Recâștigarea Domnului

Savurăm harul vieții, administrăm harul felurit al lui Dumnezeu și suntem smeriți de Dumnezeu

24/07/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, putem savura harul vieții ca moștenire a noastră (fie că suntem slabi, fie că suntem puternici), avem harul felurit al lui Dumnezeu ca bogății ale harului lui Dumnezeu în varietățile sale, savurate și administrate de sfinți unii altora, iar Dumnezeu ne dă har atunci când suntem smeriți, dar stă împotriva noastră când suntem mândri.

Aleluia pentru Dumnezeu în Cristos ca Duh, care este har pentru noi, pentru savurarea noastră astăzi! În Epistolele lui Petru vedem cât de bogat, îmbelșugat, aplicabil și implicat este harul în viața noastră de zi cu zi și în experiența noastră din Cristos.

Pe de o parte, harul nu este altceva decât Dumnezeu în Cristos ca Duh care dă viață, venind la noi pentru a ne hrăni și a ne da tot ce avem nevoie pentru savurarea noastră și pentru a-L trăi pe Cristos.

Pe de altă parte, acesta nu este doar har; acest har este felurit, plin de atribute și funcții și este atât de aplicabil în fiecare dintre situațiile noastre.

Astăzi, noi, fiind credincioși în Cristos, nu mai suntem sub lege; nu ni se cere să facem lucruri pentru Dumnezeu conform cuvântului Său – trebuie pur și simplu să savurăm și să trăim prin harul Său, astfel încât să-L putem exprima pe Cristos ca har.

Nu mai suntem în epoca legii și nu ar trebui să ne întoarcem la a fi sub lege, încercând să ascultăm de cerințele drepte ale legii.

Mai degrabă, trebuie să-L savurăm pe Cristos ca har, căci legea a fost dată prin Moise, dar harul a venit prin Isus Cristos. Viața noastră creștină a început prin har; prin credință am fost mântuiți, prin har, și nimeni nu se poate lăuda cu meritele sale în ceea ce privește mântuirea sa.

Nu am fost mântuiți pentru că am fost mai buni sau mai căutători decât alții; mai degrabă, prin îndurarea lui Dumnezeu și harul Său suntem mântuiți. Viața noastră creștină, după ce am fost mântuiți, ar trebui să fie o viață de savurare a lui Dumnezeu în Cristos ca har.

Am început prin har și acum trebuie să trăim prin har. În fiecare situație, trebuie să-L savurăm pe Domnul ca har. Pe măsură ce venim la Domnul în cuvântul Său pentru a citi și a ne ruga asupra cuvântului Său, Dumnezeul Triunic procesat devine savurarea noastră, iar El în noi devine motivația noastră interioară pentru a trăi viața creștină și exprimarea noastră exterioară.

Trebuie doar să avem părtășie cu Domnul într-un mod intim, având conștiința lui Dumnezeu, iar Domnul din noi ne va motiva să trăim viața creștină și El chiar va trăi în noi, căci numai Cristos poate trăi viața creștină. Aleluia pentru un astfel de har!

Harul vieții este moștenirea tuturor credincioșilor – suntem moștenitori care moștenesc harul vieții și suntem vase care conțin harul vieții!

1 Petru 3:7 menționează harul vieții; harul vieții este moștenirea tuturor credincioșilor în Cristos, fie că sunt slabi, fie că sunt puternici. În acest verset, Petru îi îndeamnă pe soți să locuiască împreună cu soțiile lor după cunoștință, ca și cu un vas mai slab, dându-le cinste ca unor împreună-moștenitori ai harului vieții, pentru ca rugăciunile lor să nu fie împiedicate.

Suntem împreună-moștenitori ai harului vieții. Ce este harul vieții? Harul vieții este Dumnezeu ca viață și sursă de viață pentru noi în Trinitatea Sa Divină, pentru a fi totul pentru noi.

Tatăl este fântâna vieții, Fiul este izvorârea vieții, iar Duhul este curgerea vieții, curgând în noi, împreună cu Fiul și Tatăl, ca har pentru noi (Ioan 7:38-39; Apocalipsa 22:1). Pe măsură ce ne trăim viața creștină și mai ales pe măsură ce ne trăim viața de căsnicie, trebuie să savurăm harul vieții și să ne dăm seama că suntem moștenitori ai harului vieții.

Noi, cei care credem în Cristos, suntem moștenitori ai harului vieții și vase care să conțină harul vieții (1 Petru 3:7; Efeseni 1:14; 2 Corinteni 4:7). Ne-a fost lăsat moștenire ceva și tot ce trebuie să facem este să venim, să moștenim și să savurăm acest lucru.

Ne-a fost dată un testament divin – Dumnezeu ne-a lăsat bogății imense și proprietăți mari pentru ca noi să le savurăm; trebuie doar să venim la Domnul și să savurăm harul vieții.

Fie ca Domnul să ne lumineze și să ne facă să vedem că suntem moștenitori ai harului vieții și că suntem vase care conțin harul vieții! Cum putem savura acest har al vieții? Trebuie doar să venim la Domnul din nou și din nou.

Așa cum a spus Domnul în Matei 11:28-29, trebuie doar să venim la El cu toate ostenelile, poverile și luptele noastre, iar El ne va da harul vieții – El ne va da odihnă pentru sufletele noastre. Pe măsură ce ne deschidem către Domnul, ne întoarcem la El, ne vom odihni în El și vom fi mântuiți (Isaia 30:15).

Fie ca noi să fim dispuși să venim la Domnul. El este Mielul pe tron, iar acest tron este duhul nostru. Pe măsură ce ne apropiem cu îndrăzneală de tronul harului (Evrei 4:16), primim milă și găsim har pentru ajutor la timp.

Există un râu de apă a vieții care curge din tronul lui Dumnezeu și al Mielului; pe măsură ce ne exersăm duhul și Îl contactăm pe Domnul, harul va curge ca un râu!

Și acest lucru poate fi aplicat în viața noastră de căsnicie. Suntem împreună moștenitori ai harului vieții alături de soțul/soția noastră și trebuie să trăim împreună savurând acest har al vieții. Putem păstra relația în viața noastră de căsnicie savurând harul vieții împreună.

De multe ori, vrăjmașul vine să facă ceva în relația dintre soț și soție, în special în cuplurile mai tinere. Există preferințe care vin din mediul, cultura și educația lor sau pot exista preocupări în lume pe care le au și care diferă de ale celuilalt.

Trebuie să ne rugăm unii pentru alții ca să ne întoarcem la duhul nostru și să savurăm pur și simplu harul vieții împreună. Harul vieții este porția noastră din moștenirea noastră.

Atât pentru soț, cât și pentru soție, Dumnezeul Triunic este viața noastră și Îl avem în duhul nostru ca har al vieții pentru noi. Fie ca noi să savurăm harul vieții zi de zi, atât în viața personală, în viața de căsnicie, cât și în viața de biserică!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai dat harul vieții pentru porția noastră de savurare astăzi! Aleluia, harul vieții este moștenirea tuturor credincioșilor în Cristos, fie ei puternici sau slabi! Amin, Doamne, ne întoarcem la duhul nostru pentru a veni la tronul harului astăzi! Ne exersăm duhul în toate situațiile noastre, astfel încât să putem moșteni harul vieții și să savurăm acest har! Ce minunat, Doamne, e că harul este cu duhul nostru! Slavă Domnului, suntem vase care conțin harul vieții și suntem moștenitori ai harului vieții! Fie ca să nu uităm niciodată că avem harul vieții ca porție a noastră. Fie ca să continuăm să venim la tronul lui Dumnezeu, ca să putem bea râul de apă a vieții care curge de la tron! Amin, Doamne, venim la Tine chiar acum! Vrem să Te savurăm ca harul vieții! Fie ca să savurăm acest har al vieții în viața noastră de căsnicie, în viața noastră de familie și în viața de biserică astăzi!

Harul felurit al lui Dumnezeu reprezintă bogățiile harului lui Dumnezeu în varietățile Lui, savurat și administrat de către sfinți unii altora

În 1 Petru 4:10 Petru spune că fiecare dintre noi, în viața de biserică, trebuie să administrăm unii altora, după cum a primit un dar, ca buni administratori ai harului lui Dumnezeu, care este felurit. Fiecare dintre noi, credincioși în Cristos, este un administrator al harului felurit al lui Dumnezeu.

Știați că harul lui Dumnezeu este felurit? V-ați dat seama vreodată că există felurite varietăți de har? Harul felurit al lui Dumnezeu din acest verset indică bogățiile harului lui Dumnezeu în varietățile sale pe care-l savurează fiecare dintre sfinți și pe care fiecare dintre sfinți îl administrează altora.

Harul felurit al lui Dumnezeu este bogata sursă de viață, care este Dumnezeul Triunic administrat în noi în multe aspecte (2 Corinteni 13:14; 12:9). Există felurite feluri ale harului lui Dumnezeu; pe măsură Îl savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca har al vieții în experiența noastră, avem harul felurit al lui Dumnezeu.

De exemplu, există un har particular pentru cineva care este singur și există un alt fel de har pentru cineva care este căsătorit. Există un har particular pentru un cuplu care are un copil și există o varietate diferită de har pentru o familie cu trei sau mai mulți copii.

Există mai multe responsabilități, mai multe probleme și mai multe încercări; există un har felurit pentru noi pe măsură ce trecem prin toate aceste lucruri.

Harul felurit al lui Dumnezeu este harul care vine la noi din multe direcții: harul vine la noi din direcția soțului/soției noastre, din direcția fiecărui copil, din direcția fiecărui frate sau soră cu care coordonăm și chiar din direcția colegilor noștri de muncă și a șefului nostru de la locul de muncă.

Există un har felurit pe care-l putem savura pe măsură ce trecem prin toate aceste lucruri. Harul variază în funcție de situația și mediul nostru.

De exemplu, soțul savurează un har special atunci când soția sa este din fire supusă și drăguță, dar savurează o varietate diferită de har atunci când ea este dificilă; același lucru este valabil și în cazul soției.

Pe măsură ce savurăm har din toate direcțiile și din toate situațiile, devenim buni administratori ai harului felurit al lui Dumnezeu și putem administra acest har altora. Pe măsură ce trecem prin tot felul de situații și experiențe și ne deschidem Domnului pentru a-L savura ca har, acumulăm harul felurit al lui Dumnezeu.

Domnul ne permite să trecem prin experiențe particulare și El aranjează situații și oameni specifici în jurul nostru, astfel încât să putem savura harul felurit al lui Dumnezeu. Apoi, când ne adunăm cu sfinții, putem administra acestui har felurit al lui Dumnezeu și altora.

Altcineva poate trece prin situații similare ca noi și putem administra ceva din harul felurit al lui Dumnezeu pe care l-am savurat și l-am experimentat, pentru ca acea persoană să fie ajutată.

Trebuie să fim buni administratori ai harului felurit al lui Dumnezeu, rostind cuvintele harului ca niște oracole ale lui Dumnezeu și slujind din puterea și tăria harului pe care Dumnezeu le dă (1 Petru 4:10-11; Luca 4:22; Efeseni 3:2; 4:29).

Am putea crede că nu suntem calificați să fim administratori, dar pe măsură ce ne bucurăm și experimentăm harul vieții, avem harul felurit al lui Dumnezeu constituit în noi. Apoi, când ne adunăm cu sfinții, putem administra acest har și altora.

De exemplu, putem oferi ospitalitate cuiva; aceasta necesită un anumit fel de har, căci trebuie să facem anumite sacrificii și să le permitem acelor oameni să ne folosească lucrurile, chiar să doarmă în paturile noastre etc. Apoi, putem împărtăși porția de har pe care am savurat-o în acest timp.

Când îi întâlnim pe alții, trebuie să le spunem cuvinte de har. Cuvintele noastre sunt foarte importante. Când le spunem cuvinte altora, trebuie să le spunem cuvinte de har, să dăm har celor care ascultă.

Putem mărturisi că în viața noastră de familie și în viața de biserică, unele cuvinte sunt folosite de dușman pentru a aduce probleme, necazuri și disensiuni, și există multă tulburare atunci când sunt rostite cuvinte greșite.

Un anumit cuvânt sau o anumită atitudine care nu este plină de har poate fi folosită de Satan pentru a ataca biserica și a deschide ușa atacului dușmanului. Fie ca noi să-L savurăm pe Domnul ca har zi de zi și fie ca noi să învățăm să rostim cuvinte de har celor care aud.

Doamne Isuse, ajută-ne să ne întoarcem Ție în toate situațiile noastre pentru a Te savura ca harul felurit al lui Dumnezeu! Aleluia, bogățiile harului lui Dumnezeu în varietățile lor pot fi savurate și administrate de noi! Amin, Doamne, ne deschidem Ție pe măsură ce trecem prin toate situațiile și lucrurile din timpul zilei. Vrem să Te savurăm ca harul lui Dumnezeu, resursa noastră bogată de viață. Fie ca Dumnezeul Triunic să ne fie administrat în multe aspecte, în funcție de situația și mediul nostru. O, Doamne, dă-ne porția de har de astăzi. Dă-ne porția particulară de har de care avem nevoie pentru a trece prin situația în care ne aflăm chiar acum. Vrem să savurăm feluritele varietăți de har ale lui Dumnezeu și să rostim cuvintele harului și altora! Amin, Doamne, fie ca noi să fim buni administratori ai harului felurit al lui Dumnezeu! Fie ca noi să rostim cuvintele harului ca cuvinte ale lui Dumnezeu! Fie ca noi să slujim prin puterea harului, pe care Dumnezeu le dăruiește!

Dumnezeu dă har celor smeriți, dar Se împotrivește celor mândri: fie ca noi să savurăm harul lui Dumnezeu!

1 Petru 5:5 este un verset foarte cunoscut care ne spune că Dumnezeu se împotrivește celor mândri, dar le dă har celor smeriți. Tinerii trebuie să fie supuși bătrânilor și cu toții trebuie să ne încingem cu smerenie unii față de alții, pentru că Dumnezeu se împotrivește celor mândri, dar le dă har celor smeriți.

În viața de biserică, cu toții trebuie să ne încingem cu smerenie unii față de alții, pentru a-L putea savura pe Dumnezeu ca fiind Cel dătător de har (Ioan 13:3-5). Domnul Isus S-a încins cu smerenie când a fost cu ucenicii Săi, iubindu-i nespus de mult, spălându-le picioarele.

Trebuie să fim încinși cu smerenie în viața de biserică, îmbrăcând șorțul smereniei unii față de alții. Smerenia ne salvează de tot felul de distrugere și invită harul lui Dumnezeu; însă mândria ne face niște nebuni (Iacov 4:6; Psalmul 138:6; Prov. 29:23).

Cu toții suntem mândri; mândria este în natura noastră. Mândria este atributul principal și cel mai important al ființei noastre decăzute. Creștem într-un anumit mediu și cu un anumit trecut și educație și suntem mândri de ceea ce suntem și de ceea ce am învățat și am devenit. O, Doamne!

Dar când vine vorba de Domnul, de relația noastră cu El și de slujirea noastră față de El, trebuie să fim mântuiți de mândria noastră. Numai harul ne poate împiedica să fim mândri și numai atunci când suntem smeriți îl putem primi pe Dumnezeu ca har.

Cu cât devenim mai smeriți, cu atât primim mai mult har. Iehova este înalt și El îi privește pe cei smeriți și umili. Fie ca noi să fim dispuși să fim smeriți de către Dumnezeu.

Fie ca noi să fim dispuși să fim smeriți, umiliți, sub mâna puternică a lui Dumnezeu în disciplina Sa și să ne încredințăm viața cu grija ei lui Dumnezeu, pentru că El are grijă de noi cu dragoste și credință (1 Petru 5:5-7; comp. cu Psalmul 55:22). Amin!

Trebuie să fim dispuși să fim smeriți de Domnul. Suntem plini de mândrie și nici măcar nu ne dăm seama. Domnul, cu mâna Sa puternică, este asupra noastră, căci El vrea să fim smeriți; trebuie doar să fim dispuși să fim umiliți.

Este trist să vezi că cineva este sub mâna puternică a lui Dumnezeu pentru a-l smeri, dar nu cooperează, ci, dimpotrivă, se justifică, se îndreptățește și ripostează. O, Doamne! Fie ca noi să nu închidem ușa harului rezistând mâinii puternice a lui Dumnezeu care ne smerește!

Mai degrabă, fie ca noi să avem multe tranzacții cu Domnul pe măsură ce experimentăm mâna puternică a lui Dumnezeu, astfel încât să putem primi har și să fim smeriți.

Apostolul Pavel avea mâna puternică a lui Dumnezeu asupra sa și, într-un mod foarte special, Dumnezeu i-a dat un spin în carne.

Domnul părea să fie precaut cu privire la faptul că Pavel se înălța peste măsură, așa că i-a permis să aibă un spin în carne de la Satan (2 Corinteni 12:7). Pavel L-a rugat pe Domnul de trei ori ca acest spin să se îndepărteze de el, dar singurul răspuns al Domnului a fost: Harul Meu îți este de ajuns (v. 9).

Domnul nu a îndepărtat spinul, ci, dimpotrivă, i-a dat mai mult har, chiar i-a dat suficient har pentru a purta spinul și a-I sluji Domnului cu credință și smerenie.

Mândria duce la distrugere, dar smerenia invită harul lui Dumnezeu. Smerenia ne salvează întotdeauna de tot felul de distrugere și invită harul lui Dumnezeu pentru noi.

Fie ca noi să ne deschidem ființa către Domnul și să avem multe conversații cu El, permițându-I să ne smerească și să ne facă smeriți, blânzi și umili, astfel încât să putem primi harul lui Dumnezeu.

Când suntem umili, harul lui Dumnezeu vine; când suntem mândri, harul nu poate fi porția noastră. Cât de mult trebuie să ne rugăm și să-L rugăm pe Domnul:

Doamne Isuse, îndură-Te de noi! Dă-ne harul Tău. Ține-ne deschiși Ție. Fă-ne să fim smeriți sub mâna Ta cea puternică! Amin, Doamne, dă-ne harul Tău! Nu vrem să fim mândri. Nu ne cunoaștem pe noi înșine, Doamne, dar Tu ne cunoști; Tu vezi cât de mândri suntem și cât de mult ne opunem mâinii Tale puternice. Ne deschidem Ție chiar astăzi! Ai Tu calea Ta să ne smerești și să ne faci umili prin lucrarea mâinii Tale celei puternice în mediul nostru și prin harul Tău din noi. O, Doamne Isuse, vrem doar să savurăm harul Tău suficient. Fie ca noi să realizăm că mândria duce la distrugere, dar smerenia ne salvează de tot felul de distrugere și invită harul lui Dumnezeu pentru noi. O, Doamne, fie ca noi să invităm harul Tău! Fie ca noi să fim cei smeriți sub mâna puternică a lui Dumnezeu, ca să-L putem savura pe Dumnezeu în Cristos ca har pentru noi! Fie ca noi să savurăm harul Tău suficient pentru noi astăzi, în toate situațiile noastre!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy the Grace of Life, Minister the Varied Grace of God, and being Humbled by God, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 5 cu tema: harul în epistolele lui Petru, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl savurăm și-L exprimăm pe Cristos ca har în mijlocul suferințelor pentru a avea har înaintea lui Dumnezeu

23/07/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Dacă noi, credincioșii în Cristos, în timp ce facem bine și suferim, îndurăm, aceasta este har înaintea lui Dumnezeu; harul înaintea lui Dumnezeu se referă la motivația vieții divine din noi și la exprimarea ei în viața noastră, care devine în comportamentul nostru plină de har și acceptabilă atât în ochii omului, cât și ai lui Dumnezeu, căci devenim o reproducere a lui Cristos. Amin!

Slavă Domnului pentru Dumnezeu în Cristos ca Duh care vine la noi ca har pentru a fi totul pentru noi, a face totul în noi și a ne hrăni cu tot ce avem nevoie pentru a putea împlini scopul lui Dumnezeu! Când a venit Cristos, a venit harul. Harul nu este ceva separat de Cristos; harul nu este doar ceva ce Dumnezeu ni-l dă sau face pentru noi.

Mai degrabă, harul este Cristos Însuși, care astăzi este Duhul dătător de viață care vine în noi pentru a Se amesteca cu noi și a ne hrăni cu tot ce avem nevoie pentru a-L exprima pe Cristos și a avea o viață plină de har înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul zi de zi ca har, trăim prin har, stăm în har și lucrăm prin harul lui Dumnezeu care este în noi. Aleluia, harul Domnului Isus Cristos este cu duhul nostru, căci Cristos Însuși este cu duhul nostru! Harul nu este ceva făcut sau dat, ci Cristos Însuși, persoana noastră și porția noastră glorioasă!

Pe măsură ce trăim viața creștină astăzi, mai ales pe măsură ce trăim o viață sub guvernarea lui Dumnezeu, trebuie să venim la Domnul pentru a-L savura ca porția noastră zilnică de har. Fără harul Său, nu putem sta în picioare. Fără ca harul Său să fie porția noastră zilnică, nu putem trăi viața creștină.

Fie ca noi să fim zilnic vase deschise către Domnul, astfel încât să putem fi primitori continui de har și să ne punem nădejdea în întregime și perfect pe acest har. Astăzi putem și ar trebui să savurăm harul ca porția noastră.

Pe măsură ce ne împărtășim din har, suntem umpluți de har și facem toate lucrurile în și prin harul lui Dumnezeu, harul va domni în noi, harul va curge prin noi și harul se va manifesta în noi. Fie ca zilnic să savurăm harul și să ne punem nădejdea desăvârșită în harul care ne va fi adus la revelația lui Isus Cristos.

Harul nu este doar pentru astăzi, ci și pentru viitor, căci atunci când Domnul Isus va fi descoperit, la a doua Sa venire, vom primi o porție suplimentară de har! O, ce har este să primim mântuirea sufletului nostru când Domnul Isus se va întoarce! În aceasta ne punem nădejdea: în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos.

Astăzi Îl savurăm pe Cristos ca har și ne păstrăm ființa deschisă către El pentru a fi primitori continui ai harului. Acest lucru este ascuns, în secret și nu în exterior, căci cei din jurul nostru nu pot vedea cât de mult Îl savurăm pe Cristos. Totuși, într-o zi acest lucru se va manifesta deschis și Îl vom vedea pe Domnul față în față pentru a deveni manifestarea Sa, și toți vor vedea manifestarea harului!

Harul cu Dumnezeu este motivația vieții divine din noi și exprimarea ei în viața noastră

În 1 Petru 2:19-20 vedem un aspect particular al harului – har cu Dumnezeu. Har cu Dumnezeu, în această porțiune, se referă la motivația vieții divine din noi și la exprimarea ei în viața noastră.

Cuvântul grecesc pentru har este charis, referindu-se la minunata motivație interioară și la exprimarea exterioară a vieții divine, așa cum trăim prin această viață chiar și în mijlocul suferințelor, care devine în comportamentul nostru plină de har și acceptabilă atât în ochii omului, cât și ai lui Dumnezeu.

Căci acesta este har, dacă cineva, din pricina conștiinței lui Dumnezeu, îndură necazuri, suferind pe nedrept. Căci ce slavă este dacă, păcătuind și fiind loviți, răbdăm? Dar dacă, făcând binele și suferind, acesta este harul lui Dumnezeu.

Există un anumit fel de har pe care-l savurăm și de care ne împărtășim atunci când suferim din pricina conștiinței lui Dumnezeu. Dacă, răbdând, făcând binele, avem har cu Dumnezeu.

Ce este această conștiință de Dumnezeu? Poate fi tradusă și ca: Căci conștiința față de Dumnezeu și este conștiința în relația noastră cu Dumnezeu. Ea indică faptul că noi, ca și credincioși în Cristos, trăim într-o părtășie intimă cu Dumnezeu și avem o conștiință față de Dumnezeu care este atât bună, cât și pură și menținem, de asemenea, o astfel de conștiință.

Alții ne pot trata rău pentru că suntem creștini și putem avea parte de multă persecuție și suferință pentru că facem binele, dar avem har înaintea lui Dumnezeu.

În acest context particular, Petru vorbește despre suferința nedreaptă, care se referă la maltratarea aplicată de stăpânii necredincioși. În acele zile, stăpânii necredincioși li se opuneau și-i persecutau pe slujitorii lor din cauza mărturiei lor creștine (vezi 1 Petru 3:14-18; 4:12-16).

Așadar, Petru i-a încurajat pe creștinii care erau robi sub stăpâni necredincioși să savureze har înaintea lui Dumnezeu, având o conștiință de Dumnezeu și rezistând persecuției atunci când făceau binele. Har înaintea lui Dumnezeu. Ce lucru minunat!

Harul ca Dumnezeul Triunic procesat pentru savurarea noastră, devine motivația noastră interioară și expresia exterioară în părtășia noastră intimă cu Dumnezeu și în conștiința noastră de Dumnezeu.

Pe măsură ce avem părtășie cu Dumnezeu, pe măsură ce menținem o conștiință curată înaintea Lui și o conștiință bună în toate lucrurile, avem o motivație interioară a vieții divine și o expresie exterioară a acestei vieți în viața noastră de zi cu zi, care este plină de har și acceptabilă înaintea omului și a lui Dumnezeu.

Cu toții trebuie să învățăm cum să avem har, adică să primim har, să posedăm har, să folosim harul și să aplicăm harul (Evrei 12:28). Fie ca noi să avem har cu Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi.

Alții ne pot cauza probleme, putem suferi din cauza faptului că facem bine și chiar și în viața noastră de familie putem avea multe dificultăți din cauza diferențelor de opinii, origini și moduri de viață. În toate aceste lucruri, trebuie să rămânem în părtășie cu Domnul și să menținem o conștiință bună înaintea Lui.

Trebuie să Îl savurăm pe El ca har, împărtășindu-ne din bogățiile Dumnezeului Triunic ca savurare a noastră, astfel încât să putem avea motivația interioară și expresia exterioară a vieții divine, având o viață plină de har și acceptabilă înaintea omului și a lui Dumnezeu.

Harul ni se oferă tot timpul. Trebuie doar să primim harul. Pe măsură ce Îl savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca Duh ca har, Îl exprimăm, iar El se manifestă în viața noastră de zi cu zi.

Pe măsură ce-L savurăm, primim și exprimăm pe Dumnezeul Triunic procesat ca har, El este exprimat vizibil pentru ca alții să-l vadă atât în viața noastră sfântă, cât și în întâlnirile bisericii (1 Petru 1:15; 2 Petru 3:11; Faptele Apostolilor 11:23).

Când Barnaba a mers să viziteze o anumită biserică, a văzut harul lui Dumnezeu. Putem avea har cu Dumnezeu atunci când suferim pe nedrept, iar când alții ne văd, văd o viață sfântă și harul lui Dumnezeu în întâlnirile noastre.

Fie ca noi să Îl savurăm zilnic pe Cristos ca har până când El este exprimat prin noi în viața noastră de zi cu zi și în întâlnirile bisericii!

Doamne Isuse, vrem să Te savurăm ca har zi de zi. Dă-ne porția de har de astăzi. Fie ca motivația interioară a vieții divine să fie în noi și exprimarea ei în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să putem avea un comportament plin de har și acceptabil atât în ochii lui Dumnezeu, cât și ai oamenilor. Amin, Doamne Isuse, vrem să Te savurăm astăzi și să rămânem într-o părtășie intimă cu Tine în toate lucrurile. Ne exersăm duhul și vrem să avem o conștiință curată și o conștiință bună în toate lucrurile. Amin, Doamne Isuse, fie ca să Te savurăm ca har și fie ca să Te exprimăm ca har în viața noastră de zi cu zi! Aleluia, Dumnezeul Triunic procesat, ca har primit și pe care-l savurăm, devine vizibil exprimat pentru ca alții să-l vadă în viața noastră sfântă și în întâlnirile bisericii! Amin, Doamne, fii exprimat prin noi ca har! Fie ca să avem har la Dumnezeu atunci când suferim pe nedrept pentru că facem bine și pentru că avem o conștiință a lui Dumnezeu. Venim la Tine, Doamne dragă, pentru a avea har primind har, posedând har, folosind harul și aplicând harul în viața noastră de zi cu zi!

Îl savurăm și-L exprimăm pe Cristos ca har în mijlocul suferințelor pentru a deveni reproducerea Sa

Viața noastră creștină nu înseamnă a ne îmbunătăți comportamentul sau a încerca să fim mai buni; totuși, când alții ne văd, ne observă comportamentul. Ei așteaptă un anumit fel de trăire în noi, trăirea lui Cristos ca har.

Noi, cei care credem în Cristos, nu ar trebui să încercăm să ne îmbunătățim comportamentul sau să ne perfecționăm pentru a fi mai buni în anumite privințe; mai degrabă, ar trebui să avem har înaintea lui Dumnezeu, savurându-L și exprimându-L pe Cristos ca har în mijlocul suferinței, pentru a deveni reproducerea Sa.

Imediat după ce Petru vorbește despre faptul că avem har înaintea lui Dumnezeu atunci când răbdăm în timp ce facem bine și suferim, el spune: „Fiindcă și Cristos a suferit pentru voi, lăsându-vă un model, ca să călcați pe urmele Lui” (1 Petru 1:21).

Domnul Isus a trăit în felul acesta; când a venit, a venit harul și era plin de har și de realitate în viața Lui. Cei din jurul Lui L-au persecutat, L-au înțeles greșit, L-au ocărat și, în cele din urmă, L-au ucis, dar El nu S-a răzbunat niciodată și nu le-a răspuns la rău cu rău.

Dimpotrivă, El a suferit pentru noi, trăind o viață sub guvernarea lui Dumnezeu, prin harul lui Dumnezeu, și ne-a lăsat un model ca să călcăm pe urmele Sale. Domnul Isus a fost ocărat, dar nu a ocărat la rândul său. El a ajutat oamenii și i-a vindecat în mod miraculos, totuși a fost vorbit de rău și persecutat de alții.

Astăzi trăim o viață creștină sub guvernarea lui Dumnezeu și poate vrem să ne apărăm pe noi înșine în timp ce facem binele și suferim, căci avem o conștiință bună. Totuși, nu trebuie să ne apărăm sau să ne justificăm. Alții ne privesc de sus, deși facem bine. Suferința și tratamentul nedrept sunt porția noastră.

Totuși, acest lucru nu ar trebui să ne tulbure și nici să ne surprindă. Mai degrabă, ar trebui să Îl savurăm pe Cristos ca har și să-L exprimăm ca har chiar și în mijlocul suferinței; acesta este harul lui Dumnezeu.

De exemplu, în viața de căsătorie, soțul și soția au diferențe între ei în ceea ce privește temperamentul, firea, obiceiurile, trecutul și înțelegerea lor. Soțul vede lucrurile în felul său, în timp ce soția vede lucrurile diferit. Soțul are o anumită fire și anumite obiceiuri, iar soția are propria fire și propriile obiceiuri.

Este ușor pentru ei să se certe atunci când nu trăiesc conform vieții divine. Când se ceartă în acest fel din cauza acestor diferențe, ei nu au har înaintea lui Dumnezeu, iar viața lor nu este plină de har și acceptabilă atât pentru om, cât și pentru Dumnezeu.

Dacă cineva îi vizitează în acest moment sau îi vede pe stradă certându-se, aceasta nu este o viață prin har și nici nu este har înaintea lui Dumnezeu. O, Doamne Isuse! Dar dacă atât soțul, cât și soția au viața divină și Îl savurează pe Cristos ca har, trăind conform vieții divine și nu conform naturii, obiceiurilor, părerilor și înțelegerii sau trecutului lor, Cristos ca har va fi făcut vizibil prin ei.

Ei devin o reproducere a lui Cristos, chiar dacă pot suferi din cauza faptelor bune (1 Petru 3:9, 16). O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să-L luăm pe Cristos ca model și să Îl savurăm pe El ca har în viața noastră de zi cu zi. Fie ca noi să fim părtași la har, să savurăm har și să fim umpluți de har, astfel încât să putem avea har înaintea lui Dumnezeu, devenind o reproducere a lui Cristos în viața noastră de zi cu zi.

Dacă Îl savurăm pe Cristos și Îl exprimăm ca har chiar și în mijlocul suferinței nedrepte, avem har cu Dumnezeu și devenim o reproducere a lui Cristos. Acesta este har la Dumnezeu; aceasta este o reproducere a lui Cristos.

La aceasta am fost chemați, să devenim o reproducere a lui Cristos, savurându-L pe Cristos ca har și exprimându-L în viața noastră de zi cu zi, chiar și atunci când suferim. Modul de viață pe care îl avem îl exprimă pe Dumnezeul Triunic ca har, iar noi devenim o reproducere a lui Cristos.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire la acest lucru și să-I cerem să ne dea porția noastră zilnică de har, astfel încât să putem trăi conform lui Cristos. Fie ca noi să ne întoarcem către duhul nostru și să savurăm motivația vieții divine în interior și să devenim o expresie a lui Cristos în exterior.

Noi, creștinii, am fost chemați să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos ca har în mijlocul suferinței, astfel încât să putem deveni o reproducere, o copie xerox, a lui Cristos ca model al nostru, conform vieții Sale om-Dumnezeu (1 Petru 2:20-21). Am fost chemați la aceasta. Ni se dă rezerva pentru acest lucru. Harul este cu duhul nostru.

În mijlocul suferinței și al tratamentului nedrept, putem avea har cu Dumnezeu, savurându-L și exprimându-L pe Cristos ca har, astfel încât să putem deveni o reproducere a lui Cristos.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai chemat să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos ca har în mijlocul suferințelor, ca să putem deveni reproducerea Ta astăzi! Amin, Doamne, vrem să urmăm modelul Tău astăzi. Vrem să trăim în același mod în care ai trăit Tu. Ne deschidem Ție. Ne exersăm duhul pentru a Te primi ca har. Nu vrem să trăim în omul nostru natural sau în carne; ne exersăm să ne lepădăm de sine și să trăim într-un singur duh cu Tine! Amin, Doamne, trăiește în noi astăzi! Fie ca să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos ca har astăzi. Îți dăm viața noastră zilnică și comportamentul nostru în toate lucrurile. Fie ca să nu ne apărăm atunci când suntem tratați pe nedrept, ci mai degrabă să avem har înaintea lui Dumnezeu. O, Doamne, fie ca noi să fim cei care îndură atunci când suntem persecutați sau tratați pe nedrept din cauza unei conștiințe de Dumnezeu, ca să putem avea har înaintea lui Dumnezeu. Așa cum ai suferit Tu, fie ca și noi să avem o dorință de a suferi astăzi. Așa cum ai trăit Tu, așa vrem să trăim și noi astăzi, nu în și prin noi înșine, ci având har înaintea lui Dumnezeu în viața noastră zilnică!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy and Express Christ as Grace in the Midst of Sufferings to have Grace with God, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 5 cu tema: harul în epistolele lui Petru, ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne punem speranța în harul adus la venirea Domnului și savurăm harul astăzi

22/07/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să ne punem speranța perfectă în harul adus la revelația lui Isus Cristos, mântuirea sufletului nostru; astăzi Îl savurăm pe Domnul ca un gust anticipat, dar într-o zi vom primi gustul deplin când Domnul va fi revelat – mântuirea sufletului nostru, și aceasta este speranța noastră! Slavă Domnului!

Slavă Domnului pentru harul lui Dumnezeu, atât de felurit, variat, minunat și plăcut! În Epistolele lui Petru, vedem multe aspecte ale harului lui Dumnezeu, iar Petru își începe ambele epistole cu: Harul și pacea să vă fie înmulțite. De asemenea, el își încheie epistolele cu harul lui Dumnezeu.

Pe măsură ce trăim viața creștină, trebuie să ne dăm seama că nu putem trăi această viață prin noi înșine; prin harul lui Dumnezeu și prin savurarea lui Cristos ca har putem trăi o viață creștină sub guvernarea lui Dumnezeu.

Prin urmare, în loc să privim la mediul exterior sau să ne concentrăm asupra suferințelor cauzate de încercările și necazurile prin care trecem, ar trebui pur și simplu să primim harul, să savurăm harul, să trăim prin har și să permitem harului să fie totul pentru noi.

Ce este harul? Este harul doar o favoare nemeritată? Este harul doar binecuvântarea lui Dumnezeu pentru noi? Este harul doar Dumnezeu care face una și alta pentru noi, ca să ne mențină sănătoși, să ne dea un soț bun, o mașină bună, să ne ajute să cumpărăm o casă bună și să avem copii buni?

Harul este mult mai mult decât atât. Conform revelației divine din cuvântul lui Dumnezeu, harul a venit când a venit Domnul; legea a fost dată prin Moise, dar harul a venit prin Isus Cristos. Când a venit Cristos, harul a venit. Înainte ca Cristos să fie încarnat, harul nu era acolo; după ce a venit Cristos, harul este aici.

Harul este persoana minunată a lui Isus Cristos, care este acum Duhul dătător de viață care se dăruiește nouă pentru savurarea noastră, pentru a fi viața și rezerva noastră de viață.

Conform scrierilor lui Pavel, harul face totul în noi. Prin har suntem mântuiți, prin har stăm în picioare, prin har trăim, prin har luptăm și prin har ne ostenim mai mult decât alții. Aleluia! Trebuie să știm că Cristos, ca Duh, este har cu duhul nostru și trebuie să-L savurăm pe Domnul ca har zi de zi.

Fie ca noi să continuăm să ne întoarcem la Domnul Isus ca Duh cu duhul nostru pentru a savura porția zilnică de har pentru viața noastră creștină. Fie ca noi să fim cei care savurează harul atât de mult încât harul să domnească în noi spre viața eternă.

Și fie ca noi să ne punem speranța desăvârșită pe harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos. Harul lui Dumnezeu în Cristos ca Duh este atât de minunat, uimitor și plăcut! Fie ca Domnul să ne descopere pentru a vedea ce este harul, să savurăm harul și să fim umpluți de har.

Trebuie să ne punem speranța desăvârșită pe harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos

1 Petru 1:13 ne dezvăluie un aspect special al harului. Aici, Petru ne îndeamnă să ne punem speranța desăvârșită în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos. Să ne încingem coapsele minții și să fim treji, punându-ne speranța desăvârșită în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos.

Pe de o parte, am fost mântuiți prin credință, prin har, și harul Domnului Isus este cu duhul nostru. Pe de altă parte, există încă har viitor, adică, există har care ne este adus la revelația lui Isus Cristos.

Care este acest har în care trebuie să ne punem speranța desăvârșită? Acest har este legat de mântuirea sufletului nostru. Există un aspect al harului care vine la revelația lui Cristos, care este a doua venire a Domnului.

Conform cu 1 Petru 1:5, 9-10, harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos se referă la mântuirea sufletului ca fiind desăvârșirea mântuirii depline a lui Dumnezeu. 1 Petru echivalează harul cu mântuirea; mântuirea deplină este har.

Suntem păziți de puterea lui Dumnezeu prin credință, spre o mântuire gata să fie revelată la vremea de apoi. În opinia lui Petru, mântuirea nu este atât de simplă; există de fapt trei etape ale mântuirii.

În primul rând, așa cum ne arată Efeseni 1:8-9, suntem mântuiți prin credință, prin har; aceasta este prima etapă a mântuirii. În al doilea rând, astăzi suntem mântuiți, căci suntem în procesul mântuirii organice a lui Dumnezeu și suntem continuu mântuiți în viața lui Cristos (Romani 5:10, 17).

În final, a treia etapă a mântuirii lui Dumnezeu va fi revelată la venirea Domnului; trebuie să ne punem speranța desăvârșită în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos, mântuirea sufletului nostru. Amin!

Harul dat nouă în Cristos ne-a fost dat înainte de începutul lumii (2 Timotei 1:9; Tit 2:11). Dumnezeu ne-a mântuit și ne-a chemat cu o chemare sfântă, nu după faptele noastre, ci după scopul Său și după harul Său, care ne-a fost dat în Cristos Isus înainte de vremurile epocilor.

Acesta este un mister inexplicabil; putem spune doar Amin și Slavă Domnului atunci când citim acest lucru, încrezându-ne în Domnul și lăudându-L pentru ceea ce a făcut. Dumnezeu, care era la început, S-a încarnat în timp ca har pentru ca noi să-L primim, să-L posedăm și să Îl savurăm (Ioan 1:1, 14, 16-17).

Când a venit Cristos, a venit harul. Astăzi, Dumnezeul Triunic procesat, care a fost finalizat ca Duh atotinclusiv, dătător de viață și locuitor în noi, a devenit Duhul harului cu duhul nostru (1 Corinteni 15:45b; 2 Corinteni 3:17; Evrei 10:29; Galateni 6:18; Filipeni 4:23). Duhul harului este astăzi cu duhul nostru!

Harul este cu duhul nostru; Domnul Isus este cu duhul nostru; Duhul este cu duhul nostru. Ce minunat, Cristos, ca Duh al harului, este cu duhul nostru! Trebuie să intrăm în acest har și să stăm în el.

Cum putem intra în acest har? Prin exersarea duhului nostru. Cum stăm în har? Rămânând în duhul nostru.

Cristos este Duhul harului cu duhul nostru și putem sta în har. Dumnezeu este Dumnezeul oricărui har; savurăm harulul Domnului Isus Cristos; Duhul este Duhul harului.

Întregul Dumnezeu Triunic este al harului și este har pentru savurarea noastră în duhul nostru! Slavă Domnului!

Zi de zi trebuie să fim vase deschise pentru a fi primitori încontinuu ai harului și să ne punem speranța desăvârșită în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos (Romani 5:17; 1 Petru 1:13).

Ne îndreptăm mintea spre multe lucruri, căci sunt atât de multe lucruri în jurul nostru sau persoane legate de noi care ne ocupă gândirea, sentimentele și deciziile noastre.

Fie ca noi să ne încingem coapsele minții și să fim treji. Fie ca noi să nu permitem ca mintea noastră să fie concentrată asupra altor lucruri, probleme și persoane, ci Cristos Însuși să ne pună speranța desăvârșită în har.

1 Tesaloniceni 4:4 ne spune că trebuie să ne avem propriul vas în sfințenie, spre onoare. Zi de zi trebuie să ne trăim viața creștină nu într-un mod liber sau după cum considerăm noi că este drept, ci mai degrabă să ne posedăm propriul vas în sfințenie, spre onoare, și să ne punem speranța desăvârșită pe harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos.

Fie ca să nu înghițim tot ce are lumea de oferit; fie ca să fim treji, încingându-ne coapsele minții și lăsând mintea noastră să fie înnoită prin cuvântul lui Dumnezeu.

Iar când greșim, când ne lăsăm purtați de lume și lucrurile lumii ne ocupă mintea și gândurile, fie ca să ne întoarcem la Domnul exersându-ne duhul și fie ca să ne punem speranța perfectă în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos!

Doamne Isuse, vrem să ne încingem coapsele minții și să ne punem speranța perfectă în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos. Amin, Doamne, ne îndreptăm gândurile spre Tine; înnoiește-ne în mintea noastră. Nu vrem să ne lăsăm mintea să rătăcească și să fie ocupată cu lucrurile din această lume. Ne încingem coapsele minții îndreptându-ne gândurile spre Domnul și spre lucrurile de sus și vrem să fim înnoiți în cuvântul Tău viu! O, Doamne, ne punem speranța perfectă în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos! Ne rugăm să fim mântuiți mult mai mult în viața Ta astăzi, până când harul va domni în noi! Păstrează-ne în savurarea lui Cristos astăzi, până când savurarea lui Cristos ca har domnește și stăpânește în ființa noastră! Privim spre Tine, Doamne, și ne punem speranța în har! Aleluia, când Isus Cristos se va descoperi, nădăjduim că vom primi harul mântuirii sufletului nostru! Ne punem speranța în aceasta, Doamne, și vrem să cooperăm cu Tine în mântuirea Ta organică în noi astăzi!

Îl savurăm pe Domnul Isus ca un gust anticipat astăzi, sub un văl, până când Îl savura pe deplin la revenirea Sa, revelația lui Isus Cristos!

1 Petru 1:13 este un verset foarte încurajator care necesită cooperarea noastră astăzi. Pe de o parte, trebuie să ne încingem coapsele minții, nepermițând minții noastre să rătăcească și să fie ocupată cu lucrurile din această lume sau cu orice altceva în afară de Cristos.

Pe de altă parte, trebuie să ne punem speranța perfectă în har. E adevărat că într-o zi Domnul Isus se va descoperi și vom primi mântuirea sufletului nostru; aceasta este speranța noastră și astăzi vrem să cooperăm cu Domnul pentru a atinge acest obiectiv.

Trebuie să ne punem speranța vie perfect în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos. Acest har nu este doar o favoare nemeritată sau o binecuvântare exterioară, ci mântuirea sufletului nostru ca finalizare a mântuirii depline a lui Dumnezeu.

Astăzi trebuie să Îl savurăm pe Domnul Isus până când, într-o zi, Îl savura pe deplin. Ceea ce savurăm din Domnul astăzi este un gust anticipat și este ascuns, căci astăzi suntem sub văl, încă trăind în carne.

Noi, cei care credem în Cristos, suntem cei care Îl iubim pe Domnul, Cel pe care nu L-am văzut și suntem plini de o bucurie negrăită și plină de slavă (1 Petru 1:8).

Celor din jurul nostru, când le spunem că mergem la întâlniri pentru a-L savura pe Domnul și că petrecem timp cu Domnul Isus pe tot parcursul zilei pentru a-L savura, li se pare o nebunie, chiar o absurditate.

Cum putem să-L savurăm pe cineva pe care nu l-am văzut, auzit sau atins niciodată? Este prin exersarea duhului nostru. Ne exersăm duhul pentru a trăi un singur duh cu Domnul (1 Corinteni 6:17) și savurăm harul Domnului Isus cu duhul nostru (2 Timotei 4:22).

Astăzi, noi, credincioșii în Cristos, Îl savurăm pe Domnul ca un gust anticipat, sub văl, dar într-o zi vom avea savurarea deplină a lui Cristos în mod deschis, la revelația lui Isus Cristos. Când va veni revelația lui Isus Cristos, la revelația lui Isus Cristos, Îl vom savura pe deplin, având un gust deplin.

În acel moment, Cristos va fi savurarea noastră deplină și toți cei din jurul nostru vor vedea că L-am savurat pe Domnul și acum intrăm în bucuria Sa. În acel moment, Cristos va fi văzut și admirat în sfinții Săi (2 Tesaloniceni 1:10).

Această epocă este o epocă a pregustării într-un mod ascuns, misterios, prin exersarea duhului nostru; epoca viitoare și eternitatea vor fi o epocă a gustării depline, deschise, pentru ca toți să lvadă.

Ceea ce facem astăzi și modul în care trăim astăzi va decide care va fi destinul nostru în epoca viitoare și pentru veșnicie.

Dacă Îl savurăm astăzi pe Domnul și ne împărtășim din bogățiile Sale, dacă ne stabilim timp să fim în prezența Lui și să-L lăsăm să strălucească asupra noastră și să trateze multe lucruri în noi și dacă alegem să ne punem speranța perfectă pe harul care ne va fi adus la revelația lui Cristos, vom intra în gustul deplin al lui Cristos.

Fie ca Domnul să ne lumineze și să ne arate că harul Domnului Isus este cu duhul nostru. Fie ca noi să alegem să Îl savurăm pe Domnul astăzi și fie ca noi să ne punem speranța nu pe starea sau situația noastră care se îmbunătățește, ci pe harul care ne va fi adus!

Și fie ca noi să nu ne uităm la cei din jurul nostru în lume, care par să se distreze de minune chiar și fără a avea parte de necazuri, suferințe și disciplină în această epocă.

Mai degrabă, fie ca mâna Domnului să lucreze în noi, să ne trateze, să ne disciplineze și, de partea noastră, fie ca noi să-L savurăm pe Cristos ca har și să ne punem speranța perfectă în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos.

În timp ce savurăm astăzi gustul anticipat, suntem umpluți de speranța că într-o zi vom fi aduși la gustul deplin, la savurarea deplină a lui Cristos! Amin!

Doamne Isuse, Te iubim și ne dăm Ție pentru a Te savura! Aleluia, harul Domnului Isus este cu duhul nostru! Amin, Doamne, ne exersăm duhul astăzi doar pentru a Te savura! O, ce privilegiu este ca să-L savurăm pe Cristos, să ne împărtășim din bogățiile Sale în duh și să avem un gust anticipat a Cristosului atotinclusiv! Amin, Doamne, deși astăzi suntem sub un văl și Te savurăm în duh, nu într-un mod exterior, credem că într-o zi vom avea gustul deplin! Ne dăm Ție pentru a-L savura pe Cristos ca har în duhul nostru. Deși nu Te-am văzut niciodată, Te iubim! Deși nu Te vedem în prezent, ne bucurăm cu o bucurie nespusă și plină de glorie, căci putem avea un gust anticipat al gustului deplin a lui Cristos! Amin, Doamne, nu ne concentrăm pe situația sau condiția noastră, ci pe Cristos ca Duh care este har cu duhul nostru! Ne punem speranța perfectă în harul care ne va fi adus la revelația lui Isus Cristos, când vom avea un gust deplin a lui Cristosul atotinclusiv!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Set our Hope on the Grace being Brought at the Lord’s Coming and Enjoy Grace today, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 5 cu tema: harul în epistolele lui Petru, ziua 3, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Profeții din Vechiul Testament au profețit despre harul care urma să vină la noi

21/07/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Profeții din Vechiul Testament au profețit despre harul care urma să vină la noi, harul care este pentru mântuirea sufletului nostru; Duhul lui Cristos aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har la noi prin profețirea sfinților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament. Amin!

Epistolele lui Petru vorbesc despre multe aspecte ale harului, chiar ale harului în multe feluri, pentru viața noastră creștină. Pentru a trăi o viață creștină sub guvernarea lui Dumnezeu, avem nevoie de har. Numai harul ne poate oferi o viață creștină adecvată sub disciplina guvernamentală a lui Dumnezeu.

Slavă Domnului, harul este cu duhul nostru! Aleluia, harul este peste noi și pacea, și harul ni se înmulțește! Atât în 1 Petru 1:2, cât și în 2 Petru 1:2 vedem că harul ni se înmulțește nouă, credincioșilor în Cristos. Aceasta înseamnă că avem har, dar Domnul vrea să înmulțească acest har.

Putem mărturisi că avem nevoie nu doar de har, ci de har multiplicat pentru a trăi viața creștină într-un mod adecvat.

Ce este harul? Harul nu este doar o favoare sau o binecuvântare nemeritată din partea lui Dumnezeu. Mulți cred că, atunci când Dumnezeu le dă un copil, acesta este har; de asemenea, cred că sunt binecuvântați pentru că sunt sănătoși, lucrurile merg bine cu ei și au lucruri bune. Dar nu aceasta este harul.

Harul este Dumnezeul Triunic în Cristos, ca Duh care vine la noi pentru a fi savurarea, viața și sursa noastră de viață. Harul este Cristosul întrupat ca Duh care ne dă totul, făcând totul în noi și pentru noi și infuzându-ne cu tot ceea ce este Dumnezeu. Harul nu este separat de Cristos, căci atunci când a venit Cristos, a venit harul.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos zi de zi, pe măsură ce venim la cuvântul Domnului și ne rugăm pentru cuvânt, Îl savurăm pe har. Acest har ne umple, astfel încât harul să domnească în noi. Pe măsură ce luăm versetele din Biblie, cugetăm asupra lor cu rugăciune și le digerăm spunând Amin cuvântului lui Dumnezeu, ceva se întâmplă în noi: savurarea lui Cristos ca har care domnește în noi!

Și când îi întâlnim pe alții, avem ceva din harul de slujit; slujim harul felurit, căci ne-am bucurat de Domnul în multe feluri. Fie ca noi să fim cei care Îl savurează pe Domnul zi de zi, chiar și clipă de clipă.

Fie ca noi să fim umpluți de Cristos ca har, astfel încât chiar și cuvintele noastre să dea har celor care ascultă. Fie ca noi să-I permitem Domnului să ne infuzeze cu tot ceea ce este El, astfel încât El să se poată revărsa din noi către alții ca har.

Profeții din Vechiul Testament au profețit despre harul care urma să vină la noi

2 Petru 1:10-11 ne spune că profeții, care au profețit despre harul care avea să vină la noi, au căutat și au cercetat cu sârguință această mântuire, cercetând ce vreme sau ce fel de vreme Duhul lui Cristos din ei arăta clar, mărturisind mai dinainte despre suferințele lui Cristos și despre slava de după acestea.

Petru folosește profeții din Vechiul Testament pentru a-și confirma învățătura despre mântuirea din Noul Testament, așa cum a făcut-o Domnul Isus (Luca 24:25-27, 44-46).

În special, Petru spune că Duhul lui Cristos din profeții din Vechiul Testament i-a făcut clari cu privire la venirea lui Cristos ca har la noi prin întruparea Sa, suferințele Sale în viața Sa umană și răstignire și slava Sa în învierea, înălțarea la cer, a doua venire și domnia Sa pentru aplicarea mântuirii depline a lui Dumnezeu la noi (2 Petru 1:5, 9-10; Psalmul 22; Isaia 53; Daniel 9:26). Ce minunat!

Profeții din Vechiul Testament au văzut cumva ceva legat de Cristos, de procesele prin care a trecut și de gloriile în care a intrat. Profeții din Vechiul Testament au profețit despre harul care urma să vină la noi, iar Duhul lui Cristos S-a mișcat în ei pentru a le revela aceste lucruri.

Duhul lui Cristos este ceva ce a fost compus în Noul Testament, dar se pare că acest Duh lucra în profeții din Vechiul Testament. Deși Duhul lui Cristos a fost constituit dispensațional prin și odată cu moartea și învierea lui Cristos în timpul Noului Testament (Ioan 7:39; Romani 8:9-11), funcția Duhului este eternă, pentru că El este Duhul etern (Evrei 9:14).

Știm cu toții că după ce Cristos a devenit Duhul a fost constituit Duhul lui Cristos, dar profeții din Vechiul Testament au avut lucrarea Duhului lui Cristos în ei și asupra lor. Cum poate avea loc acest lucru și cum se poate întâmpla acest lucru? Ei au căutat în ce vreme și ce fel de vreme clarifica Duhul lui Cristos din ei.

Duhul lui Cristos lucra în sfinții Vechiului Testament pentru a-i lămuri cu privire la Cristos și cu privire la harul care urma să vină la noi. Pe de o parte, Duhul nu era încă înainte de învierea lui Cristos; pe de altă parte, lucrarea și eficacitatea acestui Duh sunt eterne, căci Cristos S-a oferit Tatălui prin Duhul etern (Evrei 9:14).

Duhul lui Cristos, în funcția Sa eternă, era în profeții Vechiului Testament, lămurindu-i cu privire la venirea lui Cristos la credincioșii Noului Testament. Ce minunat!

Duhul lui Cristos a revelat și le-a clarificat profeților Vechiului Testament că Cristos va veni să fie harul atotsuficient și nelimitat al mântuirii depline a lui Dumnezeu pentru intrarea lor în savurarea Domnului în veacul împărăției, care este mântuirea sufletelor lor (Ioan 1:17; Evrei 10:29; 1 Petru 1:9; Matei 25:21, 23).

Duhul are o funcție eternă. În Apocalipsa 13:8 vedem că Mielul a fost junghiat de la întemeierea lumii. În opinia noastră, conform cronologiei, Cristos, ca Mielul lui Dumnezeu, a fost junghiat acum două mii de ani; în opinia lui Dumnezeu, însă, a fost înainte de întemeierea lumii.

Cum este posibil acest lucru? Doar datorită funcției eterne a Duhului. Duhul a fost constituit în mod dispensațional, dar funcția Duhului este eternă. Așadar, Duhul lui Cristos lucra și opera în profeții Vechiului Testament, îndreptându-i către Cristosul Noului Testament, harul Noului Testament venind la noi.

Cât de privilegiați suntem astăzi să avem acest har care trebuia să vină la noi, astfel încât să putem fi mântuiți și chiar să obținem mântuirea sufletului nostru!

Doamne Isuse, Te lăudăm că ai trecut printr-un proces de a deveni Duhul atotinclusiv, dătător de viață, care vine în duhul nostru pentru a ne regenera și a ne face copii ai lui Dumnezeu. Aleluia pentru harul care vine la noi, Dumnezeu în Cristos ca Duh pentru a fi savurarea noastră. Amin, Doamne, Te lăudăm pentru profeții Vechiului Testament, care au profețit despre harul care trebuia să vină la noi. Îți mulțumim că ești Duhul lui Cristos în profeți pentru a le descoperi și a-i face clari pentru mărturia lor dinainte despre suferințele lui Cristos și gloriile de după acestea. Slavă Domnului, Cristos S-a oferit Tatălui prin Duhul etern, iar acum funcția și eficacitatea Duhului sunt eterne! Aleluia, Cristos este mântuirea noastră prin răscumpărarea Sa și prin aplicarea Duhului! Vrem să Te savurăm astăzi, Doamne Isuse, ca mântuire minunată, până când vom obține mântuirea sufletului nostru.

Duhul lui Cristos aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har prin profețirea profeților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament

Profeții din Vechiul Testament au căutat cu sârguință să vadă ceva din ceea ce Dumnezeu urma să facă în Noul Testament și au profețit despre harul care urma să vină la noi. Ce este acest har? Acesta este un aspect particular al harului, diferit de harul care a venit prin venirea lui Cristos.

Ioan 1:14 spune că Cuvântul care s-a făcut trup și a locuit printre noi era plin de har și realitate; acest har este Dumnezeu Fiul ca savurare a noastră. Versetele 16-17 continuă să spună că din plinătatea Lui am primit și har după har.

Mai mult, în 1 Corinteni 15:10 Pavel a spus că prin harul lui Dumnezeu a fost el ceea ce era, căci harul Lui n-a fost zadarnic, ci, dimpotrivă, a lucrat prin harul lui Dumnezeu. Acest har este Cristosul înviat devenind Duhul dătător de viață pentru a-L aduce pe Dumnezeul Triunic procesat în înviere în noi, pentru a fi viața și sursa noastră de viață, astfel încât să putem trăi în înviere.

Dar harul despre care vorbește Petru în 1 Petru 1:10 este un aspect particular al harului, referindu-se la mântuirea sufletelor credincioșilor. Da, Cristos a venit să ne aducă har și, din plinătatea Lui, primim har după har. Da, harul este cu duhul nostru și, prin harul lui Dumnezeu, suntem ceea ce suntem și ne ostenim mai mult.

Dar există un aspect particular al harului care a fost profețit de sfinții Vechiului Testament, care au căutat și au cercetat cu sârguință mântuirea sufletelor credincioșilor (1 Petru 1:9). Acest har nu este harul care ne mântuiește duhul sau trupul, ci harul care ne mântuiește sufletul.

Domnul Isus ne-a spus că, dacă ne-am mântuit sufletul, dar am pierdut întreaga lume, acest lucru merită (Marcu 8:36). Sufletul nostru are nevoie să fie mântuit. Duhul lui Cristos aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har asupra noastră prin două instrumente: profețirea profeților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament (1 Petru 1:10-12; Apocalipsa 2:7).

Credem în Domnul Isus și sufletul nostru este mântuit prin cuvântul lui Dumnezeu, care este compus în principal din profețirea profeților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament. În Vechiul Testament, Dumnezeu a vorbit prin profeți; în Noul Testament, El vorbește prin apostoli. Atât profețirea profeților, cât și predicarea apostolilor sunt aplicarea Duhului.

Duhul aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har, un fel particular de har pentru mântuirea sufletului nostru, prin intermediul a două instrumente: profețirea profeților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament.

Pe măsură ce citim Biblia și ne întoarcem către Domnul pentru a primi strălucirea Lui în vorbirea Sa, avem mântuirea lui Dumnezeu aplicată nouă prin Duh.

Duhul nostru a fost mântuit – slavă Domnului! La momentul regenerării noastre, am fost mântuiți, iar duhul nostru a devenit viață (Romani 8:11; Ioan 3:16, 6). Dar ce se întâmplă cu sufletul nostru? Sufletul nostru are încă nevoie să fie mântuit.

Sufletul nostru este mântuit printr-un aspect particular al harului, care are legătură cu cuvântul lui Dumnezeu compus din Vechiul și Noul Testament.

Astăzi putem veni la cuvântul Domnului, ne putem ruga asupra cuvântului, putem cânta cu cuvântul, Îl putem lăuda pe Domnul cu Cuvântul și putem medita asupra cuvântului, astfel încât să putem fi înnoiți în mintea noastră, echilibrați în emoțiile noastre și supuși în voința noastră.

Prin înnoirea minții, suntem transformați în sufletul nostru (Romani 12:2). Slavă Domnului! Mai mult, pe măsură ce savurăm aplicarea de către Duh a mântuirii depline a lui Dumnezeu asupra noastră, cooperăm și cu Domnul pentru a-L predica pe Cristos, moartea lui Cristos și diferitele glorii ale lui Cristos altora.

Cooperăm cu Duhul pentru a-L lăsa pe Duhul să curgă prin noi și a aplica mântuirea lui Dumnezeu și altora. Cât de glorios este când mergem și predicăm Evanghelia, declarându-L pe Cristos, moartea lui Cristos și gloriile lui Cristos, astfel încât Duhul să-L poată aplica pe Cristosul Minunat ca har altora pentru mântuirea lor!

Când mergem și predicăm pe Cristos, suntem apostoli, trimiși de Domnul cu misiunea Sa de a vorbi Cuvântul Său oamenilor. Când predicăm pe Cristos ca Evanghelie, suntem incluși printre cei care predică Evanghelia prin Duhul Sfânt trimis din cer. Slavă Domnului!

Doamne Isuse, Te lăudăm că ni L-ai descoperit pe Cristosul minunat în cuvântul lui Dumnezeu! Cât de glorios, minunat și excelent este Cristos, iar noi Îl primim, Îl iubim, credem în El și suntem uniți cu El! Amin, Doamne, Îți mulțumim că ești Duhul lui Cristos pentru a aplica mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har asupra noastră prin intermediul profețiilor profeților Vechiului Testament și al predicării apostolilor Noului Testament! Amin, Doamne, ne deschidem către Tine; aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu sufletului nostru astăzi. Venim la Tine în cuvântul Tău pentru a citi cuvântul, a ne ruga peste cuvânt, a cânta cuvântul și a cugeta la cuvânt, astfel încât să putem fi mult mai mântuiți în sufletul nostru! Aleluia, sufletul nostru este mântuit și vrem să plătim prețul pierderii lumii și al salvării sufletului nostru! Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine astăzi pentru a merge mai departe și a-L predica pe Cristos ca Evanghelie! Vrem să-L proclamăm pe Cristos, moartea lui Cristos și gloriile lui Cristos altora, astfel încât Duhul să le poată aplica pe Cristos ca har pentru mântuirea lor!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Prophets in the Old Testament Prophesied concerning the Grace that was to Come to us, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 5 cu tema: harul în epistolele lui Petru, ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să-L experimentăm și să-L savurăm pe Cristos ca Păstorul și Supraveghetorul sufletului nostru astăzi

18/07/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Pe măsură ce Domnul Isus ne păstorește sufletul și ne restaurează sufletul, nu numai că îl experimentăm pe Cristos, ci și Îl savurăm, căci câștigăm gustul savurării Domnului în sufletul nostru și savurăm ceea ce mâncăm – îl mâncăm pe Cristos și Îl savurăm, Cel care este Păstorul și Supraveghetorul sufletului nostru!

Săptămâna aceasta am savurat ideea de a deveni o reproducere a lui Cristos și de a-L experimenta pe Cristos ca Păstor al sufletului nostru. Pe de o parte, trebuie să-L luăm pe Cristos ca model și să călcăm pe urmele Lui NU imitându-L în mod exterior, ci devenind reproducerea Lui. Pe de altă parte, trebuie să-L experimentăm pe Cristos ca Păstor al sufletelor noastre.

Când citim Evangheliile, vedem modelul unui om-Dumnezeu minunat care a trăit o viață perfectă înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor și L-a exprimat pe Dumnezeu în orice mod posibil. El ne-a prezentat viața Sa ca model și ne cheamă să-L urmăm trăind în același fel în care a trăit El.

Așa cum a fost El în această lume, așa ar trebui să fim și noi astăzi. Toți credincioșii autentici în Cristos trebuie să fie un mic Isus care trăiește din nou în propria lor situație și mediu. Când alții ne văd, ar trebui să-L vadă pe Cristos, căci Cristos ar trebui să trăiască în noi și Cristos ar trebui să fie exprimat prin noi.

Trebuie să-L învățăm pe Cristos așa cum este realitatea în Isus. Aceasta înseamnă că avem nevoie ca Cristos să fie reprodus în noi. El trăiește în noi, locuiește în noi și Își face domiciliul în noi și este format în noi.

Modul în care Îl trăim pe Cristos nu este încercând să-L imităm sau să-L copiem, ci savurându-L, chiar lăsându-L să trăiască în noi, îngăduindu-I să-Și facă domiciliul în inimile noastre și lăsându-L să fie format în noi.

Când Cristos este format în noi, când este văzut în noi, alții Îl vor vedea în noi și El Se va manifesta în noi. Pe partea negativă, am fost răstigniți împreună cu Cristos și nu mai suntem noi cei care trăiesc. Pe partea pozitivă, Cristos trăiește în noi, iar viața pe care o trăim în trup o trăim în credința Fiului lui Dumnezeu care ne-a iubit și S-a jertfit pentru noi. Amin!

În 1 Petru 2:25 vedem că Cristos este Păstorul și Supraveghetorul sufletelor noastre; prin pocăință și credință în Cristos, ne-am întors la El. El ne cunoaște sufletul, vede prin ce trecem și ne păstorește în mod organic pentru a avea grijă de bunăstarea sufletului nostru. El își exercită supravegherea asupra stării ființei noastre interioare și are grijă de noi în dragoste.

Avem atât de multe probleme, atât de multe răni și atât de multe necazuri; Domnul, însă, ne invită să venim la El cu toate problemele, ostenelile, poverile și rănile noastre și El ne va da odihnă sufletului nostru. Cât de minunată este păstorirea Lui!

Domnul ne păstorește și ne restaurează sufletul până când Îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos

Pe măsură ce Domnul Isus ne păstorește sufletul și ne restaurează sufletul, noi, credincioșii în Cristos, nu numai că îl experimentăm pe Cristos în duhul nostru, ci Îl și savurăm în sufletul nostru (Filipeni 2:2; 3:1). Duhul nostru este viață; ori de câte ori ne întoarcem la duhul nostru, suntem umpluți de viață, iar Cristos are o cale de a se răspândi din duhul nostru în sufletul nostru.

Cu toate acestea, sufletul nostru are multe probleme și, din cauza problemelor din suflet, nu ne întoarcem cu adevărat la Domnul, nu-L exprimăm pe Cristos și nu trăim pentru economia lui Dumnezeu.

De exemplu, în Filipeni 2:2 vedem că credincioșii filipeni aveau oarecare disensiuni pentru că nu erau uniți în suflet și nu gândeau la un singur lucru în mintea lor, care este partea conducătoare a sufletului lor. Pentru că nu erau uniți în suflet, gândind același lucru și având aceeași dragoste, exista o oarecare disensiuni între ei.

S-ar putea să fie la fel și cu noi astăzi. Poate că nu provocăm o tulburare majoră în viața de biserică, dar, pentru că nu suntem uniți în suflet cu sfinții, s-ar putea să nu fim una cu ei, iar savurarea noastră de Cristos este absentă. Cristos a venit în duhul nostru prin regenerarea noastră, iar acum El trebuie să Se răspândească în sufletul nostru și să ne transforme sufletul.

Numai atunci când Cristos se răspândește, ocupă și saturează întregul nostru suflet putem fi făcuți una în suflet. Avem nevoie de păstorirea Domnului; El ne păstorește sufletul și ne restaurează sufletul până când nu numai că Îl experimentăm pe Cristos, ci Îl și savurăm.

Una este să-L experimentăm pe Cristos în duhul nostru și cu totul altceva e să-L savurăm în sufletul nostru. Adevărul este că de multe ori experimentăm ceva din Cristos în viața noastră creștină, dar avem foarte puțină savurare, căci sufletul nostru nu Îl savurează pe Domnul.

Acest lucru nu este normal; experimentarea noastră din Cristos ar trebui să ducă la savurare, la savurarea lui Cristos în sufletul nostru. Trebuie să ne bucurăm în Domnul. Dar cum ne putem bucura în Domnul dacă sufletul nostru nu este fericit? Duhul nostru poate exulta în Domnul, dar sufletul nostru ne poate apăsa.

De aceea avem nevoie ca Domnul să ne păstorească sufletul. El ne păstorește spre apele odihnei și ne face fericiți în El. Este normal ca un creștin să aibă savurare. Este normal ca un creștin să se bucure în Domnul în ciuda suferințelor și încercărilor prin care trece.

Da, avem experiențe profunde și grele și este posibil chiar să experimentăm frecvent judecata disciplinară a lui Dumnezeu în viața noastră creștină; totuși, dacă ne deschidem Domnului în toate lucrurile și Îi permitem să ne păstorească sufletul, vom experimenta și Îl vom savura pe Cristos.

Totul depinde de gustul pe care îl avem în sufletul nostru. Pe măsură ce creștem în această lume de astăzi și suntem formați și pregătiți ca ființe umane, dezvoltăm un anumit gust, care de multe ori nu este să-L savurăm pe Domnul, ci să savurăm alte lucruri din această lume în afară de Domnul.

Așadar, Domnul ne aduce înapoi la savurarea de Sine în sufletul nostru. Mai întâi, El ne hrănește și ne dă să mâncăm, El este odihna noastră și ne călăuzește și ne conduce. Apoi, El ne aduce la savurarea de Sine în sufletul nostru. Pe măsură ce Domnul ne păstorește sufletul și ne restaurează sufletul, nu numai că îl experimentăm pe Cristos, ci și Îl savurăm.

Omenește vorbind, putem mânca o anumită masă sănătoasă, dar s-ar putea să nu o savurăm, căci gustul nostru este pentru ceva care nu este atât de sănătos, dar totuși foarte gustos. Așadar, trebuie să ne obișnuim ființa să mănânce sănătos și chiar să savurăm mâncare sănătoasă, astfel încât să putem alege să mâncăm sănătos și să trăim într-un mod sănătos.

În mod similar, Domnul Isus ne păstorește sufletul și ne restaurează sufletul, astfel încât nu numai să-L experimentăm pe Cristos în duhul nostru, ci și mai mult, să avem gustul savurării lui Cristos în sufletul nostru.

Experimentarea lui Cristos este în primul rând în duhul nostru, dar savurarea lui Cristos este în sufletul nostru (Filipeni 1:27; 2:2). Dacă există o problemă cu sufletul nostru, putem avea experimentarea lui Cristos fără savurarea lui Cristos.

În ceea ce-L privește pe Cristos, gustul nostru este în principal cu sufletul nostru; acesta este motivul pentru care, pentru a avea savurarea lui Cristos, avem nevoie ca Domnul să păstorească fiecare parte a sufletului nostru, în special mintea noastră.

Trebuie să ne deschidem Domnului zi de zi și chiar să-I cerem să vină în mintea noastră pentru a ne păstori mintea. El cunoaște situația noastră, înțelege cum ne simțim și vede cât de mult rătăcim în mintea noastră.

Ne putem deschide către El și Îi putem permite să ne păstorească mintea, astfel încât să Îl putem savura pe Domnul în sufletul nostru. Fie ca noi să ne deschidem către El și să Îl savurăm ca Păstorul și Supraveghetorul sufletului nostru astăzi!

Doamne Isuse, ne deschidem păstoririi Tale în sufletul nostru. Restaurează-ne sufletul. Vrem nu doar să-L experimentăm pe Cristos, ci și să-L savurăm. Amin, Doamne, ai o cale să ne păstorești mintea. Ne întoarcem inima Ție și ne îndreptăm atenția către duhul nostru. O, Doamne, răspândește-Te din duhul nostru în fiecare parte a sufletului nostru. Răspândește-Te în mintea, emoția și voința noastră. Ai o cale să ne înnoiești mintea. Răspândește-Te în emoțiile noastre și saturează-ne emoțiile cu Tine Însuți. Amin, Doamne, ai Tu o cale în voința noastră; răspândește-Te în voința noastră și supune-ne voința. Ne deschidem păstoririi Tale interioare. Îți mulțumim că ești Păstorul nostru organic în duhul nostru. Fie ca noi nu doar să Te experimentăm în duhul nostru, ci să Te savurăm mai mult în sufletul nostru! O, Doamne, fie ca sufletul nostru să guste savurarea lui Cristos! Vindecă sufletul nostru de toate problemele, rănile și durerile și adu sufletul nostru în savurarea Cristosului atotinclusiv! Amin, Doamne Isuse, ne dăm Ție astăzi doar pentru a Te savura!

Îl experiementăm și Îl savurăm pe Cristos ca Păstorul și Supraveghetorul sufletului nostru

Ce privilegiu este ca noi, credincioșii în Cristos, să-L savurăm și să-L experimentăm pe Cristos ca Păstorul și Supraveghetorul sufletului nostru (1 Petru 2:25)! Prin pocăință și credință în Cristos ne-am întors la El și zilnic învățăm să-I permitem să ne păstorească și să supravegheze situația sufletului nostru.

De multe ori suntem ca cei doi ucenici din Luca 24, care erau triști și dezamăgiți că Domnul murise și mergeau la Emaus. Domnul li s-a alăturat, mergând cu ei și S-a prefăcut că nu știe ce se întâmplă, pentru ca ei să se deschidă Lui.

De multe ori Domnul, care cunoaște starea reală a ființei noastre interioare, ni se alătură și merge împreună cu noi, cerându-ne să-I spunem ce se întâmplă cu adevărat. Și noi putem fi ca acești doi ucenici, certându-L pe Domnul și întrebându-L cum de nu știe ce se întâmplă. O, Doamne!

Ucenicii I-au spus Domnului: „Tu singur locuiești ca străin în Ierusalim și nu știi ce s-a întâmplat în el în zilele acestea?” (v. 18). Atunci Domnul i-a întrebat: „Ce lucruri?” (v. 19).

Așa că I-au povestit despre lucrurile care se întâmplaseră cu Domnul, iar Domnul a profitat de ocazie pentru a deschide Scripturile și, de asemenea, pentru a le deschide înțelegerea, ca ei să-L vadă pe Cristos, să-L savureze pe Cristos și să-L experimenteze pe Cristos. Apoi, când a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o și le-a dat-o în casă, „li s-au deschis ochii și L-au recunoscut” (v. 30-31).

Așa ne păstorește Domnul. Uneori, El ne păstorește venind alături de noi și Îi spunem atât de multe lucruri fără sens. Putem chiar să-L mustrăm pe Domnul sau să-I punem întrebări fără sens. Totuși, Domnul merge cu noi, El umblă cu noi și ne vorbește.

Iar rezultatul este că suntem încurajați, întăriți și hrăniți și, în cele din urmă, ne dăm seama că a fost Domnul de la bun început! Cât de mult Îi mulțumim pentru că ne-a păstorit în sufletul nostru și pentru că ne-a restaurat sufletul prin minunata Sa păstorire!

Fiind Păstor al sufletelor noastre, Domnul este și Supraveghetorul sufletelor noastre. Supraveghetorii din biserică sunt prezbiterii, care nu trebuie să-i conducă peste sfinți, ci să supravegheze situația lor (1 Petru 5:1-3). Modul în care ar trebui să păstorească turma lui Dumnezeu este prin supravegherea lor, îngrijirea lor și rugăciunea pentru ei, astfel încât să-i poată păstori conform lui Dumnezeu.

Cuvântul grecesc pentru supraveghetor înseamnă cineva care supraveghează o anumită condiție sau situație. Asta face Domnul cu noi și în noi. El este deasupra noastră, luând supravegherea în ceea ce ne privește, observând ceea ce facem și apoi ne păstorește înapoi la Sine.

Slavă Domnului că El este Supraveghetorul sufletelor noastre, îngrijindu-ne conform lui Dumnezeu și păstorindu-ne înapoi la Sine. Faptul că El ne supraveghează înseamnă că El are grijă de noi.

O mamă este o supraveghetoare; ea nu își conduce copiii și nici nu îi corectează și nu îi ajustează, ci, mai mult decât atât, le supraveghează starea și are grijă de ei. Ea vrea doar să aibă grijă de fiecare nevoie pe care o vede la copiii ei, așa că îi supraveghează.

Același lucru este valabil și pentru Domnul Isus ca Supraveghetor al nostru. El veghează asupra noastră, ne observă și are grijă de noi pentru a ne satisface fiecare nevoie. Rezultatul este că Îl iubim, ne întoarcem la El, Îl experimentăm și Îl savurăm și Îi permitem să ne ducă acolo unde vrea El să fim.

Îți mulțumim, dragă Doamne Isuse, că ești Păstorul și Supraveghetorul sufletelor noastre. O, cât de minunat este să fim aici, sub grija și supravegherea Ta! Ne deschidem Ție, Doamne, căci nu știm de ce avem nevoie și unde ne aflăm, dar Tu știi! Credem că Tu ne păstorești în grija Ta iubitoare. Îți mulțumim că vii alături de noi și mergi cu noi oriunde mergem. Îți mulțumim că ne înțelegi și ești dispus să asculți toate problemele, rănile și situațiile noastre. O, Doamne, îți mulțumim că putem veni la Tine așa cum suntem, cu toate plângerile, problemele și necazurile noastre. Pur și simplu ne deschidem grijii Tale iubitoare în păstorirea Ta. Fie ca să învățăm să ne deschidem Ție din nou și din nou, pe măsură ce Tu mergi alături de noi, ca să putem primi păstorirea Ta conform supravegherii Tale. Amin, Doamne Isuse, du-ne mai departe cu Tine. Răspândește-Te mai mult în ființa noastră. Infuzează-ne cu tot ceea ce ești Tu. Sufletul nostru Te primește cu brațele deschise: intră, umple-ne, saturează-ne și ocupă-ne pe deplin!