• Skip to main content
  • Skip to primary sidebar

Îl savurăm pe Cristos in Cuvântul Său

Să-L cunoaștem pe Dumnezeu

Credința obiectivă și credința subiectivă: credem în Cristos și suntem uniți ca unul singur

06/10/2024 by Credincios in Cristos 1 Comment

Până vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos. Efes. 4:13

Când vorbim despre credință, trebuie să ne dăm seama că în Noul Testament credința este atât obiectivă, cât și subiectivă; credința obiectivă se referă la subiectul credinței noastre, în timp ce credința subiectivă are de-a face cu acțiunea noastră de a crede. Amin!

Săptămâna aceasta venim la subiectul „Să păstrăm credința”.

Ne centrăm zilele acestea pe subiectul general al Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății.

Vrem să fim cei care ne pregătim pentru venirea Domnului, pregătindu-ne pentru întoarcerea Lui.

Dacă ne pregătim în aceste patru aspecte, Îl vom câștiga pe Cristos pentru a primi răsplata lui Cristos ca coroana dreptății.

Promisiunea venirii Domnului este cea mai mare consemnare din Biblie; atât în Vechiul cât și în Noul Testament sunt menționate prima și a doua venire a Domnului.

Viața și slujirea noastră creștină și viața noastră de biserică trebuie să fie în perspectiva venirii Domnului; trebuie să ne ațintim vederea pe venirea Domnului.

Când Pavel le-a scris tesalonicenilor, o biserică foarte tânără pe care a ridicat-o și acum dorea să o păstorească, el a menționat de multe ori venirea Domnului.

Fiecare capitol din 1 Tesaloniceni se încheie cu venirea Domnului.

Chiar și noii credincioși trebuie să fie infuzați cu dorința pentru venirea Domnului, pentru ca toți să avem un anumit fel de viață în lumina întoarcerii Domnului și să ne pregătim pentru venirea Lui.

În fiecare săptămână, când avem Masa Domnului, ne amintim de Domnul și mâncăm pâinea și bem paharul pentru a vesti moartea Domnului până când El va veni.

Săptămână de săptămână ne amintim de Domnul pe care Îl iubim și credem că El se va întoarce pentru a-și stabili împărăția pe pământ.

Trebuie să trăim, să lucrăm și să facem multe lucruri, dar speranța din noi este că Domnul Se va întoarce și trăim o viață în așteptarea venirii Domnului.

Mulți oameni studiază și vorbesc despre venirea Domnului și o persoană anume în special iese în evidență.

Sora M. E. Barber a fost o persoană care a așteptat cu adevărat venirea Domnului; toată viața ei a fost petrecută așteptând și pregătindu-se pentru a-L întâlni pe Domnul.

Într-o zi, la sfârșitul anului, chiar și în ultima zi a anului, ea s-a rugat Domnului să nu mai aștepte un an, ci să vină acum.

Trebuie să avem o inimă plină de așteptare pentru venirea Domnului.

Trebuie să privim spre venirea Lui și să ne pregătim pentru întoarcerea Sa, trăind un anumit tip de viață care grăbește întoarcerea Lui și ne pregătește să-L întâlnim la întoarcerea Sa secretă.

Trebuie să avem un duh care să cunoască venirea Domnului și să trăim o trăire care așteaptă venirea Sa.

Credem în credința obiectivă și suntem mântuiți; credem în Persoana și lucrarea lui Cristos

Preaiubiților, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința care a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna. Iuda 3Dacă studiem Noul Testament în mod rugativ vom vedea că credința are cel puțin două aspecte principale: credința este obiectivă și subiectivă.

Există aspectul obiectiv al credinței – credința obiectivă și aspectul subiectiv – credința subiectivă.

Credința obiectivă se referă la subiectul credinței noastre, adică la lucrurile în care credem (Efeseni 4:13; 2 Tim. 4:7).

Credința obiectivă include conținutul economiei noutestamentare a lui Dumnezeu, lucrurile care sunt în Noul Testament în care credem și suntem mântuiți.

În Efes. 4:13 spune că toți trebuie să ajungem la unitatea credinței; această credință nu este acțiunea de a crede a credinței, ci mai degrabă, credința obiectivă.

Credința obiectivă este ceea ce credem, întregul conținut al economiei noutestamentare a lui Dumnezeu cu privire la Cristos și biserică.

În Iuda 3 ni se spune că trebuie să luptăm stăruitor pentru credința dată pentru totdeauna sfinților.

Aceasta nu este credința subiectivă, acțiunea noastră de a crede, ci credința dată nouă de Dumnezeu în Cristos și prin apostolii din Noul Testament, conținutul economiei lui Dumnezeu din Noul Testament, în care credem.

2 Tim. 4:7 avem mărturia lui Pavel la sfârșitul vieții sale; el a spus că a păstrat credința; a păstrat credința obiectivă și este gata să primească răsplata.

Elementele credinței sunt doar elementele care se referă la mântuirea noastră, adică elementele care se referă la persoana și lucrarea lui Cristos.

Când evanghelia ne este predicată, pur și simplu credem în Domnul Isus.

Elementele credinței includ Cristos ca Fiul lui Dumnezeu, nașterea Sa dintr-o fecioară umană, moartea Sa ca o moarte răscumpărătoare pentru noi, învierea Sa în a treia zi, înălțarea Sa și coborârea Sa ca Duh.

Dacă credem în acestea, suntem mântuiți. Conținutul credinței nu include lucruri precum botezul prin scufundare, răpirea după necaz, darurile Duhului Sfânt sau orice astfel de lucruri; credința obiectivă include în principal elementele legate de persoana și lucrarea lui Cristos.

Dacă citim Evangheliile, vedem această persoană minunată, Isus Cristos, care a fost Dumnezeu întrupat pentru a fi om.

S-a născut într-o fecioară umană, a trăit o viață umană perfectă pe pământ și a murit pe cruce pentru a ne mântui.

Apoi, după trei zile în mormânt, El a înviat și a devenit un Duh dătător de viață, și a venit să locuiască în toți cei care cred în El ca să fie viața lor și totul.

Toți creștinii adevărați cred în aceasta, pentru că aceasta este ceea ce ne salvează și ne face credincioși în Cristos. Amin!

Elementele credinței obiective sunt doar acele elemente care au legătură cu mântuirea noastră – cu alte cuvinte, doar acele elemente care se referă la persoana și lucrarea lui Cristos (Ioan 3:16; 1:18; 1 Ioan 4:9).

Există multe alte învățături în Biblie, dar ele nu sunt neapărat legate de mântuirea noastră; cu toate acestea, lucrurile legate de persoana și lucrarea lui Cristos sunt legate de mântuirea noastră.

Conținutul credinței include pe Cristos, Fiul lui Dumnezeu și întruparea Sa. El S-a născut dintr-o fecioară pentru a fi un om autentic în viața Sa umană și a murit pe cruce ca înlocuitor al nostru.

El și-a vărsat sângele și a realizat răscumpărarea pentru a ne spăla păcatele.

În a treia zi, Cristos a înviat trupește și S-a înălțat la ceruri.

Astăzi El stă la dreapta lui Dumnezeu. Și într-o zi El se va întoarce pentru a primi la Sine pe toți credincioșii Săi. Aceasta este credința noastră.

Această credință nu este altceva decât Cristosul atotinclusiv și vast.

Credem în Cristos și dorim să ajungem la cunoașterea și experimentarea deplină a lui Cristos.

Vrem să ajungem la cunoașterea deplină a lui Cristos ca credință pentru a-L experimenta mai mult.

Doamne Isuse, credem în Tine! Tu ești Fiul lui Dumnezeu care a devenit Fiul Omului. Îți mulțumim că Te-ai întrupat pentru a Te naște dintr-o fecioară umană și a fi un om autentic. Tu ești Dumnezeu și Tu ești om – Tu ești omul-Dumnezeu! Credem că ai trăit o viață umană perfectă pe pământ și ai murit o moarte răscumpărătoare pe cruce. Mulțumim Doamne, că ai murit pentru noi pe cruce. Tu ești înlocuitorul nostru; ai murit pentru noi, în locul nostru, pentru a ne răscumpăra. Credem în moartea Ta răscumpărătoare. Amin, Doamne, credem că, după trei zile în Hades, ai înviat și ai devenit un Duh dătător de viață! Credem că Te-ai înălțat la ceruri și apoi ai coborât să vii în noi să locuiești în noi! Aleluia, credem în conținutul economiei noutestamentare a lui Dumnezeu și suntem mântuiți! Credem cu tărie în persoana și lucrarea lui Cristos și toate elementele legate de aceasta fac parte din credința noastră obiectivă. Amin, Doamne, vrem să ne păstrăm credința și o conștiință bună, să luptăm pentru credință și să ajungem la unitatea credinței!

Credința subiectivă are de-a face cu acțiunea noastră de a crede: prin credință, suntem uniți cu Dumnezeu în Duh!

Pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică. Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică. Ioan 3:15-16Pe de o parte, avem credință obiectivă, conținutul economiei noutestamentare a lui Dumnezeu cu privire la persoana și lucrarea lui Cristos, în care credem și suntem mântuiți.

Pe de altă parte, există credința subiectivă, acțiunea de a crede.

Ioan 3:15-16 vorbește despre a crede în Cristos și a fi mântuit; aceasta este acțiunea de a crede în Domnul și de a fi mântuit.

Conform acestui sens, a avea credință în Domnul înseamnă a crede în El. Toți credincioșii adevărați în Cristos sunt una prin faptul că ei cred în Cristos.

Când primim credința obiectivă care este conținutul economiei lui Dumnezeu, credința subiectivă se va ridica și va fi produsă din interiorul nostru.

De fapt, credința subiectivă este o reacție la credința obiectivă.

Credința subiectivă nu este o dată pentru totdeauna; ea trebuie să fie experimentată continuu de noi din ziua în care începem să credem în Domnul.

Când Îl vedem pe Domnul Isus, persoana Lui și lucrarea Lui, reacționăm crezând în El; această acțiune de a crede este credința noastră subiectivă.

Această reacție de a-L vedea pe Domnul Isus trebuie cultivată și încurajată și trebuie să fim sub auzirea credinței obiective, astfel încât credința noastră subiectivă să crească și să trăim prin credință, nu prin aparență.

Cristos este în noi ca speranță a glorie (Col. 1:27); când auzim aceasta, credem în Domnul și sperăm că într-o zi El va veni și Se va ridica din interiorul nostru pentru a ne glorifica.

Mulți oameni care nu cred în Dumnezeu simt că noi credem în fabule, în povești, pe care nu le pot înțelege.

Ei se uită la noi, credincioșii în Cristos, și se întreabă de ce plătim un preț atât de mare în timp și bani pentru a fi cu sfinții, a ne vizita unii pe alții, a merge la conferințe și adunări.

Creștinii nu trăiesc după ceea ce văd sau ceea ce ne apare înaintea noastră; trăim prin credință.

Credința este structura majoră a vieții noastre creștine, a vieții noastre sfinte.

Totuși, trebuie să ne păstrăm credința și o conștiință bună (1 Tim. 1:19) despre care unii, după ce le-au pierdut, au naufragiat în privința credinței. O, Doamne!

Această credință pe care o păstrăm este actul nostru de a crede, credința noastră subiectivă.

Trebuie să venim la Cuvântul lui Dumnezeu din nou și din nou și să fim infuzați cu Dumnezeu prin Cuvânt și prin Duhul.

Când ne întoarcem inimile către Domnul și ne exersăm duhul să ne rugăm peste Cuvântul Său, credința se va ridica în noi.

Această credință subiectivă care se mișcă în noi ne aduce într-o unire organică cu Dumnezeul Triunic.

Credința nu înseamnă doar a fi de acord și a crede într-un anumit set de doctrine din Cuvântul lui Dumnezeu; credința este o unire organică cu Dumnezeul Triunic.

În această unire, primim viața și natura divină și devenim mulți fii ai lui Dumnezeu și numeroasele membre ale Trupului lui Cristos, noul om, pentru a fi expresia Sa corporativă astăzi și pentru eternitate.

Luptăm războiul bun prin acest tip de credință, nu încercând să păstrăm legea sau unele doctrine din Biblie.

Trebuie să ne păstrăm credința și o conștiință bună; o conștiință bună este una fără ofensă (Fapte 24:16).

A avea o conștiință bună este o protecție a credinței și a vieții creștine. Acestea două merg împreună: credința și o conștiință bună.

O conștiință bună însoțește credința pentru ca noi să luptăm războiul bun împotriva diferitelor învățături dintr-o biserică locală.

Totuși, dacă respingem credința și o conștiință bună, am putea naufragia în privința credinței. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să ne păstrăm credința și o conștiință bună, astfel încât să fim protejați ăn credința și viața noastră creștină.

Viața noastră creștină și viața de biserică sunt ca o corabie care navighează pe o mare furtunoasă; suntem protejați în călătoria noastră prin credință și o conștiință bună.

Fie ca noi să ne ținem de credința subiectivă și să ne tratăm conștiința pentru a avea o conștiință bună, pentru a nu naufragia în privința credinței, ci mai degrabă să luptăm bunul război cu Domnul și în Trup.

Cele două aspecte ale credinței – credința obiectivă și credința subiectivă – se implică reciproc.

Credința noastră (credința noastră subiectivă) este din lucrurile pe care le credem și prin intermediul lucrurilor pe care le credem (credința noastră obiectivă).

În 1 Tesaloniceni 3:2 credința este nu numai subiectivă, referindu-se la sfinții care cred, ca în versetele 5, 6 și 10, ci și obiectivă, referindu-se la ceea ce credem noi, ca în 1 Timotei 3:9; 4:1; și 2 Timotei 4:7.

Mulțumim Domnului pentru credința obiectivă și credința subiectivă!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai dezvăluit să Te vedem în persoana și lucrarea Ta; pur și simplu credem în Tine. Amin, Doamne, reacția noastră la a vedea persoana Ta minunată și lucrarea Ta atotinclusivă este că credem în Tine, având o credință subiectivă. Credem în Tine, Doamne, și Te iubim. Suntem una cu Tine. Prin credință, suntem uniți cu Tine ca un singur duh. Tu ești în noi și noi suntem în Tine, căci suntem uniți în duh ca una! Amin, Doamne Isuse, vrem să ne păstrăm credința și o conștiință bună în viața noastră creștină de astăzi. Ne ținem de credință, de credința noastră subiectivă și ne tratăm conștiința noastră pentru a avea o conștiință bună. Vrem să avem o conștiință fără ofense și să păstrăm credința pentru a putea fi protejați în viața noastră creștină. Amin, Doamne, ține-ne zi de zi sub auzirea cuvântului credinței, pentru ca credința noastră subiectivă să crească și să fie desăvârșită. Păstrează-ne să ținem de Tine ca fiind credința noastră și de o conștiință bună, astfel încât să putem lupta războiul bun și să rămânem pe calea credinței în viața noastră creștină și în viața de biserică!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Objective Faith and Subjective Faith: we Believe in Christ and we’re Joined as One, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 3 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Filed Under: Experimentăm pe Cristos, Îl trăim pe Cristos, Inviorarea de Dimineață, Recâștigarea Domnului, Să-L cunoaștem pe Dumnezeu, Savurăm pe Cristos, viața creștină Tagged With: credem în Domnul Isus, credem în persoana lui Cristos, credința obiectivă, credința subiectivă, cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață, iubim apariția Domnului, lucrarea lui Cristos, o conștiință bună, Să păstrăm credința, venirea Domnului, Witness Lee

Cristos devine credința noastră atunci când privim la Isus și lăsăm legea vieții să opereze în noi

03/10/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Pe care voi Îl iubiți fără să-L fi văzut, credeți în El fără să-L vedeți și vă bucurați cu o bucurie negrăită și strălucită. 1 Pet. 1:8

Pe măsură ce privim la Isus și lăsăm legea vieții să opereze în noi, Cristos devine credința noastră, iar noi pur și simplu credem, pentru că Cristos Însuși crede în noi, una cu noi.

Deși suntem credincioși în Cristos, în ființa noastră naturală nu avem credință, dar credința se ridică în noi atunci când privim la Isus și permitem ca legea vieții să opereze în noi; Cristos este sursa credinței și El dă naștere credinței și, de asemenea, o desăvârșește în noi, privind la El și lăsând legea vieții să lucreze în ființa noastră. Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, suntem într-o cursă creștină, alergând cursa cerească, astfel încât să putem termina cursa noastră și să primim premiul.

Am fost aduși în această cursă privindu-L pe Isus, minunatul Isus întronat în ceruri și fiind captivați de frumusețea Lui.

Și alergăm cursa privind la Isus de la orice altceva decât El.

Cursa pe care trebuie să o alergăm este cursa cerească, dar există posibilitatea să alergăm în zadar sau să muncim în zadar.

Biblia ne arată în Fil. 2:16 să nu muncim în zadar sau să alergăm în zadar, pentru că aceasta înseamnă că suntem dați de rușine.

A alerga degeaba nu înseamnă că nu alergăm în fiecare zi; mai degrabă, putem merge la întâlniri, slujim și facem o mulțime de lucruri pentru Domnul și în viața de biserică, dar există posibilitatea să alergăm în zadar.

Pavel a spus că, conform așteptării sale sincere în speranță, că în nimic nu va fi dat de rușine (Filipeni 1:20), ci în toate lucrurile, chiar și acum, Cristos va fi mărit în trupul său, fie prin viață, fie prin moarte.

Viziunea lui Pavel a fost că un creștin ar trebui să fie una cu Cristos, chiar să fie Cristos.

Cum putem noi fi Cristos? Suntem atât de plini de constituția naturală, avem carne și avem pofte, dispoziție și ciudățenii.

Cum putem fi Cristos? Este adevărat că nu putem fi Cristos, dar Dumnezeu vrea să fim Cristos.

Când trăim, ar trebui să fim Cristos; când facem ceva, vorbim ceva, ar trebui să fim Cristos.

Domnul Isus nu a dus la îndeplinire răscumpărarea numai pentru ca păcatele noastre să fie iertate și spălate, pentru ca noi să fim îndreptățiți și împăcați cu Dumnezeu; chiar mai mult, El dorește să fim mântuiți în viața Sa (Romani 5:10).

Când am crezut în Domnul Isus, am fost regenerați – am primit o altă viață, viața divină.

Acum trebuie să mergem mai departe cu Domnul și să fim sfințiți de natura sfântă a lui Dumnezeu.

Apoi, trebuie să fim înnoiți în mintea noastră și trebuie să avem o transformare interioară, metabolică, astfel încât să putem fi transformați în aceeași imagine cu Cristos din glorie în glorie (2 Cor. 3:18).

Mai mult, trebuie să fim conformați chipului întâiului Fiu al lui Dumnezeu și, în cele din urmă, să fim glorificați, astfel încât să fim asemenea Lui în orice fel.

Dacă experimentăm mântuirea organică a lui Dumnezeu zi de zi, mergem pe calea potrivită și alergarea sau lucrarea noastră nu sunt în zadar.

Să continuăm cursa creștină cu rezistență până ajungem la țintă și primim premiul!

Să privim țintă către Isus, Cel ce desăvârșește credința noastră pentru a fi infuzați cu El ca fiind credința noastră

Și noi dar, fiindcă suntem înconjurați cu un nor așa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică și păcatul care ne înfășoară așa de lesne și să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus...Evrei 12:1-2Pe de o parte, Isus este Autorul și Inițiatorul credinței noastre; pe de altă parte, El este și Desăvârșitorul credinței (Evr. 12:2).

Credința noastră începe cu El și se termină cu El. Credința noastră începe cu chemarea Sa; atunci când El ne cheamă și ne câștigă, începem să alergăm cursa creștină.

Pe tot parcursul cursei, nimic nu se face prin capacitatea noastră naturală.

Credința nu vine de la noi înșine, iar capacitatea de a alerga nu provine din ființa noastră naturală.

El este Cel care aleargă cursa în noi, iar calea pe care alergăm este, de asemenea, El Însuși.

Ioan 14:6 spune că Isus este calea și realitatea și viața.

Când ne îndreptăm privirea către Isus, El dă naștere credinței în noi, El ne menține credința și, de asemenea, ne desăvârșește credința, completând-o și terminând-o. Aleluia!

Ceea ce contează în aleargarea cursei creștine este să nu privim în jur pentru a vedea peisajul din jurul nostru; este privirea îndreptată către Isus, Cel care dă naștere credinței în noi și termină credința noastră.

Viața lui ne permite să alergăm.

Când privim la El cu atenție, cu o atenție neîmpărțită, El ne va infuza cu El Însuși ca credință.

Vedem că această Persoană prețioasp ne iubește și Îl vom iubi înapoi.

Noi nu L-am văzut, dar Îl iubim; în El – deși nu-L vedem în prezent, totuși crezând – ne bucurăm de bucurie nespusă și plină de glorie (1 Petru 1:8).

Pe măsură ce Îl iubim pe Cel nevăzut, este fără efort pentru noi să alergăm cursa creștină. Nicio problemă nu este o problemă pentru noi, căci alergăm cu bucurie, chiar glorios, iar mâinile noastre nu se vor obosi.

Ori de câte ori ne gândim la răsplată, ne recâștigăm puterea, pentru că răsplata este Cristos Însuși, care va fi savurarea noastră deplină în epoca viitoare a împărăției.

Fie ca ochii să ni se deschidă astfel încât să nu luăm în considerare lucrurile care se văd, să nu luăm în considerare slăbiciunile noastre nici să privim lucrurile negative ale altora.

Să ne întoarcem privirea către Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre.

Ca Desăvârșitor al credinței, Domnul Isus Se infuzează continuu întru noi ca element și abilitate de a crede.

Când privim la Domnul cu o atenție neîmpărțită, punând întreaga noastră ființă asupra Lui, El ne administrează cerul, viața și puterea.

El ne infuzează cu tot ceea ce este El, iar noi suntem capabili să alergăm în cursa cerească și să trăim viața cerească pe pământ (2 Cor. 3:18).

Ceea ce privim sau la cine privim ne afectează foarte mult.

Cu cât privim mai mult la lucrurile pământești, cu atât devenim mai pământeni și cu atât avem mai multe piedici și încurcături și nu vom alerga cu atenție.

Să avem fața dezvelită, adică să avem o inimă întoarsă către Domnul, ca să-L privim și să-L reflectăm ca pe o oglindă, ca să fim transformați în același chip din glorie în glorie, întocmai ca de la Domnul Duh.

Viața noastră creștină este din glorie în glorie.

În fiecare zi Îl privim pe Domnul și primim transmiterea și infuzia Sa.

Îl primim ca viața noastră, puterea și stimulentul nostru, astfel încât să putem alerga în cursa creștină.

Pe măsură ce privim la Domnul în mod continuu, El va termina și completa credința de care avem nevoie pentru a alerga cursa cerească.

Nu este nevoie să ne temem sau să ne facem griji; pur și simplu privim la fața Lui și nu ne va lipsi nimic.

Când privim la Isus, El devine calea noastră, puterea și viața noastră. El va fi, de asemenea, țelul alergării noastre.

În această cursă, ființa noastră naturală, carnea noastră, trecutul nostru și capacitatea noastră sunt toate inutile; doar ceea ce este infuzat de Cristos în noi contează, pentru că El în noi este credința care ne motivează să alergăm cursa până la capăt.

Trebuie să ne deschidem Domnului, așa cum a făcut apostolul Pavel, și să nu umblăm în mod ușuratic, ci să alergăm cursa pentru a câștiga prețul!

Fie ca Domnul să ne facă cei care privim la răsplata pe care ne-o va da când El Se va întoarce, domnind împreună cu El în împărăție și savurând nunta de o mie de ani cu El, și să ne îndreptăm de la toate lucrurile către Isus, astfel încât putem alerga cursa cu răbdare.

Fie ca Domnul să ne arate că viitoarea răsplată în împărăție ne așteaptă și fie ca noi să continuăm să alergăm cursa.

Paul a început să alerge, a continuat să alerge și a terminat cursa, fiind asigurat că a câștigat premiul.

Fie ca și noi astăzi să nu privim la nimic și la nimeni, să nu privim la slăbiciunile noastre și la păcatul care ne împiedică atât de ușor, ci să lepădăm toate lucrurile și să privim țintă la Isus pentru a fi infuzați cu El ca credință și a alerga cursa creștină cu răbdare.

Când privim la Isus, Cristos devine credința noastră!

Domnul să ne întărească să alergăm continuu până ajungem la capăt pentru a câștiga premiul.

Doamne Isuse, vrem să alergăm continuu cursa, privind țintă la Isus! Tu ești Autorul credinței noastre, căci Tu inițiezi credința și Tu chiar devii credința noastră. Amin, Doamne, ne îndreptăm privirea către Isus pentru a fi infuzați cu credință și pentru a avea credință ca să alergăm cursa creștină. Infuzeaza-ne mai mult cu Tine însuți astăzi. Privim de la orice altceva către Tine. Credem că Tu ești capabil să ne duci până la capăt și chiar să ne completezi credința. Te luăm ca viața, calea și țelul nostru. Te luăm ca tăria și răbdarea pentru a alerga cursa. O, Doamne Isuse, deși nu Te vedem în prezent, credem în Tine și ne bucurăm cu o bucurie nespusă și plină de glorie! Vrem să Te privim cu faţa dezvelită, ca să Te putem reflecta. Transformă-ne în chipul Tău din glorie în glorie, întocmai ca de la Domnul Duh! Desăvârșește credința în noi. Completează credința în noi. Du-ne în cursa creștină până la capăt, astfel încât să ne putem termina cursa și să primim răsplata! Amin, Doamne Isuse, Te iubim!

Când privim la Isus și lăsăm legea vieții să opereze în noi, Cristos devine credința noastră și El crede în noi, făcându-ne o ființă care crede

Dar iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după acele zile’, zice Domnul: ‘Voi pune legile Mele în mintea lor și le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, și ei vor fi poporul Meu. Evrei 8:10Pentru cei necredincioși, credința este o un lucru misterios; mulți cred că creștinii „își aruncă creierul în coșul de gunoi” atunci când cred în Isus, pentru că nu pare a fi rezonabil sau logic să facă acest lucru.

Singura diferență dintre un necredincios și un credincios în Cristos este că credinciosului i s-a arătat îndurare de la Dumnezeu pentru a avea apariția Domnului, iar când Dumnezeu i s-a arătat acestuia, el pur și simplu a crezut.

Credința nu este în noi prin natură; nu suntem născuți din părinții noștri cu credință în noi.

Avem un duh, iar duhul nostru vrea să-L contacteze pe Dumnezeu, dar dacă nu-L vedem pe Domnul Isus, care este Dumnezeu, nu avem credință.

Acest lucru este valabil nu numai pentru cei necredincioși, ci chiar și pentru cei care cred în Cristos. Ca credincioși în Cristos, de atâtea ori se pare că nu avem credință.

Unii par să aibă credință și merg mai departe cu Domnul, dar atât de mulți creștini par să fie la fel ca oamenii din lume, pierzându-și chiar credința.

De ce unii au credință în timp ce alții nu au? Care este secretul pentru a avea credință? Evrei 12:2 este unul dintre secrete: să privim țintă la Isus.

Poate că nu avem credință, dar atunci când ne întoarcem la Domnul, chemăm numele Lui și ne concentrăm asupra Lui, El ne infuzează cu Sine Însuși și El devine credința noastră.

Când venim la Domnul în Cuvântul Său pentru a citi și a ne rugăm asupra cuvântului Său, credința este infuzată în noi și suntem umpluți cu Dumnezeu.

Cu toții putem depune mărturie că, atunci când citim Biblia și vorbim cu Domnul în rugăciune și considerație cu rugăciune, Domnul ne umple cu Sine și avem darul credinței.

Pentru ca noi să avem credință, trebuie să ne îndreptăm privirea către Isus, sursa credinței. El Se iradiază în noi și ne încarcă cu Sine.

Drept urmare, avem în mod spontan credință. Credința nu provine de la noi; îşi are originea în El.

Într-un fel, credința este Cristos Însuși care vine în noi pentru a deveni Cel care crede în noi într-un mod subiectiv.

Cuvintele Domnului sunt duh și viață (Ioan 6:63), iar când Îl privim în Cuvântul Său, suntem infuzați cu El până când El, însăși persoana, devine elementul credinței din ființa noastră.

Nu noi credem; este Cel care crede în noi. Ce minunat!

Deci, într-un fel, nu putem decât să credem; cum să nu credem când El în noi, una cu noi, crede?

Cristos dă naștere credinței în noi, El este credința noastră, El crede în noi și El crede, așa că noi credem; aceasta este credința autentică. Uimitor!

Odată ce El a originat această credință în noi, El nu o va lăsa niciodată să dispară; El o va perfecționa, o va termina și o va perfecționa.

Pur și simplu trebuie să continuăm să ne întoarcem la El și să privim la Isus, pentru ca Cristos să creadă în noi și pentru noi!

Atunci vom trăi prin credință – prin credința Lui, chiar prin El ca și credința noastră (Gal. 2:20).

Un alt mod practic prin care suntem infuzați cu credință este să permitem legii vieții să opereze în noi (Romani 8:2).

Când permitem ca legea vieții să lucreze în ființa noastră, pur și simplu credem.

Domnul ne poate vorbi despre o anumită problemă sau ne poate atinge despre atitudinea noastră față de o anumită persoană; dacă spunem Amin vorbirii Sale interioare, suntem plini de credință.

Dacă spunem Amin vorbirii interioare a Domnului, mișcării Sale, El va avea o cale de a se răspândi în mintea, emoția și voința noastră, iar acest lucru va produce o mare credință în noi.

Cu cât permitem legii vieții să opereze în noi, cu atât suntem mai capabili să credem.

Legea vieții lucrează în noi pentru a aduce exprimarea și mărturia lui Dumnezeu; primul rezultat este credința noastră.

Elementul credincios al lui Cristos este încărcat în ființa noastră prin legea vieții.

Dacă dăm legii vieții oportunitatea de a lucra continuu în mintea, emoția și voința noastră, lucrarea ei va produce capacitate de a crede în noi.

Fie ca să fim cei care avem o astfel de credință să-L credem pe Dumnezeu la deplin, fără nicio tensiune sau ceartă.

Legea vieții în Evrei 8:10 rezultă în capacitatea de a crede prezentată în Evrei 11:1 și restul capitolului. Putem depune mărturie că, atunci când spunem Amin operațiunii și mișcării interioare a Domnului, suntem plini de credință și credința noastră în Domnul este întărită.

Când legea vieții operează în noi pentru a ne face chiar reflectarea, expresia și mărturia lui Dumnezeu, ne este ușor să credem.

Credința noastră nu este ceva deliberat – este ceva spontan; de fapt, nu putem să nu credem, întrucât capacitatea de a crede a fost infuzată în noi.

Atâta timp cât ne îndreptăm privirea către Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre și permitem legii vieții să opereze în noi, dându-I libertatea de a ne mișca, atinge și infuza cu El însuși, vom fi plini de credință.

Credința noastră va fi spontană, iar ființa noastră interioară va fi saturată cu El ca credință.

Cu cât suntem mai saturați în interior de Cristos, cu atât ne este mai ușor să credem.

Fie ca toți să experimentăm credința într-un mod subiectiv, să privim la Isus și să lăsăm ca legea vieții să opereze în noi.

Doamne Isuse, noi spunem Amin lucrării, acționării și mișcării Tale interioare în ființa noastră. Vrem să permitem legii vieții să opereze în noi pentru a-L împărți pe Dumnezeu cu tot ceea ce este El în ființa noastră. Amin, Doamne Isuse, introdu-Te pe Tine însuți în noi un pic mai mult astăzi. Împarte-Ți legile în mintea noastră și înscrie-le în inima noastră, astfel încât să fim plini de Cristos ca credință! Dorim să experimentăm credința într-un mod subiectiv zi de zi, îndreptându-ne privirea către Isus și permițând legii vieții să opereze în noi. Lucrează în noi, Doamne, și operează în ființa noastră pentru a ne face exprimarea și mărturia lui Dumnezeu. Fie ca legea vieții să opereze în noi astăzi, astfel încât să putem fi infuzați cu Cristos ca credință. Amin, Doamne, fie ca Tu să devii credința noastră, infuzându-Te în noi pentru a fi capacitatea noastră de credință! Vrem să trăim prin această credință, prin Cristos ca credință noastră! Tu ești credința noastră. Tu ești viața noastră. Te luăm ca totul al nostru. Trăim prin credința Fiului lui Dumnezeu. Desăvârșește-ne credința. Adu-ne până la desăvârșirea credinței, astfel încât să alergăm cursa cu răbdare și să primim premiul!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ becomes our Faith as we Look unto Jesus and Let the Law of Life Operate in us, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 2 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Filed Under: Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu, Experimentăm pe Cristos, Inviorarea de Dimineață, Recâștigarea Domnului, Să-L cunoaștem pe Dumnezeu, Savurăm pe Cristos, viața creștină Tagged With: alergăm cu răbdare cursa, alergăm în cursă, Cristos devine credința noastră, cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață, Desăvârșitorul credinței, infuzat cu credință, legea vieții operează în noi, privim la Isus, privim țintă către Isus, Witness Lee

Alergăm cursa privind țintă la Isus, Autorul, Conducătorul și Desăvârșitorul credinței

30/09/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus... Evrei 12:2

În calitate de credincioși în Cristos, alergăm cursa creștină, privim la Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre; Isus Cristos este focusul în alergarea noastră, pentru că numai privind la Isus putem avea credință infuzată în noi pentru a alerga cursa cu perseverență. Amin!

Viața noastră creștină de astăzi este o cursă, cursa cerească, și cu toții alergăm pentru a câștiga premiul.

Pavel a fost adus în această cursă când s-a convertit și a alergat cursa toată viața până când, chiar la sfârșit, a putut spune că a terminat cursa.

Fiecare dintre noi are o cursă de alergat.

Trebuie să-L căutăm pe Domnul pentru a ști care este cursa pe care El ni-a încredințat-o în viața noastră creștină.

Nu putem alerga cursa altcuiva și nici nu putem concura cu alții în cursa noastră.

Mai degrabă, cu toții trebuie să privim la Isus, Cel care inițiază credința și care, de asemenea, desăvârșește credința, astfel încât să putem alerga cursa cu perseverență și să ajungem la destinație pentru a primi premiul.

Pe de o parte, ca credincioși în Cristos, suntem mântuiți veșnic și nu trebuie să facem nimic pentru a ne obține mântuirea.

Dumnezeu ne-a mântuit prin har și prin credință, pentru că pur și simplu prin credința în Domnul, suntem mântuiți și primim viața eternă. Aleluia!

Pe de altă parte, există o recompensă pusă în fața noastră, un premiu, care este acordat celor care aleargă cursa cu răbdare.

În multe părți din Noului Testament ni se spune că Domnul, în calitate de Stăpân al sclavilor, îi va răsplăti pe fiecare după fapta lui.

Unii ar putea spune că nu trebuie să facem nimic pentru mântuirea noastră și au dreptate: nu trebuie să muncim pentru a obține mântuirea.

Totuși, așa cum a spus Pavel în Fil. 2:13, trebuie să ne lucrăm cu frică și cutremur pentru propria noastră mântuire, pentru că Dumnezeu este Cel care operează în noi atât voința, cât și lucrul, pentru buna Sa plăcere.

Dumnezeu nu ne-a mântuit ca să așteptăm până când ne va aduce în ceruri pentru a fi cu El pentru totdeauna.

Aceasta este o evanghelie foarte joasă.

El nu ne-a mântuit de la pierzania eternă doar pentru ca noi să fim copiii Lui, iar într-o zi El va veni să ne aducă cu El acolo unde este El.

Mai degrabă, Dumnezeu ne-a mântuit ca să Îl savurăm, să ne împărtășim din El, să-L experimentăm și să alergăm cu răbdare cursa creștină pusă înaintea noastră.

Trebuie să-L urmărim pe Cristos pentru a-L câștiga (Filipeni 3:12-14) și trebuie să-L prindem pe Cel care ne-a prins.

Facem asta zi de zi, chiar moment de clipă, pe măsură ce îl contactăm pe Domnul și Îl experimentăm în viața noastră de zi cu zi.

Fie ca noi să fim cei care alergăm cu răbdare cursa pusă înaintea noastră, privim la nimic altceva decât la Isus, Cel care a inițiat credința și care ne va desăvârși și credința!

Alergăm cursa creștină privind țintă la Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre

Totuși, fiindcă știm că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci numai prin credința în Isus Hristos, am crezut și noi în Hristos Isus, ca să fim socotiți neprihăniți prin credința în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii. Gal. 2:16 În El avem, prin credința în El, slobozenia și apropierea de Dumnezeu cu încredere. Efes. 3:12Cum putem alerga cursa creștină?

S-ar putea să auzim că trebuie să alergăm cu răbdare cursa pusă în fața noastră, dar s-ar putea să nu fim o persoană competitivă și nici să fim în mod natural înclinați să facem prea mult efort pentru a obține ceva.

A alerga în cursa creștină nu are nimic de-a face cu ceea ce simțim și ce putem face; are totul de-a face cu privirea înspre Isus! Amin!

Alergăm cursa creștină prin privirea țintă la Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre (Evrei 12:2).

Ce înseamnă să-ți ațintești privirea către Isus?

Cuvântul grecesc tradus prin „privim țintă” înseamnă „a privi cu atenție nedivizată, întorcându-se de la orice alt obiect”.

Cu alte cuvinte, pe măsură ce alergăm în cursa creștină, nu ar trebui să privim la stânga sau la dreapta, ci pur și simplu să privim de la orice altceva către Isus.

Când alergătorii aleargă într-o cursă de o sută de metri, nu se uită la oamenii din jurul lor și nici la colegii lor din cursă; ei pur și simplu aleargă, având ochii ațintiți asupra țelului.

Este atât de ușor astăzi să fii distras de atâtea lucruri. Lucrurile bune și cele rele deopotrivă ne pot distrage atenția de la alergarea cursei creștine.

Nu ar trebui să stăm aici doar să privim în jur, să luăm în considerare și să ne gândim la acest lucru sau la cutare lucru negativ care ni s-a întâmplat.

Mai degrabă, trebuie să ne îndreptăm de orice altceva decât de Cristos și să privim la El cu o atenție nedivizată.

De multe ori Îl pierdem din vedere pe Domnul, pentru că sunt atât de multe lucruri presante și situații imediate care ne solicită atenția.

Așa că încetinim cursa noastră sau suntem împiedicați să continuăm cu Domnul.

Soluția este să nu încerci să faci față tuturor acestor lucruri negative sau să rezolvi problemele care sunt la îndemână; soluția este pur și simplu să ne întoarcem privirea către Isus!

Alergăm cursa creștină prin privirea țintă la Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre.

Când privim de la toate lucrurile pământești către Isus, El ne infuzează cu credință pentru a alerga cursa.

Aceasta este o cursă pe termen lung, chiar o cursă pe viață; s-ar putea să alergăm bine astăzi, dar mâine s-ar putea să nu alergăm deloc.

Trebuie să învățăm să privim de la toate lucrurile din mediul nostru, să privim de la eșecurile noastre din trecut și să privim chiar și de la experiențele noastre bune, astfel încât să putem alerga proaspăt cursa cu perseverență și să-L câștigăm mai mult pe Cristos (Fapte 7:55-56)!

Chiar și experiențele noastre bune din Cristos ne pot frustra să mergem mai departe cu Domnul și să alergăm cursa creștină, pentru că putem fi mulțumiți și satisfăcuți de ceea ce avem.

Cu toții trebuie să alergăm cursa cu perseverență, uitându-ne de la orice altceva către Isus.

Apostolul Pavel a fost un model în această prvință. El avea multă experiență cu Domnul și avea o experiență foarte bună în iudaism, dar a mărturisit că a pus toate acestea deoparte, pentru că se întindea înainte pentru a-L câștiga pe Cristos.

El L-a experimentat Cristos și a avut multă cunoștință despre Domnul, dar nu a permis ca nimic să-l distragă sau să-l frustreze de la a-L savura pe Cristos la maximum.

Trebuie să fim atenți la Domnul Isus, nu la lucrurile din mediul nostru.

Trebuie să privim de la orice lucru care ne distrage atenția către El. El este Autorul credinței noastre și, de asemenea, El ne va desăvârși credința.

Pe măsură ce privim la Isus, El inițiază credința, El ne conduce în credința noastră, noi călcăm pe urmele Sale în credință și, de asemenea, ne desăvârșește credința.

Doamne Isuse, vrem să alergăm cursa creștină, privind țintă la Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre! O, Doamne Isuse, Te iubim și ne concentrăm doar asupra Tine. Tu ești țelul nostru. Tu ești focusul noastră. Tu ești totul pentru noi. Privim de la orice altceva către Tine. Amin, Doamne, vrem să ne concentrăm asupra Ta cu o atenție neîmpărțită. Uităm de eșecurile și greșelile noastre. Nu vrem să zăbovim în succesele sau experiențele noastre bune din Cristos. Pur și simplu vrem să ne întindem înainte pentru a-L câștiga pe Cristos! Amin, Doamne, Tu ești Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre. Tu ne-ai inițiat credința și, de asemenea, o vei desăvârși. Vrem să călcăm pe urmele Tale, privind țintă la Isus cu o atenție neîmpărțită. Nu vrem să stăm aici luând în considerare și privind în jur. Ne îndreptăm către Tine. Ne întoarcem spre Tine. Ne întoarcem de la toate lucrurile pământești, de la religia noastră și de la lucrurile din mediul nostru și ne întoarcem privirea către Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre!

Privim țintă la Isus, Autorul, Inițiatorul, Conducătorul, Pionierul, Premergătorul și Desăvârșitorul credinței noastre!

Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Efes. 2:8În Vechiul Testament, sfinții erau doar martori ai credinței, dar noi astăzi avem credință, pentru că Îl avem pe Isus ca Autor și Desăvârșitor al credinței noastre.

El este Autorul credinței noastre; aceasta înseamnă că El este Inițiatorul, Inauguratorul, Conducătorul, Pionierul și Premergătorul credinței noastre.

De asemenea, El este Desăvârșitorul credinței noastre.

În noi înșine și conform omului nostru natural, nu avem nicio capacitate de a crede.

Oamenii din lume se întreabă despre noi cum putem crede, pentru că în ei nu există nicio capacitate de a crede.

Capacitatea de a crede, credința, nu este a noastră, ci a Domnului.

Credința prin care suntem mântuiți este credința prețioasă pe care am primit-o de la Domnul (2 Petru 1:1).

Când privim la Isus, când auzim evanghelia și inima noastră se întoarce către Domnul, El, ca Duh dătător de viață (1 Cor. 15:45) ne infuzează cu Sine Însuși, cu elementul Său de credință.

Trebuie doar să ne uităm la Isus și să-L privim; când Îl privim, suntem infuzați cu El și pur și simplu credința se ridică în noi.

În mod spontan, pe măsură ce privim la Isus, în ființa noastră se naște un fel de credință și avem capacitatea de a crede în El.

Acesta nu este de la noi; noi nu inventăm credință și nici nu construim credința în noi înșine, ci mai degrabă privim la Isus și El ne inițiază credința.

Cristos ni Se dă pe Sine însuși ca element al credinței, pentru ca El să creadă pentru noi. El devine credința noastră.

Noi credem pur și simplu prin infuzarea cu Cristos ca credință a noastră și Îl trăim ca credință, chiar și prin credința Sa (Gal. 2:20; Evr. 2:10), nu prin credința noastră. Aleluia!

El este Autorul și Creatorul credinței în viața Sa și în calea Sa pe pământ.

Când citim Evangheliile, vedem că Domnul Isus a trăit o viață de credință, iar calea pe care El a mers a fost o cale a credinței.

El a dat naștere credinței; El este Autorul credinței.

El este, de asemenea, Pionierul și Înaintemergătorul credinței, pentru că în viața Sa și în trăirea Sa pe pământ El a tăiat calea credinței.

Evangheliile ne arată atât de multe cazuri și situații în care au existat multe obstacole în calea Domnului, iar El a trebuit să croiască calea credinței și să meargă pe calea credinței.

Oriunde mergea El, părea că era un munte sau un râu care Îl frustra.

Însă din nou și din nou, pas după pas, Cristos a deschis calea credinței.

El a închis văile și a îndepărtat munții ca un constructor de autostrăzi; El a tăiat calea credinței și a fost Pionierul și Premergătorul pe calea credinței.

El a devenit Conducătorul credinței noastre, chiar Căpitanul credinței.

El a tăiat calea credinței, a umblat pe calea credinței și acum ne conduce să mergem în același feș și astăzi. El a reușit și a fost aprobat și primit de Dumnezeu în tot ceea ce a făcut, pentru că El a umblat prin credință și a trăit prin credință.

Acum, în calitate de Căpitan al credinței, Cristos ne poate purta pe calea credinței pe urmele Lui. Mergem pe aceleași urme ale credinței Domnului, urmându-L în duh și prin credință.

Facem acest lucru prin privirea țintă la Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre. Citim Biblia și ne exersăm duhul pentru a ne privi spre Isus, iar credința este infuzată în noi.

Cu cât ne îndreptăm mai mult spre Isus, cu atât suntem mai infuzați cu El ca credință.

Pe măsură ce privim la Isus ca fiind Creatorul credinței, credința se ridică în noi.

El, ca Desăvârșitor al credinței noastre, se află în gloria Sa și pe tronul Său în cer și, în timp ce ne îndreptăm privirea către Isus, El ne infuzează cu credința pe care El a dat naștere și a desăvârșit-o.

Cu toții putem depune mărturie că pur și simplu ne întoarcem la Domnul din nou și din nou, suntem întăriți și încurajați să continuăm să alergăm cursa creștină.

Dacă nu-L avem pe Domnul Isus, vom renunța. Când nu ne punem ochii pe El, este atât de greu să alergăm la cursă. De fapt, este imposibil să alergăm la cursă dacă nu ne întoarcem privirea către Isus!

Dumnezeu a pus în ființa noastră ceva care devine credința noastră și trebuie să continuăm să privim la Isus pentru a câștiga mai mult din El ca credință.

Efes. 2:8 spune că credința prin care am fost mântuiți nu este de la noi înșine; este darul lui Dumnezeu.

Trebuie să continuăm să primim acest dar, îndreptându-ne privirea către Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre.

Cu cât privim mai mult la El, cu atât suntem mai infuzați cu El ca credință și putem alerga cu răbdare cursa creștină.

Noi alergăm această cursă nu prin credința noastră, ci prin credința Fiului lui Dumnezeu, care a fost infuzat în noi și a devenit credința noastră.

Doamne Isuse, ne îndreptăm privirea către Tine pentru a alerga astăzi cursa creștină. Nu avem credință în noi înșine, Doamne, dar venim la Tine și privim de la orice altceva către Tine! Infuzează-ne cu Tine Însuți ca credință. Transfuzează credința în ființa noastră. Fie ca Tu să devii credința noastră. Doamne, Te luăm ca și credința noastră, căci Tu în noi poți crede și Tu crezi în noi. Amin, Doamne, privim spre Tine de la orice altceva! Tu ești Autorul credinței noastre și Tu ești Pionierul și Premergătorul credinței. Privim la chipul Tău minunat și credem în Tine! Mulțumim, Doamne, că ai tăiat calea credinței. Mulțumim că ești liderul și căpitanul credinței. Condu-ne astăzi pe urmele Tăi pe calea credinței. Amin, Doamne, noi vrem să trăim prin credință, prin credința Ta în noi! Desăvârșește-ne credința. Crește-ne credința. Ține-ne să alergăm cursa creștină, privind spre Isus, Autorul, Inițiatorul, Inauguratorul, Conducătorul, Pionierul, Premergătorul și Desăvârșitorul credinței noastre!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Run the Race by Looking away unto Jesus, the Author, Leader, and Perfecter of Faith, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 2 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Filed Under: Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu, Experimentăm pe Cristos, Inviorarea de Dimineață, Recâștigarea Domnului, Să-L cunoaștem pe Dumnezeu, Savurăm pe Cristos, viața creștină Tagged With: alergăm cu răbdare cursa, alergăm în cursă, Autorul credinței noastre, Conducătorul credinței, Cristos e credința noastră, cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață, Desăvârșitorul credinței, infuzați cu credință, privim țintă la Isus, Witness Lee

10 moduri de a ne osteni asupra lui Cristos ca țara noastră bună și de a fi biruitorii Domnului

18/09/2024 by Credincios in Cristos 2 Comments

Bucurați-vă întotdeauna. Rugați-vă neîncetat. Mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi. 1 Tes. 5:16-18

Dacă vrem să fim biruitori, trebuie să ne ostenim asupra lui Cristos ca țara noastră bună și să-L câștigăm pe Cristos ca savurare; în acest articol, dorim să vedem zece moduri de a ne osteni asupra lui Cristos în viața noastră de zi cu zi pentru a-L câștiga pe Cristos ca savurare și pentru a fi biruitorii Domnului.

Domnul să ne lumineze pentru a vedea cum să trăim o viață în ochii lui Dumnezeu care să ne permită să Îl savurăm pe Cristosul atotinclusiv, reprezentat de țara bună.

Cristos ne-a fost alocat să fie porțiunea noastră; Dumnezeu Tatăl ne-a calificat prin mântuirea lui Cristos și sfințirea Duhului să Îl savurăm pe o porțiune din Cristos alături de sfinți.

Fiecare credincios în Cristos este calificat de Dumnezeu să să-L savureze pe Cristos nu numai personal, ci și corporativ.

Pe de o parte, trebuie să Îl savurăm și să experimentăm pe Cristos personal și individual și trebuie să obținem ceva din Cristos în experiența noastră care este unic pentru noi, personal pentru noi, ceva de care numai noi și Domnul am experimentat și savurat împreună.

Pe de altă parte, savurarea noastră personală din Cristos este pentru savurarea noastră corporativă din Cristos, pentru osteneala noastră asupra lui Cristos, așa cum țara bună este pentru noi să aducem cele mai bune produse, surplusul, la adunările bisericii.

Dorința lui Dumnezeu astăzi este aceeași ca și în Vechiul Testament: El dorește ca poporul Său să aducă la lumină bogățiile lui Cristos pe care le-au savurat și experimentat și să le ofere Lui pentru satisfacția Sa.

Dumnezeul nostru este flămând și însetat; în Vechiul Testament, El se hrănea cu ofrande și era mulțumit de mirosul arderilor de tot și al jertfelor de pace.

Aceste ofrande, însă, sunt doar un tip al ofrandei reale, care este Cristos Însuși. Cristos a venit ca ofranda unică pentru a Se oferi lui Dumnezeu ca un Miel fără pată și fără cusur, Cel care este desăvârșit în toate privințele.

Pe de o parte, Cristos S-a oferit pe Sine însuși pentru mântuirea noastră, căci, ca Miel al lui Dumnezeu, El ridică păcatul lumii (Ioan 1:29).

Pe de altă parte, Cristos S-a oferit lui Dumnezeu pentru satisfacția Sa, căci Dumnezeu nu este mulțumit cu nimic și nimeni în întregul univers în afară de Cristos.

În Cristos, Dumnezeu este bineplăcut; El este mulțumit de această persoană minunată care a trăit o viață pentru satisfacția deplină a Tatălui.

Această persoană, acest Cristos atotinclusiv, care este bogat peste măsură și atât de plăcut pentru noi în fiecare zi, trebuie să devină experiența și savurarea noastră, pentru ca El să poată fi adus în noi pentru a deveni însăși constituția noastră.

Apoi, când venim împreună cu sfinții, avem ceva din Cristos de oferit lui Dumnezeu pentru satisfacția Sa și sfinților pentru a le oferi. Amin!

Zece moduri de a ne osteni asupra lui Cristos ca țara noastră bună și de a fi biruitorii Domnului astăzi

Dacă suntem sârguincioși să ne ostenim asupra Cristosului atotinclusiv ca țara noastră bună, vom fi biruitorii Domnului astăzi.

Dacă vrem să fim biruitori, trebuie să ne ostenim asupra lui Cristos ca țara noastră bună și să-L câștigăm ca savurare.

Putem crede că a fi un biruitor este ceva de neatins; un astfel de gând este de la inamic și ar trebui respins.

Nu ar trebui să credem că a fi un biruitor este prea înalt și imposibil de atins; mai degrabă, trebuie să realizăm că un biruitor este un creștin normal conform standardului lui Dumnezeu.

Un creștin este o persoană care zilnic, clipă de clipă, se ostenește asupra lui Cristos ca țară bună pentru a-L câștiga pe Cristos ca savurare.

Fie ca noi să respingem îndoielile dușmanului că nu putem fi biruitori și să învățăm să ne ostenim asupra lui Cristos ca țara noastră bună pentru a-L câștiga ca savurare și pentru a fi biruitorii Domnului astăzi.

Iată zece căi simple, zece căi practice, revelate în Cuvântul lui Dumnezeu cu privire la modul în care putem ne osteni asupra lui Cristos ca țara noastră bună în experiența noastră zilnică.

1. Ne consacrăm în fiecare dimineață Domnului pentru a-L savura și experimenta pe Cristos

Ziua noastră începe cu ora dimineții; în fiecare dimineață trebuie să venim la Domnul și să ne consacrăm lui cu sinceritate nu pentru a face cutare sau cutare lucru, ci pentru simplul scop de a-L savura și de a-L experimenta.

Așa cum a făcut Pavel în Fil. 3:13-14, trebuie să ne dăm seama că nu am ajuns, ci facem un singur lucru: uitând lucrurile care sunt în urmă și întinzându-ne înainte spre lucrurile care sunt înainte, urmărim spre țelul de a-L savura de Cristos și de a-L experimenta pe Cristos.

Ne ostenim asupra lui Cristos ca țara noastră bună, consacrându-ne cu sinceritate Domnului pentru a-L savura de El.

Pe măsură ce facem asta, când ne deschidem Lui dimineața și Îi dăm terenul în ființa noastră, vom avea o fermă bogată și minunată a lui Cristos, pentru că El va avea o cale de a crește în noi, de a ne transforma și de a ne umple cu Sine.

Dimineața nu ar trebui să avem doar o rutină, o rutină religioasă de a citi cutare carte sau a face cutare lucru; ar trebui să-L contactăm pe Domnul în simplitate și sinceritate și să Îl savurăm pe El.

Scopul consacrîrii noastre este acela de a-L savura și de a experimenta Cristosul lui Dumnezeu. Îi putem spune Domnului,

Doamne Isuse, ne dăm să Te savurăm azi. Vrem să Te savurăm pe tot parcursul zilei. Nu vrem să facem cutare sau cutare lucru și nici nu vrem să îmbunătățim cutare sau cutare aspect. Vrem doar să Te savurăm. Ne consacrăm Ție pentru a-L savura de Cristos și a-L experimenta pe Cristos de-a lungul zilei. Vrem să învățăm să Te aplicăm și să Te experimentăm în orice situație. Îți cerem, dragă Doamne, harul de care avem nevoie pentru a-L savura de tine astăzi. Arată-ne cum să lucrăm pământul, să semănăm sămânța și să udăm plantele Domnului.

2. Petrecem timp cu Domnul în fiecare zi în privat și în secret pentru a avea o părtășie intimă cu El

Ci tu, când te rogi, intră în odăița ta, încuie-ți ușa și roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti. Mat. 6:6A avea o consacrare proaspătă cu Domnul dimineața nu este suficient; pentru ca noi să ne ostenim asupra lui Cristos ca țară bună, trebuie să căutăm să petrecem timp cu Domnul în fiecare zi pentru a avea părtășie intimă cu El.

În fiecare zi trebuie să petrecem timp pentru a fi cu Domnul în privat și în secret pentru a avea părtășie intimă cu El.

Domnul Isus nu a fost niciodată prea ocupat pentru a petrece timp cu Tatăl; chiar și după ce a avut un succes exterior, cum ar fi hrănirea a mii de oameni, El i-a silit pe ucenicii Săi să meargă și a trimis mulțimile departe, ca să se suie pe munte în mod particular să se roage (Matei 14:22-23).

S-ar putea să fim foarte ocupați în timpul zilei, făcând atât de multe lucruri, dar trebuie totuși să petrecem timp cu Domnul în privat și în secret pentru a avea părtășie intimă cu El.

Când ne rugăm, trebuie să intrăm în camera noastră privată și să închidem ușa și trebuie să ne rugăm Tatălui nostru care este în ascuns, iar Tatăl care vede în ascuns ne va răsplăti (Matei 6:6).

Aceasta nu înseamnă că ar trebui să ne izolăm, ci mai degrabă că trebuie să găsim un timp și un loc pentru a fi netulburați de ceilalți, astfel încât să vorbim cu Domnul față în față, așa cum un om vorbește tovarășului său (Exod 33: 11).

Trebuie să fim în camera interioară a Împăratului, cu Preaiubitul nostru, unde să-L atingem, să-L chemăm și să Îl savurăm pe El.

Doamne Isuse, vrem să petrecem timp cu Tine în privat și în secret pentru a avea o părtășie intimă cu Tine. Nu suntem prea ocupați să ne alocăm puțin timp pentru a Te savura. Îți dăm timpul nostru, dragă Doamne. Vrem să intrăm în camera noastră privată și să ne rugăm Tatălui nostru care este în ascuns. Amin, Doamne, învață-ne cum să avem momente personale și intime cu Tine de-a lungul zilei, astfel încât să putem ne osteni asupra lui Cristos ca țară bună. Fă-ne biruitorii Tăi, creștinii normali care își fac timp să să-L savureze pe Domnul pe tot parcursul zilei!

3. Să-L savurăm pe Domnul în Cuvânt dimineața devreme pentru a avea un nou început în fiecare zi

Dimineața devreme, trebuie să venim la Domnul în cuvântul Său și să Îl savurăm pe El, astfel încât să putem avea un nou început al fiecărei zile (Psalmul 119:147-148).

La fel ca psalmistul, trebuie să anticipăm zorii și să-L căutăm pe Domnul, să venim la El în cuvântul Său și să sperăm în cuvântul Său.

Trebuie să luăm câteva versete din Biblie pentru a medita, a mesteca și a mastica, amestecându-le cu rugăciunea, lăuda, cântarea și chiar și plânsul nostru, astfel încât să putem interioriza Cuvântul lui Dumnezeu.

Trebuie să ne ocupăm de Cuvântul lui Dumnezeu cu duhul nostru într-un mod viu pentru a-L atinge și a-L savura pe Domnul.

În acest fel, avem o adevărată înviorare de dimineață, care va da tonul zilei respective.

Domnul să ne salveze de formalitatea „a avea înviorare de dimineață” și să ne aducă într-o legătură vie cu El în duhul nostru și cu cuvântul Său viu în fiecare zi!

Fie ca noi să fim salvați de orice rutină sau formulă în timpul nostru cu Domnul dimineața și să venim doar la El să Îl savurăm pe El în cuvântul Său!

Nu vrem să-L ratăm pe Domnul dimineața, ci mai degrabă să petrecem timp cu El în cuvântul Său și să ne gândim la cuvântul Său pentru a fi vitalizați și înviorați!

Doamne Isuse, vrem să ne ostenim asupra lui Cristos ca țară bună, savurându-L pe Domnul dis-de-dimineață în cuvânt. Salvează-ne de la a avea un timp de rutină cu Tine. Salvează-ne de orice formalitate sau îndatorire religioasă. Adu-ne într-un contact viu cu Tine. Vorbește-ne dimineața. Nădăjduim în cuvântul Tău și vrem să medităm la cuvântul Tău ca să fim cu adevărat înviorați. Amin, Doamne, înviorează-ne dimineață. Înclină-ne urechile pentru a auzi cuvântul Tău. Nu vrem să citim doar Biblia, ci să ne exersăm duhul pentru a atinge cuvântul Tău și a fi infuzați cu esența Ta!

4. Tratăm păcatele în mod amănunțit, astfel încât să nu existe nimic între noi și Domnul

Pe măsură ce petrecem timp cu Domnul în cuvântul Său și sub strălucirea Sa, ne vom vedea păcatele, greșelile și eșecurile noastre.

Domnul este credincios să strălucească asupra noastră și să dezvăluie lucruri din noi și din comportamentul nostru care nu se potrivesc cu ceea ce este El.

Ne ostenim asupra lui Cristos ca pe țara bună, mărturisindu-ne păcatele și tratându-le temeinic, astfel încât să nu existe nimic între noi și Domnul (1 Ioan 1:7, 9).

Pur și simplu trebuie să ne mărturisim păcatele, așa cum Domnul strălucește asupra noastră, iar sângele lui Cristos ne curăță de orice păcat și ne spală fărădelegile.

Apoi, trebuie să umblăm în lumină și, pe măsură ce Domnul strălucește din nou peste noi, trebuie să mărturisim.

Mărturisirea și tratarea păcatelor noastre este constantă; trebuie să tratăm în mod constant de orice ne dezvăluie Domnul.

Vrem să avem un cer senin între noi și El; cerul de deasupra capului nostru trebuie să fie limpede ca cristalul, astfel încât să putem vedea pe Cel de pe tron și să fim infuzați cu tot ceea ce este El (Ezechiel 1:22, 26).

Fie ca să învățăm să tratăm cu păcatele într-un mod temeinic, astfel încât să nu existe niciun obstacol între noi și Domnul.

Doamne Isuse, strălucește asupra noastră. Dezvăluie orice lucru din întuneric și orice păcat din noi. Vrem să umblăm în lumină. Ne mărturisim păcatele și ne încredem în Tine, căci Tu ești credincios și drept ca să ne ierți păcatele și să ne cureți de orice nedreptate. Amin, Doamne, curăță-ne și spală-ne cu sângele Tău prețios. Ține-ne în lumină astăzi. Nu vrem să luptăm sau să nu fim de acord cu lumina; spunem pur și simplu Amin, am păcătuit și ne mărturisim păcatele! Avem încredere în eficacitatea sângelui Tău care ne poate spăla și ne poate îndepărta păcatele!

5. Menținem părtășia cu Domnul trăind o viață de rugăciune

Nu vă îngrijorați de nimic, ci, în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri. Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus. Fil. 4:6-7
Părtășia noastră cu Domnul nu este din când în când, atunci când ne amintim sau când ni se aduce aminte; este o părtășie pe tot parcursul vieții, o părtășie constantă, care trebuie menținută.

De prea multe ori suntem atât de distrași de la Domnul și uităm de El până când ni se aduce aminte de cineva sau de ceva; trebuie să învățăm să ne menținem părtășia cu Domnul.

Trebuie să ne menținem părtășia cu Domnul clipă de clipă, trăind o viață de rugăciune (2 Cor. 13:14; Filip. 4:6-7; Plâng. 3:55-56; Matei 11:25-26).

Când suntem jos, chiar și în cea mai de jos groapă, trebuie să chemăm numele Domnului, pentru că El nu își ascunde urechea la respirația noastră, la strigătul nostru.

În nimic nu ar trebui să fim îngrijorați, dar în orice ar trebui să aducem cererile noastre și să le facem cunoscute lui Dumnezeu prin rugăciune și cereri.

Când suntem îngrijorați, trebuie să venim la Domnul în rugăciune. Când suntem fericiți, trebuie să-I spunem despre ce ne face bucuroși.

Când suntem supărați, mai trebuie să ne rugăm.

Trebuie să ne rugăm neîncetat și să ne deschidem Domnului cu privire la toate lucrurile.

Modul de a ne menține părtășia clipă de clipă este rugăciunea neîncetată; în acest fel, ne ostenim asupra lui Cristos ca țară bună din experiența noastră.

Doamne Isuse, vrem să ne menținem părtășia cu Tine clipă de clipă, trăind o viață de rugăciune. Amin, Doamne, Îți aducem toate grijile, gândurile neliniștite și problemele noastre. Vrem să facem de cunoscut lui Dumnezeu toate cererile noastre prin rugăciune și cerere cu mulțumire. Vrem să Te contactăm pe tot parcursul zilei. O, Doamne, chiar și atunci când suntem atât de jalnici și supărați, tot vrem să chem numele Tău! Vrem să trăim o viață de rugăciune zi de zi, astfel încât să ne putem osteni în mod constant asupra lui Cristos ca țară bună.

6. Să răscumpărăm timpul nostru și să ne cheltuim energia pentru a fi saturați cu Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu

De multe ori scuza noastră este că nu avem timp să citim Biblia.

Când auzim că trebuie să ne ostenim asupra lui Cristos ca țară bună, fiind saturati și îmbibați cu cuvântul sfânt al lui Dumnezeu, putem spune că timpul nostru este atât de limitat, pentru că suntem atât de ocupați cu cutare și cutare lucru. O, Doamne!

Adevărul este că, deși s-ar putea să nu avem timp să fim îmbibați cu cuvântul lui Dumnezeu, suntem îmbibați cu cuvântul cuiva; s-ar putea să fim îmbibați cu TikTok, YouTube sau Instagram și multe cuvinte intră în noi – și avem timp pentru asta, dar nu avem atât de mult timp pentru Domnul.

Pentru ca noi să ne ostenim asupra lui Cristos ca țară bună, trebuie să învățăm să ne răscumpărăm timpul și să ne cheltuim energia pentru a fi saturați și îmbibați cu cuvântul sfânt al lui Dumnezeu (2 Tim. 3:16-17; Col. 3:16).

Trebuie să ne menținem părtășia nu cu TikTok sau Instagram, ci cu Domnul.

Când ne cheltuim energia pentru a fi în Cuvântul lui Dumnezeu și a permite cuvântului lui Cristos să locuiască din belșug în noi, vom fi vindecați, hrăniți, luminați și umpluți de Domnul.

Există multă bunătate, vindecare, bogăție și aprovizionare în Cuvântul lui Dumnezeu.

Trebuie doar să răscumpărăm timpul, pentru că zilele sunt rele și să fim sub vorbirea Domnului în Cuvântul Său.

Suntem ceea ce mâncăm; dacă mâncăm și bem curgerea continuă și ne hrănim din rețelele sociale, știri, divertisment etc., vom deveni tocmai asta.

Dar dacă ne străduim să ne ostenim asupra lui Cristos ca țară bună, răscumpărându-ne timpul și cheltuindu-ne energia pentru a fi saturați cu cuvântul sfânt al lui Dumnezeu, vom deveni la fel ca El.

Doamne Isuse, vrem să ne răscumpărăm timpul și să ne cheltuim energia pentru a fi saturați cu cuvântul sfânt al lui Dumnezeu. Nu vrem să ne mai dăm scuze că nu avem timp; pur și simplu venim la cuvântul Tău pentru a fi infuzați cu Tine. Amin, Doamne, astăzi ne punem sub ascultarea credinței. Saturează-ne și îmbibă-ne cu cuvântul Tău sfânt. Vrem să-Ți savurăm bogățiile, vindecarea Ta și proviziile Tale, când venim la Tine prin cuvântul Tău. Fie ca toți să învățăm să respingem ceea ce lumea are de oferit și să fim pur și simplu în cuvântul Tău de a fi saturați și îmbibați cu tot ceea ce ești!

7. Să răscumpărăm timpul pentru a fi umpluți cu Duhul, bucurându-ne întotdeauna, rugându-ne neîncetat și mulțumind în toate

Un mod foarte plăcut de a fi biruitori astăzi este răscumpărarea timpului pentru a fi umpluți cu duhul, bucurându-ne mereu, rugându-ne neîncetat și mulțumind în toate lucrurile (Efeseni 5:18; 1 Tes. 5:16-19).

Aceasta este voia lui Dumnezeu pentru noi în Cristos Isus, să Îl savurăm mereu, să ne rugăm neîncetat și să mulțumim în toate lururile.

S-ar putea să ne uităm în jurul nostru și să vedem că întreaga lume merge în jos; în toate aceste lucruri trebuie să Îl savurăm – nu să savurăm ceea ce se întâmplă, ci să Îl savurăm pe Domnul.

Trebuie să ne rugăm neîncetat, aducând toate lucrurile Domnului în rugăciune și zidindu-ne mușchiul rugăciunii.

Și trebuie să-i mulțumim Domnului în toate.

Nu ne este ușor să-i mulțumim Domnului, căci putem crede că Îi mulțumim pentru ceea ce El face pentru noi; dar în toate lucrurile, chiar și atunci când pare că El nu face mare lucru pentru noi și nu ne salvează din situația noastră teribilă, tot trebuie să-i mulțumim Domnului.

Dacă citim Evangheliile, vedem că, din când în când, Domnul Isus doar a mulțumit Tatălui; nu a fost nimic în mediul Său care să se schimbe în bine, dar El a mulțumit totuși Tatălui.

Dacă Îl savurăm mereu, ne rugăm neîncetat și în toate mulțumim, nu vom cârti, nici nu ne vom plânge, ci vom fi plini de bogățiile lui Cristos.

Vom fi plini de Domnul și chiar ne vom revărsa cu El, pentru că ne ostenim zilnic asupra lui Cristos ca țară bună.

Doamne Isuse, vrem să răscumpărăm timpul fiind umpluți în duh zi de zi! Amin, Doamne, vrem sa Te savurăm! Tu ești savurarea noastră și în Tine suntem plini de savurare! Aleluia, slavă Domnului! Te lăudăm, Doamne, pentru toate lucrurile. Îți mulțumim că ești viața noastră. Îți mulțumim că aveți grijă de noi. Îți mulțumim că ești alături de noi acolo unde suntem. Amin, Doamne, vrem să Te savurăm mereu, să ne rugăm neîncetat și să mulțumim în toate lucrurile! O, ce Cristos bogat avem! Te lăudăm pentru tot ceea ce ești pentru noi. Și Îți mulțumim, dragă Doamne, chiar și atunci când pare că nimic nu se schimbă în exterior în bine. Îți mulțumim pentru toate lucrurile.

8. Să fim dominați, guvernați, dirijați, mișcați și conduși de duhul nostru

Pentru ca noi să experimentăm bogățiile lui Cristos ca țară bună, trebuie să fim dominați, guvernați, dirijați, mișcați și conduși de duhul nostru.

În 2 Cor. 2:13 Pavel a spus că nu a fost guvernat de situația primitoare din mediu și nici de nevoia care era înaintea lui, ci de odihna din duhul său.

Trebuie să fim atenți la duhul nostru.

Omul nostru interior este duhul nostru, duhul nostru uman regenerat, unde Domnul, ca Duh, locuiește și Se contopește cu noi ca una.

Persoana noastră reală nu este sufletul nostru cu dorințele, intențiile și gândurile sale, ci omul nostru interior, duhul nostru contopit.

Trebuie să trăim în duh, să trăim prin duhul și să trăim conform Duhului.

Dacă vrem să experimentăm bogățiile lui Cristos și să ne ostenim asupra lui Cristos ca țară bună, trebuie să fim guvernați de duhul nostru.

Duhul nostru trebuie să preia conducerea și să ne îndrume în viața noastră de zi cu zi.

Nu trebuie să verificăm cu nicio listă exterioară de reglementări dacă ar trebui să facem cutare lucru sau să spunem acel lucru; pur și simplu trebuie să ne verificăm cu duhul și să fim în duhul nostru.

Doamne Isuse, întărește-ne duhul nostru astăzi. Întărește-ne în omul nostru interior și fă-ne puternic pe omul nostru interior, astfel încât să fim guvernați și îndrumați de duhul nostru. Amin, Doamne, ne exersăm duhul pentru a Te contacta și a trăi în duh. Vrem să trăim conform duhului și să umblăm după Duhul. Aleluia, Dumnezeu în Cristos ca Duhul este contopit cu duhul nostru, și avem un om interior care este una cu Dumnezeu! O, Doamne, vrem să experimentăm bogățiile lui Cristos ca țară bună, fiind dominați, guvernați, dirijați, mișcați și conduși de duhul nostru!

9. Să trăim în persoana, prezența, fața lui Cristos zilnic

Dar pe cine iertați voi, îl iert și eu. În adevăr, ce am iertat eu – dacă am iertat ceva – am iertat pentru voi, în fața lui Hristos. 2 Cor. 2:10

Pentru ca să experimentăm bogățiile lui Cristos ca țară bună și astfel să fim biruitori ai Domnului astăzi, trebuie să trăim în persoana lui Cristos, în prezența lui Cristos, chiar în fața lui Cristos (2 Cor. 2:10; 4:6-7; 3:16-18).

Trebuie să învățăm de la apostolul Pavel care nu numai că a iertat un frate de dragul bisericii fiind una cu Domnul, ci și mai mult, a fost în indexul ochilor Domnului și, pentru că așa a făcut Domnul, el a facut și asta.

Pe de o parte, vrem să avem prezența Domnului; pe de altă parte, vrem să privim în ochii Domnului pentru a vedea care este sentimentul Lui cu privire la cutare și cutare lucru.

Pentru ca noi să-L luăm în stăoânire pe Cristos ca țara atotinclusivă, trebuie să fim guvernați de persoana Domnului, prezența Sa (Exod 33:14).

Deoarece Pavel a trăit în persoana lui Cristos, el L-a experimentat pe Cristos ca neschimbare (2 Cor. 1:17-20), ca blândețe (10:1), ca adevăr (11:10), ca putere (12:10; 13:4), ca har (v. 14) și ca fiind Cel care vorbește în el (v. 3; comp. cu 2:17).

Trebuie să trăim nu numai în prezența Domnului, ci și în indicele sentimentelor și gândurilor lăuntrice ale lui Cristos.

Într-un mod tandru și profund, trebuie să-L privim și să ne uităm în ochii Lui în duhul nostru cu inimile noastre dezvelite, astfel încât să putem vedea ce simte El despre un anumit lucru.

Pe măsură ce ne uităm în indexul ochilor Domnului, vom fi infuzați cu gândurile și sentimentele Lui și ne va fi clar ce ar trebui să facem.

Ne vom comporta nu conform gândurilor sau intențiilor noastre, ci conform sentimentelor Domnului.

Nu numai că vom acționa cu blândețe, ci Îl vom lua pe Cristos ca blândețea noastră și nu numai că îi vom iubi pe alții, ci îi vom iubi cu Cristos ca dragostea noastră.

Trebuie să ne ostenim mai mult asupra lui Cristos ca țară bună până când aceasta devine experiența noastră în viața noastră de zi cu zi.

Ne putem deschide Domnului în rugăciune și Îl întrebăm sincer cum ar trebui să trăim, să ne comportăm și să avem ființa noastră și care ar trebui să fie atitudinea noastră față de aceasta și aceea.

Să învățăm cu toții în această privință și să fim înaintea Domnului, spunându-I:

Doamne Isuse, vrem să trăim în persoana lui Cristos astăzi. Ne întoarcem inima către Tine pentru a Te privi față în față. Vrem doar să privim în indexul ochilor Tăi și să fim infuzați cu Tine. Amin, Doamne, nu vrem să facem nimic în noi înșine, de unii singuri sau conform sentimentelor și opiniilor noastre. Dorim să trăim nu numai în prezența Ta, ci și mai mult în persoana ta, în indicele ochilor Tăi. Păstrează-ne ochii ațintiți asupra Tine. Fie ca sentimentele și gândurile Tale lăuntrice să fie infuzate în noi în timp ce Te privim față în față. Vrem să Te savurăm și să experimentăm bogățiile lui Cristos ca țară bună, trăind în fața lui Isus Cristos în viața noastră de zi cu zi!

10. Să experimentăm lucrarea de zdrobire și de constituire a Duhului, astfel încât ființa noastră interioară să fie reconstruită cu Trinitatea Divină

Îl primim pe Cristos ca har, realitatea țării bune, prin lucrarea de zdrobire și constituire a Duhului, prin care ființa noastră interioară este reconstruită cu Trinitatea Divină (2 Cor. 12:7-10; 13:14). Amin!

Pe partea pozitivă, trăim în indicele ochilor Domnului și facem totul în deplină unitate cu El.

Pe partea negativă, în ființa noastră se desfășoară o muncă de zdrobire și constitutivă. Omul vechi, omul firesc, este mistuit și dat la moarte, iar omul nou este înnoit (2 Cor. 4:16).

Pe măsură ce Îl luăm pe Domnul ca har zi de zi, omul nostru exterior se mistuie și omul nostru interior este înnoit.

Domnul este credincios să acționeze în mediul nostru și prin lucrurile din jurul nostru pentru a dărâma omul natural, a zdrobi omul exterior și a ne mistui ființa naturală, astfel încât El să Se poată constitui în noi.

Duhul operează atât prin mediul înconjurător, cât și în partea cea mai interioară a ființei noastre pentru a ne zdrobi și a ne constitui, astfel încât ființa noastră interioară să fie reconstruită cu Trinitatea Divină.

Prin lucrarea de mistuire din mediul nostru și prin lucrarea constitutivă din ființa noastră interioară, îl luăm în stăpânire pe Cristos ca țară bună și devenim biruitorii Domnului.

Aceasta înseamnă să ne ostenim asupra lui Cristos ca țară bună și, de partea noastră, pur și simplu trebuie să nu ne luptăm sau să ne împotrivim lucrării de zdrobire și reconstituire a Duhului.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire în această privință și să-L lăsăm să opereze în noi și în jurul nostru ca Duh, pentru a ne aduce în deplina savurare și experiență a Lui însuși cu toate bogățiile Sale zi de zi pentru zidirea bisericii ca Trup a lui Cristos.

Doamne Isuse, vrem să Te primim ca har prin lucrarea de zdrobire și constituire a Duhului. Ne deschidem Ție, Doamne, și Îți permitem să operezi în noi și în jurul nostru pentru a zdrobi omul nostru exterior și a-l mistui, astfel încât Tu să fii constituit în ființa noastră. Salvează-ne de a rămâne întregi. Salvează-ne de a rămâne naturali. Luăm harul Tău și Te aplicăm în situațiile noastre zilnice, astfel încât să-L putem lua în stăpânire pe Cristos ca țară bună. Amin, Doamne, ai Tu o cale în ființa noastră astăzi. Fie ca ființa noastră interioară să fie reconstruită cu Trinitatea Divină.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Ten Ways to Labour on Christ as our Good Land and be the Lord’s Overcomers Today, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să ne ostenim asupra Cristosului atotinclusive reprezentat de țara bună pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos, pentru realitatea și manifestarea împărăției, și pentru ca mireasa să se pregătească pentru venirea Domnului – săptămâna 12 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Filed Under: Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu, Îl mâncăm pe Cristos, Îl trăim pe Cristos, Inviorarea de Dimineață, Nevoia de Rugăciune, Recâștigarea Domnului, Să-L cunoaștem pe Dumnezeu, Savurăm pe Cristos, viața creștină Tagged With: cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață, guvernați de duhul nostru, lucrarea de zdrobire și de constituire a duhului, menținem părtășia cu Domnul, ne ostenim asupra lui Cristos, răscumpărăm timpul, reconstruit cu Trinitatea Divină, saturați cu Cuvântul sfânt, trăim în persoana lui Cristos, umpluți cu Duhul, Witness Lee

Să fim umpluți continuu cu Duhul pentru nobila lucrare de zidire a bisericii

06/09/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Stăruiți în rugăciune, vegheați în ea cu mulțumiri. Col. 4:2

Dacă vrem să umblăm în Cristosul atotinclusiv ca realitate a țării bune, trebuie să avem rugăciune multă și amănunțită în viața și slujirea noastră, rugându-ne tot timpul în duh pentru ca Domnul să ne umple cu El Însuși pentru nobila lucrare de zidire a bisericii.

Biblia ne arată câteva principii guvernamentale pe care să le vedem și să le experimentăm pentru a-L lua în stăpânire pe Cristos ca țară bună.

În primul rând, trebuie să vedem că, în calitate de credincioși în Cristos, L-am primit pe Cristos, Isus Domnul, iar acum trebuie să umblăm în El.

A umbla în Cristos înseamnă a umba conform Duhului și prin Duhul ca realitate a țării bune. Cheia acestei umblări este să ne dăm seama că suntem un duh cu Domnul.

Suntem uniți cu Domnul ca un singur duh, iar Duhul mărturisește cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu.

Ca oameni născuți din Dumnezeu pentru a avea viața și natura Sa, avem un duh care este contopit cu Duhul lui Dumnezeu, iar Dumnezeul Triunic locuiește în noi, în duhul nostru.

Acum învățăm să trăim în duh, să umblăm conform duhului și să trăim prin Duhul, astfel încât să putem umbla în Cristos, realitatea țării bune care ni s-a alocat.

Atâta timp cât trăim după duhul și prin Duhul, savurăm toate bogățiile lui Cristos și cerința dreaptă a legii este împlinită în noi. Aleluia!

Prin Duhul dăm la moarte practicile trupului și prin Duhul putem fi înnoiți, sfințiți, transformați și glorificați.

Cristosul în care umblăm nu este doar Dumnezeu Însuși, ci și mai mult, Dumnezeul încorporat – Dumnezeu care S-a făcut om, a trecut prin viață umană, răstignire, moarte, înviere și înălțare și El a fost, de asemenea, intensificat de șapte ori.

Acum El este Dumnezeul încorporat, Dumnezeu încorporat cu omul.

Rezultatul umblării noastre în acest minunat Cristos în slujba Sa completă în trei etape – întrupare, includere și intensificare – este că suntem zidiți ca Trupul lui Cristos pentru a finaliza Noul Ierusalim. Aleluia!

Astăzi, Cristosul în care umblăm este Trupul-Cristos, Cristosul încorporat; Cristos este atât Capul, cât și Trupul, pentru că El este un „Eu” minunat, pe care L-a văzut apostolul Pavel în convertirea sa învingătoare la Cristos.

Astăzi, Domnul zidește Trupul lui Cristos în viața de biserică și putem avea un gust din Noul Ierusalim, fiind relaționați în mod corespunzător cu Trupul lui Cristos.

Un alt principiu de guvernare în umblarea noastră în Cristos ca țară bună este că prezența Domnului înseamnă totul pentru noi atât în viața noastră în Domnul, cât și în lucrarea noastră în Domnul.

Trebuie să fim călăuziți de prezența de primă mână a Domnului, prezența Lui în duhul nostru contopit și trebuie să luăm prezența Lui drept harta noastră vie.

În această porțiune, vrem să vedem un alt principiu de conducere al umblării în Cristosul atotinclusiv – trăirea și slujirea prin rugăciune multă și temeinică pentru a fi umpluți cu Duh.

Trăim și slujim în realitatea preoției prin rugăciune multă și temeinică în viața și serviciul nostru pentru a fi umpluți cu Duhul

Și voi, ca niște pietre vii, sunteți zidiți ca să fiți o casă duhovnicească, o preoție sfântă, și să aduceți jertfe duhovnicești plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos...Voi însă sunteți o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Și l-a câștigat ca să fie al Lui, ca să vestiți puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată. 1 Pet. 2:5, 9Dacă noi, credincioșii în Cristos, dorim să posedăm și să umblăm în Cristosul atotinclusiv ca realitate a țării bune, trebuie să trăim și să slujim în realitatea preoției; trebuie să fim preoții care Îl contactează pe Dumnezeu, Îl aducem pe om la Dumnezeu și pe Dumnezeu la om și îi administrăm pe Dumnezeu omului (1 Petru 2:5, 9).

Aceasta înseamnă că trebuie să avem rugăciune multă și amănunțită în viața noastră și în slujirea Domnului, astfel încât să fim plini de duh în orice moment (Col. 4:2).

Zidirea bisericii poate fi realizată numai de persoane care sunt pline de duh, cei plini de Duhul Sfânt.

Faptul dacă biserica este vie, proaspătă și îmbogățită, depinde de acest singur lucru, că suntem umpluți continuu cu Duhul (Fil. 2:13; Matei 5:3, 8; Luca 1:53; Efes. 5:18).

Trebuie să venim la Domnul din nou și din nou și să-I cerem să ne umple cu Duhul; pentru ca noi să fim plini, trebuie să avem multă rugăciune profundă în viața și slujirea noastră.

Când venim la adunările bisericii, trebuie să venim plini de duh pentru a funcționa și a-L administra pe Cristos celorlalți sfinți.

Cum poate Cristos să zidească astăzi biserica Sa prin noi? Trebuie să fim dispuși și să ne golim vasul.

Trebuie să ne deschidem către El, să fim proaspăt goliți de noi înșine și de lucrurile noastre pentru a fi proaspăt umpluți cu El și să ne exersăm pentru a-L administra pe Cristos altora.

Să fim dispuși și să fim goliți. Dacă dorim să fim goliți, Domnul ne va umple cu Sine.

Suntem plini în principal prin rugăciunea temeinică înaintea Domnului.

De multe ori, însă, suntem plini de multe lucruri și nu putem străpunge atunci când ne rugăm să-L luăm pe Domnul.

Orice suntem prin natură, orice am acumulat și orice experimentăm, trebuie să fie golit, pentru ca Domnul să ne umple într-un mod proaspăt.

Dacă vrem să trăim și să slujim în realitatea preoției, trebuie să avem rugăciune multă și amănunțită în viața și slujirea noastră înaintea Domnului, căutând să fim goliți de noi înșine și să fim proaspăt umpluți de Domnul.

Biblia ne spune că trebuie să ne rugăm neîncetat (1 Tes. 5:17) și, de asemenea, că trebuie să perseverăm în rugăciune.

Pe de o parte, trebuie să ne rugăm tot timpul, fără încetare. Pe de altă parte, trebuie să perseverăm în rugăciune, perseverând să ne rugăm.

Dumnezeu este cel care operează în noi atât voința, cât și înfăptuirea, pentru buna Sa plăcere; pur și simplu trebuie să ne deschidem către El și să fim săraci cu duhul.

Trebuie să venim la Domnul așa cum suntem, din nou și din nou, și să ne rugăm doar să ne deschidem către El, să fim goliți de noi înșine și să fim proaspăt umpluți cu El.

Suntem cu adevărat binecuvântați dacă suntem săraci cu duhul, pentru că atunci când suntem goliți din interior, savurăm împărăția cerurilor, iar Domnul ne umple într-un mod proaspăt.

Suntem fericiți când suntem puri în inimă, căutând numai pe Domnul și împărăția Sa, pentru că Îl vom vedea pe Dumnezeu.

Când suntem cei flămânzi și goliți, Domnul ne va umple cu lucruri bune; însă, dacă credem că suntem bogați și nu avem nevoie de nimic, El ne trimite cu mâinile goale.

Fie ca noi să nu fim îmbătați de vin sau de lucrurile pe care această lume le are de oferit, ci să fim plini de duh, fiind umpluți de Domnul ca Duh într-un mod proaspăt, astfel încât să putem trăi și sluji în realitatea preoției.

Putem chiar să cerem Domnului să ne umple. Dacă noi, ca părinți, dăm lucruri bune copiilor noștri când ei ne cer, cu cât mai mult Tatăl nostru ceresc ne va da Duhul când Îl cerem?

Dacă Îi cerem Duhul Sfânt, El ne va da mai mult din Duhul. Fie ca noi să ne rugăm deseori Domnului să ne dea Duhul, chiar mai mult din Duh, ca să fim plini de duh.

Pentru aceasta, trebuie să avem o rugăciune multă și temeinică, chiar să perseverăm în rugăciune, pentru ca să fim plini de duh în viața noastră de zi cu zi.

Doamne Isuse, dă-ne astăzi mai mult din Tine. Ne deschidem Ție. Vrem să posedăm și să umblăm în Cristosul atotinclusiv ca realitate a țării bune, trăind și slujind în realitatea preoției. Venim la Tine pentru a Te contacta. Golește-ne din nou. Vrem să fim săraci cu duhul ca să fim umpluți cu Tine. Venim la Tine curat cu inima pentru a-L vedea pe Dumnezeu. Doamne, golește-ne din nou, ca să fim umpluți de Tine! Suntem flămânzi după plinătatea Duhului. Vrem să avem rugăciune multă și temeinică pentru a fi umpluți cu Duhul în duhul nostru. Umple-ne cu lucrurile bune ale Duhului. Nu vrem să ne îmbătăm cu lucrurile acestei lumi, ci mai degrabă să fim plini de duh! Amin, Doamne, suntem dispuși, suntem goliți și ne rugăm oricând în duh. Umple-ne cu Duhul chiar acum! Umple-ne de duh pentru ca noi să trăim viața creștină și să-I slujim Domnului în duh!

Să fim umpluți continuu cu Duhul pentru nobila lucrare de zidire a bisericii

Nu vă îmbătați de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiți plini de Duh. Efes. 5:18Pentru ca noi să avem înțelepciunea, înțelegerea, cunoștințele și priceperea pentru lucrarea nobilă de zidire a bisericii, trebuie să fim umpluți continuu cu Duhul.

Nu putem zidi biserica decât dacă suntem umpluți cu Duhul într-un mod continuu. De multe ori, însă, suntem lipsiți de voință; pur si simplu nu suntem dispuși.

De asemenea, suntem lipsiți de faptul de a ne goli; nu suntem goliți, ci mai degrabă, există multe lucruri care ne umplu pe lângă Cristos Însuși.

De asemenea, suntem lipsiți de rugăciune; ne putem ruga din când în când, când ne amintim, dar nu avem rugăciune prea mare și temeinică în duh. O, Doamne Isuse!

Trebuie să venim la Domnul așa cum suntem și să ne rugăm ca El să ne facă să fim dispuși și, prin harul Său, să ne golească pentru a fi umpluți cu El.

Trebuie să renunțăm la experiențele și cunoștințele trecute și pur și simplu să fim umpluți din nou de Domnul chiar acum.

Apostolul Pavel a fost un model în această privință; spre sfârșitul vieții sale, când era destul de matur în Domnul, încă s-a exersat să uite lucrurile care sunt în urmă și s-a întins înainte spre țel, căutând să se-L savureze și să-L experimenteze pe Cristos într-un mod proaspăt zilnic (Fil. 3:7-9).

Trebuie să uităm lucrurile din spate, să lăsăm deoparte experiențele noastre trecute și pur și simplu să venim la Domnul într-un mod de bunăvoie, fiind goliți în interior, cu multă și temeinică rugăciune, pentru a putea fi umpluți cu El.

Când ne rugăm să fim plini de Domnul, vom experimenta înțelepciunea, înțelegerea și cunoașterea care vin la noi ca un val.

Vom avea înțelepciune divină și înțelegere divină și vom avea cunoașterea divină, chiar și abilitățile divine pentru a zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Pentru ca noi să putem face lucrarea nobilă de a zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos, trebuie să fim umpluți continuu cu Duhul (Exod. 31:1-3; Zah. 4:6).

În Vechiul Testament, cel care trebuia să facă lucrarea de zidire a tabernaculului avea nu numai cunoștințe, pricepere și înțelepciune, ci era și plin de Duhul lui Dumnezeu (Exod. 31:3).

Pentru ca noi să zidim biserica în calitate de Trup al lui Cristos, trebuie să fim umpluți continuu cu Duhul.

Nu numai prezbiterii sau conducătorii trebuie să fie umpluți cu Duhul; noi toți, în calitate de credincioși în Cristos, suntem membri ai Trupului lui Cristos și trebuie să căutăm să fim umpluți continuu cu Duhul pentru lucrarea nobilă de zidire a bisericii.

Prin urmare, toți trebuie să perseverăm în rugăciune; când perseverăm în rugăciune, viața de biserică va fi mult îmbogățită și înălțată.

Când perseverăm în rugăciune, Îl vom savura pe Domnul și prezența Lui și vom avea ungerea Sa instantanee și constantă.

Dacă perseverăm în rugăciune și suntem umpluți continuu cu Duhul, ne vom bucura toată ziua de zâmbetul feței Domnului, iar persoana vie a lui Cristos va deveni experiența și savurarea noastră. Amin!

Aspirația noastră ar trebui să fie să fim plini de duh nu numai din când în când, ci continuu; uneori putem experimenta să fim umpluți cu Duhul, dar vrem să fim umpluți continuu cu Duhul, astfel încât să putem face lucrarea nobilă de a zidi biserica.

Când vom fi umpluți cu Duhul, vom ști cum să contactăm sfinții cu natura divină și cum să le dăm ceva din Cristos.

Vom avea înțelepciunea și cunoștințele cum să-i zidim pe sfinți cu mântuirea lui Cristos și cu ceva din natura divină a Tatălui.

Când suntem umpluți continuu cu Duhul prin rugăciune multă și temeinică, vom avea capacitatea interioară de a-i zidi pe sfinți în transformare și în viața de biserică.

Nu numai că îi vom zidi în caracterul lor, ci și mai mult, îi vom zidi ca un locaș al lui Dumnezeu. Amin, fie ca Domnul să ne facă astfel, cei care căutăm să fim umpluți continuu cu Duhul, astfel încât să primim înțelepciune, cunoaștere și înțelegere de la Domnul cum să facem lucrarea nobilă de zidire a bisericii.

Este bine să facem chiar o înțelegere cu Domnul, un jurământ solemn înaintea Lui, că vom fi oameni rugativi.

Putem fi umpluți continuu cu Duhul dacă suntem oameni care ne rugăm, dacă Îl contactăm continuu pe Domnul prin rugăciune multă și temeinică.

Dacă facem o înțelegere cu Domnul și Îi cerem să ne amintească chiar să perseverăm în rugăciune, ne vom bucura de zâmbetul de pe chipul Lui, ne vom împărtăși din bogățiile lui Cristos, iar persoana vie a lui Cristos va deveni experiența și savurarea noastră.

Doamne Isuse, vrem să perseverăm în rugăciune pentru a putea fi umpluți continuu cu Duhul în viața noastră creștină și în viața de biserică. Amin, Doamne, chiar vrem să facem o înțelegere cu Tine ca să fim oameni care ne rugăm. Amintește-ne să ne rugăm. Amintește-ne să venim la Tine din nou și din nou în toate lucrurile și cu privire la toate lucrurile. Vrem să fim cei care sunt dornici, goliți și care se roagă. Fie ca noi să fim umpluți continuu cu Duhul, astfel încât să avem înțelepciunea, înțelegerea și cunoașterea pentru lucrarea nobilă de zidire a bisericii. O, Doamne, numai Dumnezeu în Cristos ca duh poate zidi biserica ca Trup al lui Cristos, așa că Te rugăm să ne umpli continuu cu Duhul! Fie ca toți să perseverăm în rugăciune pentru ca viața de biserică să fie mult îmbogățită și înălțată! Da, Doamne, vrem să fim umpluți continuu cu Duhul, pentru a-L savura pe Domnul, prezența Sa și de ungerea Sa instantanee și constantă! Fie ca noi să savurăm zâmbetul feței Domnului pe tot parcursul zilei și fie ca persoana vie a lui Cristos să devină experiența și savurarea noastră!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Being Filled Continuously with the Spirit for the Noble Work of Building up the Church, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să ne ostenim asupra Cristosului atotinclusive reprezentat de țara bună pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos, pentru realitatea și manifestarea împărăției, și pentru ca mireasa să se pregătească pentru venirea Domnului – săptămâna 10 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Filed Under: Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu, Experimentăm pe Cristos, Inviorarea de Dimineață, Recâștigarea Domnului, Să-L cunoaștem pe Dumnezeu, Savurăm pe Cristos, viața creștină Tagged With: cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață, ne golim să fim umpluți, oameni rugativi, perseverăm în rugăciune, plini de duh, preoți ai Domnului, realitatea preoției, umpluți continuu cu Duhul, umpluți cu Duhul, veghem în rugăciune, Witness Lee, zidim biserica

  • « Go to Previous Page
  • Page 1
  • Interim pages omitted …
  • Page 46
  • Page 47
  • Page 48
  • Page 49
  • Page 50
  • Interim pages omitted …
  • Page 56
  • Go to Next Page »

Primary Sidebar

Căutați pe site

Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3)

Pregătirea miresei

Capitolele de la 5 până la 8 din Romani — miezul Bibliei

Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (2)

Articole Recente

  • Îngerului Bisericii din Smirna scrie-i: ‘Iată ce zice Cel dintâi și Cel de pe urmă, Cel ce a murit și a înviat. Apocalipsa 2:8Trăim în duh pentru a fi mărturia lui Isus cel viu: El a fost mort și acum trăiește
  • ...„Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă, Cel viu. Am fost mort, și iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu țin cheile morții și ale Locuinței morților." Apocalipsa 1:17-18Cristos este Alfa și Omega, Cel dintâi și Cel de pe urmă, Cel care va sfârși ceea ce a început
  • Nu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va mai dogori nici soarele, nici vreo altă arșiță. Apocalipsa 7:16Cristos ne va satisface, ne va păstori, ne va adăposti, ne va hrăni și ne va șterge lacrimile!
  • „Doamne”, i-am răspuns eu, „tu știi.” Și el mi-a zis: „Aceștia vin din necazul cel mare; ei și-au spălat hainele și le-au albit în sângele Mielului. Apocalipsa 7:14Mărturia lui Isus este marea mulțime și suntem pregătiți să-L slujim pe Dumnezeu
  • Căci El a zis lui Moise: „Voi avea milă de oricine-Mi va plăcea să am milă și Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur.” Romani 9:15Cinci moduri în care putem coopera cu Domnul pentru a fi iluminați și pentru a avea strălucirea lui Dumnezeu
  • Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt părtaș cu voi la necaz, la Împărăție și la răbdarea în Isus Hristos, mă aflam în ostrovul care se cheamă Patmos, din pricina Cuvântului lui Dumnezeu și din pricina mărturiei lui Isus Hristos. Apocalipsa 1:9Experimentăm lampadarele de aur: suntem umpluți cu Duhul și experimentăm lucrarea bătută

Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu

Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (1)

Viața Creștină

Copyright © 2026 · eleven40 Pro on Genesis Framework · WordPress · Log in

  • Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3)
  • Pregătirea miresei
  • Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte
  • Capitolele de la 5 până la 8 din Romani — miezul Bibliei
  • Experimentăm, Savurăm și Exprimăm pe Cristos (2)
  • O viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu
  • Experimentăm, Savurăm și Exprimăm pe Cristos (1)
  • Un vas înspre onoare
  • Luptăm lupta bună
  • Ne ostenim asupra Cristosului