Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu

Îl savurăm pe Cristos ca Păstorul bun, marele Păstor, Păstorul de frunte și Păstorul sufletelor noastre

13/05/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Scumpul nostru Domn Isus Cristos, pe care Îl iubim și Căruia ne deschidem zi de zi, este bunul Păstor, marele Păstor, Păstorul de frunte și Păstorul sufletelor noastre; suntem oile Lui și suntem sub grija delicată a Păstorului nostru zi de zi, atât direct, cât și indirect, fiind sub păstorirea păstorilor Săi delegați, prezbiterii.

Amin, Doamne, Te iubim ca Păstor al nostru! Ne deschidem păstoririi Tale astăzi. Tu cunoști situația reală a ființei noastre. Tu cunoști condiția noastră reală din ființa noastră interioară. Îți mulțumim că ești bunul nostru Păstor care Își dă viața pentru ca noi să avem viața divină! Îți mulțumim că ai grijă de bunăstarea sufletului nostru! Te iubim și ne deschidem Ție! Amin!

Nu-L iubiți voi pe Domnul Isus ca Păstor al nostru? El este atât de minunat. El este atât de drag. El este atât de delicat în grija Lui atotinclusivă pentru noi. Pe de o parte, noi suntem oile Lui, savurând grija Sa atotinclusivă și delicată în păstorirea Lui.

Pe de altă parte, El Se reproduce în noi, pe măsură ce suntem constituiți cu Cristos, astfel încât să-i putem păstori pe alții conform lui Dumnezeu. Suntem atât oi, cât și păstori; noi toți savurăm păstorirea Domnului și a sfinților și învățăm să-i păstorim pe alții.

De fapt, cu cât Îl savurăm mai mult pe Domnul, cu cât suntem mai mult sub distribuirea divină zi de zi, cu atât avem mai mult simțământ de a avea grijă de alții. Există un simțământ în viața divină din noi, o povară care se ridică în noi pe măsură ce-L savurăm pe Domnul, că am vrea să-i păstorim pe alții.

Unii ar putea crede că doar cei instruiți și calificați sunt cei care îi păstoresc pe sfinți, dar, în realitate, fiecare dintre noi, ca oi ale Domnului, care savurează păstorirea Lui, Îl iubesc și-L savurează, suntem însărcinați să păstorim oile Domnului.

Chiar dacă falimentăm, chiar dacă am putea chiar să-L renegăm pe Domnul și să decădem, Domnul se roagă pentru noi, El ne păstorește, El ne întărește credința, El ne întâlnește acolo unde suntem și El ne însărcinează să păstorim oile Sale.

Cu cât petrecem mai mult timp cu Domnul, cu atât Îl savurăm mai mult pe El în cuvântul Său și suntem constituiți cu Cristos, cu atât suntem mai împovărați să îngrijim oile Sale. Cristosul pe care-L savurăm și cu care suntem constituiți este Capul Trupului și Păstorul; El ne infuzează cu Sine Însuși ca povară pentru a ne îngriji de alții.

Fie ca noi să continuăm să venim la Domnul pentru a-L savura și a fi constituiți cu El, astfel încât să putem fi una cu El pentru a păstori oile Sale!

Îl savurăm pe Cristos ca Păstorul cel bun care a venit ca noi să avem viață și s-o avem din belșug!

În Ioan 10:10-11, Domnul Isus ne-a spus că El este Păstorul cel bun; au fost alți păstori înaintea Lui și mulți și după El, dar El este Păstorul cel bun. Ca bun Păstor, Cristos Își dă viața pentru oi. El a venit ca noi să avem viață și s-o avem din belșug.

Viața pe care El vrea să o avem nu este viața umană, pe care o avem deja, ci viața divină. Cristos a venit ca viață (Ioan 11:25; 14:6) și a venit ca Păstorul cel Bun, pentru ca noi să avem viață și s-o avem din belșug.

Cum putem avea viața divină? În primul rând, Domnul Isus a venit ca viață și, ca Păstorul cel Bun, a murit pentru noi. Și-a dat viața umană și viața sufletească pentru ca noi să putem primi viața Lui divină.

Slavă Domnului că a venit să-Și dea viața sufletească, viața Sa umană, pentru a realiza răscumpărarea pentru noi, oile Sale, pentru ca noi să putem avea parte de viața Lui divină (vv. 11, 15, 17). El și-a dat viața umană, viața sufletească, pentru a realiza răscumpărarea pentru noi pe cruce.

El este Păstorul cel bun care are grijă de noi, oile Sale, în măsura în care a murit pentru noi, dându-Și viața pentru noi, pentru ca noi să avem viață și să fim oile Sale, parte a singurei turme. Cât de mult Îl iubim pe Domnul ca Păstorul cel Bun! Cât de mult apreciem moartea Lui pentru noi pe cruce!

Mai ales când venim la întâlnirea de la Masa Domnului, când ne amintim de Domnul și de tot ce a făcut El pentru noi, ar trebui să avem cu toții un sentiment în noi că Domnul a murit pentru noi, pentru toate păcatele noastre.

Nu merităm să fim aici, împărtășindu-ne din viața și natura Lui cu toate bogățiile lui Dumnezeu, dar, pe baza răscumpărării Domnului, suntem aici la masă, savurându-L pe Domnul. Avem un loc aici. Pentru veșnicie, vom fi recunoscători să ne amintim de mântuirea pe care am primit-o.

Cristos, ca bun Păstor, Și-a dat viața pentru noi. Astăzi, El ne conduce pe noi, oile Sale, la Sine ca pășune a noastră. Ne-a chemat pe nume, am ieșit din staul la Sine, iar El este pășunea noastră, locul de hrănire (v. 9). Acum ne hrănim liber cu Domnul ca pășunea noastră bogată, pentru a fi hrăniți de El. El nu numai că ne-a răscumpărat, ci, mai mult, ne conduce la savurarea Sa ca pășune a noastră bogată.

Aici, în El, locuim cu toții în siguranță, Îl savurăm din belșug și ne împărtășim din ceea ce este El și din ceea ce face pentru noi. El a venit să-Și dea viața pentru a-i forma pe credincioșii evrei și pe credincioșii dintre neamuri într-o singură turmă sub păstorirea Sa ca unicul Păstor (10:14-16). Slavă Domnului!

Ca bun Păstor, Domnul i-a format pe credincioșii evrei și cei dintre neamuri într-o singură turmă, care este biserica în calitate de Trup al lui Cristos; acum suntem cu toții sub păstorirea Lui ca o singură turmă (v. 16).

El ne adună împreună în turmă. Acesta este semnul unui bun Păstor: El adună împreună oile Sale în turma Sa. Suntem adunați împreună cu sfinții, membrii Trupului lui Cristos, ca tovarăși ai noștri oi.

Este atât de minunat să fim adunați ca oi împreună și să-L savurăm pe Domnul ca pășunea noastră bogată. El ne păstorește împreună și ne dă să mâncăm. El ne face singura Lui biserică, Trupul lui Cristos. Îl iubim pe bunul nostru Păstor!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit ca bun Păstor să-Ți dai viața pentru oile Tale. Îți mulțumim că ai venit la noi, ca să avem viață și s-o avem din belșug! Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ai venit și Ți-ai dat viața sufletească, viața Ta omenească, pentru a îndeplini răscumpărarea pentru noi. Îți mulțumim că ai murit pentru noi. Îți mulțumim pentru minunata Ta răscumpărare. Credem în Tine, Te apreciem și Te iubim. Ne deschidem să Te primim ca viață și vrem să ne împărtășim din Tine ca viață. Aleluia, Cristos este Păstorul cel bun și El ne conduce ca oile Sale din staul la Sine ca pășune a noastră! Amin, Doamne, ne place să fim aici, în pășunea bogată, savurându-Te pe Tine și împărtășindu-ne din toate bogățiile Tale! Ne deschidem minunatei Tale păstoriri astăzi. Ne exersăm duhul pentru a mânca liber din Tine și a fi hrăniți de Tine. Îți mulțumim că ne-ai format într-o singură turmă, atât credincioșii evrei, cât și pe cei dintre neamuri, pentru a fi biserica, Trupul lui Cristos, sub păstorirea Ta! Te iubim, Doamne Isuse, Păstorul nostru bun!

Dumnezeu L-a înviat din morți pe „Domnul nostru Isus, Marele Păstor al oilor, în sângele unui legământ veșnic”

Evrei 13:20 vorbește despre Domnul Isus ca fiind marele Păstor al oilor. În acest verset, ni se spune că Dumnezeu L-a înviat din morți pe Domnul nostru Isus, marele Păstor al oilor, în sângele unui legământ veșnic. Domnul Isus a murit pentru noi. Și-a vărsat sângele pentru noi. Iar Dumnezeu Tatăl L-a înviat din morți pentru a-L face marele Păstor al oilor în sângele unui legământ veșnic.

Ce este acest legământ? În Vechiul Testament, în Ezechiel, vedem că Dumnezeu a făcut un legământ cu poporul Său prin care își va înscrie legile în inimile lor, astfel încât să-L cunoască în interior. El vrea să Se scrie în noi, astfel încât noi să-L cunoaștem în interior, fără a fi nevoie ca cineva să ne învețe. El vrea să fie Dumnezeul nostru și noi poporul Său. De asemenea, în acest legământ, El promite să nu-și mai amintească de păcatele noastre.

Acest legământ a fost promis în Vechiul Testament, dar a fost promulgat în Noul Testament prin sângele lui Isus. Sângele lui Cristos a promulgat și a stabilit legământul pe care Dumnezeu l-a făcut cu poporul Său, cu scopul ca Dumnezeu să câștige un popor corporativ, turma Sa, biserica, pentru Sine. Acum, ca Mântuitor înviat, Cristos este marele Păstor al oilor, iar noi suntem numeroasele Sale oi.

Trebuie să venim la Domnul ca marele Păstor al oilor, căci prin El, Dumnezeu, pe baza sângelui răscumpărător al lui Cristos al legământului veșnic, ne perfecționează în orice faptă bună. Prin sângele lui Cristos, sângele legământului veșnic, Dumnezeu îi perfecționează pe toți credincioșii în Cristos ca oi ale lui Dumnezeu.

El ne perfecționează atât pe noi ca oi ale Sale, cât și bisericile corporativ în orice faptă bună, spre împlinirea voinței Sale, făcând în noi ce este plăcut Lui (Evrei 13:20-21). Cât de minunat e acest lucru!

Ca mare Păstor al oilor, Cristos a stabilit noul legământ, iar acum El lucrează în noi și ne perfecționează pentru a fi turma Lui, biserica Lui, pentru împlinirea voinței Sale. Acum putem face multe lucruri care sunt plăcute lui Dumnezeu, deoarece El ne perfecționează.

Legământul veșnic este pentru a finaliza Noul Ierusalim prin păstorire. Acest legământ veșnic este legământul noului testament pentru a câștiga o turmă, care este biserica rezultând în Trupul lui Cristos și finalizându-se în Noul Ierusalim.

Cristosul nostru înviat este marele Păstor care îndeplinește legământul lui Dumnezeu pentru a ne face biserica Lui, Trupul Său, finalizându-se în Noul Ierusalim. Aleluia! Fie ca noi să ne deschidem către El ca mare Păstor al oilor astăzi și să-I permitem să ne perfecționeze în orice faptă bună pentru împlinirea voii Sale!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ești marele Păstor al oilor. Îți mulțumim că Ți-ai vărsat sângele, sângele unui legământ veșnic, pentru ca Tu să întemeiezi legământul nou și veșnic! Aleluia, Dumnezeu promite că Își va scrie legile în inimile noastre pentru ca noi să-L cunoaștem în interior și pentru ca noi să fim poporul Lui și El să fie Dumnezeul nostru! Îți mulțumim, Doamne, pentru acest legământ minunat pe care L-ai făcut cu noi. Slavă Domnului, legământul veșnic este să finalizăm Noul Ierusalim prin păstorire! Amin, Doamne, ne deschidem Ție astăzi. Perfecționează-ne ca oi ale lui Dumnezeu în orice faptă bună, pentru a face voia lui Dumnezeu! Fie ca Tu să faci în noi ce-Ți este plăcut. Perfecționează-ne și introdu-Te în noi puțin câte puțin, zi de zi, până când devenim turma lui Dumnezeu, biserica rezultând în Trupul lui Cristos și finalizându-se în Noul Ierusalim!

Ca Păstor de frunte, Cristos Își păstorește turma prin prezbiterii din biserici

În 1 Petru 5:4 îl vedem pe Domnul Isus ca Păstor de frunte. Ca Păstor de frunte, Domnul Își păstorește turma prin prezbiterii din biserici. Cristos este Păstorul Principal, iar prezbiterii sunt păstorii subordonați.

Păstorirea prezbiterilor trebuie să fie Cristos păstorind prin ei; ei ar trebui să păstorească oile conform lui Dumnezeu, nu după ceea ce gândesc sau au ei. Fără păstorirea prezbiterilor, biserica nu poate fi zidită. Așa a rânduit Dumnezeu lucrurile în biserică.

El nu a dat „pastori” sau „episcopi”, ci a dat unii care pot supraveghea sfinții din biserică. Ei nu sunt mai presus de sfinți; Domnul i-a pus pe prezbiteri printre sfinți, în turma lui Dumnezeu, și ei supraveghează sfinții și îi păstoresc conform lui Dumnezeu.

Cu toții avem nevoie de păstorirea prezbiterilor pentru a putea merge mai departe cu Domnul. Sub păstorirea prezbiterilor, care sunt reprezentanții Păstorului de frunte, suntem zidiți ca biserică.

Trebuie să ne rugăm pentru prezbiteri. Trebuie să învățăm să ne deschidem față de prezbiteri. Trebuie să învățăm să avem părtășie despre situația și problemele noastre cu prezbiterii.

Nu-i punem pe prezbiteri undeva acolo sus, pe un piedestal, crezând că sunt ceva ce nu sunt. În omul nostru natural este ușor să facem ceea ce au făcut corintenii, să preferăm un prezbiter sau un apostol mai mult decât altul. Dar, ca oi ale Domnului, cu toții învățăm să ne păstorim unii pe alții, iar prezbiterii păstoresc turma conform lui Dumnezeu.

Slavă Domnului pentru prezbiterii din biserici. Funcția lor principală este aceea de a păstori turma lui Dumnezeu. Cristos are nevoie ca ei să coopereze cu El. Ei nu sunt acolo pentru a-i îndruma pe sfinți sau a-i controla. Ei sunt în biserici pentru a coopera cu Păstorul de frunte și a îndeplini păstorirea în bisericile locale.

Putem spune că prezbiterii sunt păstori subordonați; Cristos, ca și Cap, este Păstorul de frunte și ei păstoresc împreună cu Cristos, sub conducerea Lui. Aceasta înseamnă că toți prezbiterii trebuie să învețe să păstorească bisericile nu de unii singuri în vechea creație, ci prin Cristos, ca și Păstor de frunte, în înviere.

Fie ca noi toți să ne deschidem către Păstorul de frunte și fie ca noi toți să ne deschidem către păstorii subordonați, prezbiterii din viața de biserică. Fie ca noi toți să mergem mai departe cu Domnul și în Domnul sub păstorirea Domnului ca Păstor de frunte și sub păstorirea prezbiterilor, păstorii subordonați.

Doamne Isuse, Te iubim ca Păstor de frunte! Îți mulțumim că păstorești turma prin prezbiterii din biserici. Amin, Doamne, ne rugăm pentru prezbiteri. Fie ca ei să păstorească sfinții una cu Domnul, chiar să păstorească biserica conform lui Dumnezeu. Ne rugăm ca Cristos să fie Cel care păstorește sfinții prin prezbiteri, nu prezbiterii care îi păstoresc pe sfinți în vechea creație! Fie ca noi toți să ne deschidem Ție ca Păstor de frunte și fie ca noi să ne deschidem și păstorilor subordonați, prezbiterii. Păstorește-i pe prezbiteri, Doamne, și fii exprimat prin prezbiteri pentru a-i păstori pe sfinți. Cât de mult avem nevoie de păstorirea Ta! Fie ca biserica să fie zidită sub păstorirea Păstorului de frunte în și prin prezbiteri. Amin, Doamne, întărește-i pe prezbiteri în omul lor lăuntric și fă-i una cu Tine pe măsură ce ei păstoresc turma lui Dumnezeu conform lui Dumnezeu!

Cristos, ca Păstor al sufletelor noastre, supraveghează starea noastră Interioară, având grijă de situația ființei noastre interioare

În 1 Petru 2:25 Îl vedem pe Domnul Isus Cristos ca Păstor al sufletelor noastre. Toți eram ca niște oi, rătăciți, dar mulțumim Domnului că ne-am întors la Păstorul și Supraveghetorul sufletelor noastre. El este Păstorul sufletelor noastre.

El are grijă nu numai de toate nevoile noastre exterioare, ci mai mult, El are grijă de nevoile noastre interioare. El ne păstorește sufletul. Cristos ne păstorește îngrijindu-se de bunăstarea sufletului nostru și exercitându-și supravegherea asupra stării ființei noastre interioare.

Nu știm ce se întâmplă în noi, nu ne dăm seama câte probleme avem și nu avem nicio idee cum să ne ocupăm de toate problemele din noi. Dar Domnul ne păstorește sufletul. El are grijă de bunăstarea ființei noastre interioare.

Sufletul nostru este atât de complicat, încât avem nevoie de Cristos ca Duh dătător de viață în duhul nostru pentru a ne păstori în sufletul nostru. Sufletul nostru are multe probleme, nevoi și răni. Avem nevoie de Cristos ca Duh în duhul nostru pentru a avea grijă de mintea, emoțiile și voința noastră, cu toate problemele lor.

Poate că suntem bine în acest moment, dar când se întâmplă ceva, când cineva spune ceva sau când pierdem autobuzul, ne dăm seama câte probleme avem în noi. Sufletul nostru are multe probleme.

Deși ne-am întors la Cristos, Păstorul și Supraveghetorul sufletelor noastre, trebuie să rămânem sub păstorirea Lui zi de zi. El ne mângâie în interior. El ne face fericiți în El. Și El merge și mai adânc în noi pentru a ajunge la sufletul nostru și a avea grijă de starea noastră interioară pentru a face voia lui Dumnezeu în noi.

Slavă Domnului că avem un Păstor care nu numai că are grijă de nevoile noastre exterioare, ci, mai mult decât atât, supraveghează starea interioară a sufletului nostru! Avem nevoie de El pentru a ne perfecționa mintea, a ne ajusta emoțiile și a ne corecta voința.

Cristos este Păstorul sufletelor noastre și El a devenit Duhul realității ca al doilea Mângâietor (Ioan 14:16-17; 15:26). El a venit deja ca primul Mângâietor, Cristos în carne, iar acum El este al doilea Mângâietor, Cristos ca Duh dătător de viață, Duhul realității.

Pe măsură ce ne deschidem către El zi de zi, Cristos, ca al doilea Mângâietor, ne mângâie, ne îngrijește, ne infuzează cu Sine Însuși și ne conduce la savurarea a tot ceea ce Dumnezeu este și are în Cristos.

El ne mângâie în interior pentru a ne constitui în Trupul lui Cristos, organismul Dumnezeului Triunic cu noi, aleșii Săi regenerați și transformați (14:17-20). El vine nu doar să fie cu noi, ci și în noi; Cristos ca Duh este unit cu noi ca un singur duh.

Noi credem în Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, și El este în noi ca Duh; El este în Tatăl, Tatăl este în El și noi suntem în Tatăl și în Fiul (v. 20). Aleluia, sub păstorirea Domnului suntem încorporați în Dumnezeul Triunic pentru a fi una cu Dumnezeu ca Trup al lui Cristos!

Pe de o parte, Cristos, ca Păstor al sufletelor noastre, supraveghează starea noastră interioară și are grijă de sufletul nostru. Pe de altă parte, El ne păstorește pentru a fi una cu Dumnezeu și cu sfinții, pentru ca noi să fim Trupul lui Cristos, organismul Dumnezeului Triunic, pentru a-L exprima! Aleluia!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ești Păstorul sufletelor noastre. Aleluia, Cristosul pneumatic este Păstorul nostru, supraveghind starea noastră interioară și îngrijindu-se de situația ființei noastre interioare! Ne deschidem Ție, Doamne dragă. Te iubim ca Păstor al sufletelor noastre. Tu știi ce se întâmplă cu noi nu numai în exterior, ci și mai mult, în interior. Îți mulțumim că ne păstorești având grijă de bunăstarea sufletului nostru și exercitându-ți supravegherea asupra stării ființei noastre interioare. Doamne, ne deschidem ființa interioară Ție. Tu vezi cât de complicat este sufletul nostru. Avem nevoie de Tine ca Duh dătător de viață în duhul nostru, ca să ne păstorești în sufletul nostru. Ne deschidem sufletul Ție. Ne deschidem grijii Tale iubitoare și tandre pentru mintea, emoțiile și voința noastră. Te lăsăm să vii în noi. Ai Tu grijă de toate problemele, nevoile și rănile noastre. O, Doamne, păstorește Tu sufletul nostru. Condu-ne la apele odihnei. Mângâie-ne. Zidește-ne să fim organismul divin, încorporarea Dumnezeului Triunic cu omul! Aleluia, suntem Trupul lui Cristos, Dumnezeu în om și om în Dumnezeu! Slavă Domnului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy Christ as the Good Shepherd, Great Shepherd, Chief Shepherd, Shepherd of our Souls, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 34 cu tema: Păstorirea conform lui Dumnezeu (ziua 4), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Avem nevoie de păstorire reciprocă pentru a crește în viață pentru zidirea Trupului lui Cristos

11/05/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

În viața de biserică din recâștigarea Domnului de astăzi, există o nevoie urgentă de păstorire, căci păstorirea este crucială pentru creșterea noastră în viață spre maturitate, pentru zidirea Trupului, iar păstorirea reciprocă zidește Trupul lui Cristos.

Amin, Doamne, ne deschidem astăzi păstoririi Tale. Ne deschidem Ție și ne deschidem sfinților pe care i-ai pus alături de noi. Fie ca să existe multă păstorire reciprocă între noi în viața de biserică. Îți mulțumim că ai venit să ne păstorești zi de zi. Ne deschidem să fim păstoriți de Tine și de sfinți, astfel încât să putem crește în viață spre maturitate, pentru zidirea Trupului lui Cristos! Amin!

Dumnezeul nostru este un Păstor; când vine la noi, deoarece are grijă de noi în multe feluri de-a lungul vieții noastre, El este un păstor. Dumnezeu are o dispoziție de păstorire.

Psalmul 23 ne arată clar cum Iehova este Păstorul nostru. Lui Dumnezeu îi place să păstorească oamenii. Dacă citim Vechiul Testament, oamenii chemați de Dumnezeu și ridicați de El pentru a avea grijă de poporul Său erau cu toții păstori.

Avraam, Isaac, Iacov, Moise și David erau cu toții păstori. Dumnezeu ridică unii dintre poporul Său pentru a-I păstori poporul, dar, așa cum vedem în Ezechiel 34, mulți dintre acești păstori se păstoreau de fapt pe ei înșiși, se hrăneau pe ei înșiși și nu-I hrăneau poporul.

Așa că Dumnezeu S-a supărat pe ei și i-a judecat. A avut cuvinte dure față de acești așa-ziși păstori, pentru că nu făceau ceea ce trebuia. Dumnezeu este plin de grijă pentru poporul Său, turma Sa și, în ochii Săi, de multe ori turma este maltratată de cei pe care i-a pus ca păstori. O, Doamne!

Așadar, în Ezechiel 34:15, Domnul a spus că El Însuși Își va păstori poporul și îi va face să se fie în odihnă. O, Doamne! Când Domnul Isus a venit pe pământ, ne-a spus că El este Bunul Păstor. Dumnezeul nostru este un Păstor.

Întreaga Biblie este ceva ce ține de păstorire. Fără păstorire, nu există nicio cale ca economia lui Dumnezeu să fie realizată și împlinită. Trebuie să venim la Domnul din nou și din nou și să ne deschidem către păstorirea Lui.

Trebuie să privim la El și să fim în cuvântul Lui pentru a vedea că Dumnezeul nostru este un Păstor și El vrea ca noi, credincioșii în Cristos, să ne păstorim unii pe alții conform lui Dumnezeu. Deoarece Dumnezeu este un Păstor și El știe cum să păstorească, trebuie să învățăm de la El și să ne păstorim unii pe alții conform lui Dumnezeu.

Înainte de întoarcerea Domnului, El vrea să aducă acea trezire finală, supremă, nouă, iar păstorirea este unul dintre factorii acestei treziri. Fie ca noi să ne deschidem către El pentru a fi perfecționați, astfel încât să-i putem păstori pe alții conform lui Dumnezeu!

E nevoie urgentă de păstorire pentru ca noi să creștem în viață spre maturitate pentru zidirea Trupului lui Cristos

Cu toții trebuie să ne dăm seama că în recâștigarea Domnului de astăzi există o nevoie urgentă de păstorire (Ioan 21:16; 1 Petru 5:2, 4). Slavă Domnului că ne-a păstorit într-un mod minunat în aceste zile.

După ce frații Watchman Nee și Witness Lee, care au fost slujitorii epocii, au plecat la Domnul, suntem încă aici astăzi datorită păstoririi Domnului. Suntem atât de binecuvântați să fim sub slujba epocii, savurându-L pe Domnul alături de sfinți în viața de biserică și fiind sub vorbirea actuală a Domnului.

Putem vedea și învăța să practicăm vârful înalt al revelației divine. Există mii de biserici pe tot pământul și există atât de mulți sfinți care Îl savurează pe Domnul în cuvânt și în slujbă. Suntem atât de recunoscători Domnului pentru că ne ține sub binecuvântarea Lui. Nu este un lucru mic. Totul se datorează păstoririi Sale.

Fără păstorire, toate adevărurile înalte pe care le-am auzit și le-am învățat rămân doar ca cunoștințe. Prin păstorire putem fi conduși în realitate și putem pune în practică toată revelația înaltă pe care am primit-o.

Fără păstorire, chiar dacă există mulți sfinți în jurul nostru și multe biserici cu care ne putem omogeniza, bisericile locale pot fi doar o formalitate.

Trebuie să vedem nevoia noastră urgentă de păstorire în viața de biserică de astăzi. Fiecare viață de biserică trebuie să fie o viață de biserică de păstorire, altfel rămânem doar cu un fel de formalitate, o rutină. Fără păstorire, mulți dintre tineri vor pleca și nu vor fi perfecționați. O, Doamne!

Cea mai mare lipsă dintre noi este păstorirea. Dumnezeu lucrează activ pentru a ne păstori, iar Domnul Isus, în slujba Sa cerească, este Păstorul, îngrijindu-se de bunăstarea sufletelor noastre.

În mântuirea Sa organică, Dumnezeu Tatăl ne regenerează mai întâi prin Dumnezeu Duhul și apoi ne păstorește în Dumnezeu Fiul ca Păstor al nostru, pentru ca noi să putem exista și să creștem în viața Lui pentru veșnicie (1 Petru 1:3; Ioan 10:11; Apocalipsa 7:17).

El lucrează în economia Sa divină pentru a ne păstori. Cristos este implicat activ în viața noastră de zi cu zi ca Marele Păstor, Bunul Păstor și Păstorul Șef, pentru ca El să ne păstorească și să ne aducă mai departe cu El.

Cu toții avem nevoie să fim păstoriți, căci atunci când suntem sub păstorirea Domnului putem crește în viață spre maturitate pentru zidirea Trupului lui Cristos (Efeseni 5:13-16).

Păstorirea este crucială pentru creșterea noastră în viața divină spre maturitate, astfel încât să putem zidi biserica în calitate de Trup organic al lui Cristos.

Pentru păstorirea noastră, Domnul a ridicat câteva daruri: apostolii pentru a predica evanghelia și a ridica biserici, profeții care pot vorbi în numele lui Dumnezeu, evangheliștii care predică evanghelia și păstorii și învățătorii pentru perfecționarea sfinților, pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Zidirea Trupului lui Cristos nu se face doar prin daruri, prin membrele dăruite în Trupul lui Cristos, ci mai mult, prin fiecare dintre noi, fiecare membru care funcționează în măsura sa, într-un mod păstorit și desăvârșit, pentru a zidi Trupul în dragoste.

Să nu credem că fratele cutare sau sora cutare sunt înzestrați cu darul păstoririi, dar noi nu suntem; mai degrabă, să ne dăm seama că, pur și simplu având viața divină, avem capacitatea de a-i păstori pe alții.

În primul rând, trebuie să savurăm păstorirea Domnului și, de asemenea, să fim sub păstorirea sfinților împreună cu care Domnul ne-a pus. Apoi, îi putem păstori pe alții, chiar putem fi perfecționați pentru a-i păstori conform lui Dumnezeu.

Pe măsură ce îngrijim cu drag și hrănim noii credincioși și tinerii sfinți, aceștia pot merge mai departe cu Domnul, viața divină din ei poate crește și împreună zidim Trupul lui Cristos. Amin, fie ca noi să vedem lipsa de păstorire și fie ca noi să ne deschidem Domnului și membrelor Trupului în această privință!

Doamne Isuse, avem nevoie de păstorirea Ta! Amin, Doamne, ne deschidem Ție și membrelor Trupului împreună cu care ne-ai pus, pentru a putea primi păstorirea de care avem nevoie. O, ne dăm seama de nevoia noastră urgentă de păstorire în viața de biserică de astăzi. Îți mulțumim că ești cu noi. Îți mulțumim pentru vorbirea Ta actuală. Îți mulțumim pentru toți sfinții din toate bisericile locale. Amin, Doamne, suntem atât de binecuvântați să fim în viața de biserică astăzi. Slavă Tatălui care ne-a regenerat prin Dumnezeu Duhul și acum ne păstoreste în Dumnezeu Fiul ca Păstor al nostru! Amin, Doamne, îți mulțumim că putem exista și crește în viața Ta pentru veșnicie datorită păstoririi Tale! Ne deschidem păstoririi Tale astăzi. Ne deschidem și pentru a-i păstori pe alții. Fie ca noi să fim cei care cooperează cu Tine pentru a-i păstori pe credincioși, astfel încât să poată crește în viața divină spre maturitate, pentru zidirea Trupului lui Cristos! Amin, Doamne, vrem să fim una cu Tine în aspectul păstoririi!

Păstorirea care zidește Trupul lui Cristos este o păstorire reciprocă: suntem atât oi, cât și păstori

Când vorbim despre păstorire, nu ne referim la faptul că unii au această funcție anume, iar alții pur și simplu savurează faptul de a fi păstoriți. Mai degrabă, cu toții avem funcția, funcția înnăscută a vieții divine în duhul nostru, de a-i păstori pe alții.

Păstorirea care zidește Trupul lui Cristos este o păstorire reciprocă (1 Corinteni 12:23-26). În creștinismul de astăzi, mulți își dau seama că există nevoia de a păstori turma, așa că angajează un pastor care să-i păstorească. Aceasta nu este ceea ce este revelat în cuvântul lui Dumnezeu.

Ceea ce ne spune Biblia este că Cristosul înălțat a dat daruri Trupului lui Cristos, iar aceste daruri perfecționează membrele Trupului, astfel încât membrele perfecționate să funcționeze în Trup pentru zidirea Trupului în dragoste.

Unul dintre darurile pe care Cristos le-a dat Trupului Său sunt păstorii și învățătorii. Aceștia nu sunt păstori și învățători profesioniști sau instruiți; mai degrabă, sunt daruri date Trupului. Și aceste daruri perfecționează sfinții, astfel încât sfinții să poată funcționa păstorindu-se și învățându-se unii pe alții.

Dacă citim 1 Corinteni 12:23-26, vedem că în Trup cu toții trebuie să avem aceeași grijă unii de alții. Unele membre nu sunt prea onorabile, așa că trebuie să le îngrijim și să le păstorim.

Nu suntem aici pentru noi înșine; suntem în Trup, ca membre ale Trupului. Când un membru suferă, toate membrele suferă împreună cu el, iar când un membru este glorificat, toate membrele se bucură împreună cu el.

Păstorirea despre care vorbim este o păstorire reciprocă, o păstorire în reciprocitate. Toți credincioșii în Cristos, indiferent de stadiul lor de creștere spirituală, au nevoie de păstorire; cu toții avem defecte și neajunsuri și avem nevoie ca alții să ne păstorească.

Nu ar trebui să credem că doar tinerii credincioși au nevoie de păstorire; fiecare dintre noi are nevoie de păstorire. Sfinții mai în vârstă, care sunt mai maturi și mai avansați în Domnul, au nevoie de păstorirea reciprocă împreună cu sfinții.

Trebuie să vorbim unii cu alții, să avem grijă unii de alții și să-L administrăm pe Cristos unii altora. Este o păstorire minunată, de exemplu, atunci când un frate sau o soră tânără vine la un sfânt mai în vârstă și îl întreabă ce mai face, chiar împărtășește cu el ceva din ceea ce a savurat din Cristos.

Trebuie să fim sub păstorirea organică a lui Cristos și, de asemenea, trebuie să fim una cu El pentru a-i păstori pe alții (Ioan 10:11, 16; Evrei 13:20-21; 1 Petru 5:4; 2:25). Pe măsură ce facem acest lucru, trebuie să ne dăm seama că suntem atât oi, cât și păstori; suntem oile Domnului în turma Lui și învățăm să-i păstorim pe alții și să fim păstoriți de ei.

Păstorim și suntem păstoriți în reciprocitate. Prin această păstorire reciprocă, biserica este zidită în Trupul lui Cristos (Evrei 5:14; Efeseni 4:12-13). Suntem atât oi, cât și păstori. În Apocalipsa 7 ni se spune că Mielul ne va păstori. Mielul care este pe tron ne păstorește astăzi și ne duce la izvoarele apei vii.

Fie ca noi să nu ne subestimăm și să nu spunem că nu știm prea multe. Atâta timp cât suntem membre ale Trupului lui Cristos, atâta timp cât avem viața divină, suntem atât oi, cât și păstor, căci viața de păstorire este în noi.

Pe măsură ce învățăm să-i păstorim pe sfinți, ne dăm seama că păstorirea este foarte solicitantă; nici măcar predicarea Evangheliei nu este la fel de solicitantă ca păstorirea.

Tot ce are legătură cu păstorirea depinde de cei noi; din partea noastră, venim să-i vizităm și să fim cu ei, dar trebuie să renunțăm la noi înșine, la confortul nostru, la ideile și concepțiile noastre pentru a-i păstori pe alții.

Suntem ca niște părinți, care învață să-i creștem pe cei noi în viața de biserică, distribuind bogățiile lui Cristos în ei. Fiecare dintre noi are darul minunat al păstoririi, deoarece avem viața divină în duhul nostru. Slavă Domnului!

Fie ca toți să învățăm să ne zidim o viață zilnică bazată pe evanghelie, mergând la Domnul ca să ne arate cine ar trebui să fie sub grija păstoririi noastre.

Trebuie să ne deschidem către unii pentru a fi păstoriți de ei și, de asemenea, trebuie să-i păstorim pe alții. Pe măsură ce îi păstorim pe sfinți, trebuie să învățăm să-i ascultăm, astfel încât să ne putem da seama care este situația lor adevărată și reală.

Trebuie să renunțăm la propriile noastre concepții, gânduri, sentimente și vorbiri și să învățăm pur și simplu să-i păstorim pe alții ascultându-i. Păstorirea nu implică multă vorbire din partea noastră; de multe ori trebuie să așteptăm ca cei noi să se deschidă și să ne spună care este situația lor, iar apoi îi putem sluji cu ceva din Cristos.

Secretul contactării oamenilor este să nu le spunem prea multe, ci să-i ajutăm să se deschidă către Domnul și către noi. Nu ar trebui să le dăm oamenilor opiniile sau cunoștințele noastre deșarte; mai degrabă, trebuie să învățăm să-L administrăm pe Cristos celor pe care îi păstorim.

Este bine să ne deschidem către Domnul în această privință, chiar să-I cerem să ne perfecționeze în ceea ce privește păstorirea.

Doamne Isuse, vrem să învățăm să-i păstorim pe sfinți pentru zidirea Trupului lui Cristos! Aleluia, toți credincioșii în Cristos au nevoie de păstorire și au funcția de a-i păstori pe alții! Amin, Doamne, fie ca să ne dăm seama că, indiferent de stadiul nostru de creștere spirituală, cu toții avem nevoie de păstorire. Fie ca să ne deschidem Ție zi de zi pentru a primi păstorirea Ta. Fie ca să ne deschidem sfinților perfecționați pentru a fi păstoriți de ei. Vrem să rămânem sub păstorirea organică a lui Cristos și vrem să fim una cu El pentru a-i păstori și pe alții! Aleluia, suntem atât păstori, cât și oi! Slavă Domnului, păstorim și suntem păstoriți în reciprocitate pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos! Amin, Doamne, zidește-Ți Trupul astăzi prin toți sfinții care se ostenesc să păstorească! Perfecționează-ne în păstorirea noastră. Salvează-ne de la a împărți altora propriile noastre idei, concepții sau cunoștințe deșarte. Fie ca să învățăm să păstorim sfinții conform lui Dumnezeu! Fie ca să existe multă păstorire reciprocă între noi în viața de biserică de astăzi, pentru ca biserica să fie zidită ca Trupul organic al lui Cristos!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We need Mutual Shepherding to Grow in Life for the Building up of the Body of Christ, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 34 cu tema: Păstorirea conform lui Dumnezeu (ziua 2), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Vedem o viziune a Cristosului excelent și-L savurăm pe Cristos ca prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu

08/05/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

În Daniel 10 vedem viziunea Cristosului excelent, care i S-a arătat lui Daniel în prețiozitatea Sa supremă ca om, iar aceasta a fost pentru aprecierea, consolarea, încurajarea și stabilizarea lui Daniel; trebuie să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu, pentru a fi constituiți cu El astăzi și a fi oameni ai prețiozității.

Amin, Doamne, vrem să Te savurăm astăzi! Descoperă-ne continuu pentru a-L vedea pe Cristosul atotinclusiv, ca fiind Cel care este prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu! Arată-ni-Te nouă, Doamne, și infuzează-ne cu ceea ce ești Tu. Dă-ne o viziune a Cristosului excelent, astfel încât să Îl putem savura în prețiozitatea Sa supremă ca om! Doamne Isuse, Te iubim! Amin!

Cât de binecuvântați suntem noi, credincioșii în Cristos, că avem o schimbare în conceptul nostru de valori astăzi! Înainte de a crede în Domnul Isus, aveam o anumită estimare și evaluare a lui Cristos și a lui Dumnezeu, dar acum Îl apreciem și Îl prețuim mult mai mult pe Cristos.

Îl prețuim ca piatra de temelie pentru zidirea bisericii și Îl considerăm mai valoros și mai prețios chiar decât rudele noastre. El este comoara dreptății, iar excelența cunoașterii lui Cristos este mult mai prețioasă decât orice altceva.

Pe măsură ce venim la Domnul în cuvântul Său, El strălucește asupra noastră și conceptul nostru de valori se schimbă, astfel încât să-L alegem continuu pe Cristos și tot ceea ce este El ca porțiune a noastră super-excelentă. Îl prețuim pe Domnul mai mult decât hrana noastră alocată, căci Îl putem gusta pe Domnul în cuvântul Său ca realitatea țării bune din care curge lapte hrănitor și miere proaspătă. Amin!

Apostolul Petru a văzut că Cristos Însuși este prețiozitatea pentru noi, credincioșii în Cristos. A fost fermecat de Domnul într-o asemenea măsură încât, indiferent cât de mult a eșuat și de câte ori l-a mustrat Domnul, tot L-a urmat pe Domnul ca Păstor al său până la martirajul său.

Cristos este piatra prețioasă pentru clădirea lui Dumnezeu, sângele Lui este prețios și aplicabil nouă astăzi, iar noi avem promisiunile prețioase și nespus de mari ale lui Dumnezeu pentru a le savura astăzi. Dumnezeu ne-a dat fiecăruia dintre noi o credință la fel de prețioasă. Chiar dacă ne aflăm într-o stare de deprimare, chiar în depresie, când vedem o viziune a Cristosului în glorie, suntem încurajați și infuzați cu El.

O, fie ca noi să fim cei care iau aminte la avertismentul Domnului, exersându-ne duhul pentru a ne ruga ca Domnul să ne deschidă ochii interiori, să ne înmoaie inima și să ne păstreze inima îndreptată spre El, astfel încât să putem primi vindecarea Lui interioară pentru orbirea și boala noastră.

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, ne vom da seama că suntem oameni cu buze necurate și ne vom deschide Domnului pentru a fi curățiți și purificați de El, astfel încât să-I putem sluji și să-L administrăm și altora, pentru ca și ei să-L savureze pe acest Cristos glorios și să fie expresia Lui. Amin!

O viziune a Cristosului excelent care ni se arată în prețiozitatea Sa supremă ca om pentru aprecierea, consolarea, încurajarea și stabilizarea noastră

În Daniel capitolul 10 vedem că Daniel a primit și el o viziune a Cristosului excelent; Cristos i s-a arătat lui Daniel în prețiozitatea Sa supremă ca om. Această viziune a fost pentru aprecierea, consolarea, încurajarea și stabilizarea lui Daniel (vezi Daniel 10:4-9).

Dacă citim această porțiune din Daniel, s-ar putea să nu înțelegem prea multe, deoarece există o mulțime de tipuri reprezentative și simboluri aici; avem nevoie de slujirea epocii pentru a interpreta corect aceste tipuri reprezentative și figuri, astfel încât să putem fi aduși la o apreciere adecvată a Cristosului excelent.

Cristosul excelent i s-a arătat lui Daniel în preoția Sa pentru a avea grijă de poporul Său ales; El era un om îmbrăcat în in fin, ale cărui coapse erau încinse cu aur fin din Ufaz. Avea o haină preoțească; faptul că era îmbrăcat în in semnifică faptul că umanitatea Sa este haina Sa preoțească.

Cristos a apărut ca Preot în umanitatea Sa – semnificată prin haina de in – pentru a îngriji poporul Său ales în captivitatea lor (vezi Daniel 10:5; Exod 28:31-35). Cristos este centralitatea și universalitatea lui Dumnezeu și, ca atare, El este un Preot care are grijă de copiii lui Israel aflați în captivitate.

Cristos a apărut și în calitatea Sa de împărat în divinitatea Sa, semnificată prin aurul coroanei, pentru a domni peste toate popoarele. Coapsele Lui erau încinse cu aur fin din Ufaz. Brâul este pentru întărire. Calitatea de împărat a lui Cristos este întărită de brâul de aur, ceea ce arată că calitatea de împărat a Sa este divină și întărește funcționarea Sa ca preot.

Mai mult, Cristos a apărut în prețiozitatea și demnitatea Sa, semnificate de trupul Său ca berilul. Cuvântul ebraic pentru beril s-ar putea referi la o piatră prețioasă albastru-verzuie sau galbenă; aceasta semnifică faptul că Cristos, în întruparea Sa, este divin (galben), plin de viață (verde) și ceresc (albastru).

Trebuie să vedem o viziune a Cristosului excelent care ni se arată în prețiozitatea Sa supremă ca om; El este divin, plin de viață și ceresc. Ce Cristos minunat avem!

Faptul că fața Lui era ca înfățișarea fulgerului (Daniel 10:6) arată că Cristos ni se arată în strălucirea Sa pentru a străluci peste oameni în iluminarea Sa. Această strălucire și iluminare sunt pentru cercetarea și judecata Sa, semnificate de ochii Săi ca torțe de foc. Ce Cristos minunat avem! Ce Cristos excelent vedem în apariția Sa lui Daniel în prețiozitatea Sa supremă ca om!

Cristos a apărut în vorbirea Sa puternică pentru a judeca oamenii, semnificat de brațele și picioarele Sale ca strălucirea bronzului lustruit. Mai mult, Cristos S-a arătat prin vorbirea Sa puternică pentru a judeca oamenii, așa cum este semnificat de sunetul cuvintelor Sale ca glasul unei mulțimi.

El este pe tron, căci este un Dumnezeu în ceruri și cerurile stăpânesc. Întreaga situație a lumii este sub stăpânirea cerurilor de către Dumnezeul cerurilor pentru a-I da lui Cristos preeminența în toate lucrurile, pentru a-L face pe Cristos să aibă primul loc în toate (Dan. 2:34-35; 7:9-10; 4:34-35; Col. 1:15, 18; Apoc. 2:4-5).

Asta este ceea ce urmărește Dumnezeu; El vrea ca Cristos să aibă primul loc în toate lucrurile. Pentru aceasta, El conduce și domnește, iar întreaga situație este sub stăpânirea Lui, astfel încât Cristos să aibă preeminența în toate lucrurile.

Cristos trebuie să aibă primul loc nu numai în situația lumii, ci și mai mult, în universul nostru personal. Astăzi, Cristos, ca fiind Cel Preeminent, trebuie să aibă primul loc în viața noastră de biserică, în viața de familie și în trăirea noastră de zi cu zi (Coloseni 1:17b, 18b; 3:17; 1 Corinteni 10:31).

În tot ceea ce suntem și facem, Cristos, ca Cel Preeminent, trebuie să fie centralitatea și universalitatea vieții noastre. El trebuie să fie centrul universului nostru, centrul de susținere a tot ceea ce se întâmplă în noi și în tot ceea ce suntem.

Sub domnia Sa cerească, Dumnezeu folosește mediul înconjurător pentru a-L face pe Cristos centralitatea și universalitatea pentru noi (Romani 8:28; Coloseni 1:18, 27; 3:4, 10-11). Întrucât Cristos domnește peste toate lucrurile, Dumnezeu folosește toate lucrurile, persoanele, problemele, situațiile și mediile pentru a-L face pe Cristos primul și totul pentru noi și în noi.

De aceea, totul se întâmplă în viața noastră; poate că nu suntem de acord cu anumite lucruri care se întâmplă, poate că nu ne plac anumite persoane sau situații, dar Dumnezeu este suveran peste toate lucrurile pentru a-L face pe Cristos preeminent în noi, chiar pentru ca Cristos să fie centralitatea și universalitatea pentru noi.

Noi suntem cei aleși de Dumnezeu să fim poporul Său pentru preeminența lui Cristos; suntem sub domnia cerească a lui Dumnezeu pentru a-L face pe Cristos preeminent (Dan. 4:26b, 35; Col. 1:18; 3:4, 10-11; Psalm 27:4). Noi, cei care credem în Cristos, suntem astăzi sub domnia cerească pentru ca Cristos să aibă primul loc în toate.

Când vedem viziunea Cristosului excelent care ni se arată în prețiozitatea Sa supremă ca om, Îl apreciem, suntem consolați, suntem încurajați și suntem stabilizați. Mai mult, îi acordăm Acestei Persoane excelente preeminența în toate lucrurile, dându-I primul loc în toate.

Doamne Isuse, dă-ne să avem viziunea Cristosului excelent care ni se arată în prețiozitatea Sa supremă ca om! Fie ca să vedem o viziune a Cristosului excelent pentru aprecierea, consolarea, încurajarea și stabilizarea noastră! O, Doamne, Tu ești Preotul în umanitatea Ta care are grijă de noi ca popor ales al Tău. Tu ai domnia în divinitatea Ta ca să domnești peste toate popoarele. Fie ca noi să Te vedem în prețiozitatea și demnitatea Ta, ca să Te putem aprecia ca fiind Cel divin, plin de viață și ceresc. Arată-ni-Te nouă, Doamne, și luminează-ne ca să ne cercetezi și să ne judeci. Mai mult, infuzează-ne, Doamne, și aranjează toate lucrurile din jurul nostru și în noi pentru ca Cristos să aibă primul loc. O, Doamne, vrem să vedem o viziune a Cristosului excelent și să-I dăm preeminența în toate lucrurile! Fie ca Cristosul cel preeminent să devină centralitatea și universalitatea în viața noastră de biserică, în viața de familie și în viața de zi cu zi. Slavă Domnului, noi, credincioșii în Cristos, suntem sub domnia cerească a lui Dumnezeu pentru a-L face pe Cristos preeminent și a-L face să aibă primul loc în toate lucrurile! Amin, Doamne, ai Tu primul loc în toate lucrurile în noi astăzi!

Răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu, pentru ca să fim constituiți cu El ca oameni ai prețiozității, casa Sa spirituală și preoția Sa împărătească!

Când avem o viziune a Cristosului excelent astăzi, ne vom dărui pur și simplu să-L savurăm. Cristos ni se arată în prețiozitatea Sa supremă și în domnia Sa nu doar pentru a ne judeca și a ne cerceta, astfel încât să putem fi curățiți și purificați, ci și mai mult, pentru ca noi să-L savurăm.

Astăzi, noi, cei care credem în Cristos, trebuie să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu, astfel încât să putem fi constituiți cu El pentru a fi oameni ai prețiozității, ca și comoara Lui personală (1 Petru 3:4; Daniel 9:23; 10:11, 19; 2 Corinteni 2:10; Psalmul 16:5; Exod 19:4-6; 1 Petru 2:1-9; 2 Petru 3:8, 11-12).

În cartea lui Daniel vedem cum mesagerul îngeresc a venit la el și i-a spus că este un om prețios, chiar prețiozitatea însăși. Deoarece Daniel a petrecut timp cu Dumnezeu și a fost saturat cu Cristosul cel excelent pe care l-a văzut, a devenit un om al prețiozității, chiar prețiozitatea însăși.

Daniel nu a fost un om puternic în sine; de multe ori, când L-a văzut pe Domnul, a fost terminat și a avut nevoie să fie întărit de Domnul prin mesagerii Săi, îngerii. Dar Daniel a devenit un om al prețiozității văzând viziunea Cristosului excelent care i s-a arătat în prețiozitatea Sa supremă ca om.

Astăzi suntem în epoca Noului Testament și ne dăm seama că Dumnezeu este întrupat în Cristos, care astăzi este centralitatea și universalitatea economiei lui Dumnezeu.

Trebuie să răscumpărăm timpul zi de zi pentru a-L savura pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu, astfel încât El să se poată infuza în noi și să ne facă oameni ai prețiozității, comoara Sa personală. Dumnezeu nu vrea doar niște oameni în El, în care El Se poate distribui și care pot avea părtășie cu El.

El dorește să obțină un grup de oameni care Îl savurează pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă, astfel încât și ei să poată fi constituiți cu El pentru a fi oameni ai prețiozității, ca fiind comoara Sa personală. Fie ca noi să fim astfel de oameni astăzi. Fie ca noi să trăim în prezența prețioasă a Domnului astăzi, savurându-L pe El fiind porțiunea noastră, așa cum El ne savurează pe noi ca fiind comoara Sa.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos exersându-ne duhul zi de zi, suntem întăriți și creștem în omul ascuns al inimii, care este prețios în ochii Lui. Îl savurăm ca fiind porțiunea noastră, ne împărtășim din bogățiile Lui și suntem constituiți cu El; în același timp, Domnul ne savurează pe noi ca fiind comoara Sa. Amin!

Asemenea apostolului Pavel, putem face toate lucrurile în Cristos, chiar în prezența lui Cristos, în lumina ochilor Săi, căci Îl apreciem, Îl savurăm și suntem una cu El în a face toate lucrurile. Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul zi de zi, pe măsură ce răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca prețiozitatea de supremă valoare, El Se zidește în noi pentru a ne face casa Lui spirituală și preoția Lui sfântă și împărătească pentru împlinirea dorinței inimii Sale.

Savurarea și experimentarea lui Cristos ne vor face să fim infuzați cu Dumnezeu, chiar să-L avem pe Dumnezeu în Cristos zidit în noi, astfel încât să putem fi o împărăție de preoți și o națiune sfântă.

Venim la Domnul în cuvântul Său zi de zi, bem laptele nevinovat al cuvântului și venim la Domnul ca o piatră vie, devenind astfel pietre vii ca El.

El este Cel prețios, iar pentru noi, cei care credem, El este prețiozitatea însăși. Fie ca noi, credincioșii în Cristos, care Îl savurăm pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă, să realizăm că suntem o rasă aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor cumpărat pentru posesiunea Sa!

Slavă Domnului, ca astfel de oameni, vestim virtuțile Celui ce ne-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată! Amin! El este comoara noastră, Cel mai prețios și excelent, și pe măsură ce Îl savurăm ca fiind prețiozitatea supremă, devenim oameni ai prețiozității, chiar comoara Domnului!

Acest lucru se va finaliza în Noul Ierusalim, structura miraculoasă a comorii! Slavă Domnului!

Doamne Isuse, vrem să răscumpărăm timpul astăzi pentru a-L savura pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu. Amin, Doamne, ne exersăm duhul să Te savurăm astăzi. Constituie-ne cu Tine Însuți pentru a ne face oameni ai prețiozității ca fiind comoara Ta personală. Fie ca să trăim în prezența Ta prețioasă astăzi. Fie ca să Te savurăm ca porțiunea noastră și fie ca Tu să ne savurezi ca fiind comoara Ta. Amin, Doamne, Tu ești prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu pentru noi și Te savurăm ca fiind Cel excelent. Aleluia, pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos ca fiind Cel suprem și prețios, devenim oameni ai prețiozității și comoara personală a lui Dumnezeu! Amin, Doamne, ne deschidem Ție; zidește-Te în noi puțin mai mult astăzi. Fă-ne casa Ta spirituală și preoția Ta sfântă și împărătească pentru împlinirea dorinței inimii Tale! Ne dăruim Ție astăzi, Doamne, pentru a Te savura ca fiind cel suprem de prețios. Vrem să trăim și să facem toate lucrurile conform indicelor ochilor Tăi. Păstrează-ne în duhul nostru contopit astăzi! Tu ești prețiozitatea pentru noi. Noi suntem comoara Ta personală. Te savurăm și Tu ne savurezi. Amin, Doamne, Te iubim!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, See a Vision of the Excellent Christ & Enjoy Christ as the Supreme Preciousness of God, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 33 cu tema: Viziunea, experimentarea, savurarea și expresia prețiozității supreme a lui Cristos pentru viața de biserică autentică (ziua 6), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa, ne pocăim, ne renegăm pe noi înșine și Îl câștigăm pe Cristos

07/05/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Când Îl vedem pe Domnul, când vedem cine este El, suntem terminați și ne renegăm pe noi înșine și ne detestăm pe noi înșine, căci suntem oameni cu buze necurate, așa că ne pocăim și suntem curățiți de Dumnezeu; faptul de a-L vedea pe Dumnezeu duce la câștigarea lui Dumnezeu, căci atunci când vedem cine este El, Îl câștigăm și ne împărtășim din ceea ce este El pentru a deveni la fel ca El!

Amin, Doamne, vrem să Te vedem astăzi! Descoperă-ne ca să vedem cine ești. Fie ca să vedem frumusețea Ta, sfințenia Ta, dreptatea Ta și gloria Ta. Strălucește asupra noastră. Descoperă-ne. Ne pocăim, Doamne. Ne detestăm pe noi înșine. Ne renegăm pe noi înșine. Venim la Tine. Curăță-ne. Purifică-ne. Umple-ne. Saturează-ne. Sfințește-ne. Fă-ne la fel ca Tine. Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, trăim astăzi în zilele din urmă, chiar înainte de venirea Domnului, iar zilele sunt rele; cu toate acestea, noi suntem cei care vrem să-L vedem pe Domnul și chiar să-L contemplăm.

Asemenea lui Isaia în Vechiul Testament, putem privi situația exterioară și putem vedea răutatea și corupția dintre oamenii de astăzi și putem privi situația generală de degradare și corupție din poporul lui Dumnezeu și putem fi în depresie.

Dacă Îl iubim cu adevărat pe Domnul, dacă ne pasă de interesul Lui aici pe pământ și dacă Îl urmărim alături de cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată, vom avea un anumit sentiment cu privire la situația de astăzi.

Nu suntem de acord cu ceea ce se întâmplă în societate; nu suntem de acord cu lucrarea vrăjmașului de a corupe și degrada biserica și avem foame și sete de dreptate.

Putem chiar plânge din cauza situației de astăzi, pentru că ne dăm seama că întreaga lume este într-o răzvrătire deschisă împotriva lui Dumnezeu și chiar și în biserica de astăzi există atât de multă degradare și Cristos nu este binevenit sau exprimat. O, Doamne!

Însă nu rămânem în depresia noastră; mai degrabă, vrem să-L vedem pe Cristos. Vrem să-L vedem pe Cristos în glorie. Când venim la Domnul cu privire la situația actuală, când ne deschidem către El cu privire la ceea ce se întâmplă astăzi, vom vedea viziunea lui Cristos în glorie. O astfel de viziune este de care avem nevoie astăzi.

În ciuda a ceea ce se întâmplă în exterior în lume și a ceea ce se întâmplă în biserică în general, în ciuda tuturor eșecurilor, rebeliunii, nelegiuirilor și corupției din jurul nostru și chiar în noi, Cristos este Împăratul, căci El este pe tron!

El este întronat mult mai presus de toate, iar omul-Dumnezeu Isus este Domnul tuturor! Slavă Domnului! Cu toții avem nevoie să vedem o viziune a lui Cristos întronat ca omul-Dumnezeu. Fie ca noi să venim la El în cuvântul Său pentru a primi o astfel de viziune astăzi!

Faptul de a-L vedea pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa ne expune, iar noi ne detestăm pe noi înșine, ne pocăim și suntem curățiți de El

În Isaia 6:2-3, profetul L-a văzut pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa. Serafimii semnifică sau reprezintă sfințenia lui Cristos, întruparea Dumnezeului Triunic. Ei stăteau acolo pentru sfințenia lui Cristos. Sfințenia lui Cristos se bazează pe dreptatea Lui; pentru că Cristos a fost întotdeauna drept, El a fost sfințit, separat de oamenii de rând (5:16).

Când Isaia a văzut viziunea lui Cristos în sfințenia Lui bazată pe dreptatea Lui, a fost expus, s-a detestat pe sine însuși, s-a pocăit și a fost curățat de Dumnezeu. Ca urmare a acestei viziuni, el a fost terminat, sfârșit; și-a dat seama că era un om cu buze necurate, locuind în mijlocul unui popor cu buze necurate (6:5). O, Doamne!

De fapt, înainte să-L vadă pe Cristos, temeliile pragului s-au cutremurat la glasul Celui care vorbea și casa s-a umplut de fum. Cutremurul semnifică solemnitate, iar fumul semnifică gloria care arde de venerație.

Când ne întoarcem către duhul nostru pentru a-L atinge pe Domnul, când Domnul ne dă o viziune a lui Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, suntem uimiți. Vom răspunde așa cum a făcut Isaia: Vai de mine, căci sunt terminat. Ca urmare a vederii viziunii lui Cristos în sfințenia Sa, suntem terminați, sfârșiți.

Ne dăm seama că, chiar dacă Îl iubim pe Domnul și Îl căutăm, suntem oameni cu buze necurate. Vorbirea noastră este expusă. Ne dăm seama că vorbim prea mult în fiecare zi și un mare procent din cuvintele noastre sunt rele.

Poate că nu vorbim lucruri rele precum oamenii din lume, dar ne putem plânge mult, îi putem critica pe alții și putem cârti și mormăi. O, Doamne!

Buzele noastre sunt necurate; vorbim ceva despre Domnul, rostim unele laude și rugăciuni și rostim unele cuvinte de apreciere față de alții, dar atât de mult din vorbirea noastră este necurată! O, Doamne! Dacă am elimina cârtirea, raționamentul, bârfa și critica din vorbirea noastră, am putea realiza că avem foarte puțin despre care să vorbim.

Asemenea lui Isaia, când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, suntem expuși, ne pocăim și ne detestăm pe noi înșine. Ne dăm seama că buzele noastre sunt necurate. Ne dăm seama că trăim printre oameni cu buze necurate. O, când Îl vedem pe Cristos, suntem terminați, sfârșiți, căci vedem cine suntem!

Și Petru a avut aceeași realizare când L-a întâlnit pe Domnul în Luca 5; pur și simplu și-a dat seama cât de păcătos este și a spus: „Depărtează-te de la mine, Doamne, căci sunt un om păcătos” (v. 8). Desigur, Domnul nu S-a îndepărtat de el; mai degrabă, după ce Petru s-a pocăit, văzând cine este el și cine este Domnul, Domnul l-a chemat pe Petru să-L urmeze.

Când vedem cine suntem în lumina Domnului, ne detestăm pe noi înșine. Atunci Domnul poate veni să ne curețe. Când Isaia și-a dat seama că era necurat, a fost curățat de unul dintre serafimi, semnificând sfințenia lui Dumnezeu (Isaia 6:6-7); a fost curățat cu un cărbune aprins de pe altar.

Acest cărbune aprins, în experiența noastră spirituală, semnifică eficacitatea răscumpărării lui Cristos realizată pe cruce. Când vedem o viziune a lui Cristos în sfințenia Sa, ne dăm seama și cine suntem noi, iar Domnul ne curăță prin eficacitatea răscumpărării Sale realizate pe cruce.

Suntem cu adevărat necurați. Suntem chiar o totalitate a necurăției. Putem încerca să ne spălăm și să ne îmbunătățim comportamentul și putem încerca să fim oameni mai buni, dar totuși suntem necurați.

Cu cât venim mai mult la Domnul ca să-L vedem și să Îl savurăm, cu atât ne dăm seama cât de necurați suntem. Conștiința noastră este atinsă.

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa, sentimentul din conștiința noastră este că suntem păcătoși și necurați. Cu cât Îl vedem mai mult pe Domnul, cu atât suntem mai expuși; apoi, mărturisim, iar conștiința noastră este curățită și lipsită de ofensă.

Slavă Domnului, ne putem mărturisi păcatele, impuritățile, necurăția și greșelile, iar El ne iartă, ne spală, ne curăță și ne purifică (1 Ioan 1:7-9). Aceasta este o curățare instantanee și are loc în domeniul spiritual.

Conform faptelor din vechea creație, nu suntem curați, căci atâta timp cât rămânem în vechea creație, nu putem fi niciodată complet curați. Vechea noastră creație este necurată; până când nu avem răscumpărarea trupului nostru decăzut, vom fi necurați și trebuie să venim la Domnul pentru a fi curățiți și purificați de El.

Însă cât de mult putem fi curățiți depinde de cât de mult Îl vedem pe Domnul. Cu cât Îl vedem mai mult pe Domnul și cu cât suntem mai expuși, cu atât suntem mai curățiți și putem vedea pe Dumnezeu și fi infuzați cu Dumnezeu. Fie ca noi să venim la Domnul din nou și din nou pentru a-L vedea pe Cristos în sfințenia Sa și a ne împărtăși din ceea ce este El!

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție! Dă-ne să vedem o viziune a lui Cristos în sfințenia Sa, bazată pe dreptatea Sa. Amin, Doamne, vrem să Te vedem! Vrem să Te atingem. Strălucește asupra noastră. Expune-ne. Luminează-ne să vedem cine ești Tu, ca să putem vedea cine suntem noi. Strălucește asupra necurăției noastre. Expune păcatele, fărădelegile, greșelile și murdăria noastră. O, Doamne, ne pocăim. Ne detestăm pe noi înșine. Ne renegăm pe noi înșine. Curăță-ne și spală-ne. Ne pocăim pentru cuvintele noastre. Ne pocăim de buzele noastre necurate! O, vai de mine, căci sunt terminat! Suntem oameni cu buze necurate și locuim în mijlocul unui popor cu buze necurate! O, Doamne, curăță-ne prin eficacitatea răscumpărării Tale! Spală-ne și curăță-ne cu sângele Tău prețios! O, fie ca sângele Tău să ne curețe, să ne spele și să îndepărteze orice impuritate și necurăție din noi! Amin, Doamne, venim la Tine așa cum suntem. Vrem să Te atingem într-un mod proaspăt! Fie ca să-L vedem pe Cristos în sfințenia Sa, bazată pe dreptatea Sa, și fie ca să ne renegăm pe noi înșine, să fim curățiți și să fim infuzați cu Dumnezeu!

Când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu, fiind infuzați cu Dumnezeu: ne renegăm pe noi înșine, ne pocăim și câștigăm mai mult din Dumnezeu!

Mulți creștini știu că Dumnezeu este sfânt, dar au o frică nefirească de Dumnezeu, crezând că nu-L pot atinge pe Dumnezeu, căci El este atât de sfânt, glorios și drept.

Este adevărat că Dumnezeu este sfânt, drept și glorios, dar El a trecut printr-un proces și a fost finalizat pentru a fi atins de om, primit de om și savurat și experimentat de om.

Astăzi îl putem vedea pe Dumnezeu; Dumnezeul pe care îl vedem astăzi este Isus Cristos, căci El este întruparea lui Dumnezeu. Îl vedem pe Dumnezeu în Cristos exersându-ne duhul pentru a-L atinge ca Duh. Când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu (Matei 5:8).

A-L vedea pe Dumnezeu este egal cu a-L câștiga. Pe partea negativă, când Îl vedem pe Dumnezeu, vedem cine suntem, ne detestăm pe noi înșine, ne renegăm pe noi înșine și ne pocăim și mărturisim.

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, vedem mai întâi cine suntem; suntem necurați, păcătoși și plini de ofense și fapte nelegiuite. Așa că ne pocăim. Mărturisim sub lumina Domnului ceea ce El expune în noi. Aceasta este partea negativă.

Pe partea pozitivă, câștigăm ceea ce este Dumnezeu. A-L vedea pe Dumnezeu ne face să vedem cine suntem și, de asemenea, ne infuzează cu ceea ce este Dumnezeu.

Dumnezeu nu ne șterge și apoi ne înlocuiește; El expune ceea ce suntem prin natura și prin comportamentul nostru, iar noi mărturisim sub strălucirea Lui, iar rezultatul este că El are o cale de a infuza mai mult din ceea ce El este în noi.

A-L vedea pe Dumnezeu ne transformă, deoarece cauzează un proces metabolic în noi. Pe partea negativă, ceea ce este vechi, negativ și natural este îndepărtat și eliminat, căci lumina Domnului îl expune, iar sfințenia Lui îl purifică.

Pe partea pozitivă, noul element al lui Dumnezeu, elementul divin, ne este adăugat și suntem constituiți cu El. În acest fel, suntem reconstituiți pentru a fi la fel ca El; Îl privim pe Dumnezeu și Îl reflectăm (2 Corinteni 3:18).

A-L vedea pe Dumnezeu înseamnă a-L câștiga pe Dumnezeu. A-L vedea pe Dumnezeu ne transformă, pentru că, văzându-L pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu și primim elementul Său în noi, iar elementul nostru vechi este eliminat; acest proces metabolic este transformarea (2 Corinteni 3:16—4:1; Romani 12:2; Filipeni 3:8).

Am putea crede că, dacă Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, vom fi eradicați; de fapt, ceea ce se întâmplă este că Îl vedem, Îl câștigăm și suntem transformați după chipul Său.

Există un proces metabolic interior, care are loc atunci când Îl vedem pe Dumnezeu. Cu cât Îl vedem mai mult pe Dumnezeu, Îl cunoaștem pe Dumnezeu și Îl iubim, cu atât ne detestăm mai mult pe noi înșine și cu atât ne renegăm mai mult pe noi înșine (Iov 42:5-6; Matei 16:24; Luca 9:23; 14:26).

Putem auzi de Dumnezeu prin auzul urechii noastre, așa cum a făcut Iov, dar când Îl vedem pe Dumnezeu, când ne dăm seama cine este El și cine suntem noi, ne vom pocăi în țărână și cenușă.

Ne deschidem către El, căci nu suntem nimic fără El. Când Îl vedem pe Dumnezeu, primim elementul Său în noi, iar elementul nostru vechi este eliminat. El Se adaugă nouă pentru a ne reconstitui cu Sine Însuși, iar elementul nostru natural este eliminat și îndepărtat. Puțin câte puțin, zi de zi, suntem transformați după chipul Său.

Acesta este un proces de-o viață care se finalizează prin faptul că toți oamenii răscumpărați, regenerați, sfințiți, transformați, conformați și glorificați ai lui Dumnezeu văd fața lui Dumnezeu veșnic și continuu (Apocalipsa 22:4).

Astăzi vrem să-I vedem fața. Vrem să-L privim. Vrem să-L câștigăm. Îl iubim. Nu vrem să facem nimic fără El.

A-L vedea pe Dumnezeu înseamnă a fi curățat și purificat de Dumnezeu. A fi curățat de Dumnezeu înseamnă a fi trimis de Dumnezeu pentru a-L aduce pe poporul Său ales într-o stare de trăire a lui Cristos, astfel încât să-L poată exprima în gloria Sa, să fie saturați de sfințenia Sa și să trăiască în dreptatea Sa (Isaia 6:6-8; 1 Ioan 1:7-9; Fapte 13:47; Filipeni 1:21).

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa, suntem infuzați cu El, elementul nostru vechi este eliminat și suntem trimiși de El la alții pentru a-i aduce în savurarea lui Dumnezeu, să-L trăiască pe Cristos și să-L exprime! Amin!

Doamne Isuse, vrem să Te vedem față în față. Ne deschidem Ție. Ne întoarcem inima către Tine. Curăță-ne și spală-ne. Îndepărtează orice impuritate și necurăție din noi. Fie ca să-L vedem pe Dumnezeu și fie ca să-L câștigăm! Amin, fie ca elementul vechi și natural să fie eliminat și fie ca elementul lui Dumnezeu să ni se adauge! Aleluia, când Îl vedem pe Dumnezeu, câștigăm mai mult din El! Slavă Domnului, când Îl vedem pe Dumnezeu, ne detestăm pe noi înșine, ne pocăim și suntem infuzați cu ceea ce este Dumnezeu! Amin, Doamne, vrem să Te primim în elementul, viața și natura Ta! Fie ca să Te privim și să Te reflectăm, fiind transformați în același chip ca Cristos, din glorie în glorie! Slavă Domnului, faptul de a-L vedea pe Dumnezeu rezultă în purificare și curățire! Amin, Doamne, curăță-ne, pentru ca să putem fi trimiși de Dumnezeu să-L aducem pe poporul Tău ales într-o trăire a lui Cristos! O, Doamne, fie ca să Te exprimăm în gloria Ta, să fim saturați de sfințenia Ta și să trăim în dreptatea Ta! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, When we See Christ in His Holiness, we Repent, we Deny Ourselves, and we Gain Christ, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 33 cu tema: Viziunea, experimentarea, savurarea și expresia prețiozității supreme a lui Cristos pentru viața de biserică autentică (ziua 5), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne exersăm duhul pentru a vedea viziunea lui Cristos în glorie, chiar și în depresia noastră

06/05/2026 by Credincios in Cristos 6 Comments

Trebuie să vedem viziunea lui Cristos în glorie chiar și în depresia noastră, căci indiferent cât de corupt sau rebel este poporul lui Dumnezeu, Isus Cristos, ca om-Dumnezeu, încă stă pe un tron înalt și măreț, iar când ne întoarcem inima către El, suntem infuzați cu El și vindecați de boala noastră!

O, Doamne, fie ca noi să vedem viziunea lui Cristos în glorie! Fie ca noi să ne ridicăm ochii de unde suntem, să privim spre Tine și să-L vedem pe Isus Cristos ca om-Dumnezeu întronat! Aleluia, există un Om în glorie, iar omul-Dumnezeu Isus este încă pe tron! Amin, Doamne, privim la Tine și mergem mai departe cu Tine astăzi pentru împlinirea economiei Tale! Amin!

Domnul nostru Isus este Cel mai minunat și trebuie să privim țintă la Isus de la orice altceva. Există multe lucruri în această lume, mai ales în lumea de astăzi, care ne distrag de la Cristos; însă când vedem cât de prețios este Domnul, ne vom îndrepta pur și simplu privirea spre El.

Cristos este prețios, valoros, vrednic și minunat. Când suntem iluminați de Domnul, având inima îndreptată spre El și fiind mișcați în conștiință, pur și simplu Îl vom aprecia pe Cristos și Îl vom iubi. Ne vom da seama că nu putem face nimic pentru Domnul pentru tot ce a făcut El pentru noi, decât să chemăm numele Domnului pentru a bea adânc din paharul mântuirii!

Pentru noi, cei care credem, Cristos este prețiozitatea. El ne dezvăluie zi de zi ca să-L vedem, iar noi avem sângele prețios al lui Cristos ca să ne curățe și să ne spele, chiar pentru a fi calificați să venim la El și să-L savurăm mai mult. Avem promisiunile prețioase ale lui Dumnezeu și putem citi cu rugăciune cuvântul lui Dumnezeu pentru a-l face savurarea și experiența noastră. O, Domnul este atât de bogat cu noi în cuvântul Său!

Pe măsură ce ne deschidem către El, ne exersăm duhul venind la cuvântul Său și ne întoarcem inima către El pentru a fi descoperită, Îl vedem pe Domnul față în față și câștigăm mai mult din El.

Avem credința prețioasă, căci fiecăruia dintre noi, ca și credincioși în Cristos, i s-a încredințat o credință la fel de prețioasă. Prin credință, ne împărtășim din ceea ce este Dumnezeu. Prin exersarea duhului de credință, tot ceea ce este de la Dumnezeu este infuzat în noi pentru a deveni savurarea și experiența noastră.

Slavă Domnului pentru credința prețioasă! Îi mulțumim că El chiar ne încearcă credința, iar această încercare prin testare este prețioasă. Ori de câte ori Îl atingem pe prețiosul Cristos, totul devine prețios, căci El, ca prețiozitate, este infuzat în noi pentru a ne face oameni prețioși. Doamne Isuse, Te iubim! Amin!

Să vedem viziunea lui Cristos în glorie chiar și în depresia noastră din cauza degradării și corupției poporului lui Dumnezeu

În Isaia 6 vedem că viziunea lui Cristos în glorie a fost văzută de Isaia în depresia sa (Isaia 6:1-8; comp. cu 5:20; 22:1; 2 Cron. 26:1-5). Isaia era deprimat, căci a văzut nelegiuirea și corupția poporului lui Dumnezeu și și-a dat seama că trăia și locuia printre oameni cu buze necurate, chiar și el însuși fiind o astfel de persoană.

Astăzi se vorbește mult despre cum să te confrunți cu depresia și, fie că vrem să recunoaștem acest lucru sau nu, fiecare dintre noi a fost deprimat. Chiar și apostolul Pavel era deprimat; de fapt, se afla într-o situație în care a experimentat ceva mai mult decât depresia.

În 2 Corinteni 1:8-9, el a spus că își pierdea chiar și speranța de a trăi; aceasta înseamnă că și-a pierdut orice speranță. O, Doamne! Dar Dumnezeu, care înviază morții, a venit, iar Pavel s-a încrezut în acest Dumnezeu și în nimic altceva care venea din mediul său.

În cazul lui Isaia, regele Ozia murise recent; acest rege a fost un rege bun care a urmat cuvântul lui Dumnezeu și a ținut legea, așa că moartea sa a fost o tragedie majoră care l-a afectat pe Isaia.

Mai mult, vremea rea din zilele lui Isaia poate fi văzută prin cuvântul de avertizare al Domnului – „Vai de cei ce numesc răul bine și binele, rău, care spun că întunericul este lumină și lumina, întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceață și dulceața, în loc de amărăciune!” (Isaia 5:20).

În zilele lui, mulți numeau răul bine și binele rău, care schimbau întunericul în lumină și lumina în întuneric, care ziceau că amărăciunea e dulce și dulcele e amar. La fel pare să fie și astăzi; dacă te uiți la știri sau vorbești cu oamenii din jurul tău, îți dai seama că astăzi întreaga lume este într-o stare greșită.

Oamenii de astăzi apreciază și laudă răul, în timp ce sunt suspicioși legat de bine și își justifică faptele nelegiuite în timp ce critică faptele drepte ale altora. Astăzi, mulți schimbă întunericul cu lumina și încearcă să ne convingă că dulcele este amar și amarul este dulce. De multe ori, când te uiți la știri sau citești ce este postat pe rețelele de socializare, duhul ne este provocat, căci există un duh al fărădelegii care operează în oameni astăzi.

Însă trebuie să ne dăm seama că, în ciuda răzvrătirii, nelegiuirilor și corupției din această lume și, de asemenea, din rândul poporului ales și iubit al lui Dumnezeu, Cristos este încă pe tron (Isaia 6:1-5; Plângeri 5:19; Apocalipsa 22:1). Când ne exersăm duhul pentru a-L atinge pe Domnul, ne dăm seama că Isus Cristos, ca Domn, Împărat, Iehova al oștirilor, stă încă pe un tron înalt și măreț în glorie. Isus Cristos este Domnul!

Indiferent ce se întâmplă în lume, indiferent cât de profundă este corupția și imoralitatea în jurul nostru și indiferent cât de degradată și coruptă este situația generală din rândul poporului lui Dumnezeu, Cristos este încă pe tron. Situația de astăzi ne poate face să fim deprimați, dar trebuie să vedem viziunea lui Cristos în glorie!

Este normal, chiar omenesc, să fim deprimați, mai ales când privim la situația din societatea de astăzi; totuși, când privim la Isus, când vedem viziunea gloriosului Cristos care este întronat în cer, suntem umpluți de bucurie și speranță!

Chiar și atunci când privim la propria situație, putem fi descurajați și deprimați. Am putea crede că nu ne-am schimbat atât de mult, că firea noastră este mai rea ca niciodată și că nu pare să ne îmbunătățim. Dar Domnul ne încurajează să nu privim la situația de aici, ci să privim în sus, la El!

Trebuie să privim la Domnul și să vedem viziunea lui Cristos cel glorios! Pe măsură ce ne trăim viața creștină și viața de biserică, nu trebuie să privim în jos, la situația de aici, ci să privim în sus, la Cristos!

Cristosul nostru nu mai este pe cruce; El este acum pe tron, fiind întronat mult mai presus de toate! Suntem decăzuți, biserica este degradată, iar situația din lume este plină de corupție și răutate, dar Cristos rămâne același astăzi și în veci (Evrei 13:8). Trebuie doar să ne ridicăm ochii și să vedem viziunea lui Cristos în glorie!

Doamne Isuse, ne exersăm duhul să privim la Tine astăzi! Amin, Doamne, fie ca să vedem viziunea lui Cristos în glorie! Fie ca să vedem că, indiferent cât de rea și coruptă este situația din lume astăzi, Cristos este pe tron! Aleluia, în ciuda răzvrătirii, nelegiuirilor și corupției poporului lui Dumnezeu, Cristos Împăratul stă încă pe tron! Slavă Ție, Doamne Isuse, că ești întronat mult mai presus de toate! Fie ca să ne ridicăm ochii de la situația noastră și să privim din depresie la Isus! Aleluia, Cristos ca Domn stă încă pe un tron înalt și măreț în glorie! Amin, Doamne, fie ca să vedem viziunea lui Cristos în glorie. Fie ca să primim îndurarea și harul Tău pentru a privi țintă la Tine, fără a rămâne în depresie din cauza situației exterioare, ci pur și simplu să-L vedem pe Cristos în glorie! Slavă Domnului, deși nu este nimic bun aici, totul este bine cu Domnul în glorie! Aleluia, deși totul se schimbă și fluctuează pe acest pământ, Cristosul nostru de pe tron rămâne același astăzi și în veci! Slavă Domnului!

Ne exersăm duhul pentru a ne ruga ca Domnul să ne deschidă ochii lăuntrici și să ne îndrepte inima către El pentru a vedea viziunea lui Cristos cel glorios și întronat!

Cristosul pe care L-a văzut Isaia era Cristosul în glorie, iar mantaua hainei lui Cristos încă umplea templul (Isaia 6:1). Această haină lungă a lui Cristos semnifică splendoarea Lui în virtuțile Sale. Splendoarea lui Cristos în virtuțile Sale este exprimată în principal în și prin umanitatea Sa.

Apostolul Ioan a scris despre aceasta în evanghelia sa și a spus că Isaia a văzut gloria lui Dumnezeu și a vorbit despre El (vezi Ioan 12:38-41). Isaia a văzut viziunea lui Cristos cel glorios în depresia sa și a fost încurajat, mângâiat și întărit.

Cristosul pe care l-a văzut era Cristosul omul-Dumnezeu; El nu era doar Dumnezeu, ci omul-Dumnezeu, căci divinitatea Sa este exprimată prin umanitatea Sa. Poate că vrem să mergem în cer și să vedem gloria lui Dumnezeu în divinitatea Sa, dar ceea ce Dumnezeu vrea este să-Și exprime gloria în splendoarea umanității Sale cu virtuțile Sale umane. Virtuțile lui Cristos sunt strălucitoare, iar această strălucire este splendoarea Lui.

Noi, ca și credincioși în Cristos, Îl iubim pe Domnul, iubim poporul Său și iubim interesul lui Dumnezeu aici pe pământ. Cu toate acestea, atunci când privim situația din societate și chiar din viața de biserică de astăzi, s-ar putea să fim descurajați și deprimați. În astfel de situații, trebuie pur și simplu să privim către Domnul și să-I cerem să ne dea viziunea lui Cristos în glorie.

Pentru a putea vedea viziunea gloriosului Cristos întronat, trebuie să luăm aminte la cuvântul de avertizare al lui Isaia (Isaia 6:9-10). Trebuie să ne exersăm duhul pentru a ne ruga ca Domnul să ne deschidă ochii interiori, să ne înmoaie inima și să ne mențină inima îndreptată spre El, astfel încât să putem primi vindecarea Lui interioară de orbirea și boala noastră (Ioan 12:40; Matei 13:14-17; Fapte 28:25-27; Apocalipsa 3:18; 4:2; 2 Corinteni 3:16-18).

Fie ca noi să ne smerim înaintea Domnului și să-I cerem să lumineze asupra noastră, să ne deschidă ochii interiori și să ne facă inima moale și întoarsă spre El, astfel încât El să ne vindece și să ne umple cu Sine Însuși.

Chiar dacă poporul lui Dumnezeu și chiar noi înșine putem încălca sfințenia lui Dumnezeu și putem fi corupți în virtuțile noastre omenești, chiar dacă unii frați și surori dragi în Domnul care ne-au păstorit pot muri și chiar dacă situația din mediul din jurul nostru poate fi mai rea ca niciodată, totuși putem vedea viziunea lui Cristos cel glorios și întronat.

Fie ca noi să nu fim ca oamenii din vremea lui Isaia care, chiar dacă au auzit cuvântul lui Dumnezeu, nu au înțeles și, chiar dacă au văzut lucrarea lui Dumnezeu cu ochii lor, nu au perceput și nici nu s-au întors la Dumnezeu pentru a fi vindecați. O, Doamne!

Dumnezeu Tatăl a rostit un astfel de avertisment în Isaia, apoi Dumnezeu Fiul a spus același lucru în Matei 13 și Dumnezeu Duhul a spus același lucru în Fapte 28. Întregul Dumnezeu Triunic este preocupat ca noi să nu ne împietrim inimile, să nu înțelegem cuvântul Lui, sau să ne întoarcem la El, ca să putem fi vindecați.

O, fie ca noi să ne întoarcem inima către Domnul! Fie ca să-I permitem să ne vindece astăzi! Fie ca noi să ne pocăim și să ne întoarcem la El, pentru ca El să ne vindece și să ne putem întoarce la El pentru a-L savura și a ne împărtăși din bogățiile Sale! Când ne întoarcem la Domnul și vedem viziunea Cristosului glorios, vom realiza că divinitatea Sa este exprimată și strălucește prin umanitatea Sa!

Cristos este omul-Dumnezeu întronat, cu gloria divină exprimată în virtuțile Sale omenești (Isaia 6:1; comp. cu Ezechiel 1:26, 22; Fapte 2:36; Evrei 2:9). El nu este doar Dumnezeu; El este un om-Dumnezeu și are o manta lungă a hainei Sale, semnificând virtuțile Sale omenești care exprimă splendoarea atributelor Sale divine.

Când citim Evangheliile, îl vedem pe minunatul Isus, omul-Dumnezeu și, în special, vedem umanitatea Sa, faptul că El este om. El nu a venit să fie Dumnezeu pentru ca noi toți să fim uimiți de El și să I ne închinăm; El a venit ca om și L-a exprimat pe Dumnezeu în umanitatea Sa.

Cristos este o persoană cu glorie divină exprimată în virtuțile Sale omenești. Trebuie să avem o viziune a cine este El. Splendoarea divinității Sale, exprimată prin umanitatea Sa, umple biserica. Când ne întoarcem inima către Domnul și ne exersăm duhul pentru a-L atinge, suntem încurajați de El, suntem vindecați în boala noastră și suntem infuzați cu El!

Ce Isus Cristos glorios și minunat avem! Fie ca să nu rămânem în depresie, ci să ne întoarcem inima către El și să ne exersăm duhul pentru a vedea viziunea Cristosului glorios!

Fie ca să nu fim neascultători de harul lui Dumnezeu, ci mai degrabă să primim harul Său, să ne întoarcem inimile către El, să-L lăsăm pe Domnul să ne vindece orbirea și boala și să rămânem sub viziunea Cristosului glorios întronat!

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție astăzi! Vrem să vedem viziunea Cristosului glorios întronat. Ne exersăm duhul, Doamne, și ne întoarcem inima către Tine. Deschide ochii noștri interiori ca să Te vedem. Înmoaie inima noastră. Păstrează-ne inima deschisă către Tine, ca să putem primi vindecarea Ta interioară de orbirea și boala noastră. O, Doamne, ne întoarcem inima către Tine! Fă ca inima noastră să fie moale față de Tine. Fie ca să nu ne împietrim inima când auzim cuvântul Tău. O, fie ca să-Ți auzim cuvântul și să-l percepem! Fie ca să Te vedem și să-Ți permitem să ne infuzezi! Fie ca să vedem splendoarea Ta în virtuțile Tale! Fie ca să venim la Tine în cuvântul Tău pentru a savura trăirea Ta omenească, trăirea Ta de om-Dumnezeu, și expresia atributelor divine în virtuțile omenești! Amin, Doamne, arată-ni-Te nouă ca omul-Dumnezeu întronat! Fie ca să vedem viziunea lui Cristos în glorie! Slavă Domnului, Cristos este omul-Dumnezeu întronat, cu gloria divină exprimată în virtuțile Sale omenești! Aleluia!