Îl iubim pe Domnul Isus

Trăim în duh pentru a savura Duhul ca realitatea lui Dumnezeu, a învierii și a Trupului

30/03/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Astăzi trebuie să trăim în duh pentru a savura Duhul și de realitatea lui Dumnezeu, a învierii și a Trupului lui Cristos.

În calitate de credincioși în Cristos, îl putem experimenta, savura și exprima pe Cristos ca înviere; în special, trebuie să vedem adevărul dezvăluit referitor la învierea lui Cristos și să trăim în duhul nostru pentru a savura Duhul ca realitate a învierii, realitatea Dumnezeului Triunic și realitatea Trupului lui Cristos! Aleluia!

Săptămâna aceasta, în înviorarea noastră de dimineață, venim la subiectul, Cristos ca fiind învierea și bobul de grâu, bazat în principal pe Ioan 11 și 12, unde vedem aceste două aspecte prețioase referitoare la minunatul nostru Domn Isus Cristos.

Cristos nu numai că S-a făcut carne și a murit pe cruce, ci a și înviat; El a înviat din morți, pentru că moartea nu L-a putut ține. El a dezlegat durerile morții și a intrat în înviere; El a devenit chiar înviere, căci El este învierea și viața.

Când Cristos a fost înviat de Dumnezeu, sentimentele bruște și ascuțite de durere sau suferință emoțională sau agonia morții au încetat! Amin! De multe ori, în experiența noastră, s-ar putea să nu ne simțim atât de încântați sau bucuroși, deoarece nu suntem plini de viață tot timpul.

Dar indiferent cum ne simțim, nu putem să stăm cu sentimentele noastre; suntem de acord cu faptul că Cristosul din noi nu poate fi ținut de moarte, ci mai degrabă, El este în înviere! Slavă Domnului!

În Apoc. 1:18 Domnul Isus este prezentat ca fiind Cel viu; El a murit și iată că El trăiește în vecii vecilor. Putem fi siguri de prezența Sa în duhul nostru tot timpul, deoarece El trăiește pentru totdeauna în duhul nostru. Slavă Domnului!

În 2 Cor. 1:8-9 Pavel vorbește despre necazul care l-a atins pe el și pe colaboratorii săi în Asia; a spus că erau împovărați în mod excesiv, peste puterea lor. Putem depune mărturie că uneori ne-am aflat într-un mediu sau într-o situație în care am simțit că este mai presus de puterea noastră să răzbim. În astfel de situații, avem nevoie de Cristos ca puterea noastră de înviere.

Pavel a mărturisit că ei au disperați chiar să trăiască; disperarea este mai rea decât depresia, deoarece indică faptul că ei și-au pierdut orice speranță și au fost biruiți de un sentiment de inutilitate sau de înfrângere. Atât el, cât și conlucrătorii săi au avut în ei înșiși răspunsul morții, astfel încât să nu își întemeieze încrederea în ei înșiși, ci pe Dumnezeu, care înviează morții.

Este ușor să spunem că ne încredem în Dumnezeu, dar când vine vorba de anumite situații în care nu vedem nicio modalitate de a scăpa sau de a ne îmbunătăți mediul, trebuie să învățăm să ne încredem în Dumnezeu care înviează morții.

După cum 2 Cor. 4:16 spune: De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuși omul nostru dinăuntru se înnoiește din zi în zi. Amin! Putem mărturisi că omul nostru exterior se mistuiește și dorim să cooperăm cu Domnul pentru ca omul nostru interior să fie înnoit.

Omul nostru exterior este compus din sufletul nostru ca persoană și carnea noastră ca organ al său; omul nostru interior este compus din duhul nostru ca persoană, cu sufletul nostru ca organ.

Fie ca toți să-L cunoaștem și să Îl savurăm pe Dumnezeu ca Dumnezeul învierii, exersându-ne duhul pentru a savura Duhul realității în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să putem fi înnoiți în interior și făcuți la fel ca Cristos în toate modurile posibile.

Să vedem adevărul dezvăluit cu privire la învierea lui Cristos: cele trei lucruri majore care s-au întâmplat în învierea Sa

Îl putem experimenta, savura și exprima pe Cristos ca înviere (Ioan 11:25). Pentru a trăi în înviere, trebuie mai întâi să vedem adevărul descoperit despre învierea lui Cristos. Învierea urmează după moarte; de exemplu, s-ar putea să nu știm ce fel de semințe avem în mână, dar dacă îl punem în pământ și mor și apoi cresc în înviere, vom ști.

Cristos a ieșit din sămânța lui David după carne și a fost desemnat Fiul lui Dumnezeu cu putere în înviere (Rom. 1:3-4). El a ieşit din moarte şi a fost desemnat, marcat, să fie Fiul lui Dumnezeu, chiar Fiul întâi născut al lui Dumnezeu.

Înainte de a putea trăi în înviere, trebuie să vedem mai întâi adevărul descoperit despre învierea lui Cristos. Cristos nu a fost doar înviat din morți de către Tatăl; au fost trei lucruri minunate care s-au întâmplat la învierea lui Cristos. Învierea însăși este uimitoare, căci un om a înviat din morți pentru a trăi veșnic; dar au fost trei lucruri majore care au avut loc în învierea Sa.

În primul rând, Cristos în umanitatea Sa a fost născut de Dumnezeu în învierea Sa pentru a fi Fiul întâi născut al lui Dumnezeu (Fapte 13:33; Rom. 8:29). El a fost Singurul Fiu născut al lui Dumnezeu din veșnicie în veșnicie, dar în învierea Sa, Cristos în umanitatea Sa a fost născut pentru a fi Fiul întâi născut al lui Dumnezeu.

El nu era Fiul lui Dumnezeu în umanitatea Sa; prin încarnare, El s-a îmbrăcat cu umanitate, iar în partea Sa umană El nu a fost fiul lui Dumnezeu.

Prin urmare, El a fost desemnat să fie Fiul întâi născut al lui Dumnezeu în umanitatea Sa; acesta este primul element major al adevărului dezvelit al învierii lui Cristos. Acum El este Fiul întâi născut al lui Dumnezeu și noi suntem conformați chipului Său.

În al doilea rând, toți credincioșii în Cristos au fost regenerați de Dumnezeu Tatăl prin învierea lui Cristos pentru a produce biserica în calitate de Trup, reproducerea Sa (1 Petru 1:3; Ioan 12:24; 1 Corinteni 10:17).

Nu numai că Cristos a fost născut de Dumnezeu pentru a fi Fiul Său întâi născut, dar noi toți, în calitate de credincioși în Cristos, am fost regenerați în același timp în învierea lui Cristos pentru a fi mulți fii ai lui Dumnezeu. Slavă Domnului!

El a căzut în pământ ca un singur bob de grâu și, în învierea Sa, au fost produse multe boabe! Noi, credincioșii în Cristos, nu suntem doar creștini, cei care cred în Cristos și sunt mântuiți; suntem fii ai lui Dumnezeu, născuți din Dumnezeu, pentru a fi mulți copii ai lui Dumnezeu, avându-l pe Cristos ca frate geamăn și frate mai mare. Ce minunat!

Suntem mulți fii ai lui Dumnezeu pentru a fi multele membre ale Trupului lui Cristos pentru ca El să aibă o expresie corporativă.

Cristos este Capul, noi suntem Trupul și împreună suntem expresia corporativă a lui Dumnezeu în carne. În învierea lui Cristos, a avut loc o mare naștere: Cristos ca Fiu Întâi născut și noi, ca mulți fii, am fost născuți de Dumnezeu în învierea lui Cristos. Aleluia!

În al treilea rând, Cristos ca ultimul Adam a devenit un Duh dătător de viață (1 Cor. 15:45). Extraordinar! El a fost transfigurat pentru a fi un Duh care dă viață. El era carne, dar această carne a devenit Duh; El a fost transfigurat într-o altă formă.

Când S-a întors la ucenicii Săi, El a apărut pur și simplu printre ei într-o cameră încuiată, iar ei au putut să-I atingă carnea și să vadă locul în care au fost băgate cuiele în mâinile și picioarele Lui. El are acum un corp spiritual, care este atât carne, cât și Duh. Nu putem înțelege asta, dar asta s-a întâmplat. Și acesta este un Duh dătător de viață! Aleluia!

Fără aceste elemente majore ale învierii Domnului (Fiul întâi născut ca fiind Capul Trupului, mulți fii ai lui Dumnezeu ca membri ai Trupului și Duhul ca esență și realitate a Trupului), nu ar exista nici o biserică, nici Trup al lui Cristos și nici o economie a lui Dumnezeu (Col. 1:18; 1 Cor. 12:12; Efes. 4:4).

De fapt, fără învierea lui Cristos și fără cele trei lucruri majore care s-au întâmplat în ea, nu putem avea o viață de creștin, nu poate exista nici o biserică și nu există Trup al lui Cristos sau economia lui Dumnezeu.

Învierea lui Cristos este foarte semnificativă. El nu numai că a înviat din morți, ci și mai mult, El a fost născut pentru a fi Fiul întâi născut al lui Dumnezeu, ne-a regenerat pentru Trupul Său și El a devenit un Duh dătător de viață. Prin învierea Domnului, El a devenit Capul Trupului, noi am devenit multele membre ale Trupului și El este esența Trupului, fiind Duhul dătător de viață în duhul nostru. Slavă Domnului!

Doamne Isuse, vrem să-L trăim, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos ca înviere astăzi. Dezvăluie-ne pentru a vedea adevărul despre învierea lui Cristos, astfel încât să putem realiza cele trei lucruri majore care au avut loc în această minunată înviere! Aleluia, Cristos nu doar a fost înviat de Dumnezeu, ci chiar mai mult, El a fost născut de Dumnezeu în învierea Sa pentru a fi Fiul întâi născut al lui Dumnezeu! Slavă Domnului, Isus Cristos a fost desemnat Fiul lui Dumnezeu cu putere în învierea Sa! Mulțumim, Doamne, noi, în calitate de credincioși în Cristos, am fost regenerați de Dumnezeu Tatăl prin învierea lui Cristos pentru producerea bisericii! Aleluia, cu toții am fost regenerați în învierea lui Cristos pentru a fi mulți fii ai lui Dumnezeu și multe membre ale Trupului lui Cristos! Amin, Doamne, să vedem că în învierea Ta ai devenit un Duh dătător de viață pentru a ne împărtăși din viața lui Dumnezeu în noi și a fi esența și realitatea Trupului lui Cristos! Aleluia pentru învierea lui Cristos!

Trăim în duhul nostru pentru a savura Duhul realității ca realitate a Dumnezeului Triunic, a învierii și a Trupului lui Cristos

Biblia este clară cu privire la cele trei lucruri majore care au avut loc în învierea lui Cristos și, de asemenea, ne spune cum putem savura sau participa la aceste lucruri: este prin intermediul Duhului realității. Duhul de astăzi este realitatea Dumnezeului Triunic, realitatea învierii și realitatea Trupului lui Cristos.

Cum Îl putem savura pe Dumnezeul Triunic? Cum putem savura și experimenta învierea lui Cristos? Cum putem trăi în Trupul lui Cristos ca membre ale Trupului? Toate acestea au de-a face cu Duhul realității.

Realitatea Dumnezeului Triunic, a învierii și a Trupului lui Cristos sunt toate în Duhul realității, care Cristos a devenit prin învierea Sa (Ioan 14:17; 15:26; 16:13; 1 Ioan 5:6). Realitatea învierii este Cristos ca Duh dătător de viață (Ioan 11:25; 20:22; 1 Cor. 15:45).

Tot ceea ce Dumnezeul Triunic are și este, tot ceea ce El a făcut și a realizat și toate atributele Sale minunate care pot fi comunicate omului sunt în Duhul realității. Realitatea morții și învierii prin care a trecut Dumnezeu în Cristos se află în acest Duh al realității.

Duhul realității a fost promis de Domnul Isus ucenicilor Săi când era pe pământ; El a promis că va merge la Tatăl prin moarte și, în învierea Sa, Se va întoarce la ei ca un alt Mângâietor, Duhul realității, pentru a fi cu ei și în ei.

Acest Duh ne călăuzește în toată realitatea a ceea ce este Dumnezeu, făcându-L real pentru noi. Duhul realității face ca totul din Dumnezeul Triunic procesat să devină realitate pentru noi în Trupul lui Cristos (Ioan 16:13-15). Tot ceea ce este Dumnezeul Triunic – sfințenia, dreptatea, viața, lumina, puterea, harul, bucuria și toate atributele divine – sunt realizate de noi în Duhul realității din duhul nostru.

Aceste atribute divine ale Dumnezeului Triunic sunt făcute reale pentru noi în Trupul lui Cristos pentru a fi atributele reale ale Trupului lui Cristos (Rom. 15:16; 14:17; Efes. 3:16). Trupul lui Cristos are atributele lui Dumnezeu transmise continuu în el prin intermediul Duhului realității, iar atunci când trăim în duhul nostru, putem avea atributele divine exprimate prin noi! Aleluia!

Atâta timp cât rămânem în biserică ca Trup al lui Cristos și ne exersăm duhul, trăim în duhul nostru și umblăm conform duhului, Duhul realității se aplică nouă și aduce în noi atributele divine ale lui Dumnezeu pentru a le face virtuțile noastre. Slavă Domnului!

Mai mult decât atât, tot ceea ce Dumnezeul Triunic a experimentat în încarnarea, viața umană, crucificarea și învierea lui Cristos sunt realizate de acest Duh al realității ca fiind experiențele reale ale Trupului lui Cristos. Astăzi, noi, ca membre ale Trupului lui Cristos, Îl putem experimenta pe Cristos în încarnarea Sa, viața umană, crucificarea, învierea și înălțarea Sa prin simpla întoarcere la duhul nostru și trăirea în duhul nostru contopit.

Când ni s-au întâmplat lucruri negative, le putem trata pur și simplu prin capacitatea morții lui Cristos în duhul nostru. Când suntem maltratați de alții și suntem pe cale de a ne supărăm, vom putea să nu ne pierdem cumpătul, să nu învinovățim pe alții sau să-i mustrăm pentru că moartea lui Cristos sunt făcute reale în noi prin Duhul realității.

Mai mult, îi putem ierta pe alții și îi putem iubi pentru că Duhul realității din duhul nostru ne aplică învierea lui Cristos cu puterea sa. Slavă Domnului! În situațiile noastre practice, zilnice, Duhul realității ne face real pentru noi, membrele Trupului lui Cristos, tot ceea ce este Dumnezeu, tot ceea ce are El și toate procesele prin care a trecut cu eficiența lor.

Tot ce trebuie să facem este să ne întoarcem la duhul nostru și să umblăm conform duhului, pentru că Duhul realității este unit cu duhul nostru ca un singur duh (Romani 8:9-11; 1 Cor. 6:17).

Suntem un singur duh cu Domnul și, atunci când ne exersăm să ne îndreptăm întreaga ființă către acest duh contopit, să ne fixăm mintea asupra duhului nostru (Romani 8:6) și să trăim conform duhului (v. 4), suntem capabili să trăim Trupul lui Cristos și să devenim expresia corporativă a lui Dumnezeu (Efeseni 1:23). Aleluia!

Fără Duh, nu există nici Trup al lui Cristos, nici biserică (Efeseni 4:4); când suntem în duhul nostru, când trăim în duhul contopit, suntem biserica, Trupul lui Cristos și Îl exprimăm pe Cristos în mod colectiv în viața noastră de zi cu zi.

Doamne Isuse, ne întoarcem la duhul nostru pentru a savura Duhul realității ca realitate a Dumnezeului Triunic, realitatea învierii și realitatea Trupului lui Cristos! Aleluia, Duhul realității este astăzi cu duhul nostru și suntem un singur duh cu Domnul! Slavă Domnului, toate atributele lui Dumnezeu sunt acum făcute reale pentru noi și aplicate nouă prin Duhul realității în duhul nostru! Amin, Doamne, fie ca noi să vedem acest secret de a trăi conform duhului, astfel încât Duhul realității să se aplice și să facă real pentru noi tot ceea ce este Dumnezeu, tot ceea ce are și toate procesele prin care a trecut. O, Doamne Isuse! Vrem să vorbim, să facem lucruri, să-i tratăm pe alții și să tratăm toate problemele conform duhului nostru contopit. Vrem să trăim în duhul nostru unit cu Tine, astfel încât să putem trăi în Trupul lui Cristos și să devenim expresia corporativă a lui Dumnezeu! Fie ca toți să trăim în duhul nostru, astfel încât Duhul realității Dumnezeului Triunic să devină realitatea Trupului lui Cristos pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Live in Spirit to Enjoy the Spirit as the Reality of God, Resurrection, and the Body, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 9 (Cristos ca fiind învierea și bobul de grâu) ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos vorbește pentru Dumnezeu, fiind scara care Îl unește pe Dumnezeu cu omul pentru clădirea lui Dumnezeu

15/03/2025 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Cristos vorbește pentru Dumnezeu fiind scara care unește Dumnezeu și om pentru clădirea lui Dumnezeu; El este scara cerească instalată în duhul nostru pentru a ne face una cu Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu astăzi.

Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu, vorbește pentru Dumnezeu prin faptul că a devenit scara care aduce cerul (Dumnezeu) pe pământ (om) și unește pământul (omul) cu cerul (Dumnezeu) ca unul singur pentru clădirea lui Dumnezeu; astăzi Dumnezeu introduce pentru a câștiga clădirea Sa, biserica Sa zidită, pentru ca Domnul să se întoarcă curând. Amin!

Săptămâna aceasta am savurat faptul că Cristos este Cuvântul Dumnezeu, așa cum se vede în Ioan capitolul 1. Dacă citim primul capitol al Evangheliei după Ioan și avem lumina Domnului strălucind asupra noastră, punând ochelarii economiei lui Dumnezeu în timp ce o citim, ne vom da seama că există cinci evenimente majore care au avut loc în univers și toate acestea sunt menționate sau implicate în acest capitol.

Ca prolog la Evanghelia după Ioan, Ioan 1 este un rezumat al istoriei Dumnezeului Triunic călător ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu în eternitatea trecută, pe puntea timpului și, în cele din urmă, ieșind din timp în eternitate. Aleluia!

În primul rând, îl avem pe Dumnezeu Însuși creând toate lucrurile; în Ioan 1 ni se spune că toate lucrurile au fost create prin Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu și El este Cel care ține și susține toate lucrurile. Aleluia!

Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu a creat toate lucrurile și chiar mai mult, în al doilea eveniment major din univers, Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu s-a făcut carne. Încarnea este al doilea mare eveniment; Cuvântul S-a făcut carne (Ioan 1:14) și a locuit printre noi, plin de har și realitate.

Cât de uimitor este să vezi că Dumnezeu Însuși, în calitate de Cuvânt, S-a făcut carne și El a locuit printre noi pentru a-L exprima pe Dumnezeu într-un fel minunat, chiar pentru a da har peste har omului. Amin!

Apoi, al treilea eveniment major este răscumpărarea; la sfârșitul vieții Sale umane pe pământ, Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu a vorbit pentru Dumnezeu murind pe cruce pentru a realiza o răscumpărare atotinclusivă.

El a fost Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii, așa cum este menționat de Ioan Botezătorul în Ioan 1:29. Aleluia, crezând în Cristos ca Miel al lui Dumnezeu, suntem răscumpărați prin credință și suntem mântuiți! Slavă Domnului!

Mai mult, al patrulea eveniment major din istoria universului este acela că Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu, care S-a făcut carne și a murit pe cruce, a înviat pentru a fi un Duh dătător de viață, chiar și pentru a fi Duhul care unge, menționat în v. 32.

Duhul care se coboară asupra lui Cristos ca un porumbel este un tip reprezentativ al Duhului pe care Cristos trebuia să devină (7:39), Duh care este Duhul realității (15:16), chiar Duhul care dă viață (1 Cor. 15:45). Acesta este Duhul ungător pentru a unge poporul lui Dumnezeu pentru regenerarea, transformarea și clădirea lor. Aleluia!

În acest articol, dorim să vedem ultimul eveniment major care va avea loc în univers în curând, și anume zidirea poporului lui Dumnezeu în Cristos pentru ca El să obțină o biserică zidită care se finalizează în Noul Ierusalim, așa cum este indicat de Ioan 1:51.

Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu vorbește pentru Dumnezeu prin faptul că a devenit scara care aduce pe Dumnezeu la om și îl unește pe om cu Dumnezeu ca unul singur pentru clădirea lui Dumnezeu

În Ioan 1:51, Domnul Isus i-a spus lui Natanael: „Adevărat, adevărat îți spun că vei vedea cerul deschis și îngerii lui Dumnezeu urcând și coborând asupra Fiului Omului. Aleluia! Nu știm care a fost contextul, adică ce făcea Natanael sub smochin, dar Domnul i-a spus că este un om fără viclenie, iar apoi Natanael a exclamat: Rabbi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu. Tu ești regele lui Israel!

La aceasta, Domnul a răspuns: Vei vedea cerul deschis și îngerii lui Dumnezeu urcând și coborând asupra Fiului Omului. La ce se referă asta? Trebuie să se refere la visul lui Iacov din Gen. 28; când fugea de fratele său, a ajuns într-un loc oarecare unde a luat o piatră și a făcut din ea pernă, iar noaptea a avut un vis.

El a visat că pe pământ era o scară care ajungea la cer, iar pe scară, îngerii lui Dumnezeu urcau și coborau. Când s-a trezit, a spus: Acesta este un loc minunat, acesta este casa lui Dumnezeu; așa că a pus numele acelui loc, Betel, și a luat perna de piatră și a făcut un stâlp de piatră, turnând ulei peste el.

Care este înțelesul acestui lucru, care este legătura cu Cristos și cum putem noi ca creștini să experimentăm acest lucru? Ioan 1:51 este împlinirea lui Geneza 28:11-22 și ne arată pe Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu care vorbește pentru Dumnezeu prin faptul că a devenit scara care aduce cerul pe pământ și unește pământul cu cerul ca unul singur pentru clădirea lui Dumnezeu.

Cristos este scara cerească stabilită pe pământ pentru a-L aduce pe Dumnezeu la om și pentru a-l uni pe om cu Dumnezeu ca unul singur pentru clădirea lui Dumnezeu. Aleluia!

Acesta este un vis pe care l-a avut Iacov, care s-a împlinit în Domnul Isus, iar noi suntem în împlinirea acelui vis. Principiul unui vis este că ți se întâmplă ceva imposibil; când te trezești, ești fie fericit, fie trist că visul s-a încheiat, căci un vis este ceva imposibil, dar ți se întâmplă.

De exemplu, când am fost mântuiți, am fost ca într-un vis, pentru că am crezut că este imposibil să fim mântuiți, iar când am intrat în viața de biserică, din nou, am simțit că a fost ca un vis, căci aici îl avem pe Dumnezeu contopit cu omul și pe Dumnezeu savurat de om!

Piatra care a fost o pernă și a devenit un stâlp Îl semnifică pe Cristos care a fost introdus în noi și pe care ne sprijinim devenind materialul și suportul pentru clădirea lui Dumnezeu, casa lui Dumnezeu. Amin!

Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu, vorbește pentru Dumnezeu prin faptul că a devenit scara care Îl aduce pe Dumnezeu la om și îl unește pe om cu Dumnezeu ca unul singur pentru clădirea lui Dumnezeu. Aleluia!

Când L-am primit pe Cristos ca viață și totul, El a devenit scara cerească stabilită în duhul nostru pentru a-L aduce pe Dumnezeu la om și pe om la Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu. Aleluia!

Cristos, fiind scara cerească la Betel, ne vorbește despre cum dorește Dumnezeu să aibă o casă pe pământ. Dumnezeu dorește să câștige nu doar un grup de oameni care au viața și natura Sa, ci și mai mult, o casă, o persoană corporativă zidită.

El vrea să dobândească o casă constituită cu aleșii Săi răscumpărați și transformați, astfel încât El să poată aduce cerul pe pământ și să unească pământul cu cerul, pentru a-i face pe cei doi să fie unul pentru eternitate!

Aleluia, ori de câte ori suntem în duhul nostru, suntem în casa lui Dumnezeu și suntem în clădirea lui Dumnezeu cu omul!

Trebuie să vedem că, în primul rând, Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu vorbește pentru Dumnezeu în crearea tuturor lucrurilor, în încarnarea Sa, în răscumpărarea Sa și în faptul că a devenit Duhul ungător. Ca Duh care unge, El vine în noi pentru a ne regenera și a ne transforma și, de asemenea, ne zidește împreună cu alți credincioși transformați în Cristos.

Putem fi într-una din aceste trei situații: putem fi un om creat care trebuie regenerat, un om regenerat, care este destul de natural și trebuie transformat, sau un om transformat, care este încă separat și individualist, care trebuie să fie unit cu ceilalți, zidit împreună.

În primul rând, trebuie să fim regenerați, apoi trebuie să fim transformați și, în sfârșit, trebuie să fim uniți pentru clădirea lui Dumnezeu. Mulțumim Domnului că El este în noi ca Duhul care face o lucrare de transformare și zidire în noi. Amin!

Zi de zi Cristos, ca Duh, este Duhul dătător de viață, care vorbește în noi, ne mustră, atinge inima și conștiința noastră și Îl introduce pe Dumnezeu în noi. Pe măsură ce rămânem în proces de transformare, suntem, de asemenea, zidiți împreună în clădirea lui Dumnezeu pentru a fi casa lui Dumnezeu.

Fie ca noi toți să ne întoarcem zi de zi către duhul nostru, astfel încât să fim zidiți împreună ca fiind biserica, locașul lui Dumnezeu, pentru a fi locuința lui Dumnezeu pe pământ!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit în noi ca scară cerească pentru a-L aduce pe Dumnezeu la om și pe om la Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu! Aleluia, Cristos este scara stabilită în duhul nostru pentru a uni cerul cu pământul și pământul cu cerul, pentru a aduce cerul pe pământ și pentru a ne face să trăim o viață cerească pe pământ! Amin, Doamne, ne deschidem Ție astăzi. Ne exersăm duhul pentru a trăi un singur duh cu Tine. Mulțumim că ești Cuvântul lui Dumnezeu care vorbește pentru Dumnezeu, prin faptul că ai devenit scara care aduce cerul pe pământ și unește pământul cu cerul ca unul singur pentru clădirea lui Dumnezeu! Aleluia, în duhul nostru suntem una cu Dumnezeu, uniți cu El în Cristos ca scară cerească, pentru a fi clădirea lui Dumnezeu! Amin, Doamne, ne exersăm duhul și vrem să rămânem în procesul de transformare și de zidire pentru ca astăzi să fim locuința Ta zidită în duh! Vrem să trăim o viață pentru dorința inimii Tale, pentru biserică în calitate de casă a lui Dumnezeu pe pământ!

Ne întoarcem spre duhul nostru și trăim în duh pentru a-L experimenta pe Cristos ca scară cerească pentru clădirea lui Dumnezeu, Biserica, finalizat în Noul Ierusalim

Visul lui Iacov din Geneza 28:12 este o revelație a lui Cristos, pentru că Cristos este realitatea scării pe care Iacov a văzut-o la Betel, casa lui Dumnezeu (Ioan 1:51). Iar astăzi Cristos este în duhul nostru; Domnul este cu duhul nostru (2 Tim. 4:22), iar când ne întoarcem către duhul nostru, îl atingem pe Cristos ca scară cerească pentru ca Dumnezeu să fie adus în om și omul să fie adus în Dumnezeu ca unul pentru clădirea lui Dumnezeu.

La Betel, casa lui Dumnezeu, locuința lui Dumnezeu, care este poarta cerului, Cristos este scara care unește pământul cu cerul și aduce cerul pe pământ. Cheia este duhul nostru; ori de câte ori ne întoarcem către duhul nostru, îl trăim pe Cristos ca fiind scara care îl aduce pe Dumnezeu la noi și pe noi la Dumnezeu. Amin!

Duhul nostru regenerat de astăzi este locuința lui Dumnezeu pe pământ (Efeseni 2:22). Duhul nostru este baza de pe pământ unde a fost așezat Cristos ca scară cerească. Dacă vedem asta, ne vom da seama că ceea ce a visat Iacov în Geneza 28 și ceea ce a spus Domnul în Ioan 1:51 poate fi experimentat de noi astăzi într-un mod simplu, prin faptul că ne întoarcem către duhul nostru.

Când ne întoarcem către duhul nostru chemând numele Domnului, îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos ca pe scara cerească și Îl savurăm pe Dumnezeu, iar Dumnezeu ne infuzează mai mult cu Sine Însuși.

Cât de uimitor este că noi, credincioșii în Cristos, Îl avem pe Cristos ca scară cerească așezată în duhul nostru pentru a-L aduce pe Dumnezeu în om și pe om în Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu! Amin!

Nu numai că am fost creați de Dumnezeu, răscumpărați de Cristos și regenerați de Duhul, ci chiar mai mult, suntem în proces de a fi transformați și zidiți împreună pentru a fi casa lui Dumnezeu, locuința lui Dumnezeu pe pământ!

Pe măsură ce ne întoarcem către duhul nostru și trăim în duhul nostru, îl experimentăm pe Cristos ca scara cerească pentru clădirea lui Dumnezeu, biserica în calitate de Trupul lui Cristos astăzi care se finalizează în Noul Ierusalim. Amin!

Fie ca noi să exersăm zilnic să ne fixăm mintea asupra duhului nostru (Romani 8:6) și să umblăm după Duhul (Rom. 8:4; Gal. 5:16, 25), astfel încât să-L putem experimenta pe Cristos ca scara cerească!

Pe măsură ce ne întoarcem către duhul nostru și trăim în duhul nostru, savurăm faptul de a fi uniți cu Domnul ca un singur duh, iar Dumnezeu Se introduce pe Sine în noi încetul cu încetul, făcându-ne să trăim o viață cerească pe pământ pentru clădirea lui Dumnezeu. Amin!

Rezultatul lui Cristos ca scară cerească este clădirea lui Dumnezeu – Betel, biserica, Trupul lui Cristos în acest veac. Pentru eternitate, finalizarea lui Cristos ca scară cerească este Noul Ierusalim.

Astăzi, în epoca bisericii, trebuie să-L savurăm și să-L experimentăm pe Cristos ca scara cerească, divină și mistică în duhul nostru care ne unește cu Dumnezeu, scara care Îl aduce pe Dumnezeu în Dumnezeu și ne aduce în Dumnezeu.

Pe măsură ce-L savurăm și experimentăm pe Cristos ca scară cerească, Dumnezeu este adus în noi și suntem aduși în Dumnezeu și devenim la fel ca Dumnezeu în viață și în natură, dar nu în Dumnezeire. Amin! Aceasta este Betel, casa lui Dumnezeu.

Rezultatul experienței noastre despre Cristos ca scară cerească este că devenim clădirea lui Dumnezeu, casa Lui pe pământ, biserica în calitate de Trup al lui Cristos, care se finalizează în Noul Ierusalim pentru eternitate. Slavă Domnului!

Mai ales că trăim la sfârșitul acestui veac, ceea ce are nevoie Domnul este o zidire solidă a căutătorilor Săi; când El își câștigă clădirea, El se poate întoarce. Când Domnul câștigă o clădire solidă a celor care-L caută, El va avea o o piatră de pus piciorul, un cap de pod, pentru ca El să vină și să ia pământul, pentru că El are o locuință reciprocă atât pentru Dumnezeu, cât și pentru om.

El vrea să câștige aceasta, contopirea divinității cu umanitatea și a umanității cu divinitatea pentru veșnicie! Amin! Clădirea lui Dumnezeu va fi împlinirea supremă a visului lui Iacov și, de asemenea, a planului etern al lui Dumnezeu.

Când Dumnezeu va dobândi zidirea Sa pe pământ, puntea timpului va fi încheiată și veșnicia binecuvântată va fi introdusă înăuntru. Astăzi vrem să trăim pentru acea clădire și chiar să fim acea clădire, astfel încât să putem grăbi întoarcerea Domnului.

Doamne Isuse, alegem să ne întoarcem la duhul nostru pentru a-L experimenta pe Cristos ca scara cerească stabilită în duhul nostru, care îl aduce pe Dumnezeu la noi și pe noi la Dumnezeu! Amin, Doamne, ne întoarcem către duhul nostru și vrem să trăim în duhul nostru astăzi. Ne fixăm mintea pe duhul nostru contopit. Saturează-ne și pătrunde-ne mai mult cu Tine însuți pentru clădirea lui Dumnezeu. Zidește-te pe Tine însuți în noi și zidește-ne pe noi în Dumnezeu. Amin, Doamne Isuse, vrem să Te experimentăm și să Te savurăm ca scara cerească așezată în duhul nostru, astfel încât să putem fi parte din clădirea lui Dumnezeu, biserica în calitate de Trup al lui Cristos care se finalizează în Noul Ierusalim! Amin, Doamne Isuse, câștigă o clădire solidă a căutărilor Tăi! Câștigă o o piatră de pus piciorul, un cap de pod, pentru ca Tu să iei pământul! Câștigă locuința reciprocă atât pentru Dumnezeu, cât și pentru om! Contopește-Te mai mult cu noi astăzi! Vrem să trăim un singur duh cu Tine pentru clădirea Ta astăzi. Vrem să fim clădirea ta astăzi! Amin, Doamne Isuse, zidește-Te pe Tine însuți în noi și zidește-ne pe noi în Tine astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ Speaks for God by being the Ladder joining God and Man for God’s Building, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 6 (Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu) ziua 6, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos vorbește pentru Dumnezeu prin creația Sa pentru a-Și exprima caracteristicile divine

10/03/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu vorbește pentru Dumnezeu prin creația Sa; El a creat toate lucrurile, toate lucrurile au luat ființă prin El și Cristos, ca Cuvântul lui Dumnezeu, vorbește pentru Dumnezeu prin intermediul creației Sale. Amin!

Cristos este Cuvântul lui Dumnezeu. La început, era Cuvântul, Cuvântul era cu Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu (Ioan 1:1). Este foarte interesant să vedem că Cristos este Cuvântul lui Dumnezeu, căci cuvintele noastre ne exprimă, ne definesc și ne explică; în mod similar, Cristos îl exprimă, îl definește și îl explică pe Dumnezeu.

Dumnezeu este invizibil și intangibil și locuiește într-o lumină de neapropiat; cu toate acestea, Cristos a venit ca Cuvânt al lui Dumnezeu pentru a-L explica, defini și exprima pe Dumnezeu. Când Îl căutăm pe Dumnezeu, Îl găsim pe Cristos, pentru că Cristos Îl face pe Dumnezeu real pentru noi.

Ca Cuvânt al lui Dumnezeu, Cristos vorbește pentru Dumnezeu pentru a-L face pe Dumnezeu real și accesibil pentru noi. Când întâlnim pe cineva și nu vorbim deloc cu el, nu au de unde să știe cine suntem, care sunt sentimentele noastre și care este situația noastră. Dar când vorbim cu el, și cu cât vorbim mai mult, el ajunge să ne cunoască.

Cu cât venim mai mult la Domnul Isus în Cuvântul Său, cu atât ne deschidem mai mult către El în timp ce citim Biblia și citim cu rugăciune cuvântul Său și cu atât mai mult Îl cunoaștem pe Dumnezeu.

Cristos nu a venit să spună propriile Sale cuvinte, ci cuvintele lui Dumnezeu și nu a venit să facă voia Sa, ci voia lui Dumnezeu. În tot ceea ce a făcut și a spus, în tot ceea ce a lucrat, Cristos L-a exprimat pe Dumnezeu. Când îl vezi pe Cristos, îl vezi pe Dumnezeu, iar când îl auzi pe Cristos, îl auzi pe Dumnezeu.

Cristos a fost atât de una cu Dumnezeu, încât cel puțin de două ori separate Tatăl a mărturisit din ceruri că acesta, Cristos, este Fiul Său Preaiubit și toți ar trebui să-L asculte.

Noi, credincioșii în Cristos, trebuie să venim la Domnul Isus în cuvântul Său pentru a-L savura, a-L cunoaște și a ne împărtăși cu El; când ne deschidem Domnului când venim la cuvântul Său, îl cunoaștem pe Dumnezeu și Îl savurăm pe Dumnezeu.

Trebuie să luăm cuvântul lui Dumnezeu nu numai ca logos, cuvântul scris, ci și mai mult ca rhema, cuvântul instantaneu, rostit, viu al lui Dumnezeu. Când ne exersăm duhul asupra cuvântului lui Dumnezeu, Domnul are o cale de a face cuvântul Său să fie viu pentru noi.

Când spunem Amin cuvântului Său, cuvântul Său ne vorbește, strălucește asupra noastră și devine viu și aplicabil nouă. Cuvântul scris al lui Dumnezeu trebuie să devină cuvântul viu al lui Dumnezeu pentru a fi aplicat ființei noastre în viața noastră de zi cu zi.

În felul acesta Îl cunoaștem pe Dumnezeu nu numai în litere sau după doctrină, ci și mai mult, Îl cunoaștem în viață, într-un mod viu, chiar și într-un mod practic. Fie ca noi să fim asemenea persoane astăzi; ne putem oferi să petrecem timp cu Domnul în cuvântul Său, astfel încât să-L putem cunoaşte pe Domnul într-un mod intim, personal şi viu.

Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu vorbește pentru Dumnezeu prin creația Sa pentru a-L exprima și a-L manifesta pe Dumnezeu

Ioan 1:3 spune că toate lucrurile au luat ființă prin Cristos și, în afară de Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu, nici un lucru nu a luat ființă. Amin! Când spunem că Cristos este Cuvântul lui Dumnezeu pentru a-L exprima pe Dumnezeu, a-L explica pe Dumnezeu și a-L defini pe Dumnezeu, multe lucruri sunt implicate în acest lucru.

Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu vorbește în numele lui Dumnezeu prin crearea Sa a tuturor lucrurilor, pentru că chiar și în exterior putem vedea în creație că ea îl exprimă pe Dumnezeu și își manifestă caracteristicile.

Psa. 19:1-3 ne arată că cerurile vestesc gloria lui Dumnezeu și întinderea lor vestește lucrarea mâinilor Sale. Zi de zi revarsă cuvântul și noapte de noapte spune cunoașterea.

Dacă te uiți la zile și la nopți, nu există cuvinte sau vorbire, pentru că nu le poți auzi vocea, dar ele îl exprimă pe Dumnezeu și declară gloria lui Dumnezeu. Dacă te uiți la creația lui Dumnezeu, vei fi uimit; deși nu există cuvinte, pentru că cerurile și pământul nu vorbesc, totuși există o manifestare clară a caracteristicilor lui Dumnezeu în creația Sa.

Mijlocul prin care toate lucrurile au fost create este Cristos, iar Cristos este Cel care a creat toate lucrurile și chiar susține și susține toate lucrurile prin cuvântul puterii Sale. Dacă ne uităm la creație, nu putem decât să ne întrebăm cât de măreț este Dumnezeu.

Rom. 1:20 mai spune că lucrurile invizibile ale lui Dumnezeu, atât puterea Sa veșnică, cât și caracteristicile divine, au fost văzute clar de la crearea lumii, fiind percepute prin lucrurile făcute, astfel încât fiecare om să fie fără scuză.

Cu alte cuvinte, Dumnezeul invizibil este perceput prin intermediul creației Sale, pentru Cristos în calitate de Cuvântul lui Dumnezeu vorbește pentru Dumnezeu în creația Sa. Dacă ne uităm la creația minunată și acordăm atenție lucrurilor create, vedem ceva din Dumnezeu.

Atât puterea eternă a lui Dumnezeu, cât și caracteristicile Sale divine sunt exprimate în creație. Puterea și caracteristicile lui divine exprimă natura intrinsecă a lui Dumnezeu și se manifestă în creația lui Dumnezeu. Aleluia!

Toate lucrurile create de Dumnezeu mărturisesc despre El. Privim la ceruri, la întindere și suntem uimiți; cine ar fi putut crea asa ceva si cine poate susține toate acestea să existe în continuare?

Dacă ne uităm la copacii minunați, la pădurile și la toate animalele din ele, nu putem decât să fim uimiți și să realizăm că există un Creator. Faptul că toate lucrurile din acest univers funcționează corect, fără nici un haos, și că există o ordine adecvată în acest univers ne arată că Dumnezeul care a creat toate lucrurile este un Dumnezeu al ordinii.

Faptul că toate lucrurile create sunt frumoase și pline de viață ne arată că Dumnezeul care a creat toate lucrurile iubește lucrurile frumoase și este plin de viață. Când privim răsăritul și apusul, ne dăm seama că Dumnezeu există; chiar mai mult, Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu Îl exprimă pe Dumnezeu în creația Sa.

Creația vizibilă vorbește despre Dumnezeul invizibil. Creația vizibilă a luat ființă prin Cristos, care este Creatorul și mijlocul prin care toate lucrurile au fost create și toate lucrurile sunt ținute împreună de Cristos.

Toate lucrurile create ne arată că există un Dumnezeu care creează și vorbesc fără niciun cuvânt despre măreția, frumusețea și minunăția lui Dumnezeu.

Priviți doar stelele: deși sunt acolo sus, strălucind pe cer și deși încercăm să ne dăm seama care este numele lor, istoria lor, cum funcționează, etc., totuși Dumnezeu este Cel care le-a creat, iar stelele vorbesc despre Dumnezeu ca Creator.

Toată creația vorbește fără cuvinte despre Dumnezeul invizibil care a creat toate lucrurile, iar Cristos, ca Cuvânt al lui Dumnezeu, îl exprimă pe Dumnezeu prin creația Sa. Când vedem toate lucrurile create, nu avem nicio scuză să nu credem în Dumnezeu și să-L cunoaștem, pentru că creația Îl manifestă pe Dumnezeu și exprimă caracteristicile Sale divine și puterea Sa eternă.

Doamne Isuse, Te lăudăm că ești Cuvântul lui Dumnezeu care îl exprimă pe Dumnezeu în creație! Aleluia, toate lucrurile au luat ființă prin Cristos și, în afară de Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu, nici un lucru nu a luat ființă! Amin, Doamne, Te lăudăm pentru minunata Ta creație! Ce minunat, cerurile declară gloria lui Dumnezeu! Întinderea cerului proclamă lucrarea mâinilor lui Dumnezeu. Te lăudăm, Doamne Isuse, pentru că ești Cuvântul lui Dumnezeu pentru a-L exprima pe Dumnezeu chiar și prin creație. Cât de minunată este creația Ta și toate lucrurile create sunt atât de frumoase, ordonate și pline de viață! Amin, Doamne, puterea Ta eternă și caracteristicile divine se văd clar în crearea tuturor lucrurilor. Privim minunata Ta creație și ne închinăm Ție. Ce Dumnezeu uimitor avem! Mulțumim, Doamne Isuse, că ești Cuvântul lui Dumnezeu pentru a-L exprima pe Dumnezeu prin toate aceste lucruri create. Fie ca atât de mulți oameni astăzi să vadă creația și să creadă în Dumnezeu, având dorința de a-L cunoaște pe Dumnezeu în mod intim și personal!

Toată creația exprimă caracteristicile divine ale lui Dumnezeu, înțelepciunea Sa și puterea Sa divină

Când privim la lucrurile din creație, vom realiza că există un Dumnezeu. Așa cum casa în care ne aflăm exprimă designul arhitectului și abilitățile constructorului, tot așa creația pe care o vedem în jurul nostru exprimă proiectul lui Dumnezeu și abilitățile Sale de a face toate lucrurile.

Scaunul pe care stăm nu a luat ființă de la sine; mai degrabă, o persoană pricepută l-a proiectat și l-a făcut. În mod similar, creația pe care o vedem în jurul nostru exprimă caracteristicile divine ale lui Dumnezeu și înțelepciunea Sa, iar abilitățile și puterea Lui sunt făcute vizibile.

Creația vizibilă Îl manifestă și exprimă pe Dumnezeul invizibil. Psa. 19:1-3 indică faptul că lucrurile din cer și de pe pământ vorbesc zi și noapte despre existența lui Dumnezeu. Vorbirea lor este tăcută, fără cuvinte, dar transmite fapte adevărate și de încredere, care pot fi văzute.

Chiar și un grăunte de nisip, dacă ne uităm la el, sau o floare, deși este astăzi aici și mâine poate fi în altă parte, vorbesc despre un Dumnezeu creator. Este o prostie ca cineva să spună că nu există Dumnezeu, pentru că lucrurile create Îl exprimă clar.

Numai nebunul spune în inima lui că nu există Dumnezeu (Psalmul 14:1). Dumnezeu a lăsat pentru Sine mărturia – El dă ploaie din cer și anotimpuri roditoare (Fapte 14:15-17). De ce există o vară și o iarnă și de ce cresc plantele și pomii dau roade? Cine îi pune să facă asta?

Toată creația manifestă caracteristicile divine ale lui Dumnezeu, iar lucrurile create vorbesc despre puterea divină a lui Dumnezeu. Lucrurile pe care le mâncăm și le bem vorbesc despre un Dumnezeu care ne dă aceste lucruri.

Dumnezeul invizibil nu poate fi văzut cu ochii noștri fizici, dar Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu Îl exprimă pe Dumnezeu prin creație și Îl face cunoscut prin lucrurile create.

Noi, ființele umane, am învățat să semănăm și să culegem, pentru că există un sezon cald și unul rece; există legi precise în anotimpuri și nu putem decât să fim uimiți și să cooperăm cu ceea ce face Dumnezeu. Dacă ne uităm la lucrurile create în univers, ne dăm seama că totul este în ordine, totul funcționează minunat și totul este ținut în loc de Dumnezeu.

Lucrurile create exprimă și manifestă înțelepciunea lui Dumnezeu și Cristos este Cuvântul lui Dumnezeu care îl exprimă pe Dumnezeu prin creația Sa. Așa cum o navă cu aburi călătorește de-a lungul unei căi navigabile pentru că căpitanul o navighează, „mașina” universului funcționează conform legilor sale și funcționează conform programului, deoarece există un Dumnezeu care stăpânește asupra ei. Amin!

Așa cum o mașină funcționează conform unui program, deoarece există un operator care o conduce, toate lucrurile create sunt ținute de Cristos și operate de El pentru a-L exprima pe Dumnezeu și a-și manifesta caracteristicile divine. Aleluia!

Dumnezeu a făcut dintr-un singur neam de oameni să locuiască pe toată suprafața pământului, hotărând dinainte anotimpurile lor și hotarele locuinței lor, ca să-L caute pe Dumnezeu, dacă pot să bâjbească și să-L găsească (Fapte 17:26-27). Acest lucru este atât de adevărat.

Astăzi, atât de mulți oameni care nu se lasă distrași de toate știrile din lume de astăzi și de potopul de lucruri rele la care participă cu toții, când privesc la creația lui Dumnezeu, își dau seama că există un Dumnezeu.

Nu numai lucrurile create în exterior din univers, ci chiar și noi înșine, ca ființe umane, dacă ne uităm la felul în care suntem făcuți și cum funcționează corpul nostru uman, ne dăm seama că trebuie să existe un Dumnezeu. Oricât de mult încearcă oamenii să facă un robot care se comportă ca un om, este aproape imposibil; totuși aici suntem, ființe umane care pur și simplu funcționează și cresc și fac lucruri, iar Dumnezeu este Creatorul nostru.

Noi, ființele umane, Îl exprimăm pe Dumnezeu, pentru că suntem creați în exterior după chipul lui Dumnezeu pentru a-L exprima. Slavă Domnului! Noi, oamenii, suntem dovada existenței lui Dumnezeu, pentru că El a făcut dintr-unul singur fiecare națiune a omului.

Universul este minunat, mișcarea stelelor, a lunii, a fiului și a tuturor corpurilor cerești, toate lucrează împreună pentru a-L exprima pe Dumnezeu și a-L manifesta. Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu Îl exprimă pe Dumnezeu prin creație și există atât de multă înțelepciune și frumusețe exprimată de toate lucrurile create!

La ceea ce se face referire în Faptele apostolilor 14:15-17 și 17:24-29 servește aceluiași scop de a descoperi creația lui Cristos vorbind pentru Dumnezeu (vezi Evrei 11:3; 1:2; Col. 1:15-17; Hag. 2:7). Amin! Fie ca noi să fim cei care acordăm atenție creației lui Dumnezeu și ajungem să cunoaștem caracteristicile divine și puterea și designul divin, uitându-ne la lucrurile create de Dumnezeu.

Fie ca noi să privim creația lui Dumnezeu, să-L cunoaștem pe Dumnezeu într-un mod intim și personal și, atunci când vorbim cu alții, să folosim creația lui Dumnezeu pentru a le arăta caracteristicile divine ale lui Dumnezeu și puterea Sa divină cu înțelepciunea și planul Său minunat!

Doamne, Te lăudăm pentru creația Ta. Creația Ta minunată mărturisește pentru Tine și mărturisește caracteristicile divine și planul Tău minunat. Te lăudăm, Doamne, pentru ceea ce ești, ca fiind exprimat prin creația Ta! Pur și simplu credem că există un Dumnezeu și suntem uimiți de ceea ce ai făcut și faci în creația Ta. Numai Tu poți face ca „mașina” universului să funcționeze. Numai Tu poți ține toate lucrurile prin cuvântul puterii Tale. Îți mulțumim că ne-ai creat prin Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu. Aleluia, Dumnezeu a făcut dintr-un singur om fiecare națiune de oameni care să locuiască pe toată suprafața pământului și El a stabilit granițele locuinței fiecăruia și a stabilit anotimpurile. Amin, Doamne, Te căutăm, căci vrem să-L cunoaștem pe Cel care a făcut toate aceste lucruri. Bâjbâim după Tine ca să Te putem găsi. Dezvăluie-Te nouă și dezvăluie-Te multor oameni care văd minunata Ta creație! Aleluia pentru Cristos ca cuvânt al lui Dumnezeu care Îl exprimă pe Dumnezeu în creație!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ Speaks for God through His Creation to Express His Divine Characteristics, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 6 (Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu) ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să-L savurăm suficient pe Dumnezeu pentru a trăi în jubileu savurând libertate și odihnă

03/03/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Când Îl savurăm suficient pe Dumnezeu în epoca harului, vom trăi în jubileu și vom savura adevărata libertate și odihnă. Amin! Anul jubileului este epoca lui Cristos ca har distribuit în noi pentru savurarea noastră prin cuvintele Sale de har.

Jubileul Noului Testament este o epocă de extaz pentru mântuirea noastră, pentru că atunci când îl primim și îl trăim pe Cristos ca har, suntem pe deplin eliberați și avem savurarea lui Cristos ca porție a noastră. Aleluia!

Astăzi trăim în epoca harului, care este anul jubileului. Omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu și conform asemănării Sale, dar din cauza căderii omului, l-a pierdut pe Dumnezeu ca stăpânire. Dumnezeu a vrut să Se dăruiască omului pentru ca omul să Îl savureze, să se împărtășească și să trăiască, dar omul a căzut și acum este descalificat de la a-L savura pe Dumnezeu.

Toți oamenii sunt născuți în păcat și, la un moment dat, când evanghelia este predicată, omul se poate pocăi și crede în Dumnezeu. Ce îndurare că noi, credincioșii în Cristos, am auzit evanghelia și am crezut în Domnul!

Este cu adevărat îndurarea și harul lui Dumnezeu că am fost atinși de Domnul în conștiința noastră prin evanghelie, ne-am pocăit și L-am primit pe Domnul Isus ca jubileu. Odată ce l-am primit pe Domnul și am fost regenerați, am intrat în anul jubileului! Aleluia!

Acum suntem eliberați de păcatul care ne înfășoară, de lumea care ne uzurpă și de Satan care ne înșeală! Suntem eliberați nu numai inițial în momentul regenerării noastre, ci continuu, zi de zi, pe măsură ce trăim în Cristos și prin Cristos ca jubileul nostru.

Trăim acum în anul binevoitor al Domnului, timpul binevenit, care este ziua mântuirii (2 Cor. 6:2). Astăzi putem veni la Domnul așa cum suntem, ne putem mărturisi păcatele sub lumina Lui și Îl putem savura ca porție a noastră. Acesta este dreptul nostru divin în împărăția lui Dumnezeu astăzi.

În Vechiul Testament, jubileul a durat doar un an, dar în împlinire, se referă la întreaga epocă a Noului Testament. Astăzi trăim în epoca Noului Testament și putem trăi în jubileu, fiind eliberați de orice ne înrobește și aduși înapoi la Dumnezeu ca porție a noastră pentru savurarea noastră de El în familia noastră divină, biserica!

Înainte să fim mântuiți, am fost robiți în multe păcate, patimi, pofte și lucruri din lume, dar acum, Îl savurăm pe adevărata libertate în Cristos. Numai El este Domnul nostru și noi suntem în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, savurând tot ceea ce este Dumnezeu pentru noi în Cristos ca Duh.

Suntem eliberați de uzurparea vrăjmașului, vederea ne este restabilită, nu mai suntem asupriți și Îl savurăm pe Domnul ca porție a noastră în biserică în calitate de casă a lui Dumnezeu! Aleluia!

Jubileul este o epocă a extazului: când avem o savurare suficientă din Dumnezeu, suntem în extaz înaintea Sa!

Trăim în epoca Noului Testament, care este anul jubileului, epoca harului. Astăzi, Dumnezeu în Cristos, ca har, este distribuit în noi pentru savurarea noastră prin cuvintele Sale de har, iar toată această epocă este o epocă de extaz pentru mântuirea noastră (Luca 4:22; Psa. 45:2; Ioan 1:14-17; 2 Cor. 6:2). Slavă Domnului!

Acest lucru nu înseamnă că în exterior ne comportăm ca și cum am fi în extaz și nu ne pasă de nimic altceva decât de acest sentiment; mai degrabă, suntem în extaz înaintea Domnului pentru că El este jubileul nostru.

Epoca Noului Testament este o epocă a extazului, iar un creștin este o persoană în extaz (5:13; Fapte 11:5; 22:17; Ps. 43:4a; 51:12; 1 Pet. 1:8; Isaia 12:3-6). Dacă nu am fost niciodată în extaz înaintea lui Dumnezeu, aceasta arată că nu L-am savurat suficient pe Dumnezeu.

Când Îl savurăm pe Dumnezeu, când bem din El ca izvorul apelor vii, suntem în extaz înaintea Lui și nimic nu ne deranjează. S-ar putea să Îl savurăm pe Domnul și ne-ar putea plăcea să simțim prezența Sa în timp ce citim cuvântul Său și ne întâlnim cu sfinții, dar este posibil să nu fi fost niciodată extaz în fața Domnului.

Sensul cuvântului extaz, conform dicționarului, este savurare intensă sau încântare dincolo de gândirea rațională. Extraordinar!

Pavel a spus în 2 Cor. 5:13 că, fie că și-a ieșit din minți, a fost față de Dumnezeu, și fie că au fost treji, a fost pentru sfinți. Putem să ne ieșim din minți în fața lui Dumnezeu în timp ce Îl savurăm pe Dumnezeu.

În Fapte 11 și 22 vedem cuvântul transă; putem crede că acest cuvânt este destul de ciudat sau special, dar Peter era în transă.

Atunci Paul era și el în transă. Cuvântul grecesc pentru transă este extaz, cuvântul rădăcină pentru extaz. Este un cuvânt care arată că suntem în afara noastră, că suntem scoși din poziția noastră obișnuită și suntem aduși într-o stare de răpire sau extaz.

Aceasta înseamnă că în mod regulat ne aflăm într-un anumit loc și facem lucrurile în conformitate cu modus operandi, nu în extaz, dar când Îl savurăm pe Cristos ca jubileu al nostru în epoca harului, suntem aduși în extaz, complet din poziția noastră obișnuită, într-o stare de bucurie și ne aflăm în afara noastră, ne ieșim din minți. Aleluia!

Trebuie să ne rugăm ca, în timpul nostru cu Domnul, să Îl savurăm pe El până în punctul în care suntem în extaz înaintea Sa. Vrem să Îl savurăm suficient pe Cristos, astfel încât să fim scoși din poziția noastră obișnuită și să fim aduși în extaz înaintea Domnului.

Când Îl savurăm suficient pe Cristos, suntem scoși din noi înșine și suntem aduși în Cristos.

Acest lucru nu înseamnă că ar trebui să căutăm experiențe transcendente sau experiențe care sunt în afara acestui trup și în alt domeniu; mai degrabă, trebuie să Îl contactăm pe Domnul, să Îl savurăm pe El și să fim plini de El, iar noi vom fi plini de savurare înaintea Sa! Aleluia!

Așa a fost Ștefan în Fapte; deși era în primejdie de a fi ucis cu pietre și mai târziu a fost ucis de cei din jur, era ieșit din minți, pentru că era plin de Cristos. Cu toții trebuie să Îl savurăm suficient pe Dumnezeu pentru a trăi în realitatea jubileului.

Așa era Pavel; deși era în închisoare, a căutat să-L mărească pe Cristos și să-L exprime și a vrut să fie găsit în Cristos în toate lucrurile. El era atât de ieșit din minți, încât până și regele l-a întrebat despre acest lucru, pentru că era o mărturie în fața regelui. Amin!

Pe de o parte, ne bucurăm și facem un zgomot de savurare; pe de altă porție, suntem treji, exercitând reținere față de ceilalți. Dacă nu am fost niciodată în extaz înaintea lui Dumnezeu, nu suntem la nivelul standardului, pentru că nu L-am savurat suficient pe Dumnezeu.

Dacă nu există savurare în noi, nu putem fi în afara noastră (ieșiți din minți), dar dacă Îl savurăm mereu pe Domnul, vom ajunge într-un punct în care nu putem să nu fim în afara noastră (ieșiți din minți). Amin!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai mântuit de lume și ne-ai izbăvit de păcat, lume și Satan cu toată uzurparea și înșelăciunea lor! Aleluia, suntem astăzi în epoca jubileului, anul acceptabil al Domnului! Amin, Doamne, ne deschidem Ție și Te lăsăm să ne eliberezi de orice robie sub păcat, lume și Satan, ca să fim liberi să Te savurăm! Vrem să-L savurăm suficient pe Dumnezeu, astfel încât să fim în extaz înaintea Lui! Amin, Doamne, venim la Tine să Te savurăm în cuvântul Tău. Eliberează-ne pe deplin de orice ne reține și adu-ne într-o stare de a fi alături de noi înșine cu bucurie în fața Ta! Fie ca noi să fim creștini la standardul lui Dumnezeu, cei care sunt în extaz înaintea Domnului și înfrânați înaintea altora de dragul lor! Adu-ne pe deplin în experiența lui Cristos ca jubileu în viața noastră de zi cu zi. Te iubim, Doamne! Ne place să Te savurăm! Esti porția noastră! Tu ești totul pentru noi! Aleluia, Isus este Domnul!

Îl primim și-L trăim pe Domnul Isus ca jubileu adevărat pentru a fi eliberați din robie și a avea libertate și odihnă adevărată

Pe măsură ce trăim în epoca jubileului, anul acceptabil al Domnului, trebuie să-L primim pe Domnul Isus și să trăim prin El ca jubileul adevărat, astfel încât să putem fi eliberați din robie și să avem libertate și odihnă adevărată.

Jubileu înseamnă să nu ai griji sau anxietate, să nu ai griji sau îngrijorări, să nu ai lipsă sau lipsă, să nu ai boală sau calamitate și să nu ai nicio problemă! Amin! Jubileul înseamnă că avem toate beneficiile! Prin urmare, toate lucrurile sunt plăcute și satisfăcătoare pentru inima noastră și suntem eliberați de anxietate, în largul nostru, entuziasmați și bucuroși (Psalmul 103:1-5; 116:1-7, 12-13, 17-19).

Acest lucru se realizează nu prin automotivare sau auto-reflecție, ci prin savurarea lui Cristos ca adevărat jubileu! Viața umană este plină de anxietăți și griji și există atât de multe probleme; totuși, când Îl savurăm pe Domnul ca jubileul nostru și trăim prin El, nu avem probleme!

S-ar putea să cumpărăm o mașină nouă și s-ar putea să ne bucurăm atât de mult de ea, dar atunci s-ar putea să apară o zgârietură sau ceva poate merge prost, iar această mașină nouă, atât de bună, devine o sursă de probleme pentru noi.

S-ar putea să ne îndrăgostim de cineva și să descoperim că este dragostea vieții noastre, dar imediat după căsătorie, ne dăm seama că există atât de multe lipsuri atât în noi, cât și în ei, astfel încât s-ar putea să devenim dezamăgiți și să avem multe probleme.

În viața noastră umană, aproape nimic nu este plăcut și satisfăcător; totul devine o problemă. Dar iată-l pe Pavel, apostolul care se afla în închisoare, care a spus că a învățat secretul de a-L savura pe Domnul și de a-L trăi – el era mulțumit de toate lucrurile.

Fie ca Domnul să ne păstorească în secretul de a-L savura pe Cristos și de a-L trăi pe Cristos, chiar lăsându-L lui Cristos să trăiască în noi, până când totul devine satisfăcător și plăcut pentru noi.

Nimic nu ne deranjează când Îl savurăm pe Cristos, când Îl savurăm suficient pe Dumnezeu. Îl binecuvântăm pe Domnul, binecuvântăm numele Lui sfânt și Îl savurăm pe toate beneficiile Lui pentru noi. Domnul este plin de bogății pentru cei care cheamă numele Lui și Îl savurează.

El ne-a calificat pentru o porțiune alocată, pentru ca noi să Îl savurăm pe Cristosul atotinclusiv împreună cu sfinții în lumină (Col. 1:12-13). S-ar putea să simțim că nu suntem vrednici, dar, deși s-ar putea să simțim acest lucru, trebuie să ne amintim că Domnul ne-a răscumpărat și ne-a deschis o cale pentru a savura toate beneficiile Sale!

Ne putem spăla hainele în sângele Mielului și avem dreptul să ne împărtășim din pomul vieții! Când luăm cuvântul lui Dumnezeu prin credință și ne unim cu cuvântul, ne rugăm cuvântul și declarăm cuvântul cu exersarea duhului nostru, Îl savurăm pe Cristos ca jubileu adevărat și Îl trăim.

Trebuie să-L primim pe Domnul Isus ca pe adevăratul jubileu din noi; dacă Îl avem pe El, îl avem pe Dumnezeu ca porție a noastră și putem fi eliberați din robia păcatului și a lui Satan pentru a avea o adevărată libertate și odihnă (Fapte 26:18; Efes. 1:13-14; Col. 1:12; Matei 11:28; Ioan 8:32, 36).

Când Îl avem pe Cristos, avem toate bucuriile, dar când nu Îl savurăm pe El, avem doar durere și probleme! Cu toții trebuie să Îl savurăm suficient pe Dumnezeu zi de zi.

Când Îl primim pe Cristos ca Mântuitor și viață, El vine în noi pentru a fi jubileul nostru; cu toate acestea, dacă nu Îi permitem să trăiască în noi și dacă nu trăim prin El, nu trăim practic în jubileu.

Acesta este motivul pentru care atât de mulți credincioși, inclusiv noi de multe ori, sunt creștini fără bucurie, adică atât de mulți credincioși în Cristos îl au pe Cristos ca jubileu în ei, dar nu se bucură de jubileu și nici nu trăiesc în jubileu. O, Doamne!

Domnul este lumina lumii, dar putem încă să umblăm în întuneric. Trebuie să ne exersăm duhul și să Îl savurăm pe Domnul, chiar să-L trăim și să-I permitem să trăiască în noi, astfel încât să trăim în jubileu!

Dacă inima noastră este fixată pe orice persoană, lucru sau materie, în afară de Domnul, aceasta este idolatrie, iar sfârșitul este nenorocirea (1 Ioan 5:21; conform cu Ezechiel 14:3, 5; 6:9). Dar dacă ne fixăm mintea asupra duhului nostru și îi permitem lui Cristos să trăiască în noi și trăim prin El, totul este spre satisfacția noastră! Amin!

Dacă îi permitem lui Cristos să trăiască în noi și noi trăim prin El, trăim în jubileu și suntem mulțumiți și bucuroși. Dar dacă nu facem asta, totul este o problemă și nimic nu este un jubileu.

Pe măsură ce ne trăim viața creștină de zi cu zi în această lume, este ușor să ne fixăm inima asupra lucrurilor exterioare, chiar și asupra lucrurilor practice de care trebuie să avem grijă în viața noastră.

Trebuie să avem grijă familia și copiii și să să ne îngrijim de ei, dar inima noastră nu ar trebui să fie fixată pe aceste lucruri. Fie ca inima noastră să nu fie fixată pe visele, imaginațiile sau așteptările noastre. Fie ca inima noastră să nu fie gata să încercăm să obținem un loc de muncă mai bun sau să câștigăm mai mulți bani. Mai degrabă, să ne fixăm inima pe Domnul!

Când ne fixăm inima pe alte lucruri decât pe Domnul, vom fi ca psalmistul din Psa. 73 care credea că și-a curățit inima prin credință, și-a spălat mâinile în nevinovăție și este chinuit toată ziua, chiar pedepsit în fiecare dimineață.

S-ar putea să simțim așa în viața noastră creștină: în fiecare zi suntem pedepsiți, trebuie să facem asta sau asta, ne purificăm, dar suntem chinuiți și de fiecare dată când venim la Domnul, El pare că ne mustră. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi toți să descoperim secretul din Psa. 73:17-25, mergând în sanctuarul lui Dumnezeu – duhul nostru și adunările bisericii – și ne dăm seama că El este totul pentru noi.

Pentru ca noi să trăim o viață plină de sens, plină de satisfacții și bucurii, trebuie să-L primim și să Îl savurăm pe Cristos ca jubileu și trebuie să-L trăim pe Cristos și să-L lăsăm să trăiască în noi.

Mai devreme sau mai târziu, toate lucrurile, persoanele și chestiunile din jurul nostru ne vor dezamăgi. S-ar putea să avem așteptări și vise care s-ar putea să nu se împlinească niciodată și s-ar putea să fim dezamăgiți, iar această dezamăgire poate deveni amărăciune. O, Doamne Isuse!

Dar dacă îi permitem lui Cristos să trăiască în noi și trăim prin El, totul este spre satisfacția noastră! Totul poate fi satisfăcător pentru noi numai după ce am dobândit Cristosul atotinclusiv ca bucurie!

Nu persoanele, lucrurile sau lucrurile exterioare, ci Cristos din interiorul nostru ne face să fim calmi și eliberați de griji în timp ce ne confruntăm cu tot felul de situații (vezi Filip. 3:8-9; 4:5-8, 11-13).

Doamne Isuse, vrem să-L primim pe Domnul Isus ca jubileu adevărat și să trăim în jubileul de astăzi, trăind un singur duh cu Tine astăzi! Aleluia, în jubileu nu avem nicio îngrijorare sau anxietate și nu există nicio îngrijorare sau grijă! Slavă Domnului, în jubileu nu este lipsă, nici boală sau nenorocire și nicio problemă! Amin, Doamne, toate lucrurile din jubileu sunt plăcute și satisfăcătoare în inima noastră și suntem eliberați de anxietate, în largul nostru, entuziasmați și bucuroși! Slavă Domnului! Dorim să trăim în acest fel astăzi, savurându-L pe Cristos ca jubileu adevărat și permițându-I să trăiască în noi. O, Doamne, fie ca noi nu doar cunoaștem aceste fapte dar să trăim în continuare în dezamăgire și tristețe. Fie ca noi să trăim pe Cristos și să-I permitem să trăiască în noi, astfel încât să putem trăi practic în jubileu! Alegem să ne fixăm inima nu pe vreun lucru sau persoană ci pe Domnul Isus! Doamne Isuse, Îți permitem să trăiești în noi și vrem să trăim prin Tine! Aleluia, în Cristos suntem eliberați de orice robie și suntem pe deplin mulțumiți! Nu există nicio problemă în Cristos, ci mai degrabă, când suntem în El, suntem pe deplin mulțumiți și în pace! Slavă Domnului! Acum putem face toate lucrurile în Cristos, care ne dă putere, iar El ne dă posibilitatea să fim calmi și eliberați de griji în timp ce ne confruntăm cu tot felul de situații!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Have Sufficient Enjoyment of God to Live in the Jubilee enjoying Freedom and Rest, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 5 (Să-L savurăm pe Cristos ca realitate a jubileului noutestamentar) ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Domnul Isus ne păstorește în savurarea deplină a Sa în casa lui Dumnezeu

11/02/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Domnul Isus ne păstorește întru savurarea deplină a Sa în casa lui Dumnezeu acum și pentru eternitate. Amin!

Domnul Isus, în calitate de Păstor al nostru, ne păstorește întru savurarea deplină a Sa însuși, chiar și atunci când mergem în valea umbrei morții și El ne pune o masă înaintea vrăjmașilor noștri; în toate zilele noastre și pentru eternitate dorim să locuim în casa Lui și să ne ospătăm cu El și cu El. Aleluia!

Domnul Isus a venit ca Păstorul nostru minunat; El a spus în Ioan 10 că El este Păstorul cel Bun, iar noi, ca oile Lui, auzim glasul Lui. Mulțumim Domnului că am auzit glasul Domnului și că am ieșit din orice stână la El pentru a fi tuma Sa.

El este Păstorul și noi suntem oile Lui. El ne conduce afară din stână și să întru savurarea deplină a Sa ca pășunea noastră bogată. Domnul ca Păstor dorește ca noi să savurăm bogățiile ființei Sale, de bogățiile a tot ceea ce este El, ca Cristos atotinclusiv.

Acesta este motivul pentru care Dumnezeu ne-a calificat pentru o porție din Cristos împreună cu sfinții în lumină (Coloseni 1:12). Aleluia! Zi de zi Domnul ne păstorește întru savurarea deplină a Sa; El este pășunile verzi și El, ca Duh, este ape odihnitoare pentru noi.

Domnul este odihna noastră și, pe măsură ce Îl bem ca Duhul care dă viață, noi, ca oile Sale, ne odihnim, locuim în siguranță și ne împărtășim din ceea ce este El în duh pentru partea noastră astăzi.

Mulțumim Domnului pentru păstorirea Sa minunată. El ne păstorește mai departe în a doua etapă pentru a ne restaurează sufletul și pentru a ne călăuzi pe cărările dreptății (Ps. 23:3).

Pe de o parte, Îl mâncăm și Îl bem pe Domnul Isus, pentru că El este hrana și băutura noastră pentru a fi provizia noastră interioară. Pe de altă parte, umblăm pe cărările dreptății, adică umblăm conform duhului, astfel încât să putem îndeplini toate cerințele drepte ale lui Dumnezeu.

Numai atunci când umblăm conform duhului, fiind alimentați cu Cristosul pe care Îl savurăm mâncând și bând din El, putem îndeplini cerințele drepte ale lui Dumnezeu. De fapt, dreptatea lui Dumnezeu este trăită din noi pe măsură ce umblăm conform duhului.

Deci Domnul ne păstorește zi de zi pentru a trăi după duhul nostru. Pe măsură ce trăim în acest fel, suntem înviorați, restaurați și înnoiți, iar sufletul nostru este transformat.

Pe măsură ce-L bem pe Domnul ca apa noastră vie și ne umplem cu El, Îl revărsăm și altora. Pe de o parte, savurăm și experimentăm minunata păstorire a Domnului.

Pe de altă parte, pe măsură ce experimentăm și savurăm păstorirea Lui, Îl exprimăm și pentru a-i păstori pe alții, conducându-i să-L savureze pe Cristos, să bea Duhul și să fie restaurați și înviorați în sufletul lor pentru transformarea lor.

Domnul ne păstorește pentru a experimenta prezența Lui în timp ce mergem prin valea umbrei morții

Ps. 23:4 ne spune că Domnul, Păstorul nostru minunat, are grijă de noi chiar și în timp ce mergem prin valea umbrei morții. El ne păstorește în a treia etapă a experimentării prezenței lui Cristos pneumatic înviat în timp ce mergem prin valea umbrei morții (Ps. 23:4; 2 Tim. 4:22; 2 Cor. 12:7-10).

Deși mergem prin valea umbrei morții, nu ne temem de niciun rău, căci prezența Domnului este cu noi. Domnul, ca Duh, este cu duhul nostru astăzi și putem savura prezența Lui chiar și atunci când suntem în vale.

Putem savura prezența Domnului pentru a fi mângâiați, salvați și susținuți atunci când mergem în valea umbrei morții.

Nu putem evita să avem necazuri și probleme atunci când trăim pe acest pământ. Ne dorim să avem o familie, dar soția sau soțul nostru ne poate face greutăți, sau unul dintre copiii noștri poate avea o anumită boală sau dizabilitate.

Chiar și în viața de biserică ca paradis al lui Dumnezeu pe pământ, poate exista o anumită persoană cu care Domnul ne pune, care este foarte dificilă și ni se pare imposibil să ne coordonăm cu ea.

Este posibil să existe o mare neînțelegere la serviciu cu privire la noi și toată lumea poate evita să vorbească cu noi și nu putem face nimic în acest sens. Oh, Doamne.

Sunt multe cazuri în care mergem prin valea umbrei morții; nu suntem în moarte, dar acolo este umbra morții. În astfel de situații, toiagul Domnului și nuiaua Sa ne mângâie; El ne conduce și ne păstorește prin însăși prezența Sa.

Viața noastră creștină nu este o „plimbare în parc” și nu fiecare zi este o zi fericită; de multe ori trecem prin valea umbrei morții. Pe măsură ce trecem prin situații dificile în care umbra morții este prezentă, trebuie să ne amintim că Domnul este cu noi; prezența Sa este cu noi.

În astfel de situații, putem savura prezența Lui într-un mod mai profund, mai drag și mai dulce. Poate exista o tragedie care lovește, o boală care vine peste noi sau suntem puși într-un mediu sau într-o situație care este provocatoare, opresivă și exagerat de dificilă.

Apostolul Pavel a spus că el are în sine sentința de moarte; a fost atât de greu încât a crezut că va muri. Uneori poate părea că nu se vede un sfârșit, nicio lumină la capătul tunelului, pentru că valea umbrei morții este atât de lungă.

În astfel de situații trebuie să ne amintim că Domnul este cu noi. Prezența lui este cu noi. Toiagul și nuiaua Sa ne mângâie, iar Domnul ne ocrotește, ne instruiește, ne călăuzește și ne conduce.

Chiar dacă totul în jurul nostru poate fi atât de întunecat și nu există unde să ne întoarcem, pentru că totul este atât de dificil și suntem presați peste măsură, venim la Domnul.

Suntem forțați să venim la Domnul așa cum suntem și să-L întrebăm: De ce, Doamne? Ce se întâmplă, Doamne? Cum mă vei ajuta, Doamne?

Atunci Domnul avea să aibă grijă de noi prin toiagul Său și nuiaua Sa; Poate că nu pășunea și apa vie ne furnizează, ci toiagul Lui și nuiaua Sa, iar prezența Lui este cu noi tot timpul.

Trebuie doar să ne odihnim în Domnul. Pe măsură ce ne odihnim în El în timp ce mergem prin valea umbrei morții, valea se va scurta, umbra va fi redusă și moartea va fi îndepărtată.

2 Tim. 4:22 spune: Domnul este cu duhul nostru; El nu este cu noi într-un mod general, ci El este cu duhul nostru într-un mod specific. Pe măsură ce trăim mersul prin valea umbrei morții, trebuie să savurăm prezența Domnului într-un mod apropiat și intim, pentru că El ne păstorește chiar și acolo, în vale.

Doamne Isuse, Te iubim și iubim păstorirea Ta. Mulțumim că ești alături de noi ca minunatul nostru Păstor. Ne deschidem păstoririi Tale. Chiar dacă mergem prin valea umbrei morții, credem că Tu ești cu noi. Amin, Doamne, Tu ești cu duhul nostru. Putem savura prezența Ta. Venim la Tine așa cum suntem. Chiar dacă toate lucrurile din jurul nostru sunt dificile și par să nu existe nicio ieșire, suntem presați din toate părțile și venim la Tine. Avem încredere în prezența Ta. Pur și simplu vrem să rămânem în prezența Ta. Avem încredere în Tine. Ne odihnim în Tine, căci vei scurta valea, vei reduce umbra și vei îndepărta moartea. O, Doamne, nu privim la dificultățile din mediul nostru și nu ne concentrăm asupra morții din jurul nostru; pur și simplu ne concentrăm asupra Ta! Călăuzește-ne și instruiește-ne prin toiagul Tău și nuiaua Ta. Adu-ne într-o experiență mai profundă și mai dulce a prezenței Tale. O, Doamne, Te iubim și ne deschidem păstoririi Tale chiar și în valea umbrei morții!

Domnul ne păstorește să ne ospătăm cu El în prezența adversarilor noștri: ne luptăm și ne ospătăm cu El!

În a patra etapă a păstoririi Sale, Domnul ne aduce într-o savurare mai profundă și mai înaltă a Cristosului înviat. El întinde o masă înaintea noastră în prezența vrăjmașilor noștri (Ps. 23:5). Wow!

Chiar și în prezența adversarilor noștri, când suntem pe câmpul de luptă, Domnul întinde o masă înaintea noastră pentru ca noi să ne ospătăm cu El (1 Cor. 10:21).

Domnul ne păstorește în război, în luptă, în timp ce luptăm împotriva dușmanilor noștri.

Nu ar trebui să încercăm să luptăm în noi înșine sau singuri; trebuie să-i cerem Domnului să ne păstorească în această luptă. El întinde o masă înaintea noastră în prezența adversarilor noștri (vezi 2 Sam. 4:4; 9:7, 13; Geneza 14:18-20; Neem. 4:17).

Învingem inamicul nu cu arme și tancuri sau arme nucleare, ci prin ospățul în Domnul. Domnul a câștigat biruința și El, fiind Cel biruitor, întinde o masă a biruinței înaintea noastră.

Mâncăm mâncarea și mâncăm și uriașii din țară. Amin! În fiecare zi, noi, credincioșii în Cristos, suntem într-o luptă, pentru că suntem de partea Domnului și dușmanul continuă să ne atace, să ne frustreze și să ne ispitească.

Luptăm zi de zi împotriva dușmanului dinăuntru și a adversarului din afară. Dacă nu luptăm cu inamicul, vom fi învinși.

Este posibil să avem adversari în afacerile noastre, acasă sau chiar în biserică; nu luptăm împotriva oamenilor, ci împotriva dușmanului din aer care folosește oameni și situații pentru a ne frustra din savurarea lui Cristos și împlinirea scopului lui Dumnezeu.

Pe de o parte, ne ospătăm cu Domnul și ne împărtășim din bogățiile Sale; pe de altă parte, luptăm pentru victorie.

Dacă suntem învinși în timpul săptămânii, ne va fi greu să venim la Masa Domnului și să-L savurăm pe El împreună cu sfinții, pentru că suntem o persoană învinsă.

Dar dacă ne luptăm zilnic pentru a-L savura pe Domnul și ne luptăm bucurându-ne de Domnul, vom avea un ospăț bogată în ziua Domnului, căci Domnul va fi ospățul nostru.

El ne pune masa înaintea noastră pentru ca noi să-L savurăm și să ne ospătăm cu El. Domnul ne unge capul cu untdelemn și paharul curge de dă peste el (Ps. 23:5b; Evr. 1:9; 1 Cor. 10:16a, 21).

Pe de o parte, Domnul Isus Cristos a fost uns de Dumnezeu și El este unsul lui Dumnezeu. Pe de altă parte, când ne ospătăm din El și savurăm păstorirea Lui pentru a învinge vrăjmașul, suntem și noi unși cu ulei.

Suntem unși cu uleiul bucuriei exultante pentru a fi una cu Cristos ca Cel Uns. Și paharul nostru dă pe dinafară. Ne ospătăm cu El și bem cu El și savurăm binecuvântarea Domnului. Aleluia!

În Ps. 23:5 Îl avem pe Dumnezeu Triunic ca parte a noastră într-un mod bogat: Fiul este ospățul, Duhul este untdelemnul pentru ungere, iar Tatăl este sursa binecuvântării.

Domnul ne păstorește întru savurarea deplină a Sa însuși, ca Dumnezeul Triunic procesat și finalizat: Dumnezeu Tatăl ca sursă de binecuvântare, Dumnezeu Fiul ca ospăț și Dumnezeu Duhul ca ulei pentru ungere. Ce păstorire minunată!

Și putem avea o pregustare a acestui lucru la întâlnirea de la Masa Domnului când ne adunăm pentru a ne ospăta împreună cu Domnul și cu sfinții. Vrăjmașii sunt acolo înaintea noastră și în jurul nostru, dar Domnul întinde o masă înaintea noastră în prezența potrivnicilor noștri și suntem unși de El și paharul nostru dă pe dinafară. Aleluia!

Doamne Isuse, păsetorește-ne într-o savurare mai profundă și mai înaltă a Cristosului înviat. Aleluia, Domnul întinde o masă înaintea noastră în prezența adversarilor noștri! Amin, Doamne, vrem să ne ospătăm cu Tine, chiar dacă ne luptăm cu dușmanul. Suntem una cu Tine pe acest pământ; luptăm pentru interesul Tău și ne luptăm pentru a învinge dușmanii. În același timp, vrem să ne ospătăm asupra Ta și cu Tine, căci Tu ai devenit un ospăț bogat pentru noi. Da, Isus este ospățul nostru! În fiecare zi mâncăm din El și Îl primim, astfel încât să fim alimentați din belșug și întăriți pentru a lupta în Domnul! Amin, Doamne, mulțumim că ai devenit astăzi ospățul nustru. Îți mulțumim că ne-ai uns capul cu ulei, cu uleiul bucuriei exultante! Aleluia, Duhul ne unge și ne umple, iar paharul nostru curge pe dinafară! O, Doamne, condu-ne către o savurare mai înaltă și mai profundă a lui Cristos ca Duh, într-o asemenea măsură încât să ne ospătăm în prezența vrăjmașilor noștri, să fim unși cu uleiul bucuriei exultante și paharul nostru dă pe dinafară!

Domnul ne păstorește în savurarea deplină a Sa pe tot parcursul vieții a bunătății divine și a bunătății iubitoare în casa lui Dumnezeu

Putem crede că a ospăta în prezența vrăjmașilor noștri și a fi unși cu untdelemnul bucuriei este cea mai înaltă savurare a lui Cristos, dar conform Ps. 23:6, Domnul ne păstorește și mai departe.

Domnul ne păstorește în a cincea etapă a savurării pe tot parcursul vieții în bunătății divine și a bunătății iubitoare în casa lui Iehova. Ce ziceți de asta!

Cu siguranță bunătatea și îndurarea ne vor urma în toate zilele vieții noastre și vom locui în casa lui Iehova pentru toată durata zilelor noastre. Amin!

Pe măsură ce rămânem sub păstorirea organică a Cristosului pneumatic (Cristos ca Duh), bunătatea și îndurarea ne vor urma în toate zilele vieții noastre și vom locui în casa lui Iehova pe toată durata zilelor noastre.

Uneori ne putem îngrijora că, pe măsură ce trecem prin valea umbrei morții, ne putem întoarce sau părăsi viața de biserică; nu trebuie să ne facem griji, pentru că Domnul, în calitate de Păstor al nostru, ne va aduce la savurarea deplină a Sa în casa Sa.

Nu ne încredem în puterea noastră de a ne păstra, ci în puterea de păstrare a Domnului; El este păstorul nostru.

Bunătatea se referă la harul lui Cristos, bunătatea se referă la dragostea Tatălui, iar urma implică părtășia Duhului. Aceasta arată spre 2 Cor. 13:14 unde avem harul lui Cristos Fiul, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și părtășia Duhului Sfânt fiind cu noi.

Domnul ne păstorește pentru a-L savura pe-a lungul vieții de tot ceea ce este și a făcut și a făcut Dumnezeul Triunic. Dumnezeul Triunic se distribuie pe Sine în noi în minunata Sa distruibre divină, iar bunătatea și îndurarea ne vor urma cu siguranță în toate zilele vieții noastre.

Acesta este destinul nostru și locul în care ne conduce păstorirea Domnului.

Savurarea Dumnezeului Triunic procesat și finalizat ne introduce în savurarea lui Dumnezeu în casa lui Dumnezeu (Cristos, biserica, duhul nostru și Noul Ierusalim—Ioan 1:14; 2:21; 1 Tim. 3:15-16; Efes. 2:22; Apoc. 21:2-3) în perioada în care vom locui în timpul zilelor noastre (22:2-3) în epoca prezentă (22:2-3), în epoca viitoare și în eternitate.

Pur și simplu trebuie să fim deschiși către păstorirea Domnului zi de zi. Indiferent ce s-ar întâmpla, fii deschis către păstorirea Sa dinăuntru.

El ne va conduce în savurarea deplină lui Dumnezeu în casa lui Dumnezeu și vom locui în casa lui Dumnezeu în toate zilele vieții noastre de astăzi și pentru eternitate. Aleluia!

Încă nu suntem în Noul Ierusalim, dar rămânând sub păstorirea Domnului astăzi, avem o pregustare a Noului Ierusalim.

Nu trebuie să ne îngrijorăm că într-o zi putem părăsi viața de biserică din cauza problemelor, necazurilor sau neînțelegerilor; pur și simplu ar trebui să rămânem sub păstorirea Domnului astăzi.

Trebuie să căutăm să locuim în casa lui Dumnezeu în toate zilele vieții noastre (Ps. 27:4-8), pentru a putea privi frumusețea lui Dumnezeu, plăcerea și desfătarea Sa.

Vrem să rămânem aici, savurând prezența Domnului și privindu-L față în față, astfel încât să fim transformați după chipul Său (2 Cor. 3:18). Vrem să rămânem în casa Domnului și să-l întrebăm pe Dumnezeu, verificând cu El despre toate lucrurile din viața noastră de zi cu zi (Ps. 27:4; Ios. 9:14).

Ce binecuvântare este pentru noi să ne întoarcem la Domnul și să verificăm cu El în fiecare detaliu, deschizându-ne către El. Există multe provocări și dificultăți și nu există unde să te întorci decât către Domnul, întrebându-L și atingându-L.

Vrem să fim ascunși în adăpostul lui Dumnezeu și să ne ascundem în ascunzătoarea cortului lui Dumnezeu.

Pe măsură ce ne uităm în jurul nostru și vedem toate lucrurile care se întâmplă, ne dăm seama că lumea devine un loc înfricoșător; dar există un adăpost, un cort al lui Dumnezeu, biserica, unde ne putem ascunde!

În casa lui Dumnezeu suntem înviați și avem capul înălțat de către Dumnezeu (Ps. 27:5-6). Uneori putem avea o depresie slabă; când ne atingem de Domnul ca Păstor, El ne ridică capul.

El ne umple cu Sine ca Duh și suntem înălțați de El. Nu vom mai privi de sus la lucrurile de pe pământ, ci la El. Vom oferi jertfe de strigăte de bucurie cu cântări și psalmii pentru slava lui Dumnezeu (Evr. 13:15; Fil. 2:11). Amin!

Pur și simplu Îl vom lăuda pe Domnul, pentru că este totul din El, iar păstorirea Sa ne aduce în savurarea deplină a Sa în casa Sa! Slavă Domnului!

Doamne Isuse, astăzi ne deschidem minunatei Tale păstoriri. Aleluia, sub păstorirea organică a Domnului, bunătatea și îndurarea ne vor urma în toate zilele vieții noastre și vom locui în casa lui Iehova pentru toată durata zilelor noastre! Amin, Doamne, păstrează-ne în savurarea păstoririi Tale astăzi. Fie ca harul lui Cristos și dragostea lui Dumnezeu și părtășia Duhului Sfânt să fie cu noi zi de zi! Vrem să locuim în casa Ta pe toată durata zilelor noastre – atât în epoca prezentă, cât și în cea care vine și în eternitate! Căutăm să locuim în casa lui Dumnezeu în toate zilele vieții noastre pentru a vedea frumusețea lui Dumnezeu și pentru a întreba în prezența lui Dumnezeu. O, Doamne, ne place să fim în casa Ta, privind frumusețea Ta și verificând cu Tine legat de toate lucrurile din viața noastră de zi cu zi. Tu ești Cel care ne ascunde în adăpostul Tău și în cortul Tău de toți vrăjmașii. Ne ridici și ne înalți capul. Te lăudăm. Îți oferim jertfe de strigăte de bucurie cu cântări și psalmiri! Slavă Dumnezeului nostru! Slavă Domnului pentru păstorirea Sa minunată!