economia lui Dumnezeu

La Daniel Îl vedem pe Cristosul corporativ, iar la Iov vedem lucrarea de transformare a Duhului

05/10/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Este uimitor să vedem cum viețile lui Noe, Daniel și Iov Îl dezvăluie pe Dumnezeul Triunic distribuindu-Se în noi pentru a-Și împlini economia eternă; la Noe Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-L distribui pe Cristos în noi, la Daniel Îl vedem pe Cristos Fiul venind ca piatra care zdrobește pentru a termina această epocă și a întemeia împărăția lui Dumnezeu, iar la Iov Îl vedem pe Dumnezeu Duhul transformându-Și poporul pentru a-l face asemenea lui Cristos.

Doamne Isuse, ne deschidem astăzi distribuirii Tale divine. Lucrează mai mult în noi astăzi. Vrem să fim vase deschise pentru Tine, astfel încât să putem trăi o viață de biruitori, pe linia vieții, pentru a împlini economia lui Dumnezeu. Amin, Doamne, ne sprijinim pe credincioșia lui Dumnezeu și Îți permitem să lucrezi în noi și în jurul nostru pentru a ne face biruitorii Tăi. Fă-ne asemenea Ție. Fă-ne complementul lui Cristos, la fel ca Cristos în toate privințele! Amin!

Întreaga Biblie este scrisă potrivit principiului călăuzitor al distribuirii Dumnezeului Triunic în noi, pentru ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pentru împlinirea economiei Sale divine.

Putem vedea distribuirea lui Dumnezeu peste tot în Biblie, căci Dumnezeul obiectiv, aflat în afara noastră, dorește să devină subiectiv pentru noi venind înlăuntrul nostru, chiar pătrunzând în ființa noastră pentru a fi viața noastră și totul al nostru. Dumnezeul Triunic este calea, principiul călăuzitor după care a fost scrisă Biblia.

El dorește să-Și facă domiciliul în inimile noastre prin credință; astfel, El ne întărește – ca Tată, prin Duhul – în omul lăuntric, pentru ca Cristos să-Și poată face domiciliul în inima noastră. Pas cu pas, Dumnezeu Se introduce în noi.

Așa cum mâncăm și bem în fiecare zi, introducând hrană în noi, trebuie să conștientizăm că Dumnezeu este hrana noastră; El este adevărata noastră apă și adevărata noastră hrană, pentru ca noi să-L primim și să-L savurăm.

Dumnezeu nu dorește doar să-L adorăm și să-I slujim într-un mod exterior; Dumnezeu dorește să-L savurăm! De aceea, imediat după ce L-a creat pe om, Dumnezeu l-a așezat în fața pomului vieții, iar porunca pe care i-a dat-o omului avea legătură cu mâncatul.

Fie ca acest lucru să ne impresioneze cu adevărat. Biblia nu este aici pentru a ne învăța să facem cutare sau cutare lucru, ca să-I fim pe plac lui Dumnezeu și să nu facem lucruri care nu-I plac Lui; principiul călăuzitor al întregii Biblii este Dumnezeul Triunic care Se distribuie în noi pentru ca noi să-L putem savura, astfel încât El să fie totul pentru noi.

Studiind aceste trei modele de trăire a unei vieți de biruitor – Noe, Daniel și Iov – în cazul lui Noe Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl în credincioșia Sa de a-Și păstra legământul veșnic. El este credincios în a-L distribui pe Cristosul atotinclusiv în noi – poporul Său ales și răscumpărat – pentru a face din noi o mărturie glorioasă a ceea ce este Cristos. Aleluia!

În cazul lui Daniel, Îl vedem pe Cristos ca fiind centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu și vedem că țelul economiei eterne a lui Dumnezeu este să-L aibă pe Cristosul corporativ – Cristos împreună cu biruitorii Săi, ca piatră care zdrobește și care devine împărăția lui Dumnezeu!

În cartea lui Daniel îl vedem pe acest om scump, Daniel, care este un model de trăire a unei vieți de biruitor. Prin Daniel vedem că Cristos Fiul este centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu și că țelul economiei eterne a lui Dumnezeu este să-L aibă pe Cristosul corporativ (vezi Dan. 2:31-45; 7:13-14; 10:4-9; Ioel 3:11; Apoc. 12:1-2, 5, 11; 19:7-21). Aleluia!

Cristosul corporativ din cartea lui Daniel este, de fapt, Cristos împreună cu biruitorii Săi, ca Piatră care zdrobește, servind drept instrument al Său pentru această dispensație, spre a termina această epocă și a deveni un munte mare care umple tot pământul, transformând astfel întregul pământ în împărăția lui Dumnezeu.

Împăratul Nebucadnețar a avut un vis, pe care Dumnezeu i l-a descoperit lui Daniel; acest vis înfățișa o statuie uriașă cu chip de om: capul era din aur curat, pieptul și brațele erau din argint, abdomenul și coapsele erau din bronz, picioarele erau din fier, iar tălpile erau un amestec de fier și lut.

Această statuie uriașă reprezintă guvernarea umană din ultimele șase mii de ani; ea simbolizează ansamblul guvernării omenești de-a lungul istoriei, pornind de la guvernarea umană din Babel (Babilon), în țara Șinear (Gen. 10:6-12), și până la Imperiul Roman.

Imperiul Babilonian este reprezentat de cap, iar Imperiul Roman, împreună cu cei zece împărați, este reprezentat de cele zece degete de la picioare.

Destinul acestei mari statui omenești – care pare să domine pretutindeni astăzi – este acela de a fi zdrobită de o piatră tăiată fără ajutorul mâinilor, la venirea acesteia (vezi Dan. 2:34-35, 44-45; 7:13-14).

Această piatră tăiată fără ajutorul mâinilor este Cristos. El a fost tăiat atunci când a fost dat la moarte prin crucificare (Fapte 2:23), iar prin învierea Sa a fost tăiat pentru a fi, mai întâi, piatra din capul unghiului pentru zidirea bisericii și piatra care zdrobește și distruge întreaga guvernare umană (v. 24; Mat. 21:42-44).

Această piatră tăiată fără ajutorul vreunei mâini nu Îl reprezintă doar pe Cristos, ci și pe biruitorii Săi; Cristos, împreună cu mireasa Sa proaspăt căsătorită – sfinții Săi biruitori – va veni ca o piatră corporativă zdrobitoare, pentru a distruge întreaga guvernare umană.

Va avea loc un război la Armaghedon, în care pământul se va lupta împotriva cerului, iar omul se va lupta împotriva lui Dumnezeu. Antihrist îi va avea de partea sa pe cei zece împărați cu armatele lor, iar Cristos va veni împreună cu mireasa Sa, biruitorii Săi.

După nunta Sa, Cristos va veni ca piatra zdrobitoare, dar și ca Cel care va călca în picioare teascul (Apoc. 19:15; 14:19-20; Isa. 63:2-3).

Atunci când Antihrist va aduna o mulțime uriașă de oameni răi și răzvrătiți în jurul Ierusalimului pentru a lupta împotriva poporului lui Dumnezeu și direct împotriva lui Dumnezeu, el va pregăti „strugurii” care urmează să fie călcați în „teasc” de către Cristos.

Antihrist se va răzvrăti direct împotriva lui Dumnezeu și va pretinde chiar că este Dumnezeu (2 Tes. 2:4; Dan. 11:36), iar pentru propria sa plăcere își va întinde cortul între țara cea bună și Marea Mediterană (v. 45).

Dar slavă Domnului, Cristos, ca piatră tăiată fără ajutorul vreunei mâini, va veni împreună cu mireasa Sa pentru a lovi degetele de la picioarele chipului, iar marea imagine umană va fi distrusă, de la degete până la cap!

Astfel, guvernarea umană va fi zdrobită și terminată, iar această mare imagine umană va fi înlocuită cu un munte mare – care reprezintă creșterea pietrei până la umplerea întregului pământ – adică împărăția lui Dumnezeu (Dan. 2:35, 44).

După ce Cristos va zdrobi ansamblul guvernării umane, El va întemeia împărăția eternă a lui Dumnezeu. Ce Cristos! Acesta este Cristosul minunat pe care Îl vedem în cartea lui Daniel.

El este centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu și devine un Cristos corporativ. Când va veni ca o piatră tăiată fără ajutorul vreunei mâini, El va veni ca Cristosul corporativ – Cristos împreună cu biruitorii Săi – iar acest Cristos corporativ va fi un instrument dispensațional pentru a termina această epocă și a întemeia împărăția lui Dumnezeu! Aleluia!

Trebuie să-L cunoaștem pe acest Cristos, să fim una cu El, să ne împărtășim din El și să-L savurăm în viața noastră de zi cu zi. Trebuie să-L lăsăm să-Și facă domiciliul în inima noastră și să devină centralitatea și universalitatea ființei noastre.

Trebuie să-L lăsăm pe acest Cristos să zdrobească vrăjmașul din ființa noastră. Trebuie să-L lăsăm să-Și aducă împărăția în noi, pornind de la duhul nostru și răspândindu-se în fiecare parte a ființei noastre lăuntrice.

Fie ca să-L savurăm pe acest Cristos minunat, Fiul, și să-L experimentăm ca centralitate și universalitate a mișcării lui Dumnezeu; fie să fim una cu El, pentru a fi Cristosul corporativ care revine ca piatră zdrobitoare, spre a distruge guvernarea umană și a întemeia împărăția lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, descoperă-ne să Te vedem pe Tine, Cristosul – Fiul, centralitatea și universalitatea mișcării lui Dumnezeu pe pământ! Amin, Doamne, devino astăzi centralitatea și universalitatea noastră. Fii totul pentru noi. Te primim ca viață a noastră, ca Persoană a noastră și ca totul nostru. Fie ca să vedem că Dumnezeu dorește să-L aibă pe Cristosul corporativ – Cristos împreună cu biruitorii Săi – ca piatră zdrobitoare care vine să distrugă marea imagine umană! Aleluia, Cristos este piatra tăiată fără ajutorul vreunei mâini, care Se va întoarce să lovească guvernarea umană și să o distrugă, și El va întemeia împărăția lui Dumnezeu! Aleluia, Cristosul corporativ vine ca un instrument dispensațional pentru a termina această epocă și El va crește până va deveni un munte mare care va umple tot pământul, făcând din întregul pământ împărăția lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca împărăția Ta să vină în noi. Fie ca împărăția Ta să crească în noi. Fă-ne parte din instrumentul Tău dispensațional pentru a termina această epocă și a întemeia împărăția lui Dumnezeu! Zdrobește capul vrăjmașului și distruge lucrările lui în ființa noastră. Slavă Domnului Isus!

În experiența lui Iov, Îl vedem pe Dumnezeu Duhul transformându-i pe cei care Îl caută cu dragoste prin înnoirea Duhului, pentru a-i face asemenea lui Cristos, pentru împlinirea expresiei corporative a lui Dumnezeu

În cartea lui Iov, Îl vedem pe Dumnezeu Duhul conducându-ne pe noi – cei care Îl căutăm cu dragoste – prin procesul transformării prin înnoirea Duhului Sfânt (vezi Iov 10:13; 42:5-6; Efes. 3:9; Mat. 5:8; 2 Cor. 3:16-18; Tit 3:5; 1 Cor. 10:31; Ef. 3:20-21; Apoc. 21:10-11).

Dumnezeu Duhul ne transformă prin înnoirea Duhului pentru a-L vedea Dumnezeu, pentru a-L câștiga pe Dumnezeu și a fi transformați de El, astfel încât să împlinim ceea ce se află în inima Sa; devenim asemenea Lui în viață, în natură și în expresie – deși nu și în Dumnezeirea Sa – pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu, pentru gloria Sa.

Iov era un om evlavios, foarte drept, un om care se temea de Dumnezeu; cu toate acestea, Dumnezeu a îngăduit să vină peste el multe suferințe. Putem spune că, în întreaga Biblie, cele mai profunde suferințe sunt cele pe care le-a îndurat Iov.

Cei trei prieteni ai săi au venit să-l îndemne; în realitate, ei i-au spus că suferea toate acestea pentru că, probabil, făcuse ceva greșit – ceva ce nu-I plăcea lui Dumnezeu – și că, prin urmare, era judecat. La rândul său, Iov simțea că suferă enorm, dar nu din cauza vreunei greșeli – căci considera că nu făcuse nimic rău – ci pentru că Dumnezeu îl trata.

Ba chiar I-a spus lui Dumnezeu că este nedrept și a recunoscut că trebuie să existe ceva în inima Lui, ceva ascuns acolo, pe care el nu-l cunoștea.

În această carte lungă a lui Iov, care cuprinde 42 de capitole, 36 de capitole consemnează discuțiile și disputele dintre cei trei prieteni și Iov – 36 sau 37 de capitole de vorbe irosite, argumente și raționamente goale.

Însă, în capitolul 38, s-a întâmplat ceva: Dumnezeu a intervenit și a vorbit. Când Iov a auzit glasul lui Dumnezeu, a primit luminare și a spus: „Urechea mea auzise vorbindu-se despre Tine, / Dar acum ochiul meu Te-a văzut; / De aceea mă detest și mă pocăiesc / În țărână și cenușă” (Iov 42:5-6).

El a realizat că, oricât de drept și de perfect s-ar fi crezut, nu putea să se prezinte înaintea lui Dumnezeu bazându-se pe propria dreptate. Dumnezeu a venit să-l expună și să-i arate că are nevoie să fie înnoit de El.

Vedem acest lucru în lumina Noului Testament, căci în Tit 3:5 ni se vorbește despre înnoirea Duhului Sfânt. Dumnezeu Duhul Își trece iubitorii prin procesul transformării, prin înnoirea Duhului Sfânt, pe măsură ce Îl văd pe Dumnezeu pentru a-L câștiga pe Dumnezeu.

Trebuie să-L vedem pe Dumnezeu; când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu (Matei 5:8). A-L câștiga pe Dumnezeu înseamnă a primi ceea ce este Dumnezeu în elementul Său, în viața Sa și în natura Sa.

În acest fel, devenim una cu Dumnezeu și, mai mult, suntem constituiți cu Dumnezeu și chiar devenim asemenea lui Dumnezeu în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeire.

Trecem prin multe lucruri în viața noastră creștină, iar suferințele ne sunt porția în multe privințe și în multe momente; trebuie să realizăm că Dumnezeu Duhul lucrează pentru a ne transforma, înnoindu-ne pe măsură ce Îl vedem pe Dumnezeu pentru a-L câștiga pe Dumnezeu.

Fie ca să venim la Domnul din nou și din nou, pur și simplu pentru a-L privi. Fie să privim spre Domnul, ațintindu-ne privirea asupra lui Isus, astfel încât El să Se poată infuza în noi.

Pentru veșnicie, destinul nostru, ca popor al lui Dumnezeu răscumpărat, regenerat, sfințit, transformat, conformat și glorificat, este să vedem fața lui Dumnezeu (Apoc. 22:4).

Astăzi, trebuie să privim fața Sa, căci vederea lui Dumnezeu ne transformă; pe măsură ce Îl privim pe Domnul față în față, vom fi transformați în imaginea Sa, din glorie în glorie, întocmai ca de la Domnul Duh (2 Cor. 3:18).

Când Îl vedem pe Dumnezeu, nu doar că ne detestăm pe noi înșine și, prin urmare, ne renegăm pe noi înșine, ci suntem și infuzați cu Dumnezeu. Noul element al lui Dumnezeu este infuzat în noi, vechiul nostru element este eliminat și suntem transformați în imaginea glorioasă al lui Cristos, omul-Dumnezeu.

Devenim asemenea Lui! Devenim chiar parte din Dumnezeu, din Cristosul corporativ, pentru a-L exprima pe Dumnezeu în viața Sa și a-L reprezenta în autoritatea Sa! Aleluia!

Doamne Isuse, Îți mulțumim pentru toate lucrurile pe care permiți să se întâmple în viața noastră pentru a ne trece prin procesul transformării. Ne deschidem Ție, ca Dumnezeu Duhul, pentru a ne trece prin procesul transformării prin înnoirea Duhului Sfânt! Amin, Doamne, vrem să-L vedem pe Dumnezeu pentru a-L câștiga pe Dumnezeu! Venim la Tine în Cuvântul Tău, exersându-ne duhul și având inima întoarsă spre Tine. Infuzează-ne cu Tine Însuți mai mult astăzi. Transformă-ne după imaginea Ta. Vrem să Te privim și să fim infuzați cu Tine, pentru a deveni la fel ca Tine. O, Doamne, cu cât Te privim mai mult, cu atât ne renegăm mai mult pe noi înșine și Te câștigăm mai mult pe Tine! Fie ca noul Tău element să lucreze în noi și să ne transforme lăuntric, făcându-ne la fel ca Cristos! Slavă Domnului, devenim asemenea lui Dumnezeu în viață, în natură și în înfățișare – dar nu în Dumnezeire – pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu, pentru gloria lui Dumnezeu! Amin, Doamne, câștigă-Ți astăzi glorioasa expresie. Fă-ne la fel ca Tine, pentru a fi Cristosul corporativ care Îl exprimă pe Dumnezeu în viața Sa și Îl reprezintă în autoritatea Sa! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, With Daniel we see the Corporate Christ and with Job we see the Spirit’s Transforming, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Să trăim și să lucrăm conform viziunii epocii pentru a schimba epoca (ziua 2) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului și iubim apariția Sa pentru a-L vedea ca steaua dimineții

01/10/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Pentru cei care biruiesc, Domnul Isus este steaua dimineții, ca răsplată, deoarece ei veghează pentru venirea Sa; trebuie să fim oameni care Îl iubesc pe Domnul și apariția Sa, care așteaptă cu nerăbdare venirea Sa, își pun toată speranța în El și se tem de El, astfel încât să nu ne complacem în plăcerile și bogățiile pământești, ci să privim venirea Sa ca fiind o încurajare.

Doamne Isuse, Te iubim. Te iubim, Doamne, și iubim apariția Ta. Vrem să trăim în prezența Ta astăzi. Veghem pentru întoarcerea Ta iminentă. Vino, dragă Doamne Isuse! Privim venirea Ta ca o încurajare. Nu vrem să ne lăsăm absorbiți de lucrurile lumii sau să fim legați de lucrurile din jurul nostru. Singura noastră speranță este în Tine. Sperăm în venirea Ta curând! Te iubim, Doamne, și așteptăm cu nerăbdare întoarcerea Ta! Amin!

Domnul Isus Se întoarce curând. Când El spune: „Vin curând”, noi s-ar putea să credem că va dura câteva zile sau luni, dar pentru Domnul, chiar și o mie de ani sunt ca o zi. Până când nu câștigă ceea ce urmărește, până când nu câștigă biruitorii pe care îi caută, El nu Se poate întoarce.

El vrea să Se întoarcă, iar noi trăim în lumina venirii Sale, considerând venirea Sa mereu ca pe un stimulent și ca o avertizare; însă El dorește să câștige realitatea Trupului lui Cristos trăită pe pământ.

Însă dacă privim în jurul nostru, vedem că, deși există atât de mulți creștini doar cu numele pe tot pământul, mulți dintre ei sunt preocupați de alte lucruri în afară de venirea Domnului. Unii se concentrează pe afaceri și spun că aceasta este chemarea lor de la Dumnezeu, în timp ce alții se concentrează pe o carieră sau o lucrare de succes.

Cine Îl așteaptă astăzi pe Domnul într-un mod pur, aștepând cu nerăbdare venirea Sa? Cine dă atenție astăzi la cuvântul profetic, ca unei lămpi care strălucește într-un loc întunecos?

Trebuie să fim astfel de oameni. Trebuie să fim dintre cei care nu caută să facă multe lucruri exterioare pentru Domnul sau în numele Său, ci pur și simplu vin la Domnul, Îl savurează, rămân în Cuvântul Său și iau aminte la cuvântul profetic.

Ne întoarcem la Cuvântul lui Dumnezeu, citim și ne rugăm pe baza Bibliei, primind cuvântul Domnului din ea ca hrană și ca încurajare. Pe măsură ce citim cu rugăciune zilnic Cuvântul lui Dumnezeu, având un timp stabilit pentru rugăciune și citire, Domnul Se va ridica treptat în inima noastră ca steaua dimineții.

El dorește să câștige biruitori – oameni ascunși, care trăiesc în secret, care Îl caută exclusiv pe El și nu se întinează cu ceea ce lumea are de oferit. Fie ca să fim astfel de oameni astăzi; fie să fim asemenea lui Daniel și tovarășilor săi, căutându-L pe Domnul și refuzând să mâncăm hrana întinată și care întinează, pe care vrăjmașul o oferă cu dărnicie tuturor.

Cristos va fi steaua dimineții pentru biruitorii Săi în mod secret, înainte de a Se arăta ca Soare al dreptății în împărăție

Cât Îi mulțumim Domnului și-L lăudăm că ne-a regenerat cu viața Sa și ne-a făcut copii ai lui Dumnezeu, parte a împărăției lui Dumnezeu! Îl iubim, Îl urmăm cu dragoste și dorim să câștigăm mai mult din El! Amin!

În timp ce așteptăm întoarcerea Domnului, ne dăm seama că El va fi steaua strălucitoare de dimineață care va apărea celor ce biruiesc (Apoc. 22:16). El este simbolizat de luminătorii cerești iar în prezent ne aflăm în noaptea întunecată a acestui veac; pentru cei ce biruiesc, Domnul va apărea ca steaua dimineții. Acest lucru este de o mare însemnătate.

Când a venit Domnul pentru prima dată, imediat după nașterea Sa, pe cer a apărut o stea care i-a călăuzit pe niște magi din răsărit să-L găsească (Mat. 2:2, 9-10). Nu iudeii religioși – cei care aveau Scripturile și le păzeau – au văzut steaua, ci niște oameni păgâni din răsărit.

În Apocalipsa 2:28, Domnul îi promite biruitorului că îi va da steaua dimineții. Iar în Apocalipsa 22:16 ni se spune că El este steaua dimineții.

La a doua Sa venire, Domnul va fi steaua dimineții ca răsplată pentru cei ce biruiesc, pentru cei ce veghează așteptând venirea Sa. Tuturor celorlalți, El li va apărea doar ca soare (Mal. 4:2). El va apărea ca steaua dimineții în mod secret, celor ce biruiesc, celor care sunt veghetori și așteaptă venirea Sa.

Nu trebuie să încercăm să stabilim locul unde El Se întoarce, ci pur și simplu să ne concentrăm asupra Domnului, să luăm aminte la cuvântul profetic și să permitem stelei dimineții să răsară în inima noastră. El va răsări dinlăuntrul nostru.

Înainte de a veni în mod secret pentru a-i răpi pe credincioșii Săi care veghează și Îl așteaptă, Domnul trebuie să răsară în noi, zi de zi, ca steaua dimineții. El este steaua dimineții strălucitoare care locuiește în noi, iar noi trebuie să venim la El în fiecare zi și să-L lăsăm să răsară în noi.

Când Domnul Se va întoarce, pe de o parte, El va veni din cer și toți Îl vor vedea; pe de altă parte, însă, într-un mod subiectiv, El va veni dinlăuntrul nostru, căci El trăiește în noi, și Se va ridica și va veni din interiorul nostru.

Atunci vom fi arătați împreună cu El, căci vom fi așa cum este El (1 Ioan 3:2). Ce minunat va fi! Așteptăm cu nerăbdare acest moment; nu L-am văzut niciodată, dar toți așteptăm clipa în care Îl vom vedea față în față.

Înainte de a veni în mod deschis și public, El răsare în noi ca steaua dimineții. La întoarcerea Sa, Cristos va fi soarele care răsare pentru poporul Său în general (Mal. 4:2), dar steaua dimineții, în mod special, pentru cei care Îl iubesc și veghează. Vrem să fim astăzi dintre cei care Îl iubesc și veghează.

Pentru copiii lui Israel, El este Rădăcina și Sămânța lui David, aspect legat de împărăție; pentru noi, credincioșii în Cristos care biruiesc, El este steaua dimineții strălucitoare.

Steaua de dimineață apare înainte de ceasul cel mai întunecat, înaintea zorilor. Ceasul cel mai întunecat al acestei epoci va fi reprezentat de ultimii trei ani și jumătate – marele necaz – după care va răsări ziua împărăției. În împărăție, Domnul va apărea public poporului Său ca soare, și toți Îl vor vedea ca soare strălucitor.

Însă înainte de marele necaz, Cristos va apărea în mod privat biruitorilor Săi ca steaua dimineții. Dorim să fim aceia care Îl câștigă pe El ca steaua dimineții astăzi, ba chiar să-L avem pe El ca steaua dimineții răsărind în inimile noastre, astfel încât, înainte de marele necaz, El să Se dea nouă ca steaua dimineții.

Fie ca noi să primim îndurarea și harul Domnului pentru a fi biruitorii Săi astăzi. Fie ca noi să avem parte de apariția Sa lăuntrică, zi de zi. Fie ca noi să rămânem în Cuvântul Său viu și luminos pentru a avea parte de apariția Sa, de ivirea Sa ca steaua dimineții!

Doamne Isuse, Te iubim și iubim apariția Ta. Vrem să ne pregătim pentru venirea Ta. Vrem să Te câștigăm ca steaua dimineții. Amin, Doamne, ne dăm Ție astăzi pentru a Te savura în Cuvântul Tău. Răsari în noi ca steaua dimineții. Fie ca noi să avem parte de apariția Ta astăzi, în timp ce luăm aminte la cuvântul profetic. Amin, Doamne, veghem pentru venirea Ta. Tânjim după apariția Ta. Vino, dragă Doamne Isuse! Fie ca Tu să Te ivești în noi ca steaua dimineții, zi de zi. Fie ca cerul dintre noi și Tine să fie senin și să rămânem în prezența Ta. Ne exersăm duhul pentru a Te atinge, a Te savura și a Te experimenta. Ne ocupăm de orice împiedică strălucirea Ta și de tot ce blochează prezența Ta. O, Doamne, iubim să petrecem timp cu Tine în ascuns, să stăm în Cuvântul Tău și să primim strălucirea Ta! Iubim să fim în prezența Ta, să facem toate lucrurile sub privirea ochilor Tăi și să fim împreună cu Tine. Fie ca Tu să ni Te arăți zilnic ca steaua dimineții până când, înainte de ceasul cel mai întunecat, vei veni ca steaua dimineții strălucitoare pentru a ne lua să fim cu Tine! Te iubim, Doamne!

Așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului, iubim apariția Sa, ne temem de El și ne punem nădejdea în El!

Domnul Isus ne-a spus, la sfârșitul cărții Apocalipsa (care este ultima carte din Biblie), că El vine curând. În Apocalipsa 22:12, El a spus: „Iată, Eu vin curând”. În versetul 20, a spus din nou: „Da, Eu vin curând”. Când auzim acest cuvânt, răspunsul nostru plin de dragoste ar trebui să fie: „Amin! Vino, Doamne Isuse” (v. 20).

Ca mireasă a lui Cristos, suntem împreună cu El, Îl iubim și iubim apariția Sa; tânjim după venirea Sa și dorim ca El să Se întoarcă (2 Tim. 4:8). Fie ca noi să chemăm mereu venirea Sa, considerând întoarcerea Sa iminentă drept o încurajare pentru viața noastră de zi cu zi. La fel ca primii discipoli și apostolii, trebuie să tânjim după întoarcerea Domnului și să așteptăm cu nerăbdare venirea Sa.

În inimile lor, apostolii credeau cu tărie că Domnul va veni curând, chiar în timpul vieții lor. Prin urmare, ei au trăit o viață de pregătire pentru a doua venire a Domnului. De-a lungul epocilor, cei care L-au căutat pe Domnul cu dragoste au așteptat cu nerăbdare venirea Sa și au trăit pregătindu-se pentru întoarcerea Sa iminentă.

Odată, M. E. Barber mergea alături de Watchman Nee și, trăind în lumina apariției Domnului, se aștepta ca El să Se întoarcă chiar în momentul în care aveau să dea colțul.

Viața noastră pe pământ, după ce suntem mântuiți, este o viață de pregătire și de așteptare a venirii Domnului. Aceasta înseamnă că trebuie nu doar să Îl savurăm pe Domnul în Cuvântul Său pentru a primi hrană spirituală, ci, mai mult, să așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului și să iubim apariția Sa.

Apostolul Pavel era convins, spre sfârșitul alergării sale pe pământ, că Domnul îl va răsplăti cu cununa dreptății; însă el a spus că Domnul îi va răsplăti nu doar pe el, ci și pe toți cei care au iubit apariția Sa.

Pe de o parte, biruim în mod individual, căci fiecare dintre noi are propria lui alergare înaintea Domnului – cursa pe care o alergăm în viața creștină și urmărirea personală a lui Cristos în dragoste. Pe de altă parte, toți cei care iubesc apariția Domnului vor fi răsplătiți de El, la venirea Sa, cu steaua dimineții.

În 1 Tesaloniceni, o carte scurtă de cinci capitole, vedem dorința arzătoare a apostolului Pavel ca Domnul să Se întoarcă. Fiecare dintre cele cinci capitole se încheie cu referirea la venirea Domnului. Deși această carte a fost scrisă pentru credincioșii nou-mântuiți, Pavel a sădit în ei dorința după venirea Domnului, astfel încât să iubească apariția Sa.

Fie ca noi să-l luăm pe apostolul Pavel drept model, astfel încât și noi să-L iubim pe Domnul și să iubim apariția Domnului. Pe măsură ce iubim apariția Sa, așteptăm cu nerăbdare venirea Sa (Fil. 3:20; 1 Tes. 1:10).

Viitorul nostru nu este aici, pe pământ; nu muncim pentru a ne clădi o carieră și un viitor strălucit, ci, mai degrabă, ne dăm seama că viitorul nostru este împreună cu Domnul.

Felul nostru de viață arată că nu avem nicio speranță pe acest pământ; viitorul nostru este împreună cu Domnul, iar speranța noastră este în Domnul care vine. El este destinul nostru veșnic.

Timpul s-a scurtat, venirea Domnului este aproape, iar noi așteptăm cu nerăbdare venirea Sa. Așteptăm venirea Sa așa cum cei despărțiți de o rudă așteaptă sosirea iminentă a acesteia pentru a se revedea. Așteptăm întoarcerea Sa așa cum o viitoare mireasă își așteaptă ziua nunții.

În același timp, cei dintre noi care au soție să fie ca și cum n-ar avea, cei care plâng – ca și cum n-ar plânge, iar cei care se bucură – ca și cum nu s-ar bucura; trăim în lumina venirii Domnului.

În timp ce așteptăm cu nerăbdare venirea Domnului, cumpărăm lucruri, dar suntem ca și cum nu le-am poseda, și folosim lumea fără a abuza de ea, căci chipul acestei lumi trece (1 Cor. 7:29-31).

Cristos este speranța noastră. Speranța noastră este în Domnul care vine. Speranța noastră nu stă în alegerea unui nou guvern sau în munca asiduă pentru a ne întreține familia și a ne asigura viitorul.

Ne dăm toată silința la serviciu, studiem după puterile noastre și ne trăim viața creștină în familie și în biserică, dar speranța noastră este în Domnul care vine.

Îl iubim pe Domnul și iubim apariția Sa și, de asemenea, ne temem de Domnul. Nu ne strângem bogății pentru ca sufletul nostru să se bucure și să petreacă, așa cum a făcut bogatul din Luca 12, deoarece nu știm când ni se va cere sufletul (v. 20).

Avem doar ziua de azi; nu ne concentrăm nici asupra trecutului, cu eșecurile sau succesele lui, nici asupra viitorului, cu grijile acestuia, ci asupra lui Cristos, astăzi.

Îl iubim pe Cristos astăzi. Îl savurăm astăzi. Îl așteptăm astăzi. Îl iubim pe Domnul și apariția Sa și așteptăm venirea Domnului. Privim venirea Sa ca fiind o încurajare.

Suntem recunoscători pentru ziua de azi; căci, atâta timp cât avem ziua de azi, atâta timp cât mai avem suflare, Îl iubim pe Domnul și apariția Sa, așteptăm venirea Sa și ne temem de Domnul, deoarece vrem să fim biruitorii Săi care Îl vor câștiga ca steaua dimineții!

Doamne Isuse, Te iubim și așteptăm cu nerăbdare venirea Ta. Iubim apariția Ta. Amin, vino, Doamne Isuse! Te iubim, Doamne, și iubim apariția Ta. Vrem să trăim în prezența Ta astăzi, îndreptându-ne întreaga ființă spre Tine. Nu iubim lumea nici lucrurile din lume, ci Îl iubim pe Domnul și apariția Sa. Amin, Doamne, nu vrem să fim încurcați de lume și de lucrurile ei, ci să ne punem nădejdea în Tine! Nădejdea noastră nu este în această lume: nădejdea noastră este în Domnul care vine! Amin, Doamne, Tu ești destinul nostru veșnic. Nu avem nimic aici, în această lume: Te vrem doar pe Tine! Îți mulțumim că ne-ai dat o casă în care să locuim, o familie alături de care să fim și minunata viață de biserică. Vrem să trăim o viață în lumina venirii Tale. Te așteptăm cu nerăbdare, Doamne, așa cum o mireasă își așteaptă ziua nunții ei! Tu ești scumpul nostru Mire și noi suntem pregătiți să fim mireasa Ta! Tânjim după venirea Ta! Îți mulțumim că ne-ai dat ziua de azi! Îți mulțumim că avem suflare. O, câtă vreme avem suflare, așteptăm cu nerăbdare venirea Ta și privim venirea Ta ca încurajare! Vino, dragă Doamne Isuse! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Earnestly Wait the Lord’s Coming and Love His Appearing to see Him as the Morning Star, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 48 cu tema: Cristos care vine cu răsplată și pedeapsă, o lampă strălucind într-un loc întunecos și Cristos care le apare în mod privat biruitorilor Săi (ziua 5) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură până când răsare ziua

30/09/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Pe măsură ce dăm atenție cuvântului profetic ca unei lămpi care strălucește într-un loc întunecos, Cristos, ca steaua dimineții, Se ivește în inima noastră și experimentăm răsărirea unei zile spirituale; trebuie să citim cu rugăciune Cuvântul lui Dumnezeu până când ceva strălucește în noi, Îl iubim pe Domnul și experimentăm răsărirea noii zile în noi, până când Domnul Se întoarce!

Doamne Isuse, Te iubim și iubim Cuvântul Tău. Venim la Tine în Cuvântul Tău pentru a-l citi, a ne ruga și a cugeta cu rugăciune asupra Cuvântului Tău. Îți mulțumim pentru cuvântul profetic din Scripturi. Fie ca noi să dăm atenție cuvântului profetic. Ne exersăm duhul pentru a ne ruga asupra Cuvântului Tău și ne exersăm inima plină de dragoste pentru a Te iubi pur și simplu și a ne deschide față de Tine! Răsari în noi ca steaua dimineții și adu-ne într-o zi luminoasă în interior, pe măsură ce Te savurăm în Cuvântul Tău! Amin!

Când citim Biblia și ne întoarcem inima către Domnul, ba chiar ne exersăm duhul pentru a chema Numele Său și a-L contacta, ne dăm seama că Cuvântul lui Dumnezeu transmite lumină spirituală. Cuvântul profetic din Scriptură este ca o lampă strălucitoare într-un loc întunecos; el transmite lumină spirituală care strălucește în întunericul nostru.

Cuvântul lui Dumnezeu nu oferă doar cunoaștere despre Dumnezeu și dorința Sa pentru înțelegerea noastră mentală; dimpotrivă, suntem aduși în momentul venirii zilei, căci Domnul Se ivește în noi ca steaua dimineții.

Răsărirea Sa în noi ca steaua dimineții ne călăuzește să intrăm într-o zi luminoasă, ba chiar să trecem prin noaptea întunecată până când răsare ziua arătării Domnului. Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, avem viața lui Dumnezeu în noi și suntem plini de viață și de lumină în interior; ori de câte ori ne întoarcem spre duhul nostru, Îl atingem pe Domnul ca viață și suntem umpluți de lumină.

Însă, pe măsură ce ne desfășurăm activitățile zilnice – mergând la serviciu, ocupându-ne de numeroasele aspecte ale vieții umane și trăind pur și simplu ca oameni – suntem aduși înapoi în întuneric în atâtea aspecte ale vieții noastre. Așadar, trebuie să dăm atenție cuvântului profetic.

Trebuie să venim la Domnul în Cuvântul Său pentru a citi și a ne ruga, a ne ruga și a citi Cuvântul Său. Îl putem găsi pe Domnul nu doar în duhul nostru, ci și în Cuvântul Său. El ne vorbește cuvintele Sale, iar noi ne exersăm duhul pentru a primi și a savura vorbirea Sa în Cuvânt.

Toți oamenii din lume, astăzi, se mișcă și acționează în întuneric, dar noi, credincioșii în Cristos – poporul spiritual al lui Dumnezeu – suntem oameni ai luminii, căci Îl avem pe Cristos ca lumină strălucind în noi.

Fie ca noi să învățăm să venim zilnic la Domnul în Cuvântul Său, pentru a primi strălucirea Sa și pentru a lăsa steaua dimineții să se ivească în inimile noastre, până când vom fi conduși într-o nouă zi luminoasă – zorii venirii Domnului! Amin!

Să citim Cuvântul lui Dumnezeu cu rugăciune până când Îl vom iubi pe Domnul și vom avea parte de răsărirea Sa în noi ca steaua dimineții, care ne conduce spre zorii zilei

Îl iubim pe Domnul Isus și iubim Cuvântul Său; pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și ne deschidem Lui, venim la El în Cuvântul Său, căci El este întrupat în Cuvânt. Iubim Cuvântul lui Dumnezeu dând atenție la el până când ceva începe să se ivească și să răsară în inima noastră.

Nu este vorba doar despre cunoștința din Cuvântul lui Dumnezeu sau despre litera scrisă, ci despre ivirea zorilor, despre răsărirea stelei strălucitoare.

Putem mărturisi că, atunci când citim Biblia cu regularitate în timpul petrecut cu Domnul, uneori simțim că nu primim nimic din această citire. În alte momente, însă, când ne deschidem inima față de Domnul și dăm atenție cuvântului profetic, ceva strălucește, răsare, se ivește și pătrunde înlăuntrul nostru.

Începem prin a fi în întuneric, dar pe măsură ce dăm atenție la Cuvântul lui Dumnezeu cu multă rugăciune și cu o atitudine de rugăciune, ceva din lumina Sa răsare în noi!

Pe măsură ce citim Cuvântul lui Dumnezeu cu rugăciune (Efeseni 6:17-18), simțim adânc înlăuntrul nostru o iluminare și o strălucire. Pe măsură ce Domnul strălucește peste noi, vedem cine este El, ne dăm seama cine suntem și ne pocăim.

Pur și simplu ne mărturisim păcatele și ne dăm Domnului pentru a-L iubi. Suntem în lumină, Îl vedem în lumină, sângele Său ne curăță și savurăm părtășia cu Domnul și unii cu alții (1 Ioan 1:7, 9).

Rezultatul este că pur și simplu Îl iubim pe Domnul. Un sentiment de dragoste față de Domnul se ridică în noi pe măsură ce citim Cuvântul cu rugăciune, cu inima deschisă către El. Pur și simplu Îi spunem că Îl iubim și apreciem frumusețea Sa minunată. El este Cel mai minunat!

Venind la Domnul în Cuvântul Său pentru a primi strălucirea Sa, ajungem să-L iubim pe Domnul și să fim copleșiți de dragoste pentru Domnul Isus! El este pentru noi ca zorii zilei, ca steaua dimineții care Se ivește în inimile noastre.

În exterior, situația este atât de întunecată, există atâtea probleme și poate că nimic nu se schimbă, dar în interior suntem plini de lumină, căci există strălucirea Domnului, ivirea zorilor.

Cu toții am experimentat acest lucru. L-am căutat pe Domnul în Cuvântul Său, am dat atenție cuvântului profetic și ceva din interior ne luminează și strălucește, ba chiar ne umple de gloria Sa, de prezența Sa.

Faptul că ziua răsare (2 Petru 1:19) ne arată că vine un timp plin de lumină, așa cum răsare o zi luminoasă; înainte de aceasta, steaua dimineții se ivește în inimile noastre, căci suntem iluminați dând atenție la cuvântul profetic strălucitor din Scriptură.

Există o strălucire care se ridică din adâncurile ființei noastre – Domnul pătrunde în adâncurile ființei noastre cu lumină, pentru a ne satura cu lumina Sa și a străluci în ființa noastră.

În cele din urmă, El, ca lumină, va străluci din noi, făcându-ne luminători în lume, purtători ai cuvântului vieții, strălucind precum o cetate așezată pe un munte. Fie ca să nu ne temem de lumina Domnului, ci, dimpotrivă, să citim Cuvântul lui Dumnezeu cu rugăciune, pentru a avea strălucirea Sa în noi (Rom. 13:12; 1 Tes. 5:4-5, 8).

Dacă ne trezim devreme dimineața, când este încă întuneric, și privim răsărirea soarelui, vom vedea cum totul se schimbă și prinde viață pe măsură ce soarele răsare și se crapă de ziuă.

Pe de o parte, Cristos Își face domiciliul în inima noastră; pe de altă parte, El Se ivește în inimile noastre pe măsură ce dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură.

Fie ca noi să venim la Domnul în Cuvântul Său, zi de zi. Fie ca noi să citim Biblia cu consecvență și în mod continuu și să ne rugăm asupra Cuvântului lui Dumnezeu.

Când venim la Cuvântul Domnului, trebuie să venim la El, căci El este Cel care ne dă viață și lumină (Ioan 5:39-40). El Se ivește în inimile noastre ca steaua dimineții și o nouă zi răsare în noi!

Doamne Isuse, venim la Tine în Cuvântul Tău. Venim să Te savurăm și să primim strălucirea Ta în Cuvântul Tău. O, Doamne, ne întoarcem inima către Tine. Ne întoarcem de la orice altceva spre Tine, pentru a Te putea vedea în Cuvântul Tău. Ne exersăm duhul pentru a chema numele Tău și a citi Cuvântul lui Dumnezeu cu rugăciune. Strălucește peste noi și înlăuntrul nostru prin Cuvântul Tău. Doamne, avem nevoie de strălucirea Ta. Te iubim, Doamne! Iubim să citim și să ne rugăm asupra Cuvântului Tău! O, Doamne Isuse, pe măsură ce venim la Tine în Cuvântul Tău, Te privim față în față! Ne mărturisim păcatele și aplicăm sângele Tău prețios. Ne concentrăm doar asupra Ta și Te prețuim, căci Tu ești Cel mai minunat! Amin, Doamne, răsari în noi ca steaua dimineții! Fie ca o strălucire să existe în ființa noastră pe măsură ce venim la Tine în Cuvântul Tău, puțin câte puțin, zi de zi! Fie ca noi să venim la zorii unei zile spirituale luminoase în timp ce citim Cuvântul cu rugăciune! O, Doamne Isuse, vrem să dăm atenție la cuvântul profeției din Scriptură ca unei lămpi care strălucește într-un loc întunecos! Amin!

Să dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură până când ziua răsare

De multe ori ne aflăm în întuneric și venim la Domnul prin Cuvântul Său, și venim la profețiile din Biblie. Pe măsură ce studiem profețiile, o lumină începe să strălucească în noi. Aceasta este experiența noastră de multe ori: o lumină începe să strălucească în noi ori de câte ori venim la Cuvântul lui Dumnezeu, mai ales când dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură.

Simțim în mod spontan că nu mai suntem în întuneric, nu mai suntem în noapte, ci suntem în zi, căci o zi spirituală a răsărit în noi. Cât de plăcut este să fim aici, în ziua spirituală luminoasă! În jurul nostru poate exista încă întuneric, dar în noi se află steaua dimineții.

În vremuri de apostazie, de degradare și de abatere de la calea centrală a economiei lui Dumnezeu, noi, credincioșii, facem bine să dăm atenție cuvântului profetic. Pe măsură ce dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură, Cristos Se va ridica în noi prin întunericul apostaziei, până când o zi spirituală va răsări peste noi (Ps. 119:105; Ioan 5:35).

Acest lucru ne va determina și ne va încuraja să căutăm cu ardoare prezența Domnului și să veghem, pentru a nu-L rata pe Domnul în partea secretă a venirii Sale, când El va veni ca un hoț.

Această metaforă a răsăririi unei zile spirituale luminoase, pe măsură ce dăm atenție cuvântului profetic, face, probabil, referire la epoca viitoare – epoca împărăției – ca la o zi ce va răsări la arătarea Domnului, la venirea Sa ca Soare al dreptății (Mal. 4:2). Lumina Sa va străluci pentru a străpunge negura nopții întunecate a acestei epoci.

Citim în Matei 24 că, atunci când va veni Domnul, dintre doi frați care lucrează la câmp, unul va fi luat și celălalt lăsat, iar dintre două surori care macină la moară, una va fi luată și cealaltă lăsată.

Nu știm dacă unul era mai spiritual sau mai matur decât celălalt, dar știm că unul era pregătit să fie răpit. Vrem să fim pregătiți pentru răpire dând atenție, în fiecare zi, la cuvântul profetic al Scripturii.

Astăzi ne aflăm în ceasul cel mai întunecat al nopții, înainte de arătarea Domnului; El dorește să Se arate ca steaua dimineții (Apocalipsa 2:28; 22:16) celor care veghează și așteaptă arătarea Sa iminentă (2 Timotei 4:8).

Fie să venim zi de zi la cuvântul Domnului și, în mod deosebit, să dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scriptură. Trebuie să studiem și să ne rugăm asupra profețiilor din Biblie. Pe măsură ce facem acest lucru, suntem umpluți de lumină și speranță.

Putem mărturisi că, atunci când citim și ne rugăm asupra cuvântului profetic din Scriptură, Domnul Se ivește în noi ca steaua dimineții și o zi spirituală strălucitoare răsare peste noi. Dacă citim și ne rugăm asupra profețiilor din Daniel, Apocalipsa și celelalte cărți, suntem luminați.

Pe de o parte, trebuie să citim rugându-ne cuvântul lui Dumnezeu, în mod regulat și consecvent, pentru a primi aprovizionarea și lumina Domnului. Pe de altă parte, trebuie să acordăm o atenție deosebită cuvântului profetic strălucitor din Biblie, ca unei lămpi care strălucește într-un loc întunecos.

Mai ales când auzim despre războaie, zvonuri de războaie și tot felul de boli, foamete și moarte care se răspândesc pretutindeni, când vedem corupția și răul înmulțindu-se în lume și când vedem dragostea multor credincioși răcindu-se, fie să dăm atenție la strălucirea cuvântului profetic din Scripturi.

În lume au loc schimbări majore și, chiar și într-o singură noapte, se poate produce un eveniment de mare însemnătate care să schimbe cursul unei întregi națiuni; trebuie să citim și să ne rugăm pe baza cuvântului profetic din Scriptură, pentru a fi luminați de Domnul.

Făcând astfel, nu vom fi luați prin surprindere, nici nu vom fi clătinați de ceea ce se întâmplă în istoria exterioară a lumii, căci avem cuvântul profetic făcut și mai tare (1 Pet. 1:10; 2 Pet. 3:2; Luca 1:70).

Mai mult, pe măsură ce vedem ziua apropiindu-se și observăm cum situația lumii exterioare corespunde cu ceea ce ne spune Domnul în Cuvântul Său că se va întâmpla, Îl avem pe Cristos ivindu-Se în noi ca steaua dimineții.

În plan exterior, trăim într-o epocă de întuneric, iar întunericul devine tot mai dens; în plan interior, însă, suntem plini de lumină.

Fie ca noi să continuăm să savurăm steaua dimineții în interior și răsărirea unei zile spirituale, până în momentul în care Domnul Se va arăta ca steaua dimineții celor care veghează și va răsări ca Soare al dreptății! Fie să permitem cuvântului profetic din Scripturi să ne lumineze și să ne conducă spre ziua care se ivește.

Este o practică bună să citim zilnic trei capitole din Vechiul Testament și un capitol din Noul Testament, parcurgând astfel Scripturile zi de zi, săptămână de săptămână, lună de lună și an de an, pentru a avea parte de strălucirea Domnului în noi prin Cuvântul Său.

De asemenea, este bine să luăm fiecare carte din Noul Testament și să ne rugăm pe baza ei; să ne rugăm asupra fiecărui verset și a fiecărui capitol, să citim rugându-ne, până când Domnul strălucește în noi.

Și este bine să ne adunăm împreună cu sfinții pentru a ne ruga pentru lucrarea Domnului, chiar să ne rugăm ca El să-Și producă biruitorii, să întărească strălucirea sfintelor lampadare și să câștige ceea ce urmărește înainte de a Se întoarce.

Nu ne rugăm ca un anumit președinte să fie înlăturat sau ca un anumit regim să ia sfârșit; ne rugăm ca Domnul să câștige realitatea Trupului lui Cristos în bisericile locale și să aibă libertatea de a rândui situația lumii în vederea întoarcerii Sale.

Doamne Isuse, vrem să dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scripturi! Amin, Doamne, ne exersăm duhul și venim la Cuvântul Tău zi de zi. Ne dedicăm citirii Bibliei. Fie să strălucești asupra noastră și înlăuntrul nostru pe măsură ce rămânem în Cuvântul Tău. Ne ținem de Cuvântul Tău. Rămânem în Cuvântul Tău. Vrem să fim plini de Cuvânt. Primim Cuvântul Tău ca hrană, băutură, provizie și lumină pentru noi. Fie ca noi să fim cei care studiază profețiile din Cuvântul lui Dumnezeu cu multă rugăciune și cugetare. Luminează-ne, Doamne, și întărește-ne în Cuvânt. Fie ca Cristos să răsară ca steaua dimineții în ființa noastră, pe măsură ce dăm atenție cuvântului profetic strălucitor din Scripturi! O, Doamne, umple-ne de lumină înlăuntrul nostru! Dorim ca Cristos, steaua dimineții, să răsară în inimile noastre până la ivirea zilei spirituale! Amin, Doamne, întărește-ne în Cuvântul Tău. Fie ca cuvântul profetic din Scripturi să strălucească în noi până când va răsări ziua și steaua dimineții se va ivi în inimile noastre! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Give Heed to the Shining Word of Prophecy in the Scripture until the Day Dawns, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 48 cu tema: Cristos care vine cu răsplată și pedeapsă, o lampă strălucind într-un loc întunecos și Cristos care le apare în mod privat biruitorilor Săi (ziua 4) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Venirea Domnului este un stimulent și o avertizare: El vine cu răsplată și pedeapsă

28/09/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Domnul Isus vine curând cu răsplată și pedeapsă, iar noi trebuie să privim venirea Sa iminentă atât ca un stimulent, cât și ca o avertizare, pentru a coopera cu El: să trăim într-un singur duh cu Domnul, să-L exprimăm pe Cristos, să lucrăm pentru Domnul și să-L slujim potrivit voii Tatălui.

Doamne Isuse, ne dăm Ție astăzi. Îți încredințăm slujirea și lucrarea noastră pentru Tine. Fie ca noi să fim credincioși și prudenți în slujire. Fie ca noi să trăim într-un singur duh cu Tine. O, Doamne, privim venirea Ta iminentă ca fiind un stimulent, căci Te iubim și așteptăm cu nerăbdare întoarcerea Ta pentru a fi împreună cu Tine! Privim întoarcerea Ta iminentă ca fiind o avertizare, fiind veghetori în toate și slujindu-L pe Dumnezeu cu credincioșie, potrivit viziunii epocii! Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, am primit îndurarea și harul lui Dumnezeu de a ne pocăi și de a crede în Domnul; suntem cei mai binecuvântați oameni: suntem poporul lui Dumnezeu.

Acest lucru nu vine de la noi; nu se datorează faptului că am fost mai buni decât alții sau că L-am căutat mai mult decât ei, ci se datorează îndurării lui Dumnezeu. El a venit la noi în îndurarea Sa, iar noi ne-am pocăit, întorcându-ne spre Domnul.

Acum, în calitate de credincioși în Cristos, nu trebuie să fim pasivi, ci să conștientizăm că modul nostru de viață și lucrarea noastră pentru Domnul contează foarte mult.

Dumnezeu nu doar ne-a mântuit, lăsându-ne apoi să așteptăm pur și simplu ca Domnul să vină și să ne ducă în cer; dimpotrivă, trebuie să trăim într-un anumit fel și să îndeplinim o lucrare specifică, potrivit revelației Noului Testament.

Domnul Se va întoarce, iar când va veni, ne va da o răsplată în funcție de ceea ce am făcut în viața noastră creștină. Aceasta nu înseamnă că trebuie doar să ne străduim să fim buni, să facem binele, să facem lucrări mărețe pentru Dumnezeu și să alegem mereu binele și să urâm răul.

Mai degrabă, trebuie să învățăm să trăim într-un singur duh cu Domnul și să privim venirea Sa atât ca fiind un stimulent, cât și ca fiind o avertizare.

Pe de o parte, trebuie să fim motivați de gândul că Domnul vine curând, căci Îl iubim și iubim arătarea Sa. Pe de altă parte, trebuie să lăsăm venirea Domnului să ne servească drept avertizare, ferindu-ne de săvârșirea răului, de trăirea în păcat ca obicei și de lenevie în slujirea Domnului.

Cristos vine cu răsplată și pedeapsă; deși Îl iubim pe Domnul și citim Biblia, trebuie să facem anumite lucrări pentru a-I fi plăcuți și pentru a primi răsplata Sa. Fie ca noi să aducem acest lucru înaintea Domnului și să ne trăim viața creștină astfel încât să primim o răsplată la întoarcerea Sa! Amin!

Modul în care Îl slujim pe Domnul și lucrăm pentru El după ce am fost mântuiți determină dacă vom primi răsplată sau pedeapsă la venirea Sa

Trebuie să înțelegem că modul în care Îl slujim pe Domnul și lucrăm pentru El după ce am fost mântuiți este un aspect de o importanță majoră, întrucât aceasta determină dacă vom primi răsplată sau pedeapsă la venirea Sa.

Cu toții am crezut în Domnul Isus și chiar ne-am consacrat Lui; ne-am rugat să-I oferim deplinul drept de proprietate asupra ființei noastre, astfel încât El să aibă o cale în noi și să facă ceea ce dorește în ființa noastră.

Chiar ne-am rugat ca El să ne arate clar calea Sa și să facă astfel încât calea Sa să devină calea noastră. Iar astăzi Domnul face acest lucru. El Își împlinește voia în noi. Noi ne deschidem Lui, ne rugăm, iar El lucrează în noi.

Însă din partea noastră, trebuie să Îl slujim pe Domnul și să lucrăm pentru El într-un mod adecvat. Nu trebuie să acționăm bazându-ne pe omul nostru natural, pe capacitățile noastre naturale sau pe carnea noastră; dimpotrivă, trebuie să renunțăm la propriile eforturi și zbateri și să-L lăsăm pe Domnul să ne păstorească și să ne instruiască în slujirea și lucrarea pentru El.

Când Îi permitem să facă ceea El ce dorește în noi, El ne va face asemenea Lui. El nu doar că ne va ierta păcatele, ci, mai mult, așa cum El este lumină, și noi devenim lumină, iar așa cum El este dragoste, și noi devenim dragoste.

Devenim asemenea lui Dumnezeu în viață și în natură – nu însă și în ceea ce privește Dumnezeirea Sa – pentru a fi expresia Sa corporativă! Aleluia!

Trebuie să privim venirea Domnului atât ca o avertizare, cât și ca un stimulent; Pavel spune în 1 Corinteni 3:14 că, dacă lucrarea pe care cineva a zidit-o pe temelie rămâne, el va primi o răsplată. Dar dacă lucrarea noastră este arsă, dacă focul judecății lui Dumnezeu ne mistuie lucrarea, vom fi mântuiți, însă ca prin foc, căci va exista o pedeapsă (v. 15). O, Doamne!

După ce suntem mântuiți, avem încă aspecte de care trebuie să ne ocupăm; purtarea noastră este un aspect, iar lucrarea noastră pentru Domnul este, de asemenea, un aspect. Ceea ce facem, ceea ce spunem și lucrarea pe care o facem trebuie să se sprijine pe temelia care a fost deja pusă; trebuie să fim atenți ca lucrarea noastră să nu fie din lemn, fân și paie.

Când Domnul Se va întoarce, va avea loc o judecată; în acea judecată, El va stabili dacă vom primi o răsplată sau o pedeapsă.

Această răsplată va fi hotărâtă la scaunul de judecată al lui Cristos, căci toți vom fi înfățișați înaintea acestui scaun de judecată, pentru ca fiecare dintre noi să primească răsplata pentru lucrurile făcute prin trup, potrivit cu ceea ce a practicat, fie bine, fie rău (2 Cor. 5:10).

Trebuie să curățăm toate lucrurile negative din ființa noastră și să fim deschiși față de Domnul pentru a fi instruiți și formați în slujire și lucrare, în calea rânduită de Dumnezeu.

Domnul dorește să aibă acces la adâncul ființei noastre pentru a Se introduce pe Sine în noi și a ne zidi în Sine. De asemenea, El dorește să slujim în coordonare cu sfinții, pentru zidirea Trupului.

Cu toții avem propria noastră dispoziție – Dumnezeu ne-a creat cu o dispoziție specifică. Însă păcatul și moartea au făcut ca dispoziția noastră să fie decăzută, pervertită și alterată.

Așadar, trebuie să ne bizuim pe Domnul, să fim deschiși Lui și să slujim și să lucrăm pentru Domnul în duh, fiind pe deplin una cu El, pentru a putea primi o răsplată la venirea Sa.

Necredincioșii vor fi judecați la marele tron alb o mie de ani mai târziu (Apoc. 20:11-15), însă Domnul Își va judeca toți credincioșii la scaunul de judecată (2 Cor. 5:10) înainte de epoca împărăției. Acolo va lua Dumnezeu decizia cu privire la răsplata pe care o vor primi – bucuria în împărăția ce va să vină sau o anumită pedeapsă.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire la acest lucru și să-I oferim cea mai bună cooperare a noastră astăzi, în această epocă, cât suntem în viață și în situația în care ne aflăm!

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Tu ești Iubitul nostru. Te iubim și vrem să Te slujim. Vrem să lucrăm pentru Tine și în Tine, ba chiar să lucrăm fiind una cu Tine! Amin, Doamne, fă-ne sclavi credincioși și prudenți care slujesc în casa Ta astăzi, pentru ca, la venirea Ta, să primim o răsplată de la Tine. Nu vrem să fim leneși sau răi în inima noastră în timp ce Te slujim. O, Doamne, privim întoarcerea Ta iminentă atât ca avertizare, cât și ca stimulent. Fie ca noi să trăim și să lucrăm în lumina revenirii Tale. Fie ca să conștientizăm că vii curând și că răsplata Ta este cu Tine. O, Doamne, cum stau lucrurile cu lucrarea noastră? Cum rămâne cu modul nostru de a lucra pentru Tine și de a Te sluji? Vrem să lucrăm pentru Tine și să Te slujim astfel încât să primim o răsplată. Vrem să rămânem în Cuvântul Tău, în slujbă și în duhul nostru în tot ceea ce facem, pentru a putea sluji în duh, potrivit dorinței Tale. Vrem să împlinim voia desăvârșită a lui Dumnezeu și să zidim cu aur, argint și pietre prețioase astăzi!

Luăm venirea Domnului ca un stimulent și o avertizare, căci El vine cu răsplată și pedeapsă

Biblia ne spune că biruitorii vor domni timp de o mie de ani și, în același timp, ni se spune că există unii credincioși care vor suferi o pierdere, vor fi pedepsiți și nu vor primi răsplată. Nu ni se spune cât timp va dura pedeapsa, dar putem deduce că aplicarea ei va avea loc cu siguranță în epoca următoare, epoca mileniului.

Ceea ce dorește Domnul, în principiu, este atât să ne motiveze, cât și să ne avertizeze, astfel încât să cooperăm cu El în această epocă. El dorește să ne motiveze să cooperăm cu El, să-L iubim, să lucrăm pentru El și să-L slujim; totodată, El ne avertizează cu privire la pierderea pe care o vom suferi dacă nu cooperăm cu El.

Există posibilitatea ca, la revenirea Domnului, fiecare credincios să fie pedepsit; acest lucru ar trebui să ne țină pe toți în stare de veghe, servind drept avertizare pentru noi.

Trebuie să înțelegem că, dacă nu plătim prețul de a-L urma pe Domnul astăzi, de a-L sluji cu credincioșie în lucrarea pentru El și de a fi una cu El în viața noastră de zi cu zi, vom suferi, în cele din urmă, o pierdere. Aceasta va fi atât de severă, încât vom simți că trecem prin foc (1 Corinteni 3:15).

Dacă astăzi facem păcate în mod obișnuit și rămânem în plăcerea păcatului, vom fi sărați cu foc pentru a fi curățați de microbii păcatului și ai răului (Marcu 9:49). Nu știm exact care va fi pedeapsa, unde va avea loc sau despre ce fel de foc este vorba, și nici nu trebuie să cercetăm acest lucru; mai degrabă, ar trebui să cooperăm cu Domnul astăzi.

Noi, cei care Îl urmărim pe Domnul și Îl iubim, trebuie să privim venirea Sa iminentă ca un stimulent și o avertizare. Nu trebuie să vorbim în mod ușuratic. Nu trebuie să vorbim în mod neglijent despre venirea Domnului; dimpotrivă, trebuie să avem o foame și o sete de a-L urmări pe Domnul și de a-L câștiga.

Inima noastră trebuie să fie stârnită să-L iubească pe Domnul, să-L urmeze și să se bucure de El în Cuvântul Său. Lucrarea noastră trebuie să fie în acord cu El, iar slujirea noastră trebuie să aibă loc în Domnul.

Gândul și înțelepciunea lui Dumnezeu sunt ca Cristos să vină din nou și, la a doua Sa venire, să vină cu răsplată și pedeapsă. Această răsplată și pedeapsă vor fi stabilite conform gândirii și înțelepciunii lui Dumnezeu, nu potrivit gândurilor noastre.

Unii ar putea crede că merită să fie răsplătiți, dar dacă nu împlinesc voia Tatălui ceresc, nu vor fi recunoscuți de Domnul la scaunul Său de judecată. O, Doamne! Hotărârea lui Dumnezeu, luată în înțelepciunea Sa, urmărește să ne motiveze și să ne determine să cooperăm cu El.

Trebuie să cooperăm cu Domnul astăzi, deoarece o parte a mântuirii lui Dumnezeu constă în a lăsa deoparte sinele, a renunța la totul pentru Domnul și a coopera cu El, pentru ca El să Se poată introduce pe Sine Însuși în noi.

Acesta este un lucru foarte greu de realizat în noi; de aceea, Domnul ne îndeamnă cu insistență și ne motivează prin răsplata și pedeapsa Sa. În economia harului lui Dumnezeu, răsplata și pedeapsa sunt stabilite potrivit înțelepciunii lui Dumnezeu.

Dumnezeu folosește răsplata împărăției ce va să vină — domnia împreună cu El și ospățul împreună cu El timp de o mie de ani — pentru a ne motiva și a ne atrage, astfel încât să lăsăm deoparte sinele și să renunțăm la totul (2 Tim. 4:8; Mat. 16:24; Luca 9:24; Marcu 8:34).

El folosește, de asemenea, pedeapsa pentru a ne constrânge să renunțăm la toate și să lepădăm orice păcat și răutate. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să ne deschidem îndemnului și constrângerii Sale. Fie ca noi să cooperăm cu Domnul astăzi. Fie ca noi să fim dispuși să renunțăm la toate, să lăsăm sinele deoparte și să-I permitem Domnului să Se introducă pe Sine Însuși în noi.

Al doilea aspect al intenției lui Dumnezeu cu privire la răsplată și pedeapsă este manifestarea dreptății Sale în copiii Săi. Nu trebuie să credem că, odată ce suntem mântuiți, nu mai există nicio problemă, întrucât suntem copiii lui Dumnezeu.

Dacă ar fi așa, ar părea că harul lui Dumnezeu vine peste noi fără un sentiment de sobrietate sau dreptate. Ar părea că Dumnezeu nu ține cont de diferențele din viața și lucrarea copiilor Săi.

Însă Dumnezeu nu este confuz și nici nu este un Dumnezeu al dezordinii; El este Dumnezeul ordinii, iar aprobarea Sa se bazează pe o înțelegere clară și distinctă a acestor diferențe. Dumnezeu a hotărât să existe răsplată și pedeapsă în viitor, pentru a-Și manifesta sobrietatea și dreptatea în noi.

Fie ca noi să privim venirea Domnului atât ca fiind o motivare cât și ca fiind o avertizare în viața noastră creștină de astăzi.

Fie ca noi să învățăm să cooperăm cu Domnul savurându-L, deschizându-ne Lui și păstrând părtășia cu El. Mai mult, fie ca noi să stăm înaintea Domnului cu privire la lucrarea și slujirea noastră pentru El.

Domnul vine curând cu răsplată și pedeapsă, iar noi dorim să fim aceia care aud cuvintele Sale: „Bine ai făcut rob bun și credincios”. Ne smerim înaintea Domnului astăzi, ne bizuim pe El și dorim să-I oferim cea mai bună cooperare a noastră.

Doamne Isuse, dorim să cooperăm cu Tine astăzi, astfel încât să-L trăim pe Cristos și să lucrăm pentru Domnul, fiind una cu El! Amin, Doamne Isuse, fie ca viața și lucrarea noastră zilnică să fie în lumina venirii Tale. Privim revenirea Ta iminentă atât ca avertizare, cât și ca motivare. Întărește-ne în omul nostru lăuntric pentru a lăsa sinele deoparte, a renunța la toate pentru Tine și a coopera cu Tine, astfel încât Tu să Te poți introduce pe Tine Însuți în noi. Amin, Doamne, fă ca ființa noastră lăuntrică să Se deschidă Ție puțin mai mult astăzi, pentru ca Tu să Te poți distribui în noi. Vrem să-L trăim pe Cristos astăzi, permițându-I să trăiască în noi. Vrem să lucrăm pentru Domnul și să-L slujim, fiind una cu El. Ne dăm Ție, Doamne. Lucrează în noi, lucrează asupra noastră și lucrează pentru a-Ți face domiciliul în noi. Manifestă-Ți dreptatea în noi pe măsură ce cooperăm cu Tine astăzi. O, Doamne, dorința noastră este să primim răsplata atunci când Te vei întoarce pentru a răsplăti și a pedepsi. Vrem să trăim și să lucrăm astfel încât să fim aprobați de Tine la venirea Ta! Te iubim, Doamne, și vrem să cooperăm cu Tine astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Lord’s Coming is an Incentive and Warning: He Comes with Reward and Punishment, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 48 cu tema: Cristos care vine cu răsplată și pedeapsă, o lampă strălucind într-un loc întunecos și Cristos care le apare în mod privat biruitorilor Săi (ziua 2) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Devenim un curcubeu care reflectă dreptatea, sfințenia și gloria lui Dumnezeu, împreună cu credincioșia Sa

25/09/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

În Ezechiel 1, precum și în jurul tronului din Noul Ierusalim, există un curcubeu ca o strălucire în jurul Omului care șade pe tron; Dumnezeul nostru este credincios nu doar în a ne salva de la pierzarea veșnică, ci și în a ne face expresia Sa glorioasă, astfel încât să devenim un curcubeu care reflectă strălucirea dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu, mărturisind pentru totdeauna că Dumnezeu este drept și credincios.

Doamne Isuse, Te punem pe tron în ființa noastră. Vrem să avem un cer senin între noi și Tine. Strălucește peste noi și prin noi. Ne deschidem Ție pentru a Te savura ca dreptate, sfințire și răscumpărare de la Dumnezeu pentru noi. Infuzează-ne cu Tine însuți. Fă-ne reflectarea Omului de pe tron! Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine pentru a deveni expresia glorioasă a lui Dumnezeu! Aleluia, devenim un curcubeu care reflectă strălucirea dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu! Slavă Domnului, Dumnezeul nostru este drept și credincios! Amin!

În această săptămână am considerat în rugăciune privitor la faptul că Dumnezeul-Miel e pe tron, în interiorul cetății. Cel care stă pe tronul lui Dumnezeu în Noul Ierusalim este Mielul, iar El guvernează și domnește împreună cu Dumnezeu; Dumnezeu este în Cristos, iar Dumnezeul-Miel Se află pe tron.

Dumnezeu în Cristos guvernează și domnește, iar Duhul, ca apă vie, curge din tronul lui Dumnezeu și al Mielului. Tronul este centrul vieții noastre creștine. Aceasta înseamnă că, încă din momentul în care ne trezim, Îl punem pe Domnul pe tron în ființa noastră.

Aducem totul sub autoritatea Sa de Cap. Pe măsură ce Îl punem pe Cristos pe tron și Îi acordăm preeminența, apare o curgere al vieții, însoțită de aprovizionarea cu viață și de calea vieții; în această curgere a vieții Îi slujim lui Dumnezeu, Îl vedem pe Dumnezeu și domnim împreună cu Cristos.

Punctul culminant al experienței noastre spirituale este să avem un cer senin, având tronul lui Dumnezeu deasupra acestuia. Acest lucru cere să păstrăm o conștiință curată, fără nicio ofensă față de Dumnezeu și față de oameni, și să trăim zilnic sub prezența domnitoare a lui Cristos.

Trăim în duh și potrivit duhului, exersându-ne mereu duhul pentru a trăi sub guvernarea Domnului. El guvernează în noi în toate lucrurile. Cel care șade pe tron are înfățișarea unui om și înfățișarea gloriei lui Iehova; El este contopirea dintre Dumnezeu și om.

Cristos este pe tron și ne conduce pe noi, numeroșii fii ai lui Dumnezeu, în glorie; în același timp, Dumnezeu lucrează în noi pentru a ne aduce până la tron. El strălucește peste noi, ne cercetează, arde în noi și îndepărtează, prin judecată, tot ceea ce nu se potrivește cu El.

El vrea să ne facă la fel ca El. Slavă Domnului, toate lucrurile negative din noi sunt arse și eliminate de Domnul – care este foc mistuitor – pentru ca noi să devenim la fel ca Cristos, ajungând chiar asemenea electrumului, expresia radiantă a Dumnezeului răscumpărător! Slavă Domnului, Amin!

Curcubeul din jurul Omului care șade pe tron: dreptatea, sfințenia și gloria lui Dumnezeu ca mărturie a credincioșiei lui Dumnezeu

În Ezechiel 1:28 vedem că, asemenea înfățișării curcubeului care apare în nori într-o zi ploioasă, așa era înfățișarea strălucirii din jurul Omului de pe tron. Există un curcubeu în jurul Omului care șade pe tron, simbolizând splendoarea și gloria din jurul Domnului de pe tron.

Acest lucru este menționat și în Apocalipsa 4:3, unde ni se spune că Cel care șade pe tron avea înfățișarea unei pietre de iaspis și a ca un sardiu, iar în jurul tronului era un curcubeu. Foarte interesant. Ce este acest curcubeu? Care este semnificația lui și cum se aplică aceasta la experiența noastră?

Pe vremea lui Noe, vedem că Dumnezeu i-a dat un semn; curcubeul din nori era un semn al credincioșiei lui Dumnezeu în păstrarea legământului Său cu omul și cu orice ființă vie (Gen. 9:13). Când privim curcubeul din nori, știm că Dumnezeu a promis să nu mai distrugă niciodată omenirea printr-un potop.

Cel de pe tron are un curcubeu ca strălucire în jurul Său; splendoarea și gloria din jurul Domnului de pe tron sunt un curcubeu. Minunat!

Dumnezeu a judecat pământul o dată printr-un potop și a promis că nu va mai face niciodată acest lucru. Dumnezeu a promis că nu va mai distruge niciodată toate ființele vii printr-un potop, așa că a așezat un curcubeu în nori ca semn al acestui legământ.

Dacă privim un curcubeu, vedem multe culori: roșu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo și violet. Culorile de bază ale curcubeului sunt doar trei: roșu, galben și albastru; atunci când acestea strălucesc și se îmbină, ele produc alte culori, precum portocaliu, verde și violet.

Tronul arată ca o piatră de safir albastru, electrumul este galben, iar focul este roșu. Când aceste trei culori strălucesc și se refractă, ele se combină pentru a forma un curcubeu. Ce semnifică aceste culori și cum le putem aplica în experiența noastră creștină?

Culoarea albastră semnifică tronul; Psalmul 89:14 ne spune că temelia tronului lui Dumnezeu este dreptatea. Tronul albastru (piatra de safir) semnifică dreptatea lui Dumnezeu. Roșul semnifică focul care sfințește, separă și mistuie; așadar, roșul se referă la sfințenia lui Dumnezeu. Galbenul semnifică gloria lui Dumnezeu, reflectată în electrumul incandescent și în strălucirea Sa.

Cu alte cuvinte, roșul, culoarea focului, se referă la sfințenia lui Dumnezeu; galbenul, culoarea electrumului, semnifică gloria lui Dumnezeu; iar albastrul, culoarea tronului de safir, semnifică dreptatea lui Dumnezeu.

Aceste trei aspecte pot fi văzute în Geneza 3:24, unde Dumnezeu, după ce l-a izgonit pe om din grădina Edenului, a pus un heruvim cu o sabie de flăcări să păzească calea către pomul vieții. Heruvimul semnifică gloria lui Dumnezeu, sabia semnifică dreptatea lui Dumnezeu, iar flacăra semnifică sfințenia lui Dumnezeu.

Dreptatea, sfințenia și gloria lui Dumnezeu sunt trei atribute divine care îi țin pe păcătoși departe de Dumnezeu. Dumnezeu a trebuit să mențină închisă calea către pomul vieții, căci dacă omul ar mânca din pomul vieții în starea sa decăzută, ar trăi veșnic și ar rămâne veșnic decăzut. O, Doamne!

Dar slavă Domnului, Cristos a venit și a murit pe cruce pentru a satisface cerințele dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu; El a înviat și, mai mult decât atât: El este acum dreptatea, sfințenia și gloria noastră (1 Corinteni 1:30).

Datorită lui Dumnezeu suntem noi în Cristos Isus, care a devenit pentru noi dreptate, sfințire și răscumpărare de la Dumnezeu. Slavă Domnului!

Pe cruce, El a plătit prețul suprem și a împlinit toate cerințele dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu. În învierea Sa, El a devenit pentru noi dreptate, sfințenie și glorie de la Dumnezeu. El a devenit înțelepciune pentru noi de la Dumnezeu: atât dreptate, cât și sfințire (adică sfințenie) și răscumpărare (adică glorie).

Acum, prin credința în Cristos, nu doar că suntem salvați de la pierzarea veșnică, ci și savurăm dreptatea, sfințenia și gloria lui Dumnezeu distribuite în noi! Slavă Domnului!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai murit pentru noi pe cruce pentru a împlini toate cerințele dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu. Te iubim, credem în Tine și ne deschidem Ție! Vrem să Îl savurăm pe Cristos ca înțelepciune pentru noi de la Dumnezeu: atât dreptate, cât și sfințire și răscumpărare. Aleluia! Deși noi nu putem împlini cerințele drepte, sfinte și glorioase ale Dumnezeului nostru, Cristos a murit în locul nostru, iar noi putem acum să credem în El! Slavă Domnului că, prin moartea Sa, Cristos a împlinit cerințele lui Dumnezeu, iar acum, în învierea Sa, El este dreptatea, sfințirea și gloria noastră! Amin, Doamne, Îți mulțumim și Te lăudăm. Ne sprijinim pe credincioșia Ta astăzi. Îți mulțumim pentru promisiunea Ta de a nu mai distruge niciodată omul prin ape; privim spre curcubeu și Te lăudăm! Aleluia, Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al legământului, credincios Cuvântului Său și promisiunii Sale! Slavă Domnului, Dumnezeul nostru lucrează asupra noastră și în noi pentru a ne face expresia Sa glorioasă – curcubeul din jurul tronului – ca să-L exprimăm pe Dumnezeu într-un mod glorios! Slavă Domnului!

Viața creștină și viața de biserică se finalizează într-un curcubeu care reflectă strălucirea dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu și care mărturisește pentru totdeauna că Dumnezeu este drept și credincios

Curcubeul are o semnificație profundă în Biblie, căci Biblia culminează cu Noul Ierusalim, unde Cel de pe tron are un curcubeu în jurul Său, iar întreaga cetate este un curcubeu ce manifestă dreptatea și credincioșia lui Dumnezeu pentru eternitate.

Ca de obicei, Satan a intervenit pentru a uzurpa și a folosi greșit semnificația curcubeului; astăzi, curcubeul este folosit în mod neadecvat de oameni aflați sub influența vrăjmașului, însă noi, credincioșii în Cristos, trebuie să venim la revelația divină cu privire la curcubeu.

Dreptatea lui Dumnezeu (simbolizată de culoarea albastru), sfințenia lui Dumnezeu (simbolizată de culoarea roșu) și gloria lui Dumnezeu (simbolizată de culoarea galben) sunt trei atribute divine care îi țin pe păcătoși departe de Dumnezeu.

Prin noi înșine, suntem lipsiți de gloria lui Dumnezeu (Rom. 3:23) și ne aflăm sub judecata dreaptă a lui Dumnezeu, fiind ținuți la distanță de sfințenia Sa. Însă Domnul Isus a venit și a împlinit toate cerințele dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu; prin credința în El, Îl primim pe Cristos ca dreptate, sfințenie și glorie a noastră.

Chiar acele atribute ale lui Dumnezeu care ne excludeau din prezența Sa sunt acum introduse în noi, pentru a fi trăite și exprimate prin noi. Uimitor! Deoarece suntem în Cristos, Îl purtăm acum pe Cristos ca dreptate, sfințenie și glorie.

Pe măsură ce ne întoarcem zilnic către Domnul, Îl savurăm, avem un cer senin, Îl punem pe Domnul pe tron, Îi permitem să judece tot ce este natural în noi și Îi îngăduim să Se introducă pe Sine în noi, ajungem să purtăm înfățișarea Sa, iar ceilalți văd în noi dreptatea, sfințenia și gloria lui Dumnezeu.

Deoarece suntem în Cristos, în ochii lui Dumnezeu, noi reflectăm dreptatea, sfințenia și gloria Sa. De asemenea, când alții ne văd, ei simt că avem un cer senin, că avem un tron și că suntem drepți și cuviincioși, nicidecum neglijenți sau lipsiți de rigoare.

În noi strălucește un electrum, o lumină interioară care conferă greutate și substanță ființei noastre. Iar înfățișarea noastră este asemenea unui curcubeu, căci nu ne etalăm propria dreptate, ci dreptatea lui Dumnezeu, sfințenia și gloria Sa.

Aceasta este realitatea vieții noastre creștine atunci când ne exersăm duhul și trăim în duh; lumea, demonii și Satan văd curcubeul exprimat și manifestat în noi. Am fost oameni decăzuți, dar am fost salvați și devenim o mărturie a credincioșiei lui Dumnezeu în mântuirea noastră.

Purtăm înfățișarea unui curcubeu ca mărturie a credincioșiei lui Dumnezeu în a ne cruța și a ne salva — pe noi, cei decăzuți — de judecata Sa asupra păcătoșilor. Efeseni 2:10 ne spune că devenim capodopera lui Dumnezeu, *poiema* Sa, acea operă de artă care exprimă înțelepciunea infinită și planul divin al lui Dumnezeu.

Iată ce este biserica: biserica este capodopera lui Dumnezeu, exprimând înțelepciunea infinită și planul divin al lui Dumnezeu.

În prezent, s-ar putea părea că suntem mai degrabă un „dezastru” decât o capodoperă, căci greșim de atâtea ori, avem multe slăbiciuni și trăim atât de des în ființa noastră naturală. Însă continuăm să ne întoarcem spre duhul nostru, permițându-I Domnului să lucreze în noi și asupra noastră pentru a ne face asemenea Lui.

Devenim capodopera Sa. Suntem constituiți cu bogățiile lui Cristos, astfel încât, prin intermediul bisericii, înțelepciunea felurită a lui Dumnezeu să fie făcută cunoscută tuturor conducătorilor și autorităților îngerești, precum și întregului univers. Biserica este manifestarea plină de înțelepciune a lui Dumnezeu și a tot ceea ce este și face El.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos ca înțelepciunea lui Dumnezeu pentru noi – ca dreptate, sfințire și răscumpărare – aceste atribute ale lui Dumnezeu sunt introduse în noi pentru a deveni expresia noastră, făcându-ne realitatea curcubeului: mărturia corporativă și strălucitoare a lui Dumnezeu în univers.

În Noul Ierusalim, o cetate ale cărei temelii au aspectul unui curcubeu (vezi Apocalipsa 21:19-20), vom fi un curcubeu care reflectă strălucirea dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu, mărturisind pentru totdeauna că Dumnezeu este drept și credincios.

Când privești spre Noul Ierusalim – care este o persoană corporativă, nu o cetate fizică – vezi aspectul unui curcubeu.

Realitatea spirituală a acestui curcubeu trebuie să se manifeste astăzi în biserică. Trebuie să-I permitem lui Dumnezeu să ne umple cu prezența Sa a dreptății, oferindu-I ocazia deplină de a lucra în noi ca foc al sfințeniei, pentru splendoarea gloriei Sale prin noi.

Trăim sub legământul lui Dumnezeu și nu credem în eșec, slăbiciune sau întuneric; nu credem în niciun lucru negativ. Suntem poporul legământului, având un Dumnezeu al legământului, și avem un verset cu o promisiune pentru a face față oricărei situații.

Credem că Dumnezeu păcii Însuși ne va sfinți pe deplin, făcând sfinte duhul, sufletul și trupul nostru și păstrându-le întregi și fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Cristos (1 Tesaloniceni 5:23). Credem că Cel care ne-a chemat este credincios și că El va și face acest lucru (v. 24).

El este capabil să ne păzească de poticnire (Iuda 24). Slavă Domnului! Așa cum este înfățișat în Ezechiel 1 și văzut în Apocalipsa 21-22, viața creștină și viața de biserică vor culmina într-un curcubeu; în acel moment, planul veșnic al lui Dumnezeu va fi împlinit. Slavă Domnului!

Doamne Isuse, credem în Tine și rămânem în Tine. Aleluia, suntem în Cristos și, înaintea lui Dumnezeu, noi reflectăm dreptatea, sfințenia și gloria Sa! Slavă Domnului; Cristos este pentru noi înțelepciune de la Dumnezeu – dreptate, sfințire și răscumpărare. Venim la Tine, Doamne, și dorim să Te savurăm și să Te experimentăm. Dorim să avem un cer senin, cu un tron deasupra lui. Adu-ne până la tron și fă din noi oameni adevărați, prin care strălucește Dumnezeu. Fie ca dreptatea, sfințenia și gloria Ta să fie introduse în noi, puțin câte puțin, zi de zi, până când vom deveni capodopera Ta, exprimându-Te pe Tine celor din jur! Doamne, constituie-ne cu bogățiile Tale, astfel încât, ca biserică, să faci cunoscută tuturor înțelepciunea Ta felurită! Amin, Doamne, câștigă Tu în noi și printre noi înfățișarea curcubeului. Fie ca viața noastră creștină și viața de biserică să culmineze în curcubeu – expresia corporativă glorioasă a dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu, mărturia credincioșiei Sale în păstrarea legământului Său! Slavă Domnului!