Experimentăm pe Cristos

Bem apa vie care curge din Cristosul crucificat ca stâncă spirituală

26/08/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Cristos a fost crucificat pentru a deveni o stâncă spirituală care-i urmează pe poporul Său pentru a le da apa vie să bea; trebuie doar să ne identificăm cu Cristosul crucificat și să vorbim stâncii, iar apele vii vor curge pentru a ne potoli setea. Amin!

În 1 Corinteni 10:3 vedem că copiii lui Israel au mâncat aceeași hrană spirituală – un tip reprezentativ al lui Cristos ca mană zilnică pentru noi, credincioșii în Cristos. Apoi, în versetul 4, vedem că toți copiii lui Israel au băut aceeași băutură spirituală, căci au băut dintr-o stâncă spirituală care îi urma, iar stânca era Cristos.

În Exod 17, după ce vedem menționarea lui Dumnezeu care oferă poporului Său hrana cerească, mana, vedem și că El le dă să bea apa din stânca lovită.

Există un alt caz de apă care curge din stâncă în Numeri 20, dar acesta s-a întâmplat la mulți ani după Exod 17. Este ușor de crezut că ambele relatări se referă la aceeași poveste, dar, de fapt, aceste două incidente s-au întâmplat la o distanță de treizeci și opt de ani.

Când copiii lui Israel au ieșit din Egipt și au început să rătăcească prin pustie, și-au dat seama că nu aveau apă să bea, așa că au venit la Moise și i-au cerut să le dea apă. Rătăceau prin pustie și nu găseau apă. Într-un fel, rătăceau prin pustie; într-un alt sens, erau conduși de stâlpul de nor în timpul zilei și de stâlpul de foc în timpul nopții.

Faptul că au ajuns într-un loc fără apă nu a fost o întâmplare – au fost conduși în acel loc. Nu că au luat-o pe o cale greșită și nu au găsit apă; mai degrabă, Domnul i-a condus într-un astfel de loc.

Dumnezeu este Cel care ne conduce; nu greșim și nu intrăm în lucruri din greșeală – El ne conduce și, la un moment dat, ne va conduce într-un loc unde nu este apă. Ne conduce într-un loc fără apă pentru a ne testa și a ne expune.

El l-a testat pe Moise, a testat congregația lui Israel și chiar și acesta a fost un test pentru Dumnezeu; dintre aceste trei părți, doar una a trecut testul – Dumnezeu Însuși.

Copiii lui Israel erau în pustie și tocmai experimentaseră șapte minuni, văzând cum Dumnezeu a adus plăgile peste Egipt, cum i-a eliberat cu o mână puternică și cum a despărțit Marea Roșie pentru ca ei să o traverseze. Acest lucru a fost uimitor!

Iar apoi au ajuns într-un loc fără apă și, în loc să se încreadă în Dumnezeu pe baza a tot ceea ce a făcut El pentru ei, copiii lui Israel s-au plâns și au cârtit. Cu toate acestea, Domnul nu i-a mustrat – dimpotrivă, le-a dat apă să bea.

Trebuie să vedem care este aplicația spirituală a acestui lucru, ce înseamnă pentru Cristos să fie stânca spirituală care ne urmează pentru a ne da să bem Duhul ca apă vie și cum putem bea Duhul ca apă a vieții în viața noastră de zi cu zi.

Cristos a fost crucificat pentru a deveni o stâncă spirituală care ne urmează pentru a ne da să bem Duhul ca apă vie

Cu toții putem mărturisi că Domnul este cu noi, El ne conduce, ne îndrumă și ne păstorește prin tot felul de situații și în tot felul de medii. El ni-l dă pe Cristosul atotinclusiv pentru a fi mana noastră zilnică pentru noi și El ne satisface fiecare nevoie.

Cu toate acestea, uneori El ne conduce într-o situație în care ducem lipsă de apă; pur și simplu ne este sete și există multe probleme. Problemele în rândul poporului lui Dumnezeu pot fi cauzate de lipsa apei, care simbolizează Duhul vieții (Numeri 20:2-13).

Ori de câte ori noi, ca popor al lui Dumnezeu, ducem lipsă de Duhul vieții, vom avea multe probleme. Totuși, atunci când noi, ca popor al lui Dumnezeu, avem din abundență Duhul ca apă vie, problemele noastre dintre noi și cu Dumnezeu sunt rezolvate (Ioan 7:37-39; Romani 8:2).

În cazul poporului lui Israel, în timp ce rătăceau prin pustie, au ajuns într-un loc fără apă, iar poporul s-a plâns și a cârtit împotriva lui Moise, rugându-l să le dea să bea. Moise s-a dus înaintea lui Dumnezeu și Dumnezeu i-a spus să lovească o stâncă și apă va curge pentru toți, pentru a bea și a-i înviora pe toți. Și iată ce s-a întâmplat: Moise a lovit stânca și a curs apă!

Pavel spune în 1 Corinteni 10:4 că această stâncă era Cristos. Ce minunat! Era o stâncă care îi urma pe copiii lui Israel și, ori de câte ori aveau nevoie de apă, le dădea să bea. Uimitor!

Băutura spirituală din 1 Corinteni 10:4 se referă la apa vie care a curs din stânca despicată (Exod 17:6); ea simbolizează Duhul care a curs din Cristosul crucificat și înviat pentru a fi băutura noastră atotinclusivă (Ioan 7:37-39; 1 Corinteni 12:13). Aleluia!

Cristos a venit prin încarnare pentru a fi stânca; pe cruce, El a fost lovit de autoritatea legii drepte a lui Dumnezeu pentru a împlini răscumpărarea lui Dumnezeu.

Coasta Lui a fost străpunsă și apă vie a curs pentru noi, ca popor al lui Dumnezeu, ca să o bem (Ioan 19:34). Slavă Domnului, Cristos a fost lovit ca stânca spirituală pe cruce, pentru ca apa vie să poată curge!

Acum putem bea apa vie în înviere, care apă vie este Duhul atotinclusiv dătător de viață, ca împlinire suprem al Dumnezeului Triunic.

Nouă, credincioșilor în Cristos, ni s-a dat să bem aceeași băutură spirituală, care este Duhul ca apă vie care curge din Cristosul lovit. Ori de câte ori ne este sete, trebuie doar să venim la Domnul pentru a bea apa vie. El a fost lovit de Dumnezeu pe cruce și apa vie curge din El constant.

Am fost botezați în Cristos și ni s-a dat, de asemenea, să bem singurul Duh – singura băutură spirituală care curge din stânca spirituală care ne urmează. Ce minunat, există o stâncă care ne urmează – Cristos este stânca spirituală care ne urmează, fiind cu noi oriunde ne-am afla, pentru ca noi să bem apa vie care curge din El.

Când ducem lipsă de Duhul vieții ca băutură spirituală, vom avea probleme. Dar când bem Duhul vieții ca apă vie, toate problemele noastre sunt rezolvate. Fie ca să nu-L acuzăm pe Dumnezeu pentru că ne-a adus într-o anumită situație sau într-un anumit mediu unde nu există apă; fie ca mai degrabă să venim la El să bem!

El ne conduce din față prin Duhul Său și prin cuvântul Său și ne urmează ca stâncă spirituală care să ne aprovizioneze. Putem trece printr-o perioadă de secetă în viața noastră creștină, în care nimic nu pare să funcționeze. Putem fi foarte însetați, pentru că nu există apă în mediul nostru, în ființa noastră sau în situațiile în care ne aflăm.

Prin aranjamentul Domnului, putem trece printr-o perioadă de secetă și să fim în locuri fără apă în viața de familie, în viața noastră creștină și în viața de biserică.

Viața de biserică obișnuia să fie un loc minunat pentru noi, dar acum se pare că toată lumea are o problemă și suntem nemulțumiți și dezamăgiți. Când ducem lipsă de Duhul vieții, avem probleme.

Dumnezeu permite ca anumite lucruri să ni se întâmple, în mediul nostru, în viața noastră de căsnicie și în viața de biserică, pentru a ne testa și a ne expune.

Poate că trecem printr-o perioadă de secetă în viața noastră de căsnicie; obișnuiam să ne iubim atât de mult soția și eram atât de plăcuți și romantici cu ea, dar acum putem fi destul de nepoliticoși cu ea, să-i spunem lucruri negative și să avem o atitudine nepotrivită. Putem trece printr-o perioadă de secetă, fără apă vie.

Domnul permite ca astfel de lucruri și situații să ne testeze și să ne expună, pentru a ne arăta cât de mult avem nevoie de apa vie. În toate aceste lucruri, trebuie să învățăm să venim la Domnul și să-I cerem să ne dea să bem!

Doamne Isuse, îți mulțumim că ai venit prin încarnare să fii stânca spirituală lovită pe cruce de legea dreaptă a lui Dumnezeu, pentru a curge apa vieții! Amin, Doamne, îți mulțumim că ai murit pe cruce pentru noi și pentru că ai curgând apa vie pentru ca noi toți să o bem! Aleluia, Cristos este stânca spirituală care ne urmează astăzi pentru a ne da apa vie să bem! O, Doamne, ne este sete! Ne este atât de sete! Dă-ne să bem apa vie. Venim la Tine să bem apa vie – Duhul care curge din Cristosul crucificat! Aleluia, putem bea apa vieții în înviere, Duhul atotinclusiv și dătător de viață care curge din Cristosul crucificat! Amin, Doamne, fie ca să continuăm să venim la Tine pe tot parcursul zilei, ca să putem bea aceeași băutură spirituală. Strălucește asupra noastră și ține-ne sub călăuzirea Ta. Fie ca să vedem clar cât de mult avem nevoie de apa vie. Ai Tu o cale, Doamne, să ne testezi și să ne expui, ca să ne putem întoarce la Tine și să bem apa vie tot timpul! Aleluia, când avem o abundență de Duh, problemele noastre dintre noi și cu Dumnezeu sunt rezolvate!

Primim apa vie de la Cristosul crucificat aplicând moartea lui Cristos situației noastre și vorbindu-I lui Cristos ca stâncă spirituală ca să ne dea să bem

Slavă Domnului că El S-a încarnat pentru a fi stânca spirituală și apoi a fost dispus să fie crucificat pentru a putea fi lovit de dreptatea lui Dumnezeu, astfel încât apa vie să poată curge din El.

Din moment ce Cristos a fost crucificat și Duhul a fost dat, nu este nevoie ca Cristos să fie crucificat din nou; nu este nevoie să lovim stânca – acum îi putem vorbi stâncii și apa vie va curge. Amin!

Numeri 20:8 ne arată că, a doua oară când copiii lui Israel s-au aflat într-un loc fără apă, Moise nu a trebuit să lovească stânca; a trebuit doar să vorbească stâncii și apa va curge.

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să primim apa vie de la Cristosul crucificat, trebuie pur și simplu să „luăm toiagul” și să „vorbim stâncii”. Amin!

Ce înseamnă aceasta în experiența noastră creștină? A lua toiagul înseamnă a ne identifica cu Cristos în moartea Lui și a aplica moartea lui Cristos nouă înșine și situației noastre.

Cristos a fost crucificat și noi am fost crucificați împreună cu El (Galateni 2:20). Nu este nevoie ca El să fie crucificat din nou pentru ca apa vie să curgă; apa vie curge, Cristos, ca stâncă spirituală, ne urmează și trebuie doar să-I vorbim. Amin!

Pe baza faptului că Duhul a fost deja dat, trebuie doar să-i spunem un cuvânt direct stâncii spirituale care ne urmează și să-I spunem Domnului: Avem nevoie de apă! Dă-ne Duhul!

În Ioan 4:10, Domnul Isus i-a spus femeii samaritene că, dacă ar fi cunoscut darul lui Dumnezeu (care este Cristos) și cine este Cel care îi zice: Dă-Mi să beau, I-ar fi cerut, iar El i-ar fi dat apa vie.

Noi, cei care credem în Cristos, trebuie să cunoaștem darul lui Dumnezeu și cine este Cel care a fost lovit pentru noi pe cruce și trebuie să-I cerem să ne dea să bem apa vie.

Dacă ne aflăm într-o situație de secetă, vom prelungi seceta noastră dacă nu cerem apa vie, adică dacă nu-I cerem Domnului să ne dea Duhul. Dar dacă Îi cerem, El ne va da apa vie.

Dacă vorbim stâncii spirituale care ne urmează, aplicând moartea lui Cristos situației noastre și vorbind cu Cristos, El ne va da să bem! Aleluia! Dacă aplicăm moartea lui Cristos nouă înșine și Îi cerem lui Cristos cu credință să ne dea Duhul, vom bea Duhul viu ca sursă îmbelșugată de viață (Filipeni 1:19). Amin!

Apa vie curge. Duhul a fost dat. Rezerva este prezentă. Există o sursă îmbelșugată disponibilă pentru ca noi să bem și din care să ne împărtășim. Trebuie doar să ne exersăm duhul și să-I cerem Domnului să ne dea să bem.

S-ar putea să credem că Domnul nu poate fi deranjat de noi de atâtea ori ca să ne dea să bem, dar trebuie să ne amintim de Luca 11:13. Domnul i-a învățat pe ucenici cum să se roage și le-a dat o mică istorisire pentru a le arăta asta.

Aici ni se spune că cineva îi cerea vecinului său niște pâine în miez de noapte, căci avea niște oaspeți și nu avea ce să le dea de mâncare. Vecinul nu a vrut să-i dea pâinea, căci el dormea și familia lui dormea, dar din cauza insistențelor sale, i-a dat ce a cerut.

Domnul este vecinul sau aproapele nostru; El este stânca spirituală care ne urmează și, dacă Îi cerem, El ne va da apa vie și hrana de care avem nevoie. Domnul a spus: „Care tată, când fiul său îi cere un pește, îi dă un șarpe? Sau care tată, când fiul său îi cere un ou, îi dă un scorpion?”

Dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl, care este din ceruri, va da Duhul Sfânt celor ce-L cer? Amin!

În Matei, în aceeași relatare, Domnul a spus, în loc de Duhul Sfânt, lucrurile bune. Dacă Îi cerem Domnului, El ne va da lucrurile bune, Duhul Sfânt ca băutură atotinclusivă de apă vie. Fie ca noi să învățăm să-I cerem apa vie. Fie ca noi să vorbim stâncii, spunându-I că ne este sete, iar El ne va da hrana de care avem nevoie.

În cazul lui Moise din Numeri 20:9-11, însă, în loc să vorbească stâncii, El s-a mâniat pe popor, i-a condamnat ca fiind răzvrătiți și a lovit stânca de două ori cu toiagul său. O, Doamne!

El i-a condamnat pe popor ca fiind răzvrătiți, dar de fapt Moise a fost cel care s-a răzvrătit împotriva cuvântului lui Dumnezeu (v. 24; 27:14). Moise nu a crezut în Iehova ca să-L sfințească în fața copiilor lui Israel (20:12). A-L sfinți pe Dumnezeu înseamnă a-L face sfânt, adică a-L separa de toți zeii falși.

Mâniindu-se pe popor când Dumnezeu nu era mânios, Moise nu L-a reprezentat pe Dumnezeu în mod corect în natura Sa sfântă și, lovind stânca de două ori, nu a ținut cuvântul lui Dumnezeu în economia Sa; astfel, Moise a ofensat atât natura sfântă a lui Dumnezeu, cât și economia Sa divină.

Din această cauză, chiar dacă era intim cu Dumnezeu și poate fi considerat un tovarăș al lui Dumnezeu (Exod 33:11), Moise a pierdut dreptul de a intra în țara bună.

În tot ceea ce spunem și facem cu privire la poporul lui Dumnezeu, atitudinea noastră trebuie să fie conform naturii sfinte a lui Dumnezeu, iar acțiunile noastre trebuie să fie conform economiei Sale divine.

Acest lucru înseamnă să-L sfințim; altfel, în cuvintele și faptele noastre, ne vom răzvrăti împotriva Lui și Îl vom ofensa. Fie ca noi să-L sfințim pe Dumnezeu și să avem atitudinea noastră conform naturii Sale sfinte, iar acțiunile noastre să fie conform economiei Sale divine.

Fie ca noi să venim mai întâi la El pentru a bea apa vie, aplicând moartea lui Cristos situației și ființei noastre și cerându-I să ne dea să bem.

Apoi, fie ca El să-L lăsăm să curgă în noi și prin noi către mulți alții, cei însetați, pentru ca ei să bea, să li se potolească setea și să li se rezolve problemele cu Dumnezeu și cu omul prin faptul că beau apa vie.

Doamne Isuse, ne este sete: dă-ne să bem! Ne identificăm cu Cristos în moartea Sa și aplicăm moartea lui Cristos nouă și situației noastre. Amin, am fost crucificați împreună cu Cristos. Doamne, dă-ne să bem! Dă-ne Duhul vieții ca apă vie a noastră! Ne exersăm duhul pentru a vorbi stâncii spirituale, Cristos, ca să ne dea să bem! Îți mulțumim că ai fost lovit pe cruce pentru ca noi să curgi apa vie. Amin, Doamne, aplicăm moartea Ta nouă înșine și Te rugăm cu credință să ne dai Duhul! Ne deschidem Ție și Te bem ca Duh viu, rezerva noastră îmbelșugată de viață! O, Doamne, fie ca să nu rămânem în seceta prin care trecem și să nu o prelungim, ci mai degrabă, fie ca să venim la Tine să bem! Îți mulțumim că ești dispus să ne dai lucrurile bune – Duhul ca apă vie! Fă-ne să Te bem! Aleluia, tuturor ni s-a dat să bem din singurul Duh și acum putem bea și fi satisfăcuți! Amin, Doamne, dă-ne să bem! Ne deschidem către Tine să Te bem ca apă vie!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Drink the Living Water flowing from the Crucified Christ as the Spiritual Rock, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 16 cu tema: Hrana noastră spirituală, stânca noastră spirituală și conținutul mesei Domnului, ziua 3, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică pentru a fi constituiți cu El și pentru a-L mări astăzi

25/08/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Hrana unică pe care o luăm pentru hrana, puterea și satisfacția noastră trebuie să fie Cristos, hrana spirituală pentru poporul lui Dumnezeu; atunci când Îl mâncăm pe Cristos ca hrana noastră unică, mana noastră zilnică, caracteristicile Sale devin ale noastre pentru mărirea Lui prin transformarea noastră metabolică. Amin!

Nouă, credincioșilor în Cristos, ni se dă de la Dumnezeu o singură hrană: Cristos. Hrana unică pe care ar trebui să o luăm pentru hrana, puterea și satisfacția noastră trebuie să fie Cristos (Numeri 11:5-6).

Mai mult, slujba unică din Noul Testament îl prezintă pe Cristos ca hrana unică pentru poporul lui Dumnezeu (vezi Faptele Apostolilor 1:17, 25; 2 Corinteni 4:1; 1 Timotei 1:12; 2 Corinteni 3:6). În creștinism par să existe multe slujbe, aproape orice slujbă la care vă puteți gândi, dar în Noul Testament vedem o singură slujbă, slujba noului legământ.

Slujba unică a noului legământ este slujba Duhului care dă viață, nu slujba literei, care dă moarte. În Vechiul Testament, vedem că Dumnezeu i-a dat poporului Său Israel, în timp ce trecea prin pustie, o singură hrană unică: mana.

Cristos este mana noastră zilnică, hrana noastră unică. Când venim la Noul Testament, suntem hrăniți doar cu Cristos, căci El este hrana unică dată nouă de Dumnezeu pentru hrana noastră, întărirea noastră și mersul înainte cu Domnul în viața creștină.

Slavă Domnului că putem fi sub slujba dătătoare de viață a Noului Testament, slujba noului legământ, care este slujba vieții! Fie ca noi să rămânem sub această slujbă și să-L savurăm și să-L mâncăm pe Cristos ca hrană unică, mana noastră zilnică, pentru a fi constituiți cu Cristos și a fi umpluți cu El!

Fie ca noi să nu fim ca poporul Israel care, la un moment dat, s-a săturat de mană, căci aceasta era hrana unică pe care o primeau de la Dumnezeu. Ei au detestat mana și și-au amintit de mâncarea pe care o mâncau în Egipt, prazul și usturoiul și multe alte lucruri. O, Doamne Isuse!

Uneori, în viața de biserică și în viața noastră creștină, putem tânji după „ceapă, castraveți, praz și usturoi”, lucrurile pe care le savuram când eram în lume. O, Doamne!

De aceea, Domnul vrea să ne schimbe alimentația într-o alimentație cu Cristos ca hrană unică. El face asta prin venirea noastră la El în cuvântul Său și prin participarea la slujba epocii, care ni-L administrează doar pe Cristos.

Ziua în care ne concentrăm pe altceva decât pe Cristos este ziua în care începe degradarea, căci Dumnezeu ne dă doar pe Cristos.

Fie ca noi să-I cerem Domnului să ne schimbe alimentația, să ne schimbe gustul, astfel încât să-L putem mânca pe Cristos zi de zi și să fim mulțumiți doar cu Cristos, hrana unică a lui Dumnezeu, mana noastră cerească și zilnică.

Fie ca noi să mâncăm din Cristos ca hrană a noastră și să fim constituiți cu Cristos, și fie ca fiecare zi să fie o nouă oportunitate de a mânca mai mult din Cristos în cuvântul Său, ca mană zilnică!

Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, caracteristicile Sale devin ale noastre pentru mărirea Sa

Așa cum copiilor lui Israel li s-a dat de Dumnezeu aceeași hrană spirituală – mana zilnică pe care Dumnezeu a plouat-o peste ei în timpul călătoriei lor în pustie – tot așa și nouă astăzi ni se dă de Dumnezeu o hrană unică – Cristos ca mană zilnică.

Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos ca hrană unică, mana noastră zilnică, caracteristicile lui Cristos devin caracteristicile noastre pentru mărirea Lui (Ioan 6:57; Filipeni 1:20-21; comp. cu Galateni 6:17).

Mâncăm și devenim ceea ce mâncăm; ceea ce mâncăm ne constituie pentru a deveni parte a ființei noastre și a fi exprimat prin noi. Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, suntem transformați interior și metabolic, căci Îl savurăm pe Cristos ca hrană unică și Îl mărim pe Cristos.

Privind la tipul reprezentativ al manei din Vechiul Testament, atât în Exod 16, cât și în Numeri 11, vedem câteva trăsături sau caracteristici ale manei; acestea pot fi aplicate experienței noastre creștine de astăzi.

Trebuie să Îl savurăm continuu pe Cristos ca mană zilnică, astfel încât caracteristicile Sale să devină ale noastre pentru mărirea Lui prin procesul de transformare.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – mana este un mister

Prima caracteristică a manei este că mana este un mister (Exod 16:15; Coloseni 2:2; Isaia 9:6; Efeseni 3:4; Ioan 3:8). Cuvântul mană înseamnă: Ce este? Există cel puțin șaisprezece caracteristici ale manei, dar nu știm cu adevărat ce este exact; știm doar cum arată și cum are gustul.

Când Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, nu știm ce este, căci Cristos este un mister, totuși El ne hrănește, ne constituie și ne transformă.

De exemplu, putem citi și ne putem ruga pentru pasajul în care Cristos, în învierea Sa, a venit la ucenicii Săi, intrând prin perete în cameră. Putem crede că, din moment ce El este Duhul, El poate face asta; totuși, El le-a spus ucenicilor Săi să-L atingă și au făcut-o. Acesta este un mister.

Nu-L putem explica pe Cristos. Nu-L putem înțelege pe deplin pe Cristos cu mintea noastră omenească. Cu cât Îl savurăm mai mult pe Cristos, cu atât este El mai minunat și, în același timp, este mai misterios.

Nu-L putem explica științific pe Cristos, dar Îl putem savura și noi înșine devenim un mister.

Mâncându-L pe Cristos ca mister al lui Dumnezeu, mana noastră zilnică, devenim un mister – devenim biserica în calitate de mister al lui Cristos.

Să-L mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – o minune pe termen lung

Mana este o minune pe termen lung (Exod 16:4; comp. cu Matei 6:34). Creștinii iubesc minunile; majoritatea minunilor sunt destul de superficiale, dar creștinilor le place să vadă sau să audă despre minuni.

Mana este o minune pe termen lung; este o minune care a durat patruzeci de ani. În fiecare dimineață, mana ploua pentru ca poporul lui Israel să o adune și să o mănânce.

Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, trăim într-o minune pe termen lung, căci El ne susține de-a lungul vieții noastre creștine până când Domnul se va întoarce.

Trebuie să facem tot posibilul să ne trezim mai devreme dimineața pentru a petrece timp cu Domnul, dar chiar și cantitatea pe care o adunăm sau o câștigăm din Cristos ca mană zilnică este aceeași – un omer de mană.

Unii frați tineri se pot trezi devreme și sunt plini de vigoare, gata să-L savureze mai mult pe Cristos și petrec mult timp cu Domnul; La sfârșitul acelui timp, dacă l-ai pune pe Cristosul pe care l-a câștigat pe un cântar, este un omer de mană.

Și o soră căsătorită cu patru sau cinci copii, care este trezită de copiii care au nevoie de ea, care nu are mult timp personal cu Domnul, dar Îl caută și Îi cere cu disperare să îi dea hrană, câștigă și ea doar un omer de mană. Acesta este cu adevărat un mister și, de asemenea, un miracol.

Acest lucru ar trebui să ne dea pace și să ne facă să trăim doar o zi pe rând; nu putem obține porția de mană de mâine, ci doar pe cea de azi. Trebuie să fim calmi, să petrecem timp cu Domnul și să Îl savurăm pe El.

Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, un miracol pe termen lung, trăim într-un miracol, căci Domnul face totul în noi și prin noi.

Doamne Isuse, vrem să Te mâncăm ca mană zilnică, hrana noastră unică. Aleluia, Cristos este nou și proaspăt pentru noi în fiecare dimineață, ca să-L putem mânca zilnic! Ne folosim duhul, Doamne Isuse, pentru a Te contacta, a fi umpluți de Tine și a Te căuta. Fie ca să Te mâncăm ca pâinea vieții, pâinea cea vie, chiar pâinea care a venit din cer. Amin, Doamne, vrem să Te mâncăm și să trăim datorită Ție! Ce miracol este că Cristos este disponibil zilnic pentru ca noi să Îl savurăm pe El și să-L mâncăm, astfel încât să putem trăi datorită Lui! Amin, Doamne, vrem să Te mâncăm ca mană zilnică astăzi. Dă-ne porția de har de care avem nevoie astăzi, ca să putem crește în viață și să mergem mai departe cu Tine.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – hrana care a venit din cer

Mana a venit din cer odată cu roua în fiecare zi; îl mâncăm pe Cristos ca hrană cerească, hrana care vine din cer pentru ca noi să o mâncăm (Exod 16:4; Ioan 6:41). Nu știm cum se întâmplă asta și cum funcționează, dar odată cu roua vine și mana.

Tot ce trebuie să facem este să ne trezim puțin mai devreme, înainte să răsară soarele, și să adunăm mana, adică să Îl savurăm pe Cristos ca mana noastră zilnică, hrana noastră unică. Pe măsură ce Îl mâncăm, El este hrana care coboară din cer pentru a ne susține și a ne hrăni.

Domnul Isus a spus în Ioan 6:41 că, deși israeliții au mâncat pâinea care a coborât din cer, acea pâine i-a susținut temporar; El este adevărata pâine care coboară din cer pentru ca noi să o mâncăm și să trăim etern.

Amin, fie ca noi să-L mâncăm pe Cristos ca hrana care coboară din cer pentru a ne hrăni!

Îl mâncăm pe Cristos ca mana noastră zilnică – mana vine odată cu roua

Roua este atât de înviorătoare dimineața; mana vine odată cu roua (Exod 16:13-14; Num. 11:9; Ps. 133:3; Pl. 3:22-23; Evrei 4:16; Ps. 110:3).

Ca și credincioși în Cristos, trebuie să petrecem timp cu Domnul dimineața devreme pentru a aduna mana. Roua este înviorătoare.

În Psalmul 133, roua semnifică harul; mana vine odată cu harul. Îndurarea lui Dumnezeu este nouă în fiecare dimineață.

Harul Său vine la noi în fiecare zi pentru ca noi să Îl savurăm pe El. Trebuie doar să ne exersăm duhul dimineața pentru a-L mânca pe Cristos ca mană zilnică, iar harul este porția noastră zi de zi.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – în fiecare dimineață!

Mana nu vine la prânz, ci dimineața; trebuie să-L mâncăm pe Cristos ca mană zilnică dimineața (Exod 16:21; comp. cu Cânt. Cânt. 1:6b; 7:12; Ioan 5:39-40; Romani 6:4; 7:6).

Aceasta înseamnă că în fiecare dimineață trebuie să avem un nou început cu Domnul. Faptul că mana vine dimineața ne arată că ne dă un nou început. Pământul se învârte în jurul axei sale zilnic, așa că în fiecare dimineață avem un nou început, o nouă întoarcere.

Dumnezeu nu trimite mana anual sau lunar; dacă ar face asta, nu am supraviețui. Dumnezeu trimite mana zilnic. Slavă Domnului că, în suveranitatea Sa, ne dă un nou început în fiecare zi.

Indiferent ce s-a întâmplat ieri, putem aplica sângele prețios al Domnului și putem fi curățiți de orice din trecut și putem veni la Domnul pentru a-L savura dimineața devreme pentru a avea un nou început cu El.

Fie ca noi toți să avem un nou început în fiecare dimineață, chiar în fiecare dimineață a fiecărei zile a fiecărui an. Putem chiar să-I cerem Domnului noaptea să ne trezească dimineața pentru a avea un nou început cu El.

Cât de mult avem nevoie de un nou început în fiecare zi! Cât de mult avem nevoie de o rezervă proaspătă de Cristos în fiecare dimineață!

Doamne Isuse, vrem să avem un nou început cu Tine în fiecare dimineață. Venim la Tine dimineața pentru a Te mânca în calitate de mana noastră zilnică. O, Doamne, nu vrem să fim la fel ca ieri. Îți mulțumim că ne dai un nou început cu Tine în fiecare dimineață. Fie ca să ne exersăm duhul în fiecare dimineață pentru a-L mânca pe Cristos ca mana noastră zilnică, astfel încât să putem avea un nou început cu Tine! Aleluia, îndurarea lui Dumnezeu este nouă în fiecare dimineață! Mare este credincioșia lui Dumnezeu, căci El Îl dă pe Cristosul Său ca hrană unică în fiecare dimineață!

Îl mâncăm pe Cristos ca mana noastră zilnică – El este mic pentru ca noi să-L mâncăm

Mana este mică; când Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, ne dăm seama că El este suficient de mic pentru ca noi să-L mâncăm (Exod 16:14; Luca 2:12; Ioan 6:35; comp. cu Judecători 9:9, 11, 13; Matei 13:31-32).

Dumnezeu nu ne dă o bucată mare de mană pentru ca noi să o mestecăm timp de mai multe zile; El ni-L dă pe Cristos în doze mici, porții mici, suficiente pentru ca noi să-L mâncăm zilnic.

Cât de uimitor este că Creatorul cerurilor și al pământului, Cel prin care toate lucrurile au venit în ființă, a devenit om și a devenit suficient de mic pentru ca noi să-L mâncăm zilnic!

Da, Dumnezeu este mare și da, El este atotputernic; în același timp, în economia Sa, El a trecut printr-un proces pentru a deveni ca mana pentru noi, mic pentru ca noi să ne împărtășim din el.

Marele Creator S-a încarnat ca om, un prunc născut într-o iesle. A crescut în casa unui tâmplar într-un orășel, chiar un orășel disprețuit de alții. Când alții au vrut mai târziu să-L întroneze ca rege, El a fugit; El vrea să fie pâinea vieții, nu un rege care să ne domnească în exterior.

El a venit la poporul Său ca pâine, chiar ca o mică bucată de pâine din care să ne împărtășim.

Poate că avem tendința de a avea sau de a face lucruri mărețe și ne putem aștepta ca Domnul să facă lucruri mărețe în noi și prin noi, dar Domnului îi plac lucrurile mici.

Multe necazuri vin din cauza lucrurilor mărețe, a căutării unor lucruri mari și mărețe. Dacă Domnul mântuiește pe cineva într-un mod spectaculos și măreț, îi va fi greu acestuia să continue cu Domnul, pentru că a început din vârful muntelui, într-un mod dramatic.

Dar mântuirea noastră este atât de simplă și mică, fără nimic măreț în exterior. Iar viața noastră creștină de zi cu zi este o viață în care ne hrănim zilnic cu Cristos ca mană pentru noi, ca să trăim datorită Lui.

Fie ca noi să mergem mai departe în viața noastră creștină zi de zi, într-un mod gradual, pozitiv și crescând, mâncând câte un omer de mană zi de zi.

Doamne Isuse, Te lăudăm că Te-ai făcut suficient de mic pentru ca noi să te mâncăm. Deși ești atât de mare și imens, ai fost dispus să fii limitat și procesat pentru a deveni mana noastră zilnică, chiar să devii ca o mică bucată de pâine pe care să o mâncăm. Aleluia, Îl putem mânca pe Domnul zi de zi, căci El este atât de disponibil pentru noi! Amin, Doamne, mântuiește-ne de la căutarea unor lucruri mărețe sau de la dorința de a face lucruri mărețe; fie ca noi să fim mulțumiți cu zile normale sub distribuirea divină. Păstrează-ne sub distribuirea Ta divină astăzi. Crești în noi. Fie ca noi să mergem mai departe cu Tine mâncându-Te ca hrană unică zi de zi!

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – devenim fini și echilibrați

Mana este rotundă (Exod 16:14; Ioan 6:12); îl putem mânca pe Cristos ca mană zilnică și suntem făcuți fini.

Nu suntem fini, ci mai degrabă aspri și grosolani. Suntem destul de dezechilibrați. Chiar și în virtuțile noastre, în bunătatea și smerenia noastră, suntem destul de duri și dezechilibrați.

Dar atunci când Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, hrana noastră unică, devenim fini și echilibrați.

Cu cât Îl mâncăm mai mult pe Cristos, cu atât suntem mai fini. Cu cât Îl mâncăm mai mult pe Cristos, cu atât suntem mai echilibrați.

Devenim echilibrați nu doar încercând să ne perfecționăm sau să îmbunătățim un aspect sau altul al caracterului nostru, ci mâncându-L pe Cristos ca hrană unică, mana noastră zilnică, pentru ca El să ne poată face fini și echilibrați.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – mâncăm hrană eternă!

Faptul că mana este rotundă (Exod 16:14; Ioan 8:58) înseamnă că Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, o hrană eternă. Aleluia! Ce este? Când ne uităm la Cristos, când venim la El în cuvântul Său, ne întrebăm: Ce este?

Poate că nu-L înțelegem pe deplin sau nu-L înțelegem, dar Îl savurăm pe El. Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, simțim că nu mâncăm doar hrană spirituală, ci ceva etern. El nu are început și nici sfârșit. Nu are limitări și nici defecte.

Când venim la El, când Îl mâncăm pe Cristos ca hrană unică, devenim oameni eterni. Limitările și defectele noastre sunt eliminate, iar El ne face perfecți așa cum este El.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – suntem purificați

Mana este albă (Exod 16:31; Psalmul 12:6; 119:140; 2 Corinteni 11:3b), indicând ceva pur și curat, ceva fără niciun amestec. Suntem plini de impurități, contopiți și complicați. Ce ne poate simplifica? Ce ne poate purifica? Doar mâncându-L pe Cristos ca mană zilnică, hrana noastră unică.

Când îl atingem pe Cristos, ne dăm seama cât de pur, neamestecat și curat este El. Ne dăm seama cât de necurați și contopiți suntem.

Pe măsură ce ne ospătăm din Cristos și mâncăm cuvântul Său, vom fi purificați și mântuiți de orice fel de amestec. Calea de a fi purificați este pur și simplu să-L mâncăm pe Isus în cuvântul Său.

Cu cât Îl mâncăm mai mult pe Domnul zi de zi în cuvântul Său prin exersarea duhului nostru, cu atât suntem mai simpli. Devenim neprihăniți și puri. Mai mult, orice pete sau impurități sunt eliminate din noi.

Pe de o parte, sângele lui Cristos este cel care ne poate spăla păcatele. Pe de altă parte, mâncându-L pe Cristos ca mană albă și pură zilnic putem fi curățiți, purificați și făcuți curați.

Niciuna dintre virtuțile noastre umane nu este albă sau pură; totuși, Îl putem mânca ca Cel pur și putem deveni simpli, puri și fără niciun amestec.

Doamne Isuse, vrem să Te mâncăm în cuvântul Tău ca hrană spirituală unică. Curăță-ne pe dinăuntru. Spală-ne și purifică-ne. Îndepărtează orice pete și impurități din ființa noastră interioară. O, Doamne, venim la Tine așa cum suntem și vrem doar să Te mâncăm ca mană zilnică. Descomplică-ne. Fă-ne simpli și puri. Îndepărtează orice limitări și defecte din noi. Fă-ne să Te mâncăm în cuvântul Tău până când devenim exact ca Tine, puri și curați!

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică pentru a fi împrospătați

Mana este ca bruma (Exod 16:14; Prov. 17:27). Bruma nu este ca zăpada, care este cu adevărat rece, și nici ca roua, care nu este rece, ci este umedă.

Bruma este între rouă și zăpadă; este rece, înviorătoare, dar nu zăpadă. Când Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, suntem înviorați.

Mai mult, orice germen din noi este ucis, căci bruma ucide microbii din pământul pe care îl acoperă.

Când Îl mâncăm pe Cristos ca hrană unică pe care Dumnezeu ne-o dă în cuvântul Său, El ne înviorează și ucide și lucrurile negative din noi. Nu știm câți microbi sunt în noi și nu ne putem descurca singuri cu acești microbi.

Dar când venim la Domnul în cuvântul Său și Îl experimentăm pe Cristos ca sursă de viață, suntem adăpați și înviorați. În același timp, orice este negativ în noi este omorât.

Atitudinile noastre negative, criticile și murmurele noastre sunt expuse și omorâte prin faptul că Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – El este viu și activ în noi

Mana este ca o sămânță de coriandru (Exod 16:31; Numeri 11:7; Luca 8:11).

Mana nu este mare, ci mică, ca o sămânță de coriandru; era chiar mai mică decât un bob de grâu. Cu toate acestea, este plină de viață. Când Îl mâncăm pe Cristos în cuvântul Său, primim viață.

Viața crește în noi, încolțește, înmugurește și aduce rod în noi. El este suficient de mic pentru ca noi să-L mâncăm, dar când Îl mâncăm, El este viu și activ în noi, făcându-ne să creștem în viață.

Cât de mult trebuie să-L mâncăm pe Cristos ca mană zilnică zi de zi!

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică pentru a fi solizi

Mana este solidă (Numeri 11:8; 2 Corinteni 1:4; Efeseni 6:18). Mana este solidă, ceea ce implică faptul că oamenii trebuiau să o adune, să o ia afară și apoi să o proceseze.

Trebuiau s-o macine, s-o bată și s-o fiarbă pentru a o face comestibilă.

Cristos este solid. Dar El a fost procesat pentru ca noi să-L mâncăm. Când îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, devenim solizi ca El.

Nu putem, însă, doar să citim Biblia și să-L mâncăm pe Cristos; trebuie să existe un proces care să aibă loc pentru a-L digera și asimila pe Cristos ca mană zilnică.

Există măcinarea și fierberea. Îl mâncăm pe Domnul în Cuvânt dimineața, apoi trecem prin tot felul de circumstanțe și situații în care experimentăm măcinarea, bătaia și fierberea.

Mana crudă pe care o primim dimineața este procesată în noi prin situațiile și circumstanțele prin care trecem ziua pentru a deveni parte a constituției noastre. Slavă Domnului!

Fie ca noi să-L mâncăm pe Domnul și fie ca noi să rămânem deschiși către El pe tot parcursul zilei pentru ca El să fie digerat și asimilat în ființa noastră interioară și să devină parte a însăși constituției noastre!

Doamne Isuse, vrem să Te mâncăm ca hrana unică pe care Dumnezeu ne-o dă zi de zi. Îți mulțumim că ai trecut printr-un proces prin care să Te mâncăm și să ne împărtășim din tot ceea ce ești. Amin, Doamne, venim la Tine în cuvântul Tău. Vorbește-ne. Hrănește-ne. Umple-ne cu Tine Însuți. Ține-ne deschiși către Tine pe tot parcursul zilei, pentru ca Tu să poți fi digerat și asimilat în ființa noastră. Fie ca să-Ți permitem să lucrezi în noi și în jurul nostru, astfel încât Cristosul pe care îl savurăm în cuvânt să devină constituit în însăși fibrele ființei noastre! Amin, Doamne Isuse, introdu-Te în ființa noastră și fă-ne la fel cum ești Tine!

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică pentru a primi viziune și lumină

Aspectul manei era ca cel al bdeliumului (Numeri 11:7; Apocalipsa 4:6, 8; Ezechiel 1:18). Cuvântul ebraic pentru aspect înseamnă ochi; cu cât îl mâncăm mai mult pe Cristos, cu atât primim mai mulți ochi.

Îl mâncăm, Îl vedem, avem o viziune a dorinței inimii Sale și suntem plini de vedere. Devenim ca cele patru făpturi vii din Apocalipsa 4, având ochi peste tot.

Pe măsură ce îl mâncăm pe Cristos, primim viziune și lumină. Cu cât îl mâncăm mai mult pe Cristos, cu atât primim mai multă lumină și cu atât avem mai multă viziune.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – plini de Duhul și dulci la gust

Gustul manei este ca cel al untdelemnului proaspăt (Numeri 11:8; Psalmul 92:10). Când îl mâncăm pe Cristos ca mană dată nouă de Dumnezeu, gustăm Duhul și suntem umpluți cu Duhul proaspăt.

Duhul este întotdeauna proaspăt. Pe măsură ce ne exersăm duhul asupra cuvântului lui Dumnezeu, gustăm Duhul și suntem înviorați. Slavă Domnului!

Gustul manei este ca cel al turtelor făcute cu miere (Exod 16:31; Psalmul 119:103). Când mâncăm cuvântul Domnului, simțim dulceața Lui. Cuvintele Lui sunt dulci pentru gustul nostru.

Suntem contopiți cu El, așa cum turtele sunt o contopire și suntem hrăniți cu El.

Cât de dulci sunt cuvintele Lui pentru noi! În cele din urmă, mana este bună pentru a face turte (Numeri 11:8; 1 Timotei 4:6).

După ce poporul Israel adună mana, o macină, o fierb și fac turte cu ea.

Pâinea este aspră și sărată, dar turtele sunt fine și dulci.

Când Îl mâncăm pe Domnul în cuvântul Său zi de zi, gustăm dulceața Lui și noi înșine devenim dulci pentru ceilalți, oferindu-le ceva hrănitor de mâncat pentru rezerva lor de viață.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Eat Christ as our Daily Manna to be Constituted with Him and Magnify Him Today, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 16 cu tema: Hrana noastră spirituală, stânca noastră spirituală și conținutul mesei Domnului, ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Mâncatul și băutul lui Cristos ca hrană spirituală este punctul central al clădirii lui Dumnezeu

24/08/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Dumnezeu vrea să ne schimbe alimentația într-o alimentație din Cristos ca hrană spirituală, căci orice mâncăm din Cristos ne reconstituie pentru a ne face locuința Lui; punctul central al clădirii lui Dumnezeu astăzi este Cristosul pe care l-am mâncat, digerat și asimilat, iar acest Cristos din noi este o aducere aminte eternă!

Săptămâna aceasta venim la subiectul Hrana noastră spirituală, stânca noastră spirituală și conținutul mesei Domnului, bazându-ne în principal pe 1 Corinteni 10-11 și unele porțiuni din Exod.

Ce Cristos minunat avem! Dumnezeu ni L-a dat pe Cristosul atotinclusiv pentru a fi savurarea și experiența noastră, iar noi, ca credincioși în Cristos, trebuie pur și simplu să rămânem sub distribuirea divină a Trinității Divine pentru a-L savura, a ne împărtăși din bogățiile Sale și a fi constituiți cu El pentru a deveni clădirea lui Dumnezeu, biserica!

Pe măsură ce parcurgem carte după carte în Noul Testament, putem vedea multe aspecte ale Cristosului atotinclusiv pentru savurarea noastră și putem citi și ne putem ruga pentru cuvântul lui Dumnezeu pentru a-L primi pe Cristos în noi și a-L face parte din constituția noastră.

Cristos este atât de bogat! El este atât de minunat! El este atât de atotinclusiv! El este desfătarea Tatălui, Preaiubitul Tatălui și El este, de asemenea, porția noastră pentru savurarea noastră! El este hrana noastră spirituală pentru care să mâncăm și să trăim și El este stânca noastră spirituală care ne urmează pentru a ne da apă vie ori de câte ori avem nevoie.

Mai mult, El este conținutul Mesei Domnului, căci masa Domnului este pur și simplu să-L arate pe Cristos ca fiind totul pentru savurarea noastră.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului iar și iar și să fim dezvăluiți pentru a-L vedea, a-L savura, a-L mânca, bea și a fi constituiți cu El pentru zidirea bisericii ca locuință a lui Dumnezeu.

El vrea să devină hrana noastră – și vrea să ne schimbe alimentația, astfel încât să nu mai mâncăm din lucrurile lumii, ci mai degrabă să-L mâncăm pe El, să fim constituiți cu El și să fim umpluți cu El ca hrană interioară.

Ce înseamnă ca Cristos să fie adevărata noastră mană? Ce înseamnă pentru noi să-L mâncăm pe Cristos? Cum putem să-L mâncăm pe Cristos? Trebuie să ne deschidem către Domnul pe măsură ce venim la cuvântul Său, pentru a putea învăța să-L mâncăm pe Cristos și să ne împărtășim din bogățiile Sale în duh.

Pe măsură ce venim la Domnul în cuvântul Său și ne rugăm asupra cuvântului Său, pe măsură ce avem părtășie cu El pe tot parcursul zilei, Domnul are o cale de a ne vorbi, de a ne hrăni, de a ne alimenta și de a ne reconstitui cu Sine Însuși.

O, fie ca Domnul să strălucească asupra noastră! Fie ca El să strălucească cu adevărat asupra noastră pentru a ne expune și a ne arăta cât de mult avem nevoie de Cristos! Avem nevoie de El nu numai în cunoașterea noastră, ci și în experiența și savurarea noastră!

Dumnezeu vrea să ne schimbe alimentația pentru ca noi să-L mâncăm pe Cristos ca hrană spirituală pentru a trăi prin Cristos și a zidi biserica

1 Corinteni 10:3 ne spune că toți copiii lui Israel au mâncat aceeași hrană în pustie; au mâncat mana, care era hrana pe care Dumnezeu le-a dat-o să mănânce zi de zi, timp de patruzeci de ani (Ioan 6:31-35).

Dacă citim Exod capitolul 16, vedem cum Dumnezeu a purtat de grijă ca poporul Său să mănânce mană zi de zi; adevărul profund din acest capitol este că Dumnezeu vrea să ne schimbe alimentația. Dumnezeu nu ni-L dă doar pe Cristos să-L mâncăm; El vrea să avem o schimbare a alimentației către o alimentație a lui Cristos ca hrană spirituală.

Dumnezeu vrea să ne schimbe alimentația pentru ca noi să-L mâncăm pe Cristos ca hrană spirituală, adevărata mană trimisă de Dumnezeu Tatăl pentru noi, ca popor ales al lui Dumnezeu, să trăim prin Cristos (1 Corinteni 10:3; Ioan 6:31-35, 48-51, 57-58).

Cartea Exod este o carte ca nicio alta din Biblie, deoarece ne arată o imagine clară a mântuirii depline a lui Dumnezeu. Dacă citim mesajele de studiu de viață asupra cărții Exod, vom fi foarte luminați cu privire la mântuirea deplină a lui Dumnezeu și vom fi ajutați să-L savurăm și să-L experimentăm pe Cristos ca mântuire a noastră pentru clădirea lui Dumnezeu.

Trebuie să vedem nu doar că Dumnezeu ni-L dă pe Cristos ca pâinea vieții, pâinea vie, pâinea lui Dumnezeu și pâinea care coboară din cer ca să o mâncăm, ci și mai mult, că Dumnezeu vrea să ne schimbe alimentația.

Așa cum poporul Israel a ieșit din Egipt și avea nevoie să-și schimbe alimentația de la mâncarea egipteană la mâncarea cerească, tot așa trebuie să ne schimbăm și noi alimentația.

Una este să-i spui cuiva să nu iubească lumea și lucrurile din lume, un îndemn care poate suna bine, dar s-ar putea să nu aibă prea mult impact. Dar cu totul altceva este să învățăm să-L mâncăm pe Cristos și să avem o schimbare a alimentației, în loc să-L mâncăm pe Cristos.

Mâncatul lui Cristos ca hrană spirituală este legat de clădirea lui Dumnezeu.

Când copiii lui Israel erau în Egipt, mâncând mâncare egipteană și trăind în stilul egiptean, nu au putut zidi tabernaculul pentru ca Dumnezeu să aibă o clădire pe pământ. Dar după ce au fost reconstituiți cu hrana cerească, mana venind din cer, au putut zidi tabernaculul pentru ca Dumnezeu să locuiască printre ei.

Noi, cei care credem în Cristos, suntem în lume, dar prin credință și botez am ieșit din lume pentru a fi sfințiți pentru Cristos, un popor sfânt pentru El. Dar suntem încă constituiți cu multe lucruri în lume, așa că trebuie să avem o schimbare de alimentație.

Nu suntem calificați să zidim biserica în calitate de Trup al lui Cristos dacă suntem constituiți cu lumea și nu-L avem pe Cristos ca constituție a noastră. Numai mâncându-L pe Cristos ca hrană spirituală pentru a fi constituiți cu El putem zidi biserica în calitate de locuință a lui Cristos.

Trebuie să-L mâncăm zilnic pe Cristos până când avem o schimbare de alimentație la o alimentație a lui Cristos. Zi de zi trebuie să plătim prețul pentru a ne trezi puțin mai devreme și a-L savura pe Domnul ca hrană a noastră.

Fiecare dintre noi trebuie să „adune mana” contactându-L pe Domnul pentru a obține provizia zilnică de la El. Așa cum poporul lui Israel trebuia să adune porția de mană pentru fiecare zi, un omer, tot așa trebuie să plătim prețul pentru a-L savura pe Cristos.

Dându-le Dumnezeu mană de mâncare, El a indicat că intenția Lui nu era doar să-i aducă în țara bună, ci, pe măsură ce intră în țara bună, ei vor fi reconstituiți în însăși natura lor.

Dumnezeu vrea să schimbe natura poporului Său; El vrea să schimbe însăși constituția lor pentru împlinirea scopului Său. Dumnezeu astăzi nu ne dă nimic de mâncare decât Cristos ca hrană spirituală, Cristos ca adevărată mană.

Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos zilnic, suntem reconstituiți cu El și trăim datorită Lui (Ioan 6:57). Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos, constituția noastră se schimbă pentru ca noi să devenim la fel ca El. Nu zidim biserica doar mâncându-L pe Cristos încontinuu – noi înșine, însăși ființa noastră constituită cu Cristos, devine clădirea lui Dumnezeu.

După ce suntem reconstituiți cu Cristosul pe care îl mâncăm, îl digerăm și îl asimilăm, devenim locașul lui Dumnezeu. Constituția noastră depinde de alimentația noastră. Dacă ne hrănim cu lucrurile din lume, alimentația noastră este egipteană și nu putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Dar dacă îl mâncăm pe Cristos zi de zi, constituția noastră va fi a lui Cristos și vom zidi biserica prin însăși ființa noastră. Fie ca noi să venim la Domnul în cuvântul Său zi de zi și să-I permitem lui Dumnezeu să ne schimbe alimentația într-o alimentație a lui Cristos, astfel încât să putem fi reconstituiți cu El, să trăim pe Cristos și să devenim parte a locașului lui Dumnezeu pe pământ astăzi.

Doamne, ai Tu o cale de a ne schimba alimentația într-o alimentație a lui Cristos, astfel încât să-L putem mânca pe Cristos, să fim constituiți cu Cristos, să-L trăim pe Cristos și să devenim parte a locașului lui Dumnezeu! Amin, Doamne, ne deschidem Ție. Vrem să-L mâncăm pe Cristos ca hrană spirituală astăzi. Salvează-ne de la a mânca alte lucruri. Mântuiește-ne de la a mânca lucruri din lume. Fie ca să-L mâncăm pe Cristos ca hrană cerească, mana cerească, pentru a putea fi reconstituiți cu Cristos în însăși ființa noastră. Ne deschidem Ție, Doamne, și Îți permitem să ne schimbi însăși natura reconstituindu-ne cu Tine Însuți. Fie ca să ne trezim puțin mai devreme în fiecare zi pentru a petrece timp cu Tine și a aduna mana, mâncându-L pe Cristos ca hrană spirituală. Lucrează în noi și schimbă-ne constituția pe măsură ce ne hrănim cu Cristos ca hrană cerească unică. Reconstituie-ne cu Tine Însuți. Vrem să-L mâncăm pe Cristos și să trăim datorită lui Cristos. Fie ca să-L mâncăm pe Cristos ca hrană spirituală zi de zi, până când vom deveni locuința lui Dumnezeu!

Cristosul pe care-L mâncăm, digerăm și asimilăm este o amintire eternă și punctul central al clădirii lui Dumnezeu

Există multe aspecte legate de faptul că Cristos este hrana noastră spirituală unică; un aspect particular este faptul că o parte din mană a fost pusă într-un vas de aur în chivotul legământului înaintea lui Dumnezeu, pentru o aducere aminte eternă.

Acest lucru ne arată că tot ceea ce mâncăm din Cristos pentru a fi elementul nostru reconstituent și rezerva noastră pentru a ne face locuința lui Dumnezeu în acest univers, va fi o aducere aminte eternă (Exod 16:16, 32).

Faptul că Dumnezeu le dă poporului Său mană zilnic nu a fost doar o grijă a Lui pentru ei, astfel încât să nu moară de foame în pustie, ci o schimbare a alimentației lor într-o alimentație cerească, pentru ca ei să fie un popor ceresc care să-I zidească locuința cerească pe pământ.

Faptul că Îl mâncăm pe Cristos ca hrană spirituală zi de zi nu este doar pentru existența noastră spirituală înaintea lui Dumnezeu; mai mult, tot ceea ce mâncăm din Cristos, digerăm din El și asimilăm din El în ființa noastră este o aducere aminte eternă și punctul central al clădirii lui Dumnezeu.

Cristosul pe care-L savurăm și Îl experimentăm devine însăși constituția noastră; El devine elementul reconstituent pentru noi, ca popor al lui Dumnezeu, pentru a face parte din zidirea Lui. Ce minunat!

Ce crezi că ne vom aminti pentru totdeauna când vom trăi una cu Dumnezeu în și ca Noul Ierusalim? Singurul lucru care merită o aducere aminte eternă este Cristosul pe care l-am mâncat, digerat și asimilat.

Pentru totdeauna, nu merită să ne amintim câți bani am câștigat, ce am făcut la muncă, ce am realizat în această lume sau ce ne-au făcut alții, fie pozitiv, fie negativ. Slujba noastră nu merită să ne amintim. Păcatele și eșecurile noastre nu vor fi amintite. Nici măcar casa frumoasă sau mașina frumoasă pe care o avem astăzi nu vor fi amintite.

Ceea ce este demn de o aducere aminte eternă înaintea lui Dumnezeu este Cristosul pe care îl mâncăm, digerăm și asimilăm. Doar Cristosul care a devenit constituția noastră este demn de a fi o aducere aminte eternă.

Dacă suntem zilnic în relație cu Domnul și Îl mâncăm în mod constant, vom avea o constituție solidă a lui Cristos și vom avea multe de spus despre El în eternitate.

Dacă Îl savurăm pe Domnul împreună cu sfinții astăzi în viața de biserică, cu toate întâlnirile ei, vom avea o comoară bogată a lui Cristos și multe de amintit înaintea Domnului în ziua aceea.

Domnul le-a poruncit lui Moise și lui Aaron să ia un omer plin de mană – cantitatea pe care fiecare israelit trebuia să o adune în fiecare dimineață pentru provizia lor zilnică – și să o pună într-un vas de aur, care urma să fie pus în Chivot, care era în Sfânta Sfintelor, în partea cea mai dinăuntru a sanctuarului lui Dumnezeu.

Putem spune că tabernaculul este centrul universului, căci acolo locuiește Dumnezeu, iar punctul focal al tabernaculului este Sfânta Sfintelor. Însă punctul focal al Sfintei Sfintelor este Chivotul, iar punctul focal al Chivotului este mana ascunsă, aducerea amintă eternă a ceea ce mâncăm, digerăm și asimilăm din Cristos.

Pe de o parte, Îl savurăm pe Cristos și suntem reconstituiți cu El pentru a deveni parte a locuinței lui Dumnezeu. Pe de altă parte, ceea ce mâncăm, digerăm și asimilăm din Cristos în ființa noastră devine o amintire eternă înaintea lui Dumnezeu.

Mai mult, punctul central al clădirii lui Dumnezeu, biserica, este Cristosul constituit în ființa noastră prin mâncatul, digerarea și asimilarea lui Cristos. Acesta ar trebui să fie și punctul central al vieții noastre creștine de astăzi.

Cristosul ascuns, Cristosul pe care nu numai că îl savurăm, ci îl și mâncăm, digerăm și asimilăm, astfel încât El să devină elementul reconstituent al ființei noastre interioare, este punctul central al vieții noastre creștine și al vieții de biserică.

Suntem intrinsec în viața de biserică și trăim o viață creștină în cel mai intrinsec mod atunci când Îl mâncăm pe Cristos, Îl digerăm pe Cristos și Îl asimilăm pe Cristos, astfel încât El să devină punctul central al ființei și vieții noastre.

Așa cum mana din vasul de aur era punctul central al locuinței lui Dumnezeu, tot așa Cristos, ca mana pe care o mâncăm noi, este punctul central al clădirii lui Dumnezeu de astăzi (vezi Evrei 9:3-4; Efeseni 4:16; Coloseni 2:19).

Fie ca noi să-L mâncăm pe Cristos, să-L digerăm pe Cristos și să-L asimilăm pe Cristos zi de zi, astfel încât El să ne reconstituie ființa, să devină punctul central al vieții noastre creștine și al vieții de biserică și să devină o amintire eternă înaintea lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, vrem să-L mâncăm, să-L digerăm și să-L asimilăm pe Cristos zi de zi, ca să putem trăi viața creștină și viața de biserică. Vrem să Te mâncăm. Reconstituie-ne cu Tine Însuți. Fie ca noi să fim reconstituiți și reconstruiți în interior cu Cristosul pe care îl mâncăm, digerăm și asimilăm. Ai Tu o cale liberă deplină în ființa noastră pentru a Te introduce în noi, a Te depozita în noi și a ne constitui cu Tine Însuți. Amin, Doamne, fie ca Cristosul pe care îl mâncăm, Îl savurăm, Îl digerăm și-L asimilăm să devină punctul central al vieții noastre creștine și al vieții de biserică! Vrem să Te mâncăm și să Te asimilăm, ca să putem fi zidiți intrinsec în locașul lui Dumnezeu! Aleluia, orice mâncăm din Cristos va fi elementul nostru reconstituent și sursa noastră pentru a ne face locașul lui Dumnezeu în acest univers! Slavă Domnului, Cristosul pe care îl mâncăm, digerăm și asimilăm va fi o amintire eternă în Noul Ierusalim! Amin, Doamne, fie ca noi să Te mâncăm atât personal, cât și împreună cu sfinții, ca Tu să ne poți reconstitui ființa pentru clădirea Ta de astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Experience Christ as our Redemption to be Transfigured in our Body with His Divine Life, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 16 cu tema: Hrana noastră spirituală, stânca noastră spirituală și conținutul mesei Domnului, ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl experimentăm pe Cristos ca răscumpărare pentru a fi transfigurați în trupul nostru cu viața Sa divină

22/08/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Noi, cei care credem în Cristos, trebuie să-L experimentăm pe Cristos ca răscumpărare pentru a fi transfigurați în trupul nostru cu viața Sa divină.

Pentru cei care cred Cristos a devenit înțelepciunea lui Dumnezeu ca dreptate, sfințire și răscumpărare, Cristos este răscumpărarea noastră, căci El ne aduce înapoi la Dumnezeu, ne termină și ne înlocuiește și chiar ne răscumpără trupul muritor pentru a-l face la fel ca trupul Său glorios! Aleluia!

Cât de minunat este să petrecem timp explorând cu rugăciune ce înseamnă pentru noi să savurăm și să experimentăm puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu, care este Cristosul crucificat! Amin!

În 1 Corinteni 1:24, Pavel spune că Cristosul crucificat, care pentru iudei este o piatră de poticnire, iar pentru greci, nebunie, pentru noi, care credem, El este puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu!

Cristosul pe care l-a predicat Pavel a fost Cristosul crucificat; mulți dintre cei deștepți dintre greci au crezut că aceasta este o nebunie, iar mulți dintre iudei au crezut că El este o piatră de poticnire, căci El a fost dispus să fie crucificat. Dar pentru cei care cred, adică pentru noi, cei care credem în Cristos, Cristos este puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu.

În crucea lui Cristos, vedem puterea lui Dumnezeu, căci prin cruce Dumnezeu l-a distrus și l-a învins pe Satan, lumea, păcatul, omul căzut, firea, omul natural, vechea creație și rânduielile. Amin!

Cristosul crucificat este puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu. Pe de o parte, Cristosul crucificat este puterea lui Dumnezeu de a face toate lucrurile, iar pe de altă parte, acest Cristos crucificat este înțelepciunea lui Dumnezeu, calea lui Dumnezeu de a face lucrurile.

Și astăzi îl putem cunoaște, aplica și experimenta pe Cristosul crucificat. În viața noastră de zi cu zi, ca și credincioși în Cristos, îl putem experimenta pe Cristosul crucificat. Acest Cristos este în duhul nostru și, ori de câte ori chemăm numele Domnului și ne exersăm duhul pentru a-L atinge, Îl putem savura pe Cristosul crucificat.

Când Îl experimentăm pe Cristosul crucificat, suntem terminați; Cristosul crucificat pune capăt la tot ceea ce suntem, la tot ceea ce avem și la tot ceea ce putem face. Fie ca noi toți să chemăm Numele Domnului și să rămânem în această chemare pe tot parcursul zilei, astfel încât să putem fi terminați în ființa noastră naturală, astfel încât Cristos să poată trăi în noi.

Fie ca nu numai să știm că Cristos este puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu, ci și mai mult, să-L savurăm și să-L experimentăm pe acest Cristos în viața noastră de zi cu zi.

Ca înțelepciune a lui Dumnezeu către noi, Cristos este dreptatea noastră pentru trecut, sfințirea noastră pentru prezent și răscumpărarea noastră pentru viitor. Acesta este Cristos ca înțelepciune de la Dumnezeu către noi, transmis în mod continuu în noi pentru savurarea și experimentarea noastră.

Slavă Domnului, suntem chemați de Dumnezeu, suntem mântuiți, suntem cei chemați și Îl putem savura pe Cristosul crucificat ca putere a lui Dumnezeu și înțelepciune a lui Dumnezeu!

Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu: Cristos este răscumpărarea noastră, aducându-ne înapoi la Dumnezeu, terminându-ne și înlocuindu-ne

Pentru trecutul nostru, Cristos este înțelepciune către noi de la Dumnezeu pentru a fi dreptatea noastră. Pentru prezentul nostru, Cristos este înțelepciune pentru Dumnezeu din noi, ca să fie sfințirea noastră. Iar pentru viitorul nostru, Cristos a devenit înțelepciune către noi din Dumnezeu, ca să fie răscumpărarea noastră (1 Corinteni 1:30).

Cristos este răscumpărarea noastră. Din punct de vedere pozitiv, Cristos este răscumpărarea noastră pentru răscumpărarea trupului nostru muritor, pentru a-l transfigura și a-l face glorios asemenea trupului Său glorios. Din punct de vedere negativ, Cristos, ca răscumpărare a noastră, include aducerea noastră înapoi la Dumnezeu, terminarea ființei noastre naturale și înlocuirea noastră de către Cristos.

Cristos nu ne răscumpără în trupul nostru și doar atât; există un proces de a fi răscumpărați, un proces prin care-L savurăm pe Cristos ca răscumpărare a noastră. Există multe lucruri naturale în ființa noastră – există omul natural, carnea, sinele, lumea, păcatul, vechea creație și Satan.

Prin moartea Sa pe cruce, Cristos a desființat toate lucrurile negative. Acesta este un fapt împlinit. Totuși, în experiența noastră, trebuie să experimentăm acest fapt.

Trebuie să-L experimentăm pe Cristos ca răscumpărare a noastră, adică trebuie să fim aduși înapoi la Dumnezeu, terminați în omul nostru natural și înlocuiți de Cristos.

Cum putem fi răscumpărați de Cristos dacă încă trăim în omul natural și ne exprimăm având în prim-plan sinele și carnea?

Trebuie mai întâi să-L experimentăm pe Cristosul crucificat, pentru a putea fi terminați în omul nostru natural. Trebuie să acceptăm judecata de pe cruce pentru a-L putea primi pe Cristos ca răscumpărare a noastră și a ne califica să savurăm gloria lui Dumnezeu.

Pe de o parte, Cristos este dreptatea noastră pentru trecutul nostru și El este, de asemenea, sfințirea noastră pentru prezentul nostru, pentru ca noi să putem fi transformați în interior.

Pe de altă parte, trebuie să-L experimentăm pe Cristosul crucificat pentru a-L putea savura pe Cristos ca răscumpărare a noastră și a ne termina în omul nostru natural.

Când Îl savurăm pe Cristos ca porție a noastră, Îl vom experimenta ca răscumpărare a noastră și astfel vom fi aduși înapoi la Dumnezeu. Slavă Domnului că ne-a adus înapoi la Dumnezeu prin experimentarea Lui ca răscumpărare a noastră.

Acum că ne-am întors la Dumnezeu prin răscumpărarea lui Cristos, continuăm să-L savurăm pe Cristos, iar El este dreptatea noastră atât obiectiv, cât și subiectiv. De asemenea, Îl savurăm pe El în cuvânt și suntem sfințiți (Ioan 17:17; Romani 12:2) și suntem transformați (2 Corinteni 3:18).

Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul zi de zi, Cristosul care locuiește în noi ne hrănește și devine hrana noastră și, de asemenea, ne termină.

Pe partea pozitivă, El Se adaugă nouă și ne înnoiește, ne sfințește și ne transformă. Pe partea negativă, Cristos ne termină, căci pe măsură ce crește în noi, El se mărește, iar noi scădem.

Elementul natural este eliminat, iar elementul divin crește în noi. Există o creștere constantă a lui Cristos, elementul lui Dumnezeu, în ființa noastră, și există o terminare constantă a omului nostru vechi, a elementului vechi, pe măsură ce Îl contactăm pe Domnul. Amin!

Acest lucru duce la faptul că El ne înlocuiește; El ne termină și El ne înlocuiește. Aceasta este mai mult decât sfințirea, care ne separă și ne face diferiți de ceilalți. Pentru a-L experimenta pe Cristos ca răscumpărare a noastră, elementul nostru vechi, vechea noastră constituție, este terminat și înlocuit cu un element nou, o constituție nouă.

Noul nostru element este Cristos, chiar Cristos în înviere. Pe măsură ce elementul Său crește în noi și elementul nostru scade, trupul nostru va fi transfigurat pentru a deveni la fel cu trupul Său glorios. Slavă Domnului!

Fie ca noi să fim aduși zilnic înapoi la Dumnezeu, terminați de Cristos și înlocuiți cu Cristos.

În viața de biserică, trebuie să-L experimentăm și pe Cristos ca răscumpărare a noastră, deoarece suntem încă atât de mult în omul nostru natural. Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire la aceasta și să-I spunem:

Doamne Isuse, vrem să Te experimentăm ca înțelepciune de la Dumnezeu către noi, ca să fii răscumpărarea noastră! Aleluia, Cristos este răscumpărarea noastră! Amin, Doamne, fie ca noi să Te experimentăm ca răscumpărarea noastră astăzi. Îți mulțumim că ai fost răscumpărarea noastră inițial, pentru ca noi să fim aduși înapoi la Dumnezeu. Aleluia, suntem mântuiți prin credința noastră în Cristos și pe baza răscumpărării lui Cristos! Amin, Doamne, vrem să Te experimentăm în continuare ca răscumpărare a noastră, fiind terminați în omul nostru natural și înlocuiți cu Cristos! Venim la Tine, Doamne dragă, ca să Te savurăm și să Te experimentăm ca răscumpărare a noastră, astfel încât omul nostru vechi, omul nostru natural, să fie terminat, iar Cristos să crească în noi! Da, Doamne, crește în noi astăzi. Fie ca elementul lui Cristos să crească în noi și fie ca elementul nostru vechi să scadă. Ai Tu o cale de a termina omul nostru vechi și constituția și de a ne înlocui cu Tine însuți până când chiar și trupul nostru este transfigurat pentru a se potrivi cu trupul Tău glorios! Slavă Domnului, când Cristos devine înțelepciune către noi de la Dumnezeu, în cele din urmă El va fi dreptatea, sfințirea și răscumpărarea noastră!

Îl experimentăm pe Cristos ca răscumpărarea noastră pentru a fi transfigurați în trupul nostru cu viața Sa divină

Cristos este răscumpărarea noastră pentru viitorul nostru și-L putem experimenta pe Cristos ca răscumpărarea noastră astăzi, astfel încât să putem fi transfigurați în trupul nostru cu viața Sa divină. Aleluia!

În Filipeni 3:21 ni se spune că Cristos va schimba la față trupul smereniei noastre, ca să fie făcut asemenea trupului gloriei Sale, prin lucrarea Sa, prin care El poate chiar să-Și supună toate lucrurile.

Pe măsură ce-L savurăm pe Cristos ca înțelepciune de la Dumnezeu, El este dreptatea noastră pentru trecutul nostru, sfințirea noastră pentru prezentul nostru și răscumpărarea noastră pentru viitorul nostru.

Pe de o parte, Cristos este înțelepciune de la Dumnezeu către noi, ca să fie dreptatea noastră pentru ca noi să fim mântuiți atunci când credem în Cristos, și El ne îndreptățește și ne regenerează în duhul nostru. De asemenea, Cristos este înțelepciune de la Dumnezeu către noi, ca să fie sfințirea noastră, ca să ne transforme sufletul, făcându-ne sfinți.

Dar ce se întâmplă cu trupul nostru? Duhul nostru este mântuit de Cristos ca dreptate a noastră, sufletul nostru este mântuit de Cristos ca sfințire a noastră, iar trupul nostru este mântuit de Cristos ca răscumpărare a noastră.

Trebuie să-L experimentăm pe Cristos ca răscumpărare a noastră, pentru ca trupul nostru să poată fi răscumpărat, chiar să fie transfigurat în trupul nostru cu viața Lui divină, pentru a avea asemănarea Lui glorioasă (Romani 8:23).

Slavă Domnului, într-o zi trupul nostru va fi transfigurat în același trup al gloriei ca al lui Cristos! Aceasta este mai mult decât sfințirea, care ne separă și ne face diferiți de ceilalți.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul zi de zi, împărtășindu-ne din bogățiile Sale în duh și experimentându-L ca răscumpărare a noastră, chiar și trupul nostru va fi răscumpărat, căci vom savura deplina filiație! Aleluia!

Răscumpărarea nu este ceva ce noi savurăm sau experimentăm doar inițial; este ceva din care ne împărtășim și experimentăm continuu.

Călătorim în Sfânta Sfintelor, unde chiar și trupul nostru este răscumpărat și transfigurat; trecem prin procesele de regenerare, înnoire, sfințire, transformare și conformare pentru a ajunge la stadiul de glorificare. Când ajungem în domeniul gloriei, nu mai există sine, nu mai există carne, nu mai există lume și nu mai există Satan.

Suntem acum în procesul de a-L experimenta pe Cristos ca răscumpărare a noastră până când, într-o zi, trupul nostru va fi răscumpărat și vom intra pe deplin în gloria Domnului.

Vom intra într-un domeniu al gloriei în care suntem pe deplin răscumpărați! Cu toții vom fi schimbați; într-o clipă, vom fi răscumpărați și trupul nostru va fi transfigurat. Slavă Domnului!

Astăzi suntem în procesul de a savura și experimenta pe Cristos ca răscumpărare a noastră, căci El este Cel care ne glorifică. El ne face la fel ca El în viață și natură. Vom deveni la fel ca El – vom fi una cu El, astfel încât să fim la fel ca El în orice fel.

De la Dumnezeu participăm la o astfel de mântuire completă, care face ca întreaga noastră ființă – duh, suflet și trup – să fie organic una cu Cristos și face ca Cristos să fie totul pentru noi.

Zi de zi, Cristos, ca putere și înțelepciune a lui Dumnezeu, este transmis de la Dumnezeu Dătătorul către noi, cei care Îl savurăm pe El (Efeseni 1:19-22).

Atâta timp cât rămânem sub distribuirea divină și savurăm transmiterea divină care are loc continuu de la Dumnezeu la noi în Cristos, suntem în procesul de a fi răscumpărați pe deplin de Dumnezeu.

Dumnezeu nu ne dă un pachet sau o explozie de înțelepciune, răscumpărare, sfințire sau dreptate; El ne dă o transmitere continuă a lui Cristos.

Fără a fi sub transmiterea divină a lui Cristos ca înțelepciune și putere a noastră, nu avem nicio putere sau înțelepciune. Dacă există vreo izolare între noi și Domnul, dacă există vreun păcat sau slăbiciune sau trăim în întuneric, suntem separați de transmiterea divină.

Dar când ne întoarcem la Domnul, ne mărturisim păcatele și Îl contactăm pe Domnul, suntem conectați din nou pentru a primi transmiterea divină. Sub transmiterea divină, zi de zi Îl savurăm și Îl experimentăm pe Cristos ca înțelepciune de la Dumnezeu către noi, pentru ca noi să-L experimentăm ca dreptate, sfințire și răscumpărare a noastră.

Fie ca noi să rămânem în transmiterea divină tot timpul. Acest lucru este în întregime de la Dumnezeu și nu de la noi înșine. De la Dumnezeu suntem în Cristos Isus și nu există laudă sau glorie în noi înșine.

Ne putem lăuda și glorifica doar cu El, nu cu noi înșine (Efeseni 3:20-21). Slavă Domnului!

Doamne Isuse, menține-ne deschiși la transmiterea divină a lui Cristos ca putere și înțelepciune de la Dumnezeu către noi! Amin, Doamne, distribuie-Te mai mult în noi zi de zi! Aleluia, în fiecare zi, Cristos, ca putere și înțelepciune a lui Dumnezeu, este transmis de la Dumnezeu Dătătorul către noi, cei care Îl savurăm pe El! Amin, Doamne, vrem să fim cei mai buni savuratori ai Tăi astăzi. Chiar dacă eșuăm și păcătuim sau avem slăbiciuni, vrem să ne întoarcem la Tine și să ne pocăim, să ne mărturisim păcatele și să rămânem în distribuirea divină! Aleluia, Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu și să-L putem savura și experimenta pe Cristos ca dreptatea, sfințirea și răscumpărarea noastră! Slavă Domnului, din Dumnezeu putem participa la o mântuire completă și perfectă care face ca întreaga noastră ființă să fie una organic cu Cristos! Aleluia, suntem una cu Cristos și Dumnezeu face ca Cristos să fie totul pentru noi! Amin, Doamne, aceasta este în întregime de la Dumnezeu, nu de la noi înșine, ca să ne lăudăm și să ne slăvim în El și nu în noi înșine!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Experience Christ as our Redemption to be Transfigured in our Body with His Divine Life, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 15 cu tema: Puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu, ziua 6, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu pentru a fi dreptatea și sfințirea noastră

21/08/2025 by Credincios in Cristos 1 Comment

De la Dumnezeu suntem în Cristos Isus, care a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu ca dreptate, sfințire și răscumpărare; Îl putem savura pe Cristos ca înțelepciune de la Dumnezeu către noi și Îl putem avea ca dreptate subiectivă, sfințirea noastră zilnică și răscumpărarea trupului nostru. Slavă Domnului!

1 Corinteni 1:30 este un verset foarte familiar și, în același timp, este un verset interesant. În primul rând, ne spune că suntem în Cristos Isus, iar aceasta este de la Dumnezeu. Apoi, pentru cei care sunt în Cristos Isus, El este înțelepciune către noi de la Dumnezeu. În cele din urmă, această înțelepciune către noi de la Dumnezeu este dreptate, sfințire și răscumpărare.

Trebuie să fim luminați pentru a vedea ce este înțelepciunea și cum Cristos este înțelepciune către noi de la Dumnezeu. În primul rând, trebuie să ne dăm seama că, înainte ca Cristos să poată fi în noi, trebuie să fim puși în Cristos. Dumnezeu nu poate lucra cu noi direct; El poate lucra cu noi doar atunci când suntem în Cristos.

El ne pune mai întâi în Cristos, iar apoi Dumnezeu ne poate da totul. Primul lucru pe care Dumnezeu îl face este, atunci când credem în Cristos, să ne pună în Cristos.

Este la fel ca în Ioan 15; trebuie mai întâi să rămânem în El, iar apoi El va rămâne în noi. Dumnezeu face totul în noi și cu noi prin Cristos și în Cristos.

În minunata Sa înțelepciune, Dumnezeu ne-a pus în Cristos. Acum, că suntem în Cristos prin credință, Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu.

Într-un mod minunat, Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu. Nu se spune că Cristos este înțelepciune pentru noi de la Dumnezeu sau că Cristos ne dă înțelepciune, ci că Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu.

Poate că ne-am rugat în trecut ca Dumnezeu să ne dea înțelepciune pentru a trece un examen sau a obține rezultate bune la test sau putem cere înțelepciune pentru a ne descurca cu șeful nostru de la serviciu, cu copiii noștri de acasă și cu vecinii noștri din jurul nostru.

Am putea crede că Dumnezeu ne dă un pachet de înțelepciune, ceva de care avem nevoie în acest timp. Dar Dumnezeu ne dă doar pe Cristos, căci Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu.

Dumnezeu nu are niciun interes ca noi să fim mai înțelepți sau să ne dea o doză de înțelepciune; El Îl dă pe Fiul Său pentru a ne da înțelepciune de la Dumnezeu.

După ce a trecut prin procesele de încarnare, trăire umană, răstignire, înviere și înălțare, Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu. Slavă Domnului!

Expresia „înțelepciune către noi de la Dumnezeu” indică ceva prezent, practic, experiențial și continuu pe calea transmiterii. Nu trebuie să cerem mai multă înțelepciune pentru a fi mai deștepți, pentru a gestiona situațiile sau pentru a trece examenele.

Avem nevoie ca Cristos să devină înțelepciunea noastră, chiar ca Cristos să fie înțelepciune către noi de la Dumnezeu.

De multe ori ne aflăm într-o situație complicată, chiar o situație aparent fără rezolvare. Nu știm care este calea, dacă să mergem la dreapta sau la stânga, așa că venim la Domnul pentru a cere înțelepciune pentru a găsi o soluție.

Ceea ce ne dă Domnul, însă, nu este înțelepciune separată de Sine Însuși; El ni se dă pe Sine ca să-L savurăm și să ne împărtășim din El. Faptul că Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu indică faptul că există o transmitere a lui Cristos ca înțelepciune de la Dumnezeu către noi pentru experiența noastră zilnică.

Avem nevoie de Cristos în mod continuu ca înțelepciune către noi de la Dumnezeu. Avem nevoie de El în mod continuu! Și doar savurându-L pe Cristos în duhul nostru, în contactul nostru cu Domnul, Cristos devine înțelepciune către noi de la Dumnezeu!

În special, așa cum se vede în 1 Corinteni 1:30, Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu în trei aspecte: dreptate, sfințire și răscumpărare.

Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu pentru a fi dreptatea noastră subiectivă, Cristos trăit din noi

Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu, ca trei lucruri vitale în mântuirea lui Dumnezeu: dreptatea, sfințirea și răscumpărarea. El este dreptatea noastră pentru trecutul nostru, prin care am fost îndreptățiți de Dumnezeu, ca să putem fi renăscuți în duhul nostru pentru a primi viața divină (Romani 5:18).

Aleluia, când am crezut în Domnul Isus, Dumnezeu ni L-a dat pe Cristos și chiar ne-a îmbrăcat cu Cristos ca dreptate a noastră! Pentru a putea veni la Dumnezeu și a savura ceea ce este Dumnezeu, avem nevoie de Cristos ca dreptate a noastră.

Când ne gândim la Dumnezeu, primul lucru pe care trebuie să-l luăm în considerare este dreptatea Lui. Pentru a-L atinge pe Dumnezeu, pentru a avea părtășie cu Dumnezeu, prima cerință este dreptatea. Fără dreptate, nu putem îndrăzni să ne apropiem de Dumnezeul cel drept și sfânt.

Nicio persoană păcătoasă și nedreaptă nu se poate apropia de Dumnezeu. Dar slavă Domnului, îl putem lua pe Cristos ca dreptate a noastră, căci Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu pentru a fi dreptatea noastră!

Dumnezeu are guvernarea Sa și, în guvernarea Sa, El nu poate permite unor oameni păcătoși precum noi să vină direct în Sfânta Sfintelor pentru a-L contacta.

Așa cum se vede în designul tabernaculului, trebuie să venim mai întâi în curtea exterioară cu altarul, oferindu-L pe Cristos ca ofrandă pentru păcat și ofrandă arsă. Prin aceasta, intrăm într-un domeniu în care totul este dreptate, simbolizat de inul alb.

Zi de zi, trebuie să începem de la altar, mărturisindu-ne păcatele și pocăindu-ne înaintea Domnului. Dacă ne apropiem de Dumnezeu, trebuie să-L lăsăm să strălucească asupra noastră și să ne mărturisim păcatele.

Trebuie să-L aplicăm pe Cristos și să-L luăm ca ofrandă pentru păcat, ofrandă pentru vină, ofrandă de pace, ofrandă de mâncare și ofrandă arsă. Cristos, ca realitatea tuturor ofrandelor, este asigurarea lui Dumnezeu pentru ca noi să ne apropiem de Dumnezeu și să avem o poziție dreaptă înaintea Lui.

Dorința lui Dumnezeu este ca noi să Îl savurăm și să-L experimentăm într-un mod mai profund. Însă pe măsură ce învățăm să venim la Domnul, apropiindu-ne de El pentru a-L contacta și a avea părtășie cu El, trebuie mai întâi să avem grijă de dreptatea Lui.

Trebuie să ne mărturisim păcatele venind în lumina Lui, contactându-L pe Cristos, care este provizia lui Dumnezeu, ca ofranda atotinclusivă care să fie înlocuitorul nostru.

Ne punem mâinile asupra Lui, ne identificăm cu El și Îl luăm ca dreptatea noastră pentru ca noi să ne apropiem de Dumnezeu. Ne mărturisim păcatele, iar sângele lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, ne curăță de orice păcat (1 Ioan 1:7, 9).

Acest lucru este pe partea obiectivă. Pe partea subiectivă, Cristos este dreptatea noastră nu numai pentru trecutul nostru, ci, mai mult decât atât, El este dreptatea noastră prezentă în viața noastră de zi cu zi.

Cristos trăiește în noi pentru a Se exprima prin noi și a ne face capabili să fim drepți nu față de Dumnezeu și oameni, ci față de orice altceva.

Cu cât Îl contactăm mai mult pe Domnul, ne mărturisim păcatele și Îl primim ca înțelepciune de la Dumnezeu în duhul nostru, cu atât El devine mai mult viața, porția și înțelepciunea noastră.

Atunci, în viața noastră, putem fi drepți în fiecare cuvânt, faptă, mișcare și acțiune. În noi înșine și prin noi înșine, nu suntem drepți nici măcar cu noi înșine; dar atunci când Îl contactăm pe Domnul și îl primim pe Cristos ca dreptate a noastră, suntem îndreptățiți de Dumnezeu și Îi permitem să trăiască în noi.

Dumnezeu ne îndreptățește aprobându-ne conform standardului dreptății Sale (Romani 3:26). Pe măsură ce îl primim și îl savurăm pe Cristos ca înțelepciune către noi de la Dumnezeu, El devine dreptatea noastră subiectivă; El trăiește în noi o viață care este îndreptățită de Dumnezeu și care este întotdeauna acceptabilă înaintea lui Dumnezeu (Filipeni 3:9).

Aleluia, Cristos este Cel care locuiește în noi, credincioșii în Cristos, pentru ca El să trăiască în noi și pentru noi o viață care poate fi îndreptățită de Dumnezeu și care este întotdeauna acceptabilă înaintea lui Dumnezeu!

Aceasta înseamnă să-L trăim pe Cristos și să-L exprimăm, avându-L ca dreptate trăită, dreptatea noastră subiectivă.

Fie ca noi să vedem că aceasta este înțelepciune către noi de la Dumnezeu, că Cristos este atât dreptatea noastră obiectivă înaintea lui Dumnezeu, cât și dreptatea noastră trăită înaintea tuturor oamenilor. Fie ca să ne exersăm duhul pentru a deveni drepți!

Cu cât Îl contactăm mai mult pe Domnul, Îl savurăm și Îl contactăm, cu atât devenim mai drepți în El. El Se introduce pe Sine în noi și trăiește în noi; în cele din urmă, prin faptul că Cristos a fost introdus în noi, devenim dreptatea lui Dumnezeu în Cristos (2 Corinteni 5:21).

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu, ca să fii dreptatea noastră. Aleluia, când credem în Domnul Isus, Dumnezeu ne îmbracă cu Cristos! Slavă Domnului, Cristos este dreptatea noastră! Amin, Doamne, nu vrem să ne străduim mai mult să-L plăcem lui Dumnezeu și să-I satisfacem cerințele; pur și simplu venim la Tine și Te luăm ca dreptate. Ne punem mâinile asupra Ta, Doamne Isuse, și Te luăm ca ofrandă pentru vină, ofrandă pentru păcat, ofrandă de mâncare, ofrandă de pace și ofrandă arsă. Te luăm ca realitatea tuturor ofrandelor, ca să putem fi acceptabili înaintea lui Dumnezeu în Cristos. Aleluia, de la Dumnezeu suntem în Cristos Isus, care a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu! Amin, Doamne, vrem să Te lăsăm să trăiești în noi și pentru noi o viață care poate fi justificată de Dumnezeu și care este întotdeauna acceptabilă lui Dumnezeu! Trăiește în noi astăzi, Doamne Isuse! Devino dreptatea noastră subiectivă, dreptatea noastră trăită! Vrem să Te trăim pe Tine ca dreptatea noastră în mod subiectiv, astfel încât să putem deveni dreptatea lui Dumnezeu în Cristos!

Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu pentru a fi sfințirea noastră prin care suntem sfințiți și transformați

Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu pentru a fi dreptatea noastră (pentru trecutul nostru) și sfințirea noastră (pentru prezentul nostru). Aleluia, Cristos este sfințirea noastră pentru prezentul nostru, prin care suntem sfințiți în sufletul nostru, adică transformați în mintea, emoția și voința noastră, cu viața Lui divină (Romani 6:19, 22)!

Dreptatea lui Dumnezeu este perfectă, veșnic perfectă și nu poate fi niciodată îmbunătățită. Dumnezeu este drept, Cristos este dreptatea noastră și Îl putem experimenta ca dreptatea noastră atât obiectiv, cât și subiectiv.

Nu este nevoie de îmbunătățire sau schimbare; aceasta este dreptate. Însă pe măsură ce continuăm să-L experimentăm pe Cristos ca înțelepciune de la Dumnezeu, trebuie să fim sfințiți. A fi sfințit este, de asemenea, ceva ce ține de poziție și dispoziție.

Din punct de vedere pozițional, suntem sfințiți fiind mântuiți din lume și puși în Cristos și în biserică. Din punct de vedere dispozițional, suntem sfințiți prin faptul că elementul sfânt al lui Dumnezeu este introdus în noi pentru a ne transforma și a ne face la fel ca Dumnezeu, sfinți în natură.

Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu pentru a fi sfințirea noastră, având grijă de prezentul nostru. În omul nostru natural, nu suntem deloc sfinți, nu suntem sfințiți pentru Dumnezeu; totuși, Domnul Se introduce în noi pentru a ne sfinți.

Elementul divin al lui Dumnezeu este introdus în noi puțin câte puțin și zi de zi, pentru ca noi să fim sfințiți, separați pentru Dumnezeu și să fim făcuți sfinți, așa cum El este sfânt (1 Petru 1:16).

Acest lucru poate fi văzut în imaginea tabernaculului după intrarea în Locul Sfânt, unde avem pâinea punerii înainte, pâinea vieții, și avem sfeșnicul strălucind. Savurăm pâinea vieții și lumina vieții și Îl avem pe Cristosul înviat ca dulceață pentru acceptarea noastră înaintea lui Dumnezeu (altarul tămâierii).

Pe măsură ce petrecem timp cu Domnul în prezența Lui și în cuvântul Său, suntem sfințiți zi de zi și suntem făcuți mai asemănători Lui. Zi de zi, elementele Sale divine sunt adăugate în noi. Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu pentru a fi sfințirea noastră pentru viața noastră de zi cu zi.

Pe măsură ce trecem prin viața noastră de zi cu zi, întâlnim multe situații și descoperim că ne lipsește răbdarea și de atâtea ori ne pierdem cumpătul. O, Doamne! Ne putem ruga ca Domnul să ne ajute, căci știm că este greșit să ne pierdem cumpătul și să nu avem răbdare.

Știm că este greșit atunci când spunem anumite lucruri și reacționăm la o persoană într-un anumit fel, așa că ne pocăim înaintea Domnului și Îi cerem mai multă înțelepciune, chiar și pentru a ne ajuta să ne gestionăm temperamentul.

Putem crede că Dumnezeu ne va da un ajutor, o explozie de energie sau satisfacție sau un fel de putere care să ne ajute să biruim problemele și slăbiciunile noastre. Dar, de fapt, chiar dacă câștigăm o astfel de putere, ea este de scurtă durată, căci Dumnezeu nu vrea doar să ne ajute să biruim problemele și slăbiciunile noastre.

Dar, de fapt, chiar dacă câștigăm o astfel de putere, ea este de scurtă durată, căci Dumnezeu nu vrea doar să ne ajute să biruim – El vrea să ni-L dea pe Cristos ca sfințire a noastră.

Cristos a devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu pentru a fi sfințirea noastră. sfințirea și sfințenia sunt doar Cristos. Cristos este sfințirea noastră. Când câștigăm mai mult din Cristos, avem răbdare și smerenie.

Când câștigăm mai mult din Cristos petrecând timp cu El și permițându-I să lucreze în noi, devenim sfinți. Pe măsură ce chemăm Numele Domnului în mod continuu, Îl câștigăm pe Cristos ca sfințenie a noastră într-un mod subiectiv.

Aceasta înseamnă că Îl experimentăm ca sfințirea noastră zilnică și în fiecare ceas.

Fie ca noi să-L savurăm și să-L experimentăm pe Cristos ca sfințirea noastră zi de zi și oră de oră, astfel încât fiecare aspect al umblării noastre zilnice, inclusiv înfățișarea noastră, atitudinea noastră și relațiile noastre, să fie Cristos.

Fie ca noi să ne exersăm duhul pentru a chema Numele Domnului din adâncul ființei noastre, astfel încât să putem fi separați de orice este comun și de a fi comun și să putem fi saturați cu Cristos Însuși (1 Corinteni 1:2; 6:11; 2 Petru 1:2; 1 Tesaloniceni 5:23).

Cu cât Îl savurăm mai mult pe Cristos, cu atât devenim mai sfinți, separați de orice este comun și marcați, chiar absolut diferiți de oamenii lumești. Aceasta este Cristos devenind sfințenia noastră în experiența noastră.

Cristos vrea să ne sfințească nu numai în poziție, ci și în dispoziție, astfel încât să putem fi puși deoparte pentru Dumnezeu de tot ce este comun.

Pe măsură ce rămânem sub distribuirea Sa divină, pe măsură ce îl primim pe Dumnezeul Triunic în Cristos ca Duh care este distribuit în noi, suntem sfințiți în duhul, sufletul și trupul nostru și suntem făcuți sfinți, plini de elementul divin.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai devenit înțelepciune către noi de la Dumnezeu, ca să fii sfințirea noastră pentru viața noastră de zi cu zi. Aleluia, elementul divin al lui Dumnezeu este transmis zilnic în noi pentru a ne sfinți. Doamne, ne deschidem Ție. Ne deschidem distribuirii Tale divine. Adaugă mai mult din Tine în ființa noastră. Sfințește-ne în însăși natura noastră, saturându-ne cu elementul Tău divin. Chemăm Numele Tău din adâncul ființei noastre. Vrem doar să-L câștigăm pe Cristos ca sfințenie a noastră într-un mod subiectiv. Vrem să Te experimentăm, Doamne Isuse, ca sfințirea noastră zilnică. Fie ca fiecare aspect al umblării noastre zilnice să fie Cristos. Ne exersăm duhul și chemăm Numele Tău. O, Doamne Isuse! Sfințește-ne mai mult astăzi. Ai Tu o cale de a ne separa de tot ceea ce este comun și de a adăuga elementul Tău sfânt în ființa noastră. Te luăm pe Tine, Doamne Isuse, ca sfințire a noastră. Aleluia, Cristos este sfințirea noastră! Amin, Doamne, sfințește-ne în însăși natura noastră! Fă-ne la fel cum ești Tu în natura Ta sfântă!