos, noi creștem în Cristos în toate lucrurile și suntem zidiți împreună ca Trupul lui Cristos.

Trebuie să petrecem mult timp cu Domnul în mod privat, în mod ascuns, pentru a putea obține ceva de la El care ne va determina să creștem în viață; acest lucru ne va face să fim zidiți în Cristos și, de asemenea, să zidim Trupul lui Cristos.

Prin urmare, a ține Capul înseamnă a fi înrădăcinați în Cristos ca sol. Pe măsură ce noi ca membre ale Trupului creștem în Cristos fiind înrădăcinați în El pentru a absorbi bogățiile Sale, suntem zidiți în Cristos și împreună zidim Trupul lui Cristos. Creșterea și zidirea noastră individuală devine creșterea corporativă a Trupului și zidirea Trupului.

Pe măsură ce trăim viața de biserică, pot exista frecușuri între sfinți, chiar și printre cei din conducere; cum poate fi zidită biserica dacă există asemenea frecușuri? Da, pot exista frecușuri, dar, împreună cu frecușurile, trebuie să existe o creștere în viață.

Pe de o parte pot exista frecușuri între mădularele Trupului, dar pe de altă parte, există creșterea vieții, iar această creștere va anula efectul frecușurilor.

Inamicul provoacă frecușuri și probleme printre sfinții din Trup, dar pe măsură ce sfinții sunt înrădăcinați în Cristos pentru a absorbi bogățiile Sale, creșterea vieții va face ca problemele și frecușurile să dispară.

Faptul de a fi înrădăcinați în Cristos ne determină să creștem în Cristos și să fim zidiți ca Trupul lui Cristos; zidirea bisericii se bazează pe zidirea membrelor individuale.

Cum sunt zidite membrele Trupului? Este prin înrădăcinarea în Cristos pentru a absorbi bogățiile lui Cristos, iar aceste bogății ale lui Cristos fiind absorbite în ființa noastră devin elementul cu care noi, ca membre ale Trupului creștem, suntem zidiți în Cristos și zidim Trupul lui Cristos!

Doamne Isuse, vrem să fim înrădăcinați în Cristos ca să creștem în Cristos și să fim zidiți ca Trup al lui Cristos! Amin, Doamne, Te ținem ca și Cap, trimițând rădăcini adânc în Tine, pentru a-Ți absorbi bogățiile, pentru a primi creșterea de la Tine. Crești în noi, Doamne, și fă-ne să fim zidiți ca Trupul lui Cristos. Fie ca noi și ca toți sfinții să creștem în viață zi de zi, iar creșterea tuturor sfinților să fie zidirea Trupului lui Cristos. Fie să nu ne concentrăm pe problemele și fricțiunile care pot avea loc printre sfinți, ci pe Cristosul care crește în noi și care ne zidește pentru a fi Trupul Său!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Being Rooted in Christ to Absorb His Riches, Grow in Him, and be Built up in the Body, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 7 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Trebuie să avem o schimbare a alimentației pentru a-L mânca pe Cristos și pentru a fi reconstituiți cu Cristos

04/02/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Dumnezeu vrea să ne schimbe alimentația într-o alimentație a lui Cristos ca adevărată mană, astfel încât să fim reconstituiți cu Cristos și să trăim datorită lui Cristos pentru a deveni locuința lui Dumnezeu.

Scopul lui Dumnezeu este de a avea o locuință pe pământ; această locuință nu este zidită cu piatră sau lemn, ci cu însuși poporul lui Dumnezeu, cu ceea ce sunt ei în constituția lor.

Dumnezeu dorește să locuiască printre poporul Său și în poporul Său. Cerurile sunt tronul Său și pământul este așternutul picioarelor Sale, dar unde este casa Sa de odihnă, locuința Sa (Isaia 66:1-2)? Aceasta este cu un anumit tip de om, cel cu un duh umil și supus, care se teme de Cuvântul Său.

Dumnezeu dorește să locuiască cu noi și în noi. Dar ce fel de persoane suntem pentru ca El să locuiască cu noi? Va locui El oare printre cei naturali sau zeloși? Se poate oare identifica pe Sine Însuși cu noi?

Dacă vrem să devenim locuința lui Dumnezeu, trebuie să fim la fel la Dumnezeu Însuși în viață, natură, esență și element, astfel încât să ne permitem pentru El o locuință în care să trăiască.

Așadar, pentru a deveni o asemenea locuință, trebuie ca nu numai la exterior să trecem prin multe experiențe care să ne modeleze după chipul Său, ci și în interior, trebuie să fim reconstituiți cu elementul lui Dumnezeu.

Pentru a deveni locuința lui Dumnezeu, trebuie să avem o schimbare de alimentație de la orice altceva la Cristos Însuși, pentru a putea fi reconstituiți cu Cristos, chiar rezidiți cu Cristos; atunci, în realitate și în mod practic, vom fi locuința lui Dumnezeu.

Acesta este motivul pentru care, în Ioan 6, Domnul a repetat faptul că El este pâinea vie, pâinea vieții, pâinea care vine din ceruri, iar noi, ca poporul Său, trebuie să mâncăm această pâine și să trăim datorită Lui, la fel cum și El a trăit datorită Tatălui.

Cum Îl putem mânca pe Domnul? Îl mâncăm noi oare doar gândindu-ne la El, citind Biblia și rugându-ne?

Domnul este Duh și, pentru ca noi să-L mâncăm și să fim constituiți cu El, trebuie să ne exersăm duhul omenesc cu cuvintele lui Dumnezeu, astfel încât cuvintele din Biblie să devină cuvântul rostit al Domnului, cuvântul instantaneu, care transmite duh și viață.

Cuvintele pe care ni le vorbește Domnul sunt duh și sunt viață; cuvintele Bibliei sunt litere negru pe alb, dar atunci când ne exersăm duhul, viața și duhul din aceste cuvinte vor fi eliberate și noi vom primi alimentarea vieții.

Trebuie să avem o schimbare de alimentație pentru a-L mânca pe Cristos și pentru a fi reconstituiți cu Cristos

În istoria copiilor lui Israel vedem că, chiar dacă Dumnezeu i-a eliberat din Egipt și i-a dus în pustiu unde i-a hrănit miraculos timp de patruzeci de ani cu “pâine din cer”, constituția lor – mai ales la început – a fost la fel ca a egiptenilor.

Deși poporul lui Dumnezeu a fost scos din Egipt în pustiul separării, ei încă erau constituiți cu elementul Egiptului – care simbolizează lumea; intenția lui Dumnezeu a fost să le schimbe elementul prin schimbarea alimentației, ca natura lor să fie schimbată.

Dumnezeu vrea ca noi, poporul Său, nu doar să fim eliberați din lume, ci și să avem o schimbare a alimentației, pentru a putea fi reconstituiți cu Cristos pentru locuința lui Dumnezeu.

Constituția noastră trebuie schimbată de la a fi oameni naturali, oameni lumești, la a fi un popor ceresc care este constituit cu Cristos și transformat prin Cristosul ceresc.

După ce credem în Domnul, pe de o parte am primit viața lui Dumnezeu, dar pe de altă parte, constituția noastră rămâne aceeași; trebuie să vedem nevoia noastră de a avea o schimbare de alimentație, pentru a fi reconstituiți cu Cristos.

La fel ca în cazul copiilor lui Israel, Dumnezeu ne oferă o alimentație miraculoasă, o hrană miraculoasă – Cristos, astfel încât, pe măsură ce mâncăm din El zi de zi, săptămână de săptămână, lună de lună și an de an, să fim reconstituiți cu Cristos în toate părțile ființei noastre.

Timp de patruzeci de ani, Dumnezeu nu le-a dat copiilor lui Israel nimic altceva de mâncat decât mană (Numeri 11:6); acest lucru arată că intenția lui Dumnezeu în mântuirea Sa este să Se introducă pe Sine Însuși în credincioși în Cristos și să le schimbe constituția, hrănindu-i cu Cristos ca hrana lor cerească unică!

Amin, Dumnezeu vrea să Se introducă pe Sine Însuși în noi, sub formă de hrană, pentru a putea fi constituiți cu El, fiind astfel calificați să zidim biserica în calitate de locuință a lui Dumnezeu (vezi 1 Cor. 3:16-17; 6:19; 2 Cor. 6:16; 1 Tim. 3:15; Evrei 3:6; Apoc. 21:2-3).

De fapt, după ce suntem reconstituiți cu Cristos, noi înșine devenim locuința lui Dumnezeu.

Dacă luăm în considerare situația și istoria copiilor lui Israel, probabil că am fi murmurat și ne-am fi plâns așa cum au făcut-o ei atunci când au fost nevoiți să mănânce aceeași mâncare în fiecare zi din nou și din nou… dar scopul lui Dumnezeu este să ne schimbăm alimentația într-o alimentație cu Cristos.

Dumnezeu a dat poporului Său o hrană ușoară, fără gust, pentru că El are un scop; dându-le aceeași hrană zi de zi și an de an, Dumnezeu i-a făcut să fie reconstituiți în interior și, de asemenea, carnea lor a fost expusă.

La un moment dat, poporul lui Israel nu a mai putut continua: s-au plâns, deoarece aveau aceeași mâncare zi de zi, și sufletul li se scârbise de ea.

Cum rămâne cu noi: când citim Biblia zi de zi, și an de an, ne plictisim oare de aceleași cuvinte ale lui Dumnezeu? Oare ne săturăm să auzim și să citim despre planul lui Dumnezeu, economia Sa, scopul Său?

Pe măsură ce venim zilnic la Domnul în Cuvântul Său, suferim oare această hrană aparent ușoară? Oare căutăm ceva interesant, ceva nou, ceva care să stimuleze?

Dumnezeu intenționat ni-L dă numai pe Cristos în Cuvântul Său, astfel încât carnea noastră să fie expusă.

El poate face multe lucruri miraculoase; El a putut despica Marea Roșie, El poate face multe lucruri exterioare uimitoare, dar aceste lucruri nu ne vor schimba carnea și nu o vor atinge.

Prin faptul că mâncăm zilnic, continuu și constant din Domnul în cuvântul Său, pentru a ne constitui, El poate face cea mai măreață lucrare, lucrarea de a ne reconstitui cu Cristos pentru locuința Sa.

Ne putem gândi că trebuie să avem “o alimentație echilibrată”, să “alternăm hrana” …dar cu Dumnezeu există doar un fel de hrană, un singur fel de alimentație – Cristos. Acest aliment unic poate satisface nevoia noastră și poate furniza toate elementele nutritive de care avem nevoie pentru a crește în viață și pentru a fi zidiți ca locuință a lui Dumnezeu.

Trebuie doar să fim credincioși și sârguincioși să venim zilnic la Domnul și să ne rugăm cu cuvântul Său, fără a aștepta să se întâmple ceva măreț, ci să-L savurăm pe Domnul și să-L luăm pe Cristos în noi prin credință.

Cu cât ne rugăm mai mult, ne rugăm cu cuvântul lui Dumnezeu și avem părtășie cu Domnul, cu atât suntem mai constituiți cu Cristos.

În toate situațiile noastre obișnuite, Cristos vrea să ne constituie cu El Însuși; trebuie să vedem nevoia noastră de a ne schimba alimentația într-o alimentație a lui Cristos, pentru a putea fi reconstituiți cu El pentru clădirea Sa.

Doamne Isuse, arată-ne nevoia noastră de a avea o schimbare a alimentației, de la a mânca alte lucruri la a-L mânca pe Cristos, pentru a fi reconstituiți cu Cristos și pentru a deveni parte a locuinței lui Dumnezeu. Mântuiește-ne din a aștepta un miracol sau ceva mișcător; fie ca să avem zile normale de a-L savura pe Domnul în cuvântul Său, pentru a putea fi schimbați în interior și reconstituiți cu Cristos! Doamne, ne deschidem Ție; expune-ne constituția și arată-ne nevoia noastră de a avea o schimbare de alimentație, ca să putem fi reconstituiți cu Cristos, mana cerească, pentru a fi resursa noastră zilnică!

Cristosul care este hrana noastră este Cristosul care a devenit subiectiv pentru noi prin faptul că Îl mâncăm

Când Domnul strălucește asupra noastră cu privire la situația și nevoia noastră reală, ne vom da seama că nu numai oamenii din lume, ci chiar și noi dorim și ne hrănim cu multe “alimente” lumești, psihologice și chiar religioase, și nu cu Cristos.

Nu există doar supermarketuri fizice, ci și supermarketuri psihologice și religioase pentru alimentările psihologice și religioase.

Odată eram în lume și din lume, dar prin regenerare am fost transferați în împărăția lui Dumnezeu; cu toate acestea, constituția noastră este încă în cea mai mare parte lumească, și de multe ori savurăm lucruri în lume foarte asemănătoare cu cele din lume.

Este posibil să mai vrem “să ne mai așezăm lângă oalele cu carne din Egipt” și să ne hrănim cu “castraveți, pepeni, ceapă, praz și usturoi” așa cum au făcut israeliții. S-ar putea ca nu doar să studiem ca să ne facem o educație bună pentru Domnul, ci și să ne “hrănim” cu educația noastră și ne “hrănim” cu cariera noastră.

Este posibil ca nu doar să ne uităm la știri pentru a afla ceea ce se întâmplă, ci să ne “hrănim” cu fluxul de știri online, și este posibil să dorim să aflăm tot mai multe lucruri, hrănindu-ne cu atât de multe lucruri, altele decât cu Cristos.

Domnul vrea să avem o schimbare de alimentație; El nu vrea să fim în biserică doar din punct de vedere pozițional ca împărăția lui Dumnezeu astăzi – El vrea ca noi să fim reconstituiți cu Cristos, pentru a deveni locuința Sa.

Cristosul care este hrana noastră este Cristosul care a devenit subiectiv prin faptul că Îl savurăm și Îl mâncăm.

Pe de o parte Cristos este în ceruri, întronat ca Domnul tuturor; pe de altă parte, El locuiește în duhul nostru contopit ca Duhul atotinclusiv dătător de viață.

El dorește să fie hrana noastră într-un mod subiectiv ca să fie resursa noastră de viață, astfel încât să se poată introduce în noi pentru a deveni însăși fibrele ființei noastre.

Pentru ca ceva să devină hrana noastră, trebuie să fie organic și trebuie să intre în noi pentru a fi asimilat în noi.

Care este mâncarea noastră reală? Orice ne satisface, ne întărește și ne susține este mâncarea noastră; dacă verificăm cu experiența noastră, există încă multe lucruri în afara lui Cristos care ne satisfac și ne susțin, lucruri pe care le dorim și cu care ne hrănim.

Lucrurile cu care ne hrănim devin parte din ființa noastră și suntem uniți cu ele; când Îl mâncăm pe Cristos ca hrana noastră reală, suntem uniți cu El și devenim un singur duh cu El (1 Cor. 6:17), dar când mâncăm alte lucruri, ele ajung în ființa noastră și devin parte a constituției noastre interioare.

Fie ca să fim cei care avem o schimbare a alimentației înspre a ne hrăni cu Cristos și a trăi prin El nu doar ocazional, ci constant, chiar douăzeci și patru de ore pe zi. Este bine să aducem această problemă în fața Domnului și să-i spunem:

Doamne Isuse, fie ca Tu să devii subiectiv pentru noi ca hrana noastră de zi cu zi. Mântuiește-ne din a ne hrăni cu alte lucruri în afara Ta. Vrem să cooperăm cu Tine ca să avem o schimbare a alimentației, ca să-L mâncăm pe Cristos zilnic și să fim reconstituiți cu Cristos pentru locuința lui Dumnezeu. Amin, Doamne, ne exersăm ființa pentru a Te mânca din nou și din nou, astfel încât să fii digerat și asimilat în ființa noastră și astfel să fim reconstituiți cu Tine. Fie ca Tu să devii atât de subiectiv pentru noi, încât să fii hrana noastră, resursa noastră de viață, constituția noastră.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We need to have a Change of Diet to Eat Christ and be Reconstituted with Christ (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 3 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să cunoaștem Trupul și să ne angajăm în războiul spiritual ca să fim pentru Dumnezeu și să ascultăm de El

31/01/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Trebuie să creștem în viață înspre maturitate până când ajungem în al patrulea stadiu al experienței noastre spirituale și a vieții spirituale – creșterea deplină a lui Cristos în noi; acest stadiu include angajarea în războiul spiritual, căci Cristos este pe deplin crescut și maturizat în noi.

În primul stadiu al experienței vieții trăim în Cristos, în al doilea stadiu rămânem în Cristos, iar în al treilea, Cristos trăiește în noi.

Experiențele din al treilea stadiu sunt cruciale, căci dacă avem aceste experiențe, vom fi spontan aduși la maturitate în viață și vom putea lupta războiul spiritual, domni în viață și cunoaște Trupul.

Pentru a ajunge la maturitatea spirituală, trebuie să tratăm carnea, sinele și constituția naturală cu puterea și abilitatea sa naturală.

Trebuie ca lumina Domnului să strălucească asupra noastră și să ne arate ce este carnea, sinele și constituția naturală și trebuie să permitem crucii să le trateze ca să putem trece prin moarte și în înviere și astfel să fim folositori Domnului în înviere.

Întreaga noastră ființă decăzută este carnea, iar expresia și trăirea omului nostru vechi este doar carnea; carnea nu poate fi schimbată sau îmbunătățită, ci mai degrabă rămâne la fel, nu poate fi pe placul lui Dumnezeu și rămâne cu noi până când vom merge ca să fim cu Domnul sau vom fi răpiți.

Verdictul lui Dumnezeu asupra cărnii este moartea; El vrea să distrugă carnea în același mod în care vrea să-l distrugă pe Satan.

Sinele este viața-suflet cu accent pe gândurile și opiniile noastre omenești; mintea, noi înșine și viața-suflet sunt înrudite cu sinele. Satan este întrupat în sine, iar sinele este sufletul care declară independența față de Dumnezeu.

Când Domnul strălucește asupra noastră privitor la sine, îl vom urî și îl vom repudia, și vom permite crucii să lucreze în noi pentru a da la moarte sinele cu toate expresiile sale.

Agregatul abilităților noastre fizice și mentale alcătuiește constituția noastră naturală; această constituție este naturală, nu are nici un element divin, deci nu este folositoare lui Dumnezeu decât dacă trece prin moarte și iese în înviere.

În Trupul lui Cristos nu există niciun loc pentru abilitățile și creativitatea noastră naturală; Trupul primește și apreciază numai ceea ce iese din înviere.

Fie ca să cooperăm cu Domnul în rugăciune și în viața noastră de zi cu zi, permițându-I să strălucească asupra noastră și să ne treacă prin experiențele de care avem nevoie pentru ca carnea să fie crucificată, sinele să fie renegat, și constituția naturală să fie adusă prin moarte și în înviere pentru Trup.

Când carnea, sinele și constituția naturală sunt tratate, noi cunoaștem Trupul și suntem maturi în viață

Al patrulea stadiu al experimentării noastre spirituale și a vieții spirituale este stadiul cel mai înalt – creșterea deplină a lui Cristos în noi – stadiul războiului spiritual, în care Cristos este pe deplin crescut și maturizat în noi (Efeseni 4:13-16; 6:10-18).

La sfârșitul celui de-al treilea stadiu a experimentării vieții Îl exprimăm pe Dumnezeu cu chipul Său, iar în stadiul al patrulea, Îl reprezentăm cu autoritatea Sa (Gen. 1:26); în acest fel, îndeplinim intenția inițială a lui Dumnezeu în crearea omului.

Experimentarea vieții în stadiul al patrulea include cunoașterea Trupului, cunoașterea înălțării, guvernarea împreună cu Cristos, angajarea în războiul spiritual și faptul de a fi plin de statura lui Cristos (1 Cor. 12:27; Efes. 6:10-12).

Dar pentru ca noi să cunoaștem Trupul și să trăim în Trup, trebuie ca mai întâi să tratăm carnea, sinele și constituția naturală (Gal. 5:24; Mat. 16:24), căci dacă noi continuăm să trăim conform cărnii și Îl slujim pe Domnul în abilitatea noastră naturală, nu există nicio cale să cunoaștem Trupul (1 Cor. 12:12).

Este posibil să credem că cunoaștem Trupul și este posibil să avem o doctrină a Trupului, căci putem vedea o licărire a luminii cu privire la Trup, dar dacă nu ne tratăm carnea, sinele și constituția naturală, nu putem cunoaște Trupul și viața Trupului.

Abia atunci când sinele nostru a fost tratat cu desăvârșire, carnea a fost crucificată și constituția naturală a trecut prin moarte în înviere, suntem capabili să atingem realitatea vieții Trupului și să ajungem să cunoaștem Trupul.

Când întreaga noastră ființă naturală va fi tratată, vom ști că suntem un membru al Trupului care are viața Trupului și depinde de membrele Trupului pentru existența și ființa ei.

Viața pe care o avem – viața divină în duhul nostru – nu este doar viața noastră, ci și viața Trupului, căci aceeași viață care curge prin toate membrele Trupului lui Cristos și menține Trupul în unitate.

Atingerea acestui stadiu este în mod organic și nu într-un mod obiectiv sau mental; nu putem “înțelege doctrina Trupului” și astfel să cunoaștem viața Trupului, ci mai degrabă, mai întâi tratăm carnea, sinele și constituția naturală, apoi vom cunoaște Trupul și vom trăi în viața Trupului.

Când cunoaștem viața Trupului, intrăm într-o altă dimensiune a experimentării lui Cristos, căci viața Trupului cu conștiința sa nu mai este îngropată sub carne, sine și constituție naturală, ci mai degrabă, acum cunoaștem Trupul!

Numai atunci când carnea noastră a fost tratată, opinia sinelui a fost înfrântă, și viața naturală a fost zdrobită, viața divină din noi ne va face în stare să cunoaștem Trupul și să ne dăm seama că suntem pur și simplu membre ale Trupului și că viața din noi nu poate fi independentă.

Acesta este un moment de cotitură pentru noi; ne dăm seama acum că nu suntem independenți sau individualiști, ci membre ale Trupului și în Trup.

Doamne Isuse, vrem să cunoaștem Trupul; Te rugăm să ne dai experiențele de care avem nevoie ca să cunoaștem Trupul. Vrem să cooperăm cu Tine, Doamne, astfel încât carnea noastră să fie tratată, opinia sinelui să fie înfrântă, și viața naturală să fie zdrobită, astfel încât viața divină din noi să ne facă în stare să cunoaștem Trupul! Amin, Doamne, fie ca să nu mai existe obstacole pentru viața Ta în noi. Fie ca să trăim viața Ta, să trăim prin viața Ta, și să trăim viața Trupului, dându-ne seama că suntem membre ale Trupului și că viața din interiorul nostru nu poate fi independentă!

Angajarea în războiul spiritual ca să-l tratăm pe Satan necesită ca noi să fim în întregime pentru Dumnezeu și să-L ascultăm în mod complet

Dacă vrem să ducem războiul spiritual și să-l tratăm pe inamicul lui Dumnezeu, trebuie să ne ocupăm mai întâi de carnea noastră, de sine și de viața-suflet (2 Cor. 10:3-5; Efes. 6:10-12); altfel, inamicul știe că suntem o țintă ușoară și nu putem lupta cu el.

Când ajungem la maturitatea spirituală în al patrulea stadiu al experienței vieții, ne vom da seama că există o lucrare a lui Dumnezeu, care rezolvă problema lui Dumnezeu, deoarece lucrarea lui Dumnezeu este aceea ca omul să exercite autoritate și să aibă stăpânire asupra tuturor lucrurilor create de El.

Dumnezeu are nevoie ca omul să aibă autoritate pentru El în creația Sa; nu suntem aici doar pentru lucrarea de mântuire a sufletelor sau chiar pentru mântuirea noastră personală – suntem aici pentru lucrarea lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să Se îngrijească de nevoia Sa prin tratarea inamicului Său și aducerea împărăției Sale pe pământ.

Căutarea și dorința noastră astăzi ar trebui să fie nu numai să-L iubim pe Domnul, să fim mai sfinți, să fim mai plini de zel pentru Domnul și să mântuim mai multe suflete; toate acestea sunt bune într-adevăr, dar sunt centrate pe om.

Trebuie să ne îngrijim de lucrarea lui Dumnezeu și de nevoia Sa; trebuie să vedem că Dumnezeu are o nevoie și acest pământ nu este doar pentru nevoia noastră, ci pentru nevoia Sa.

Dumnezeu a înfăptuit slujba împăcării cu noi, dar chiar dacă ar fi să mântuim toate sufletele din întreaga lume, încă nu am îndeplinit lucrarea lui Dumnezeu și nu am îndeplinit cerința Sa.

Lucrarea lui Dumnezeu este ca omul să stăpânească și să guverneze peste toată creația Sa, proclamând triumful Său și tratându-l pe inamicul lui Dumnezeu pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ.

S-ar putea să apreciem foarte mult lucrarea de predicare a evangheliei, dar dacă lucrarea noastră este doar predicarea evangheliei și îngrijirea noilor credincioși, încă nu producem pierdere fatală lui Satan.

Omul este aici pe pământ pentru a restaura pământul din mâna lui Satan și pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Iar a face lucrarea lui Dumnezeu costă un preț, deoarece Satan îi cunoaște pe cei care încă își iubesc sinele sau au o reținere, și el îi știe pe cei care sunt pe deplin și absolut pentru Dumnezeu.

Dacă vrem să fim oamenii pe care Dumnezeu să-i folosească pentru a răsturna toată activitatea și autoritatea lui Satan, trebuie să fim cei care ascultăm de Domnul în mod complet și absolut și trebuie să fim cei care sunt în întregime pentru Dumnezeu.

A face orice altă lucrare pentru Dumnezeu contează mai puțin dacă ne păstrăm puțin pe noi înșine, dar în tratarea lui Satan, nu putem lăsa nici un pic de teren pentru noi înșine.

Când studiem Biblia, predicăm evanghelia, slujim în biserică sau îi vizităm pe cei noi în casele lor, putem păstra ceva din noi înșine și este în regulă, dar în lucrarea de tratare a lui Satan, sinele trebuie să fie abandonat în mod complet.

Dacă ne păstrăm sinele, Satan nu poate fi învins.

Asta este ceea ce face armata; războinicii din armată fac lucrarea lui Dumnezeu nu numai predicând evanghelia, înființând biserici, învățând adevărul, păstorindu-i pe sfinți, perfectând membrele Trupului, ci ei deschid calea ca Fiul Omului să se întoarcă pe acest pământ și să revendice întregul pământ ca moștenire a Sa.

În războiul spiritual nu putem păstra niciun teren pentru noi înșine; trebuie să plătim prețul pentru a fi în întregime pentru Dumnezeu și pentru a ne supune complet Lui și trebuie să fim uniți cu frații noștri războinici pentru a produce lui Satan o pierdere fatală.

În războiul spiritual nu putem păstra nimic din noi înșine și nu putem păstra nici un teren pentru noi; mai degrabă, sinele trebuie abandonat în mod complet.

Biserica trebuie să se angajeze în război spiritual pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ; pentru aceasta, trebuie să creștem în viață înspre maturitate și să tratăm sinele, carnea și constituția naturală, astfel încât inamicul să nu aibă niciun teren în ființa noastră.

De asemenea, trebuie să fim în întregime pentru Dumnezeu și să ne supunem Lui în mod absolut și complet.

Doamne Isuse, fie ca să fim cei care nu numai că facem o lucrare pentru Dumnezeu, ci cooperează cu Dumnezeu pentru a face lucrarea lui Dumnezeu, lucrarea de aducere a împărăției lui Dumnezeu și de a produce pierdere fatală lui Satan. Amin, Doamne, fie ca biserica să se angajeze în război spiritual, luptând pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu. Fie ca mulți sfinți să crească în viață înspre maturitate, pentru a atinge vârsta spirituală de douăzeci de ani, tratând carnea, sinele și constituția naturală și fie ca sfinții să fie în întregime pentru Dumnezeu și să-L asculte în mod absolut și complet. O, Doamne, fie ca noi să vedem nevoia lui Dumnezeu, să nu avem rețineri, să-Ți dăm tot terenul în ființa noastră și să fim cei care fac lucrarea lui Dumnezeu, astfel încât Satan să sufere pierderi și împărăția lui Dumnezeu să fie adusă pe pământ pentru ca Dumnezeu să-Și câștige pământul pentru El Însuși!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Knowing the Body and Engaging in Spiritual Warfare by being for God and Obeying Him (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 2 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Tratarea cărnii, sinelui și constituției naturale pentru creșterea înspre maturitate

30/01/2020 by Credincios in Cristos 2 Comments

Pentru ca noi, ca și copii ai lui Dumnezeu, să ajungem la vârsta spirituală de douăzeci de ani, trebuie să trecem prin primele trei stadii ale experimentării vieții și să intrăm în al patrulea stadiu; este nevoie de tratarea cărnii, a sinelui și a constituției naturale.

Numai cei care aveau douăzeci de ani și peste puteau intra în armată, deoarece doar ei aveau maturitatea necesară pentru a fi formați într-o armată pentru a lupta pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ.

Domnul este credincios ca să ne treacă prin experiențele pe care El le consideră necesare ca să fim transformați metabolic și maturizați în viață, pentru a putea face parte din armata Sa pe pământ.

Pe de o parte, El folosește toate lucrurile pentru binele nostru, pentru a putea fi transformați, având o schimbare metabolică, pentru a ne putea conforma imaginii Întâiului Fiului născut al lui Dumnezeu.

Pe de altă parte, Domnul dorește ca nivelul vieții divine să crească, să sporească și să ne umple, astfel încât să putem fi aduși la maturitate.

În recâștigarea Domnului astăzi și în toate bisericile de pe pământ, este nevoie urgentă de creștere și maturitate în viață, astfel încât să fim formați în armata de care Dumnezeu are nevoie ca să lupte pentru interesul Său pe pământ.

Aceasta înseamnă că trebuie să creștem în viață zi de zi, trecând prin toate stadiile creșterii vieții până la maturitate, pentru a putea ajunge la un om pe deplin crescut, la statura plinătății lui Cristos.

În cartea sa, Experiența Vieții, fratele Witness Lee subliniază patru stadii principale ale experimentării noastre în viață; războiul spiritual este o problemă în al patrulea stadiu.

Copiii, bebelușii sau cei slabi nu pot lupta în război; numai cei care au atât creșterea potrivită, cât și maturitatea în viață și pregătirea necesară pot fi calificați pentru a intra în armată.

Astăzi vrem să vedem cum trebuie să trecem prin primele trei stadii ale experimentării vieții, pentru a putea ajunge la al patrulea stadiu; în special ne vom concentra pe al treilea stadiu al experimentării vieții.

Atingerea celui de-al treilea stadiu al experimentării vieții, Cristos care trăiește în noi și tratarea crucii

Primul stadiu al experimentării vieții este faptul de a fi în Cristos, al doilea stadiu este rămânerea în Cristos, iar al treilea stadiu este trăirea lui Cristos în noi – acest stadiu este și stadiul crucii (Gal. 2:20; 3:1; 5:24; Mat. 16:24).

În primul stadiu de experimentare a vieții suntem regenerați și părăsim trecutul. În al doilea stadiu ne consacrăm Domnului și tratăm păcatul, lumea și conștiința; apoi, începem să cunoaștem voia lui Dumnezeu și învățăm să ascultăm de învățătura ungerii.

Apoi urmează o direcție decisivă către al treilea stadiu, care este stadiul trăirii lui Cristos în noi, stadiul crucii.

Cu toate acestea, mulți credincioși se opresc în acest moment de cotitură, în al doilea stadiu; ei sunt oameni foarte buni și, de asemenea, creștini buni – își mărturisesc păcatele, nu iubesc lumea, își tratează conștiința și urmează învățătura ungerii.

Cei care se opresc la al doilea stadiu al experimentării vieții sunt oameni buni, dar nu sunt oameni-Dumnezeu; ei sunt oameni buni, oameni etici și spirituali, dar nu avansează în experimentarea lor în viață.

Al treilea stadiu al experimentării vieții poate fi considerat “adolescența spirituală”; este stadiul lui Cristos care trăiește în noi și crucea care operează în noi.

Trebuie să fim credincioși pentru a crește în viață și pentru a trata toate lucrurile pe care Domnul le expune în noi și despre noi și trebuie să fim pe deplin deschiși Domnului pentru a intra în al treilea stadiu.

Iar atunci când suntem în acest stadiu, este posibil să nu știm ce să facem, dar sunt mulți alți membri ai Trupului care au trecut pe aici și ne pot păstori în tratarea lucrurilor care trebuie tratate.

Este posibil să descoperim cât de urâtă este carnea noastră și cât de înfiorător este sinele și am putea fi cu adevărat expuși să vedem cât de mult tăria și abilitatea noastră naturală pot face lucruri fără Dumnezeu.

În al treilea stadiu ne dăm seama că carnea nu se va schimba sau îmbunătăți niciodată; sufletul nostru se transformă, dar carnea noastră nu se va îmbunătăți niciodată.

Viitorul nostru în această epocă și faptul dacă intrăm în bucuria Domnului în epoca următoare este determinat de faptul dacă avem sau nu o tratare amănunțită a cărnii, a sinelui și a constituției naturale.

Domnul este minuțios și neobosit; dacă Îi dăm consimțământul și ne consacrăm Lui, El nu Se va opri la jumătatea drumului, ci va continua până când carnea noastră, sinele nostru și constituția noastră naturală vor fi tratate.

Dacă Îi permitem Domnului să ne păstorească prin acest fel de experiențe, ne vom da seama că există un Trup al lui Cristos și că noi suntem membre ale Trupului.

Dacă cooperăm cu Domnul pentru a avea tratările de care avem nevoie, vom intra în al patrulea stadiu al experimentării vieții și vom fi calificați pentru a fi armata. Este dorința Domnului să ne aducă la maturitate.

Doamne Isuse, pune în noi aspirația de a crește în viață înspre maturitate până când vom ajunge la vârsta spirituală de douăzeci de ani pentru a fi formați ca armata Ta pentru a lupta pentru interesul Tău. Fie ca să experimentăm și să-L savurăm pe Cristos stadiu după stadiu până când ajungem la maturitate în viață, de dragul Trupului, al armatei, al războiului, al împărăției, al miresei Tale și a revenirii Tale! Amin, Doamne, fie ca să ajungem la maturitate chiar înainte ca omenește să fim bătrâni, astfel încât, de acum și până la întoarcerea Ta, să facem parte din armata Ta, provocând pierderi serioase lui Satan! Amin, Doamne, suntem aici pentru Tine și vrem să progresăm, să creștem, să avem tratările necesare și să fim aduși la maturitate!

În al treilea stadiu al experimentării vieții tratăm carnea, sinele și constituția naturală

În al treilea stadiu al experimentării vieții noi, în calitate de credincioși în Cristos, tratăm carnea, sinele și constituția naturală împreună cu puterea și abilitatea naturală.

Mai întâi vedem ce este carnea, sinele și constituția naturală și apoi cooperăm cu Domnul pentru a le trata una câte una, puțin câte puțin.

Ce este carnea? Carnea denotă totalitatea omului vechi decăzut, întreaga noastră ființă decăzută (vezi Gen. 6:3; Rom. 7:18; Galateni 2:16). Carnea este trăirea și expresia omului vechi (Rom. 6:6).

Carnea nu poate fi schimbată sau îmbunătățită, așa că nici nu ar trebui să încercăm acest lucru; mai degrabă, trebuie să fim atenți la faptul că carnea este întotdeauna cu noi (Gal. 5:16). Carnea este tabăra inamicului lui Dumnezeu în noi și este cea mai mare bază pentru lucrarea sa (Gal. 5:19-21).

Carnea este primul dintre inamicii noștri, preluând conducerea înaintea păcatului, a lumii și a lui Satan care luptă împotriva noastră. Dumnezeu urăște carnea în același mod în care îl urăște pe Satan și vrea să distrugă carnea în același fel în care vrea să-l distrugă pe Satan (Ex. 17:16; Deut. 25:17-19; 1 Sam. 15:2-3).

O, fie ca Domnul să ne arate carnea și fie ca să urâm carnea și să primim crucea, astfel încât carnea să fie tratată!

Ce este sinele? Sinele este viața-suflet cu accent pe gândurile și opiniile omenești (Mat. 16:23-25).

În Matei 16:23-25, trei termeni sunt legați unul de celălalt: mintea, sinele și viața-suflet.

Mintea noastră este expresia sinelui nostru, iar sinele nostru este întruparea vieții noastre sufletești. Viața noastră sufletească este întrupată și trăită de sinele nostru, iar sinele nostru este exprimat prin mintea, ideea, gândirea, conceptul și opinia noastră.

Sinele este întruparea lui Satan; sinele este esența lui Satan în suflet, făcând sufletul independent față de Dumnezeu pentru a-și exprima părerea de sine și voința de sine (Gen. 3:1-6; 2 Cor. 11:3).

Sinele este sufletul care își declară independența față de Dumnezeu (Mat. 16:23; Luca 14:26; Iov 42:5-6).

Trebuie să vedem sinele exact așa cum este; cu cât există mai multă lumină asupra sinelui, cu atât putem sta mai mult de partea Domnului și permitem crucii să opereze în ființa noastră.

Trebuie să cerem strălucirea Domnului asupra fiecărui aspect al sinelui pentru ca să vedem cum Satan ne folosește mintea și gândurile pentru a ataca și distruge; când vom vedea acest lucru, vom urî sinele și vom îmbrățișa crucea.

Ce este constituția naturală? Constituția naturală este agregatul abilităților noastre fizice și mentale (vezi 1 Corinteni 2:14-15; Fil. 3:3, 10-11).

Fiecare dintre noi este mândru și încrezător în sine când vine vorba de anumite abilități fizice sau mentale; puterea și abilitatea naturală nu au elementul divin, așa că ele nu sunt binevenite în Trupul lui Cristos.

Trupul lui Cristos nu acceptă istețea noastră naturală, creativitatea, capacitatea noastră administrativă și puterea noastră naturală; Trupul acceptă numai ceea ce este în înviere.

Suntem oare noi dispuși să intrăm în procesul morții și învierii, astfel încât capacitatea noastră naturală să fie înviată?

Dacă dorim să obținem o oarecare glorie și onoare pentru elocvența, inteligența sau creativitatea noastră, atunci viața de biserică și Trupul nu sunt locul potrivit; aici numai Dumnezeu primește gloria, căci gloria este a lui Dumnezeu în biserică!

În viața de biserică ne iubim unii pe alții, ne rugăm unii pentru alții și vrem să ne încurajăm unii pe alții să mergem mai departe, să fim în înviere, să ajungem în al patrulea stadiu al experimentării vieții, pentru a cunoaște Trupul, pentru a stăpâni în viață, pentru a fi în înălțare și pentru a lupta războiul spiritual!

Forța și abilitatea naturală acționează prin ele însele, nu conform cu voia lui Dumnezeu. Când lucrăm cu abilitatea noastră naturală, căutăm propria noastră glorie și ne satisfacem propria dorință.

Când puterea și abilitatea noastră naturală sunt tratate de cruce, ele devin utile în înviere.

Dacă vedem acest lucru, nu ne va părea rău de noi înșine și de ceea ce suntem, ci mai degrabă, vom preda Domnului tot ceea ce suntem, tot ceea ce s-a dezvoltat în noi, știind că El va fi credincios pentru a atinge în profunzime fiecare fibră din constituția noastră naturală și să aducă în întregime tot ceea ce suntem în înviere.

O astfel de problemă va fi onorată de Trup și discernută de către sfinții maturi. Fie ca Domnul să se îndure de noi și să strălucească asupra cărnii, a sinelui și a constituției naturale pentru ca El să nu mai fie restricționat de către noi.

El nu are nevoie ca noi să facem nimic, cu excepția faptului să Îi dăm acordul nostru și să spunem: Amin, Doamne, fă acest lucru în noi.

După ce puterea și abilitatea noastră naturală vor fi tratate de cruce, ele vor fi în înviere; atunci ceva divin va fi introdus în tăria și capacitatea noastră, și ele devin utile în serviciul nostru pentru Domnul.

Fie ca să avem multe rugăciuni de deschidere și de încuviințare înaintea Domnului, spunându-I:

Doamne, Te rugăm să ne dai experiențele de care avem nevoie, care vor aduce întreaga noastră ființă în înviere. Îndură-Te de noi, Doamne, și strălucește asupra cărnii noastre, asupra sinelui nostru și asupra constituției noastre naturale; fie ca toată ființa noastră naturală să fie adusă prin moarte și înviere pentru a-Ți fi de folos în serviciul Tău în înviere. Ne dăruim Ție, Doamne, pentru ca Tu să tratezi lucrurile din ființa noastră care sunt naturale. Nu vrem să Te împiedicăm sau să Te mai restricționăm în ființa noastră. Adu-ne la maturitate pentru Trup, pentru biserică, pentru formarea armatei și pentru împlinirea scopului Tău!