ne pocăim în fiecare zi

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa, ne pocăim, ne renegăm pe noi înșine și Îl câștigăm pe Cristos

07/05/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Când Îl vedem pe Domnul, când vedem cine este El, suntem terminați și ne renegăm pe noi înșine și ne detestăm pe noi înșine, căci suntem oameni cu buze necurate, așa că ne pocăim și suntem curățiți de Dumnezeu; faptul de a-L vedea pe Dumnezeu duce la câștigarea lui Dumnezeu, căci atunci când vedem cine este El, Îl câștigăm și ne împărtășim din ceea ce este El pentru a deveni la fel ca El!

Amin, Doamne, vrem să Te vedem astăzi! Descoperă-ne ca să vedem cine ești. Fie ca să vedem frumusețea Ta, sfințenia Ta, dreptatea Ta și gloria Ta. Strălucește asupra noastră. Descoperă-ne. Ne pocăim, Doamne. Ne detestăm pe noi înșine. Ne renegăm pe noi înșine. Venim la Tine. Curăță-ne. Purifică-ne. Umple-ne. Saturează-ne. Sfințește-ne. Fă-ne la fel ca Tine. Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, trăim astăzi în zilele din urmă, chiar înainte de venirea Domnului, iar zilele sunt rele; cu toate acestea, noi suntem cei care vrem să-L vedem pe Domnul și chiar să-L contemplăm.

Asemenea lui Isaia în Vechiul Testament, putem privi situația exterioară și putem vedea răutatea și corupția dintre oamenii de astăzi și putem privi situația generală de degradare și corupție din poporul lui Dumnezeu și putem fi în depresie.

Dacă Îl iubim cu adevărat pe Domnul, dacă ne pasă de interesul Lui aici pe pământ și dacă Îl urmărim alături de cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată, vom avea un anumit sentiment cu privire la situația de astăzi.

Nu suntem de acord cu ceea ce se întâmplă în societate; nu suntem de acord cu lucrarea vrăjmașului de a corupe și degrada biserica și avem foame și sete de dreptate.

Putem chiar plânge din cauza situației de astăzi, pentru că ne dăm seama că întreaga lume este într-o răzvrătire deschisă împotriva lui Dumnezeu și chiar și în biserica de astăzi există atât de multă degradare și Cristos nu este binevenit sau exprimat. O, Doamne!

Însă nu rămânem în depresia noastră; mai degrabă, vrem să-L vedem pe Cristos. Vrem să-L vedem pe Cristos în glorie. Când venim la Domnul cu privire la situația actuală, când ne deschidem către El cu privire la ceea ce se întâmplă astăzi, vom vedea viziunea lui Cristos în glorie. O astfel de viziune este de care avem nevoie astăzi.

În ciuda a ceea ce se întâmplă în exterior în lume și a ceea ce se întâmplă în biserică în general, în ciuda tuturor eșecurilor, rebeliunii, nelegiuirilor și corupției din jurul nostru și chiar în noi, Cristos este Împăratul, căci El este pe tron!

El este întronat mult mai presus de toate, iar omul-Dumnezeu Isus este Domnul tuturor! Slavă Domnului! Cu toții avem nevoie să vedem o viziune a lui Cristos întronat ca omul-Dumnezeu. Fie ca noi să venim la El în cuvântul Său pentru a primi o astfel de viziune astăzi!

Faptul de a-L vedea pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa ne expune, iar noi ne detestăm pe noi înșine, ne pocăim și suntem curățiți de El

În Isaia 6:2-3, profetul L-a văzut pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa. Serafimii semnifică sau reprezintă sfințenia lui Cristos, întruparea Dumnezeului Triunic. Ei stăteau acolo pentru sfințenia lui Cristos. Sfințenia lui Cristos se bazează pe dreptatea Lui; pentru că Cristos a fost întotdeauna drept, El a fost sfințit, separat de oamenii de rând (5:16).

Când Isaia a văzut viziunea lui Cristos în sfințenia Lui bazată pe dreptatea Lui, a fost expus, s-a detestat pe sine însuși, s-a pocăit și a fost curățat de Dumnezeu. Ca urmare a acestei viziuni, el a fost terminat, sfârșit; și-a dat seama că era un om cu buze necurate, locuind în mijlocul unui popor cu buze necurate (6:5). O, Doamne!

De fapt, înainte să-L vadă pe Cristos, temeliile pragului s-au cutremurat la glasul Celui care vorbea și casa s-a umplut de fum. Cutremurul semnifică solemnitate, iar fumul semnifică gloria care arde de venerație.

Când ne întoarcem către duhul nostru pentru a-L atinge pe Domnul, când Domnul ne dă o viziune a lui Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, suntem uimiți. Vom răspunde așa cum a făcut Isaia: Vai de mine, căci sunt terminat. Ca urmare a vederii viziunii lui Cristos în sfințenia Sa, suntem terminați, sfârșiți.

Ne dăm seama că, chiar dacă Îl iubim pe Domnul și Îl căutăm, suntem oameni cu buze necurate. Vorbirea noastră este expusă. Ne dăm seama că vorbim prea mult în fiecare zi și un mare procent din cuvintele noastre sunt rele.

Poate că nu vorbim lucruri rele precum oamenii din lume, dar ne putem plânge mult, îi putem critica pe alții și putem cârti și mormăi. O, Doamne!

Buzele noastre sunt necurate; vorbim ceva despre Domnul, rostim unele laude și rugăciuni și rostim unele cuvinte de apreciere față de alții, dar atât de mult din vorbirea noastră este necurată! O, Doamne! Dacă am elimina cârtirea, raționamentul, bârfa și critica din vorbirea noastră, am putea realiza că avem foarte puțin despre care să vorbim.

Asemenea lui Isaia, când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, suntem expuși, ne pocăim și ne detestăm pe noi înșine. Ne dăm seama că buzele noastre sunt necurate. Ne dăm seama că trăim printre oameni cu buze necurate. O, când Îl vedem pe Cristos, suntem terminați, sfârșiți, căci vedem cine suntem!

Și Petru a avut aceeași realizare când L-a întâlnit pe Domnul în Luca 5; pur și simplu și-a dat seama cât de păcătos este și a spus: „Depărtează-te de la mine, Doamne, căci sunt un om păcătos” (v. 8). Desigur, Domnul nu S-a îndepărtat de el; mai degrabă, după ce Petru s-a pocăit, văzând cine este el și cine este Domnul, Domnul l-a chemat pe Petru să-L urmeze.

Când vedem cine suntem în lumina Domnului, ne detestăm pe noi înșine. Atunci Domnul poate veni să ne curețe. Când Isaia și-a dat seama că era necurat, a fost curățat de unul dintre serafimi, semnificând sfințenia lui Dumnezeu (Isaia 6:6-7); a fost curățat cu un cărbune aprins de pe altar.

Acest cărbune aprins, în experiența noastră spirituală, semnifică eficacitatea răscumpărării lui Cristos realizată pe cruce. Când vedem o viziune a lui Cristos în sfințenia Sa, ne dăm seama și cine suntem noi, iar Domnul ne curăță prin eficacitatea răscumpărării Sale realizate pe cruce.

Suntem cu adevărat necurați. Suntem chiar o totalitate a necurăției. Putem încerca să ne spălăm și să ne îmbunătățim comportamentul și putem încerca să fim oameni mai buni, dar totuși suntem necurați.

Cu cât venim mai mult la Domnul ca să-L vedem și să Îl savurăm, cu atât ne dăm seama cât de necurați suntem. Conștiința noastră este atinsă.

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa, sentimentul din conștiința noastră este că suntem păcătoși și necurați. Cu cât Îl vedem mai mult pe Domnul, cu atât suntem mai expuși; apoi, mărturisim, iar conștiința noastră este curățită și lipsită de ofensă.

Slavă Domnului, ne putem mărturisi păcatele, impuritățile, necurăția și greșelile, iar El ne iartă, ne spală, ne curăță și ne purifică (1 Ioan 1:7-9). Aceasta este o curățare instantanee și are loc în domeniul spiritual.

Conform faptelor din vechea creație, nu suntem curați, căci atâta timp cât rămânem în vechea creație, nu putem fi niciodată complet curați. Vechea noastră creație este necurată; până când nu avem răscumpărarea trupului nostru decăzut, vom fi necurați și trebuie să venim la Domnul pentru a fi curățiți și purificați de El.

Însă cât de mult putem fi curățiți depinde de cât de mult Îl vedem pe Domnul. Cu cât Îl vedem mai mult pe Domnul și cu cât suntem mai expuși, cu atât suntem mai curățiți și putem vedea pe Dumnezeu și fi infuzați cu Dumnezeu. Fie ca noi să venim la Domnul din nou și din nou pentru a-L vedea pe Cristos în sfințenia Sa și a ne împărtăși din ceea ce este El!

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție! Dă-ne să vedem o viziune a lui Cristos în sfințenia Sa, bazată pe dreptatea Sa. Amin, Doamne, vrem să Te vedem! Vrem să Te atingem. Strălucește asupra noastră. Expune-ne. Luminează-ne să vedem cine ești Tu, ca să putem vedea cine suntem noi. Strălucește asupra necurăției noastre. Expune păcatele, fărădelegile, greșelile și murdăria noastră. O, Doamne, ne pocăim. Ne detestăm pe noi înșine. Ne renegăm pe noi înșine. Curăță-ne și spală-ne. Ne pocăim pentru cuvintele noastre. Ne pocăim de buzele noastre necurate! O, vai de mine, căci sunt terminat! Suntem oameni cu buze necurate și locuim în mijlocul unui popor cu buze necurate! O, Doamne, curăță-ne prin eficacitatea răscumpărării Tale! Spală-ne și curăță-ne cu sângele Tău prețios! O, fie ca sângele Tău să ne curețe, să ne spele și să îndepărteze orice impuritate și necurăție din noi! Amin, Doamne, venim la Tine așa cum suntem. Vrem să Te atingem într-un mod proaspăt! Fie ca să-L vedem pe Cristos în sfințenia Sa, bazată pe dreptatea Sa, și fie ca să ne renegăm pe noi înșine, să fim curățiți și să fim infuzați cu Dumnezeu!

Când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu, fiind infuzați cu Dumnezeu: ne renegăm pe noi înșine, ne pocăim și câștigăm mai mult din Dumnezeu!

Mulți creștini știu că Dumnezeu este sfânt, dar au o frică nefirească de Dumnezeu, crezând că nu-L pot atinge pe Dumnezeu, căci El este atât de sfânt, glorios și drept.

Este adevărat că Dumnezeu este sfânt, drept și glorios, dar El a trecut printr-un proces și a fost finalizat pentru a fi atins de om, primit de om și savurat și experimentat de om.

Astăzi îl putem vedea pe Dumnezeu; Dumnezeul pe care îl vedem astăzi este Isus Cristos, căci El este întruparea lui Dumnezeu. Îl vedem pe Dumnezeu în Cristos exersându-ne duhul pentru a-L atinge ca Duh. Când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu (Matei 5:8).

A-L vedea pe Dumnezeu este egal cu a-L câștiga. Pe partea negativă, când Îl vedem pe Dumnezeu, vedem cine suntem, ne detestăm pe noi înșine, ne renegăm pe noi înșine și ne pocăim și mărturisim.

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, vedem mai întâi cine suntem; suntem necurați, păcătoși și plini de ofense și fapte nelegiuite. Așa că ne pocăim. Mărturisim sub lumina Domnului ceea ce El expune în noi. Aceasta este partea negativă.

Pe partea pozitivă, câștigăm ceea ce este Dumnezeu. A-L vedea pe Dumnezeu ne face să vedem cine suntem și, de asemenea, ne infuzează cu ceea ce este Dumnezeu.

Dumnezeu nu ne șterge și apoi ne înlocuiește; El expune ceea ce suntem prin natura și prin comportamentul nostru, iar noi mărturisim sub strălucirea Lui, iar rezultatul este că El are o cale de a infuza mai mult din ceea ce El este în noi.

A-L vedea pe Dumnezeu ne transformă, deoarece cauzează un proces metabolic în noi. Pe partea negativă, ceea ce este vechi, negativ și natural este îndepărtat și eliminat, căci lumina Domnului îl expune, iar sfințenia Lui îl purifică.

Pe partea pozitivă, noul element al lui Dumnezeu, elementul divin, ne este adăugat și suntem constituiți cu El. În acest fel, suntem reconstituiți pentru a fi la fel ca El; Îl privim pe Dumnezeu și Îl reflectăm (2 Corinteni 3:18).

A-L vedea pe Dumnezeu înseamnă a-L câștiga pe Dumnezeu. A-L vedea pe Dumnezeu ne transformă, pentru că, văzându-L pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu și primim elementul Său în noi, iar elementul nostru vechi este eliminat; acest proces metabolic este transformarea (2 Corinteni 3:16—4:1; Romani 12:2; Filipeni 3:8).

Am putea crede că, dacă Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, vom fi eradicați; de fapt, ceea ce se întâmplă este că Îl vedem, Îl câștigăm și suntem transformați după chipul Său.

Există un proces metabolic interior, care are loc atunci când Îl vedem pe Dumnezeu. Cu cât Îl vedem mai mult pe Dumnezeu, Îl cunoaștem pe Dumnezeu și Îl iubim, cu atât ne detestăm mai mult pe noi înșine și cu atât ne renegăm mai mult pe noi înșine (Iov 42:5-6; Matei 16:24; Luca 9:23; 14:26).

Putem auzi de Dumnezeu prin auzul urechii noastre, așa cum a făcut Iov, dar când Îl vedem pe Dumnezeu, când ne dăm seama cine este El și cine suntem noi, ne vom pocăi în țărână și cenușă.

Ne deschidem către El, căci nu suntem nimic fără El. Când Îl vedem pe Dumnezeu, primim elementul Său în noi, iar elementul nostru vechi este eliminat. El Se adaugă nouă pentru a ne reconstitui cu Sine Însuși, iar elementul nostru natural este eliminat și îndepărtat. Puțin câte puțin, zi de zi, suntem transformați după chipul Său.

Acesta este un proces de-o viață care se finalizează prin faptul că toți oamenii răscumpărați, regenerați, sfințiți, transformați, conformați și glorificați ai lui Dumnezeu văd fața lui Dumnezeu veșnic și continuu (Apocalipsa 22:4).

Astăzi vrem să-I vedem fața. Vrem să-L privim. Vrem să-L câștigăm. Îl iubim. Nu vrem să facem nimic fără El.

A-L vedea pe Dumnezeu înseamnă a fi curățat și purificat de Dumnezeu. A fi curățat de Dumnezeu înseamnă a fi trimis de Dumnezeu pentru a-L aduce pe poporul Său ales într-o stare de trăire a lui Cristos, astfel încât să-L poată exprima în gloria Sa, să fie saturați de sfințenia Sa și să trăiască în dreptatea Sa (Isaia 6:6-8; 1 Ioan 1:7-9; Fapte 13:47; Filipeni 1:21).

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa, suntem infuzați cu El, elementul nostru vechi este eliminat și suntem trimiși de El la alții pentru a-i aduce în savurarea lui Dumnezeu, să-L trăiască pe Cristos și să-L exprime! Amin!

Doamne Isuse, vrem să Te vedem față în față. Ne deschidem Ție. Ne întoarcem inima către Tine. Curăță-ne și spală-ne. Îndepărtează orice impuritate și necurăție din noi. Fie ca să-L vedem pe Dumnezeu și fie ca să-L câștigăm! Amin, fie ca elementul vechi și natural să fie eliminat și fie ca elementul lui Dumnezeu să ni se adauge! Aleluia, când Îl vedem pe Dumnezeu, câștigăm mai mult din El! Slavă Domnului, când Îl vedem pe Dumnezeu, ne detestăm pe noi înșine, ne pocăim și suntem infuzați cu ceea ce este Dumnezeu! Amin, Doamne, vrem să Te primim în elementul, viața și natura Ta! Fie ca să Te privim și să Te reflectăm, fiind transformați în același chip ca Cristos, din glorie în glorie! Slavă Domnului, faptul de a-L vedea pe Dumnezeu rezultă în purificare și curățire! Amin, Doamne, curăță-ne, pentru ca să putem fi trimiși de Dumnezeu să-L aducem pe poporul Tău ales într-o trăire a lui Cristos! O, Doamne, fie ca să Te exprimăm în gloria Ta, să fim saturați de sfințenia Ta și să trăim în dreptatea Ta! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, When we See Christ in His Holiness, we Repent, we Deny Ourselves, and we Gain Christ, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 33 cu tema: Viziunea, experimentarea, savurarea și expresia prețiozității supreme a lui Cristos pentru viața de biserică autentică (ziua 5), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Când ne pocăim de faptul că suntem șerpești, suntem calificați să-L savurăm pe Cristos ca viață eternă

28/02/2020 by Credincios in Cristos 3 Comments

Domnul Isus, ca Fiul Omului, a fost ridicat în forma unui șarpe pe cruce pentru a purta judecata pentru toți oamenii otrăviți de șarpe; dacă ne pocăim de faptul că suntem șerpești și credem în El, El devine Substitutul nostru și savurăm viața eternă. Aleluia!

Istorisirea din Num. 21:4-9 este destul de semnificativă și aplicabilă la viața noastră creștină, căci nu doar copiii lui Israel au fost mușcați de șerpi înfocați, ci și noi, întreaga omenire, am fost mușcați de șarpele cel vechi, Satan.

Când Eva s-a angajat într-o conversație cu șarpele în grădina Edenului, ea a ieșit de sub conducerea bărbatului și a vorbit cu șarpele, iar rezultatul a fost nu doar faptul că ea a luat parte din pomul interzis, ci și că otrava lui Satan a fost primită în om.

Satan și-a injectat elementul otrăvitor în noi și toți oamenii se nasc în păcat. Deci, acum toate ființele umane sunt șerpești – indiferent dacă sunt drăguți și blânzi, cultivați și rafinați și amabili și moi, toți oamenii sunt mușcați de șarpe și au otrava păcatului în ființa lor.

Chiar și după ce am crezut în Domnul, avem încă natura otrăvitoare a lui Satan în noi, în carnea noastră; păcatul locuiește în carnea noastră și Domnul locuiește în duhul nostru.

Care este soluția la o asemenea situație?

Domnul Isus a venit ca realitatea șarpelui de bronz; El a devenit un om, în asemănarea cărnii păcatului, fără ca să aibă păcatul cărnii și a mers la cruce.

El a adus pe cruce natura șerpească a omului și a judecat-o; acolo El a judecat pe Satan, păcatul și tot ceea ce are legătură cu cel rău și El l-a distrus pe diavol în carne. Aleluia!

Așa cum Moise a ridicat șarpele în pustie, pentru ca toți cei mușcați de șerpi să se uite la el și să trăiască, tot așa Cristos ca Fiul Omului a fost ridicat pe cruce, pentru ca toți cei care se pocăiesc și cred în El să primească viață veșnică și trăiască.

Satan, ca păcat personificat, locuiește în carnea noastră, înșelându-ne, lucrând în noi și determinându-ne să facem lucruri împotriva voinței noastre; de multe ori păcătuim, chiar dacă nu vrem, și comitem păcatul pur și simplu pentru că trăim în trup.

Deci Cristos a devenit carne – El S-a îmbrăcat cu carnea fără păcatul acesteia, iar El a adus această carne pe cruce pentru a o termina și a-l judeca pe Satan; acum în înviere El este un Duh dătător-de-viață care poate fi primit de către toți cei care își dau seama și mărturisesc că sunt șerpești în natură. Slavă Domnului!

Cristos a fost ridicat pe cruce pentru a purta judecata pentru oamenii otrăviți de șarpe

Noi nu vrem să păcătuim și astfel comitem păcatul, ci păcătuim spontan pentru că Satan ca păcat locuiește în noi. În mod similar, copiii lui Israel nu au vrut să păcătuiască, ci șarpele din ei i-a determinat să păcătuiască.

Deci, atunci când Dumnezeu a judecat păcatul, El nu i-a cerut lui Moise să formeze un om (care a păcătuit) din bronz și să-l pună pe un stâlp, ci un șarpe înfocat din bronz și să-l ridice pentru ca toți să-l vadă.

Dumnezeu a judecat șarpele, Satan, adevărata cauză a păcatului; El știe că omul a păcătuit, dar știe, de asemenea, că cauza păcatului nu este omul, ci Satan ca păcat din om.

Deoarece Satan ca păcat a intrat în om, acum omul este păcătos și comite păcate; omul a fost mușcat de șarpe, omul are natura otrăvitoare a celui rău în el, iar omul păcătuiește din cauza păcatului care locuiește în el.

Deci Domnul Isus, ca Fiul Omului, a fost ridicat în forma șarpelui de pe cruce pentru a purta judecata pentru oamenii otrăviți de către șarpe; El a fost ridicat pe cruce pentru alungarea șarpelui vechi, Satan, conducătorul lumii.

În Ioan 12:31-34 El a spus că acum este judecata acestei lumi și acum a fost izgonit conducătorul acestei lumi; și când El va fi ridicat de pe pământ (pe cruce), El îi va atrage pe toți oamenii spre Sine.

Aleluia, toți credincioșii în Cristos au fost atrași de El ca șarpele de bronz: noi ne-am dat seama că suntem șarpe în natura noastră, ne-am ridicat ochii și L-am văzut pe Domnul pe cruce și am mărturisit, ne-am pocăit și am crezut în El.

Domnul Isus ca Fiul Omului a fost ridicat, iar acum El ne poate izbăvi pe noi, oamenii otrăviți de șarpe – El ne eliberează de păcat, de otrava șarpelui (Evrei 2:14; Ioan 12:32-33). Fiind ridicat pe cruce, Cristos ca împlinire a tipului reprezentativ al șarpelui de bronz l-a distrus pe Satan și i-a atras pe toți oamenii spre Sine. Aleluia!

Noi suntem cei care au păcătuit și care suntem păcătoși, dar Cristos a venit să judece păcatul în carne; El a venit să distrugă cauza reală a păcatului, și anume pe Satan.

Cristos a venit să fie Substitutul nostru de pe cruce; noi ar fi trebuit să fim cei care sunt judecați de Dumnezeu, dar El ne-a purtat păcatele pe cruce și a fost judecat de Dumnezeu în locul nostru. Acest înlocuitor, Cristos, a fost judecat prin faptul că a fost identificat cu noi, oamenii pe care El i-a înlocuit.

Crucea lui Cristos indică faptul că au fost două identificări – noi am fost identificați cu Satan și Cristos S-a identificat pe Sine cu noi, pentru ca El să ne răscumpere și chiar să ne împartă viața Sa în noi.

Acum, oricine crede în Cristos ca fiind Cel care a fost ridicat pentru a fi condamnat în locul nostru, are viața veșnică (Ioan 3:14-16).

Avem nevoie de un „șarpe de bronz” ca Substitut al nostru pentru a purta judecata lui Dumnezeu pentru noi, pentru a ne răscumpăra și pentru a elibera viața Sa divină mântuitoare în ființa noastră. Dacă vedem acest lucru, Îi vom mulțumi Domnului și Îl vom lăuda și Îi vom spune:

Îți mulțumim Doamne Isuse că ai fost ridicat pe cruce pentru a purta judecata în numele nostru. Noi suntem oamenii otrăviți de șarpe, care se nasc în păcat și păcătuiesc în mod spontan, dar Tu ai venit în asemănarea cărnii păcatului și cu privire la păcat și ai fost răstignit ca substitut al nostru pe cruce. Mulțumim Doamne că ai murit pentru noi. Îți mulțumim că ai purtat judecata lui Dumnezeu în locul nostru. Îți mulțumim că l-ai judecat pe Satan pe cruce; Tu L-ai judecat și l-ai distrus prin moartea Ta! Aleluia pentru Cristos ca Fiul Omului care a murit ca înlocuitor al nostru pe cruce!

Când ne pocăim și admitem că suntem șerpești, suntem calificați să-L experimentăm pe Cristos ca viața eternă și să-L savurăm

Cristos ca Fiul Omului a fost ridicat pe cruce; El ne-a purtat păcatele pe lemn, El a fost judecat de Dumnezeu în locul nostru și acum cine crede în El poate avea viață veșnică.

Motivul pentru care Cristos a fost ridicat pe cruce ca șarpele de bronz este că Dumnezeu a iubit lumea atât de mult, încât a trimis singurul Său Fiu Născut, încât toți cei care cred în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.

Când ne pocăim și recunoaștem că suntem șerpești, suntem calificați să-L experimentăm pe Cristos ca viața eternă și să-L savurăm.

Trebuie să ne dăm seama că Cristos a făcut păcat pentru noi și a murit pe cruce ca realitatea șarpelui de bronz, pentru ca natura șerpească din noi să fie judecată.

Dacă ne dăm seama că suntem oameni păcătoși, ființe șerpești, fabrici producătoare de păcat și mărturisim acest lucru, acest Cristos drag, Dumnezeul întrupat, va deveni imediat jertfa noastră de păcat și va intra în noi pentru a ne da viața veșnică.

Acesta este modul în care ne putem împărtăși din Dumnezeul întrupat pentru savurarea noastră.

A ne pocăi nu înseamnă să ne îmbunătățim, să ne promitem să facem mai bine, sau să părăsim răul și să ne îndreptăm spre bine; a se pocăi înseamnă a avea o schimbare a minții ce rezultă în regret și a avea o întoarcere în scop, întorcându-ne către Dumnezeu.

Trebuie să ne pocăim nu doar în mod inițial atunci când suntem mântuiți, ci pe tot parcursul vieții noastre creștine. Zilnic trebuie să-I spunem Domnului,

Doamne Isuse, sunt șerpesc. Mulțumesc că ai fost șarpele de bronz ridicat pe cruce pentru a fi judecat în locul meu. O, Doamne, mărturisesc că sunt păcătos; îmi dau seama că am firea șerpească în carnea mea și păcătuiesc în mod spontan. Îți mulțumesc că ai venit ca fiind Cel care nu a cunoscut păcatul dar care a făcut păcat pentru mine. Mulțumesc că ai murit pe cruce pentru a condamna păcatul. Te iau ca ofrandă pentru păcat. Cred în Tine!

A ne pocăi înseamnă să avem o schimbare a minții ce rezultă în regret și să ne întoarcem de la toate lucrurile către Dumnezeu Însuși (Fapte 26:20; 14:15; 1 Tes. 1:9).

În experiența noastră, pocăința nu este o singură dată, ci e o experiență zilnică; Ioan Botezătorul a predicat pocăința (Mat. 3:2; Marcu 1:4), iar în cele șapte epistole către cele șapte biserici din Apocalipsa 2 și 3, Domnul Isus ne spune din nou să ne pocăim (2:5, 16, 21-22; 3:3, 19).

Când Domnul Isus a ieșit să slujească, El a spus: Timpul s-a împlinit și împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat; pocăiți-vă și credeți în Evanghelie (Marcu 1:15).

Din nou și din nou în cartea Faptelor, ucenicii au predicat Evanghelia și le-au spus oamenilor să se pocăiască. Trebuie să ne pocăim și să avem o schimbare a minții, întorcându-ne de la orice altceva în afara Dumnezeu către Dumnezeu Însuși și vom avea anotimpuri de înviorare din prezența Domnului (Fapte 3:19-20).

Dumnezeu L-a pus pe Cristos ca Conducător și Mântuitor să ne dea pocăință; pocăința este un dar al lui Dumnezeu, și Domnul stăpânește lumea întreagă cu mediul ei pentru a-l face potrivit ca noi să-L primim ca mântuire și ca Mântuitor al nostru.

După ce a trecut cu vederea timpul în care am fost în necunoștință, Dumnezeu le poruncește la toți oamenii de pretutindeni să se pocăiască (Fapte 17:30).

Trebuie să ne pocăim și să facem primele fapte, fără a-L părăsi pe Domnul ca prima noastră dragoste, ci să-I dăm întotdeauna primul loc în ființa noastră (Apocalipsa 2:5).

Trebuie să ne pocăim că avem idoli în inima noastră; trebuie să ne pocăim că le permitem altor oameni și lucruri să-L înlocuiască pe Cristos ca fiind primul în noi (Apocalipsa 2:21-22; Ezechiel 44:3).

Trebuie să ne pocăim pentru că suntem căldicei și mândri de ceea ce știm și avem; trebuie să fim în clocot pentru Domnul și să venim la El într-un mod proaspăt pentru a-L câștiga pe Dumnezeul Triunic.

Ce binecuvântare este să știm că, în calitate de împlinire a tipului reprezentativ al șarpelui de bronz, Cristos a venit în asemănarea carnii păcatului pentru a muri pe cruce ca înlocuitor și Substitut al nostru pentru ca noi să putem fi regenerați și avem viață veșnică!

Fie ca zilnic să ne dăm seama că suntem șerpești în natură, să recunoaștem acest lucru în fața Domnului, să ne pocăim și să-I spunem,

Doamne Isuse, recunoaștem că suntem șerpești în natura noastră, căci otrava păcatului și natura rea a lui Satan este în carnea noastră. Ne întoarcem către Tine, Doamne, și credem în Tine, căci Tu ești Cel care a venit ca șarpele de bronz și a murit ca înlocuitor și Substitut al nostru pe cruce. O, ce binecuvântare este să știm că Cristos a venit în asemănarea cărnii păcatului pentru a muri pe cruce ca înlocuitor și Substitut al nostru pentru ca noi să putem fi regenerați și să avem viață veșnică! Amin, Doamne, ne mărturisim păcatul, ne pocăim și credem în Tine pentru a primi și a savura viața eternă!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, When we Repent for being Serpentine we are Qualified to Enjoy Christ as Eternal Life (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 6 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Șarpele și mireasa: să vedem cum noi, ca și creștere a Satan, devenim creșterea lui Cristos

26/02/2020 by Credincios in Cristos 6 Comments

În Ioan 3 vedem șarpele și mireasa; deși am fost mușcați de șarpe și suntem șerpi în natură, Cristos a venit și a fost ridicat ca Substitut al nostru, a purtat judecata lui Dumnezeu pentru noi și acum noi putem crede în El pentru a deveni parte a creșterii Sale, mireasa Sa.

Ce plan extraordinar și ce destin minunat avem! Și totul depinde de realizarea noastră și de a vedea că suntem păcătoși, șerpi în natură și ne pocăim pentru a primi viața divină.

Copiii lui Israel au fost mușcați de șerpi înfocați în Num. 21 și au trebuit să privească la șarpele de bronz ridicat pe stâlp pentru a trăi; noi am fost mușcați de Satan și avem natura sa păcătoasă în noi și trebuie să privim (să credem în) la Isus și să trăim.

Dumnezeu ne-a creat după chipul Său și după asemănarea Lui, pentru ca noi să primim viața Lui și să devenim una cu El, chiar pentru a fi mireasa Sa, soția Sa.

Cu toate acestea, înainte ca viața lui Dumnezeu să poată intra în noi, Satan a intervenit și ne-a înșelat, injectându-și natura lui rea și otrăvitoare. Acum toți oamenii se nasc în păcat – toți oamenii se nasc „șerpești” în natură și nu este nevoie ca părinții să-i învețe pe copii cum să păcătuiască, căci aceștia o fac spontan și automat.

Când lumina Domnului strălucește asupra noastră și ne dăm seama că suntem păcătoși, ne pocăim întorcându-ne de la orice din trecut la El și avem o schimbare de gândire și de scop.

A ne pocăi înseamnă a avea o schimbare a minții rezultând în regret și a avea o schimbare a scopului, întorcându-te de la toate celelalte lucruri către Dumnezeu Însuși.

Ne pocăim nu doar inițial când am crezut în Domnul, ci în fiecare zi trebuie să ne pocăim.

Există atât de multe lucruri care ne distrag de la savurarea și experimentarea lui Cristos, și zi de zi trebuie să ne pocăim și să ne întoarcem către Domnul, pentru a putea primi și savura viața divină și eternă a lui Dumnezeu.

Domnul ne aranjează mediul și circumstanțele pentru ca noi să primim mântuirea Sa și să-L savurăm ca viață, iar din partea noastră trebuie să cooperăm cu El, permițându-I să strălucească asupra noastră și pocăindu-ne atunci când El expune anumite lucruri în noi.

Este o mare binecuvântare ca să știm că Cristos a venit în asemănarea cărnii păcatului, pentru ca El să moară pe cruce ca Substitut al nostru, Substitutul nostru, pentru ca noi să privim la El, crezând în El pentru a primi viața veșnică.

Iar această primire nu este o dată pentru totdeauna – noi primim și savurăm în mod constant viața veșnică, întrucât ne pocăim sub strălucirea Domnului și Îl luăm pe Cristos ca realitatea ofrandei pentru păcat, realitatea șarpelui de bronz. Aceasta ne va constitui ca să fim mireasa lui Cristos.

Cristos ca adevărata ofrandă pentru păcat a purtat pentru noi judecata lui Dumnezeu, pentru ca noi să credem și să avem viața veșnică

Majoritatea credincioșilor cunosc Ioan 3:16 și iubesc foarte mult acest verset, deoarece transmite dragostea lui Dumnezeu față de noi; dar Ioan 3:16 este rezultatul versetelor 14-15, care vorbesc despre faptul că Moise a ridicat șarpele în pustie.

Ioan 3:16 este rezultatul versetelor 14 și 15; primirea vieții divine și veșnice este rezultatul înălțării lui Cristos pe cruce ca șarpele de bronz, adevărata ofrandă pentru păcat.

Așa cum Moise a ridicat șarpele în pustie, pentru ca toți cei mușcați de șerpii înfocați să privească la el și să trăiască, tot astfel, Domnul Isus a fost ridicat ca Substitut al nostru pentru a purta judecata lui Dumnezeu pentru noi, pentru ca noi să privim la El (adică să credem în El) și să avem viață veșnică.

Chiar și un astfel de gentilom ca Nicodim, un învățător al legii cu un înalt standard de moralitate, care a căutat învățături să se perfecționeze în fața lui Dumnezeu, chiar și un astfel de om a trebuit să-și dea seama că el era șerpesc în natură și că trebuia să creadă în Isus ca realitatea șarpelui de bronz.

Când ne dăm seama că suntem șerpești în natură și credem în Domnul Isus ca șarpele de bronz ridicat ca Substitut al nostru, avem viață veșnică; aceasta înseamnă să fim regenerați, și anume a primi viața divină a lui Dumnezeu.

În ochii lui Dumnezeu, Domnul Isus a fost ridicat ca Substitut al nostru pentru a purta judecata lui Dumnezeu pentru noi, astfel încât să putem privi la El și să primim și să savurăm viața veșnică; aceasta este manifestarea reală a iubirii lui Dumnezeu față de lume.

Faptul că Cristos a murit pe cruce ca șarpele de bronz înseamnă că El a murit ca adevărata ofrandă pentru păcat.

În Lev. 10:17 vedem ofranda pentru păcat; preotul s-a împărtășit de ofranda pentru păcat pentru a purta nelegiuirea poporului. Aceasta înseamnă că noi ne împărtășim din Cristos ca ofranda pentru păcat în sensul de a participa în viața lui Cristos, viața care poartă păcatele altora, ca viață a noastră, pentru ca noi să putem purta problemele poporului lui Dumnezeu.

Savurarea bogată din Cristos ca ofranda noastră pentru păcat în viața de biserică ne permite să-L administrăm pe Cristos credincioșilor ca viață care tratează păcatul pentru ca aceștia să trateze păcatele lor și, astfel, să restabilească părtășia cu Dumnezeu.

Când credem întru Cristos noi primim viața Lui, iar această viață este o viață care tratează păcatul; viața care a fost eliberată de Cristos după ce a fost ridicat este o viață care tratează păcatul.

Această viață tratează păcatul dinn ființa noastră, iar când distribuim viață altora, această viață este o viață care tratează păcatul în ei pentru ca ei să-și trateze păcatul.

Trebuie să-L savurăm mai mult pe Domnul ca viață, iar atunci când îi întâlnim pe ceilalți, îi vizităm pe cei noi din biserică, trebuie ca pur și simplu să le administrăm pe Cristos, pentru că acest Cristos ca viață va trata păcatul din ei. El este adevărata ofrandă pentru păcat și viața Sa este o viață care tratează păcatul.

Mulțumim Doamne că ai iubit lumea atât de mult încât ai dat pe singurul Tău Fiu născut, astfel încât oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Ne-am născut în Adam, șerpești în natură, dar Îl putem privi pe Isus crezând în El ca realitatea șarpelui de bronz și putem primi viața veșnică, viața lui Dumnezeu! O, ce fel de iubire este asta! Îți mulțumim Doamne că Tu ești ofranda pentru păcat și Tu ne-ai dat viața Ta care tratează păcatul. Vrem să să venim la Tine în mod continuu ca să Te savurăm, să Te experimentăm și chiar să Te administrăm altora ca viață care tratează păcatul.

Șarpele și mireasa: să vedem cum noi, ca și creștere a Satan, devenim creșterea lui Cristos

Când Satan șarpele ne-a mușcat, el a injectat otrava naturii sale în noi pentru a ne face creșterea lui; prin căderea în păcat, întreaga rasă umană a devenit creșterea lui Satan.

Cu toate acestea, Ioan 3 dezvăluie că, chiar dacă suntem șepri în natură și trebuie să credem în Domnul Isus ca realitate a șarpelui de bronz, prin regenerare noi devenim creșterea lui Cristos, mireasa Lui.

Ioan 3 dezvăluie că regenerarea nu înseamnă doar că viața divină e adusă în noi, credincioșii în Cristos; regenerarea este pentru a ne face mireasa corporativă pentru creșterea lui Cristos (Ioan 3:29-30).

Așa cum Adam a fost crescut / sporit în Eva, mireasa și soția sa, tot așa Cristos este crescut / sporit în biserică, mireasa și soția Sa (Gen. 2:21-22).

Prin faptul că Cristos a fost ridicat pe cruce ca șarpele de bronz, creșterea lui Satan a devenit creșterea lui Cristos, mireasa Sa; noi, care am fost cândva creșterea lui Satan, am devenit creșterea lui Cristos.

Deci Biblia vorbește nu doar despre o minunată poveste de dragoste divină între Dumnezeu și om, ci și despre șarpe și mireasă; Biblia ne arată cum noi, ca și creștere a Satan, devenim creșterea lui Cristos pentru a fi mireasa Lui.

Cristosul nelimitat trebuie să aibă o creștere universală, iar El este în proces de a obține această creștere astăzi.

El dă Duhul fără măsură (Ioan 3:34) pentru a produce și a zidi biserica ca creștere a lui Cristos.

Fiecare dintre milioanele de oameni care cred în Domnul Isus a primit Duhul incomensurabil pentru a face parte din creșterea universală a Cristosului nelimitat. Aleluia!

Chiar dacă Satan și-a injectat natura păcătoasă în noi, crezând în Cristos suntem regenerați și devenim creșterea lui Cristos!

Cristosul nelimitat dă Duhul incomensurabil pentru a produce o creștere universală a Sa, care este biserica în calitate de Trup al lui Cristos finalizat în Noul Ierusalim. Toate persoanele regenerate sunt componentele miresei, care se vor căsători cu Domnul Isus în calitate de Mire.

Regenerarea înseamnă nu numai că primim viața divină în duhul nostru, ci și că ființa noastră șerpescă este anulată și că primim viața divină pentru a deveni o ființă nouă care face parte din mireasa lui Cristos! Aleluia!

Aici vedem șarpele și mireasa – prin regenerare, noi cei care au fost șerpi în natură devenim mireasa lui Cristos pentru a fi creșterea Lui! Amin!

Regenerarea este pentru producerea miresei lui Cristos, căci prin regenerare, ființele șerpești devin fii ai lui Dumnezeu pentru a face parte din creșterea, sporirea lui Cristos în umanitate.

Intenția lui Ioan 3 este de a ne arăta că Cristosul nelimitat trebuie să aibă o creștere universală și că El este în proces de a obține această creștere astăzi; Duhul incomensurabil produce o creștere universală a Cristosului nelimitat (Ioan 3:29-36). Amin!

Putem spune chiar că, considerată ca un întreg, Biblia dezvăluie șarpele și miresa. Ce minunat!

În Biblie vedem povestea de dragoste divină, dar vedem și șarpele și mireasa – șarpele vrea să ne frustreze povestea de dragoste cu Domnul și să ne oprească din a-I spune cât de mult Îl iubim, dar prin regenerare devenim parte a miresei a lui Cristos, iar acum devenim în realitate mireasa lui Cristos! Aleluia!

Mulțumim Doamne Isuse că ai murit pentru a ne regenera cu viața Ta divină și pentru a ne face parte din mireasa lui Cristos! Aleluia, noi, care suntem șerpești în natură, putem fi regenerați și putem anula natura noastră șerpească, pentru a putea deveni parte a creșterii lui Cristos, a bisericii! Amin, Doamne, fie ca Tu să crești și iar noi să scădem; crești în noi pentru mireasa lui Cristos și fă-ne parte din creșterea Ta pe pământ. Vrem să primim și să savurăm Duhul incomensurabil, astfel încât Cristosul nelimitat să obțină o creștere universală pentru Sine!