Îl iubim pe Domnul Isus

Urmăm modelul Domnului să trăim o viață ascunsă cu Dumnezeu, rugându-ne Lui în privat

04/05/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Trebuie să urmăm modelul Domnului trăind o viață ascunsă cu Dumnezeu, rugându-ne în privat Lui.

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să învățăm din modelul Domnului Isus trăind o viață ascunsă în urcarea Sa pe munte în privat pentru a se ruga; trebuie să petrecem adesea timp cu Domnul în rugăciune în privat, lăsând totul și pe toți ceilalți deoparte, doar pentru a fi cu El și a avea vorbirea Sa proaspătă. Amin!

Săptămâna aceasta venim la subiectul „Să trăim viața împărăției prin faptul că trăim o viață ascunsă”.

Dacă am analiza ce înseamnă ca să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu, am putea crede că multe lucruri trebuie făcute, multe lucrări pentru Dumnezeu trebuie realizate și trebuie să fim sub stăpânirea lui Dumnezeu; cu toate acestea, s-ar putea să nu credem că a trăi viața împărăției înseamnă a trăi o viață ascunsă.

În experiența noastră de credincioși în Cristos, trebuie să trăim o viață ascunsă cu Domnul. Trebuie să existe unele manifestări exterioare ale vieții interioare, dar cea mai mare parte a vieții și a trăirii noastre trebuie să fie înaintea Domnului în privat, în timpul nostru personal cu El.

Ceea ce avem ca și creștini astăzi nu este doar o lucrare pentru Dumnezeu în exterior sau cuvinte pe care le rostim ca evanghelie; avem o trăire, iar când vine vorba de trăirea noastră, aceasta trebuie să fie spontană. Trăirea noastră de zi cu zi vine din ceea ce suntem în interior.

Ceea ce suntem dictează modul în care trăim. Ceea ce ne place, ce nu ne place, ce urmărim, ce preferăm și ceea ce suntem prin firea noastră iese la iveală în viața noastră de zi cu zi.

Dacă suntem o persoană activă, mereu în mișcare, ne vom comporta în acest fel în viața noastră de zi cu zi. Dar dacă prin fire suntem mai relaxați și mai liniștiți, acesta este modul în care trăim.

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie mai întâi să ne dăm seama că facem parte din împărăția lui Dumnezeu prin regenerare pentru a avea viața lui Dumnezeu și a trăi în domeniul vieții divine, chiar în domeniul speciei lui Dumnezeu. Aceasta este baza. Nu ne trăim viața naturală și nu ne purtăm într-un mod mai bun pentru a-I fi plăcuți lui Dumnezeu; trăim prin viața divină, căutând să fim un singur duh cu Domnul în toate lucrurile.

În al doilea rând, după ce am văzut că suntem născuți din Dumnezeu și ar trebui să trăim prin viața divină, trebuie să trăim o viață ascunsă cu Domnul. Trăirea noastră de zi cu zi trebuie să fie în Domnul, cu Domnul și înaintea Domnului.

Așa Și-a trăit Domnul Isus viața când a fost pe pământ; El nu a trăit doar într-un mod deschis pentru ca toți să vadă ce face El și cât de mare este Dumnezeu, ci a trăit o viață privată înaintea Tatălui.

Nu s-a bucurat de gloria succesului pe care l-a avut vindecând pe alții sau hrănind mulțimi de oameni cu foarte puțină mâncare; mai degrabă, a trimis mulțimile departe și s-a urcat pe munte să se roage în privat Tatălui. El este modelul nostru. Trebuie să-L urmăm pe Domnul pentru a trăi o viață ascunsă.

Trebuie să urmăm modelul Domnului, trăind o viață ascunsă înaintea lui Dumnezeu, rugându-ne în privat lui Dumnezeu

Domnul Isus este Împăratul împărăției lui Dumnezeu, iar felul de viață pe care l-a trăit pe pământ se repetă în noi astăzi. Ce fel de viață a trăit El cât timp a fost pe pământ? Una dintre trăsăturile remarcabile ale vieții Sale a fost faptul că a trăit o viață ascunsă cu Tatăl și înaintea Tatălui.

Trebuie să învățăm din modelul Domnului trăind o viață ascunsă prin faptul că S-a urcat pe munte în privat ca să se roage (Matei 14:23; Luca 6:12). În Matei 14:14-23 vedem cum Domnul tocmai înmulțise peștii și pâinea pentru a hrăni mii de bărbați și femei care au venit să-L asculte.

Totuși, chiar dacă a săvârșit această minune, El nu a rămas în rezultatul minunii cu mulțimile, ci, dimpotrivă, S-a îndepărtat de ei în privat pentru a fi cu Tatăl pe munte în rugăciune. Foarte interesant.

Domnul Isus nu a rămas în rezultatul miracolului hrănirii a cinci mii de bărbați, în afară de femei și copii; dimpotrivă, El a trimis mulțimile departe, I-a trimis chiar și pe ucenicii Săi și S-a suit pe munte în taină ca să Se roage Tatălui.

Dacă ar fi fost noi și s-ar fi întâmplat o astfel de minune prin noi, am fi mai stat puțin, poate ne-am fi bucurat de succes și poate chiar i-am fi determinat pe alții să-L laude pe Dumnezeu pentru un astfel de succes. Dar nu Domnul Isus; El S-a dus pe munte în secret să se roage, iar când s-a lăsat noaptea, El era acolo singur cu Tatăl.

Trebuie să urmăm modelul Domnului. Trebuie să-L învățăm pe Cristos așa cum este realitatea în Isus; realitatea și actualitatea vieții lui Isus, așa cum se vede în Evanghelii, trebuie învățate subiectiv și trăite de noi astăzi.

Dacă citim Evangheliile, în special Matei, Marcu și Luca, observăm că Domnul dispărea adesea, căci El mergea în secret să fie cu Tatăl. În Marcu 1 ni se spune chiar că au trebuit să-L caute, căci nu-L puteau găsi.

Domnul Isus nu era doar după ce făcea o lucrare sau spunea multe lucruri; ceea ce prețuia și căuta El era să fie în secret cu Tatăl pentru a se ruga. Trebuie să urmăm modelul Lui, trăind o viață ascunsă înaintea Domnului și cu Domnul.

Trebuie să ne exersăm să fim împreună cu El pe munte ca să ne rugăm. Poate că nu mergem pe un munte fizic unde ne-am ascunde de alții, departe de orice altceva, dar putem găsi un loc privat unde putem petrece timp cu Domnul în secret.

Trebuie să fim cei care trăiesc o viață ascunsă cu Dumnezeu în rugăciune. Fie ca noi să învățăm din modelul Domnului exersând să fim cu El în mod privat, personal, în rugăciune.

Putem avea succes în exterior în lucrarea noastră pentru Domnul, căci cineva poate fi mântuit sau o biserică poate fi ridicată prin munca noastră într-un anumit loc, dar nu ar trebui să rămânem în succesul lucrării noastre, ci mai degrabă să petrecem timp în mod privat înaintea Domnului ca să ne rugăm.

Domnul Isus chiar i-a obligat pe ucenici să-L părăsească pentru ca El să aibă mai mult timp să se roage în mod privat Tatălui. De ce a trebuit El să petreacă timp cu Tatăl? El trebuia să se roage în privat Tatălui Său care era în ceruri, pentru a putea fi una cu Tatăl și a-L avea pe Tatăl cu El în tot ceea ce făcea pe pământ pentru instaurarea împărăției cerurilor.

În toate lucrurile pe care le făcea pe pământ, Domnul a căutat să fie una cu Tatăl; pentru aceasta, El trăia o viață ascunsă cu Dumnezeu, pentru a putea fi una cu Tatăl și a face toate lucrurile în această unitate cu Dumnezeu.

Cristos era deja una cu Tatăl, dar El totuși mergea să fie cu Tatăl în privat pentru a se ruga. Acesta este modelul nostru. De asta avem nevoie astăzi. Pentru a trăi viața împărăției, trebuie să fim cei care trăiesc o viață ascunsă cu Dumnezeu, petrecând mult timp cu Dumnezeu în rugăciune în privat.

Aceasta ceva ce ține de trăirea noastră zilnică și practica noastră în calitate de credincioși în Cristos. Fie ca noi să aducem acest lucru Domnului în rugăciune, spunându-I:

Doamne Isuse, vrem să învățăm de la Tine și să trăim o viață ascunsă cu Dumnezeu zilnic, petrecând mult timp cu Tine în privat în rugăciune. O, Doamne, fie ca noi toți să învățăm din modelul Tău de a trăi o viață ascunsă cu Tatăl, urcându-Te pe munte în privat ca să te rogi. Salvează-ne de la a face doar o lucrare pentru Tine în exterior. Salvează-ne de la a face doar lucruri pentru Tine și de la a îndeplini lucruri exterioare pentru Tine. Fie ca noi să fim cei care merg adesea în camera noastră privată ca să ne rugăm Tatălui care vede în secret. Amin, Doamne Isuse, fie ca noi să căutăm să fim împreună cu Tine în privat de multe ori în timpul zilei, ca să putem fi una cu Tine. Vrem să fim una cu Tine în tot ceea ce facem și spunem pe parcursul zilei. Fie ca noi să-i lăsăm pe alții și să lăsăm deoparte toate lucrurile doar pentru a fi cu Domnul în privat, trăind o viață ascunsă cu Dumnezeu! Fie ca noi să trăim viața împărăției astăzi, trăind o viață ascunsă cu Domnul! Amin, Doamne Isuse, fă-ne la fel ca Tine în această privință. Așa cum Tu ai petrecut mult timp în privat cu Tatăl, tot așa vrem să renunțăm la orice altceva și să fim doar cu Tine în rugăciune!

Ne rugăm Tatălui în secret, în privat, pentru a avea părtășie intimă cu El și a avea vorbirea Sa

În calitate de credincioși în Cristos, care Îl iubesc pe Domnul și caută să fie cu El, chiar să fie una cu El în toate lucrurile, trebuie să fim cei care trăiesc o viață ascunsă cu Dumnezeu și înaintea lui Dumnezeu. Asemenea Domnului Isus, trebuie să prețuim să fim cu Tatăl nostru ceresc în secret, în camera noastră privată și în rugăciune.

Ne place să fim cu Domnul nostru, să petrecem timp cu El în secret pentru a primi vorbirea Lui și a ne deschide către El cu privire la toate lucrurile. A fi cu ceilalți și a ne ruga împreună cu ei este bine, dar adesea trebuie să ne rugăm singuri; nu putem înlocui timpul nostru personal, privat, intim cu Domnul cu timpul de rugăciune cu ceilalți.

Il savurăm pe Domnul atunci când ne rugăm cu alții, dar Îl savurăm și mai profund atunci când ne rugăm Lui în privat. Domnul Isus ne-a spus în Matei 6:6 că, atunci când ne rugăm, ar trebui să intrăm în camera noastră privată, să închidem ușa și să ne rugăm Tatălui care vede în ascuns.

Când petrecem timp în ascuns cu Tatăl nostru, vom avea senzația cât de intim este El față de noi și cât de aproape suntem noi de El. El are o cale de a străluci asupra noastră și de a expune orice lucru din noi cu care nu este de acord, iar noi putem mărturisi orice păcate înaintea Lui.

Fie ca noi să învățăm să părăsim mulțimile, familia noastră, prietenii noștri și sfinții din biserică pentru a merge pe un „munte înalt” cu Domnul în rugăciune. Trebuie să fim separați de mulțime și de orice lucruri pământești pentru a fi cu Tatăl nostru ceresc în privat și în secret, astfel încât să putem avea o părtășie intimă cu El.

De multe ori putem fi destul de ocupați cu lucrarea Domnului și cu slujirea noastră în biserică, ceea ce este atât de bun și pozitiv; însă baza slujirii noastre ar trebui să fie timpul nostru privat cu Domnul.

Nu ar trebui să-I slujim Domnului doar în exterior și să facem lucruri pentru El în biserică, ci, mai mult decât atât, trebuie să fim cei care trăiesc o viață ascunsă cu Domnul în rugăciune. De multe ori trebuie să lăsăm deoparte chiar și munca pentru a petrece timp cu Domnul.

Aceasta este o luptă pe care o ducem zilnic. În fiecare zi trebuie să ne rezervăm timp pentru a fi cu Domnul în privat și a ne ruga. Ne vin lucruri în cale, lucruri ne cer atenția, iar oamenii ne contactează pentru a cere ajutor sau pentru a fi cu noi; trebuie să învățăm mai presus de toate să fim cu Domnul în privat pentru a ne ruga.

De ce trebuie să fim cu Domnul în privat pentru a ne ruga? De ce ar trebui să fim cei care trăiesc o viață ascunsă cu Dumnezeu, căutând întotdeauna să petrecem timp privat cu El în rugăciune? Deoarece noi nu lucrăm pentru mâncarea care piere, ci pentru mâncarea care rămâne spre viața eternă, pe care Cristos ne-o dă în timpul nostru personal cu El (Ioan 6:27).

Trebuie să venim la Domnul personal în timpul petrecut cu El și să ne hrănim din El; trebuie să-L atingem în duh, într-un mod personal și privat, pentru a putea primi hrana care rămâne spre viața eternă.

El este pâinea din cer, pâinea vieții, iar cuvintele pe care ni le spune El sunt duh și sunt viață (Ioan 6:63). Domnul este Cel care vorbește cuvântul și dă Duhul fără măsură (Ioan 3:34).

Din partea noastră, trebuie să petrecem timp cu Domnul personal și privat, chiar să prețuim timpul nostru în rugăciune privată cu Domnul, pentru a putea primi vorbirea Sa.

Pentru a-L cunoaște pe Domnul este nevoie de revelație, iar singura cale prin care putem avea o cunoaștere subiectivă a Domnului este petrecerea timpului cu El în rugăciune.

Când privim la trăirea Domnului și la numeroasele situații în care a petrecut timp cu Tatăl în secret pe munte, rugându-se, nu știm pentru ce S-a rugat, ce I-a cerut Tatălui sau ce I-a spus Tatăl, dar putem vedea că El a fost una cu Tatăl, a rostit cuvintele pe care le-a auzit de la Tatăl și a făcut lucrările pe care Tatăl I le-a dat să le facă.

Când trăim o viață ascunsă cu Dumnezeu, petrecând timp în rugăciune cu El, vom avea cuvinte de la El, El ne va da anumite lucrări de făcut și vom fi una cu El făcând ceea ce ne dă El să facem.

Vom avea revelația persoanei Sale, vom ști ce dorește El să facă și vom fi una cu El făcând acest lucru. Când închidem ușa în secret și ne rugăm Tatălui care este în secret, Tatăl care vede în secret ne va răsplăti și vom avea vorbirea Sa.

Vom avea senzația cât de intim este El cu noi și cât de apropiați suntem de El. Fie ca noi să fim înaintea Domnului cu privire la acest lucru și să-I spunem cu sinceritate:

Doamne Isuse, atrage-ne zi de zi să petrecem timp personal și intim cu Tine. Prețuim timpul nostru cu Tine. Vrem să ne facem timp să Te privim. Prețuim timpul cu Domnul în secret și în rugăciune. Vrem să fim cei care trăiesc o viață ascunsă cu Domnul în rugăciune zi de zi. Fie ca acesta să fie obiceiul nostru, Doamne, să ne facem adesea timp să ne rugăm în privat înaintea Domnului. Fie ca să învățăm să părăsim mulțimile, familia noastră, prietenii noștri și chiar sfinții din biserică pentru a merge la un nivel de sus pe un munte înalt, pentru a fi împreună cu Domnul în privat în rugăciune. Amin, Doamne, fie ca noi să ajungem la un nivel mai înalt, fiind separați de mulțime și de lucrurile pământești, pentru a fi cu Tatăl în privat și în secret, pentru a avea părtășie intimă cu El! O, Doamne Isuse, Te iubim! Vrem să Te vedem față în față în timpul nostru personal și privat cu Tine! Închidem ușa către toate celelalte lucruri și către alți oameni și vrem doar să petrecem timp cu Tine. Vrem să rămânem în senzația de intimitate cu Tine, aproape de Tine, pentru a primi revelația Ta și provizia zilnică. Vorbește-ne. Infuzează-ne. Vrem doar să rămânem aici, în părtășie cu Tine!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Follow the Lord’s Pattern Living a Hidden Life with God, Praying Privately to Him, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să trăim în realitatea Împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 2 (Să trăim viața împărăției prin faptul că trăim o viață ascunsă) ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ca oameni-Dumnezeu, trăim în împărăția lui Dumnezeu ca domeniu al speciei divine

02/05/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Împărăția lui Dumnezeu nu este doar domeniul vieții divine și al stăpânirii divine, ci și domeniul speciei divine, în care se află toate lucrurile divine; trebuie să trăim în împărăția lui Dumnezeu ca domeniu al speciei divine în viața noastră de zi cu zi. Amin!

Trebuie să ne dăm seama că nu suntem doar păcătoși răscumpărați, mântuiți prin har; suntem astfel de oameni, dar suntem și mai mult oameni-Dumnezeu, cei născuți din Dumnezeu cu viața și natura Sa de a trăi în împărăția lui Dumnezeu. Amin!

Săptămâna aceasta am savurat și am analizat cu rugăciune subectul împărăției lui Dumnezeu ca domeniu al vieții divine și al speciei divine. Împărăția lui Dumnezeu nu este doar stăpânirea și domnia lui Dumnezeu; este aceasta, ci este și mai mult domeniul vieții divine.

Intrăm în împărăția lui Dumnezeu prin regenerare; numai prin regenerare putem intra în domeniul vieții divine. Unica cale de a intra în împărăția lui Dumnezeu este să-L primim pe Dumnezeu ca viață și să ne naștem din nou cu viața Sa.

Indiferent cât de buni am fi în viața noastră, cât de morală este conduita noastră și cât de etici suntem, nu putem intra în împărăția lui Dumnezeu decât dacă suntem născuți din Dumnezeu. Când intrăm în împărăția lui Dumnezeu prin regenerare, obținem viața divină; această viață are un simț particular, un simțământ, o conștiință, pe care o putem numi simțul vieții.

Trăim viața creștină conform simțului vieții. Acest simț ne dă un simțământ atât al vieții, cât și al morții; avem simțământul vieții și al păcii atunci când suntem în duhul nostru, dar când trăim în viața naturală sau în carne, avem un simț al morții.

Acesta este ceea ce ne călăuzește și ne guvernează în viața noastră creștină – simțul vieții și al păcii și simțul morții pe partea negativă. Pe măsură ce ne trăim viața creștină, trebuie să trăim în duhul contopit, astfel încât să putem rămâne în unirea organică cu Domnul. În această uniune organică cu El, avem conștiența vieții divine.

Dar când trăim în omul natural și doar ne exprimăm sinele, nu avem conștiența vieții. Fie ca noi să fim cei care cresc în viața divină zi de zi, permițându-I Domnului să Se răspândească în noi.

Pe măsură ce elementul lui Dumnezeu crește în noi, împărăția lui Dumnezeu se răspândește în noi. În același timp, elementul natural scade, căci are loc zdrobirea omului exterior.

Pe partea negativă, există zdrobirea omului exterior, zdrobirea vieții naturale și supunerea fiecărei părți a sufletului. Pe partea pozitivă, există creșterea elementului lui Dumnezeu. În acest fel, împărăția lui Dumnezeu vine în noi.

Împărăția lui Dumnezeu este domeniul speciei divine: suntem născuți din Dumnezeu pentru a fi oameni-Dumnezeu!

Trebuie să ne dăm seama că, în calitate de credincioși în Cristos, ne-am născut din Dumnezeu pentru a fi copii ai lui Dumnezeu (Ioan 1:12-13). Aceasta înseamnă că, așa cum ne-am născut din părinții noștri umani pentru a fi ființe umane, tot așa ne-am născut din Dumnezeu pentru a fi oameni-Dumnezeu.

Prin nașterea din părinții noștri umani, intrăm în domeniul speciei umane și suntem ființe umane. Prin nașterea noastră din Dumnezeu, intrăm în domeniul speciei divine pentru a fi oameni-Dumnezeu.

În Ioan 3, împărăția lui Dumnezeu se referă mai mult la specia lui Dumnezeu decât la domnia lui Dumnezeu. Prin încarnare, Dumnezeu a devenit om pentru a intra în specia umană, iar omul devine Dumnezeu în viață și natură, dar nu în Dumnezeire pentru a intra în specia divină (Ioan 1:1, 12-13; 2 Petru 1:4). Extraordinar!

Dumnezeu a făcut pasul de a deveni om pentru a intra în specia umană prin încarnare, iar noi, ființele umane, facem pasul regenerării pentru a ne naște din Dumnezeu și a intra în domeniul speciei divine. Uau!

Pentru a putea intra în domeniul divin și a savura bogățiile a tot ceea ce este Dumnezeu, trebuie să ne naștem din Dumnezeu pentru a avea viața divină și natura divină (Ioan 1:12-13; 3:3, 5-6; 2 Petru 1:4). Amin!

Cum putem noi, ființele umane, să intrăm în domeniul speciei divine? Nicio specie nu poate intra în domeniul altei specii, dar Dumnezeu a făcut o cale pentru noi să intrăm în domeniul speciei divine.

Putem intra în domeniul speciei divine fiind născuți din Dumnezeu pentru a avea viața și natura Sa. Încă de la începutul Bibliei vedem că Dumnezeu, atunci când a creat toate lucrurile, le-a creat după soiul lor, cu excepția omului.

Omul a fost creat după soiul lui Dumnezeu, căci omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Conform cu Gen. 1:26, Dumnezeu l-a creat pe om nu după soiul omului, ci după chipul și asemănarea Sa, pentru a fi soiul lui Dumnezeu, specia lui Dumnezeu. Aleluia!

Noi, în calitate de credincioși în Cristos, care suntem născuți din Dumnezeu prin regenerare pentru a fi copiii Săi în viața și natura Sa, dar nu în Dumnezeirea Sa, suntem mai asemănători cu Dumnezeu decât era Adam, pentru că avem viața și natura lui Dumnezeu.

Când Adam a fost creat, el avea doar înfățișarea exterioară a lui Dumnezeu, fără realitatea interioară, dar noi avem viața și natura lui Dumnezeu. Noi, credincioșii în Cristos și copiii lui Dumnezeu, avem realitatea vieții divine și suntem transformați și conformați chipului Domnului în întreaga noastră ființă (2 Cor. 3:18; Romani 12:2; 8:29).

Nu numai că suntem născuți din Dumnezeu pentru a fi oameni-Dumnezeu, ci mai mult, creștem în această viață, trăim prin această viață, această viață ne transformă și vom fi conformați chipului lui Cristos pentru a fi la fel cum este El în orice mod posibil. Aleluia!

Puțin câte puțin și zi de zi suntem transformați prin înnoirea minții noastre, astfel încât să putem fi conformați chipului lui Cristos; pe măsură ce Îl privim și Îl reflectăm, suntem transformați în același chip, de la un grad de glorie la un alt grad de glorie.

A doua noastră naștere, regenerarea noastră, ne-a făcut să intrăm în împărăția lui Dumnezeu pentru a deveni specia lui Dumnezeu. Un om naște oameni, un câine naște câini, iar o pisică naște pisici; Dumnezeu naște dumnezei.

Suntem dumnezei, în sensul de a fi oameni-Dumnezeu, ființe umane născute din Dumnezeu cu viața și natura Lui. Nu vom fi niciodată Dumnezeu în Dumnezeirea Sa; Numai El are Dumnezeirea, dar noi putem fi la fel ca Dumnezeu în viață, natură, expresie și funcție.

Aleluia, noi, ca și copii ai lui Dumnezeu, ne aflăm în domeniul speciei divine (Ioan 1:12-13; 3:3, 5). În calitate de credincioși în Cristos, suntem oameni-Dumnezeu în specia divină, adică în împărăția lui Dumnezeu (1 Ioan 3:1).

Trebuie să ne dăm seama de acest lucru în viața noastră de zi cu zi astăzi; trebuie să vedem că suntem oameni-Dumnezeu aparținând speciei lui Dumnezeu. Dacă ne dăm seama de acest lucru, vom trăi nu prin viața noastră naturală, ci prin viața divină, astfel încât să-L putem exprima pe Dumnezeu și nu pe noi înșine.

Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, nu suntem doar păcătoși mântuiți prin har, ci oameni-Dumnezeu născuți din Dumnezeu pentru a face parte din specia lui Dumnezeu! Ce minunat, Doamne, îți mulțumim că ne-ai regenerat cu viața Ta și ne-ai dat natura Ta divină pentru ca noi să fim în domeniul speciei divine! Slavă Domnului, nu suntem doar ființe umane create de Dumnezeu după chipul și asemănarea Lui, ci mai mult, suntem oameni-Dumnezeu având viața și natura lui Dumnezeu! Îți mulțumim, Doamne Isuse, pentru regenerarea noastră, intrarea noastră în domeniul speciei divine. Îți mulțumim că ai venit în noi ca viață, pentru ca noi să putem fi oameni-Dumnezeu care trăiesc în domeniul speciei divine pentru a-L exprima pe Dumnezeu. Vrem să trăim în acest domeniu astăzi. Salvează-ne de la a trăi doar în domeniul natural prin viața noastră naturală; fie ca noi să trăim în împărăția lui Dumnezeu în realitate, pentru a-L putea exprima pe Dumnezeu! Aleluia, credincioșii în Cristos sunt oameni-Dumnezeu în specia divină, adică în împărăția lui Dumnezeu! Slavă Domnului!

Aspecte ale vieții în împărăția lui Dumnezeu ca domeniu al speciei divine, după cum se vede în Evanghelia după Ioan

Evanghelia după Ioan, o evanghelie a vieții care ni-l prezintă pe Cristos ca Mântuitor-Dumnezeu, ne arată multe aspecte ale vieții credincioșilor în împărăția lui Dumnezeu ca domeniu al speciei divine.

Această Evanghelie este foarte misterioasă, căci în ea îl vedem pe Cristos ca viață venind să se împartă în om pentru a-l regenera, a-l păstori, a-l învia, a-l face pe om să trăiască prin El și a-l face pe om la fel ca Dumnezeu în orice mod posibil.

Trebuie să analizăm cu rugăciune această Evanghelie și să-I permitem Domnului să strălucească asupra noastră, astfel încât să putem vedea unele dintre aspectele practice ale vieții noastre în împărăția lui Dumnezeu ca domeniu al speciei divine.

Ioan 1:16 spune: „Din plinătatea Sa am primit toți și har după har.” Viața noastră creștină în domeniul speciei divine, împărăția lui Dumnezeu, este o viață prin primirea de har după har. Amin, trebuie să primim har după har, chiar să primim din plinătatea Domnului, pentru a-L savura pe El până la capăt.

Viața noastră creștină este o viață de savurare a Domnului. Ioan 4:14 spune: „Apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă care țâșnește în viața eternă”. Am primit viața divină în momentul regenerării noastre, iar această viață este ca un izvor de viață care izvorăște și țâșnește întru viața eternă.

Zi de zi trebuie să-L bem pe Domnul ca pe apa vie și să-L lăsăm să curgă din noi.

Ioan 6:57 spune: „Cine Mă mănâncă pe Mine va trăi și acela va trăi prin Mine”. Cum trăim viața creștină? Cum trăim în împărăția lui Dumnezeu ca domeniu al speciei divine? Prin a-L mânca pe Cristos, ca să putem trăi prin El.

Viața noastră creștină este o viață datorită lui Cristos; îl trăim pe Cristos și Îl exprimăm datorită Lui, prin a-L mânca. Amin!

Ioan 15:9 spune: „Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, așa și Eu v-am iubit pe voi; rămâneți în dragostea Mea.” Slavă Domnului, căci El ne-a iubit așa cum L-a iubit Tatăl pe El și astăzi dragostea Lui este în noi; putem rămâne în dragostea Lui. Putem savura dragostea Domnului și putem rămâne în dragostea Lui.

Ioan 15:11 spune: „V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea să fie în voi și bucuria voastră să fie deplină.” Aleluia, Domnul ne-a spus multe lucruri, pentru ca bucuria Sa să fie în noi și bucuria Sa în noi să fie deplină.

Pe măsură ce venim la Domnul în cuvântul Său și Îl savurăm, Îl savurăm și suntem plini de bucurie; această bucurie este deplină. Aleluia!

Ioan 3:21 spune: „Cine face adevărul vine la lumină, pentru ca faptele lui să se arate, că sunt făcute în Dumnezeu.” Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos ca adevăr, facem lucrurile în adevăr și facem adevărul, pentru că trăim pe Cristos; trăim în lumină, venim la lumină și faptele noastre se manifestă ca fiind făcute în Dumnezeu.

Noi nu facem doar fapte: faptele noastre sunt făcute în Dumnezeu. Noi suntem cei care facem lucrările, dar ele sunt făcute în Dumnezeu.

Ioan 4:23-24 spune: „Vine ceasul și acum este, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și în adevăr, căci și Tatăl dorește astfel de închinători.” Dumnezeu este Duh, iar cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh și în adevăr.

Astăzi I ne putem închina lui Dumnezeu în duh și în adevăr. Ne închinăm Lui în realitate și facem acest lucru exersându-ne duhul. Pe măsură ce Îl contactăm pe Domnul zi de zi, chiar pe tot parcursul zilei, ne închinăm Lui în duhul nostru și cu Cristos ca realitate a tuturor ofrandelor.

Ioan 15:7 spune: „Dacă rămâneți în Mine și cuvintele Mele rămân în voi, cereți orice vreți și vi se va da.” Pe măsură ce rămânem în Domnul și ne savurăm de El în cuvântul Său, cuvintele Lui rămân în noi și orice cerem, El va face pentru noi.

Cererea noastră este în rămânere, iar cererea noastră este în contopitate cu El; de fapt, El este Cel care cere în cererea noastră. Suntem atât de una cu Domnul în domeniul speciei divine încât cererea noastră este rugăciunea Lui în rugăciunea noastră. Amin!

Ioan 14:20 spune: În ziua aceea veți ști că Eu sunt în Tatăl Meu, și voi sunteți în Mine, și Eu sunteți în voi. Minunat! Noi, credincioșii în Cristos, suntem în Cristos, Cristos este în Tatăl și Cristos este în noi; viața noastră creștină este în Dumnezeul Triunic.

Dacă știm că suntem în Cristos, vom rămâne pur și simplu în El și vom trăi într-un singur duh cu El.

Ioan 15:12 spune: Iubiți-vă unii pe alții așa cum v-am iubit Eu. Dragostea Lui este în noi, dragostea Lui se desăvârșește în noi și noi iubim pe alții așa cum Domnul ne-a iubit pe noi. Așa cum este El, așa suntem și noi astăzi. Așa cum a trăit El, așa trăim și noi astăzi.

El trăiește în noi, noi trăim în El și El este exprimat prin noi pe măsură ce trăim într-un singur duh cu El. Fie ca noi să ne exersăm duhul zi de zi pentru a trăi în împărăția lui Dumnezeu ca domeniu al speciei divine!

Doamne Isuse, vrem să trăim astăzi în împărăția lui Dumnezeu ca domeniu al speciei divine. Vrem să Te savurăm pe Tine ca har, chiar ca har peste har. Vrem să Te bem și să fim umpluți cu Tine ca apă vie, ca Tu să poți curge din ființa noastră interioară! Amin, Doamne, curge în noi și din noi astăzi! Vrem să Te mâncăm și să trăim datorită Ție, ca Tu să poți trăi în noi așa cum trăim noi datorită Ție! Amin, Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne iubești și că ne-ai dat dragostea Ta; vrem să rămânem în dragostea Ta astăzi. Vrem să Te savurăm în cuvântul Tău și să Te savurăm în cuvânt și să avem bucuria Ta în noi deplină. Fie ca noi să fim cei care fac adevărul și să venim la lumină, pentru ca faptele noastre să fie manifestate, că sunt făcute în Dumnezeu. Amin, Doamne, ne închinăm Ție în duh și în adevăr astăzi! Ne exersăm duhul astăzi pentru a rămâne în Tine și a lăsa cuvintele Tale să rămână în noi, ca să putem fi una cu Tine în rugăciunea noastră, cerând și rugându-ne în rămânerea în Tine! Aleluia, noi, cei care credem în Cristos, știm că Cristos este în Tatăl, noi suntem în Cristos și Cristos este în noi, iar viața noastră de zi cu zi este în și cu Trinitatea Divină! Fii totul pentru noi astăzi. Fie ca să ne iubim unii pe alții așa cum ne-ai iubit Tu pe noi. Amin, Doamne, păstrează-ne în Tine astăzi, ca să putem trăi în împărăția lui Dumnezeu ca domeniu al speciei divine!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, As God-men, we are Living in the Kingdom of God as the Realm of the Divine Species, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să trăim în realitatea Împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 1 (Împărăția lui Dumnezeu — domeniul vieții divine și al speciei divine) ziua 6, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Creșterea lui Cristos în noi pentru Trup este venirea împărăției lui Dumnezeu

01/05/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Trebuie să vedem faptul că creșterea lui Cristos în noi pentru Trup și în Trup este venirea împărăției lui Dumnezeu în noi într-un mod practic astăzi.

În calitate de credincioși în Cristos, avem viața divină în unirea organică cu Domnul și trebuie să-L lăsăm pe Domnul să se răspândească în noi pentru venirea împărăției lui Dumnezeu în noi; rezultatul va fi zdrobirea vieții naturale, creșterea elementului lui Dumnezeu și trăirea unei vieți corporative, viața Trupului lui Cristos. Amin!

Zi de zi, pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul și ne împărtășim din bogățiile Sale, ne dăm seama că facem parte din împărăția lui Dumnezeu. Pe de o parte, Îl savurăm pe Cristos ca viața noastră și totul, iar El este sursa noastră. Pe de altă parte, trăim în împărăția lui Dumnezeu și suntem sub stăpânirea Sa, iar El domnește și domnește în noi.

Cum domnește Dumnezeu în noi? Acest lucru nu se referă la ne teme de El și de pedeapsa Lui; este prin intermediul simțului vieții. Viața divină pe care am primit-o în momentul regenerării noastre are un simț, o conștiință. Există o altă viață în noi, o viață care este foarte diferită de viața umană.

Așa cum viața umană – cea mai înaltă viață creată – are simțul ei, iar noi ne trăim viața umană conform acestui simț al vieții umane, tot așa viața divină are un simț, simțul vieții divine, și trăim viața creștină conform acestui simț interior.

Pe de o parte, venim la Domnul în cuvântul Său pentru a-L savura, a-L cunoaște și a fi infuzați cu El. Pe de altă parte, pe măsură ce Domnul își scrie legile în inima noastră, Îl cunoaștem în mod interior și subiectiv, și există o ungere interioară care ne călăuzește în toate lucrurile.

Există un simț în viața divină din duhul nostru; în uniunea noastră organică cu Domnul, pe măsură ce rămânem în El și El rămâne în noi, există un simț ascuțit cu privire la toate lucrurile.

Așa cum viața umană are un simț cu privire la toate lucrurile, atât bune, cât și rele, atât pozitive, cât și negative, tot așa viața divină din noi are un simț cu privire la toate lucrurile.

Noi, credincioșii în Cristos, ar trebui să fim oameni plini de simțăminte și să avem un simț interior al vieții cu privire la toate lucrurile. Însă din cauza faptului că nu cultivăm relația noastră personală cu Domnul și nu-L contactăm pe Domnul din nou și din nou, este ușor pentru noi să avem un simț al vieții care nu este atât de intens; mai degrabă, este destul de plictisitor. O, Doamne!

Ne putem comporta conform principiului binelui și răului, încercând să facem binele mai degrabă decât răul, dar acest lucru nu este suficient. Viața divină din duhul nostru are un simț particular, iar atunci când ne îndreptăm mintea spre duh, trăim conform simțului vieții și păcii.

Însă atunci când mintea noastră nu este îndreptată spre lucrurile de sus, viața interioară ne anunță dându-ne un simț al morții. O, Doamne Isuse!

Creșterea lui Cristos în noi este venirea împărăției lui Dumnezeu în noi

Noi, cei care credem în Cristos, suntem cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu, care este o împărăție spirituală, o împărăție în noi; Domnul, ca Semănător, S-a semănat pe Sine însuși ca sămânță a împărăției în noi și acum El crește în noi.

Credincioșii în Cristos primesc viața divină crezând în Fiul, în care este viața divină; Cristos, Fiul lui Dumnezeu, este viața, iar când credem în El, suntem născuți din Dumnezeu, născuți din Duh (Ioan 3:6). Acum, că Cristos, ca împărăție a lui Dumnezeu, este în noi, El vrea să crească în noi; așa cum ne-a spus Domnul în Matei 6, trebuie să ne rugăm: Vie împărăția Ta!

Creșterea lui Cristos în noi este venirea împărăției. Când ne rugăm: Vie împărăția Ta, de fapt spunem: Doamne Isuse, crești în noi.Milioane de creștini au repetat această rugăciune: Vie împărăția Ta, dar câți Îi permit Domnului să crească în ei?

Au trecut două mii de ani de când Domnul ne-a spus să ne rugăm pentru această rugăciune, dar împărăția Sa încă nu a venit. Unul dintre motive este că nu I-am permis Domnului să crească în noi.

Trebuie să fim săraci în duh și puri în inimă (Matei 5:8) pentru ca Domnul să aibă terenul să crească în noi, iar creșterea lui Cristos în noi este adevărata venire a împărăției.

Cu cât îi permitem Domnului să crească în noi, cu atât mai repede crește și se răspândește El în ființa noastră, cu atât grăbim venirea împărăției. Inima noastră nu este atât de pură și noi nu suntem săraci în duh; avem multe țeluri în afară de Dumnezeu și putem fi încărcați cu atât de multe alte lucruri în afară de El.

Trebuie să fim purificați în inima noastră și goliți în duhul nostru, astfel încât să putem avea o capacitate proaspătă de a fi umpluți cu Domnul. Trebuie să-I cerem Domnului să ne acorde o inimă curată și să ne purifice motivele până când avem un singur țel. Întreaga noastră ființă trebuie să fie concentrată asupra Domnului.

Poate că ne pasă mult de pace, bucurie, binecuvântări spirituale sau fizice și spiritualitate, dar ceea ce ar trebui să ne îndreptăm inima este Cristos Însuși. Dumnezeu ar trebui să fie unicul nostru țel; El ar trebui să fie singura noastră motivație.

Fie ca Domnul să Se îndure de noi și să ne trateze inima până când inima noastră va fi singulară și simplificată, fiind absolut concentrată asupra Domnului și necăutând nimic altceva. L-am primit pe Cristos inițial, dar trebuie să câștigăm mai mult din Cristos zi de zi, căci creșterea lui Cristos este venirea împărăției lui Dumnezeu în noi.

Cum putem primi mai mult din Cristos? Rugându-L pe Domnul să ne facă săraci în duhul nostru și puri în inima noastră. Trebuie să-I cerem Domnului, Doamne Isuse, fă-mî sărac în duhul meu și pur în inima mea. Golește-mi duhul și curăță-mi inima. Dă-mi să am o inimă singulară pentru Tine!

Când ne rugăm în acest fel și ne deschidem Domnului, El va veni în noi. Mai întâi, El vine în duhul nostru și apoi începe să se răspândească din duhul nostru în inima noastră.

Pe măsură ce Domnul crește în noi, împărăția Lui crește în noi! Creșterea împărăției este creșterea lui Cristos în noi. Pe măsură ce Domnul crește în noi, împărăția Lui vine treptat în noi.

Matei. 7:16 spune: „Se culeg oare struguri din spini sau smochine din mărăcini?” În noi înșine, în omul nostru firesc, suntem ca spinii și mărăcinii și nu există nimic bun de mâncat din ceea ce vine din noi.

Dar viața lui Cristos în duhul nostru este o viață care produce smochine și o viață care produce struguri. Viața Lui trebuie să crească în noi. Viața Lui trebuie să crească în noi.

Viața noastră trebuie să scadă, adică viața noastră naturală și sinele trebuie să scadă, iar Domnul trebuie să crească (Ioan 3:30). Creșterea lui Cristos în noi este venirea împărăției lui Dumnezeu în noi.

Fie ca să ne rugăm pentru îndurarea Domnului, ca să fim săraci în duh și puri în inimă. Fie ca să ne rugăm să fim drepți în tot ceea ce facem și să fim drepți după voia lui Dumnezeu.

Pe măsură ce ne rugăm și ne deschidem Domnului, Domnul Isus va crește în noi, se va răspândi în ființa noastră interioară și El va prelua controlul puțin câte puțin până când va umple fiecare parte.

El va crește în noi în măsura în care nu vom mai produce spini și mărăcini, ci struguri și smochine, ceva dulce și hrănitor pentru alții.

Acesta nu este ceva ce producem într-un mod deliberat prin strădania noastră; aceasta este o expresie a vieții divine din noi.

A crește în viața divină înseamnă a avea creșterea elementului lui Dumnezeu, creșterea staturii lui Cristos și extinderea Duhului Sfânt (Efeseni 4:15-16). Când avem creșterea lui Cristos în noi, împărăția lui Dumnezeu vine în noi.

Creșterea în viața divină este descreșterea elementului uman, zdrobirea vieții naturale și supunerea fiecărei părți a sufletului (1 Petru 2:2; 2 Petru 3:18; Coloseni 2:19).

Din punct de vedere pozitiv, venirea împărăției lui Dumnezeu în noi este creșterea lui Cristos în noi. Din punct de vedere negativ, este nevoie de frângerea vieții naturale și de supunere a fiecărei părți a sufletului.

Fie ca noi să ne deschidem către Domnul în viața noastră de zi cu zi și să-I permitem să zdrobească viața naturală și să supună fiecare parte a sufletului nostru. Ne putem lupta cu Dumnezeu din nou și din nou, dar la un moment dat trebuie să-L lăsăm să ne atingă, să ne zdrobească și să învingă; atunci, vom câștiga creșterea lui Cristos în noi.

Fie ca Domnul să Se îndure de noi și să ne dea zdrobirea omului din afară, astfel încât omul dinăuntru să poată fi eliberat și Cristos să poată crește în noi.

Domnul poate permite ca lucrurile să se întâmple în mediul nostru pentru a ne frânge, a ne constrânge și a ne trata omul nostru natural până la punctul în care simțim că suntem condamnați la moarte; atunci când Îl lăsăm pe Domnul să zdrobească omul natural și să ne supună fiecare parte a sufletului nostru, El are o cale să crească în noi.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire la acest lucru și să-I spunem:

Doamne Isuse, fie ca Cristos să crească în noi, pentru ca împărăția Ta să vină în noi. Fă-ne săraci în duhul nostru și puri în inima noastră. Amin, Doamne, golește-ne duhul și purifică-ne inima. Dă-ne să avem o inimă singulară și pură pentru Tine. Ne deschidem către Tine. Răspândește-te din duhul nostru în mintea, emoția și voința noastră. Crești în noi. Vrem să ne concentrăm întreaga ființă asupra Ta, ca Tu să crești în noi și să aduci împărăția Ta în fiecare parte a ființei noastre și în fiecare aspect al vieții noastre de zi cu zi. Doamne Isuse, fie ca elementul lui Dumnezeu să sporească, statura lui Cristos să crească și Duhul Sfânt să se extindă în ființa noastră! Amin, Doamne, fie ca viața divină să crească în noi. Ai Tu o cale în noi, Doamne, ca să faci ca elementul nostru natural să scadă, astfel încât elementul divin să crească. Fie ca viața naturală să fie zdrobită și fiecare parte a sufletului nostru să fie supusă, astfel încât împărăția Ta să vină în noi!

Viața divină din noi este viața Trupului, o viață corporativă: Cristos ca viață a Trupului lui Cristos

Când îi permitem în mod personal Domnului să Se răspândească în fiecare parte a ființei noastre, astfel încât să avem creșterea lui Cristos în noi, rezultatul va fi că trăim viața Trupului lui Cristos, căci viața din noi este viața Trupului lui Cristos.

În primul rând, noi, credincioșii în Cristos, nu avem viață în noi înșine separat de Dumnezeu; viața divină pe care o avem în duhul nostru este doar în unirea organică cu Domnul (Ioan 15:4-5; Romani 8:2). Numai atunci când suntem în duhul nostru, un singur duh cu Domnul, avem viața divină.

Dacă vrem să avem viața divină și să savurăm viața divină, trebuie să fim în duhul nostru, în unirea organică cu Domnul. Avem viață doar în Cristos, căci Cristos este viața noastră.

În al doilea rând, viața divină pe care o avem în duhul nostru în unirea noastră organică cu Domnul nu este o viață individualistă, o viață separată de alte membre din Trup.

Mai degrabă, viața divină din credincioșii în Cristos este viața Trupului lui Cristos (1 Corinteni 12:26-27; Coloseni 3:4).

Da, Cristos este viața noastră, dar, în același timp, acest Cristos este Capul Trupului și El este viață în toate membrele Trupului. Nu avem o viață individualistă, ci o viață colectivă; nu avem o viață individuală, ci o viață colectivă.

Cristos este viața Trupului lui Cristos, care trebuie experimentată și savurată în Trup. Aceasta înseamnă că, orice facem în viața noastră de zi cu zi, trebuie să ne dăm seama că suntem membre ale Trupului lui Cristos.

Unul dintre cele mai greu de împlinit versete din Biblie printre noi astăzi este Efeseni 4:16; aici se spune că Trupul se zidește pe sine în dragoste. Pe de o parte, fiecare membru trebuie să aibă creșterea lui Cristos în el, permițându-I să se răspândească în ființa lor și să-i supună fiecare parte a sufletului lor.

Pe de altă parte, creșterea noastră în viață cu creșterea lui Dumnezeu este pentru Trup și în Trup. Aceasta înseamnă că oriunde suntem, acolo este Trupul și, orice facem, suntem membre în Trup.

Putem merge la muncă și ne putem ocupa de multe lucruri, învățând să trăim prin viața divină din duhul nostru; în toate acestea, trebuie să ne dăm seama că suntem membre în Trup și trăim ca membre ale lui Cristos. Viața pe care o savurăm în Trup este viața Trupului lui Cristos.

Principiul care călăuzește biserica, slujba și lucrarea este Trupul lui Cristos. Avem noi conștiența Trupului? Ne dăm seama că zi de zi și în fiecare situație, trăim în Trup? Avem noi conștiența că, orice facem, orice spunem și oriunde ne-am afla, suntem membre în Trupul lui Cristos și nu putem trăi fără Trup?

Este posibil să avem o problemă de sănătate care necesită intervenție chirurgicală; deși trecem prin aceasta individual într-un mod exterior, în interior trebuie să ne dăm seama că suntem membre ale Trupului, iar suferința noastră este în Trup și pentru Trup. Tot ceea ce trecem este o chestiune a Trupului.

Trebuie să fim mântuiți mult mai mult în viață și să câștigăm creșterea lui Cristos în noi, până când vom avea conștiența că suntem membre ale Trupului și trăim viața lui Cristos în Trup și pentru Trup.

Pe de o parte, avem o relație personală cu Domnul și vom sta înaintea Sa în mod personal și individual pentru a da socoteală despre ceea ce am făcut. Pe de altă parte, suntem membre ale Trupului și, ca membre, împărtășim din Cristosul colectiv și trăim cu conștiența Trupului.

Slavă Domnului, pentru veșnicie noi, ca și credincioși în Cristos, vom experimenta și vom savura viața lui Dumnezeu împreună în și ca Noul Ierusalim (Apocalipsa 22:2)!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai dat viața Ta, astfel încât să putem avea viață în unirea organică cu Cristos! Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, avem viață în unirea organică cu Domnul, căci avem viață numai în Cristos! Amin, Doamne, fie ca noi să ne dăm seama că suntem membre ale Trupului lui Cristos și viața noastră este viața Trupului lui Cristos. Fie ca noi să trăim o viață de zi cu zi cu conștiența Trupului. Fie ca să ne dăm seama că nu avem o viață individuală, ci o viață corporativă, Cristos ca viață a Trupului experimentată și savurată în Trup! Amin, Doamne, dă-ne să avem această conștiență în viața noastră de zi cu zi. Fie ca noi să ne dăm seama că, indiferent ce facem, unde ne aflăm și ce ni se întâmplă, suntem membre ale Trupului lui Cristos și Îl savurăm pe Cristos ca viață a Trupului în Trup și pentru Trup. Crești în noi, Doamne. Te ținem pe Tine în calitate Cap, ca să putem crește odată cu creșterea lui Dumnezeu, adică Cristos să crească în noi în Trup și pentru Trup!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, To Follow the Sense of Life we live a Daily life in Peace in the Divine Dispensing, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să trăim în realitatea Împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 1 (Împărăția lui Dumnezeu — domeniul vieții divine și al speciei divine) ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Dumnezeu Triunic își face o locuință cu credincioșii pentru zidirea locuinței Sale

16/04/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Ioan 14 ne arată că Dumnezeul Triunic își face locuința cu credincioșii pentru zidirea locuinței Sale; El îi vizitează pe credincioșii care Îl iubesc și rămân în cuvântul Său, le vorbește și Se zidește în ei pentru a face din ei locuința lui Dumnezeu, casa Tatălui. Amin!

Fie ca inima noastră să nu fie tulburată, ci să credem întru Dumnezeu și, de asemenea, să credem întru Domnul Isus, care este Dumnezeu. Să permitem cuvântului lui Dumnezeu să expună și să înlăture orice concepte care nu sunt conform cu cuvântul lui Dumnezeu și să fim eliberați de orice aluat din creștinism care ne spune că vom merge în rai și că vom trăi într-un conac ceresc.

Toți credincioșii în Cristos trebuie să audă din nou evanghelia, dar de data aceasta au nevoie să audă evanghelia cea înaltă așa cum este predicată de Domnul Isus în Evanghelia după Ioan. În Ioan 14, Domnul Isus vorbește despre casa Tatălui, care are multe locașuri, și El spune că El ne va pregăti un loc.

Ce se întâmplă, ce pregătește El și care este locul? Plecarea Domnului este trecerea Lui prin moarte; El și-a părăsit ucenicii trecând prin moarte. Plecarea Sa a fost să ne pregătească un loc. Ce este acest loc și cum l-a pregătit El? Domnul a pregătit deja acest loc, căci în moartea Sa El a tratat toate problemele și obstacolele care ne împiedicau să fim în Dumnezeu și cu Dumnezeu.

El a tratat și a pus capăt păcatului, păcatelor, lumii, lui Satan, sinelui, cărnii, omului natural și oricărui lucru negativ. Iar locul pe care El l-a pregătit pentru noi nu este un fel de palat ceresc, un teren de vânătoare fericit sau un conac ceresc. El ne-a pregătit un loc în Dumnezeu Însuși.

Prin moartea și învierea lui Cristos, Dumnezeu este entrabil! El vrea ca omul să intre în El și să fie pe deplin una cu El. Ce minunat!

Dumnezeu nu vrea ca omul să-L cunoască doar pe El și să cunoască dorința inimii Lui; El dorește ca omul să fie pe deplin una cu Dumnezeu, astfel încât, așa cum Tatăl este în Fiul și Fiul este în Tatăl, așa și noi credincioșii în Cristos să fim în Dumnezeu. Slavă Domnului!

Acesta este motivul pentru care Domnul Isus a spus în Ioan 14:20, vorbind despre locul pe care ni l-a pregătit, că în ziua aceea – ziua învierii Sale – vom ști că Cristos este în Tatăl, noi suntem în Cristos și Cristos este în noi. Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, suntem în Cristos prin intermediul credinței noastre în Domnul!

Când credem în Cristos, suntem aduși într-o unire organică cu El; prin credința în Cristos, intrăm în Dumnezeu! Acum suntem în Cristos, în Dumnezeu, și suntem membre ale Trupului lui Cristos, cei care trăiesc în duhul contopit, pentru ca Dumnezeu să se poată exprima prin ei. Aleluia!

Dumnezeul Triunic își face o locuință cu credincioșii pentru zidirea locuinței Sale

Domnul Isus nu a venit doar să moară pentru noi și să ne mântuiască, astfel încât să putem avea părtășie cu Dumnezeu, și apoi, după ce am crezut în El, așteptăm ca El să ne ia în ceruri. Mai degrabă, Cristos a trecut prin procesele înarnării, vieții umane, răstignirii, morții și învierii pentru ca El să-L aducă pe Dumnezeu în om și să-l aducă pe om în Dumnezeu.

Ioan 14 ne arată cum Dumnezeul Triunic se distribuie pe Sine în noi, credincioșii în Cristos, pentru ca noi și El, El și noi, să putem fi zidiți împreună în contopirea divinității cu umanitatea. Casa Tatălui nu este un lucru fizic, ci o realitate duhuală, pentru că Dumnezeul Triunic își face locuința cu credincioșii în Cristos pentru zidirea locuinței Sale.

Dumnezeu se distribuie pe Sine în noi. Dumnezeul Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul – se distribuie pe Sine în noi, credincioșii în Cristos, pentru ca noi să fim constituiți împreună cu El și zidiți împreună cu El. Mai întâi, Fiul a venit ca întrupare a Tatălui, apoi a trecut prin moarte și înviere și a venit la ucenici ca Duh, chiar Duhul realității, pentru a fi nu doar cu credincioșii, ci și mai mult, în ei.

Acum, ca Duh al realității în duhul nostru, El ne călăuzește în realitatea a tot ceea ce este și are Dumnezeu și în tot ceea ce Cristos a făcut pentru noi. Pe măsură ce ne exersăm duhul și ne deschidem față de Domnul, Dumnezeul Triunic se distribuie pe Sine în noi Trinitatea Sa Divină și își face locuința întru credincioși.

El se zidește pe Sine în noi și El ne zidește pe noi în Sine; această clădire este o locuință reciprocă, pentru ca Dumnezeu să locuiască în om și ca omul să locuiască în Dumnezeu.

Aceasta este baza pentru care Domnul spune în Ioan 15:4: Rămâneți în Mine și Eu în voi. Acesta este ceea ce El vrea: ca noi să rămânem în El și ca El să rămână în noi. Prin Duhul și prin moartea și învierea Sa, Fiul lui Dumnezeu – Domnul Isus Cristos – zidește un organism, biserica (vezi Ioan 14:7-24).

Tatăl este întrupat în Fiul, Fiul este realizat ca Duh, iar Duhul realității vine în noi pentru a distribui tot ceea ce Dumnezeu este în noi. Duhul cu și în duhul nostru ne călăuzește în toată realitatea a ceea ce este Dumnezeu pentru a-L face pe Dumnezeu real pentru noi.

Dumnezeul Triunic își face locuința cu credincioșii pentru zidirea locuinței Sale. Acest organism pe care Dumnezeul Triunic îl zidește este biserica, Trupul lui Cristos și casa Tatălui. Această locuință reciprocă a lui Dumnezeu și a omului este produsă prin contopirea Dumnezeului Triunic și a poporului răscumpărat.

Cum se zidește Dumnezeu pe Sine în noi? Prin contopirea Sa cu noi. Pe măsură ce îl contactăm pe Domnul, ne rugăm și ne deschidem Lui și Îi chemăm numele, El are o cale de a Se zidi pe Sine în noi.

Dumnezeul Triunic își face locuința credincioșilor pentru zidirea locuinței Sale, contopindu-se cu noi încetul cu încetul, zi de zi. El face o lucrare de zidire în noi, în adâncul ființei noastre; fără să știm, atâta timp cât deschidem puțin Domnului, El Se contopește cu noi.

Cu toții putem mărturisi că, pe măsură ce ne deschidem Domnului, venim la cuvântul Său, venim la adunările bisericii și pe parcursul zilei, Îl iubim mai mult și câștigăm mai mult din El. Pe măsură ce exersăm să rămânem în Domnul, pur și simplu rămânând în El, savurăm lucrarea de zidire a Dumnezeului Triunic în adâncul ființei noastre.

Când ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul, Duhul realității îl dezvăluie pe Cristos și ne aduce să savurăm bogățiile Cristosului atotinclusiv.

Doamne Isuse, Te iubim! Vrem să rămânem în Tine astăzi. Îți mulțumim că ești în noi și că ne-ai adus în Tine. Aleluia, suntem uniți cu Domnul ca un singur duh! Amin, Doamne, ne deschidem Ție astăzi. Ne deschidem lucrării Tale de zidire în noi. Contopește-Te mai mult cu noi. Păstrează-ne deschisi Ție. Dorim pur și simplu să rămânem deschiși distribuirii Tale pe tot parcursul zilei. Amin, Doamne, distribuie-Te în ființa noastră. Contopește-te cu noi. Fă-ți o locuință cu noi. Ne deschidem vizitării Tale dulce și constantă. Doamne Isuse, Te iubim! Iubim cuvântul Tău. Ne place să ne deschidem Ție și să Te luăm ca viață și persoană a noastră. Zidește-Te în noi și zidește-ne pe noi în Tine. Câștigă locuința reciprocă al lui Dumnezeu și al omului în noi și cu noi. Zidește-ți divinitatea în umanitatea noastră și zidește-ne pe noi în Tine însuți! Amin, Doamne, fie ca Dumnezeul Triunic să câștige o locuință la noi, credincioșii în Cristos, pentru zidirea locuinței lui Dumnezeu! Aleluia, noi, biserica, suntem contopirea Dumnezeului Triunic cu poporul Său ales și răscumpărat!

Îl iubim pe Domnul și Cuvântul Său pentru a avea vizita Domnului pentru a-și face o locuință cu noi

Pe de o parte, Cristos a trecut prin moarte pentru a trata toate obstacolele și S-a întors în învierea Sa pentru a pregăti un loc pentru noi toți, credincioșii în Cristos, pentru a fi o locuință în casa Tatălui.

Pe de altă parte, casa Tatălui este zidită continuu prin vizitarea constantă a Tatălui și a Fiului cu Duhul. Ioan 14:21-23 ne spune că, dacă păzim Cuvântul Domnului și Îl iubim, vom fi iubiți de Tatăl și vom avea manifestarea Sa. Chiar mai mult, Tatăl și Fiul vor veni și vor face locuința cu noi.

Aceasta ne arată clar că multele locașuri din casa Tatălui sunt credincioșii în Cristos care Îl iubesc pe Domnul și Cuvântul Său și, prin urmare, savurează vizitarea dulce și constantă a Tatălui și a Fiului cu Duhul.

Domnul nu a spus că El și Tatăl vor veni să rămână cu noi, ci că Ei vor veni și vor face o locuință cu noi; acest lucru este foarte semnificativ. Aceasta înseamnă că Tatăl și Fiul îl iau pe iubitorul lui Isus ca locuința al lor, iar credinciosul va fi o locuință pentru Tatăl și Fiul cu Duhul.

Vrem să fim aceia care Îl iubesc pe Domnul și rămân în Cuvântul Său, astfel încât să avem vizita Domnului și să ne facem locuința cu El. Când Cristos și Tatăl cu Duhul își vor face locuință cu noi, nu vom mai fi deranjați de păcat, de lume, de Satan, de omul vechi sau de carne; pur și simplu vom fi parte din locuința lui Dumnezeu, locuința reciprocă a lui Dumnezeu și a omului.

Putem mărturisi din experiența noastră că, pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și Îl apreciem, spunându-I că Îl iubim, El ne va vorbi despre un anumit lucru sau despre o anumită problemă.

Uneori, Domnul poate spune: De vreme ce Mă iubești, porunca Mea este să nu faci asta și să nu spui asta. Putem spune: Amin, Doamne Isuse; s-ar putea să plângem, pentru că ne place să facem acel lucru sau să rostim acel cuvânt, dar păstrăm cuvântul Domnului.

Pe măsură ce ne supunem cuvântului Domnului și îl ținem, simțim prezența Domnului; simțim manifestarea Sa în noi. Simțim că El ne umple cu Sine și suntem atrași de El. Noi rămânem în El și El rămâne în noi. Deși în exterior suntem limitați, pentru că este posibil să nu putem face un anumit lucru sau să mergem într-un anumit loc, savurăm prezența Domnului în interior.

În acest fel, Dumnezeul Triunic își face locuința credincioșilor pentru zidirea locuinței Sale. Trebuie să trăim în felul acesta toată ziua. Ne este atât de ușor să ieșim din duhul nostru; chiar și un mic gest sau cuvânt de la altcineva, sau un anumit lucru care se întâmplă și ne deranjează ne poate face să nu rămânem în Domnul. O, Doamne!

Când savurăm Domnul în Cuvântul Său și păzim cuvântul Său în timp ce El ne vorbește în interior, în principal spunându-ne să ne oprim și să nu vorbim sau să facem ceva, Îl savurăm pe Domnul la maxim și experimentăm prezența Lui.

Cât de plăcut este pentru noi să primim vizita Domnului iubindu-L și păzind cuvântul Său! S-ar putea să plângem în timp ce Îl ascultăm, dar prețuim prezența Sa, căci El este Cel mai prețios pentru noi. Mai mult, pe măsură ce savurăm vizita Domnului, ne dăm seama că nu avem nicio problemă cu niciun credincios, ci mai degrabă îi iubim pe toți sfinții și dorim să fim zidiți cu ei.

Vom dori să fim una cu ceilalți pentru clădirea lui Dumnezeu. Suntem gata să-i iertăm pe alții și să le cerem iertarea, pentru că Îl iubim pe Domnul și prețuim dulcea Sa vizitare. Cu toții putem mărturisi că aceasta a fost experiența noastră de atâtea ori.

Poate că am avut o problemă cu un anumit frate sau soră, dar apoi l-am atins împreună pe Domnul și am ascultat de porunca Lui interioară de a ne iubi unii pe alții și i-am iertat pe celălalt și pur și simplu i-am iubit pentru zidirea bisericii.

Fie ca toți să prețuim prezența interioară a Domnului, vizitarea Lui și să ne supunem cuvântului Său de a păzi porunca Lui, astfel încât să avem vizita Domnului! Zidirea locuinței lui Dumnezeu depinde de o astfel de experiență a tuturor credincioșilor în Cristos.

Modul în care Domnul Își face lucrarea de zidire între noi nu este prin organizare, reglementare sau învățătură exterioară; este prin iubirea Domnului de către noi și prin experimentarea manifestării Lui și a rămânerii Lui cu noi.

Pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și rămânem în cuvântul Său, El are o cale de a ne vorbi ceva și noi păzim porunca Sa; aceasta aduce vizita Domnului, iar Dumnezeul Triunic își face locuința cu noi pentru zidirea locuinței Sale.

Doamne Isuse, Te iubim și iubim cuvântul Tău. Ne deschidem Ție. Venim la Tine în cuvântul Tău ca să Te savurăm și să ne împărtășim din bogățiile Tale. Amin, Doamne Isuse, prețuim locuința Ta și vizitarea Ta. Vizitează-ne astăzi. Spunem Amin vorbirii Tale. Spunem Amin expunerii și iluminării Tale. Vrem să cooperăm cu Tine și să ascultăm de cuvântul Tău, luând seama la porunca Ta. O, Doamne Isuse, prețuim prezența Ta. Umple-ne cu tine. Atrage-ne la tine. Vrem să rămânem în Tine pentru ca Tu să rămâi în noi. Ține-ne în prezența Ta. Te iubim, Doamne, și îi iubim pe toți sfinții. Suntem dispuși să-i iertăm pe sfinți și să renunțăm la orice ofense, pentru că prețuim dulcea Ta vizitare! Amin, Doamne Isuse, spunem Amin vorbirii Tale interioare. Deși ascultăm în lacrimi, Te iubim și vrem ca Tatăl și Fiul cu Duhul să vină și să-și facă locuință cu noi! Amin, Doamne Isuse, te iubim! Ne place să avem manifestarea Ta!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Triune God is Making an Abode with the Believers for the Building of His Habitation, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 11 (În casa Tatălui — să trăim în locul pregătit pentru noi prin moartea și învierea lui Cristos) ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Suntem creați după chipul lui Dumnezeu și chemați prin goria Sa ca să-L exprimăm pe Dumnezeu în gloria Sa

06/04/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, credem într-un Dumnezeu al gloriei, suntem chemați prin goria Lui și în gloria Lui și trebuie să avem apariția Sa zilnică ca Dumnezeul gloriei! Amin!

Săptămâna aceasta venim la subiectul Gloria și glorificarea, așa cum sunt revelate în Evanghelia lui Ioan. Trebuie să ne întoarcem inima către Domnul, să îndepărtăm toate vălurile și să-L privim pe Domnul față în față, astfel încât să putem fi transformați în același chip din glorie în glorie, chiar de la Duhul Domnului (2 Cor. 3:18).

Nu trebuie să așteptăm un sentiment sau o inspirație; pur și simplu trebuie să ne întoarcem inima către Domnul. Zi de zi trebuie să ne fixăm inima asupra Sa. Când ne trezim dimineața, inima noastră este departe de Domnul; trebuie să aplicăm sângele Său prețios la noaptea trecută și la tot ceea ce a trecut, luându-L pe Cristos ca realitate a tuturor ofrandelor și pur și simplu să ne întoarcem inima către Domnul.

Când ne întoarcem inima către Domnul dimineața, când începem ziua îndreptând inima către Domnul, Îl vom privi și Îl vom reflecta ca pe o oglindă. Vom privi și reflecta ca o oglindă gloria Domnului și vom fi transformați în aceeași imagine pentru a fi la fel ca El. Aleluia!

De partea noastră, trebuie să ne întoarcem zilnic inima către Domnul; trebuie să ne întoarcem inima către El nu numai dimineața, ci și pe tot parcursul zilei, pentru ca El să ne infuzeze cu ceea ce este El și să fim transformați în interior în chipul Lui glorios.

Pe măsură ce facem asta, El își face domiciliul în noi. Cristos își face domiciliul în inima noastră (Efeseni 3:16-17). El Se introduce pe Sine în noi, în fiecare parte a ființei noastre, pentru a-și face domiciliul în fiecare parte a ființei noastre interioare.

Pe măsură ce ne îndreptăm inima către Domnul, realizăm că există o persoană vie în noi. Cristos, ca Duh, este unit cu duhul nostru și noi suntem un duh cu El. Pe de o parte, El este pe tronul din ceruri; pe de altă parte, El este chiar în noi, în duhul nostru.

Când ne îndreptăm inima către Domnul, Domnul, fiind Cel care locuiește, își face un pic mai mult domiciliul în inima noastră. Îl privim față în față și El avansează în ființa noastră interioară. Domnul își face domiciliul în mintea, emoția, voința și conștiința noastră.

El are grijă de fiecare dintre noi, El își face domiciliul în noi și Îl face pe Dumnezeu real pentru noi. Pe măsură ce tratăm înaintea Sa cu privire la toate lucrurile, în special cele din jurul nostru, ne deschidem Lui, Îi permitem să ne umple și El devine mai real pentru noi; în același timp, El ne transformă în chipul Său! Aleluia!

Am fost creați după chipul lui Dumnezeu pentru a-L exprima în gloria Sa – Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al gloriei

Ce este gloria? Gloria este un atribut al lui Dumnezeu, pentru că gloria este Dumnezeu exprimat în splendoare, iar gloria este expresia lui Dumnezeu (vezi Exod 40:34; Fapte 7:55; 2 Petru 1:3; Apoc. 21:11). Gloria nu este ceea ce oamenii dau altora atunci când înalță pe cineva și îl laudă; gloria este Dumnezeu exprimat.

Exprimarea de sine nu este glorie; s-ar putea să primim o anumită apreciere de la alții, dar în cele din urmă, aceasta va dispărea, pentru că numai Dumnezeu exprimat este adevărata glorie. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al gloriei; El este un Dumnezeu Triunic și El este un Dumnezeu al gloriei (Fapte 7:2; Efeseni 1:17; 3:14, 16; 1 Cor. 2:8; 2 Cor. 4:6; 1 Pet. 4:14).

Când Îl privim, vedem gloria Lui și, de asemenea, Îl exprimăm, pentru că faptul că Îl privim ne va face să-L reflectăm. Noi, ființele umane, am fost creați după chipul lui Dumnezeu pentru a-L exprima în gloria Sa și pentru gloria Sa (Geneza 1:26). Omul a fost creat de Dumnezeu după chipul Său pentru ca omul să-L exprime în gloria Sa (Geneza 1:26; Col. 1:15; 2 Cor. 4:4, 6).

Dumnezeu ne-a dat chipul și asemănarea Sa pentru ca noi să-L exprimăm și să-L reprezentăm. Cu toate acestea, omul a păcătuit și s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, contrazicând sfințenia și dreptatea lui Dumnezeu. Mai mult, în loc să-L exprime pe Dumnezeu, omul exprimă păcatul și sinele său păcătos.

Credem că doar ne exprimăm pe noi înșine, pentru că trăim într-un mod special pentru a exprima cum simțim, cum gândim și cum suntem, dar de fapt, îl exprimăm pe Satan, pentru că Satan este întruchipat în sine și în carne.

Toți oamenii au păcătuit și au fost lipsiți de goria lui Dumnezeu (Romani 3:23). A păcătui nu înseamnă doar a comite acte rele sau a face lucruri rele; a păcătui înseamnă a fi lipsit de goria lui Dumnezeu. A păcătui înseamnă a fi lipsit de goria lui Dumnezeu și, astfel, a exprima păcatul și sinele păcătos și a iubi gloria oamenilor mai mult decât gloria lui Dumnezeu (Romani 3:23; Ioan 5:44; 7:18a; 12:43).

A păcătui înseamnă a ne exprima pe noi înșine, sinele nostru păcătos, în loc să-L exprimăm pe Dumnezeu. Toți oamenii păcătoși sunt lipsiți de goria lui Dumnezeu, pentru că expresia noastră este păcatul. Păcătoșii nu sunt doar sub cerințele sfințeniei și dreptății lui Dumnezeu, ci și sub cerințele gloriei lui Dumnezeu.

Deoarece omul păcătos nu Îl exprimă pe Dumnezeu, ci mai degrabă jignește gloria lui Dumnezeu, încalcă legea dreaptă a lui Dumnezeu și este lipsit de goria lui Dumnezeu, toți oamenii păcătoși sunt sub condamnarea lui Dumnezeu. O, Doamne Isuse!

Dar slavă Domnului Isus, El a venit ca Mielul perfect al lui Dumnezeu și El a îndeplinit toate cerințele dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu pentru a ne răscumpăra și chiar pentru a deveni locul în care ne întâlnim cu Dumnezeu.

Rom. 3:24-25 mai spune că, deși omul este păcătos și este lipsit prin goria lui Dumnezeu, noi putem fi îndreptățiți fără plată prin harul lui Dumnezeu prin răscumpărarea care este în Cristos Isus.

Pe acest Cristos Dumnezeu L-a stabilit ca loc de ispășire prin credința în sângele Său, pentru demonstrarea dreptății Sale. În Vechiul Testament vedem locul ispășirii în Exo. 25:17, locul unde Dumnezeu s-a întâlnit cu omul. Acesta era capacul de acoperire a păcatului de pe chivot, care era sub supravegherea heruvimilor de aur și acoperit cu sângele stropit de marele preot o dată pe an.

Sub capacul de aur al chivotului se află legea dreaptă a lui Dumnezeu care condamnă omul, dar această lege este acoperită de sângele care îl mântuiește pe om. Heruvimii sunt, de asemenea, acolo ca glorie a lui Dumnezeu pentru a condamna omul și a-l veghea, dar sângele acoperă și îl califică pe om.

Sfințenia, dreptatea și gloria lui Dumnezeu sunt satisfăcute de Cristos, care El Însuși a devenit chiar locul în care ne putem întâlni cu Dumnezeu.Am încălcat legea dreaptă a lui Dumnezeu, am jignit gloria lui Dumnezeu și ne-am răzvrătit împotriva Lui și nu suntem sfinți așa cum este El; însă Cristos a venit ca Mielul lui Dumnezeu pentru a îndepărta păcatul care îl face pe om să aibă o problemă cu Dumnezeu (Ioan 1:29).

Răscumpărarea lui Cristos a îndeplinit cerințele gloriei lui Dumnezeu (Romani 3:24-25; Evr. 9:5; cf. Geneza 3:24). Mai mult, Cristos a devenit chiar locul unde ne putem întâlni cu Dumnezeu pentru a avea părtășie cu El. Suntem calificați de Cristos să ne întâlnim cu Dumnezeu în Cristos, iar în Cristos suntem îndreptățiți și chiar glorificați pentru a fi pe deplin una cu Dumnezeu în părtășia noastră cu Dumnezeu. Aleluia!

Acum, noi, care am fost creați după chipul lui Dumnezeu pentru a-L exprima în gloria Sa, suntem calificați să avem părtășie cu Dumnezeu, să fim plini de Dumnezeu și să-L exprimăm pe Dumnezeu în gloria Sa. Aleluia!

Aleluia, Dumnezeul nostru Triunic este un Dumnezeu al gloriei! Slavă Domnului; noi, ființele umane, am fost creați de Dumnezeu după chipul Său și conform asemănării Sale, astfel încât să-L putem exprima pe Dumnezeu și să-L reprezentăm. Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai dat chipul și asemănarea Ta. Îți mulțumim că nu ne-ai lăsat în starea noastră decăzută și păcătoasă, ci ai ajuns să fim un om în carne ca și noi să fim Mielul lui Dumnezeu pentru a îndepărta păcatul lumii. Aleluia, Isus Cristos a venit să împlinească toate cerințele dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu, iar acum putem fi îndreptățiți în mod liber în El! Slavă Domnului, Cristos a devenit locul de ispășire în care ne putem întâlni cu Dumnezeu și, în Cristos, suntem îndreptățiți și acceptați de Dumnezeu! Amin, Doamne, venim la Tine pe baza sângelui prețios al lui Cristos. Te luăm ca răscumpărare, suntem în Tine și suntem una cu Tine. Introdu-Te mai mult în noi astăzi. Distribuie mai mult din elementul Tău glorios în noi, astfel încât să nu ne mai putem exprima, ci să-L exprimăm pe Dumnezeu cu gloria Sa!

Dumnezeu ne-a chemat prin și în gloria Sa, iar apariția Sa ne atrage și ne întărește

În Fapte 7:2 ni se spune că Dumnezeul gloriei i s-a arătat părintelui nostru Avraam. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al gloriei; atât în Vechiul cât și în Noul Testament El se arată omului și îl atrage pe om cu gloria Sa.

Gloria lui Dumnezeu care i s-a arătat lui Avraam în Vechiul Testament ar fi putut fi glorie vizibilă (Fapte 7:55), asemănătoare situației cu poporul Israel care avea gloria lui Dumnezeu cu ei ca norul și focul în pustie (Exod. 16:10; 24:16-17) și a umplut cortul și templul (40:35; 1 Împ. 8:11).

Dumnezeul unei asemenea glorii i s-a arătat lui Avraam și l-a chemat. Când Avraam a văzut gloria lui Dumnezeu și i s-a arătat Dumnezeul gloriei, a fost atras de Dumnezeu și a urmat conducerea Lui. Apariția Dumnezeului gloriei a fost o mare atracție pentru Avraam și l-a despărțit, l-a sfințit de lume către Dumnezeu (Exod. 29:43), fiind o mare încurajare și putere pentru a-l face să-L urmeze pe Dumnezeu și să-și împlinească scopul (Geneza 12:1, 4).

În același principiu astăzi, noi, credincioșii în Cristos, nu am văzut gloria vizibilă a lui Dumnezeu, ci gloria Sa invizibilă în duhul nostru, pentru că Dumnezeul nostru Triunic este un Dumnezeu al gloriei.

Dumnezeu ne-a chemat pe noi, credincioșii Noului Testament, prin gloria Sa nevăzută (2 Petru 1:3). Prin Evanghelia gloriei lui Cristos, Dumnezeu ne-a chemat prin gloria Sa eternă și la gloria Sa eternă (2 Cor. 4:4; 1 Tim. 1:11; 1 Tes. 2:12; 1 Pet. 5:10).

Evanghelia pe care am auzit-o nu doar ne-a străpuns inima și ne-a impresionat cu dragostea lui Dumnezeu și cu jertfa lui Cristos pentru noi, ci chiar mai mult, ea a luminat gloria lui Dumnezeu în inima noastră. În Fapte 7:55, în timp ce Ștefan era ucis cu pietre, a privit cu atenție la cer și a văzut gloria lui Dumnezeu.

Dumnezeul gloriei ne apare nu numai inițial în momentul regenerării noastre, ci ne apare zi de zi și ne apare în mod special când suferim pentru Domnul. Am fost chemați de Dumnezeu prin și spre gloria lui Dumnezeu. Mai mult, Dumnezeu ne-a chemat la gloria Sa eternă (1 Petru 5:10).

Mântuirea lui Dumnezeu, pe care am primit-o prin credință, este cu glorie eternă (2 Tim. 2:10). Țelul final al mântuirii lui Dumnezeu este gloria eternă (Romani 8:21). În mântuirea Sa, Cristos a preluat conducerea pentru a intra în glorie, El a tăiat calea către glorie și acum îi conduce pe mulți fii ai lui Dumnezeu către glorie (Evr. 2:10). Slavă Domnului!

Zi de zi, noi, credincioșii în Cristos, trebuie să venim la Domnul și să avem apariția proaspătă a Dumnezeului gloriei. Îl iubim, venim la El în cuvântul Său și căutăm să avem apariția Lui proaspătă pentru ca El să ne infuzeze cu Sine și să ne întărească să-L urmăm.

Singurul mod în care putem să-L urmăm pe Domnul și să fim una cu El pentru a-și împlini scopul este prin apariția Sa proaspătă zi de zi. Dumnezeu ne cheamă pe noi, credincioșii Noului Testament, prin gloria Sa nevăzută și ne cheamă la gloria Sa eternă.

Pe măsură ce citim Biblia și avem strălucirea Domnului, îl vedem pe Cristos care a venit plin de har și realitate; noi privim gloria Lui, pentru că El a venit să-L exprime pe Dumnezeu și să-L declare (Ioan 1:18). Slavă Domnului, am fost rânduiți pentru gloria lui Dumnezeu și suntem chemați în această glorie (1 Cor. 2:7; 1 Tes. 2:12). Iar astăzi suntem în proces de a fi transformați de la un grad de glorie la altul.

Fie ca noi să învățăm să ne deschidem Domnului în viața noastră de zi cu zi pentru a ne împărtăși din bogățiile Sale în duh, astfel încât El să poată continua în fiecare dintre noi în procesul de glorificare, până când El dobândește o expresie deplină în umanitate, biserica în calitate de Trup al lui Cristos și singurul om nou care poartă gloria Sa!

Îți mulțumim, dragă Doamne, că ni Te-ai arătat ca Dumnezeul gloriei în duhul nostru! Aleluia, noi credincioșii în Cristos am fost chemați de Dumnezeu prin gloria Sa nevăzută! Te iubim, Doamne, și ne dăm Ție. Îți mulțumim că ne-ai chemat în și prin gloria Ta eternă! Ne-ai chemat să Te exprimăm în gloria Ta și lucrezi în noi pentru a ne face glorioși, chiar la fel ca și Tu, pentru a fi expresia Ta corporativă! Ce minunat, Doamne, că mântuirea Ta este cu gloria eternă, iar scopul final al mântuirii lui Dumnezeu este gloria eternă! Slavă Domnului, Cristos ne conduce în gloria Sa pentru a ne face glorioși, la fel ca și El! Amin, Doamne, ne deschidem Ție azi. Vrem să avem apariția Ta. Fie ca să avem apariția Ta în cuvântul Tău și pe tot parcursul zilei. Apariția Ta ca Dumnezeul gloriei ne atrage, ne întărește și ne încurajează să mergem mai departe cu Tine! Slavă Domnului, am fost rânduiți pentru gloria lui Dumnezeu și am fost chemați în gloria lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fii glorificat în noi, sfinții Tăi!