Toată plinătatea Dumnezeirii locuiește în Cristos trupește; expresia bogățiilor lui Dumnezeu, revărsarea bogățiilor Sale, locuiește în Cristos într-o formă trupească, iar din plinătatea Sa pe care o primim cu toții, har după har.
Cristosul nostru nu este doar bogat și El nu numai că are bogățiile lui Dumnezeu; în Cristos toată plinătatea Dumnezeirii i-a făcut plăcere să locuiască.
După ce Cristos S-a întrupat, plinătatea Dumnezeirii a început să locuiască în El într-un mod trupesc și chiar și astăzi, în trupul Său glorificat, această plinătate locuiește!
Aleluia! Cristos ca misterul lui Dumnezeu este Cel în care toată plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește.
Este posibil să înțelegem aceste cuvinte, dar trebuie să vedem o viziune a acestui Cristos și să intrăm în savurarea și experimentarea unui astfel de Cristos.
Dumnezeu Tatăl a pregătit un trup pentru Cristos, un trup omenesc, iar Cristos a venit să facă voia Tatălui; când El a fost întrupat, întreaga plinătate a Dumnezeirii a locuit în El și El a exprimat-o pe Dumnezeu. Ce misterios este acest lucru, dar cât de minunat e și de glorios!
În Cristos vedem nu doar pe Fiul lui Dumnezeu, ci pe întregul Dumnezeu Triunic – Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul.
Chiar mai mult, Tatăl are bogățiile și există multe bogății ascunse în El; dar ceea ce vedem în Cristos Fiul este plinătatea, revărsarea acestor bogății pentru a deveni expresia deplină și bogată a lui Dumnezeu.
E adevărat că această carne umană este legată de păcat, este coruptibilă și este murdară, dar în înțelepciunea Sa infinită, Cuvântul lui Dumnezeu a fost întrupat pentru a fi om; El s-a îmbrăcat cu umanitatea, a avut un trup uman și în El locuiește toată plinătatea Dumnezeirii trupește.
Cristos a trăit o viață umană perfectă, exprimându-l pe Tatăl și El a adus umanitatea Sa prin moarte și înviere, iar acum în înălțare există un Om pe tron!
Umanitatea lui Isus nu mai este doar fizică – El are un trup glorificat, o umanitate glorificată și transfigurată, iar în El plinătatea Dumnezeirii locuiește pentru totdeauna! Aleluia pentru o asemenea persoană!
Privind spre El, suntem infuzați cu El, saturați cu El și chiar suntem conformați imaginii Sale; credem că El este Pionierul care deschide calea în glorie, iar noi, ca mulți fii ai lui Dumnezeu, Îl urmăm.
Aleluia, trupul nostru muritor, care este implicat cu păcatul, carnea, lumea și multe lucruri negative, acest trup va fi transfigurat pentru a deveni glorios ca și trupul Său transfigurat! Slavă Domnului!
În Cristos locuiește toată plinătatea, revărsarea bogățiilor, expresia a ceea ce este Dumnezeu
Există o diferență între bogăție și plinătate; în Col. 2:9 vedem nu doar că bogățiile lui Dumnezeu locuiesc în Cristos, ci că plinătatea Dumnezeirii locuiește în El.
Plinătatea nu se referă la bogății, ci la expresia și revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu.
Bogăția este cantitatea unui obiect, în timp ce plinătatea este curgerea, revărsarea obiectului pentru a deveni expresia obiectului.
Ceea ce locuia în Cristos nu era doar bogăția lui Dumnezeu; bogățiile lui Dumnezeu se referă la toate atributele Sale, cum ar fi iubirea lui Dumnezeu, răbdarea, bunătatea, strălucirea, puterea etc.
Aceste bogății nu au fost cunoscute sau manifestate până la venirea lui Cristos; cu Dumnezeu există bogățiile, dar cu Cristos este expresia bogățiilor lui Dumnezeu în întregime, manifestarea acestor bogății într-un trup uman.
Când Cristos a venit ca misterul lui Dumnezeu, El a fost plinătatea lui Dumnezeu; în El locuiește plinătatea Dumnezeirii, însăși expresia și revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu.
De exemplu, este posibil să avem un pahar pe masă cu puțină apă în ea; putem considera că apa este bogățiile.
Aceste bogății devin plinătatea când paharul este umplut cu apă până la revărsare; când apa se revarsă, vedem ce este în pahar și știm care este plinătatea.
Există multe bogății în Dumnezeu, dar atunci când Cristos a venit, aceste bogății s-au manifestat spre revărsare, căci în El locuiește toată plinătatea Dumnezeirii.
Când Cristos a vorbit, El a vorbit din abundență despre Dumnezeu și despre Împărăția lui Dumnezeu, iar El L-a exprimat pe Dumnezeu în vorbirea Sa. Când L-a vindecat pe omul lepros și l-a atins, dragostea lui Dumnezeu a curs prin el; dragostea era în Dumnezeu ca bogăție, acum curgea din El ca plinătate.
Ceea ce locuiește în Cristos nu este doar bogăția Dumnezeirii, ci și expresia bogățiilor a ceea ce este Dumnezeu.
În mod similar, în Efes. 1:23 Pavel nu a spus că biserica în calitate de Trupul lui Cristos este bogăția Celui care umple toate în toate, ci că biserica este plinătatea Celui care umple toate în toate.
Cristos este plinătatea lui Dumnezeu, revărsarea lui Dumnezeu. Plinătatea lui Dumnezeu este revărsarea bogățiilor Sale, iar această revărsare este expresia lui Dumnezeu. Plinătatea Dumnezeirii este expresia Dumnezeirii, expresia a ceea ce este Dumnezeu.
Pe de o parte, aceasta poate părea un lucru abstract și putem considera că Cristos ca misterul lui Dumnezeu, întruchiparea plinătății Dumnezeirii, ca fiind ceva abstract și obiectiv.
Dar, atunci când în îndurarea și harul Său, Dumnezeu ne luminează ochii pentru a vedea acest lucru, întreaga noastră viață creștină va fi revoluționată, căci vom ieși din mormântul vieții noastre naturale, căutarea noastră religioasă, căutarea noastră spirituală și cultura noastră și noi va fi în domeniul lui Cristos.
Când Îl vedem pe Cristos ca fiind Cel în care toată plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește, vom fi eliberați din orice domeniu în care ne aflăm și vom fi aduși în misterul lui Dumnezeu pentru a savura revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu.
Nu este vorba despre etică, de faptul de a fi bun, de a ne comporta bine și așa mai departe, ci despre Cristos fiind revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu, iar biserica în calitate de Trupul lui Cristos devenind plinătatea Celui care umple toți în toți. Aleluia!
Cristos ne umple la maxim pentru a ne face plinătatea Sa, revărsarea a ceea ce este și a făcut El! Dumnezeirea este exprimat atât în vechea creație, în univers, cât și în noua creație, biserica (Col. 1:15, 18).
Faptul că toată plinătatea locuiește în El înseamnă că plinătatea lui Dumnezeu este văzută în vechea creație (universul) și în creația nouă (biserica). Aleluia!
Doamne, dă-ne să vedem o viziune a lui Cristos ca misterul lui Dumnezeu fiind Cel în care toată plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește. Aleluia, în Cristos vedem nu doar bogățiile lui Dumnezeu, ci și revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu pentru a deveni expresia Sa deplină! Amin, Doamne, fie ca să fim izbăviți din orice domeniu al culturii, al căutării religioase, al eticii și al vieții naturale și să fim aduși în domeniul lui Cristos ca misterul lui Dumnezeu, pentru a putea fi biserica, trupul mistic al lui Cristos, plinătatea Celui care umple toți și în toți!
În Cristos era plinătatea lui Dumnezeu și din această plinătate am primit cu toții har după har
În Ioan 1:1 ni se spune că Cristos este Cuvântul, care este Dumnezeu; în 1:14 acest Cuvânt a fost întrupat și Și-a făcut cortul printre noi, plin de har și realitate; în 1:16 ni se spune că, din plinătatea Lui, am primit cu toții și har după har.
Noi nu am primit doar ceva de la Dumnezeu, ci am primit ceva din plinătatea Lui, căci din revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu curge ceva pentru noi să primim, să savurăm și chiar să devenim!
În Ioan 1:16 harul se referă nu doar la bogățiile harului, ci la plinătatea harului.
Bogăția harului este în Dumnezeu, dar plinătatea harului este în Cristos Isus (Ioan 1:16; Col. 2:9).
În acest Cristos întrupat, care este misterul lui Dumnezeu, vedem plinătatea harului; El este plin de har – El nu a venit la noi cu puțin har sau cu suficient har, ci plin de har și realitate.
De exemplu, în Marcu 4, când Domnul Isus a mers la sinagogă și I-a fost dat să citească din Isaia 61 cu privire la jubileu, El a citit-o, apoi a închis sulul și a spus: Astăzi acest cuvânt se împlinește printre voi.
Nu spune că El a spus mai multe lucruri, ci doar atât; dar toți oamenii s-au minunat de cuvintele harului puse de acest om. El nu a expus și nu a explicat – a citit doar Scripturile și S-a așezat, iar oamenii au văzut și au primit cuvintele harului.
În Cristos harul este plinătatea, a devenit o expresie și a ieșit din acest Om care este taina lui Dumnezeu, întruparea întregii plinătăți a Dumnezeirii.
Când am fost mântuiți, am primit harul lui Dumnezeu; harul pe care îl primim este plinătatea harului și, din momentul în care suntem mântuiți până acum, putem primi har după har.
Domnul nu este zgârcit – întotdeauna există ceva ce se revarsă atunci când Îl atingem pe prețiosul nostru Domn!
Când Pavel I-a cerut Domnului să înlăture țepușa din carnea sa, Domnul i-a spus că harul Său este suficient; acesta a fost har peste har, pentru ca Pavel să se bucure și să depășească orice suferință și necaz.
Nu doar atunci când ne merge bine și avem o mulțime de lucruri putem spune că harul lui Dumnezeu este plin pentru noi; mai degrabă, atunci când avem cea mai profundă nevoie, chiar și atunci când nu avem prea multe și ne lipsesc atât de multe lucruri, ne putem da seama că cu Dumnezeu există întotdeauna ceva ce se revarsă ca har.
El nu vrea ca „să ne ținem capul deasupra apei”, ci să savurăm revărsarea bogățiilor lui Cristos și să revărsăm altora cu aceste bogății.
Dumnezeu nu este zgârcit – El este plin de har, plin de realitate și toate bogățiile lui Dumnezeu au devenit depline în Cristos, care ni-L revărsă pe Dumnezeu!
Când venim să-L contactăm pe Acesta și să-L savurăm ca plinătatea harului, viața noastră creștină va fi diferită; nu ne vom mai lupta, încercând să trecem prin ziua de azi sau să ne rugăm Domnul să ne ajute să depășim acest păcat sau acel aspect al temperamentului nostru.
Mai degrabă, când Îl vedem pe Cristos ca plinătatea lui Dumnezeu, ne vom da seama că există ceva care se revarsă din El!
Această sintagmă „har după har” din Ioan 1:16 poate fi comparată cu valurile ale mării care vin val după val, fără să înceteze.
Fie ca nu avem rezerve în primirea valul după val al harului; fie ca să renunțăm la încercarea de a obține doar un pic de har pe ici și colo, și să venim la Domnul să ne deschidem pe deplin pentru a primi din plinătatea Sa! Domnul să ne inunde cu bogățiile Sale.
Să-L lăsăm să ne umple până sus, chiar până la revărsare, cu plinătatea a ceea ce este El!
Doamne Isuse, venim la Tine așa cum suntem, deschiși pentru a primi din plinătatea Ta, har după har! Amin, Doamne, suntem deschiși să primim val după val de har. Umple-ne, inundă-ne și saturează-ne cu har, până când harul se revarsă din noi! Amin, Doamne Isuse, ne deschidem către Tine fără nicio rezervă. Nu dorim un pic din asta sau din asta – vrem să savurăm toată plinătatea a ceea ce Tu ești, pentru ca noi să devenim și plinătatea Celui care umple toate și în toate! Amin, Doamne Isuse, din plinătatea Ta vrem să primim și val de har peste val de har!