Îl trăim pe Cristos

Îl savurăm pe Cristos ca țara ce curge cu lapte și miere ca să fim constituiți cu El și să-L distribuim altora

26/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Un mod minunat de a-L savura pe Cristosul atotinclusiv ca țară bună în aspectele Sale răscumpărătoare și generatoare, este să mâncăm cuvintele lui Dumnezeu, căci Cuvântul lui Dumnezeu este lapte ca noi să bem și miere să mâncăm.

Țara bună la care Vechiul Testament face referire din nou și din nou este o țară care curge cu lapte și miere; de ce este atât de important aceste „lapte și miere” și cum se poate aplica acest lucru experienței noastre spirituale de astăzi?

Ei bine, atât laptele, cât și mierea sunt rezultatul contopirii atât a vieții animale, cât și a vieții vegetale și reprezintă două aspecte ale vieții lui Cristos – aspectul răscumpărător și cel generator.

Laptele este produs de vacile care mănâncă iarbă, o digeră și apoi iese lapte. Mierea este produsă de albinele care preiau nectarul din flori.

Laptele și mierea – care sunt contopirea atât a vieții animale, cât și a vieții vegetale – indică aspectul răscumpărător și aspectul generator al vieții lui Cristos, adică răscumpărarea juridică a lui Dumnezeu și mântuirea Sa organică.

Cristos a venit ca Mielul lui Dumnezeu pentru a îndepărta păcatul lumii; El a fost sacrificat pe cruce ca realitate a vieții animale în numele nostru și El a realizat răscumpărarea pentru noi.

El a făcut asta ca noi să putem intra în mântuirea deplină a lui Dumnezeu pentru a savura mântuirea Sa organică, mântuirea Sa în viață.

Cristos este, de asemenea, pâinea noastră a vieții, realitatea bobului de grâu care a fost măcinat în pulbere și a fost făcut în făină fină amestecată cu ulei, a fost copt, pentru a deveni rezerva noastră.

Vedem aceste două simboluri – aspectul răscumpărător și generator al vieții lui Cristos pentru mântuirea completă a lui Dumnezeu – la Masa Domnului cu simbolurile sale.

Cristos a trecut printr-un proces pentru a deveni realitatea țării bune, iar El este acum masa noastră, ospățul nostru pentru savurarea noastră. Aleluia!

Iar noi putem să-L savurăm în lumină; atunci când umblăm în lumină, tratând tot ceea ce lumina expune prin strălucire, astfel încât să fim copii ai luminii, savurăm porțiunea noastră din Cristosul atotinclusiv ca țară bună.

Slavă Domnului, Tatăl ne-a calificat pentru o parte din porțiunea repartizată sfinților în lumină! Suntem calificați de Tatăl ca, atunci când suntem în lumină și umblăm în lumină, Îl vom savura pe Cristosul atotinclusiv ca porțiune pentru savurarea noastră!

Să mâncăm cuvintele lui Dumnezeu pentru a-L savura pe Cristosul atotinclusiv ca țară bună – cuvintele Sale sunt lapte și miere

Conform Bibliei, cuvântul lui Dumnezeu este lapte și miere pentru noi să bem și să mâncăm; trebuie să mâncăm cuvintele lui Dumnezeu pentru a-L savura pe Cristosul atotinclusiv ca țara bună!

Întrucât laptele și mierea reprezintă aspectele răscumpărătoare și generatoare ale vieții lui Cristos, atunci când ne exersăm duhul asupra Cuvântului lui Dumnezeu, noi mâncăm cuvintele lui Dumnezeu pentru a-L savura pe Cristosul atotinclusiv ca țară bună în aspectele Sale răscumpărătoare și generatoare.

În Ioan 6:9 vedem cele cinci pâini de orz și cei doi pești; aceștia Îl indică pe Cristos ca viață a noastră în aspectele răscumpărătoare și generatoare ale vieții Sale.

Pâinile sunt din viața vegetală și semnifică aspectul generator al vieții Sale, în timp ce peștii sunt din viața animală și semnifică aspectul răscumpărător al vieții Sale.

Pe de o parte, Cristos crește în țară (viața generatoare), iar pe de altă parte, El trăiește în mare, fără să fie afectat de ea.

La fel cum peștii trăiesc în apa sărată, dar nu sunt sărați, tot așa Cristos a trăit în lumea coruptă de Satan și nu a fost afectat de ea.

El nu era păcătos; El nu a fost afectat de lume, la fel cum peștii trăiesc în apă sărată, dar nu sunt sărați.

Cristos a trecut printr-un proces pentru a deveni suficient de mic pentru ca noi să-L mâncăm, pentru ca noi să-L luăm ca rezerva vieții noastre. Este posibil să căutăm minuni și lucruri mărețe de la El, dar El vrea să fie hrana noastră ca noi să-L mâncăm.

În Ioan 6:57 Domnul a spus că El a trăit datorită Tatălui, așa că noi, cei care Îl mâncăm pe El, trebuie să trăim și noi datorită Lui. Ceea ce mâncăm nu este carnea Sa fizică (care nu este profitabilă la nimic), ci cuvintele Sale, care sunt duh și sunt viață (v. 63).

Petru ne încurajează în 1 Pet. 2:2 ca să bem laptele fără viclenie (laptele neprefăcut) al Cuvântului, ca prin acesta să creștem înspre mântuire; indiferent dacă suntem noi credincioși sau suntem maturi, trebuie să bem zilnic laptele Cuvântului lui Dumnezeu pentru ca noi să creștem în viață.

Laptele Cuvântului nu este lapte pentru trup, ci lapte pentru suflet, ființa interioară; acest lapte ne este transmis în cuvântul lui Dumnezeu pentru a ne hrăni omul interior prin înțelegerea minții noastre raționale și este asimilat de facultățile noastre naturale.

Pe măsură ce bem laptele Cuvântului, creștem până la mântuire; creștem în viață, căci suntem hrăniți cu laptele transmis în cuvântul lui Dumnezeu.

Mai mult, așa cum se vede în Psa. 119:103 și Ezechiel 3:3, cuvintele lui Dumnezeu sunt dulci pe gustul nostru ca mierea și Îl putem savura pe Dumnezeu în cuvântul Său ca fiind cel mai dulce.

Aleluia! Când găsim cuvintele lui Dumnezeu, când mâncăm cuvântul lui Dumnezeu – nu doar citindu-l, ci iubindu-L pe Domnul, întorcându-ne inima către El, exersându-ne duhul și contactându-L pe Domnul în timp ce citim cuvântul Său, cuvântul lui Dumnezeu devine dulce la gust, chiar la fel de dulce ca mierea în gura noastră.

Când mâncăm cuvintele lui Dumnezeu, noi Îl savurăm pe Cristosul atotinclusiv ca țară bună, căci Cuvântul lui Dumnezeu este lapte ca noi să-L bem și miere ca noi să-L mâncăm.

Doamne Isuse, tânjim după laptele neprefăcut al cuvântului, ca prin el să creștem înspre mântuire! Venim la cuvântul Tău cu un duh exersat și cu o inimă întoarsă către Tine: hrănește-ne, dă-ne să bem și fă-ne să creștem în viață mult mai mult! O, Doamne, cuvintele Tale sunt dulci pentru gustul nostru, chiar mai dulci decât mierea în gura noastră. Ne place să Te mâncăm și să Te bem în cuvântul Tău, luându-Te întru noi ca Cristosul atotinclusiv, realitatea țării bune. Amin, Doamne Isuse, Cuvântul Tău este lapte ca noi să Te bem și miere ca noi să Te mâncăm.

Să-L savurăm pe Cristos ca țara în care curge lapte și miere ca să fim constituiți cu de El și să-L distribuim și altora

În Cântarea Cântărilor, pe măsură ce Domnul o aprecia pe iubitoarea Sa, El a spus despre ea: Buzele tale picură miere proaspătă, mireasa mea, mierea și laptele sunt sub limba ta (Cântarea Cântărilor 4:11).

Domnul ne privește, iubita Sa, și El vede că buzele noastre picură miere proaspătă, iar mierea și laptele sunt sub limba noastră; ce înseamnă asta?

Mierea este dulce și îi restabilește pe cei loviți; dacă ești obosit și ostenit, mierea te va întări și te va restabili.

O astfel de dulceață, însă, nu se produce peste noapte; mai degrabă, ea provine dintr-o perioadă lungă de adunare, activitate interioară și depozitare atentă – doar uitați-vă la albine cum produc miere.

Când mâncăm cuvintele lui Dumnezeu ca lapte și miere, ceea ce iese din noi nu sunt bârfe, glume sau cuvinte pripite, ci cuvinte dulci și răcoritoare.

Și cuvintele noastre nu sunt izbucniri de torente, ci picături de miere, căci picurăm miere pentru ca alții să fie împrospătați și întăriți.

Unora le place să vorbească mult și chiar vorbind despre lucruri spirituale, vorbirea lor arată că nu au trecut prin lucrarea mai profundă a harului.

Dar dacă Îi permitem Domnului să Se introducă pe Sine Însuși în noi pe măsură ce mâncăm cuvintele lui Dumnezeu ca lapte și miere, mierea și laptele vor fi sub limba noastră, căci suntem constituiți cu Cristos ca lapte și miere pentru a-L împărți pe El altora.

Când Îi vom permite Domnului să Se introducă pe Sine Însuși prin cuvântul Său dulce și hrănitor întru noi, bogățiile Sale vor fi păstrate în ființa noastră; vom avea mai mult decât avem nevoie pentru a mânca, vom fi umpluți cu bogățiile Sale și chiar vom administra aceste bogății celor nevoiași în orice moment.

Acest lucru înseamnă că Îl mâncăm pe Domnul ca țară bună în cuvântul Său și că purtăm țara bună cu noi oriunde mergem, gata să Îl distribuim altora în funcție de nevoie.

Există atât de multă savurare a Cristosului atotinclusiv ca țară bună, încât nu doar că picurăm miere, dar mierea și laptele sunt păstrate sub limba noastră.

Mierea îi reface pe cei loviți și laptele îi hrănește pe cei noi; trebuie să avem o depozitare bogată a lui Cristos în noi, în așa fel încât mâncarea să fie sub limba noastră și suntem pregătiți să distribuim în orice moment bogățiile lui Cristos celor nevoiași (vezi Isaia 50:4; Mat. 12:35-36; Luca 4:22; Efes. 4:29-30).

Cristos a fost o asemenea persoană: El a știut să-i susțină pe cei obosiți cu un cuvânt și El este porțiunea noastră; pe măsură ce Îl savurăm și Îl mâncăm în cuvântul Său, El poate trăi în noi același fel de viață astăzi.

Cu toții putem depune mărturie din experiența noastră în viața de biserică de faptul că uneori chiar și un salut din partea unui frate sau soră ne administrează laptele pentru a ne hrăni și mierea pentru a ne restaura.

Uneori un simplu salut saturat cu lapte și miere, un salut autentic din inimă, ne poate zidi; nu trebuie să fie o predică lungă, un mesaj sau un verset din Biblie, ci pur și simplu salutul cu lapte și miere.

Aceasta este ceea ce avem nevoie în viața de biserică de azi; trebuie să-L savurăm pe Cristos ca țară bună care curge cu lapte și miere, trebuie să fim constituiți cu El și, pe măsură ce ne întâlnim, trebuie să-L administrăm pur și simplu pe Acesta ca lapte și miere altora pentru hrănirea și restaurarea lor.

Această dulceață nu se produce însă peste noapte; trebuie să avem o perioadă lungă de adunare a cuvântului lui Dumnezeu în inima noastră, o activitate lăuntrică pentru a ne deschide Domnului și a-L lăsa să trateze cu părțile noastre lăuntrice și e nevoie de depozitarea atentă prin cooperarea cu Domnul pentru a digera cuvântul Său (2 Cor. 12:7-9).

Vedem acest lucru în Cântarea Cântărilor, către sfârșit, și anume cum căutătoarea este atât de constituită cu aceste bogății ale lui Cristos, încât nu se teme să spună: Trezește-te, vânt din nord și vino vânt din sud, suflă asupra grădinii mele, fie ca să curgă mirodeniile.

Devenim o grădină plină de mirodenii chiar dacă vântul este rece și aspru din nord sau este cald și ușor dinspre sud, căci vântul eliberează parfumul pentru Iubitul nostru. Cu toții putem să-L savurăm pe Cristos în cuvântul Său într-un mod detaliat și într-o asemenea măsură încât cu toții avem această realitate!

Fie ca să nu ne mai rugăm pentru o schimbare a vremii noastre, astfel încât vântul ușor și cald să sufle, ci fie ca să-L savurăm pe Cristos ca țară bună care curge cu lapte și miere, până atunci când avem lapte și miere sub limba noastră și putem da har altora, vorbind ce este profitabil pentru a-i zidi pe alții!

Doamne Isuse, vrem să Te savurăm ca țara care curge cu lapte și miere până când vom fi constituiți cu Tine ca lapte și miere și suntem pregătiți să Te distribuim altora pentru restaurarea celor loviți și hrănirea celor noi. Amin, Doamne, distribuie-Te în noi ca lapte hrănitor și ca mierea de restaurare și revitalizare atunci când venim la cuvântul Tău. Vrem să mâncăm cuvintele lui Dumnezeu ca lapte și miere, să adunăm aceste cuvinte în inima noastră, să cooperăm cu Tine în interior pentru a trata cu orice Tu dorești să tratezi, și să păstrăm cu atenție bogățiile Tale în ființa noastră! O, Doamne, fă acest lucru în toți sfinții de pe tot pământul – fie ca noi toți să-L savurăm pe Cristos ca țara bună care curge cu lapte și miere, până când vom da har altora și vom vorbi ce este profitabil pentru a zidi, dăruind har conform cu nevoia actuală!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy Christ as the Land of Milk and Honey to be Constituted with Him and Minister Him, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 2 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Dumnezeu vrea ca Cristosul Său atotinclusiv și vast să devină totul al nostru pentru biserică

17/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Dumnezeu dorește ca Cristosul Său atotinclusiv, vast și preeminent să devină totul al nostru pentru biserică, Trupul lui Cristos.

Cristosul dezvăluit în cartea Coloseni este Cel atotinclusiv, vast, preeminent, centralitatea și universalitatea economiei lui Dumnezeu; Dumnezeu vrea să introducă un astfel de Cristos întru noi, pentru ca să-L savurăm și să devenim plinătatea lui Cristos, Trupul lui Cristos.

Când vom citi cartea Coloseni cu Domnul și în Domnul, având un duh exersat, vom vedea că pentru Dumnezeu Cristos este totul și El vrea ca Cristosul Său să devină totul al nostru.

Voia lui Dumnezeu este în Cristos; voia lui Dumnezeu este concentrată în Cristos și este pentru Cristos, căci Cristos este totul în voia lui Dumnezeu. Așadar, dacă facem ceva și Cristos nu este în acel lucru sau dacă simțim că El nu ne este făcut de cunoscut, acesta este un indicator că am ratat țelul.

Trebuie să ne întoarcem la Cristos din nou și din nou, lăsând la o parte orice lucru care Îl înlocuiește sau ne distrage de la El; Cristos trebuie să ne devină totul al nostru.

De exemplu, putem fi în procesul de a curta pe cineva în vederea căsătoriei; principalul nostru indicator nu ar trebui să fie doar dragostea și atracția, ci dacă atunci când suntem împreună Îl câștigăm mai mult pe Cristos și Îl iubim mai mult pe Domnul.

Cu cât Îl iubim mai mult pe Domnul, cu atât mai mult iubim persoana pe care o curtăm, și cu cât iubim această persoană, cu atât mai mult Îl iubim pe Domnul; Domnul trebuie să fie sursa și centrul. Când acest lucru are loc, există o pace, o odihnă, o curgere a vieții și o bucurie de negrăit, și multe rugăciuni se înalță pentru ca astfel de cupluri să se reunească.

Cristos trebuie să devină totul nu numai în concepția noastră, ci și în aspectele practice ale vieții noastre de zi cu zi; în modul în care ne îmbrăcăm, ne comportăm, vorbim cu ceilalți, alegem lucrurile și acționăm, în toate aceste lucruri, Cristos trebuie să devină practic totul al nostru.

Pentru Dumnezeu Cristos este totul; în vechea creație și în noua creație, El este Întâiul Născut, ceea ce înseamnă că El este atât atotinclusiv cât și vast.

Acest Cristos vast – Cristosul care este mai vast decât universul – vrea să devină totul pentru noi.

Pe de o parte, El este pe tron în ceruri domnind peste univers, iar pe de altă parte, locuiește înăuntrul nostru pentru a fi totul al nostru.

Cristos, Mântuitorul și Domnul în care noi credem, este nelimitat și inepuizabil; întrucât El este fără limitare, revelația despre El trebuie să fie și ea fără limitare.

Fie ca să venim din nou la Domnul pentru a cere un duh de înțelepciune și revelație în deplina cunoaștere a Cristosului atotinclusiv și vast și fie ca să permitem ca un astfel de Cristos să ne fie totul în viața noastră de zi cu zi!

Cristos este atotinclusiv, vast, preeminent, centralitatea și universalitatea economiei lui Dumnezeu

Cartea Coloseni dezvăluie nu un Cristos simplu, ci Unul care este atotinclusiv și vast, Unul care este preeminent; Acesta este centralitatea și universalitatea economiei lui Dumnezeu.

Cristos este chipul Dumnezeului invizibil, Întâiul Născut al întregii creații (Col. 1:15). În El toate lucrurile au fost create – în ceruri și pe pământ, cele văzute și cele nevăzute, tronuri, domnii, conducători sau autorități – toate au fost create prin El și pentru El (v. 16).

Cristos este înaintea tuturor lucrurilor și toate lucrurile sunt prin în El (v. 17). Aceasta arată că în vechea creație Cristos este atât centrul, cât și circumferința; El este atât mijlocul prin care toate au fost create, cât și Cel care deține toate lucrurile, pentru că toate lucrurile sunt legate în El.

În noua creație, adică în biserică, Cristos este Capul Trupului, biserica; El este începutul, Întâiul Născut dintre morți, pentru ca El Însuși să aibă primul loc în toate lucrurile (Col. 1:18).

În Cristos, întregii plinătăți i-a făcut făcut plăcere să locuiască (v. 19); tot ceea ce Dumnezeu Triunic este și are i-a făcut plăcere să locuiască în Cristos.

Când am auzit Evanghelia, Dumnezeu a dorit să ne facă de cunoscut care sunt bogățiile gloriei acestui mister (Cristos) printre neamuri, care este Cristos în noi, speranța gloriei (Col. 1:27).

Cristos este realitatea tuturor lucrurilor pozitive din univers; El este realitatea mâncării și băuturii, El este adevărata sărbătoare, iar toate lucrurile pozitive sunt o umbră – dar trupul este al lui Cristos (Col. 2:16-17).

Acest Cristos, acest Cristos atotinclusiv și vast, care are preeminența, a devenit viața noastră; când Cristos viața noastră Se va manifesta, vom fi și noi manifestați cu El în glorie (Col. 3:4).

El este Capul Trupului, biserica; pe măsură ce îmbrăcăm cu omul cel nou – care este reînnoit până la cunoașterea deplină, după chipul Celui care l-a creat – Cristos devine totul în toate și nu există greci și evrei, circumcizie și necircumcizie, barbari, sciți, sclavi sau om liber (Col. 3:10-11).

În economia lui Dumnezeu, Cristos este centrul și circumferința; El este atât centralitatea, cât și universalitatea, căci misterul voinței lui Dumnezeu în conformitate cu buna Sa plăcere este înspre economia plinătății vremurilor, să aducă toate lucrurile sub același cap în Cristos, lucrurile din ceruri și lucrurile de pe pământ, în El (Efeseni 1:10).

Scopul și economia eternă a lui Dumnezeu au fost făcute în Isus Cristos, Domnul nostru (Efeseni 3:11) și ni s-au descoperit nouă; acum putem cunoaște economia lui Dumnezeu și Îl putem vedea pe Cristosul atotinclusiv și vast, care este Cel preeminent pentru Dumnezeu. Aleluia pentru un astfel de Cristos!

Doamne, dezvăluie-ne să vedem o revelație a Cristosului atotinclusiv, vast și preeminent, Cel care este centralitatea și universalitatea economiei lui Dumnezeu! Fie ca să ne dăm seama că Cristosul atotinclusiv este atât Dumnezeu, cât și om, și El este realitatea tuturor lucrurilor pozitive din univers. O, ce Cristos minunat, preeminent și atotinclusiv avem! El este totul în economia lui Dumnezeu și El vrea să devină totul pentru noi! Amin, Doamne, vrem ca acest Cristos atotinclusiv și vast să devină totul în viața noastră de zi cu zi!

Dumnezeu vrea ca Cristosul Său atotinclusiv și vast să devină totul al nostru pentru biserică

În economia lui Dumnezeu, Cristos este totul; Dumnezeu Îl dorește doar pe Cristos și numai pe Cristos (Mat. 17:5; Col. 3:10-11), pentru că El vrea ca acest Cristos minunat, preeminent, atotinclusiv și vast să fie toate și în toate.

Cum rămâne cu noi? Oare nu ne vrea Dumnezeu și pe noi? Da, El ne vrea, dar El ne vrea pentru Cristos și în Cristos; Dumnezeu vrea ca omul să fie un vas uman saturat cu Cristos, parte a expresiei corporative a lui Cristos.

Acest Cristos este un Cristos minunat, preeminent și atotinclusiv, care este totul și în toate! Economia lui Dumnezeu este să introducă această persoană minunată în ființa noastră; El vrea să-L introducă pe Cristosul atotinclusiv – care este realitatea fiecărui lucru pozitiv din univers – în ființa noastră.

Acest Cristos posedă toate atributele divine și virtuțile omenești, iar El este realitatea iubirii, luminii, harului, smereniei, răbdării, puterii, înțelepciunii, îndurării, dreptății și sfințeniei.

Totuși, inamicul dorește să fim distrași de la cunoașterea, savurarea și experimentarea unui astfel de Cristos; de aceea el folosește standardele, rânduielile, practicile, filozofia și multe lucruri pentru a ne determina să ne concentrăm nu pe Cristos, ci pe altceva.

Fie ca să ne dăm seama că intenția lui Dumnezeu este să-L introducă pe Cristos în noi, pentru ca noi să avem savurarea deplină a Sa și să devenim biserica, Trupul lui Cristos!

Fie ca toți să-L vedem pe Cristos, să avem o revelație a acestui Cristos și să condamnăm standardele noastre culturale, să ne respingem filozofia și să rămânem departe de tot ceea ce Îl înlocuiește pe El ca fiind totul în noi.

Dorința lui Dumnezeu este concentrată pe Cristos; El dorește ca Cristos, ca Duh dătător-de-viață, să fie în noi, să trăiască în noi, să ne satureze și să aibă un curs liber în toată ființa noastră.

Fie ca acest Cristos minunat, preeminent, atotcuprinzător, Cel care este totul și în toate, să fie totul pentru noi. Atât în viața creștină, cât și în viața de biserică, Cristos trebuie să devină totul al nostru.

Dumnezeu nu vrea să facem multe pentru El; El vrea mai degrabă să ne oprim din a face lucruri și să-L savurăm pe Cristos, să-L lăsăm să trăiască în noi și să-I permitem să crească în noi. Fie ca să încetăm din toate încercările noastre, realizând că nu suntem nimic și nimeni și că Cristos este totul.

El este totul pentru noi – El este sfințenia noastră, puterea noastră și înțelepciunea noastră; trebuie să-I dăm posibilitatea să fie totul în noi.

Fie ca noi să-I dăm terenul în ființa noastră ca El să intre ca să fie totul și să facă totul în noi, pentru ca noi să-L trăim pe Cristos.

Ca mlădițe care rămân în Cristos ca viță, trebuie ca pur și simplu să primim distribuirea Sa divină; dacă există o nevoie de care suntem conștienți, o putem prezenta Lui și dacă nu suntem conștienți de o nevoie, El ca sursă este conștient și El va avea grijă.

Moment-de-moment Cristos știe unde suntem, ce se întâmplă, prin ce trecem, ce gândim, cum ne simțim și cum ne afectează lucrurile; El știe toate lucrurile și El este pentru noi.

El dorește să Se introducă pe Sine Însuși în noi și El are nevoie de Aminul nostru, de cooperarea noastră ca Cristos, ca Duh, să distribuie ceva foarte specific în noi, pentru ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm, să-L trăim și să-L exprimăm fără efort și în mod spontan!

Voia lui Dumnezeu, intenția Sa, în economia Sa, este să-L introducă pe Cristosul minunat, atotinclusiv și vast în ființa noastră ca viață și totul al nostru, astfel încât noi să devenim expresia corporativă a Dumnezeului Triunic (Col. 1:27; 3:4, 10-11); aceasta este lucrarea centrală a lui Dumnezeu.

Credem că va veni o zi în care, în ciuda tuturor diferențelor exterioare, vom avea simțul interior că nu mai suntem divizați sau despărțiți de sine, viața naturală, cultura, vârsta, clasa socială sau nivelul educațional, dar că suntem una în Cristos!

Nu vor mai exista americani, chinezi, coreeni, ruși, germani, polonezi, greci sau de alt fel, ci Cristos va fi toți și în toți!

Aceasta nu înseamnă că există o schimbare exterioară care să ne facă la fel; mai degrabă, în esență, cu toții suntem constituiți cu Cristosul atotinclusiv și vast și totul în ființa noastră naturală este înlocuit de El până când El devine totul pentru noi.

Atunci Domnul va câștiga o persoană cu o singură minte, un singur suflet, o singură gură, rostind un singur cuvânt cu o singură slujbă, făcând o singură lucrare și având un singur scop! Amin!

Doamne, este voia Ta în economia Ta să-L introduci pe Cristosul minunat, atotinclusiv și vast în ființa noastră, pentru a fi viața noastră și totul al nostru, așa că ne rugăm, fă acest lucru în noi, Doamne! Este dorința inimii Tale ca acest Cristos atotinclusiv și vast să devină totul pentru noi; ne rugăm ca aceasta să fie și dorința noastră. Amin, Doamne, fie ca Tu să fii introdus în noi puțin mai mult astăzi pentru biserică, Trupul lui Cristos. Fie ca azi poate fi încă o zi de a fi saturat cu Tine; saturează-ne mai mult cu Tine însuți, până când vei deveni totul al nostru în viața noastră de zi cu zi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God wants His All-inclusive, Extensive Christ to become our Everything for the Church, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 1 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să cunoaștem voia lui Dumnezeu și să umblăm vrednic de Domnul pentru a-L trăi pe Cristos

15/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Când cunoaștem pe deplin voia lui Dumnezeu, acest lucru va rezulta într-o umblare vrednică de Domnul, întrucât El ne întărește cu putere pentru a-L trăi pe Cristos (Col. 1:9-11).

Cu toții trebuie să cunoaștem voia lui Dumnezeu – nu numai voia Sa pentru viața noastră sau voia Sa pentru viitorul nostru și ce ar trebui să facem, ci marea voie eternă a lui Dumnezeu.

Dumnezeu a creat toate lucrurile datorită voii Sale și, din cauza voii Sale, noi existăm cu toții (Apocalipsa 4:11), deci care este marea voie a lui Dumnezeu?

În Col. 1:9 Pavel s-a rugat ca credincioșii să fie plini până la cunoașterea deplină a voii lui Dumnezeu; aceasta nu este voia lui Dumnezeu cu privire la lucruri minore din viața noastră omenească, ci în ceea ce privește ceea ce El vrea să facă, care este scopul și dorința Sa.

Ca noi să avem cunoașterea deplină a voii lui Dumnezeu înseamnă ca noi să avem revelația planului lui Dumnezeu, astfel încât să știm ce intenționează Dumnezeu să facă în univers.

S-ar putea să fim credincioși în Cristos care Îl iubesc pe Domnul, iubesc Cuvântul lui Dumnezeu, iubesc biserica și trăim o viață creștină normală și o viață de biserică în contactul cu Domnul și întâlnindu-ne cu sfinții, dar este posibil să nu știm care este marea voie eternă a lui Dumnezeu.

Voia lui Dumnezeu este legată de Cristos; voia Sa este concentrată pe Cristos, căci în planul Său Dumnezeu vrea să-L facă pe Cristos totul în economia divină. Aceasta înseamnă că pentru Dumnezeu Cristos este totul – El este centrul, primul, ultimul, circumferința, începutul și sfârșitul și tot ceea ce Dumnezeu are, a făcut, face, lucrează, și a realizat.

Dar acest Cristos atotinclusiv și vast trebuie să fie totul pentru noi, adică El trebuie să fie savurat și experimentat de către noi pentru a deveni totul al nostru într-un mod practic și real, iar noi vom deveni biserica în calitate de plinătatea lui Cristos, Trupul lui Cristos.

Trebuie să avem cunoașterea deplină a voii lui Dumnezeu și, atunci când vom avea această cunoaștere, vom avea mai multă experimentare a lui Cristos.

Cum putem avea mai multă revelație a voii lui Dumnezeu? Cum putem cunoaște voia lui Dumnezeu, marea și veșnica voie a lui Dumnezeu?

Nu este doar studiind Biblia sau ascultând predici; putem cunoaște voia lui Dumnezeu când petrecem timp împreună cu Domnul în cuvântul Său, când lumina Sa strălucească asupra noastră să ne lumineze, astfel încât să putem înțelege planul lui Dumnezeu cu duhul nostru și să-l înțelegem cu mintea noastră reînnoită.

Acest lucru necesită să ne exersăm; trebuie să plătim prețul pentru a fi zilnic în cuvântul lui Dumnezeu, contactându-L pe Domnul și îngăduindu-I să ne reînnoiască mintea și să ne vorbească. Trebuie să-L lăsăm pe Domnul să se introducă pe Sine Însuși întru noi, pentru a-L putea experimenta pe El ca fiind cel atotinclusiv și vast.

Și mai presus de toate, trebuie să ne rugăm acest lucru Domnului, rugându-L să ne dea un duh de înțelepciune și revelație în deplina cunoaștere a Sa.

Cunoașterea deplină a voii lui Dumnezeu rezultă într-o umblare vrednică de Domnul

Când vom avea cunoașterea deplină a voii lui Dumnezeu, vom umbla într-un mod vrednic de Domnul; o astfel de umblare este una în care Îl trăim pe Cristos (Col. 1:9-10; Fil. 1:19-21).

În primul rând, trebuie să primim cunoașterea planului lui Dumnezeu și apoi, pe baza acestei cunoașteri, vom umbla vrednic de Domnul.

Mai întâi vine cunoașterea, apoi vine experimentarea și umblarea pe baza acestei cunoașteri. A avea cunoașterea deplină a voii lui Dumnezeu rezultă în umblarea vrednică de Domnul.

Nu putem umbla vrednic de Domnul decât dacă avem mai întâi cunoașterea deplină a voii lui Dumnezeu, pentru că cunoașterea voii lui Dumnezeu și a planului Său etern ne vor permite să umblăm vrednic de Domnul.

Acest lucru confirmă principiul spiritual că revelația noastră ne direcționează umblarea, iar umblarea noastră este sub controlul și îndrumarea revelației pe care o avem.

Cum putem avea cunoașterea deplină a voii lui Dumnezeu? Trebuie să petrecem timp pentru a citi Biblia, a medita la cuvântul Domnului și a ne ruga în legătură cu aceste lucruri până când vom fi plini de adevăr și de cunoașterea deplină a planului etern al lui Dumnezeu.

Când vom fi plini de cunoașterea voii lui Dumnezeu, vom avea înțelepciune în duhul și inima noastră și înțelepciunea spirituală în mintea noastră luminată în mod spiritual și reînnoită.

Simpla cunoștință a doctrinelor din Scripturi nu funcționează; trebuie să-L contactăm pe Domnul, să fim în cuvântul Său și să ne exersăm duhul și El ne va reînnoi mintea puțin câte puțin, El ne va da înțelepciunea spirituală și vom avea înțelegerea spirituală a voii Sale.

Când avem cunoașterea voii lui Dumnezeu – nu în mintea noastră naturală cu conceptele ei naturale, ci în mintea noastră reînnoită, căreia i-a fost dată înțelegere de către Duhul Sfânt în duhul nostru – trăirea noastră va fi în conformitate cu această cunoaștere.

Când vom avea cunoașterea voii lui Dumnezeu, vom umbla în mod vrednic de Domnul, pentru că ceea ce știm ne va controla și ne va direcționa umblarea zilnică.

A umbla vrednic de Domnul înseamnă a trăi și a umbla conform înțelepciunii și înțelegerii spirituale; în acest fel, creștem prin deplina cunoaștere a lui Dumnezeu.

De partea noastră, trebuie să petrecem timp cu Domnul în Cuvântul Său și să fim reînnoiți în duhul minții noastre, iar atunci când obținem revelația voii Sale, trebuie să umblăm conform acesteia.

După ce vom primi revelația și viziunea cu privire la Cristos, vom umbla mereu în Domnul și ne vom împărtăși din Domnul din ce în ce mai mult.

Acesta este modul în care Cristos crește în noi – prin primirea de către noi a înțelepciunii, înțelegerii și revelației spirituale cu privire la Cristos și prin umblarea conform revelației spirituale a lui Cristos pe care am primit-o.

În acest fel obținem cunoașterea reală a lui Dumnezeu, care este o cunoaștere subiectivă și experimentală a lui Dumnezeu; prin aceasta creștem cu creșterea lui Cristos.

A umbla vrednic de Domnul nu înseamnă că ne supunem unor reguli și regulamente, încercând tot posibilul să facem ceea ce Domnul ne-a spus să facem și să-L imităm pe Cristos într-un mod exterior.

A umbla vrednic de Domnul este rezultatul spontan al faptului că noi avem deplina cunoaștere a voii lui Dumnezeu în toată înțelepciunea și înțelegerea spirituală; în acest fel Îl câștigăm pe Dumnezeu, creștem cu creșterea lui Cristos și avem cunoașterea experimentală a lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem să petrecem mai mult timp cu Tine în cuvântul Tău, cu exersarea duhului nostru și sub strălucirea Ta, pentru a putea avea cunoașterea deplină a voii lui Dumnezeu. Dă-ne un duh de înțelepciune și revelație în deplina cunoaștere a lui Cristos ca voie a lui Dumnezeu, astfel încât să avem înțelepciunea și înțelegerea spirituală. Amin, Doamne, fie ca să existe un rezultat spontan al cunoașterii de către noi a voii lui Dumnezeu, și anume să umblăm vrednic de Domnul trăindu-L pe Cristos! Amin, Doamne, vrem să Te cunoaștem într-un mod atât de real, experimental și subiectiv!

Primim revelația, umblând conform ei și suntem întăriți de Domnul cu puterea Sa

Nu trebuie să credem în mod nechibzuit că atunci când citim Biblia și ne rugăm asupra ei, vom primi în mod automat înțelepciune și înțelegere spirituală și vom fi plini de cunoașterea deplină a voii lui Dumnezeu.

A primi revelație și a avea o viziune este de la Domnul, căci El ne dezvăluie, strălucește asupra noastră și ne iluminează; El ne dă înțelepciune și înțelegere spirituală.

Deci trebuie să ne rugăm la fel ca Pavel în Efes. 1:17, cerându-I Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să ne dea un duh de înțelepciune și revelație în deplina cunoaștere a Sa.

Noi primim revelație de la El; numai El ne poate da revelație și El face acest lucru atunci când El dorește.

De partea noastră Îl căutăm, Îi cerem revelație și tratăm lucrurile asupra cărora El strălucește în ființa noastră, pentru ca revelația să poată veni. Când Domnul are plăcerea să ne dea revelația și viziunea în înțelegerea noastră spirituală, trebuie să nu ne oprim aici, ci să luăm decizia de a umbla conform acelei viziuni.

Aceasta nu înseamnă că, odată ce primim viziunea de la Domnul, trebuie să o ducem la îndeplinire pe cont propriu sau că încercăm să facem ceea ce Domnul ne-a revelat.

Nu, pur și simplu luăm decizia, apoi El vine să ne întărească cu puterea Sa pentru ca noi să avem o umblare vrednică de Domnul.

Nu putem avea o umblare vrednică de Domnul în noi înșine, iar faptul că avem o revelație a voii Domnului nu ne oferă decât viziunea și baza pentru a avea o asemenea umblare.

Avem nevoie de împuternicirea interioară de la Domnul, împuternicirea conform puterii gloriei Sale (Col. 1:11); aceasta nu înseamnă doar să avem revelație în înțelegerea noastră, ci ceva mai mult.

Duhul Sfânt din noi ne întărește, ne energizează și împarte întru noi puterea gloriei lui Dumnezeu pentru ca noi să umblăm cu adevărat în Domnul.

Prin urmare, modul în care Îl trăim pe Cristos pentru a avea o umblare vrednică de Domnul este mai întâi să avem revelația și viziunea în înțelegerea noastră spirituală, apoi să luăm o decizie să umblăm conform cu acea viziune și să privim către Domnul ca El să ne întărească cu puterea Sa.

Umblarea noastră nu este ceva deliberat – este ceva spontan, ceva ce vine din interior, o expresie a vieții și a persoanei din noi.

Umblare noastră vrednică de Domnul nu este un lucru pe care îl facem de unul singur sau pe care îl prezentăm ca un spectacol pentru alții; ea este un rezultat spontan a faptului că vedem revelația voii lui Dumnezeu, luăm decizia de a umbla conform acestei viziuni și de a permite Domnului să ne întărească cu puterea Sa pentru ca noi să avem o astfel de umblare.

Fie ca Domnul să ne arate milă și har, ca să putem fi maturi și pe deplin asigurați în toată voia lui Dumnezeu (Col. 4:12), umblând vrednic de Domnul în viața noastră de zi cu zi.

Doamne Isuse, dă-ne mila și harul Tău ca să fim maturi și pe deplin asigurați în toată voia lui Dumnezeu, umblând în mod vrednic de Domnul în viața noastră de zi cu zi. Dă-ne revelația voii Tale și întărește-ne cu putere conform cu tăria gloriei Tale, pentru a putea umbla conform acestei viziuni. Doamne, alegem să-L trăim pe Cristos conform cu revelația pe care ne-ai arătat-o cu privire la planul Tău! Fie ca Duhul Sfânt din noi să ne întărească, să ne energizeze și să împartă puterea gloriei lui Dumnezeu în noi ca noi să putem umbla vrednic de Domnul!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Knowing God’s Will and Walking Worthily of the Lord to Live Christ by His Empowering, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 1 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să avem singurul acord în poporul lui Dumnezeu care e format ca o armată trăind în Duh

11/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În Numeri 31 vedem o imagine frumoasă a singurul acord în poporul lui Dumnezeu care a fost format într-o armată pregătită pentru luptă; aceasta este o imagine a singurului accord pe care ar trebui să-l practicăm în viața de biserică de astăzi.

În viața de biserică experimentăm ceva foarte asemănător cu ceea ce au experimentat copiii lui Israel spre sfârșitul cărții Numeri: generația tânără este ridicată de Domnul și este formată într-o armată pregătită pentru luptă, astfel încât ei să fie – sub conducerea sfinților mai maturi – gata să lupte bătălia și să se străduiască pentru toți sfinții să intre în savurarea Cristosului atotinclusiv.

Astăzi în viața de biserică avem o istorie bogată împreună cu slujba epocii și continuăm cu Domnul puțin câte puțin; în plus, are loc o perfecționare, astfel încât generația tânără să fie ridicată nu doar să poarte povara, ci și să lupte pentru mișcarea Domnului.

Au existat multe tulburări în viața de biserică și este posibil să mai trecem prin câteva tulburări, dar Domnul vrea să câștige a doua generație care este perfecționată, echipată și pregătită pentru ca Domnul să-i formeze în armata de care El are nevoie pentru ca tot poporul Său să fie adus în țara bună.

Toate vârstele sunt necesare pentru mișcarea Domnului; nici un grup de vârstă nu este ne-necesară și nici o grupă de vârstă nu este mai importantă decât altele.

A existat o tulburare legată de vârstă care reflectă cultura americană, adică înălțarea tinereții și dorința de a menține tinerețea în timp ce îi dărâmam pe cei în vârstă.

E adevărat că trebuie să-i prețuim pe cei tineri și trebuie să îi păstorim, să îi îngrijim, să le administrăm viață și să-i instruim, pentru ca ei să se ridice și să fie formați în armata pe care Domnul dorește să o câștige.

Dar cu toții trebuie să ne ridicăm, atât cei în vârstă, cât și cei tineri, și trebuie să funcționăm în măsura noastră; cei mai în vârstă ajută la dezvoltarea și la intrarea în funcție a celor mai tineri, oferindu-le responsabilitatea vieții reale și le permite să funcționeze în viața de biserică, iar cei mai tineri învață și funcționează.

Fie ca noi toți să continuăm în acest fel, cei mai în vârstă vărsând totul, iar cei mai tineri absorbind, crescând, fiind perfecționați și funcționând în măsura lor și sub conducerea sfinților mai maturi.

Fie ca toți să mergem împreună, să luptăm împreună, să aducem Împărăția împreună și să fim sub conducerea Domnului în Trup împreună! Și fie ca să avem singurul acord printre poporul lui Dumnezeu pentru mișcarea Sa pe pământ astăzi!

Să vedem o imagine frumoasă a singurului acord în rândul poporului lui Dumnezeu care s-a format ca o armată pregătită pentru luptă

După ce au trecut prin numeroase încercări, necazuri și probleme, poporul lui Israel a ajuns la granița Canaanului, iar acolo ei erau formați ca o armată pregătită pentru luptă.

În Num. 31:13-54 vedem o imagine frumoasă a singurului acord dintre poporul lui Dumnezeu care fusese format într-o armată pregătită pentru luptă.

Cei tineri, generația tânără care a fost ridicată de Domnul în pustie, nu au mai avut probleme cu autoritatea, nu au avut răzvrătire împotriva autorității desemnate a lui Dumnezeu; ei nu mai aveau plângeri cu privire la mâncare și băutură sau despre orice altceva.

Există un singur acord frumos al tuturor celor din armată și din generația mai în vârstă care vor intra în țara bună. Întreaga situație dintre diferitele categorii de oameni era pașnică, plăcută și armonioasă, pentru că ei toți erau într-un singur acord.

Generația mai veche au decedat cu excepția lui Iosua și Caleb; ei și-au împărtășit istoria și viziunea în generația tânără și acum acești tineri erau pregătiți, dispuși și, de asemenea, supuși cuvântului Domnului prin Moise și prin cei care i-au condus.

Nimeni dintre ei nu a cârtit cu privire la mană sau apă; niciunul dintre ei nu a poftit după o mâncare diferită și chiar atunci când au greșit, ei au fost corectați și au luat corectarea în fața Domnului.

Acest lucru arată cu adevărat o imagine frumoasă a singurului acord din poporul lui Dumnezeu format ca o armată pregătită pentru luptă.

Acest lucru este similar cu situația din Fapte 1:14, unde vedem că, după trei ani de ucenicizare din partea Domnului, o sută douăzeci au fost adunați în camera de sus și s-au rugat într-un singur acord pentru ca Domnul să-și toarne Duhul.

La fel ca poporul Israel din pustie, discipolii au fost perfecționati și echipați de Domnul prin faptul că El a fost cu ei, iar problemele lor cum ar fi dorința de a fi în primul rând și ambițiile lor au fost îndepărtate; acum erau într-un singur acord să se roage pentru mișcarea Domnului.

În Fapte 1:14 vedem că ucenicii au continuat cu stăruință cu un singur acord în rugăciune, împreună cu femeile și Maria, mama lui Isus și cu frații Săi.

Domnul vrea să obțină o astfel de situație în viața de biserică de azi; ceea ce El dorește este să câștige un grup de oameni de toate vârstele care nu doar trec printr-un lung proces de a fi zdrobiți, transformați, înnoiți, reconstituiți și zidiți, dar și să devină armata Sa.

Domnul vrea să obțină singurul acord între cei din poporul lui Dumnezeu care sunt formați ca o armată pregătită pentru luptă. Într-o astfel de armată nimeni nu se plânge; nimeni nu are cârtiri și raționamente, nimeni nu-și plânge de milă, nimeni nu refuză să funcționeze și nimeni nu este lipsit de speranță, ci toți sunt perfecționați și formați în armata pe care Domnul o dorește.

Fie ca Domnul să câștige o situație pașnică, plăcută și armonioasă între noi în viața de biserică, cu un singur acord între cei din poporul lui Dumnezeu din toate generațiile, pentru ca El să câștige ceea ce El urmărește în noi și printre noi.

Când El câștigă acest lucru, El are o cale de a Se mișca în noi și cu noi și poate avea cooperarea de care are nevoie de la noi în rugăciune pentru ca El să facă ceea ce El vrea să facă pe pământ.

Doamne Isuse, câștigă singurul acord între cei din poporul lui Dumnezeu care este format într-o armată pregătită pentru luptă. Fie ca Tu să câștigi coordonarea minunată între toți sfinții din viața de biserică, astfel încât să existe o situație pașnică, plăcută și armonioasă, ca urmare a faptului că toți au singurul acord. Amin, Doamne Isuse, ne dăm pe noi înșine ca Tu să câștigi în noi ceea ce Tu urmărești și pentru a putea câștiga armata pe care Ți-o dorești, sfinții într-un singur acord pentru mișcarea Ta pe pământ! Amin, fă acest lucru în noi, cu noi, și prin noi, Doamne!

Singurul acord este practicarea unității Trupului prin trăirea noastră în duh

Ce este singurul acord autentic în biserică? Este acesta doar ca noi să ne adunăm după ce am trecut prin procesul de transformare și formare și, astfel, suntem într-un singur acord, deoarece trecem prin experiențe similare?

Singurul acord autentic în biserică este practicarea unității Trupului, care este unitatea Duhului (Efeseni 4:3-6).

Avem deja unitatea; unitatea Trupului este unitatea Duhului și ne-am născut în această unitate, căci unitatea este pur și simplu Trupul lui Cristos.

Unitatea noastră este unitatea organică a Trupului organic al lui Cristos, care este de fapt o omogenizare a Dumnezeului Triunic cu poporul Său răscumpărat și transformat.

Unitatea noastră este duhul, și este Dumnezeu contopit cu omul; Dumnezeul Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul – sunt trei factori divini ai acestei unități, iar aceștia se contopesc cu factorul uman, care se finalizează în Trup.

Atunci când aplicăm această unitate, când exersăm această unitate și când „cheltuim” această unitate trăind în duhul contopit, suntem în singurul acord.

Singurul acord dintre poporul lui Dumnezeu este rămânerea noastră în duhul, trăind în duhul și făcând totul în duhul; acest lucru ne va aduce în unitatea autentică a Trupului lui Cristos.

Dar când suntem într-o întâlnire și îl auzim pe fratele nostru care se roagă, dar nu spunem Amin la rugăciunea sa, ci mai degrabă încercăm să discernem dacă este autentic atunci când se roagă sau există ceva ascuns în rugăciunea sa, acesta nu este singurul acord.

Acordul unic este folosirea unității Trupului, aplicarea unității. Când suntem într-un singur acord, putem vorbi același lucru și putem fi acordați în aceeași minte și în aceeași părere (1 Cor. 1:10).

Cum poate fi acest lucru? Cum putem fi acordați în aceeași minte, să vorbim același lucru și să avem aceeași părere? Doar trăind în duh, căci atunci când trăim în duh, Îl vom vorbi pe Cristos, mintea noastră va fi mintea lui Cristos, iar părerea noastră va fi și ea Cristos.

În viața noastră de zi cu zi, trebuie să-L luăm pe Cristos ca centru și ca totul al nostru, iar ceea ce vorbim, gândim și înțelegem va fi Cristos.

Acesta este singurul acord dintre poporul lui Dumnezeu, care este practica unității. Când avem un singur acord, putem gândi același lucru, să avem aceeași iubire, să fim uniți în suflet și să gândim unicul lucru (Fil. 2:2).

Dacă citim cartea Filipeni, faptul de a gândi la același lucru și a vorbi același lucru este legată de cunoașterea și experimentarea subiectivă a lui Cristos.

Acest lucru înseamnă că pentru a fi într-un singur acord, nu trebuie doar să ne exersăm duhul, ci și să avem mintea noastră, iubirea noastră, vorbirea noastră și gândirea noastră să ne fie atinse și să fie contopite cu Duhul.

Când îi iubim pe sfinți, ar trebui să verificăm dacă îi iubim cu dragostea lui Cristos sau dacă avem o dragoste diferită, nivele diferite de iubire sau diferite adâncimi de dragoste față de sfinți.

Când vorbim, ar trebui să fie Cristos cel care vorbește, nu doar noi. Când vom permite ca unitatea Duhului să ne atingă fiecare parte a sufletului nostru cum ar fi gândirea, vederea și intențiile noastre, cu toții vom avea aceeași minte, sentiment, vedere, perspectivă și vorbire.

Singurul acord se referă la armonia din ființa noastră interioară, din mintea și voința noastră. A fi într-un singur acord înseamnă a fi unul în toată ființa noastră, iar acest lucru duce la vorbirea noastră exterioară (Rom. 15: 5-6).

Pentru a putea fi într-un singur acord, trebuie să avem o singură inimă și o singură cale; această singură inimă și singură cale sunt singurul acord (Ier. 32:39).

Pentru mișcarea Domnului, toate bisericile trebuie să fie într-un singur acord; noi toți ar trebui să exprimăm același lucru, să trâmbițăm același lucru, să dă ca învățătură același lucru și să fim la fel în practică (Ios. 1:16-18; 6:1-16; Fapte 2:42; 4:24, 32; 1 Cor. 4:17; 7:17; 11:16; 14:34; 1 Tim. 1:3-4; 6:3).

Singurul acord nu este o simplă uniformitate impusă de către unii asupra altora; mai degrabă, este avansarea noastră în creșterea noastră în viață înspre maturitate și suntem în armonie cu sfinții trăind în duh.

Armata lui Dumnezeu este pregătită și gata să meargă să ia țara bună sub binecuvântarea lui Dumnezeu în Trinitatea Sa divină, pentru că există un singur acord între cei din poporul lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că Te-ai contopit cu noi pentru a fi unitatea Duhului, unitatea Trupului. Vrem să folosim această unitate, să exersăm această unitate și să aplicăm această unitate, pentru a putea fi într-un singur acord. Fie ca să existe armonie în ființa noastră interioară, în mintea și în voința noastră, pe măsură ce trăim și umblăm în duhul contopit. Fie ca întreaga noastră ființă să fie una cu Tine și, de asemenea, una cu toți sfinții, astfel încât să existe un singur acord între cei din poporul lui Dumnezeu. Câștigă singurul acord, Doamne, ca să existe o singură inimă, o singură cale, o singură vorbire, o singură gândire și o singură învățătură! Fie ca noi toți să urmărim țelul lui Dumnezeu și să fie pregătiți ca armata care să ia țara bună sub binecuvântarea lui Dumnezeu în Trinitatea Sa divină și binecuvântarea sfinților mai maturi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Having the One Accord among God’s People Formed as an Army by Living in the Spirit, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 12 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să fim iluminați de Domnul și să dăm atenție cuvântului Său pentru a deveni stele vii

25/03/2020 by Credincios in Cristos 5 Comments

În calitate de urmași credincioși ai Domnului, noi devenim stele strălucitoare și vii; fiind cei care Îl urmează pe Cristos, devenim stele vii la fel ca El pentru a fi duplicatul Său, acordând atenție cuvântului profetic și prin Duhul.

Pe de o parte Domnul Însuși este steaua vie, iar magii au văzut steaua Sa, au urmat-o și, în cele din urmă, L-au găsit; ca o asemenea persoană, El strălucește peste noi pentru a ne călăuzi pe calea dreptății, pe calea lui Dumnezeu și pe calea bisericii.

Trebuie să-L găsim pe Cristos ca stea vie și să-I urmăm conducerea și strălucirea, și trebuie să-I permitem să ne infuzeze cu El însuși în calitate de Cel strălucitor, până când noi înșine devenim stele vii.

În Matei 2:2 vedem o stea strălucitoare, care este Cristos, dar în Apocalipsa 1 vedem șapte stele în mâinile Fiului Omului, care îi simbolizează pe mesagerii bisericilor, cei cărora Duhul le poate vorbi un mesaj viu.

Trebuie să vedem cum putem noi, în calitate de credincioși în Cristos, să devenim stele vii, cei care trăiesc intens și strălucesc intens în această epocă întunecată.

Domnul i-a promis lui Avraam în Gen. 22:17 că sămânța lui va fi ca stelele din cer și ca nisipul de pe malul mării; noi credincioșii în Cristos suntem urmașii spirituali ai lui Avraam și suntem asemănați cu stelele din ceruri, iar cei din poporul lui Israel sunt urmașii de pe pământ ai lui Avraam și sunt asemănați cu nisipul de pe malul mării.

Șapte moduri de a fi iluminați de Domnul și de a deveni stele vii ca duplicatul Său

Există cel puțin șapte puncte principale legate de modul în care putem deveni stele vii și despre cum putem fi iluminați de Domnul ca stea vie. Dacă trebuie să fim stele vii, trebuie să fim plini de lumină.

1. Lumina este în Cuvântul lui Dumnezeu – nu doar cuvântul scris în Biblie, ci Cuvântul pe care Duhul ni-l vorbește din interior, dezvăluindu-ne din nou Cuvântul Bibliei.

Cuvântul Domnului este o lampă pentru picioarele noastre și o lumină pentru calea noastră (Psa. 119:105), iar deschiderea sau dezvăluirea cuvintelor Sale dă lumină, oferind înțelegere celor simpli (v. 130).

Trebuie să existe o rugăciune în noi ca să auzim vocea Domnului, ca El să ne determine să auzim vocea Lui (Cântarea Cântărilor 8:13-14).

Trebuie să auzim vorbirea Domnului mai ales în timpul nostru împreună cu El de dimineață; El vine la noi ca o gazelă și un cerboi tânăr pentru a-și înființa împărăția Sa dulce și frumoasă pe acest pământ ca muntele mirodeniilor.

Fiind în vorbirea instantanee a Domnului în fiecare zi, suntem spălați cu apă în Cuvânt și suntem înfrumusețați cu Cristos și prin Cristos pentru a deveni biserica Sa glorioasă.

2. Iluminarea se bazează pe îndurarea lui Dumnezeu; ori de câte ori Dumnezeu vine și ne dă îndurarea Sa, lumina înfățișării Sale este lumina noastră, apariția Lui este viziunea noastră, iar prezența Lui este câștigul nostru (vezi Isaia 50:10-11).

Nu putem produce sau invoca lumina; pur și simplu trebuie să avem încredere în numele lui Dumnezeu și să ne bazăm pe Dumnezeul nostru. Toți cei care își fabrică propria lumină, nu lumina lui Dumnezeu, ci lumina făcută de sine, merg în lumina focului lor și se vor culca în chinuri.

Dumnezeu are milă față de cine vrea El să aibă milă și El are îndurarea de cine vrea. Cel care primește revelația este acela căruia El îi dă revelație, iar cel care obține iluminare este acela pe care Dumnezeu alege să-l lumineze.

Totul depinde în totalitate de Dumnezeu și nu de noi. Nu putem cere sau controla lumina; când vine lumina, ea vine fără ca noi să o căutăm și când lumina nu vine, chiar dacă o căutăm, ea nu va veni. Este la fel cum răsare soarele – soarele răsare fie că îl căutăm sau nu, fie că ne place sau nu, și atunci când soarele nu răsare, nu îl putem face să răsară doar pentru că așa vrem.

Când Dumnezeu ne luminează, putem fi iluminați, dar dacă El nu face asta, nu putem face nimic în acest sens. Acesta este motivul pentru care trebuie să ne rugăm Domnului, Doamne, ai milă de mine și luminează-mă!

Când Pavel era în drum spre Damasc, deși s-a opus lui Dumnezeu și nu L-a căutat pe Dumnezeu, Dumnezeu i-a apărut și el s-a aruncat la pământ în fața lui Dumnezeu și a fost binecuvântat. Dumnezeu a avut milă de el.

Lumina lui Dumnezeu nu este controlată de mâna omului – ea se bazează pe mila lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu nu ne luminează, nu ar trebui să fabricăm noi înșine lumina sau să căutăm noi înșine lumina.

Dacă ne temem de Dumnezeu, ascultăm vocea Lui și cădem brusc în întuneric, ar trebui să avem încredere în Domnul, să ne bazăm pe Dumnezeu și să așteptăm ca lumina lui Dumnezeu să strălucească, căci numai Dumnezeu este lumină și sursa de lumină și numai în lumina lui Dumnezeu putem vedea lumina.

Pe de altă parte, ar trebui să fim avertizați că, atunci când nu avem lumină, nu ar trebui să încercăm să găsim o cale de ieșire prin noi înșine, aprinzând un foc pentru a încerca să ne facem propria noastră lumină.

Dacă nu-L așteptăm pe Dumnezeu, ci ne încingem cu lumina făcută de sine, deși putem merge în lumina focului nostru pentru o perioadă, în sfârșit ne vom culca în întristare.

În același timp, nu ar trebui să împrumutăm lumina altcuiva luând lumina lor ca fiind a noastră.

Este posibil să auzim pe cineva care mărturisește cum, atunci când a întâmpinat dificultăți, a acceptat purtarea crucii și Dumnezeu l-a trecut prin aceste lucruri. Putem accepta acest lucru și să ne hotărâm că, din acea zi înainte, vom accepta tratarea crucii.

Deși acest lucru nu este bazat pe faptul că noi am văzut lumina sau că ne-am fabricat propria lumină, noi împrumutăm lumină de la alții, luăm lumina cuiva și o facem propria noastră lumină. Cel care face așa ceva, după un timp, va abandona cu siguranță o astfel de lumină, căci lumina împrumutată nu are niciun folos, nu poate lua locul luminii reale.

De aceea, când venim la Cuvântul lui Dumnezeu și la slujba care deschide cuvântul pentru a-l citi, trebuie să ne rugăm și să ne deschidem Domnului, pentru ca El să strălucească asupra noastră și să ne lumineze.

Cuvintele din Biblie și cuvintele din lucrare trebuie să devină ușoare pentru noi; trebuie să-l întrebăm pe Domnul, Doamne, arată-mi ce este scris în cuvântul Tău și despre ce vorbește fratele Lee – faceți-mă să văd ce vedeți și faceți-mă să am sarcina pe care a avut-o fratele Lee!

Trebuie să venim la Domnul pentru ca noi să avem lumină autentică de la Dumnezeu, nu lumină împrumutată sau lumină fabricată. Recomand cap. 2 in, Cunoașterea vieții, de Witness Lee pentru mai multe detalii în această privință.

Doamne Isuse, avem nevoie de strălucirea Ta. Refuzăm să ne facem propria lumină sau să împrumutăm lumina altcuiva – dorim ca Tu să strălucești asupra noastră. Dragă Doamne, numai Tu ai lumina și numai în lumina Ta putem vedea lumină. Strălucește asupra noastră și dă-ne lumina divină. Fie ca să ni te arăți din nou pentru a ne infuza cu Tine ca lumină și pentru a ne face stelele strălucitoare în această epocă întunecată. Luminează-ne când venim la cuvântul Tău și citim slujba. Fie ca noi să vedem ce Tu vezi în Cuvânt și să avem aceeași povară și același simțământ pe care Tu îl ai în cuvântul Tău!

3. Pentru a fi luminați, trebuie să dorim și să acceptăm strălucirea Domnului, setându-ne inima să fim sinceri în căutarea Domnului în mod unic cu toată dorința noastră.

Psa. 27:8 ne arată o conversație cu Dumnezeu, cum El vrea ca noi să-I căutăm fața, iar noi căutăm fața Lui din toată inima noastră, căci vrem să-L vedem față în față.

Trebuie să vrem, să acceptăm și să nu ne ascundem de strălucirea Domnului. Uneori nu vrem ca Domnul să strălucească în anumite zone ale vieții noastre, pentru că simțim că, dacă El strălucește într-o zonă, El nu va fi fericit cu ceea ce El găsește acolo. Dar trebuie să fim deschiși pentru strălucirea Lui și chiar să dorim strălucirea Lui, cerându-I să ne ierte și să ne curățească ori de câte ori El strălucește asupra lucrurilor din noi.

4. Pentru a fi iluminați trebuie să ne deschidem către Domnul, să ne întoarcem inima către El și să venim în fața Lui fără nicio rezervare sau reținere.

Trebuie să avem o rugăciune în ființa noastră, Doamne, îmi deschid ființa fără nicio rezervare față de Tine. Vreau să strălucești în ființa mea.

Cei care se închid față de Domnul sunt experți în judecarea și criticarea celorlalți. De exemplu, dacă ne închidem într-o cameră întunecată și privim înafară, putem vedea foarte clar lucrurile de criticat, dar dacă aprindem luminile din acea cameră, nu putem vedea nimic în exterior.

Când lumina Domnului strălucește asupra noastră, nu putem vedea defectele sau slăbiciunile altora; dar când este întuneric în tine, poți judeca și critica pe ceilalți.

5. Pentru a fi iluminați trebuie sa ne oprim pe noi înșine; trebuie să punem capăt opiniilor noastre, modurilor noastre de a privi lucrurile, sentimentelor, ideilor și părerilor noastre.

Când o persoană complet oprită vine în fața Domnului, El poate fi extrem de simplu și cu o inimă sinceră pentru a primi cuvântul Domnului.

Uneori însă, atunci când venim la Cuvântul lui Dumnezeu, ne citim propriile păreri, vedem modul în care noi privim lucrurile, și citim sentimentele, ideile și opiniile noastre în Cuvântul lui Dumnezeu, pentru că nu ne-am oprit ființa. Trebuie să ne oprim, să stăm la picioarele Domnului și să ascultăm cuvântul Lui, la fel cum a făcut Maria.

6. Pentru a fi iluminați nu trebuie sa ne certăm cu lumina Duhului. Când lumina strălucește, nu ar trebui să ne certăm cu ea. Când Domnul strălucește asupra noastră prin cuvântul Său sau prin cei care slujesc cuvântul Său, nu ar trebui să ne certăm cu lumina sau disputa cu el.

Dacă ne certăm cu lumina – fie înăuntrul nostru, fie în public cu slujirea cuvântului – nu vom primi lumină. Trebuie să acceptăm lumina Domnului.

7. Pentru a fi luminați de Domnul, trebuie sa trăim continuu in lumină.

În Efes. 5:8 Pavel ne spune că am fost cândva întuneric, dar acum suntem lumină în Domnul, așa că ar trebui să umblăm ca și copii ai luminii. Trebuie să umblăm în lumină – așa cum El este în lumină (1 Ioan 1:7), trăind, mișcându-ne și avându-ne ființa ca copii ai luminii.

Doamne Isuse, ne deschidem strălucirii Tale. Ne deschidem ființa fără nicio rezervare către Tine, pentru ca Tu să strălucești asupra noastră și în noi pentru a ne lumina și a ne face stele vii și strălucitoare în această epocă întunecată. Ne întoarcem inima către Tine, Doamne și venim în fața Ta fără nicio rezervare sau reținere. Punem capăt părerilor noastre, modurilor noastre de a privi lucrurile, sentimentelor, ideilor și opiniilor noastre și pur și simplu venim la Tine, stăm la picioarele Tale și ascultăm cuvântul Tău. Întărește-ne în omul nostru lăuntric pentru a accepta lumina, pentru a nu ne certa cu lumina și a nu respinge lumina. Amin, Doamne Isuse, vrem să umblăm continuu în lumină și să trăim în lumină ca copii ai luminii, pentru ca Tu să poți străluci continuu în noi și prin noi pentru a ne face duplicatul Tău, stele vii și strălucitoare în această epocă!

Devenind stele vii prin faptul că dăm atenție Cuvântului profetic și prin Duhul

În 2 Pet. 1:19 vedem una dintre căile de a deveni stele vii ca duplicarea Domnului ca stea vie.

Avem cuvântul profetic făcut mai ferm, căruia facem bine să-i dăm atenție precum unei lămpi care strălucește într-un loc întunecat, până când zorii zilei și steaua dimineții se ridică în inimile noastre.

Cristos este steaua, iar noi, ca urmași ai Săi, suntem făcuți stele la fel ca El pentru a fi duplicatul și reproducerea Lui ca stele strălucitoare și vii în această epocă.

Trebuie să venim la cuvântul Domnului, la cuvântul profetic, și să-i acordăm o atenție deplină până la răsăritul zilei și până când steaua dimineții va răsări în inima noastră.

Steaua este ceva asemănător cu fosforul, aducând lumină în întuneric. Ar trebui să fim atenți la cuvintele din Biblie rugându-ne peste ele cu exersarea duhului nostru până când Cristos ca steaua dimineții se ridică în inima noastră.

Uneori, când citim Biblia, simțim că nu primim nicio lumină, dar atunci când deschidem inima și dăm atenție Cuvântului, ceva din interior strălucește, se ridică, răsare și răzbate în noi.

Rezultatul citirii noastre cu rugăciune a cuvântului lui Dumnezeu este un sentiment interior de luminare și strălucire, iar acest lucru strălucitor ne determină să-L iubim și mai mult pe Domnul Isus.

Cu cât avem mai mult strălucirea lui Dumnezeu în noi prin cuvântul Său, cu atât Îl iubim pe Domnul Isus; această dragoste pentru El crește până în punctul în care suntem plini cu dragoste pentru Domnul Isus. Acesta este de fapt Isus care vine la noi ca ziua zorilor, ca steaua dimineții care se ridică în inima noastră.

Trebuie să nu numai să citim Biblia, ci și să învățăm să ne deschidem către Domnul, să ne întoarcem inima către El și să ne exersăm duhul astfel încât literele scrise negru-pe-alb din Biblie să devină ca un fosfor, pline de lumină și de viață ca să Îl avem pe Domnul care Se ridică în noi ca Steaua.

Această strălucire, această înălțare a Domnului ca stea în noi, ne va face să fim strălucitori și vii. Dacă suntem de acord în mod continuu cu această stea interioară care se ridică, vom fi în mod constant în Duhul și vom fi în mod spontan strălucitor și viu.

În Apocalipsa 3:1 avem Duhul, chiar cele șapte Duhuri; mâna lui Isus aici deține nu numai cele șapte stele, ci și cele șapte Duhuri. Cele șapte stele – care-i simbolizează pe cei strălucitori din biserici – sunt una cu cele șapte Duhuri.

Dacă avem cuvântul viu ca steaua dimineții care se ridică în noi și dacă suntem una cu cele șapte Duhuri, în cele din urmă vom deveni stele. Nu numai că steaua strălucește în noi, ci și privind steaua și urmând Duhul, noi înșine devenim stelele.

Doamne Isuse, ne dăm Ție pentru a deveni stele vii ca duplicare a Ta ca Steaua din această epocă. Amin, Doamne, venim la cuvântul Tău cu o inimă întoarsă către Tine și un duh exersat pentru a primi strălucirea Ta, luminarea Ta și vorbirea Ta instantanee. Ne exersăm duhul peste cuvântul Tău, Doamne, pentru a primi fosforul divin și a prinde focul divin. Fă-ne cei care sunt vii și strălucitori în mod intens în această epocă întunecată. Fie ca steaua să strălucească în noi și, urmărind steaua și urmând Duhul, să putem deveni stele vii în această epocă!