Să-L cunoaștem pe Dumnezeu

Credincioșii biruitori vor domni cu Cristos și vor intra în bucuria Domnului în împărăție

25/10/2024 by Credincios in Cristos 2 Comments

Credincioșii biruitori vor fi răsplătiți în împărăția care vine cu ospătarea împreună cu credincioșii vechitestamentari, moștenind viața eternă pentru a avea o savurare mai deplină a vieții divine, intrând în bucuria Domnului și mântuind sufletul lor, și vor domni împreună cu Cristos și vor stăpâni peste națiuni.

Fie ca noi să aspirăm să fim credincioșii biruitori ai Domnului astăzi, cei care vor fi răsplătiți la venirea Lui cu împărăția cu binecuvântările și bucuriile ei! Dacă vrem să Îl savurăm pe Cristos ca răsplată a împărăției și coroana dreptății, un lucru stă între noi și acesta: ce iubim cel mai mult astăzi, ce iubim și ce căutăm mai întâi. Suntem noi iubitori de bani, iubitori de plăceri, iubitori de sine sau suntem iubitori de Dumnezeu? Fie ca noi să fim cei care nu sunt ocupați cu bani sau plăceri, ci cei care sunt plini de Dumnezeu și ocupați de El.

Fie ca noi să fim cei care trăim în duhul contopit în fiecare zi, cei care biruim pe vrăjmaș prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei noastre și prin faptul că nu ne iubim viața-suflet până la moarte (Apoc. 12:11). Fie ca aceasta să fie mărturia noastră, că astăzi nu ne iubim viața-suflet, ci, mai degrabă, Îl iubim pe Domnul, ne pierdem viața-suflet de dragul Lui și Îi dăm primul loc în toate lucrurile în viața noastră de zi cu zi.

Când venim la Domnul pentru a-L savura, Cristos va deveni dreptatea noastră în mod obiectiv înaintea lui Dumnezeu și, de asemenea, El va fi trăit din noi în mod subiectiv. Vrem să-L câștigăm pe Cristos ca răsplată, ca Cristos al dreptății noastre. Apostolul Pavel este modelul nostru; a luptat lupta cea bună, a păstrat credința și și-a încheiat alergarea și a iubit apariția Domnului într-o asemenea măsură încât a fost asigurat că coroana dreptății îi aparține atunci când Îl va întâlni pe Domnul. Amin!

Vrem să fim aceia care nu numai că credem în Domnul, ci și mai mult, Îl iubim pe Domnul, alergăm cursa creștină, luptăm lupta cea bună a credinței și păstrăm credința; să fim cei care Îl iubim pe Domnul și iubim apariția Lui astăzi. Când credem în Domnul, suntem mulțumiți și nevoia noastră este satisfăcută; totuși, când Îl iubim pe Domnul și ne dăruim Lui, Domnul este mulțumit. Coroana dreptății este pentru cei care au iubit apariția Domnului. Fie ca noi să fim dispuși să plătim prețul pentru a-L iubi pe Domnul, astfel încât să putem primi răsplata Sa.

Fie ca noi să primim nu numai dreptatea obiectivă care ne acoperă înaintea lui Dumnezeu, ci și mai mult, să-L luăm pe Cristos ca dreptatea noastră subiectivă și să-L trăim pe Cristos zi de zi ca dreptatea noastră subiectivă. Fie ca noi să fim cei care sunt absoluti pentru adevăr și să trăim pe Cristos zi de zi, avându-l pe Cristos trăit în afară dreptăți subiective, astfel încât, atunci când Domnul se va întoarce, El să ne răsplătească ca fiind credincioșii Săi biruitori cu cununa dreptății.

În împărăția Tatălui lor, credincioșii biruitori se vor ospăta împreună cu biruitorii din Vechiul Testament și vor avea o moștenire plină de savurare

Una dintre recompensele credincioșilor biruitori în împărăția viitoare este că se vor ospăta cu biruitorii vechitestamentari. În Mat. 8:11 Domnul Isus a vorbit despre aceasta când a spus că, în ziua aceea, mulți vor veni de la răsărit și de la apus și se vor așeza la masă cu Avraam și Isaac și Iacov în împărăția cerurilor. Dacă noi, credincioșii în Cristos, trăim în realitatea împărăției cerurilor astăzi, vom fi răsplătiți de Domnul la întoarcerea Sa cu manifestarea împărăției cerurilor.

Credincioșii biruitori vor fi răsplătiți de Domnul la întoarcerea Sa cu împărtășirea la manifestarea Împărăției cerurilor. În această manifestare, credincioșii biruitori se vor ospăta în împărăția Tatălui lor împreună cu credincioșii din Vechiul Testament. Va fi o mare sărbătoare de dragoste în împărăția viitoare, iar credincioșii biruitori noutestamentari vor ședea împreună cu Avraam, Isaac, Iacov și ceilalți credincioși din Vechiul Testament pentru a ospăta împreună timp de o mie de ani. Aleluia!

Dorim să fim astăzi credincioșii biruitori ai Domnului, cei care trăiesc în realitatea împărăției cerurilor în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să fim răsplătiți cu manifestarea împărăției cerurilor la întoarcerea Domnului. În manifestarea împărăției, credincioșii biruitori dintre neamuri (și sperăm că facem parte din acest grup) se vor ospăta cu credincioșii vechitestamentari, inclusiv cu David, Isaia, Avraam, Isaac, Iacov, Ieremia și mulți alții. Amin!

Mai mult, împărăția care vine, împărăția cerească, va fi o moștenire pentru credincioșii biruitori (vezi 1 Cor. 6:9-10). Faptul că aceasta va fi moștenirea noastră ca credincioși biruitori implică savurare. Vom savura împărăția cerurilor în manifestarea ei în epoca viitoare, iar aceasta va fi o mare savurare pentru noi! Manifestarea împărăției cerurilor va fi o răsplată pentru sfinții biruitori, ca savurare cu Domnul.

Nu toți credincioșii vor savura moștenirea împărăției; numai cei biruitori vor lua parte la aceasta. Mulți vor zice Domnului în ziua aceea: Doamne, Doamne, n-am scos noi demoni în numele Tău? Nu am făcut noi lucrări de putere în numele Tău? Și Domnul va trebui să îi respingă pe aceștia, pentru că El nu le-a aprobat lucrările (Matei 7:21-23). Am putea face lucrări mari în numele Domnului, dar s-ar putea ca Domnul să nu ne aprobe. Fie ca Domnul să Se îndure de noi astăzi și să cooperăm cu Domnul în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să-L putem trăi pe Cristos ca dreptate a noastră, nu rămânând doar în savurarea dreptății obiective, ci mergând înainte cu Domnul pentru a-L trăi în afară ca dreptățile noastre subiective.

Tatăl nostru ceresc a pregătit o împărăție pentru savurarea noastră, împărăția cerească a lui Dumnezeu; cu toate acestea, numai credincioșii care biruiesc se vor împărtăși din această împărăție și o vor moșteni pentru savurarea lor. Fie ca noi să fim asemenea persoane zi. Fie ca noi să fim credincioșii biruitori pe care Domnul îi va răsplăti cu împărăția cerească la venirea Sa.

Doamne Isuse, vrem să fim astăzi credincioșii Tăi biruitori, ca să ne răpești la întoarcerea Ta! Amin, Doamne, vrem să trăim astăzi în realitatea împărăției cerurilor, trăind sub stăpânirea și autoritatea Ta, pentru ca noi să fim răsplătiți cu împărăția la întoarcerea Ta. Aleluia, credincioșii biruitori se vor ospăta în împărăția Tatălui lor împreună cu biruitorii vechitestamentari! Amin, Doamne, vrem să fim acolo cu Tine și cu sfinții biruitori din Vechiul Testament, sărbătorind cu Tine timp de o mie de ani! Slavă Domnului, împărăția cerească va fi o moștenire plină de savurare pentru biruitori în epoca viitoare. Da, Doamne, fă-ne astăzi biruitorii Tăi. Nu suntem aici pentru noi înșine. Nu suntem aici pentru plăceri, pentru bani sau pentru sine; suntem aici ca să Te iubim și să Te trăim ca dreptatea noastră. Fie ca noi să fim cei care cooperăm cu Tine în această epocă, pentru ca noi să fim credincioșii Tăi biruitori, care vor moșteni împărăția cerească în epoca viitoare!

În împărăția cerească, biruitorii vor intra în bucuria Domnului și își vor câștiga sufletul

Una dintre recompensele pe care credincioșii biruitori le vor primi în împărăția viitoare este intrarea în bucuria Domnului și câștigarea sufletului lor, adică primirea mântuirii sufletului lor. Astăzi, Domnul ne cere să-L urmăm și să ne lepădăm de sine, să pierdem viața-suflet și să ne luăm crucea zilnic (Matei 19:23-24). Dacă facem acest lucru în această epocă, dacă suntem credincioși și sârguincioși să ne pierdem viața-suflet în această epocă de dragul Domnului, vom moșteni viața eternă și vom avea o savurare mai deplină a vieții divine în epoca viitoare (vv. 28-29).

Vom moșteni viața eternă în epoca viitoare (Luca 18:29-30), iar viața eternă va fi savurarea noastră în epoca milenară și savurarea noastră deplină pentru eternitate. Amin! A moșteni viața eternă înseamnă a fi răsplătit în epoca viitoare cu savurarea vieții divine în manifestarea împărăției cerurilor.

Astăzi învățăm să trăim după viața divină, să savurăm bogățiile vieții divine și să exprimăm viața divină. Cu toate acestea, acest lucru este parțial și este destul de misterios. Dar în acea zi, în împărăția cerească, ca răsplată pentru credincioșii biruitori, biruitorii vor moșteni viața eternă și o vor savura într-un mod mai deplin. Amin!

De asemenea, a participa la împărăția care vine înseamnă a ne câștiga viața-suflet. În împărăția cerească, biruitorii vor intra în bucuria Domnului și vor câștiga astfel sufletul lor, își vor mântui sufletul și vor savura mântuirea sufletului lor (Matei 10:39; 16:25-26; 25:21, 23; Luca 9:24; Evr. 10:39). Această epocă nu este epoca în care să avem plăcere în suflet. Lumea pare să ne ofere o mulțime de distracție, plăreci și lucruri vesele la care să ne împărtășim, dar aceste lucruri nu oferă o savurare reală sufletului nostru.

Sufletul nostru este atât de mult atras de lucrurile din această lume, de activitățile care sunt în jurul nostru, de lucrurile pe care le putem face și în care putem fi implicați și de sentimentele și politica din jurul nostru. Există un aspect în lume pentru fiecare dintre noi, iar sufletul nostru iubește un anumit aspect al epocii prezente. Dar dacă învățăm să ne pierdem viața-suflet în această epocă de dragul Domnului, o vom câștiga la venirea Sa.

Dacă astăzi ne pierdem viața-suflet și îi refuzăm sufletului nostru savurarea sa în lume, vom câștiga savurarea reală în suflet atunci când Domnul Se întoarce cu împărăția Sa. Pe măsură ce trăim viața creștină astăzi, vom avea probleme, dureri și suferințe în sufletul nostru și învățăm să ne pierdem viața-suflet de dragul Domnului. Dacă suntem una cu Domnul astăzi pentru a ne pierde viața-suflet în această epocă, dacă îi refuzăm sufletului savurarea în lumea de astăzi de dragul Domnului, vom obține savurarea reală și mai deplină în sufletul nostru în împărăția cerească.

Asta nu înseamnă că trebuie să renegăm orice plăcere în suflet astăzi și să trăim ca niște călugări, undeva în deșert, departe de lume și de ispita ei. Mai degrabă, înseamnă că, pe măsură ce trăim în această lume astăzi, îi refuzăm sufletului să se bucure de lucrurile lumești din jurul nostru, de dragul Domnului. Alegem să petrecem timp cu Domnul în cuvântul Său, în loc să savurăm o porțiune suplimentară de somn și să zăbovim în patul nostru.

Alegem să chemăm numele Domnului atunci când avem ceva timp liber, în loc să ne petrecem timp pe telefon. Știm că ajungem într-o gaură neagră atunci când deschidem anumite aplicații pe telefoanele noastre, așa că Îl contactăm pe Domnul și ne folosim telefonul chemând numele Domnului. Alegem să mergem la adunările bisericii deși ne simțim obosiți și știm că avem atât de multe de făcut acasă.

Deși sufletul nostru dorește să facă cutare sau cutare lucru, bucurându-ne de lucrurile din această lume, ne exersăm duhul și ne pierdem viața-suflet de dragul Domnului în această epocă. De fapt, pe măsură ce ne exersăm duhul și Îl contactăm pe Domnul, obținem o adevărată savurare în duh, iar savurarea noastră în suflet va urma. Cu toții putem mărturisi cât de mult mai dulce este Domnul decât orice altceva are de oferit această lume și cât de mult mai prețios este El când ne pierdem viața-suflet de dragul Lui!

Totuși, dacă astăzi suntem credincioși învinși și permitem sufletului să-și aibă savurarea sufletească în această epocă, vom fi pedepsiți în epoca viitoare a împărăției; nu vom savura răsplata, ci vom fi disciplinați de Domnul. Credincioșii învinși vor pierde sufletul, căci va fi scrâșnirea dinților ca un oftat de suferință în suflet. Fie ca noi să alegem să Îl savurăm pe Domnul astăzi, exersându-ne duhul și pierzându-ne viața-suflet de dragul Domnului, astfel încât, atunci când El se va întoarce, El să ne spună: Bine făcut, sclav bun și credincios; intră în bucuria stăpânului tău.

Fie ca noi să fim cei care astăzi suntem credincioși în puține lucruri, cei care învață să ne pierdem viața-suflet în această epocă pentru Domnul, pentru ca, când Domnul Se va întoarce, El să ne pună peste multe lucruri și să ne aducă în bucuria Stăpânului nostru, obținând astfel mântuirea sufletului nostru.

Doamne Isuse, Te iubim. Vrem să trăim o viață de biruință astăzi. Fă-ne credincioșii tăi biruitori în trăirea noastră. Alegem să Te savurăm astăzi. Vrem să fim cei care reneagă sufletului savurarea în această epocă, astfel încât să putem obține mântuirea sufletului nostru în epoca următoare. Amin, Doamne Isuse, Te iubim și nu ne iubim viața-suflet. Alegem să Te savurăm pe Tine și, de dragul Tău, vrem să ne pierdem viața-suflet în această epocă. O, Doamne, salvează-ne de la a fi credincioși învinși, cei care trăiesc în sufletul lor și îngăduie sufletului să savureze această epocă. Păstrează-ne în duhul nostru. Vrem să facem din duhul nostru cea mai puternică parte a ființei noastre. Vrem să trăim în duhul nostru, să fim în duhul nostru și să facem toate lucrurile în duhul nostru. Amin, Doamne Isuse, noi vrem să Te trăim și după standardul Tău pentru ca, la întoarcerea Ta, să ne răsplătești cu împărăția! Amin, Doamne, vrem să fim primiți de Tine în bucuria Ta în epoca viitoare! Vrem să obținem mântuirea sufletului nostru și să avem savurare și bucurie deplină în sufletul nostru alături de Tine în epoca viitoare!

În împărăția cerească, credincioșii biruitori vor domni împreună cu Cristos și vor stăpâni peste națiuni

Una dintre cele mai uimitoare recompense oferite credincioșilor care biruiesc este că, în împărăția cerească, ei vor domni împreună cu Cristos și vor stăpâni peste națiuni (Apoc. 20:4; 2:26-27). Extraordinar! Astăzi s-ar putea să nu guvernăm și să domnim în exterior, ci mai degrabă, învățăm să domnim asupra sinelui, a cărnii, a omului vechi și a mediului înconjurător, trăind un singur duh cu Domnul și pierzând în mod constant viața-suflet de dragul Lui.

Dacă facem asta, dacă Îi permitem Domnului să conducă și să domnească în noi în această epocă, El ne va răsplăti cu stăpânirea împreună El în epoca viitoare. Amin! Răsplata pentru credincioșii care biruiesc nu este doar că ei primesc o cunună, ci că ei vor domni împreună cu Cristos. Biruitorii vor ședea pe tron cu Domnul și vor domni cu împreună cu El. Aleluia!

În această epocă, s-ar putea să fim persecutați și chiar martirizați (spiritual, psihologic sau chiar fizic), dar în epoca viitoare, vom domni și vom stăpâni împreună cu Domnul. Dacă vom răbda până la sfârșit astăzi, dacă îi permitem Domnului să domnească și să stăpânească în noi, vom domni și noi cu El. Să înduram astăzi. Fie ca noi să împărățim împreună cu El în epoca care vine. Fie ca noi să fim astăzi credincioșii biruitori care vor fi răsplătiți de Domnul cu stăpânirea peste națiuni.

Domnul Însuși va da biruitorilor autoritatea asupra națiunilor. În epoca viitoare și pentru eternitate vor exista națiuni pe pământ, iar acestea au nevoie de conducători; credincioșii biruitori vor fi conducătorii națiunilor. Răsplata pentru biruitorii din împărăția milenară va fi acela de a domni și de a stăpâni împreună cu Cristos peste națiuni.

Fie ca noi să răspundem astăzi la chemarea Domnului și să biruim astăzi creștinismul degradat. Fie ca noi să răbdăm până la sfârșit, fiind un duh cu Domnul, și să-I permitem să stăpânească și să domnească în noi. Fie ca harul să domnească în noi înspre viața eternă și să ținem cuvântul Domnului până la sfârșitul acestei epoci

Cât de mult avem nevoie astăzi de îndurarea Domnului pentru a fi biruitorii Săi în această epocă, astfel încât, când El se va întoarce, El să ne răsplătească cu binecuvântările și bucuriile din împărăția milenară! Psa. 2:9 spune că Dumnezeu i-a dat lui Cristos autoritatea de a conduce peste națiuni; în Împărăţia care vine, Cristos va da aceeaşi autoritate credincioşilor biruitori (Apoc. 2:26-27).

Asemenea apostolului Pavel, fie ca ochii noștri să fie ațintiți spre răsplata viitoare și să pierdem din vedere orice altceva, pentru că vrem să-L câștigăm pe Cristosul lui Dumnezeu și să fim pe deplin una cu El. Asemenea Domnului Isus care a avut bucuria pusă înaintea Lui și a îndurat crucea și a disprețuit rușinea, fie ca și noi să îndurăm crucea, să ne pierdem viața-suflet în această epocă și să-L lăsăm să domnească și să domnească în noi, pentru ca noi să fim credincioșii Săi biruitori din această epocă.

Doamne Isuse, vrem să ținem cuvântul Tău până la sfârșit, ca să putem fi astăzi credincioșii Tăi biruitori în această epocă. Amin, Doamne, vrem să biruim și să păstrăm până la capăt lucrările Tale, ca să ne dai autoritate asupra națiuni. Aleluia, credincioșii biruitori vor domni împreună cu Cristos și vor stăpâni peste națiuni în împărăția viitoare, împărăția cerească! Amin, Doamne, aspirăm să fim astăzi credincioșii tăi biruitori. Nu vrem să trăim în noi înșine și pentru noi înșine; vrem să trăim în Tine, pentru Tine, cu Tine și una cu Tine. Vrem să răbdăm astăzi până la sfârșit, ca să putem domni și noi cu Tine. Fie ca noi să păzim lucrările Tale și să ținem cuvântul Tău până la sfârșit. Vrem să fim împreună cu Tine acolo unde ești. Vrem să ne alăturăm Ție în stăpânirea și domnia Ta peste pământ. Amin, Doamne, Tu ai toată autoritatea în cer și pe pământ. Ne supunem Ție. Vrem să fim una cu Tine astăzi. Păstrează-ne în duhul nostru, trăind un singur duh cu Tine în toate lucrurile de astăzi. Amin, Doamne, câștigă-ne pe noi ca credincioșii Tăi biruitori astăzi, cei care vor fi răsplătiți de Tine cu cununa dreptății la întoarcerea Ta, cei care vor domni și stăpâni împreună cu Cristos peste neamuri!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Overcoming Believers will Reign with Christ and Enter the Lord’s joy in the Kingdom, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 5 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să-L savurăm și experimentăm pe Cristos ca dreptatea noastră obiectivă și subiectivă

22/10/2024 by Credincios in Cristos 3 Comments

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să fim răsplătiți cu Cristos ca și cunună a dreptății noastre în epoca următoare, trebuie să-L experimentăm și Îl savurăm pe El ca dreptatea noastră subiectivă, ca dreptatea noastră trăită în această epocă. Trebuie să-L avem nu numai pe Cristos ca dreptate obiectivă pentru îndreptățirea noastră înaintea lui Dumnezeu, ci și mai mult pe Cristos ca dreptate subiectivă, dreptatea noastră trăită astăzi. Amin!

Principiul din Noul Testament este că suntem răsplătiți cu o măsură mai deplină a ceea ce avem deja. Dacă astăzi Îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos ca dreptate subiectivă, vom fi răsplătiți cu El ca cununa noastră a dreptății în epoca următoare. Dar dacă noi astăzi nu Îl trăim pe Cristos, dacă nu Îl exprimăm pe Cristos și dacă ne construim propria dreptate, nu vom primi cununa dreptății în epoca viitoare.

Răsplata noastră este Cristos Însuși într-un grad mai deplin, chiar și cel mai deplin grad al savurării lui Cristos în epoca milenară și pentru eternitate. Prin urmare, astăzi trebuie Îl savurăm pe Cristos, să-L mâncăm pe Cristos, să bem pe Cristos și să-l experimentăm pe Cristos, astfel încât El să devină răsplata noastră în epoca viitoare și porțiunea noastră eternă ca Noul Ierusalim. Amin!

Noul Testament este clar atunci când spune că nu este suficient ca noi doar să fim mântuiți; este foarte bine, chiar vital necesar, să fim mântuiți, pentru că aceasta ne va asigura că nu vom merge în lacul de foc, ci vom fi cu Domnul pentru eternitate. Dar există epoca următoare, epoca împărăției de o mie de ani, iar intrarea noastră în acea împărăție pentru a domni și a stăpâni împreună cu Domnul depinde de trăirea noastră de astăzi.

Pe de o parte, slavă Domnului, suntem mântuiți de Domnul și mântuirea noastră este eternă sigură; suntem mântuiți prin har prin credință și nu putem face nimic pentru a schimba acest lucru. Atâta timp cât credem în Domnul Isus ca Fiul lui Dumnezeu, ne pocăim și Îl mărturisim ca Domnul nostru, suntem mântuiți. Dar cum rămâne cu viața noastră după mântuirea noastră? Mulți creștini cred că pot trăi cât pot de bine, încercând să-L slăvească pe Dumnezeu prin talentele sau abilitățile lor și cred că acest lucru le va aduce o răsplată în ceruri.

Unii creștini de astăzi cred că trebuie să predice evanghelia pe întregul pământ pentru a-i mântui pe toți oamenii, iar acest lucru îi face să primească răsplata. Însă alți creștini cred că trebuie să dezbată pe alții și să-i convingă de păcatul lor și de cât de greșit sunt, pentru că numai Biblia este standardul unic al moralității și eticii. Ceea ce ne arată Noul Testament, totuși, este că trebuie să alergăm cursa creștină cu răbdare, astfel încât să putem termina în mod triumfător și să primim cununa dreptății la venirea Domnului.

Poate că Domnul nu vrea să facem o lucrare măreață în exterior pentru El sau să schimbăm societatea pentru a-i aduce înapoi pe oameni la moralitatea prezentată în Biblie, dar El dorește cu siguranță Îl savurăm pe El și să-L experimentăm subiectiv, astfel încât El să devină viața noastră, persoana noastră și trăirea noastră pentru manifestarea lui Dumnezeu în carne.

Într-un fel, nu este atât de greu să faci cutare sau cutare lucru pentru Domnul în exterior, dar este mult mai greu să I te deschizi în interior, să verifici cu El despre toate lucrurile, să fii în cuvântul Său într-un mod rugativ și să-i îngădui Domnului să trateze diferitele probleme din noi, astfel încât El să se poată exprima prin noi.

Fie ca noi să fim cei care cooperăm cu Domnul astăzi pentru lucrarea Sa interioară, astfel încât să putem alerga cursa creștină cu răbdare și să încheiem triumfător cursul pentru a primi cununa dreptății la întoarcerea Sa. Amin!

Cristos este dreptatea noastră obiectivă pentru ca noi să fim îndreptățiți înaintea lui Dumnezeu în atunci când ne pocăim și credem în Cristos

Cât de mult Îi mulțumim și Îl lăudăm pe Domnul că ne-a mântuit! Prin îndurarea și harul Lui am auzit Evanghelia, ne-am întors inima către Domnul, ne-am pocăit de păcatele noastre și am crezut în Domnul Isus! Aceasta nu a avut nimic de-a face cu eforturile noastre, cu zelul nostru pentru Dumnezeu sau cu dorința noastră de a fi mai buni, astfel încât să-i plăcem lui Dumnezeu; aceasta avea totul de-a face cu harul și îndurarea Sa.

I-a făcut plăcere lui Dumnezeu să-L descopere pe Fiul Său în noi, iar acum suntem credincioși în Cristos (Gal. 1:16). Noi nu ne-am născut din trup sau din voia omului, ci din Dumnezeu pentru a fi copii ai lui Dumnezeu, cei care sunt născuți din Dumnezeu (Ioan 1:12-13). Înainte de a fi mântuiți, eram păcătoși, trăim în păcat, lipsiți de gloria lui Dumnezeu și înstrăinați de promisiunile lui Dumnezeu (Romani 3:25). Dar la un moment dat, am crezut în Domnul și ne-am pocăit de păcatele noastre și am devenit copii ai lui Dumnezeu.

Ceea ce s-a întâmplat în momentul regenerării noastre a fost cu adevărat minunat, atât din punct de vedere obiectiv, cât și din punct de vedere subiectiv. În mod subiectiv, L-am primit pe Dumnezeu în Cristos ca Duh, pentru a fi viața noastră nouă, viața divină în duhul nostru. Dumnezeu a venit în noi ca Duh pentru a fi unit cu noi ca un singur duh (1 Cor. 6:17), iar noi am fost născuți din Duhul pentru a fi duh (Ioan 3:6). Acest lucru este cu adevărat uimitor, pentru că acum Cristos nu este doar în ceruri, ci și în noi – Cristos în noi, nădejdea slavei (Col. 1:27).

Din punct de vedere obiectiv, de îndată ce am crezut în Domnul și ne-am pocăit de păcatele noastre, Dumnezeu L-a făcut pe Cristos dreptatea noastră. Am fost îndreptăţiţi fără plată prin harul Său prin răscumpărarea care este în Cristos Isus (Romani 3:24). Înainte să fim mântuiți, eram nedrepți și nu ne puteam apropia de Dumnezeu, pentru că El este drept, sfânt și glorios. Dar când am crezut în Cristos, El a devenit dreptatea noastră obiectivă pentru ca noi să fim îndreptățiți înaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu l-a făcut pe Cristos dreptatea noastră (2 Cor. 5:21).

Acest lucru este arătat în pilda fiului risipitor din Luca 15; el a plecat de la tatăl său, și-a risipit bunurile și a trăit în păcat, dar când s-a întors cu inima pocăită, primul lucru pe care l-a făcut tatăl a fost să-l acopere cu cea mai bună haină. Această haină cea mai bună este Cristos ca dreptate obiectivă. Cristos este dreptatea noastră obiectivă pentru ca noi să fim îndreptățiți înaintea lui Dumnezeu în momentul în care ne pocăim față de Dumnezeu și credem în Cristos (Romani 3:24-26; Fapte 13:39; Gal. 3:24b, 27).

Acest lucru s-a întâmplat în domeniul spiritual și, din nou, nu are nimic de-a face cu meritele noastre, cu eforturile noastre de a-i plăcea lui Dumnezeu sau cu munca noastră; totul este al lui Dumnezeu și al lui Cristos. Așa după cum Avraam L-a crezut pe Dumnezeu și acest lucru i-a fost considerat ca fiind dreptate, tot așa în momentul în care credem în Cristos, întrucât recunoaștem că suntem păcătoși și avem nevoie de Domnul ca Mântuitor al nostru, Dumnezeu L-a făcut pe Cristos dreptatea noastră în mod obiectiv.

Acum putem avea părtășie cu Dumnezeu în Cristos și datorită lui Cristos, pentru că Dumnezeu ne vede în Cristos. Pentru că credem în Cristos, suntem acoperiți de Cristos ca dreptatea noastră. Cristosul lui Dumnezeu este dreptatea noastră – El este haina noastră frumoasă și glorioasă, care ne califică să stăm în fața lui Dumnezeu și să avem părtășie cu El. Toate acestea sunt prin harul lui Dumnezeu și prin credința în Cristos. Deși acest lucru s-a întâmplat inițial în viața noastră creștină, când am crezut în Domnul Isus, astăzi Îl putem experimenta pe Cristos ca dreptatea noastră în mod obiectiv ori de câte ori ne pocăim și aplicăm sângele lui Cristos.

Zi de zi păcătuim și săvârșim greșeli, căci încă nu trăim neîncetat în duhul nostru, una cu Domnul. Așa că ne întoarcem la Domnul sub strălucirea Lui și ne pocăim de păcatele noastre, crezând că sângele Său prețios ne curăță de orice păcat (1 Ioan 1:7, 9). Prin credință, Cristos devine dreptatea noastră înaintea lui Dumnezeu și putem merge mai departe cu Domnul. Acesta este primul aspect al lui Cristos ca dreptate a noastră – Cristos este dreptatea noastră obiectivă înaintea lui Dumnezeu pentru a ne justifica și a ne acoperi ca îmbrăcămintea noastră glorioasă.

Doamne Isuse, Te lăudăm pentru că ai devenit dreptatea noastră în mod obiectiv înaintea lui Dumnezeu în momentul în care ne pocăim față de Dumnezeu și credem în Cristos. Aleluia, Cristosul lui Dumnezeu este dreptatea noastră, haina noastră glorioasă și frumoasă care ne acoperă înaintea lui Dumnezeu! Amin, Doamne Isuse, credem în Tine și Te luăm ca dreptatea noastră astăzi. Recunoaștem că încă păcătuim și comit greșeli; o, Doamne, curăță-ne cu sângele Tău prețios. Aplică sângele la ființa noastră din nou și din nou și fii Tu dreptatea noastră înaintea lui Dumnezeu. Cât de mult avem nevoie de Tine ca dreptatea noastră obiectivă, care ne acoperă înaintea lui Dumnezeu, ca fiind cea mai bună haină care ne califică să venim înaintea lui Dumnezeu și să savurăm bogățiile Lui! Amin, Doamne Isuse, nu vrem să ne perfecţionăm sau să facem multe fapte bune ca să-Ți fim plăcuți; pur și simplu Te luăm ca dreptatea noastră înaintea lui Dumnezeu și vrem să trăim un singur duh cu Tine astăzi. Ce îmbrăcăminte glorioasă avem: Cristos ca dreptatea noastră obiectivă pentru îndreptățirea noastră înaintea lui Dumnezeu!

Cristos este dreptatea noastră subiectivă ca trăirea lui Cristos în noi pentru manifestarea lui Dumnezeu

Să-L avem pe Cristos ca dreptate obiectivă este minunat, dar trebuie să ne dăm seama că mai există o haină, Cristos ca dreptate subiectivă, pe care trebuie să o avem. Pentru ca noi să fim răsplătiți cu Cristos ca și cunună a dreptății noastre în epoca următoare, trebuie să-L experimentăm și savurăm pe Cristos ca dreptate subiectivă în acest epocă; El trebuie să fie dreptatea noastră trăită astăzi.

Există două aspecte ale dreptății, ambele fiind Cristos în diferite aspecte. Îl avem deja pe Cristos ca dreptate obiectivă înaintea lui Dumnezeu prin credința în Cristos, dar trebuie să-L avem și pe Cristos ca dreptate subiectivă, ca trăire din Cristos în noi pentru manifestarea lui Dumnezeu. Vedem acest al doilea aspect la Fil. 3:9, unde Pavel a spus că el vrea să fie găsit în Cristos, neavând propria sa dreptate care este în afara legii, ci cea care este prin credința în Cristos, dreptatea care este din Dumnezeu și bazată pe credință.

Pavel obișnuia să fie găsit de alții în religia iudaică, având dreptatea dată lui prin ascultarea legii. Dar acum și-a dat seama că acest lucru nu are valoare, pentru că doar dreptatea dată lui de Dumnezeu contează și aceasta este prin credința în Cristos. Așa că voia să fie găsit în Cristos, nu în lege, și să trăiască prin credință, nu prin păzirea legii. Pavel nu a vrut să i se dea dreptatea prin faptele sale conform Legii, ci dreptatea care este din credință, Cristos trăind în el pentru manifestarea lui Dumnezeu.

Nu trebuie să încercăm să împlinim ceea ce spune legea, astfel încât să ne construim propria dreptate; trebuie ca pur și simplu să-L trăim pe Cristos ca dreptate subiectivă pentru a avea această a doua haină să ne acopere. Este prin credința în Cristos. Credința provine din cunoașterea și aprecierea lui Cristos de către noi; credința este pur și simplu Cristos Însuși infuzat în noi prin aprecierea noastră față de El. El devine credința noastră și prin credință suntem aduși într-o unire organică cu Cristos.

Dreptatea care este din Dumnezeu și bazată pe credință este dreptatea care este Dumnezeu Însuși trăit din noi pentru a fi dreptatea noastră prin credința noastră în Cristos. Cu alte cuvinte, Cristos este dreptatea noastră subiectivă pe măsură ce Îl trăim pe Cristos pentru a-L manifestat pe Dumnezeu. Baza este credința; nu încercăm să-L trăim pe Cristos sau să-L exprimăm, ci rămânem într-o unire organică cu El, pentru ca El să trăiască în noi și să trăim prin credință (Gal. 2:20).

Prin credință primim și posedăm dreptatea de la Dumnezeu, dreptatea cea mai înaltă, care este Cristos (1 Cor. 1:30). Când Îl avem pe Cristos ca dreptatea noastră subiectivă, putem depune mărturie împreună cu Pavel: Pentru mine, a trăi este Cristos (Filipeni 1:21). Zi de zi trebuie să-L luăm pe Cristos ca dreptatea noastră obiectivă înaintea lui Dumnezeu prin credința în Cristos și, de asemenea, trebuie să rămânem în uniunea organică cu Domnul, astfel încât să-L putem trăi pe Cristos ca dreptate subiectivă.

Trebuie nu doar să fim îndreptățiți prin credința în Cristos, ci și mai mult, să-L experimentăm pe Cristos ca dreptatea noastră subiectivă zilnic, chiar și pentru a deveni dreptatea lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă că devenim la fel ca Dumnezeu în natura Sa dreaptă și în viața Sa dreaptă. Există o contopire aici, o încorporare și o lucrare constitutivă care se desfășoară în fiecare dintre noi care Îl iubim pe Domnul și Îl experimentăm zi de zi. Nu mai vrem să fim găsiți în propria noastră dreptate dată prin elaborarea legii – fie legea lui Dumnezeu, fie o lege făcută de noi înșine conform Bibliei; dorim să fim găsiți în Cristos, având dreptatea care este a lui Dumnezeu și bazată pe credință.

Vrem să fim îndreptățiți nu numai în exterior înaintea lui Dumnezeu prin credința în Cristos, ci și prin trăirea lui Cristos pentru manifestarea lui Dumnezeu, astfel încât să-L putem avea pe Cristos ca dreptatea noastră subiectivă. Ne îmbrăcăm cu Cristos ca dreptatea noastră obiectivă, îmbrăcămintea noastră glorioasă pentru a ne acoperi și suntem acceptați de Dumnezeu în mod drept, în exterior.

De asemenea, Îl luăm ca viață și persoană, trăindu-L și fiind un duh cu El în viața noastră de zi cu zi, pentru ca El să fie trăit din noi ca dreptate subiectivă. Aceasta este ceva ce ține de trăirea noastre de zi cu zi. Zilnic trebuie nu numai să-L luăm pe Cristos ca dreptatea noastră obiectivă prin credința în El, ci și mai mult, să trăim un singur duh cu Domnul, astfel încât Cristos să trăiască în noi și să-L manifestăm pe Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi.

Doamne Isuse, vrem să trăim un singur duh cu Tine astăzi. Te luăm ca dreptatea noastră obiectivă care ne acoperă înaintea lui Dumnezeu, astfel încât să fim îndreptățiți înaintea Lui prin credință. Vrem să trăim în duhul nostru astăzi, pentru ca Cristos să trăiască în noi ca dreptate subiectivă. Amin, Doamne Isuse, vrem să fim găsiți de alții în Cristos, nu în dreptatea dată de lege, ci în dreptatea care este a lui Dumnezeu și bazată pe credință! Aleluia, putem trăi prin credință astăzi pentru ca Dumnezeu să Se manifeste prin noi! Da, Doamne, trăiește în noi astăzi și fii manifestat în carne pentru a deveni dreptatea noastră subiectivă. Nu vrem să avem propria noastră dreptate care este din lege, ci cea care este prin credința în Cristos, dreptatea care este din Dumnezeu și bazată pe credință. Amin! Fie ca Dumnezeu Însuși să fie trăit din noi pentru a fi dreptatea noastră prin credința noastră în Cristos! Amin, Doamne, fie ca Tu să fii exprimat prin noi pe măsură ce trăim prin credință.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy and Experience Christ as our Objective and Subjective Righteousness Today, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 5 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Iubim apariția Domnului pentru a-L savura pe Cristos ca răsplata împărăției la venirea Sa

20/10/2024 by Credincios in Cristos 3 Comments

Dacă vrem să Îl savurăm pe Cristos ca răsplata împărăției pentru noi, trebuie să-L iubim pe Domnul și apariția Lui, fiind iubitori de Dumnezeu în epoca de astăzi a declinului bisericii; apariția Domnului este manifestarea Sa pentru noi astăzi și prezența Sa împreună cu poporul Său la a doua Sa venire. Amin!

Săptămâna aceasta venim la ultima săptămână a înviorării noastre de dimineață pe această temă, iar subiectul este: Să primim răsplata împărăției lui Cristos ca fiind coroana dreptății. În aceste săptămâni ne-am concentrat pe 2 Tim. 4:7-8, care prezintă mărturia lui Pavel la sfârșitul vieții sale. El a mărturisit că a luptat lupta cea bună, a terminat alergarea, și-a păstrat credința; de acum înainte îi este asigurată cununa dreptății, cu care Domnul, Judecătorul drept, îl va răsplăti în ziua aceea și nu numai pe el, ci pe toți cei care au iubit apariția Lui. Ce mărturie bună avea el de la o conștiință bună înaintea lui Dumnezeu!

Pavel nu s-a lăudat cu câte biserici a întemeiat, cât de mult a lucrat pentru Dumnezeu, câți oameni a fost mântuit și cu ce mare lucrare a făcut pe pământ, chiar și din închisoare. Mai degrabă, a mărturisit pur și simplu că a luptat lupta cea bună a credinței, a alergat cursa creștină și a terminat alergarea și a păstrat credința dată sfinților o dată pentru totdeauna. Acum avea asigurarea, la sfârșitul vieții sale, că Domnul îl va răsplăti cu cununa dreptății, o cunună neputrezită.

El era sigur că Domnul îi va răsplăti nu numai pe el, ci și pe cei care iubesc apariția Domnului. Amin, vrem să fim cei care Îl iubim pe Domnul și iubim apariția Lui astăzi! Pe măsură ce ne pregătim pentru întoarcerea Domnului pentru a fi mireasa Sa, astfel încât El să ne poată lua când El vine în secret, vrem să iubim apariția Domnului astăzi, pentru ca El să ne răsplătească la venirea Sa. Vrem să iubim apariția Domnului și să nu iubim epoca prezentă.

Ne pregătim pentru venirea Sa, de asemenea, crescând în viață până la maturitate, dând atenție cuvintelor profeției ca la o lampă care strălucește într-un loc întunecat, până când dimineața vine și până când steaua dimineții răsare în inima noastră. Ne pregătim pentru venirea Domnului trăind o viață înviată și având o osteneală de păstorire. Amin, vrem să fim cei care Îl iubesc pe Domnul și apariția Sa astăzi. Vrem să putem depune mărturie așa cum a făcut Pavel, că am luptat lupta cea bună, că am terminat alergarea și am păstrat credința.

Nu trebuie să așteptăm până când vom îmbătrâni pentru a face acest lucru; astăzi putem fi cei care Îl iubesc pe Domnul și iubim apariția Lui. Fie ca Domnul să ne impresioneze cu lucrurile de care trebuie să avem grijă și pe care trebuie să le experimentăm, astfel încât să putem primi răsplata Domnului când El se întoarce, astfel încât să putem primi coroana dreptății la venirea Sa.

Să iubim apariția Domnului pentru a-L savura pe Cristos ca răsplata împărăției la venirea Sa

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să Îl savurăm pe Cristos ca răsplata împărăției pentru noi la venirea Sa, trebuie să iubim apariția Domnului (2 Tim. 4:7-8). Apariția Domnului este apariția și manifestarea Sa față de noi astăzi și prezența Sa împreună cu poporul Său la a doua Sa venire (Fapte 26:16; Rom. 8:19; 1 Tes. 5:23; 2 Tes. 1:10). Pentru ca noi să iubim apariția Domnului, trebuie să rămânem pe calea îngustă să fim vigilenți în slujire pentru a fi constituiți ca mireasa lui Cristos (Ioan 14:21, 23; Matei 7:13-14; 24:3, 45-51; 25:9, 13, 21).

Trebuie nu numai să avem cuvintele Domnului, ci și să le păstrăm, pentru că aceasta este ceea ce înseamnă să-L iubim pe Domnul; când Îl iubim pe Domnul și Cuvântul Său, vom fi iubiți de Tatăl, Domnul ne va iubi și ni Se va arăta. Pentru ca noi să avem apariția Domnului, trebuie să-L iubim pe Domnul; a iubi apariția Domnului și a-L iubi pe Domnul Însuși sunt inseparabile (1 Cor. 2:9; 2 Tim. 4:8; Ioan 14:21). Când venim la Domnul în cuvântul Său, vom fi infuzați cu prețiozitatea Sa și pur și simplu Îl vom iubi; vom dori să avem apariția Lui cu noi tot timpul.

Când iubim apariția Domnului, vom intra pe poarta îngustă și vom merge pe calea strâmtă, căci această poartă cu această cale duce la viață și vrem să fim cei care o găsim. Când iubim apariția Domnului, pregătindu-ne pentru întoarcerea Sa, vom fi sclavii prudenti și credincioși pe care stăpânul i-a pus peste casa lui pentru a le da mâncare la timpul potrivit. Nu ne vom gândi în inima noastră că, din moment ce stăpânul întârzie, putem să-i maltratăm pe alții și să risipim bunurile stăpânului nostru; mai degrabă, Îl vom sluji cu credincioșie. Mai mult, vom fi ca fecioarele prudente care așteaptă cu nerăbdare ospățul nunții și pregătesc nu numai ulei în candela lor, ci chiar mai mult, ulei în vasul lor.

Pavel a iubit apariția Domnului și a luat-o ca pe un avertisment, o încurajare, un stimulent și un țel pentru viața sa creștină. În viața și lucrarea noastră creștină, trebuie să luăm apariția Domnului și împărăția Sa drept stimulent și țel. Apariția Domnului va fi pentru judecată, când El Se va întoarce; El ne va răsplăti pe fiecare dintre noi (Matei 16:27; Apoc. 22:12). Împărăția Domnului va fi pentru domnia Sa împreună cu biruitorii Săi (Apoc. 20:4, 6).

Trebuie să luăm apariția Domnului și împărăția Sa drept stimulent și țel pentru noi și trebuie să ne îndeplinim cu credință slujba Cuvântului. Fie ca noi să fim cei care Îl iubesc pe Domnul și iubim apariția Lui, luând întoarcerea Lui ca un avertisment, o încurajare și un stimulent pentru noi. Fie ca să savurăm apariția Domnului astăzi și să așteptăm cu nerăbdare întoarcerea Sa. Fie ca noi să iubim apariția Domnului și să o așteptăm cu nerăbdare și bucurie. Dacă vrem să primim coroana dreptății ca răsplată de la Domnul la momentul venirii Sale, trebuie să-L iubim pe Domnul și să iubim apariția Domnului.

A iubi apariția Domnului înseamnă că Îl iubim și, de asemenea, Îl iubim pe El care ni se arată chiar acum. Un lucru este să spunem că Îl iubim pe Domnul și altceva este să spunem că iubim apariția Lui. A iubi apariția Domnului înseamnă că trebuie să-L vedem, trebuie să-I vedem apariția și trebuie să-L atingem, să Îl savurăm pe prezența Sa intimă și de întreaga Sa ființă. De multe ori, însă, putem spune Domnului că nu vrem ca El să vină încă, pentru că încă vrem să iubim cutare sau cutare lucru în lume. Poate dorim să iubim cutare aspect al lumii și să petrecem ceva timp în acea parte a acestui sistem-lume. O, Doamne!

Se poate că vrem să gustăm vinul acestei lumi pentru o vreme și este posibil să avem în interior sentimentul că nu vrem ca Domnul să Se întoarcă curând, ci să amânăm întoarcerea Lui. O, Doamne Isuse! Fie ca noi să-L iubim pe Domnul nu numai cu gura și cu cuvintele noastre, ci inimile noastre sunt departe de noi. Fie ca să nu fim cei cărora le este frică de revenirea Domnului, gândindu-ne că avem atât de multe lucruri de care să ne bucurăm și atâtea de făcut în această lume înainte de a se întoarce El. O, Doamne Isuse!

Trebuie să fim fervenți în dragostea noastră pentru Domnul și să iubim apariția Domnului. Mai ales că El strălucește asupra noastră în atâtea lucruri din lume pe care le iubim și pe care le petrecem timp, trebuie să ne dăruim Lui pentru a-L iubi mai mult și a-L savura mai mult pe El, chiar și a fi în cuvântul Său pentru a avea apariția Sa proaspătă. Putem chiar să-i spunem Domnului:

Doamne Isuse, aratăni-Te astăzi. Fă-ne să Te iubim mai mult decât orice altceva. Vrem să luăm apariția Ta ca un avertisment, o încurajare și un stimulent pentru noi. Salvează-ne de la a iubi alte lucruri din această lume mai mult decât pe Tine. Doamne, vrem să Te atingem în mod intim. Vrem să savurăm prezența Ta intimă. Te iubim nu numai cu gura și cu cuvintele noastre; inima noastră este pentru Tine și iubim apariția Ta! Nu vrem să gustăm din vinul acestei lumi, căci nimic din lumea asta nu ne satisface! Te iubim, Doamne Isuse, și iubim apariția Ta. Vrem să ne apar astăzi. Venim la Tine în cuvântul Tău nu numai pentru a citi, ci și pentru a ține cuvântul Tău, pentru ca noi să avem vizitarea Ta proaspătă, apariția Ta proaspătă. Doamne Isuse, prezența și proaspăta Ta apariție sunt totul pentru noi. Vrem să trăim în lumina prezenței Tale astăzi. Amin Doamne, vrem să fim cei care iubim apariția Ta și să o așteptăm cu nerăbdare și bucurie!

Să fim iubitori de Dumnezeu astăzi pentru a avea o zi de glorie în biruința bisericii și să nu fim iubitori de sine sau de bani

Apostolul Pavel a scris că în ultimele zile vor veni vremuri grele (2 Tim. 3:1). Pentru cei care Îl iubesc pe Domnul și iubesc apariția Domnului, zilele din urmă vor fi vremuri grele, chiar vremuri primejdioase. Toți cei care doresc să trăiască cu evlavie în Cristos Isus vor fi persecutați (v. 12). Dacă suntem cei care căutăm dreptatea, credința, iubirea și pacea și dacă suntem cei care chemăm numele Domnului dintr-o inimă curată, zilele din urmă vor fi o perioadă dificilă, grea și primejdioasă.

Dar trebuie să stăm împreună cu sfinții în Cuvântul lui Dumnezeu și să continuăm să-L iubim pe Domnul și să iubim apariția Sa. Trebuie să ne dăm seama că, în zilele din urmă, oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroși, aroganți, jignitori, neascultători de părinți, nerecunoscători și nesfinți (v. 2). Această condiție rea nu înfățișează starea rea a oamenilor din afara bisericii, necreștinii; aceasta este o imagine a situației corupte din creștinismul degradat, menționată în 2:20 ca fiind casa mare. Oh, Doamne.

Pavel a scris într-un mod profetic despre ultimele vremuri pentru a ne avertiza și, de asemenea, pentru a ne încuraja să nu fi iubitori de sine sau iubitori de bani, ci iubitori de Dumnezeu. Mulți au astăzi o formă exterioară a evlaviei, dar nu realitatea ei în interior (3:5). Situația în creștinismul degradat de astăzi este că atât de mulți dintre ei sunt iubitori de sine și nu sunt iubitori de Dumnezeu, pentru că ei se iubesc pe ei înșiși și doresc să audă un anumit tip de învățătură care îi zidește pe ei înșiși. În plus, mulți sunt iubitori de bani și iubitori de plăceri. O, Doamne!

Fie ca noi să fim cei care sunt iubitori de Dumnezeu. Orice iubește cineva, toată inima lui, chiar și întreaga sa ființă, este fixată pe acel lucru și ocupată și stăpânită de el; să vedem cât de crucial este acest lucru. Dacă iubim ceva în această lume, ne vom pune inima asupra lui și vom petrece timp în acel lucru; asta ne va face să fim un iubitor de acel lucru. De multe ori îi spunem Domnului că Îl iubim, iar acest lucru este bun, căci cu cât îi spunem Domnului că Îl iubim, cu atât mai bine. Dar trebuie să recunoaștem că uneori dragostea noastră pentru El este destul de superficială; nu Îl iubim cu o sută la sută din inima noastră, ci nouăzeci la sută sau chiar cincizeci la sută.

Fie ca noi să-L iubim pe Domnul și să ne fixăm întreaga ființă asupra Sa, concentrându-ne pe El și iubind nimic altceva în afară de El. Nu ar trebui să fim creștini doar în forma exterioară, totuși să negam puterea evlaviei Sale în noi. Noi nu ar trebui să fim aceia care doar Îl slujesc pe Dumnezeu și I se închinăm într-un mod exterior, negând totuși puterea evlaviei care este viața Lui. Fie ca noi să fim cei care Îl iubim pe Domnul pe zi ce trece, din ce în ce mai mult. Fie ca noi să-L iubim pe Domnul și să iubim apariția Domnului astăzi.

În 1 și 2 Timotei și Tit sunt menționate șapte feluri de iubitori: iubitori de sine, iubitori de bani (2 Tim. 3:2; 1 Tim. 6:10), iubitorii de plăceri, iubitorii de Dumnezeu (2 Tim. 3:4), iubitorii de bine (Tit 1:8), iubitorii de soți și iubitorii de copii (2:4). De asemenea, sunt menționate două feluri de neiubitori: neiubitorii de bine și neiubitorii de Dumnezeu (2 Tim. 3:3-4).

Faptul dacă astăzi în viața bisericii avem o zi de glorie în victoria bisericii sau avem zile grele de declin al bisericii, depinde de ce fel de iubitori suntem. Dacă Îl iubim pe Domnul cu prima dragoste, ne vom bucura de zile de glorie în viața bisericii, dar dacă ne pierdem prima dragoste pentru Domnul, vor fi zile grele de declin al bisericii. Istoria ne spune că rădăcina declinului bisericii a fost pierderea primei ei iubiri pentru Domnul. Chiar și unul dintre conlucrătorii lui Pavel, Dima, l-a părăsit pentru că a iubit epoca prezentă mai mult decât pe Domnul. O, Doamne!

S-ar putea să trăim în această lume, nu să trăim o viață păcătoasă, dar s-ar putea să fim căldicei în viața bisericii (Apoc. 2:4; Matei 24:12); s-ar putea să nu ne pese cu adevărat de Domnul și de interesul Său. Fie ca noi să învățăm să ne fixăm inima pe Domnul și pe Cuvântul Său astăzi, iubindu-L și având apariția Sa zi de zi, astfel încât să fim iubitori de Dumnezeu, nu iubitori de plăceri, iubitori de bani sau iubitori de sine. Fie ca noi să menținem standardul biruitor al bisericii, fiind iubitori de Dumnezeu și iubitori de binele care ține de economia lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, Te iubim. Ne dăruim Ție să Te iubim și să iubim apariția Ta. Salvează-ne de la aluneca în declinul bisericii, fiind iubitori de sine, iubitori de bani sau iubitori de plăceri. O, Doamne Isuse! Salvează-ne de la a avea doar o formă exterioară de evlavie, dar negându-i puterea interioară. Vrem să Te iubim mai mult. Arată-ne prețiozitatea Ta. Aratăni-Te în cuvântul Tău. Infuzează-ne cu Tine Însuți. Vrem să rămânem pe temelia fermă a lui Dumnezeu și să urmărim dreptatea, credința, iubirea și pacea împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată! Ține-ne în picioare în cuvântul Tău și iubind apariția Ta astăzi, în aceste ultime zile înainte de întoarcerea Ta. Doamne, vrem să Te iubim din toată inima. Nu vrem să ne complacem în a iubi sinele, plăcerile sau banii; vrem doar să Te iubim pe Tine! Amin, Doamne, ne fixăm toată ființa asupra Ta. Vrem să trăim multe zile de glorie în victoria bisericii, iubindu-L pe Domnul și iubind apariția Domnului! Amin, Doamne, vrem să menținem standardul biruitor al bisericii, fiind iubitori de Dumnezeu și iubitori de binele care ține de economia lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Love the Lord’s Appearing to Enjoy Christ as our Kingdom Reward at His Coming, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 5 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Sperând să fim răpiți, ne sprijinim pe Iubitul nostru și avem încredere în puterea Sa de păstrare

17/10/2024 by Credincios in Cristos 1 Comment

În experiența noastră progresivă din Cristos și în căutarea plină de iubire a Lui în viața noastră creștină, sperăm să fim răpiți și ne ridicăm din domeniul pământesc sprijinindu-ne pe Iubitul nostru; ne sprijinim pe Iubitul nostru Domnul Isus, având încredere în El, bizuindu-ne pe El pentru a ne duce până la capăt și neavând încredere în noi înșine. Amin, Doamne Isuse, Te iubim și ne încredem în Tine!

Noi, credincioșii în Cristos, suntem cei care Îl iubim pe Domnul și Îl urmărim zilnic în dragoste, pentru că El ne-a apucat și acum vrem să-L apucăm și noi. Asemenea apostolului Pavel, am văzut ceva din frumusețea Sa și El ne-a revelat ceva din sinele Său minunat, așa că nu putem decât să alergăm după El, să căutăm să-L câștigăm și să petrecem timp cu El.

Motivul pentru care suntem creștini nu este pentru că am fost convinși de cineva de cât de păcătoși suntem și acum credem în Isus pentru că acesta este lucrul logic de făcut, pentru că vrem să scăpăm de osânda veșnică. Mai degrabă, suntem creștini pentru că am fost captivați de Domnul Isus, Cea mai minunată Persoană. El ne-a atras la Sine, iar noi Îl urmărim și Îl iubim. Ne aflăm acum într-o poveste de dragoste divină, unde El ne curtează și noi Îl curtîm. În fiecare zi ne trezim și îi spunem Domnului că Îl iubim.

S-ar putea să fim obosiți și să nu fim atât de fericiți de toate lucrurile care se întâmplă în jurul nostru, și poate chiar să fim bolnavi sau să nu fim atât de puternici în exterior, dar Îl iubim pe Domnul și Îi dăm dragostea noastră. El este cel mai minuat. Ne place să petrecem timp cu El în cuvântul Său și să-I chemăm numele pe tot parcursul zilei pentru că El ne alimentează în mod constant, ne vorbește și ne păstorește.

Deși trecem prin experiențe care ne mistuie omul exterior și expun carnea și sinele, totuși ne întoarcem la Domnul, pentru că vrem să Îl savurăm și să fim cu El. El vrea să ne facă la fel ca El. El este „Solomonul” nostru și noi devenim „Sulamita” Lui, pentru că El ne face la fel ca El este în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeire.

Pe măsură ce Îl iubim și Îi dăruim dragostea noastră, vom fi una cu El pentru a lucra împreună cu El în vii, în bisericile locale, pentru ca sfinții să crească în viață, să aducă roade și să ajungă la maturitate. Lucrarea noastră pentru Domnul și împreună cu El nu este ceva ce o facem în mod individualist; o facem împreună cu El și în biserici, împreună cu sfinții, fiind coordonați cu cei cu care ne-a pus Domnul și în duh una cu Domnul.

Trăim viața de biserică în biserica locală unde Domnul ne-a așezat, dar lucrarea noastră cu și pentru Domnul este în Trup și pentru Trup, pentru ca El să câștige ceea ce El urmărește și să fie mulțumit.

Ieșind din domeniul pământesc, ne sprijinim pe Iubitul nostru și sperăm să fim răpiți

În cea de-a șasea etapă din Cântarea Cântărilor, așa cum se vede în 8:1-14, iubitoarea lui Cristos speră să fie răpită și ea iese din pustie (însemnând domeniul pământesc) sprijinită pe iubitul ei (v. 5). Domnul o vede și exclamă: Cine este aceasta care se suie din pustie, sprijinindu-se pe iubitul ei? În acest stadiu, iubita este matură; ea este una cu iubitul ei în viață, în slujire, în lucrare și în clădire.

Ultima etapă este că ea speră să fie răpită. Ea iese din pustie. Această ridicare din pustie s-a întâmplat și în capitolul 3; ea progresează în viață și este eliberată treptat din pustia spirituală. Suntem salvați de rătăcirea în suflet, învățând să discernem între duhul nostru și sufletul nostru.

În capitolul 8, a ieși din pustie înseamnă a ieși din carne, din domeniul pământesc. Există un proces gradual de ieșire din domeniul pământesc cu carnea până când suntem răpiți. Aspirăm ca Iubitul nostru să vină și să ne răpească. Pe măsură ce mergem înainte cu Domnul, pas cu pas, suntem atrași de cer și devenim mai una cu Domnul.

Pas cu pas, suntem eliberați de lume și suntem din ce în ce mai departe de lume și carne. Aspirăm cu adevărat să fim răpiți sau să fim martirizați pentru Domnul, pentru că vrem să fim alături de Iubitul nostru. Trebuie să avansăm în experiența noastră spirituală până când ajungem în punctul în care ieșim din domeniul pământesc, sprijinindu-ne pe Iubitul nostru.

A ne sprijini pe Preaiubitul nostru implică faptul că, la fel ca Iacov, încheietura coapsei noastre a fost atinsă, iar puterea noastră naturală a fost tratată de Domnul (Geneza 32:24-25). Ne sprijinim pe Domnul, pentru că El ne-a atins puterea naturală și nu ne bazăm pe puterea sau zelul nostru pentru a merge mai departe cu El.

Avem încredere numai în El, pentru că ne sprijinim pe Iubitul nostru, Cel care ne poate duce mai departe. A ne sprijini pe Preaiubitul nostru implică, de asemenea, că ne găsim apăsați peste măsură, iar acest lucru pare să dureze până când călătoria în pustie se încheie (2 Cor. 1:8-9; 12:9-10; 13:3-4). Ne dăm seama că suntem simpli păcătoși mântuiți prin har și, în noi înșine, nu avem putere; nu suntem puternici deloc, ci mai degrabă, întreaga noastră viață este o istorisire a harului.

Ne sprijinim pe Iubitul nostru, neavând putere deloc. Ne facem o povară pentru Iubitul nostru Domnul Isus, pentru că nu avem deloc putere până când călătoria prin pustie se încheie. Dragi frați și surori în Domnul, ca iubitori ai lui Cristos noi trebuie să ne dăm seama că, indiferent cât de mult am progresat în viață, suntem încă păcătoși mântuiți prin har și orice putere pentru a continua nu este a noastră, ci a Doamne.

Depindem pe deplin de El; dacă avem vreo putere, aceasta nu este a noastră, ci a Domnului. Cu cât suntem mai avansați în Domnul, cu atât trăim o viață dependentă de Domnul. Nu devenim mai puternici sau mai independenți; mai degrabă, depindem de Domnul și trăim o viață de dependență. Nu depindem de nimic altceva decât de Domnul până când suntem răpiți. Numai Domnul ne poate pregăti pentru răpire.

Avem încredere în El. Depindem de El. Când ne amintim de starea noastră inițială, nu putem decât să fim plini de smerenie. Nu putem să nu luăm în considerare goliciunea noastră, vanitatea experienței noastre, nesiguranța minții noastre și inutilitatea urmăririi noastre. Singura noastră speranță este Domnul. Faptul dacă putem îndura până la capăt nu depinde de propria noastră răbdare; depinde de păstrarea Domnului.

Ne sprijinim pe Iubitul nostru, pentru că numai El ne poate duce mai departe. Nicio perfecțiune spirituală nu ne poate susține până la întoarcerea Domnului; totul depinde de puterea de păstrare a lui Dumnezeu. Așa că ne sprijinim pe Iubitul nostru. Depindem de El. Depindem de harul și îndurarea Sa. Ne facem o povară pentru Domnul și ne sprijinim pe El.

Ne aruncăm asupra Sa nu numai grijile, grijile și gândurile neliniștite, ci chiar și pe noi înșine, întreaga noastră ființă, având deplină încredere în El și neavând nicio încredere în noi înșine. Lumea întreagă, cu plăcerile și ademenirile ei, dispare, iar carnea este lăsată în urmă. Nu putem merge decât dacă Domnul nu merge împreună cu noi. Nu putem merge mai departe decât dacă ne sprijinim pe Iubitul nostru. Îl iubim, depindem de El și, deși ne aflăm presați peste măsură, ne sprijinim pe Iubitul nostru în toate lucrurile.

Doamne Isuse, Te iubim și ne sprijinim pe Tine, iubitul nostru! Ne ridicăm din domeniul pământesc și din orice este legat de trup și ne sprijinim pe Tine, sperând să fim răpiți. Nu suntem în stare să continuăm sau să mergem mai departe cu Tine; pur și simplu ne sprijinim pe Tine. Numai Tu ne poți pregăti pentru răpire. Depindem de Tine. Nu avem încredere în puterea noastră de a merge mai departe și nici în zelul nostru de a continua în viața noastră creștină. Speranța noastră este să fim răpiți și ne sprijinim pe Iubitul nostru, căci doar El ne poate duce până la capăt. Doamne Isuse, singura noastră speranță este în Domnul! Dacă putem rezista până la capăt nu depinde de propria noastră îndurare, ci de păstrarea Ta. Nu avem nicio putere. Nu suntem puternici deloc, ci depindem de Tine. Întreaga noastră viață este o poveste a harului. Trăim o viață în care depindem de Tine. Recunoaștem că nu suntem puternici și independenți; depindem de Tine și ne bazăm pe deplin pe Tine. O, Doamne Isuse, speranța noastră este să fim răpiți! Ne sprijinim pe Tine, Domnul nostru Iubit Isus!

Ne încredem în puterea de păstrare a lui Dumnezeu și în dragostea Sa puternică și Îi ascultăm vocea

Căutătoarea iubitoare îi cere Iubitului ei să o pună ca pecete pe inima Sa de dragoste și ca pecete pe brațul Său de putere; ea este conștientă de neputința ei și își dă seama că totul depinde de puterea de păstrare a lui Dumnezeu (Cântarea Cântărilor 8:6-7). Pe măsură ce ne sprijinim pe Iubitul nostru, realizăm că continuarea și terminarea alergării noastre depinde nu de noi înșine, ci de puterea Sa de păstrare.

Pur și simplu Îi spunem să ne pună ca pecete pe inima Lui și ca pecete pe brațul Lui. Ne dăm seama că suntem slabi și fragili și suntem conștienți de neputința noastră. Pur și simplu suntem o persoană neajutorată și nu ne putem păstra. Dacă încercăm chiar să ne păstrăm până la venirea Lui, nu vom face decât să aducem rușine numelui Domnului și să ne pierdem pentru noi înșine.

Toate speranțele noastre sunt în dragostea Domnului și în puterea Sa. Ne încredem în puterea de păstrare a lui Dumnezeu și în dragostea Sa puternică și ne sprijinim pe Iubitul nostru. Nu mai îndrăznim să vorbim despre dragostea noastră pentru Domnul; nu mai îndrăznim să vorbim despre înțelegerea noastră de Domnul, pentru că totul depinde de puterea Domnului și de dragostea Sa.

Ne dăm seama că dragostea Domnului este la fel de puternică ca moartea. Așa cum nimic nu poate clătina moartea, nimic nu poate clătina dragostea Domnului pentru noi. Moartea îi ține pe oameni captivi și îi ține ferm, necruțător și neclintit în mână; la fel, pentru că Domnul ne iubește, nu ne vom clătina, căci dragostea Lui este mai puternică decât moartea.

Pentru că Domnul ne iubește, va urma gelozia Lui; gelozia lui este la fel de crudă ca Șeolul. Pentru că El ne iubește și este gelos pentru noi (Exod. 20:5; Exo. 34:14; Deut. 4:24; 6:15; Ios. 24:19; Naum 1:2; 1 Cor. 10:22; 2 Cor. 11:2), El nu va permite ca nimic să ne împărtășească inima. El vrea ca inima noastră să fie pe deplin pentru El, concentrată asupra Lui și iubindu-L numai pe El. El nu se mulțumește doar să dețină o parte majoră a inimii noastre.

Ochii Lui nu suportă să-i vadă pe cei care sunt ai Lui să fie pângăriți de lume. El este gelos, chiar de la începutul timpurilor El este gelos. Și apostolii sunt geloși pe noi cu gelozia lui Dumnezeu. Nimic nu poate rezista geloziei Sale. El va înlătura toate obstacolele din noi și din jurul nostru până când El va deveni Domnul unic, Dumnezeul tuturor și Împăratul necontestat.

El va avea grijă de noi, ne va proteja și ne va păstra întreaga ființă până când Îi vom vedea fața. Din cauza dragostei și geloziei Sale pentru noi, ni se întâmplă multe lucruri nu pentru a ne pedepsi, ci pentru a îndepărta de la noi orice iubim mai mult decât pe El. Această dragoste pe care El o are pentru noi, multe ape nu o pot stinge și nici inundațiile nu o îneacă; dacă un om a dat toată averea casei sale pentru dragoste, va fi cu totul disprețuit. Domnul ne iubește atât de mult încât ne pune ca pecete pe inima Sa și ca pecete pe brațul Său; ne sprijinim pe Iubitul nostru și El ne duce mai departe.

Ca iubitori ai lui Cristos, Îi rugăm pe Cel care locuiește în credincioși ca grădinile Sale să ne permite să-I auzim glasul (Cântarea Cântărilor 8:13). În lumea pe care trăim pentru Domnul ca Iubit al nostru, trebuie să ne menținem părtășia cu El, ascultându-L mereu. Aceasta este una dintre principalele caracteristici pe care ar trebui să le avem înainte de întoarcerea Domnului. Trebuie să-L iubim pe Domnul, să ne sprijinim pe Preaiubitul nostru și să fim înfometați și însetați de vorbirea Domnului.

Însoțitorii noștri ascultă glasul Domnului și, de asemenea, vrem să auzim glasul Său. Ca iubitori ai lui Cristos, care Îl exprimăm ca fiind viața noastră în exterior și Îl avem ca viață în interior, lucrăm pentru Domnul și împreună cu El și, în mijlocul lucrării noastre pentru și împreună cu El, ascultăm glasul Său.

Întreaga noastră viață depinde de vorbirea Domnului. Orice zi fără vorbirea Domnului este în zadar. Nu ne bazăm pe vorbirea Sa de ieri; vrem să avem vorbirea Sa astăzi. Vrem să fim dezvăluiți și curățați, astfel încât să putem auzi ceea ce El ne vorbește astăzi. Trăim într-o atmosferă de ascultare a glasului Domnului, rugăciune înaintea Sa și sprijinindu-ne pe Preaiubitul nostru.

Doamne Isuse, Te iubim. Speranța noastră este în puterea Ta și în dragostea Ta. Pune-ne ca pecete pe inima Ta de dragoste și pe brațul Tău puternic. Depindem de puterea și dragostea Ta și ne sprijinim pe Iubitul nostru. Doamne, dragostea Ta este puternică ca moartea. Avem încredere în dragostea Ta și știm că nimic nu ne poate clătina pentru că dragostea Ta este atât de puternică! Îți mulțumim pentru gelozia Ta față de noi. Câștigă-ne complet ființa și înlătură orice lucru din noi care Te înlocuiește sau ne face să fim distrași de la Tine. Dragă Doamne Isuse, credem că Tu ne vei ține până la capăt. Credem că vei îndepărta toate obstacolele până când vei deveni Domnul unic, Dumnezeul tuturor și Împăratul necontestat din noi! Ne încredem în Tine, ne sprijinim pe Iubitul nostru și suntem siguri că ne vei păstra până când vom vedea fața Ta! Amin, Doamne, Ție îți suntem deschiși: vorbește-ne astăzi. Viața noastră depinde de vorbirea Ta. Ne place să auzim vocea Ta. Venim la Tine din nou și din nou și vrem să ne menținem părtășia cu Tine, ascultându-Te mereu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Hoping to be Raptured, we Lean on our Beloved and Trust in His Preserving Power, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 4 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Trăim în înălțare trăind în duhul nostru și devenim un palanchin pentru Cristos

15/10/2024 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de iubitori ai lui Cristos, urmărindu-L pe Domnul în dragoste, suntem chemați de El să trăim în înălțare ca noua creație în înviere, trăind în duhul nostru și iubindu-L pe Domnul, astfel încât să putem deveni maturi în bogăția vieții lui Cristos, să fim trăsura care Îl poartă în mișcarea Sa pe pământ și să devim o grădină pentru savurarea Sa personală.

Urmărirea Domnului de către noi în dragoste este văzută în tip reprezentativ în cartea Cântării Cântărilor, unde începem prin a-L iubi pe Domnul Isus și a-I cere să ne sărute, să ne iubească și să ne infuzeze cu ceea ce este El. Ne dezvoltăm relația personală și intimă cu Domnul în viața noastră de zi cu zi exersând să-i spunem Domnului că Îl iubim dimineața devreme și menținându-ne dragostea pentru El pe tot parcursul zilei.

Noi, credincioșii în Cristos, trăim într-o poveste de dragoste divină; Domnul Isus ca fiind Cea mai minunată Persoană ne-a atras, atrăgându-ne la Sine și avem o relație intimă, spirituală, afectuoasă și privată cu El. Învățăm zilnic să-L contactăm și să creștem în dragoste pentru El. Pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și Îl urmărim cu dragoste, suntem chemați de Domnul să fim eliberați de sine.

Este ușor pentru sine să se strecoare și ne putem concentra mai mult asupra situației noastre interioare și asupra stării exterioare decât asupra Domnului. Când vine introspecția, când privim în noi înșine fără ca lumina Domnului să strălucească asupra noastră, există o barieră între noi și Domnul. Deci Domnul ne arată cine este El și ce face El și ne dăm seama că nimic nu este prea înalt sau prea mare pentru a opri această persoană înviată.

Când ne întoarcem către duhul nostru și Îl savurăm pe Cristosul care sare pe deal și munte, pur și simplu vom ieși din noi înșine și ne vom concentra asupra Lui. El ne întărește cu puterea învierii Sale și ne oferă și ne încurajează cu viața înfloritoare de înviere, astfel încât să putem fi eliberați de sine. Cu toții tânjim după asta, să fim eliberați de sine cu toată mizeria lui. Dar nu ne putem elibera și nici nu putem face ceva în noi înșine sau prin noi înșine pentru a fi eliberați de sine. Ceea ce putem face este să ne exersăm duhul, pentru că în duhul nostru suntem contopiți cu Domnul și numai contactându-L pe El în duh suntem capabili să fim una cu crucea pentru a fi eliberați de sine.

Când sinele este îndepărtat, când acordăm mai multă atenție Domnului Însuși decât nouă înșine, suntem transformați într-un om nou în noua creație a lui Dumnezeu și participăm la împlinirea economiei lui Dumnezeu în zidirea Trupului organic al lui Cristos. Fie ca toți să avansăm împreună cu Domnul în relația noastră romantică, intimă, afectuoasă și spirituală cu El, până când El dobândește ceea ce urmărește, mireasa după care El se va întoarce la răpire!

Suntem chemați să trăim în înălțare ca noua creație în înviere, trăind continuu în duhul nostru

În a treia etapă a Cântării Cântărilor, de la 3:6 la 5:1, vedem că iubitoarea lui Cristos este chemată să trăiască în înălțare ca noua creație în înviere. Domnul ne cheamă la Sine, unde este El, să fim una cu El; El ne cheamă să trăim în înălțare discernându-ne duhul de sufletul nostru. 1 Tes. 5:23 spune că Dumnezeul păcii ne sfințește pe deplin, iar duhul nostru, sufletul și trupul nostru vor fi păstrate complet, fără vină, la venirea Domnului nostru Isus Cristos. Dacă nu știm să ne discerne duhul de sufletul nostru, nu vom putea trăi în înălțare pentru a fi noua creație în înviere.

A trăi în înălțare înseamnă a trăi continuu în duhul nostru; când suntem în duhul nostru și trăim în duhul nostru, suntem uniți cu Cristosul înălțat în ceruri (Efeseni 2:22; Geneza 28:12-17; Ioan 1:51; Apoc. 4:1-2; Evr. 4:12, 16). Suntem uniți cu Domnul ca un singur duh, iar Cristos, ca scară cerească, este în duhul nostru pentru a ne uni cu Dumnezeu Însuși. Putem pur și simplu să venim cu îndrăzneală la tronul harului în duhul nostru și să trăim continuu în duh pentru a trăi în înălțare și a fi o nouă creație în înviere.

Deoarece în duhul nostru suntem uniți cu Domnul, trebuie să trăim continuu în duhul nostru. Trebuie să trăim și să umblăm în duhul nostru. Când trăim în duhul nostru, trăim în înălțare și suntem uniți cu Cristosul înălțat la ceruri. Prin unirea noastră cu crucea lui Cristos, sinele a fost zdrobit, iar prin puterea învierii lui Cristos și prin bogăția învierii Sale, suntem întăriți și devenim o persoană spirituală care se potrivește cu Dumnezeu și este calificată să se miște cu Dumnezeu. Amin!

Deși noi, credincioșii în Cristos, trăim pe pământ și încă avem carnea, trebuie să trăim nu în viața noastră naturală sau după carne, ci în duh și prin duh. Trebuie să trăim în înălțare trăind continuu în duhul nostru. Pe măsură ce facem cutare și cutare lucru, pe măsură ce avem grijă de atâtea lucruri necesare în exterior, concentrarea noastră nu este asupra lucrurilor sau persoanelor, ci asupra lui Cristos Însuși, Cel de care suntem strâns legați și care este totul pentru noi.

Pe măsură ce ne trăim viața de zi cu zi pe pământ, ne dăm seama că suntem uniți cu Cristosul înălțat la ceruri și trăim, acționăm, mișcăm și facem totul în duhul nostru (Romani 8:4). Acest lucru necesită să ne discernem duhul de sufletul nostru. Cum putem trăi în duhul nostru dacă nu știm care este diferența dintre duh și suflet?

Fie ca noi să venim la cuvântul lui Dumnezeu prin exersarea duhului nostru, astfel încât cuvântul să devină viu și mai activ și mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri, străpungând până la despărțirea sufletului și a duhului (Evr. 4:12). Când citim cu rugăciune cuvântul lui Dumnezeu, cuvântul devine viu și străpunge și pătrunde pentru a ne despărți duhul de suflet.

Când ne discernem duhul, ne vom da seama că Sfânta Sfintelor din ceruri, unde locuiește Domnul Isus, este conectată cu duhul nostru, chiar și este în duhul nostru! Însuși Cristos care este în cer este acum și în duhul nostru și El, ca scară cerească, unește duhul nostru cu cerul și aduce cerul în duhul nostru. Ori de câte ori ne întoarcem la duhul nostru, suntem în înălțare împreună cu Domnul și putem trăi în înălțare ca o nouă creație în înviere.

Doamne Isuse, vrem să trăim în înălțare ca noua creație în înviere, trăind continuu în duhul nostru. Aleluia, în duhul nostru suntem uniți cu Domnul ca un singur duh, iar cerurile sunt unite cu noi! Amin, Doamne, vrem să trăim, să acționăm, să ne mișcăm și să facem totul în duhul nostru. Venim la Tine în cuvântul Tău, pentru ca cuvântul Tău să străpungă și să despartă duhul nostru de sufletul nostru. Salvează-ne din trăirea în suflet, în sine sau în carne. Fie ca noi să ne vedem duhul, să ne cunoaștem duhul, să trăim în duhul nostru și să facem toate lucrurile în duhul nostru, astfel încât să putem trăi în înălțare ca noua creație în înviere. Amin, Doamne Isuse, ne iubim duhul! Vrem să trăim și să umblăm în duhul nostru! Întărește-ne și încurajează-ne cu puterea și bogățiile învierii Tale și păstrează-ne în duhul nostru astăzi! Vrem să fim una cu Tine în viața noastră de zi cu zi, trăind continuu în duhul nostru astăzi!

Fiind transformați și reconstruiți cu Trinitatea divină pentru a fi un palanchin pentru Cristos, matur în bogățiile vieții lui Cristos

Pe măsură ce Duhul lucrează în noi pentru a ne transforma, noi devenim un vas mișcător al lui Cristos, o trăsură pentru Cristos, chiar o „mașină” pentru El, pentru ca El să Se miște în noi și prin noi în și pentru Trupul lui Cristos (S. S. 3:9-10, 2 Cor. 2:12-17). Ca iubitori ai lui Cristos, devenim un palanchin pentru Cristos, făcut din lemnul Libanului, cu stâlpi din argint, partea de jos de aur, scaunul de purpură, iar partea din mijloc este încrustată cu dragostea noastră pentru El.

Prin lucrarea transformatoare a Duhului în noi, devenim un palanchin pentru Cristos, „mașina” lui Cristos pentru mișcarea lui Cristos în Trup și pentru Trup. Cristos Însuși lucrează pentru a construi acest palanchin și El folosește nu umanitatea noastră, ci umanitatea înviată, înălțată și nobilă a lui Cristos (simbolizată de lemnul Libanului), natura lui Dumnezeu (simbolizată de aur) ca bază, răscumpărarea lui Cristos (simbolizată de argint) ca suporturi și calitatea de împărat lui Cristos (violet) ca scaun.

Interiorul palanchinului pentru Cristos este încrustat cu dragostea căutătorilor lui Cristos (fiicele Ierusalimului), ceea ce arată că noi, iubitorii lui Cristos, suntem una cu toți căutătorii lui Cristos în dragoste în principiul Trupului lui Cristos. Zi de zi suntem reconstruiți cu Trinitatea Divină, astfel încât structura noastră exterioară să fie umanitatea înviată și înălțată a lui Isus și decorarea noastră interioară să fie dragostea noastră pentru Domnul.

Palanchinul are un exterior si un interior; exteriorul este lemn din Liban, stâlpi de argint și o bază de aur, semnificând umanitatea înălțată a lui Cristos, răscumpărarea lui Cristos și natura divină a lui Dumnezeu. Ceea ce văd ceilalți în noi este Dumnezeul Triunic exprimat în umanitate.

Interiorul este incrustat cu dragoste; Îl iubim pe Domnul și Îi dăm dragostea noastră, iar El este Iubitul nostru. Amin! Cristos ne face dintr-o iapă, care este sălbatică și naturală prin naștere, într-un palanchin, care este ceva zidit. Materialul substanțial folosit pentru această clădire este umanitatea lui Isus în înviere și înălțare. Suntem transformați și reconstruiți cu Trinitatea Divină pentru a fi un palanchin pentru Cristos.

Devenim un vas în mișcare al lui Cristos, zidit cu umanitatea înviată și înălțată a lui Cristos. Trebuie să învățăm să luăm umanitatea înviată și înălțată a Domnului ca structură de bază, astfel încât să putem fi zidiți în vasul în mișcare care Îl conține și îl exprimă. Amin!

Trebuie să savurăm învierea lui Cristos și să trăim după natura divină a Tatălui, astfel încât să putem fi transformați și reconstruiți cu Trinitatea Divină și să fim un palanchin pentru Cristos pentru mișcarea Sa pe pământ. Deși toate aceste aspecte sună destul de misterioase, trebuie să le aducem Domnului în rugăciune, astfel încât El să ne poată aduce în realitatea tuturor acestor lucruri în viața noastră creștină. El Însuși lucrează asupra noastră și în noi, asumându-și întreaga responsabilitate de a ne face un palanchin pentru Cristos.

De-a lungul anilor, Domnul a lucrat asupra noastră cu intenția de a ne face un palanchin pentru El Însuși. El nu folosește componentele noastre naturale sau abilitățile naturale; El se folosește pe Sine ca material – umanitatea lui Cristos, răscumpărarea lui Cristos și divinitatea lui Dumnezeu. Ce ar trebui să facem de partea noastră? Trebuie pur și simplu să fim deschiși față de El. Trebuie pur și simplu să-L iubim. Iubește-L pe Domnul, acesta este cel mai bun și cel mai scurt mod de a coopera cu El.

Decorul interior al palanchinului a fost incrustat cu dragoste de la fiicele Ierusalimului. Trebuie să-I oferim Domnului dragostea noastră; ceea ce vrea El nu este altceva decât dragostea noastră. De aceea El l-a întrebat pe Petru, chiar și după cel mai mare eșec al său, Simon, fiul lui Ioan, Mă iubești mai mult decât aceștia? (Ioan 21:15) Domnul caută mereu dragostea noastră. Dragostea noastră oferă ceva pentru decorarea interioară a palanchinului.

El face lucrarea, noi Îl iubim și El ne transformă și ne reconstruiește cu Trinitatea Divină pe măsură ce Îi dăm dragostea noastră. Cu cât Îl iubim mai mult pe Domnul, cu atât ne vom pierde mai mult personalitatea și caracterul și cu atât mai mult ne vom pierde voința; în același timp, devenim persoane potrivite pentru ca Domnul să se miște în noi și prin noi, și va exista un minunat decor interior.

Pe măsură ce trăim în înălțarea lui Cristos ca noua creație în înviere, noi, ca iubitori ai lui Cristos, devenim maturi în bogățiile vieții lui Cristos, astfel încât să putem deveni o grădină pentru Cristos pentru savurarea Sa privată (Cântarea Cântărilor 4:12-15). Vom fi pregătiți să dăm parfumul lui Cristos în orice împrejurare sau mediu (v. 16).

Devenim o grădină privată pentru savurarea și satisfacția personală a lui Cristos. Devenim o grădină închisă, disponibilă nu pentru ca alții să o savureze, ci doar pentru Mirele nostru. Indiferent ce vânt vine, vântul de nord sau de sud, răspândim parfumul lui Cristos. Nu vom avea o problemă cu nicio circumstanță exterioară, ci mai degrabă, căutăm să fim constituiți în interior cu Cristos, astfel încât, indiferent de mediul înconjurător, parfumul lui Cristos să fie răspândit. Învățăm lecția de a fi întăriți să facem toate lucrurile în Cristos, Cel care ne dă putere (Filipeni 4:13).

Doamne Isuse, transformă-ne și reconstruiește-ne cu Tine Însuți ca să fim un palanchin pentru Cristos, o trăsură pentru ca El să aibă o cale de a Se mișca pe pământ pentru Trup. Păstrează-ne în duhul nostru astăzi, iubindu-Te și deschizându-ne către Tine. Te iubim, Doamne Isuse, și Îți dăm permisiunea de a ne reconstrui cu Trinitatea Divină, astfel încât structura noastră exterioară să fie umanitatea înviată și înălțată a lui Isus și decorul nostru interior să fie dragostea noastră pentru Domnul. Doamne Isuse, câștigă-ne pe deplin pentru scopul Tău, astfel încât dorința inimii Tale să fie împlinită în noi! Te iubim și ne deschidem către Tine. Vrem să trăim în înălțarea lui Cristos ca noua creație în înviere, astfel încât să putem deveni maturi în bogăția vieții lui Cristos. Suntem aici pentru Tine, Doamne; vrem să fim o grădină închisă pentru savurarea Ta privată. Continuă în noi, Doamne, și introdu-Te pe Tine Însuți în noi astăzi. Păstrează-ne să trăim continuu în duhul nostru, astfel încât să putem trăi în înălțarea lui Cristos și să fim pentru satisfacția și savurarea Ta! Fie ca parfumul lui Cristos să iasă din noi, în timp ce trăim un duh cu Tine astăzi!