În viața de biserică din recâștigarea Domnului de astăzi, există o nevoie urgentă de păstorire, căci păstorirea este crucială pentru creșterea noastră în viață spre maturitate, pentru zidirea Trupului, iar păstorirea reciprocă zidește Trupul lui Cristos.
Amin, Doamne, ne deschidem astăzi păstoririi Tale. Ne deschidem Ție și ne deschidem sfinților pe care i-ai pus alături de noi. Fie ca să existe multă păstorire reciprocă între noi în viața de biserică. Îți mulțumim că ai venit să ne păstorești zi de zi. Ne deschidem să fim păstoriți de Tine și de sfinți, astfel încât să putem crește în viață spre maturitate, pentru zidirea Trupului lui Cristos! Amin!
Dumnezeul nostru este un Păstor; când vine la noi, deoarece are grijă de noi în multe feluri de-a lungul vieții noastre, El este un păstor. Dumnezeu are o dispoziție de păstorire.
Psalmul 23 ne arată clar cum Iehova este Păstorul nostru. Lui Dumnezeu îi place să păstorească oamenii. Dacă citim Vechiul Testament, oamenii chemați de Dumnezeu și ridicați de El pentru a avea grijă de poporul Său erau cu toții păstori.
Avraam, Isaac, Iacov, Moise și David erau cu toții păstori. Dumnezeu ridică unii dintre poporul Său pentru a-I păstori poporul, dar, așa cum vedem în Ezechiel 34, mulți dintre acești păstori se păstoreau de fapt pe ei înșiși, se hrăneau pe ei înșiși și nu-I hrăneau poporul.
Așa că Dumnezeu S-a supărat pe ei și i-a judecat. A avut cuvinte dure față de acești așa-ziși păstori, pentru că nu făceau ceea ce trebuia. Dumnezeu este plin de grijă pentru poporul Său, turma Sa și, în ochii Săi, de multe ori turma este maltratată de cei pe care i-a pus ca păstori. O, Doamne!
Așadar, în Ezechiel 34:15, Domnul a spus că El Însuși Își va păstori poporul și îi va face să se fie în odihnă. O, Doamne! Când Domnul Isus a venit pe pământ, ne-a spus că El este Bunul Păstor. Dumnezeul nostru este un Păstor.
Întreaga Biblie este ceva ce ține de păstorire. Fără păstorire, nu există nicio cale ca economia lui Dumnezeu să fie realizată și împlinită. Trebuie să venim la Domnul din nou și din nou și să ne deschidem către păstorirea Lui.
Trebuie să privim la El și să fim în cuvântul Lui pentru a vedea că Dumnezeul nostru este un Păstor și El vrea ca noi, credincioșii în Cristos, să ne păstorim unii pe alții conform lui Dumnezeu. Deoarece Dumnezeu este un Păstor și El știe cum să păstorească, trebuie să învățăm de la El și să ne păstorim unii pe alții conform lui Dumnezeu.
Înainte de întoarcerea Domnului, El vrea să aducă acea trezire finală, supremă, nouă, iar păstorirea este unul dintre factorii acestei treziri. Fie ca noi să ne deschidem către El pentru a fi perfecționați, astfel încât să-i putem păstori pe alții conform lui Dumnezeu!
E nevoie urgentă de păstorire pentru ca noi să creștem în viață spre maturitate pentru zidirea Trupului lui Cristos
Cu toții trebuie să ne dăm seama că în recâștigarea Domnului de astăzi există o nevoie urgentă de păstorire (Ioan 21:16; 1 Petru 5:2, 4). Slavă Domnului că ne-a păstorit într-un mod minunat în aceste zile.
După ce frații Watchman Nee și Witness Lee, care au fost slujitorii epocii, au plecat la Domnul, suntem încă aici astăzi datorită păstoririi Domnului. Suntem atât de binecuvântați să fim sub slujba epocii, savurându-L pe Domnul alături de sfinți în viața de biserică și fiind sub vorbirea actuală a Domnului.
Putem vedea și învăța să practicăm vârful înalt al revelației divine. Există mii de biserici pe tot pământul și există atât de mulți sfinți care Îl savurează pe Domnul în cuvânt și în slujbă. Suntem atât de recunoscători Domnului pentru că ne ține sub binecuvântarea Lui. Nu este un lucru mic. Totul se datorează păstoririi Sale.
Fără păstorire, toate adevărurile înalte pe care le-am auzit și le-am învățat rămân doar ca cunoștințe. Prin păstorire putem fi conduși în realitate și putem pune în practică toată revelația înaltă pe care am primit-o.
Fără păstorire, chiar dacă există mulți sfinți în jurul nostru și multe biserici cu care ne putem omogeniza, bisericile locale pot fi doar o formalitate.
Trebuie să vedem nevoia noastră urgentă de păstorire în viața de biserică de astăzi. Fiecare viață de biserică trebuie să fie o viață de biserică de păstorire, altfel rămânem doar cu un fel de formalitate, o rutină. Fără păstorire, mulți dintre tineri vor pleca și nu vor fi perfecționați. O, Doamne!
Cea mai mare lipsă dintre noi este păstorirea. Dumnezeu lucrează activ pentru a ne păstori, iar Domnul Isus, în slujba Sa cerească, este Păstorul, îngrijindu-se de bunăstarea sufletelor noastre.
În mântuirea Sa organică, Dumnezeu Tatăl ne regenerează mai întâi prin Dumnezeu Duhul și apoi ne păstorește în Dumnezeu Fiul ca Păstor al nostru, pentru ca noi să putem exista și să creștem în viața Lui pentru veșnicie (1 Petru 1:3; Ioan 10:11; Apocalipsa 7:17).
El lucrează în economia Sa divină pentru a ne păstori. Cristos este implicat activ în viața noastră de zi cu zi ca Marele Păstor, Bunul Păstor și Păstorul Șef, pentru ca El să ne păstorească și să ne aducă mai departe cu El.
Cu toții avem nevoie să fim păstoriți, căci atunci când suntem sub păstorirea Domnului putem crește în viață spre maturitate pentru zidirea Trupului lui Cristos (Efeseni 5:13-16).
Păstorirea este crucială pentru creșterea noastră în viața divină spre maturitate, astfel încât să putem zidi biserica în calitate de Trup organic al lui Cristos.
Pentru păstorirea noastră, Domnul a ridicat câteva daruri: apostolii pentru a predica evanghelia și a ridica biserici, profeții care pot vorbi în numele lui Dumnezeu, evangheliștii care predică evanghelia și păstorii și învățătorii pentru perfecționarea sfinților, pentru zidirea Trupului lui Cristos.
Zidirea Trupului lui Cristos nu se face doar prin daruri, prin membrele dăruite în Trupul lui Cristos, ci mai mult, prin fiecare dintre noi, fiecare membru care funcționează în măsura sa, într-un mod păstorit și desăvârșit, pentru a zidi Trupul în dragoste.
Să nu credem că fratele cutare sau sora cutare sunt înzestrați cu darul păstoririi, dar noi nu suntem; mai degrabă, să ne dăm seama că, pur și simplu având viața divină, avem capacitatea de a-i păstori pe alții.
În primul rând, trebuie să savurăm păstorirea Domnului și, de asemenea, să fim sub păstorirea sfinților împreună cu care Domnul ne-a pus. Apoi, îi putem păstori pe alții, chiar putem fi perfecționați pentru a-i păstori conform lui Dumnezeu.
Pe măsură ce îngrijim cu drag și hrănim noii credincioși și tinerii sfinți, aceștia pot merge mai departe cu Domnul, viața divină din ei poate crește și împreună zidim Trupul lui Cristos. Amin, fie ca noi să vedem lipsa de păstorire și fie ca noi să ne deschidem Domnului și membrelor Trupului în această privință!
Doamne Isuse, avem nevoie de păstorirea Ta! Amin, Doamne, ne deschidem Ție și membrelor Trupului împreună cu care ne-ai pus, pentru a putea primi păstorirea de care avem nevoie. O, ne dăm seama de nevoia noastră urgentă de păstorire în viața de biserică de astăzi. Îți mulțumim că ești cu noi. Îți mulțumim pentru vorbirea Ta actuală. Îți mulțumim pentru toți sfinții din toate bisericile locale. Amin, Doamne, suntem atât de binecuvântați să fim în viața de biserică astăzi. Slavă Tatălui care ne-a regenerat prin Dumnezeu Duhul și acum ne păstoreste în Dumnezeu Fiul ca Păstor al nostru! Amin, Doamne, îți mulțumim că putem exista și crește în viața Ta pentru veșnicie datorită păstoririi Tale! Ne deschidem păstoririi Tale astăzi. Ne deschidem și pentru a-i păstori pe alții. Fie ca noi să fim cei care cooperează cu Tine pentru a-i păstori pe credincioși, astfel încât să poată crește în viața divină spre maturitate, pentru zidirea Trupului lui Cristos! Amin, Doamne, vrem să fim una cu Tine în aspectul păstoririi!
Păstorirea care zidește Trupul lui Cristos este o păstorire reciprocă: suntem atât oi, cât și păstori
Când vorbim despre păstorire, nu ne referim la faptul că unii au această funcție anume, iar alții pur și simplu savurează faptul de a fi păstoriți. Mai degrabă, cu toții avem funcția, funcția înnăscută a vieții divine în duhul nostru, de a-i păstori pe alții.
Păstorirea care zidește Trupul lui Cristos este o păstorire reciprocă (1 Corinteni 12:23-26). În creștinismul de astăzi, mulți își dau seama că există nevoia de a păstori turma, așa că angajează un pastor care să-i păstorească. Aceasta nu este ceea ce este revelat în cuvântul lui Dumnezeu.
Ceea ce ne spune Biblia este că Cristosul înălțat a dat daruri Trupului lui Cristos, iar aceste daruri perfecționează membrele Trupului, astfel încât membrele perfecționate să funcționeze în Trup pentru zidirea Trupului în dragoste.
Unul dintre darurile pe care Cristos le-a dat Trupului Său sunt păstorii și învățătorii. Aceștia nu sunt păstori și învățători profesioniști sau instruiți; mai degrabă, sunt daruri date Trupului. Și aceste daruri perfecționează sfinții, astfel încât sfinții să poată funcționa păstorindu-se și învățându-se unii pe alții.
Dacă citim 1 Corinteni 12:23-26, vedem că în Trup cu toții trebuie să avem aceeași grijă unii de alții. Unele membre nu sunt prea onorabile, așa că trebuie să le îngrijim și să le păstorim.
Nu suntem aici pentru noi înșine; suntem în Trup, ca membre ale Trupului. Când un membru suferă, toate membrele suferă împreună cu el, iar când un membru este glorificat, toate membrele se bucură împreună cu el.
Păstorirea despre care vorbim este o păstorire reciprocă, o păstorire în reciprocitate. Toți credincioșii în Cristos, indiferent de stadiul lor de creștere spirituală, au nevoie de păstorire; cu toții avem defecte și neajunsuri și avem nevoie ca alții să ne păstorească.
Nu ar trebui să credem că doar tinerii credincioși au nevoie de păstorire; fiecare dintre noi are nevoie de păstorire. Sfinții mai în vârstă, care sunt mai maturi și mai avansați în Domnul, au nevoie de păstorirea reciprocă împreună cu sfinții.
Trebuie să vorbim unii cu alții, să avem grijă unii de alții și să-L administrăm pe Cristos unii altora. Este o păstorire minunată, de exemplu, atunci când un frate sau o soră tânără vine la un sfânt mai în vârstă și îl întreabă ce mai face, chiar împărtășește cu el ceva din ceea ce a savurat din Cristos.
Trebuie să fim sub păstorirea organică a lui Cristos și, de asemenea, trebuie să fim una cu El pentru a-i păstori pe alții (Ioan 10:11, 16; Evrei 13:20-21; 1 Petru 5:4; 2:25). Pe măsură ce facem acest lucru, trebuie să ne dăm seama că suntem atât oi, cât și păstori; suntem oile Domnului în turma Lui și învățăm să-i păstorim pe alții și să fim păstoriți de ei.
Păstorim și suntem păstoriți în reciprocitate. Prin această păstorire reciprocă, biserica este zidită în Trupul lui Cristos (Evrei 5:14; Efeseni 4:12-13). Suntem atât oi, cât și păstori. În Apocalipsa 7 ni se spune că Mielul ne va păstori. Mielul care este pe tron ne păstorește astăzi și ne duce la izvoarele apei vii.
Fie ca noi să nu ne subestimăm și să nu spunem că nu știm prea multe. Atâta timp cât suntem membre ale Trupului lui Cristos, atâta timp cât avem viața divină, suntem atât oi, cât și păstor, căci viața de păstorire este în noi.
Pe măsură ce învățăm să-i păstorim pe sfinți, ne dăm seama că păstorirea este foarte solicitantă; nici măcar predicarea Evangheliei nu este la fel de solicitantă ca păstorirea.
Tot ce are legătură cu păstorirea depinde de cei noi; din partea noastră, venim să-i vizităm și să fim cu ei, dar trebuie să renunțăm la noi înșine, la confortul nostru, la ideile și concepțiile noastre pentru a-i păstori pe alții.
Suntem ca niște părinți, care învață să-i creștem pe cei noi în viața de biserică, distribuind bogățiile lui Cristos în ei. Fiecare dintre noi are darul minunat al păstoririi, deoarece avem viața divină în duhul nostru. Slavă Domnului!
Fie ca toți să învățăm să ne zidim o viață zilnică bazată pe evanghelie, mergând la Domnul ca să ne arate cine ar trebui să fie sub grija păstoririi noastre.
Trebuie să ne deschidem către unii pentru a fi păstoriți de ei și, de asemenea, trebuie să-i păstorim pe alții. Pe măsură ce îi păstorim pe sfinți, trebuie să învățăm să-i ascultăm, astfel încât să ne putem da seama care este situația lor adevărată și reală.
Trebuie să renunțăm la propriile noastre concepții, gânduri, sentimente și vorbiri și să învățăm pur și simplu să-i păstorim pe alții ascultându-i. Păstorirea nu implică multă vorbire din partea noastră; de multe ori trebuie să așteptăm ca cei noi să se deschidă și să ne spună care este situația lor, iar apoi îi putem sluji cu ceva din Cristos.
Secretul contactării oamenilor este să nu le spunem prea multe, ci să-i ajutăm să se deschidă către Domnul și către noi. Nu ar trebui să le dăm oamenilor opiniile sau cunoștințele noastre deșarte; mai degrabă, trebuie să învățăm să-L administrăm pe Cristos celor pe care îi păstorim.
Este bine să ne deschidem către Domnul în această privință, chiar să-I cerem să ne perfecționeze în ceea ce privește păstorirea.
Doamne Isuse, vrem să învățăm să-i păstorim pe sfinți pentru zidirea Trupului lui Cristos! Aleluia, toți credincioșii în Cristos au nevoie de păstorire și au funcția de a-i păstori pe alții! Amin, Doamne, fie ca să ne dăm seama că, indiferent de stadiul nostru de creștere spirituală, cu toții avem nevoie de păstorire. Fie ca să ne deschidem Ție zi de zi pentru a primi păstorirea Ta. Fie ca să ne deschidem sfinților perfecționați pentru a fi păstoriți de ei. Vrem să rămânem sub păstorirea organică a lui Cristos și vrem să fim una cu El pentru a-i păstori și pe alții! Aleluia, suntem atât păstori, cât și oi! Slavă Domnului, păstorim și suntem păstoriți în reciprocitate pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos! Amin, Doamne, zidește-Ți Trupul astăzi prin toți sfinții care se ostenesc să păstorească! Perfecționează-ne în păstorirea noastră. Salvează-ne de la a împărți altora propriile noastre idei, concepții sau cunoștințe deșarte. Fie ca să învățăm să păstorim sfinții conform lui Dumnezeu! Fie ca să existe multă păstorire reciprocă între noi în viața de biserică de astăzi, pentru ca biserica să fie zidită ca Trupul organic al lui Cristos!