ascultăm vorbirea Domnului

Vorbirea lui Cristos devine vorbirea Duhului înăuntrul nostru în duh în mod subiectiv

23/08/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

În Apocalipsa 2 și 3, Cristos este Duhul care le vorbește tuturor bisericilor, căci îl vedem pe Cristosul vorbitor devenind Duhul vorbitor care vorbește tuturor bisericilor; avem nevoie ca vorbirea Domnului să devină vorbirea Duhului într-un mod subiectiv și interior, pentru a ne atinge și a avea un efect asupra noastră.

Doamne Isuse, Te lăudăm ca Duh vorbitor. Vorbește-ne astăzi. Dă-ne o ureche să auzim ce vorbește Duhul bisericilor. Îndepărtează tot ce este natural. Vorbește-ne în mod personal, intim și spiritual. Fie ca urechile noastre să fie deschise să auzim. Unge-ne auzirea. Vrem să fim cei mai buni ascultători pentru ca Tu să ne infuzezi cu cuvântul Tău! Amin, Doamne, ne deschidem vorbirii Domnului, astfel încât Duhul să ne poată vorbi astăzi! Amin!

Săptămâna aceasta, în contemplarea noastră plină de rugăciune a cărții Apocalipsa pentru a vedea principalele aspecte ale lui Cristos pe care le putem experimenta, savura și exprima, venim la capitolele 2 și 3 din Apocalipsa.

În special, vrem să-L vedem Duhul care le vorbește bisericilor, Cel care are cheia lui David, și Cel care va cina cu biruitorii.

Fie ca noi să fim cei care aud vorbirea Domnului astăzi. Pe măsură ce trăim la sfârșitul acestei epoci, trebuie să vedem, să savurăm, să experimentăm și chiar să exprimăm pe Cristosul văzut în această carte.

Pe de o parte, trebuie să cunoaștem profețiile pentru a putea fi încurajați să-L urmăm pe Domnul și să fim produși ca biruitori ai Săi. Pe de altă parte, trebuie să acordăm atenție vorbirii Domnului cu multă rugăciune.

Trebuie să fim în adevăr, să savurăm adevărul, să fim constituiți cu adevărul și să rostim adevărul. Aceasta înseamnă că trebuie să ne ostenim asupra Cuvântului lui Dumnezeu; trebuie să răscumpărăm timpul și să profităm de oportunitățile pe care Domnul ni le oferă zi de zi, pentru a putea fi constituiți cu adevărul.

Pe măsură ce venim la cuvântul lui Dumnezeu, ne dăm seama că este ca o mină de aur; trebuie să săpăm puțin pentru a putea obține pepitele de aur, adevărurile prețioase din cuvântul lui Dumnezeu. Această săpare necesită timp.

Zilele sunt rele, pline de atâtea lucruri rele și dăunătoare care ne pierd timpul; totuși, vrem să răscumpărăm timpul, adică să-l răscumpărăm, petrecându-l pe lucruri care contează cu adevărat.

Fie ca noi toți să avem aspirația de a fi în cuvântul lui Dumnezeu într-un mod rugativ, chiar să plătim prețul pentru a fi constituiți cu adevărul din cuvântul lui Dumnezeu.

Pe măsură ce adevărul ne constituie, pe măsură ce auzim pe Domnul vorbind în cuvântul Său și acordăm atenție cuvântului Său, devenim folositori Domnului în zidirea bisericii. Ființa noastră constituită de Dumnezeu va zidi biserica prin ceea ce facem și rostim.

În Apocalipsa 2 și 3, Cristos este Duhul care le vorbește tuturor bisericilor: Cristos vorbește și Duhul vorbește

Dacă citim cu atenție și cu rugăciune capitolele 2 și 3 din Apocalipsa, vom vedea multe lucruri minunate, iar Domnul are o cale de a ne spune ceea ce este în inima Lui pentru bisericile Sale de astăzi.

În special, în aceste capitole, Cristos este Duhul care le vorbește tuturor bisericilor. El este Cel care ține cele șapte stele în mâna dreaptă, Cel care umblă prin mijlocul celor șapte lampadare de aur (Apocalipsa 2:1).

El este Fiul Omului, Marele Preot care umblă prin mijlocul bisericilor locale, văzând, înțelegând și cunoscând situația fiecărei biserici și vorbind bisericilor.

La începutul fiecăreia dintre cele șapte epistole, Domnul este Cel care vorbește unei anumite biserici (vezi Apocalipsa 2:1, 8, 12, 18; 3:1, 7, 14). La sfârșitul fiecărei epistole, Duhul este Cel care vorbește tuturor bisericilor (2:7, 11, 17, 29; 3:6, 13, 22). Cristos este Cel care vorbește bisericilor, ca Duh.

Ceea ce vedem în aceste capitole este vorbirea Cristosului nelimitat, eliberator de viață, intensificat în șapte ori și pneumatic către cele șapte biserici la începutul fiecărei epistole, care devine vorbirea Duhului dătător de viață, intensificat în șapte ori, atotinclusiv, către toate cele șapte biserici la sfârșitul fiecărei epistole în mod universal. Ce minunat!

La începutul fiecărei epistole, Cristos este Cel care vorbește bisericilor și El se prezintă mai întâi într-un mod particular, apoi diagnostichează situația din acea biserică. El Se prezintă ca fiind însăși soluția la problemele din acea biserică și apoi strălucește asupra situației acelei biserici.

Apoi, El le oferă soluția, un avertisment și, de asemenea, răsplata, iar epistola se încheie cu: Cine are urechi să audă ce vorbește Duhul bisericilor. Cristos este Cel care vorbește bisericilor, dar Duhul este Cel care vorbește și noi trebuie să avem urechi ca să auzim vorbirea Duhului.

Vorbirea lui Cristos nu este diferită de vorbirea Duhului; mai degrabă, vorbirea lui Cristos și vorbirea Duhului sunt una.

Cristosul care vorbește este Duhul și El vorbește în Duh, cu Duhul și prin Duh. Când Cristos vorbește, Duhul vorbește, iar vorbirea Duhului este vorbirea lui Cristos. Domnul este Duhul (2 Corinteni 3:17), iar când auzim vorbirea Duhului, auzim vorbirea Domnului.

Cristosul care vorbește în Apocalipsa este Cristosul pneumatic, Cristos în învierea și înălțarea Sa, Cristos ca Duh; El este Cristosul pneumatic nelimitat, eliberator de viață, intensificat de șapte ori.

Vorbirea Sa este adresată unei anumite biserici, dar pe măsură ce Duhul vorbește, această vorbire este adresată întregului Trup al lui Cristos. Fiecare cuvânt al vorbirii Domnului este adresat nouă, căci Duhul ni-l vorbește.

Cristosul care vorbește devine Duhul vorbitor; Duhul vorbitor vorbește tuturor bisericilor. Fie ca noi să ne dăm seama și să savurăm că Cristos este Duhul și fie ca noi să ne deschidem vorbirii Sale astăzi.

Fie ca noi să venim la Domnul în cuvântul Său zi de zi, exersându-ne duhul și îndreptându-ne inima către El, pentru ca Cristos, ca Duh, să ne vorbească și să aplice vorbirea Sa ființei noastre.

Mai ales în aceste zile de la sfârșitul epocilor, când este atât de mult întuneric în lume și atât de multă degradare în biserică în general, avem nevoie de vorbirea Duhului, căci Duhul a fost intensificat de șapte ori pentru a duce la îndeplinire economia lui Dumnezeu și a împlini administrația Sa.

Fie ca noi să ne deschidem vorbirii Domnului astăzi. Fie ca noi să ne exersăm duhul să spunem Amin vorbirii Sale, astfel încât Duhul să ne poată aplica vorbirea Domnului în duh.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ești Duhul care ne vorbește astăzi. Ne deschidem vorbirii Tale. Vorbește-ne astăzi. Aleluia, Cristos astăzi este Fiul Omului ca Mare Preot în înălțarea Sa și El umblă în mijlocul lampadarelor de aur. Amin, Doamne, ne deschidem vorbirii Tale. Tu știi situația noastră. Tu vezi care este problema. Vorbește-ne astăzi. Fie ca noi să avem vorbirea lui Cristos astăzi. Venim la Tine în cuvântul Tău pentru ca Tu să ne infuzezi cu Tine Însuți. Aleluia, astăzi Cristos este Duhul care le vorbește bisericilor! Amin, Doamne, ne deschidem vorbirii Cristosului nelimitat, eliberator de viață, intensificat în șapte ori, pneumatic! Fie ca noi să avem urechi deschise să auzim ce vorbește Duhul bisericilor. Fie ca noi să avem astăzi vorbirea personală și intimă a Duhului intensificat în șapte ori, atotinclusiv și dătător de viață! Aleluia, Cristos, așa cum ne vorbește Duhul astăzi! Cât de mult avem nevoie ca Duhul intensificat în șapte ori să ne vorbească astăzi! Amin!

Vorbirea lui Cristos devine vorbirea Duhului înăuntrul nostru în mod subiectiv, în duh

Este foarte misterios și, în același timp, atât de minunat să vedem că vorbirea lui Cristos de la începutul celor șapte epistole către cele șapte biserici din Apocalipsa 2-3 devine vorbirea Duhului la sfârșitul epistolelor.

Acest lucru ne arată că, pe de o parte, Cristos vorbește fiecărei biserici în particular, având un mesaj specific pentru fiecare dintre bisericile locale, iar pe de altă parte, Duhul aplică acest lucru și vorbește acest lucru întregului Trup al lui Cristos.

Pe de o parte, Cristos vorbește astăzi acelei biserici anume, diagnosticând situația, dându-se lor într-un mod particular ca soluție și chemându-i pe biruitori. Pe de altă parte, Duhul vorbește acest cuvânt tuturor sfinților, tuturor credincioșilor în Cristos, de-a lungul epocilor.

Cristos vorbește fiecăreia dintre cele șapte biserici, respectiv, iar la încheiere, Duhul atotinclusiv și dătător de viață vorbește Trupului lui Cristos în mod universal.

Aceasta înseamnă că cuvintele rostite bisericilor de către Cristos devin un cuvânt rostit nouă, chiar și înăuntrul nostru, subiectiv, de către Duhul.

Când ne exersăm duhul pentru a veni la Domnul în cuvântul Său, atingem Duhul vorbitor, care ne vorbește intim și subiectiv ceea ce Cristos le vorbește bisericilor în cuvântul Său. Trebuie să primim vorbirea Domnului ca Duh astăzi.

Cuvântul rostit de Cristos bisericilor locale din Apocalipsa 2 și 3 trebuie să devină un cuvânt rostit de Duhul dătător de viață către noi, indiferent cine suntem și unde ne aflăm.

De aceea, trebuie să venim în mod personal la Domnul în cuvântul Său, să săpăm mai adânc în cuvântul lui Dumnezeu, să ne dezvoltăm cunoașterea Cuvântului și să intrăm într-o viziune care este conectată cu și guvernată de Cuvântul lui Dumnezeu. Cristosul care vorbește trebuie să devină Duhul vorbitor.

Slavă Domnului că Domnul este Duhul și Duhul este Domnul și mulțumim Domnului că astăzi, în degradarea bisericii, Duhul este intensificat de șapte ori pentru a ne vorbi și a ne aplica vorbirea lui Cristos în mod subiectiv și intim.

Tot ce ne vorbește Domnul este consemnat în Biblie; Domnul este întrupat în cuvântul Său și trebuie să venim la cuvântul Domnului cu exersarea duhului nostru și cu o inimă întoarsă către El pentru a avea vorbirea Duhului.

Cuvintele Domnului din Biblie trebuie să devină Duh și viață pentru noi (Ioan 6:63).

Domnul nu a vorbit cuvântul Său doar unor anumiți oameni sau biserici dintr-un anumit oraș și țară, și acesta era doar pentru ca ei să audă aceste lucruri. Mai degrabă, această vorbire a Domnului ne este adresată de Duhul Sfânt pentru a fi către noi, aplicată nouă și intimă și subiectivă pentru noi.

Dacă Vorbitorul ar fi doar Cristos și nu Duhul vorbitor, El nu ar putea rosti cuvinte în duhul nostru, iar vorbirea Lui nu ar fi subiectivă pentru noi.

Dar slavă Domnului, așa cum mărturisesc experiența noastră creștină și cuvântul Domnului, putem veni la cuvântul Domnului în duh, iar Duhul ne vorbește imediat ceva despre Cristos, chiar și înăuntrul nostru, căci El este Duhul vorbitor din noi, subiectiv și personal.

Literele negru-pe-alb ale Bibliei devin vorbirea vie a Domnului către noi pe măsură ce ne exersăm duhul și avem vorbirea Duhului înăuntrul nostru. Cât de extraordinar este să-L cunoaștem și să-L savurăm pe Cristosul vorbitor ca Duhul care ne vorbește, Duhul vorbitor!

Ceea ce avem nevoie nu sunt așa-numitele „daruri ale Duhului Sfânt” sau „vorbirea în limbi”; ceea ce avem nevoie este ca Cristosul vorbitor să devină Duhul vorbitor în duhul nostru, aplicând cuvântul lui Dumnezeu la noi și schimbându-ne însăși constituția în interior.

Domnul este Duhul, atât de disponibil și aproape de noi. În timp ce trăim în această epocă a harului, Domnul este aici cu noi ca Duhul, chiar unit cu noi ca un singur duh (1 Corinteni 6:17).

Dar cât de real este Domnul pentru noi? Câtă experiență avem cu Domnul? Când ne exersăm duhul, ne dăm seama că Domnul este Duhul cu duhul nostru și noi suntem un singur duh cu El. Cât de minunat!

Acum, Cristos nu este doar obiectiv pentru noi, înălțat la ceruri; El este Duhul unit și contopic cu duhul nostru. El ne vorbește nu doar cu literele și cuvintele Bibliei; El ne vorbește ca Duhul vorbitor în duhul nostru.

Odată ce auzim vorbirea Domnului ca Duh, ceva de neșters este introdus înăuntrul nostru și nimic nu îl poate lua. Avem nevoie de vorbirea Domnului ca Duh în mod subiectiv și intim astăzi!

Doamne Isuse, Te lăudăm că ai devenit Duhul pentru a veni în duhul nostru și a te uni cu noi ca un singur duh! Amin, Doamne, ne dăm Ție astăzi. Vorbește-ne. Venim la Tine în cuvântul Tău prin exersarea duhului nostru. Fie ca Cristosul vorbitor să ne vorbească în calitate de Duh vorbitor. Aleluia! Vorbirea Domnului în cuvântul Său ne este rostită de Duhul vorbitor într-un mod subiectiv! Amin, Doamne, ne deschidem vorbirii Tale ca Duh. Aplică cuvântul Tău la ființa noastră și fă-l subiectiv pentru noi în experiența noastră creștină. Ne deschidem duhul către Tine; intră ca Duh pentru a ne vorbi ceva despre Cristos. Aleluia! Cel care ne vorbește nu este Cineva din exterior, ci Duhul interior și subiectiv! Aleluia! Domnul ne vorbește nu numai cu literele și cuvintele din Biblie, ci și în duhul nostru! Amin, Doamne, vorbește-ne în duhul nostru și introduce-Te în noi! Ne exersăm duhul și spunem Amin vorbirii Tale ca Duh astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ’s Speaking becomes the Spirit’s Speaking within us Subjectively in Spirit, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 4) – săptămâna 43 cu tema: Cristos, Duhul care le vorbește bisericilor, Cel care are cheia lui David, și Cel care va cina cu biruitori (ziua 1) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Prin vorbirea Domnului către noi, suntem pregătiți să fim mireasa Sa dorind venirea Sa

20/02/2026 by Credincios in Cristos 6 Comments

Prin vorbirea Domnului către noi, suntem pregătiți să fim mireasa Sa glorioasă, cu dorința pentru revenirea Sa, căci ascultăm glasul Lui, ne menținem părtășia cu El și ne rugăm ca Domnul, ca Preaiubitul nostru, să se întoarcă, chiar să grăbească venirea Sa, fiind una cu Ioan pentru a spune: Vino, Doamne Isuse! Amin, vino, dragă Doamne Isuse!

Noi, credincioșii în Cristos, devenim mireasa frumoasă și glorioasă a lui Cristos dacă suntem sârguincioși să rămânem în procesul de sfințire a dispoziției pentru a fi înfrumusețați zilnic.

Domnul a făcut totul, El face totul și El va face totul; trebuie doar să-L iubim și să cooperăm cu El. Ca Răscumpărător al nostru, El S-a dat pe Sine Însuși pentru biserică pentru a obține biserica.

Astăzi, ca Duh dătător de viață, Cristos sfințește biserica prin cuvântul Său viu pentru a o înfrumuseța și a o curăța. Și în viitor, El va fi Mirele care prezintă biserica Lui Însuși, glorioasă, fără pată sau zbârcitură. Aleluia!

Ca mireasă a lui Cristos, suntem înfrumusețați prin faptul că Cristos este introdus în noi, astfel încât El să strălucească din noi și să fie exprimat prin noi.

Astăzi, în viața de biserică, în recâștigarea Domnului, Dumnezeu are o lucrare principală, care este lucrarea Sa autentică, lucrarea de a ne pregăti să fim mireasa Sa glorioasă. Cum o face El?

Este prin intermediul sfințirii dispoziționale, adică prin El, ca Duh dătător de viață care curge în noi prin cuvântul Său, astfel încât El să ne poată sfinți și transforma.

Cristos ne vorbește astăzi ca Duh dătător de viață în cuvântul Său, iar dacă ne deschidem către El și venim la El cu fața descoperită, vom fi spălați de apa din cuvânt.

Există o spălare atunci când ne întoarcem inima către Domnul și venim la El în cuvânt: Domnul ne vorbește cuvântul Său viu și suntem spălați, curățiți și sfințiți, chiar înfrumusețați pentru a fi mireasa Sa glorioasă.

În cele din urmă, devenim biserica Lui glorioasă, mireasa frumoasă și glorioasă a lui Cristos, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de genul acesta. Mireasa este îmbrăcată în in fin, strălucitor și curat, care reprezintă dreptățile sfinților.

Prin spălarea cu apă în Cuvântul lui Dumnezeu, suntem curățiți, spălați și sfințiți, iar Cristos adaugă elementul Său ființei noastre. Rezultatul este că devenim o mireasă a lui Cristos fără pată, fără prihană și glorioasă.

Ce minunat e că Dumnezeu aduce biserica într-un loc în care nimic nu se poate spune împotriva ei în niciun fel! Slavă Domnului!

Prin faptul că avem vorbirea Domnului, suntem pregătiți să fim mireasa Sa dorind venirea Sa

Atât Efeseni 5:26-27, cât și Cântarea Cântărilor 8:13-14 ne arată că prin vorbirea Domnului cu noi suntem pregătiți să fim mireasa Sa glorioasă, cu o dorință fierbinte pentru venirea Sa. Amin!

În Cântarea Cântărilor 8, căutătoarea iubitoare Îi spune Domnului, iubitului ei, că vrea să-I audă glasul și tânjește ca El să vină curând. Iubita Preaiubitului ei Îl roagă pe El, care locuiește în credincioși ca în grădinile Sale, să o lase să-I audă glasul, pe măsură ce tovarășii ei ascultă glasul Lui.

Pe de o parte, ea lucrează pentru Domnul, dar pe măsură ce lucrează pentru El și trăiește înaintea Lui, ea ascultă vorbirea Lui. Îl iubim pe Domnul, ne ostenim pentru El, trăim înaintea Lui și, pe măsură ce facem aceasta, vrem să-L auzim pe Domnul vorbindu-ne, căci această vorbire ne pregătește să fim mireasa Sa.

Domnul locuiește în grădini; El nu locuiește doar în grădina noastră, ci în multe grădini, în cei care Îl caută. Pe de o parte, putem fi cei care Îl iubesc pe Domnul și Îl urmăresc, chiar își doresc cu ardoare venirea Sa, iar Domnul locuiește în grădina noastră (Cântarea Cântărilor 6:2).

Pe de altă parte, Domnul locuiește și în multe alte grădini. Domnul nostru, Preaiubitul nostru, locuiește în inimile oamenilor. El locuiește nu numai în inimile celor care Îl urmează în mod absolut, ci și în inimile tuturor celor în care Își găsește plăcerea.

Cu toții învățăm să ascultăm vorbirea Domnului. Noi și tovarășii noștri, cu toții învățăm să ascultăm vorbirea Domnului. Fiind cei care Îl iubesc pe Domnul, Îl caută pentru satisfacție și Îl urmăresc în dragoste, noi adoptăm atitudinea de a-L asculta pe Domnul și de a tânji după vorbirea Sa.

Asta vedem în Efeseni 5:25-27; Îl iubim pe Domnul ca Mire al nostru și venim la El pentru a-I auzi glasul și a fi spălați de apa din Cuvânt. Acest lucru ne produce ca mireasă a Lui, care Îi va fi prezentată Lui ca Mirele nostru ca fiind glorioasă, fără pată și fără cusur.

Cheia pentru a fi pregătiți ca mireasă glorioasă a lui Cristos este să ascultăm vorbirea Domnului. Aceasta înseamnă că suntem înceti la vorbire și grabnici la ascultare. Ne oprim din lucrarea noastră, ne întoarcem inimile către Domnul și vrem să-L privim față în față (2 Corinteni 3:16-17).

Încetăm să vorbim despre lucruri mărunte, nu ne concentrăm asupra lucrurilor pământești și Îl ascultăm pe Domnul. Fie ca noi toți să adoptăm această atitudine de a-L asculta pe Domnul, realizând că viețile noastre depind de cuvintele Domnului și lucrarea noastră depinde de poruncile Sale.

Dacă Domnul nu ne vorbește, nu putem face nimic. Dacă nu avem vorbirea Domnului, nu putem iniția ceva sau spune ceva. Vrem să fim cei care ascultă vorbirea Domnului. Fără vorbirea Domnului, fără a avea vorbirea Lui proaspătă și instantanee, nu avem nicio revelație, lumină sau cunoaștere.

Viața noastră de credincioși în Cristos depinde în totalitate de vorbirea Domnului. Fie ca noi să învățăm să fim astfel de oameni astăzi, iubindu-L pe Domnul și iubind vorbirea Lui.

În Cântarea Cântărilor, căutătoarea iubitoare a lui Cristos Îl roagă pe Cel ce locuiește în credincioși ca în grădinile Sale să o lase să-I audă glasul în timp ce tovarășii ei ascultă glasul Lui (8:13; comp. cu 4:13-16; 5:1; 6:2).

Chiar dacă lucrăm pentru Domnul și în Domnul, făcând lucrarea pe care El ne-a însărcinat-o să o facem pentru El ca Preaiubitul nostru, trebuie să ne menținem părtășia cu El. Trebuie să stăm la picioarele Lui și să ascultăm cuvintele Lui, ascultându-L mereu (vezi Luca 10:38-42).

Viețile noastre depind de cuvintele Domnului, iar lucrarea noastră depinde de poruncile Sale (Apocalipsa 2:7; 1 Samuel 3:9-10; comp. cu Isaia 50:4-5; Exod 21:6). Îl ascultăm și apoi vorbim. Ascultăm cuvintele Domnului și apoi ne putem mișca. Numai atunci când Domnul ne vorbește putem face ceva sau spune ceva.

Fără cuvintele Sale, fără vorbirea Lui prezentă, nu avem nicio revelație, lumină sau cunoaștere personală despre Cristos ca Împărat al nostru (Isaia 6:1, 5), Domn al nostru (2 Corinteni 5:14-15), Cap al nostru (Coloseni 2:19) și Soț al nostru (2 Corinteni 11:2).

Viața noastră de credincioși în Cristos și iubitori ai Domnului Isus, care Îl urmăresc și vor să-L câștige depinde în totalitate de vorbirea Domnului. Aceasta ar trebui să fie realitatea vieții noastre de zi cu zi ca creștini și, de asemenea, a trăirii noastre în viața de biserică.

Așteptăm întoarcerea Domnului și dorim să avem vorbirea Lui. Vorbirea Lui prezentă și instantanee este totul pentru noi. El este Capul nostru, Soțul nostru, Împăratul nostru și Domnul nostru; El este, de asemenea, Mirele nostru și ne place să avem părtășie cu El, să ascultăm cuvintele Lui și să fim una cu El. O, Doamne! Amin!

Doamne Isuse, Te iubim și iubim vorbirea Ta. Tu ești iubitul nostru. În timp ce așteptăm întoarcerea Ta, vrem să ascultăm vorbirea Ta. Fă-ne cei care aud. O, Doamne, pe măsură ce ne trăim viața creștină și lucrăm împreună cu Tine și pentru Tine, vrem să fim cei care ascultă vorbirea Domnului. Lasă-ne să auzim vocea Ta, căci numai aceasta ne poate călăuzi până la întoarcerea Ta. Amin, Doamne, lasă-ne să auzim vocea Ta astăzi. Viața noastră depinde de cuvintele Tale. Lucrarea noastră depinde de poruncile Tale. O, Doamne, fără cuvintele Tale nu avem nicio revelație, lumină sau cunoaștere personală a lui Cristos ca Împărat, Domn, Cap și Soț al nostru! Te iubim, Doamne, ca Cel care locuiește în grădini! Tovarășii noștri ascultă vocea Ta – lasă-ne să o auzim! Grăbește-te, dragă Doamne Isuse, să vii! Vorbește-ne! Descoperă-Te nouă. Descoperă-ne să Te vedem și dă-ne să auzim ceea ce vorbești bisericilor. Amin, Doamne, grăbește-te să vii, dragul nostru Preaiubit, ca o gazelă sau un pui de cerb pe munții de mirodenii! Vino, dragă Doamne Isuse!

Ca mireasă iubitoare a Domnului, ne rugăm ca Iubitul nostru să Se grăbească să Se întoarcă curând!

Ca și credincioși în Cristos, care Îl iubesc pe Domnul și Îl urmăresc în dragoste, aspirăm să facem parte din mireasa Domnului, biserica Sa glorioasă, pentru care El se va întoarce curând.

Vrem să auzim vorbirea Domnului și să o ascultăm, iar dorința noastră este ca Domnul să vină. Viața noastră creștină depinde de vorbirea Domnului, iar lucrarea noastră creștină depinde de poruncile Sale.

El este Iubitul nostru, iar noi suntem căutătorii Lui iubitori. Pe de o parte, căutarea noastră plină de dragoste față de Domnul este foarte personală și intimă, căci Îl iubim, vrem să-L sărutăm și dorim să fim cu El; El locuiește în grădina noastră într-un mod intim și personal.

Pe de altă parte, suntem zidiți împreună pentru a fi mireasa lui Cristos, mireasa iubitoare și glorioasă a lui Cristos care se roagă ca Domnul să vină. Domnul îi cheamă și astăzi pe biruitorii Săi, căci El dorește ca toți cei care au urechi să audă ce vorbește Duhul bisericilor.

Când ascultăm vorbirea Domnului, când avem urechi să auzim ce vorbește El, ne vom ruga ca Preaiubitul nostru să se grăbească să Se întoarcă în puterea învierii Sale pentru a instaura dulcea și frumoasa Sa împărăție, care va umple întregul pământ (Apocalipsa 11:15; Daniel 2:35).

El dorește să vină, iar noi tânjim după venirea Sa. Îl iubim, suntem transformați și conformați chipului Său și El este gata să se întoarcă.

Rugăciunea de la sfârșitul Cântării Cântărilor este cuvântul final al acestei cărți poetice, portretizând unirea și comuniunea dintre Cristos ca Mire și iubitorii Săi ca mireasă.

Noi suntem iubitorii Domnului, căutătorii Lui iubitori și ascultăm vorbirea Domnului și ne rugăm ca El să se întoarcă curând. Acesta nu este ceva ce doar căutătoare iubitoare din Cântarea Cântărilor s-a rugat și a dorit; aceasta este rugăciunea care încheie întreaga Biblie.

Ultima rugăciune din Biblie este în Apocalipsa 22:17, care spune: Și Duhul și mireasa zic: „Vino!” Și cine aude să zică: „Vino!” Dorința noastră este ca Domnul să vină curând. Mai întâi, El spune: „Iată, Eu vin curând!” Acum noi zicem: „Amin, vino, Doamne Isuse” (v. 20).

Când ascultăm vorbirea Domnului, nu suntem doar infuzați cu ceea ce El este pentru a fi schimbați în interior și transformați în chipul Său, ci, mai mult, vorbim ceea ce vorbește El. El vorbește ceva și noi spunem Amin vorbirii Sale.

Cea mai profundă dorință a Domnului, ca Mire al nostru Iubit, este ca El să se întoarcă; când ascultăm vorbirea Domnului, vom spune: „Amin, Vino, Doamne Isuse!”

Dorința Domnului, din adâncul inimii Sale, este să vină curând și să-Și stabilească împărăția frumoasă și dulce, ca să umple tot pământul, astfel încât pământul și cerul să fie noi și pline de dreptate.

Așadar, spunem „Amin, vino, Doamne Isuse, și fie ca Împărăția Ta să vină!” Vino, Doamne Isuse!, este ultima rugăciune din Biblie; întreaga Biblie se încheie cu dorința venirii Domnului, exprimată ca o rugăciune.

Pe măsură ce ascultăm cuvintele Domnului și vorbim ceea ce spune El, vorbind rugăciunile Sale ca El să se întoarcă curând, suntem pe deplin una cu Domnul, așa cum mireasa este una cu mirele.

Când El se va întoarce, experiența noastră va fi ca cea a unei picături de apă care a dispărut în ocean; nu va mai fi loc de înaintare, deși valul poate merge întotdeauna mai adânc. Amin!

Când astăzi atingem punctul maturității în viață și unității cu Domnul, fiind una cu vorbirea Lui pentru a vorbi același lucru, încă avem trupul nostru care trăiește în această lume, dar nu putem să nu strigăm: „Grăbește-te, Preaiubitul nostru, să vii!”

Îl iubim nespus de mult, dar un lucru ne lipsește: vrem să fim eliberați din acest trup al umilinței și să fim aduși în gloria Sa!

Credem că, atunci când Se va întoarce, credința se va transforma în fapte și, în loc de rugăciune, vom lăuda! Dragostea noastră se va desăvârși într-o perfecțiune fără umbră și Îl vom sluji Domnului în domeniul fără păcat. O, ce zi va fi aceea!

Doamne Isuse, vino curând! Te iubim. Suntem una cu Tine. Iubim locuirea Ta interioară. Ne deschidem Ție pe deplin din interior. Ascultăm vorbirea Ta. Suntem una cu Tine ca să spunem: Vino, Doamne Isuse! Amin, grăbește-te, iubitul nostru, să vii! Vino curând ca gazela sau ca puiul de cerb! Vino și întemeiază împărăția Ta dulce și frumoasă, care va umple întregul pământ! Amin, Doamne, suntem pe deplin una cu Tine și vorbim ceea ce Tu vorbești. Exprimăm dorința Ta în rugăciunea noastră. Deși trăim pe acest pământ, inima noastră este cu Tine și în Tine. Deși trupul nostru este aici pe pământ făcând una sau alta, întreaga noastră ființă este cu Tine și dorim cu ardoare să Te întorci curând! Amin, Doamne, tânjim după venirea Ta ca să ne transformi credința în fapte! Vino, Doamne Isuse, și desăvârșește iubirea într-o perfecțiune fără umbră! Vrem să-Ți slujim în domeniul fără păcat! Vino în Împărăția Ta! Vino cu toți sfinții Tăi să întemeiezi Împărăția Ta! Amin, vino, Doamne Isuse!