expresia corporativă a lui Dumnezeu

Intrăm dincolo de perdea (în duhul nostru) și ieșim din tabără (ieșim din religie)

22/04/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Noi, credincioșii în Cristos, trebuie să intrăm dincolo de perdea și să ieșim din tabără; a intra dincolo de perdea înseamnă a intra în Sfânta Sfintelor, adică a fi în duhul nostru pentru a-L savura pe Cristos, iar a ieși din tabără înseamnă a fi în afara religiei, care Îl respinge pe Isus.

Amin, Doamne, fie ca noi să fim cei care intră dincolo de perdea și ies din tabără! Salvează-ne de a rămâne în orice tabără religioasă. Salvează-ne de a nu intra în Sfânta Sfintelor! Ne exersăm duhul și alegem să ne întoarcem către Tine pentru a Te savura și a ne împărtăși din toate bogățiile Tale! Amin!

Săptămâna aceasta savurăm și considerăm cu multă rugăciune două aspecte care sunt interconectate: Cristos, ca Autor al mântuirii noastre și ca Înainte-mergător conduce mulți fii la glorie, iar modul în care o face este prin intrarea noastră dincolo de perdea și ieșirea din tabără.

Mai întâi, Domnul Isus a făcut acest lucru; El a venit ca Dumnezeu încarnat pentru a fi om și El era zilnic dincolo de perdea și în afara taberei. El era în Duhul Său, exersând mereu să fie una cu Tatăl. El nu a făcut lucruri doar pentru a-I fi pe plac Tatălui și nici nu a făcut doar voia Tatălui într-un mod exterior.

Cristos a trăit dincolo de perdea, una cu Tatăl, și a ieșit în afara taberei, nerămânând în tabăra religioasă a iudaismului. El a croit calea spre glorie; El a trecut prin multă respingere, persecuție și suferință, dar a reușit: El a intrat în glorie, iar acum Îl urmăm acolo.

Cristos ca om, ca om-Dumnezeu, este acum în glorie; există un Om în glorie, există un Om pe tron, iar numele Lui este Isus Cristos! Slavă Domnului! El a luat conducerea pentru a lupta spre glorie, iar acum Îl urmăm. El ne conduce ca Autor (Căpitan) al mântuirii noastre.

El este Marele nostru Preot, rugându-se pentru noi și distribuindu-L pe Dumnezeu în noi. El mijlocește pentru noi și Îl împarte pe Dumnezeu cu tot ceea ce este Dumnezeu în noi, astfel încât să putem merge mai departe cu Domnul și să fim aduși în glorie.

Cristos conduce mulți fii la glorie ca Autor al mântuirii, mântuindu-i în mod organic prin sfințire. Astăzi, noi, credincioșii în Cristos, suntem în proces de sfințire; de la început până la sfârșit, viața și experiența noastră creștină este una de sfințire.

Am fost sfințiți pozițional, iar acum suntem sfințiți dispozițional până când vom deveni la fel de sfinți ca Cristos, părtași la sfințenia lui Dumnezeu, pentru a putea fi glorificați! Aleluia!

Trebuie să intrăm dincolo de perdea și să ieșim din tabără fiind în duhul nostru și în afara religiei

Țelul și concluzia finală a cărții Evrei sunt că noi, ca credincioși în Cristos, trebuie să intrăm dincolo de perdea și să ieșim din tabără (vezi Evrei 6:19-20; 13:13).

Am alergat la refugiu pentru a ne apuca de speranța pusă înaintea noastră, pe care o avem ca o ancoră a sufletului. Această speranță, care este Cristos, este atât sigură, cât și fermă, și intrăm dincolo de perdea, unde Înainte-mergătorul, Isus, a intrat pentru noi, devenind Mare Preot pentru totdeauna, după rânduiala lui Melhisedec.

Cartea Evrei ne spune că Cristosul ceresc este dincolo de perdea și apoi ne încurajează să intrăm dincolo de perdea. Aici, dincolo de perdea, putem privi spre El (12:2) și putem să-L considerăm (v. 3; 3:1).

Pe de o parte, trebuie să fugim de poftele tinereții și să căutăm dreptatea, sfințenia, dragostea și pacea cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată. Pe de altă parte, trebuie să intrăm dincolo de perdea și să ieșim din tabără. Intrăm dincolo de perdea, fiind în duhul nostru, unde este Sfânta Sfintelor.

Duhul nostru este contopit cu Dumnezeu în Cristos ca Duh pentru a fi Sfânta Sfintelor reală și practică astăzi. Când ne întoarcem către duhul nostru, noi, credincioșii în Cristos, intrăm dincolo de perdea. Aici, dincolo de perdea în duhul nostru, putem participa la slujba cerească a Cristosului ceresc.

Pe măsură ce ne întoarcem către duhul nostru și ne exersăm duhul, intrăm dincolo de perdea și suntem saturați și pătrunși de toate bogățiile divine pentru a deveni reproducerea lui Cristos ca Fiu întâi născut al lui Dumnezeu. În acest fel, devenim expresia Lui corporativă.

Fie ca noi să ne apropiem de tronul harului în duhul nostru pentru a primi har și a găsi îndurare pentru ajutor la timp (4:16). Fie ca noi să primim har de la Domnul și să fim întăriți să ieșim în afara taberei, astfel încât să-L putem urma pe Domnul pe calea crucii.

Conform semnificației spirituale din cartea Evrei, a intra dincolo de perdea înseamnă a intra în Sfânta Sfintelor, unde Domnul e întronat în glorie. De asemenea, a ieși în afara taberei înseamnă a ieși din religie, din care Domnul a fost alungat în respingere.

Tabăra semnifică religia organizată; aceasta este pământească și omenească. Fiecare religie este de fapt o organizație omenească și un domeniu pământesc care îi ține pe oameni departe de economia lui Dumnezeu. O, Doamne!

Trebuie să ieșim din tabără fiind în afara religiei și trebuie să intrăm dincolo de perdea fiind în duhul nostru, unde este Domnul. Când rămânem în duhul nostru, contactându-L pe Cristosul ceresc care este în glorie, vom ieși din tabăra religiei către Isus cel smerit pentru a suferi cu El.

De-a lungul epocilor, aceasta a fost experiența creștină autentică a multor căutători ai Domnului. Ei L-au atins pe Domnul în duh și au fost infuzați cu frumusețea Lui, căci El S-a radiat cu toate bogățiile Sale în ei; prin urmare, au fost capabili să iasă din tabăra religiei, purtând ocara Sa.

Aceasta este experiența noastră de astăzi; pe măsură ce Îl contactăm pe Cristos în ceruri și savurăm glorificarea Lui, suntem energizați să mergem pe calea îngustă a crucii pe pământ, putând purta ocara lui Isus.

Pe partea pozitivă, intrăm dincolo de perdea exersându-ne duhul pentru a-L contacta pe Isus cel viu. Pe partea negativă, ieșim din tabără, purtând ocara Domnului.

A ieși în afara religiei înseamnă a înceta să faci orice pentru Dumnezeu sau să te implici în lucruri făcute pentru Dumnezeu fără prezența lui Cristos. Dacă nu avem prezența lui Cristos, ci ne închinăm lui Dumnezeu și Îi slujim, făcând lucruri pentru a-I fi pe plac lui Dumnezeu, aceasta este religie.

În loc să facem lucruri doar în exterior pentru a-I fi pe plac lui Dumnezeu sau pentru a-I sluji, trebuie să fim în duh, acolo unde este Sfânta Sfintelor practică astăzi în experiența noastră, și trebuie să fim în afara religiei, acolo unde este tabăra practică astăzi.

Frați și surori, cu cât suntem mai mult în duhul nostru, savurându-L pe Cristosul ceresc, cu atât vom ieși mai mult în afara taberei religiei, urmându-L pe Isus cel suferind. Rămânerea noastră în duhul nostru în contactul intim și dulce cu Cristosul ceresc, care este în glorie, ne va face capabili și ne va da energie să ieșim în afara taberei religiei către Isus cel smerit, ca să suferim împreună cu El.

Dumnezeu vrea să avem o atingere și o relație personală, intimă, privată și spirituală cu El, dar dacă facem lucruri doar pentru Dumnezeu fără prezența lui Cristos, cădem în religie. Îl putem onora pe Dumnezeu cu buzele noastre, dar inima noastră poate fi departe de El (Matei 15:8). O, Doamne!

Fie ca noi să venim la Domnul în cuvântul Său, realizând că slujba autentică a Noului Testament ne aduce în savurarea lui Cristos în duhul nostru, dincolo de perdea. Pe măsură ce savurăm slujba în cuvântul lui Dumnezeu, suntem întăriți să-L urmăm pe Isus în afara taberei, în părtășia suferințelor Sale pentru Trupul Său (2 Corinteni 11:23-33).

Dincolo de perdea, în duhul nostru contopit, participăm la slujba Cristosului ceresc, astfel încât să putem fi echipați să-L administrăm duhurilor însetate din afara taberei. Fie ca noi să fim astfel de oameni astăzi!

Doamne Isuse, vrem să intrăm dincolo de perdea și să ieșim în afara taberei astăzi! Amin, Doamne, vrem să intrăm în Sfânta Sfintelor, unde Domnul domnește în glorie! Vrem să ieșim în afara taberei, ieșind din religie, din care Domnul a fost alungat în respingere. Mântuiește-ne de a-L sluji sau a lucra pentru Dumnezeu fără prezența lui Cristos. Fie ca noi să fim astăzi în duhul nostru, acolo unde este Sfânta Sfintelor practică. Amin, fie ca noi să fim în afara religiei, acolo unde este tabăra practică astăzi! Aleluia, cu cât suntem mai mult în duhul nostru, savurându-L pe Cristosul ceresc, cu atât vom ieși mai mult în afara taberei religiei, urmându-L pe Isus cel suferind! Amin, Doamne, venim la Tine în cuvântul Tău. Vrem să fim sub adevărata slujbă a Noului Testament, ca să putem fi aduși în savurarea lui Cristos în duhul nostru, dincolo de perdea, și ca să putem fi întăriți să-L urmăm pe Isus în afara taberei! Amin, Doamne, numai atunci când Te savurăm în duhul nostru putem să-L urmăm pe Isus cel suferind și să luăm parte la părtășia suferințelor Sale pentru Trupul Său!

Intrăm dincolo de perdea întorcându-ne către duhul nostru și exersându-ne duhul

Dacă intrăm dincolo de perdea, suntem capabili să ieșim în afara taberei; cheia este să fim dincolo de perdea, adică să găsim o modalitate de a intra dincolo de perdea astăzi și în fiecare zi. Ce înseamnă ca noi să intrăm dincolo de perdea în experiența noastră creștină? Pentru noi, credincioșii în Cristos, a intra dincolo de perdea înseamnă a intra în duhul nostru.

Cheia este duhul nostru. Când ne întoarcem către duhul nostru și ne exersăm duhul, intrăm dincolo de perdea (1 Timotei 4:7-8). Scriitorul Epistolei către Evrei a vrut să încurajeze și chiar să-i îndemne pe credincioșii evrei să iasă în afara taberei religiei și să poarte ocara lui Cristos, chiar să fie una cu Isus cel suferind.

Singura cale prin care acest lucru este posibil este dacă există o despărțire clară a sufletului și a duhului prin cuvântul viu al lui Dumnezeu, care lucrează ca o sabie (Evrei 4:12). Trebuie să citim cu rugăciune cuvântul lui Dumnezeu, exersându-ne duhul pentru a-L atinge pe Dumnezeu în cuvântul Său, cuvântul viu al lui Dumnezeu va fi activ în noi, despărțind sufletul de duh.

Trebuie să ne exersăm și să ne folosim duhul; trebuie să ne folosim duhul aprinzându-l, îndreptându-ne mintea spre duh și deosebind duhul de sufletul nostru (2 Timotei 1:6-7; Romani 8:5-6).

Avem multe căi de a ne întoarce către duhul nostru și de a fi în duhul nostru, astfel încât să putem intra dincolo de perdea. Zilnic, trebuie să ne exersăm întreaga ființă pentru a fi în duhul nostru; trebuie chiar să aducem întreaga noastră ființă în duh.

Dumnezeu în Cristos ca Duh, este unit cu duhul nostru ca un singur duh, iar darul lui Dumnezeu este duhul nostru dat de Dumnezeu. Fie ca să nu avem un duh de lașitate, ci mai degrabă să ne aprindem duhul pentru a avea un duh de putere, de dragoste și de chibzuință.

Trebuie să ne exersăm duhul zi de zi, astfel încât să putem intra dincolo de perdea pentru a avea un contact direct cu Domnul Isus. Trebuie să-L contactăm față în față, direct, pentru a-L putea privi ca Omul în glorie care urmează să fie infuzat și transfuzat cu El, astfel încât să putem deveni reproducerea Lui corporativă (2 Corinteni 3:18).

Când ne întoarcem inima către Domnul și ne exersăm duhul pentru a-L contacta, Îl vom privi pe Domnul în duh, iar El ne infuzează cu ceea ce este El. El se transfuzează pe Sine în noi. El ne constituie cu Sine Însuși. Rezultatul este că noi vom deveni reproducerea Lui corporativă, căci reflectăm ceea ce privim.

Cheia pentru a-L experimenta pe Cristos este duhul nostru omenesc, care este unit cu Sfânta Sfintelor. Fie ca noi să învățăm să ne discernem duhul de orice este religios și de sufletul nostru. Fie ca noi să nu ne mai bazăm în mintea noastră sau în vreo activitate sau gând religios, ci să ne întoarcem către duhul nostru! Aleluia, Domnul Isus este cu duhul nostru (2 Timotei 4:22) și harul este cu duhul nostru (Galateni 6:18).

Ne putem întoarce către duhul nostru și să primim har. Intrăm dincolo de perdea întorcându-ne către duhul nostru. Când suntem dincolo de perdea, în duhul nostru, suntem în Sfânta Sfintelor. În acest domeniu, ne împărtășim din Cristos și-L savurăm ca mană ascunsă, toiag înmugurit și lege a vieții, rezultând în expresia corporativă a lui Dumnezeu pentru împlinirea scopului Său veșnic (Evrei 9:3-4). Aceasta este ceea ce Dumnezeu urmărește astăzi.

În economia Sa, Dumnezeu Se distribuie în Trinitatea Sa Divină în ființa noastră pentru producerea și zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos. Această zidire este în duh, iar când suntem în duhul nostru, intrăm dincolo de perdea.

Fie ca noi să fim creștini care intră dincolo de perdea astăzi, exersându-ne duhul, astfel încât să putem primi distribuirea lui Dumnezeu, să fim infuzați cu Dumnezeu, să ieșim din tabără și să devenim expresia Sa corporativă glorioasă!

Doamne Isuse, vrem să intrăm dincolo de perdea astăzi, exersându-ne duhul pentru a-L contacta pe Domnul! Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, suntem uniți cu Domnul ca un singur duh! Slavă Domnului, când ne întoarcem către duhul nostru și ne exersăm duhul, intrăm dincolo de perdea! Amin, Doamne, vrem să ne folosim, să ne utilizăm și să ne exersăm duhul astăzi, aprinzându-l în flăcări! Slavă Domnului, nu am primit un duh de lașitate, ci de putere, de dragoste și de chibzuință! Amin, Doamne, ne îndreptăm mintea către duhul nostru astăzi. Ne exersăm duhul și vrem să ne discernem duhul de sufletul nostru. Vrem să intrăm dincolo de perdea pentru a avea un contact direct cu Cristosul ceresc! Amin, Doamne, ne exersăm duhul pentru a Te privi, ca să putem fi infuzați cu Tine și să devenim reproducerea Ta corporativă! Fie ca noi să-L privim și să-L reflectăm pe Domnul astăzi! Aleluia pentru duhul nostru, unde Îl putem vedea pe Domnul, putem fi infuzați cu El și putem fi constituiți cu El, ca să-L putem reflecta și să fim expresia Sa corporativă!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enter Within the Veil (our Spirit) and Go Outside the Camp (come out of Religion), inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 31 cu tema: Autorul (Căpitanul) mântuirii și Înainte-mergătorul care conduce numeroși fii în glorie, intrând dincolo de perdea și mergând în afara taberei (ziua 4), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl cunoaștem pe Dumnezeul Triunic într-un mod experimental, în domeniul personal al inimii noastre

13/04/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Biblia dezvăluie că Dumnezeu vrea să fie savurat și experimentat subiectiv de către noi; atunci când Dumnezeul Triunic devine experiența și savurarea noastră, El nu este doar Cel de pe tron, care este universal vast, ci și Cel din inima noastră, căci Îl cunoaștem subiectiv în domeniul personal al inimii noastre.

Amin, Doamne, îți mulțumim că ești atât de personal și intim cu noi! Îți mulțumim că ai venit în noi ca să fii în noi, cu noi și mereu prezent în ființa noastră! Te iubim și ne deschidem Ție! Vrem să Te cunoaștem subiectiv și intim astăzi, în toate lucrurile vieții noastre de zi cu zi! Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, nu suntem doar cei care se închină Dumnezeului care este în ceruri, în timp ce noi, aici pe pământ, facem tot posibilul să-I fim pe plac și să facem ceea ce ne spune El să facem. Așa li se poate părea altora că facem, dar aceasta nu este realitatea.

În ciuda tuturor obstacolelor, în ciuda tuturor lucrurilor exterioare care par să indice că Dumnezeu nu este prezent, noi, credincioșii în Cristos, credem în Cel pe care nu L-am văzut și Îl iubim pe Cel pe care nu L-am văzut sau întâlnit fizic niciodată.

Pur și simplu Îl iubim. Vrem să-L cunoaștem, să-L savurăm și să fim umpluți de El. Vrem să fim pe linia vieții, nu pe linia pomului cunoștinței binelui și răului; aceasta înseamnă că nu vrem doar să știm despre Dumnezeu, ci mai mult, să-L cunoaștem în mod intim și subiectiv.

El a venit în noi ca viața noastră; Dumnezeul Triunic în Cristos ca Duh este în duhul nostru, contopit cu duhul nostru și răspândindu-se din duhul nostru în fiecare parte a ființei noastre. Slavă Domnului!

Pe măsură ce ne deschidem către El, pe măsură ce El ne vorbește și suntem de acord cu vorbirea Lui interioară, El crește în noi și noi creștem în viața divină. Cu cât creștem mai mult în viața divină, cu atât vom fi mai preocupați de Trinitatea Divină, căci ne dăm seama că Dumnezeu în Cristos ca Duh este viața noastră și totul pentru noi.

Cu cât înaintăm mai mult în Domnul și cu Domnul, cu atât ne dăm seama mai mult că suntem în Dumnezeul Triunic și Dumnezeul Triunic este în noi.

El este în noi pentru a ne satura, a curge în noi și a ne transforma. Vedem cât de naturali suntem, ne dăm seama că despărțiți de Domnul nu putem face nimic, așa că rămânem în unirea organică cu El, îngrijindu-ne mereu de simțămintele Sale în duhul nostru.

Pentru că El este în noi, ne pasă de ceea ce Îi pasă Lui și suntem una cu El pentru a avea grijă de sfinți. Vrem ca sfinții să crească în viață și să avanseze în Domnul, astfel încât Domnul să aibă o cale de a trăi în ei și de a se exprima prin ei. Amin!

Fie ca noi toți să ne deschidem mai mult ființa Domnului pentru ca El să crească în noi și fie ca să-I permitem să ne infuzeze cu Sine Însuși pentru a ne face la fel ca Cristos în orice fel posibil!

Îl cunoaștem pe Dumnezeul Triunic într-un mod experimental, în domeniul personal al inimii noastre

Pe de o parte, Îl cunoaștem pe Dumnezeu pe tronul universului, fiind universal de vast și responsabil peste toate lucrurile; pe de altă parte, noi, credincioșii în Cristos, Îl cunoaștem pe Dumnezeul Triunic ca fiind Cel din inima noastră (Apocalipsa 4:2-3; 5:6; 1 Ioan 3:19-21).

Acestea două nu se exclud reciproc: sunt adevărate în același timp și prețuim faptul că Îl cunoaștem pe Dumnezeul Triunic într-un mod experimental, chiar în domeniul personal al inimii noastre. Dumnezeu este foarte subiectiv pentru noi; 1 Ioan 3:19-21 ne arată că Dumnezeu este chiar acolo, în inima noastră, și avem îndrăzneală față de Dumnezeu.

Da, Dumnezeu este atotputernic, El este pe tron și El susține toate lucrurile, fiind suveran peste toate lucrurile. Dar, în același timp, Dumnezeul care este infinit, nelimitat și dincolo de capacitatea noastră de a înțelege este, de asemenea, suficient de mic pentru a fi în inima noastră.

Îți mulțumim, Doamne, Te putem cunoaște în inima noastră mică! Îți cerem îndurarea Ta, Doamne, ca să Te savurăm, să Te experimentăm și să Te cunoaștem într-un mod subiectiv astăzi! Dă-ne măsura de har de astăzi, astfel încât să-L putem cunoaște pe Dumnezeul Triunic în experiența noastră astăzi! Amin!

Dumnezeu vrea să fie experimentat de noi; Cel care este pe tronul universului și care este universal vast vrea să fie Cel care este personal și subiectiv pentru noi în inima noastră. Asta ne arată Noul Testament, că trebuie să-L cunoaștem pe Dumnezeu în domeniul personal al inimii noastre.

El vrea chiar să-Și facă domiciliul în inima noastră (Efeseni 3:17). El locuiește în duhul nostru (2 Timotei 4:22) și vrea să se răspândească în toate părțile interioare ale inimii noastre și să-Și facă domiciliul în noi.

Fie ca noi să fim cei care Îl cunosc pe Dumnezeul Triunic nu numai în vastitatea universului, ci și în domeniul personal al inimii noastre (Evrei 8:10-11). Fie ca noi să ne deschidem către păstorirea Domnului în noi, astfel încât să putem crește în viață și să-L cunoaștem pe Dumnezeul Triunic într-un mod experimental.

Fie ca noi să ne adâncim relația personală cu Domnul, pe măsură ce Tatăl ne întărește în omul nostru interior prin Duhul Său, astfel încât Cristos să-Și facă locuința în inima noastră. Fie ca toți să avem o relație personală, intimă și spirituală cu Domnul.

Nu-L putem vedea fizic, nici nu-L putem simți cu simțămintele noastre sau înțelege cu mintea noastră; cu toate acestea, ne putem îndrepta inima către El și ne putem exersa duhul pentru a-L contacta.

Putem chiar să-I spunem să ni Se facă real, căci nu-L putem vedea sau simți, dar știm că El este în noi. Dumnezeu este mai mare decât universul și este, de asemenea, mai mare decât inima noastră.

Trebuie să-L cunoaștem pe Dumnezeul Triunic într-un mod experimental; aceasta înseamnă că, chiar dacă inima noastră ne poate învinovăți, căci Domnul strălucește asupra noastră prin conștiința noastră, Dumnezeu este mai mare decât inima noastră, astfel încât să ne putem mărturisi păcatele și să venim la Dumnezeu.

Fie ca noi să fim salvați de la a-L cunoaște pe Dumnezeu într-un mod religios, într-un mod obiectiv, fără a-L atinge și a-L savura. Fie ca noi să-L cunoaștem pe Dumnezeu în inima noastră, în conștiința noastră.

Dumnezeul infinit, mare și atotputernic a venit în noi pentru a fi practic pentru noi în conștiința noastră și să putem avea părtășie cu El în duhul nostru. Dacă ne deranjează conștiința, dacă există ceva ce ne arată conștiința ca fiind o problemă, Domnul este cel care strălucește asupra noastră și trebuie să ne ocupăm de aceste lucruri.

Cum este Dumnezeu experimentabil pentru noi? Prin strălucirea Sa în noi prin conștiința noastră. Uneori, s-ar putea să nu spunem nimic rău sau să nu facem nimic rău, ci pur și simplu să avem o față posomorâtă față de soțul/soția noastră, iar conștiința noastră ne deranjează.

Acesta este Domnul care ne vorbește. Dumnezeu are grijă de fața noastră posomorâtă. El nu are grijă doar de miliardele de lucruri din univers, ci și mai mult, de toate detaliile vieții noastre de zi cu zi. Ne putem certa cu Dumnezeu și să-I spunem că nu am făcut nimic greșit, dar Domnul continuă să strălucească asupra noastră.

Ne putem certa cu soțul/soția noastră, fiind asigurați că avem dreptate și chiar dovedindu-i că avem dreptate; cu toate acestea, Domnul ne poate deranja în legătură cu acest lucru și trebuie să ne pocăim înaintea Lui.

Ne putem chiar certa cu Domnul, spunându-I că nu este corect ca soțul/soția noastră sau cei din jurul nostru să ne facă probleme; însă Dumnezeu nu decide niciodată în favoarea noastră.

Acest lucru nu se referă la bine și rău; El vrea să-L avem pe El ca viață și pacea noastră. Îl putem cunoaște pe Dumnezeu într-un mod personal, detaliat și experimental în viața noastră de zi cu zi. Aceasta este o cale atât de prețioasă de a-L cunoaște și experimenta pe Dumnezeu!

Este destul de uimitor să vezi cum Dumnezeul care are miliarde de probleme de care să se ocupe este preocupat de micile detalii ale vieții noastre de zi cu zi! El este infinit, este atotputernic, totuși El are grijă chiar și de lucrurile mici din viața noastră de zi cu zi. Ce Dumnezeu subiectiv avem!

Preocuparea Noului Testament este ca noi să-L cunoaștem pe Dumnezeul Triunic care a venit să locuiască în ființa noastră; El a venit în duhul nostru pentru a fi contopit cu duhul nostru și acum Se răspândește în toate părțile inimii noastre.

Trebuie pur și simplu să fim vase deschise distribuirii Sale. Este atât de dulce și prețios pentru noi să-L cunoaștem pe Dumnezeul Triunic într-un mod personal, detaliat și experimental (1 Ioan 2:20, 27; Evrei 10:16)! Cât de prețios este acest mod experimental de a-L cunoaște pe Dumnezeul Triunic!

Îl putem savura și experimenta în duhul nostru chiar și atunci când stăm întinși pe un pat de spital sau când suntem la serviciu; El este în noi, noi suntem în El și ne putem deschide interior către El pentru a primi și a savura distribuirea Sa divină.

El ne vorbește prin simțământul conștiinței noastre și putem interacționa cu conștiința noastră înaintea Domnului pentru a avea pace față de Dumnezeu; în acest fel, suntem sub guvernarea divină într-un mod practic.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție! Îți mulțumim că ai venit în noi ca să Te contopești cu noi și să fii experimentat de noi. Fie ca să-L cunoaștem pe Dumnezeu nu numai în vastitatea universului, ci și în domeniul personal al inimii noastre. Îți mulțumim, Doamne, că ești atât de subiectiv față de noi. Îți mulțumim că ai grijă de noi. Îți mulțumim că ai grijă de toate detaliile vieții noastre de zi cu zi. Aleluia, Cristos este în noi și noi suntem în Cristos, iar El Își face domiciliul în inima noastră! Amin, Doamne Tată, întărește-ne în omul nostru interior prin Duh, pentru ca Cristos să-Și facă domiciliul adânc în inima noastră! Ne întoarcem inima către Tine. Strălucește asupra noastră. Vorbește-ne. Vrem să ascultăm de strălucirea și vorbirea Ta prin conștiința noastră. Salvează-ne de a ne certa cu Tine atunci când ne deranjezi prin conștiința noastră. Fie ca să-L cunoaștem pe Dumnezeul Triunic într-un mod experimental. Fie ca să-L cunoaștem pe Dumnezeu personal, în detaliu, în experiența noastră zilnică. O, Doamne, iubim locuirea Ta lăuntrică! Ne deschidem Ție! Răspândește-Te din duhul nostru în mintea, emoția și voința noastră puțin mai mult astăzi!

Revelația referitoare la Dumnezeul Triunic din Cuvântul lui Dumnezeu este pentru ca Dumnezeu să se distribuie în noi, pentru ca noi să devenim expresia Lui corporativă pentru eternitate

Pe măsură ce considerăm cu rugăciune subiectul bisericii fiind în Dumnezeul Triunic, trebuie să ne dăm seama că Noul Testament este pe deplin alcătuit și structurat cu Trinitatea Divină (Matei 28:19; Apocalipsa 1:4-5; 22:1-2).

Biblia în ansamblu și Noul Testament în special sunt pe deplin alcătuite și structurate cu Trinitatea Divină. Întregul Nou Testament este legat de Dumnezeul Triunic; putem spune că Dumnezeul Triunic este elementul pentru construirea Noului Testament (Efeseni 3:16; 4:4-6).

Biblia îl dezvăluie pe Dumnezeul Triunic nu din punct de vedere doctrinar, pentru ca noi să-l cunoaștem doar în mintea noastră sau să-l simțim cu emoția noastră.

Biblia prezintă o imagine a mișcării Trinității Divine pentru îndeplinirea economiei Sale (Luca 15:3-32; Efeseni 2:18). Dumnezeul Triunic are o economie și El face multe lucruri în Trinitatea Sa Divină, așa cum este revelat în Biblie, pentru a-Și realiza economia eternă.

Dacă Domnul ne dăruiește lumina Sa divină, vom vedea că Biblia a fost scrisă conform unui anumit principiu călăuzitor. Principiul călăuzitor observat în scrierea întregii Biblii este că Dumnezeul Triunic se introduce în noi, poporul Său ales și răscumpărat, pentru a fi savurarea și experiența noastră, pentru ca El să obțină o expresie corporativă (Psalmul 36:8-9).

Dumnezeul Triunic este introdus în poporul Său ales și mântuit ca desfătare, băutură și fântână de viață și lumină a lor. Dacă citim Psalmul 36 cu multă cugetare și rugăciune, vom fi plini de bucurie și de veselie în ființa noastră.

Revelația referitoare la Dumnezeul Triunic din Cuvântul lui Dumnezeu nu este destinată în principal înțelegerii noastre doctrinare și înțelegerii teologice a minții noastre.

Mai degrabă, Biblia îl dezvăluie pe Dumnezeul Triunic pentru distribuirea lui Dumnezeu în Trinitatea Sa Divină în poporul Său ales și răscumpărat, pentru experimentarea și savurarea lor, astfel încât să poată deveni expresia Sa corporativă pentru veșnicie (Efeseni 1:3-23; 4:16; Apocalipsa 21:2, 10-11).

Asta este ceea ce este în inima Domnului. El câștigă Noul Ierusalim, care nu este doar cetatea sfântă, ci și mireasa Mielului. Ceea ce caută Dumnezeu este o persoană corporativă, ca o unire a lui Dumnezeu și a omului, care să se potrivească cu El ca mireasă a lui Cristos.

Trebuie să creștem în viață spre maturitate în această epocă pentru a deveni mireasa lui Cristos, care să se potrivească cu El la ospățul de nuntă. Fie ca noi să-I permitem Domnului să crească în noi și fie ca noi să-L cunoaștem pe Dumnezeul Triunic într-un mod experimental în viața noastră de zi cu zi.

Am fost născuți din Dumnezeu. Îl avem pe Dumnezeu în Cristos ca Duh în noi. Suntem în El și El este în noi. Vrem să creștem în El. Vrem să fim perfecționați ca membre ale Trupului Său.

Cât de binecuvântați suntem să știm ce este în inima lui Dumnezeu. Cât de binecuvântați suntem să știm care este economia lui Dumnezeu. Și ce mare responsabilitate avem astăzi să cooperăm cu Domnul și să-L lăsăm să Se distribuie în noi, să-L lăsăm să ne trateze și să-I permitem să crească în noi, astfel încât să ne poată pregăti pentru răpire.

Situația lumii exterioare este pregătită de Dumnezeu, care operează în spatele scenei, pentru a aduce sfârșitul acestei epoci. Vrem să ne potrivim cu mișcarea și lucrarea Lui de astăzi în interior, cunoscându-L în mod experimental, fiind zidiți împreună și fiind perfecționați pentru a funcționa în măsura noastră, astfel încât El să poată câștiga mireasa pe care o caută.

Fie ca Domnul să-Și câștige expresia corporativă în noi și prin noi astăzi!

Doamne Isuse, dezvăluie-ne pentru a vedea că structura Noului Testament este Dumnezeul Triunic! Aleluia, Dumnezeul Triunic este elementul esențial pentru construirea Noului Testament! Amin, Doamne, fie ca să vedem mișcarea Trinității Divine pentru împlinirea economiei Sale! Fie ca să ne deschidem mișcării Tale și să-Ți permitem să te miști în noi, prin noi și printre noi! Slavă Domnului, Dumnezeul Triunic Se introduce în noi, poporul Său ales și mântuit, pentru a fi savurarea noastră, băutura noastră și fântâna noastră de viață și lumină! Amin, Doamne, ne deschidem Ție! Introdu-Te în noi puțin mai mult astăzi. Fii hrana, băutura și savurarea noastră astăzi! Distribuie-Te mai mult în noi astăzi. Fie ca să-L cunoaștem pe Dumnezeul Triunic într-un mod experimental în viața noastră de zi cu zi. Fă-ne expresia Ta corporativă astăzi și pentru eternitate! Slavă Domnului, Dumnezeul nostru nu este doar pe tronul din ceruri, ci și în ființa noastră, răspândindu-se în noi, făcându-Și domiciliul în noi și făcându-ne expresia Sa corporativă! Slavă Domnului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Know the Triune God in an Experiential Way, in the Personal Realm of our Heart, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 30 cu tema: Biserica în Dumnezeul Triunic (ziua 2), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cartea Fapte ne arată cum să trăim în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești ca fiind Dumnezeul care acționează

11/01/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

Cartea Fapte dezvăluie un grup de oameni care trăiesc în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești ca fiind Dumnezeul care acționează; ei nu sunt doar ființe omenești, ci, mai mult decât atât, au devenit una cu Dumnezeu în viață, natură, expresie și funcție pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos! Aleluia!

Săptămâna aceasta în înviorarea noastră de dimineață, venim la subiectul Să continuăm să trăim în istoria divină din interiorul istoriei omenești în continuarea cărții Fapte pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos.

Trebuie să fim luminați de Domnul pentru a vedea ceea ce El vede în cartea Fapte și trebuie să vedem că astăzi suntem în continuarea cărții Fapte. Cartea Fapte nu este doar faptele apostolilor, ci, mai mult decât atât, faptele lui Cristos în continuarea Sa în toate membrele Sale în Trupul Său. Amin!

Cartea Fapte nu s-a încheiat; este o carte deschisă, căci noi, astăzi, ca și credincioși în Cristos și discipoli ai lui Isus, continuăm cartea Fapte. Astăzi continuăm să trăim nu doar în istoria exterioară, omenească, ci mai mult în istoria divină din interiorul istoriei omenești, astfel încât să putem răspândi și zidi biserica în calitate de manifestare corporativă a lui Cristos.

Dumnezeu urmărește această manifestare corporativă a lui Cristos; El vrea să câștige casa lui Dumnezeu, biserica Dumnezeului celui viu, stâlpul și temelia adevărului, care este marele mister al evlaviei – Dumnezeu manifestat în carne.

El Îl are pe Cristos ca întrupare a Sa și L-a exprimat pe Dumnezeu într-un mod individual; cu toate acestea, El vrea să-L câștige pe Cristosul corporativ, pe Cristos ca și Cap cu biserica în calitate de Trup al Său, astfel încât să poată obține o manifestare corporativă a lui Dumnezeu în carne.

Cristosul corporativ ne include pe noi; Cristosul corproativ este biserica în calitate de Trup al lui Cristos cu El ca Cap. Noi, ca biserică, suntem Trupul lui Cristos, manifestarea lui Dumnezeu în carne.

Slavă Domnului, noi, credincioșii în Cristos, suntem parte a manifestării corporative a Dumnezeului încarnat, continuarea lui Cristos! Când biserica este potrivită, ea va funcționa ca și casă și familia a Dumnezeului cel viu pentru lucrarea Sa pe pământ.

O astfel de biserică este stâlpul de susținere și baza adevărului, purtând realitatea divină a lui Cristos și a Trupului Său ca mărturie pentru lume. O astfel de biserică devine apoi continuarea lui Cristos ca manifestare a Dumnezeului încarnat. Aleluia, biserica este continuarea lui Cristos și manifestarea lui Dumnezeu încarnat!

În cartea Fapte vedem un grup de oameni care trăiesc în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești ca Dumnezeul care acționează

Cartea Fapte pare a fi destul de simplă, cu multe evenimente și nu atât de multe învățături, totuși ne prezintă continuarea lui Cristos, duplicatul Domnului Isus prin discipolii Săi.

În special, cartea Fapte dezvăluie un grup de oameni care trăiesc în istoria divină în cadrul istoriei omenești ca Dumnezeul care acționează (Fapte 1:8, 14; 2:14a; 4:10-20, 31-32; 5:20, 38-39; 13:1-4; 26:16-19; 28:31).

Discipolii lui Cristos nu sunt doar prozeliți sau urmași ai lui Isus; ei au devenit Dumnezeu în viață, în natură, în expresie și în funcție – dar nu în Dumnezeire – pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos.

Dumnezeu dorește să câștige un astfel de grup de oameni care sunt reproducerea și duplicatul lui Isus Cristos, care era Dumnezeu încarnat pentru a-L exprima pe Dumnezeu.

Discipolii lui Cristos erau un grup de oameni care trăiau în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești ca Dumnezeul care acționează. Ei erau Dumnezeul care acționează; nu acționau doar în ei înșiși, prin ei înșiși sau pentru ei înșiși, ci trăiau în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești și erau una cu Dumnezeu în toate lucrurile.

Tot ce făceau era una cu Domnul, chiar dacă aveau defecte, greșeli și erau împiedicați de concepții și tradiții religioase; Domnul avea o modalitate de a se mișca și de a acționa în ei pentru a fi Isus trăind din nou în discipolii Săi.

Toată această acțiune în unitate cu Dumnezeu avea scopul de a răspândi și zidi biserica, care este manifestarea corporativă a lui Cristos. Amin!

În prima proclamare a Evangheliei de către Petru din cartea Fapte, el a citat din cartea lui Ioel, care dezvăluie istoria intrinsecă, divină, din cadrul istoriei omenești exterioare (Fapte 2:17-21; Ioel 1:1-4; 2:28-32).

Ioel vorbește despre istoria omenească exterioară, care include cele patru feluri de lăcuste. Există lăcusta tăietoare, lăcusta roitoare, lăcusta lingătoare și lăcusta mistuitoare; toate acestea reprezintă sau semnifică cele patru imperii majore din istoria omenească.

Astăzi suntem încă parte a Imperiului Roman, lăcusta mistuitoare. Toate acestea se află în istoria omenească exterioară. Dar există și istoria divină interioară, căci Domnul promite în Ioel să reverse din Duhul Său peste orice făptură, iar fiii și fiicele vor profeți, tinerii vor avea vedenii și bătrânii vor visa lucruri în vise (Fapte 2:17).

În istoria omenească, Imperiul Roman se extinde și are loc; în special, în timpul Domnului, Imperiul Roman a construit o mulțime de drumuri, a stabilit comerțul și mijloace de transport bune și a avut pace și o limbă comună.

Imperiul Roman avea, de asemenea, crucificarea ca formă capitală de pedeapsă, iar Domnul a fost crucificat de și sub Imperiul Roman. Acest lucru este pentru ca Dumnezeu să-Și reverse Duhul peste orice făptură și toți cei ce cheamă Numele Domnului să fie mântuiți (Fapte 2:21).

Istoria divină dinăuntrul istoriei omenești este „ieșirile lui Cristos… din vremuri străvechi” (Mica 5:2) peste podul timpului în veșnicia viitoare (Isaia 90:2), pentru ca El să poată fi distribuit în noi, aleșii Săi!

El este Dorința tuturor neamurilor (Hagai 2:7) pentru manifestarea Sa corporativă și glorificarea Sa deplină. Într-adevăr, din veșnicie în veșnicie, El este Dumnezeu; El nu este un Dumnezeu staționar, un Dumnezeu static, ci un Dumnezeu cu o istorie, un Dumnezeu care este implicat într-un fel de proces din veșnicie în veșnicie, astfel încât să poată fi distribuit în poporul Său ales ca Dorința națiunilor.

Când Se va întoarce, El va fi Dorința națiunilor. Chiar înainte de a se întoarce, El a devenit, prin moarte și înviere, minunatul Duh finalizat și dătător de viață, pentru a putea fi distribuit în noi! Aleluia!

Istoria divină a lui Dumnezeu în istoria omenească este pentru îndeplinirea economiei divine, pentru realizarea a ceea ce este în inima Lui și în scopul Său. Aceasta este pentru manifestarea corporativă și glorificarea deplină a lui Dumnezeu în om.

Fie ca noi să fim cei care trăiesc în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești astăzi, ca fiind Dumnezeul care acționează, pentru a putea fi continuarea lui Cristos, expresia corporativă a lui Dumnezeu.

Fie ca noi să ne dăm seama că nu mai suntem doar în istoria omenească, care are loc sub ochii noștri; suntem și mai mult în istoria divină și trebuie să trăim în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești pentru ca Dumnezeu să câștige expresia corporativă a Sa astăzi.

Doamne Isuse, câștigă-ne să fim un grup de oameni care trăiesc în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești ca fiind Dumnezeul care acționează pe pământ astăzi! Amin, Doamne, fie ca noi să trăim nu doar în istoria exterioară, omenească, ca o cochilie, ci și mai mult, să trăim în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești pentru ca noi să putem scrie istoria divină a lui Dumnezeu în om! Aleluia, deși există multe evenimente și lucruri care se întâmplă în istoria omenirii, ne putem întoarce către duhul nostru și putem trăi un singur duh cu Domnul în istoria divină de astăzi! Amin, Doamne, fă-ne una cu Tine, chiar fă-ne la fel cum ești Tu în viață, natură, expresie și funcție (dar nu în Dumnezeire) pentru răspândirea și zidirea bisericii! Câștigă biserica astăzi, Doamne, ca manifestare corporativă a lui Cristos! Aleluia, noi suntem biserica, manifestarea lui Dumnezeu în carne. Amin, Doamne, păstrează-ne în duhul nostru astăzi. Păstrează-ne în viața de biserică, chemând numele Domnului, pentru a trăi în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești!

Ce este istoria divină dinăuntrul istoriei omenești și cum putem trăi în istoria divină astăzi?

Există două istorii în acest univers: istoria omului, istoria omenească și istoria lui Dumnezeu, istoria divină. Istoria omului este istoria vizibilă, plină de evenimente atât pozitive, cât și negative; este ca coaja exterioară a unei nuci. Istoria lui Dumnezeu este istoria ascunsă, istoria spirituală a lui Dumnezeu în om; aceasta poate fi asemănată cu miezul din coaja unei nuci.

Este ușor să vedem coaja exterioară, dar nu este ușor să vedem miezul. Trebuie să vedem istoria divină intrinsecă dinăuntrul istoriei omenești și să trăim în această istorie divină astăzi.

Istoria divină începe cu Dumnezeu și economia Sa veșnică; Dumnezeu, Cel veșnic, a creat o economie și, conform economiei Sale, El face multe lucruri în istoria divină.

Conform economiei Sale, Dumnezeu vrea să se introducă în om pentru a fi una cu omul, pentru a fi viața omului, sursa de viață și totul și pentru a-l avea pe om ca expresie a Sa.

Intenția Sa în economia Sa este de a avea o entitate corporativă, compusă din Dumnezeu și om, care să fie expresia Sa pentru eternitate.

Istoria divină a început cu Dumnezeul veșnic și economia Sa. Această istorie divină a continuat cu Isus Cristos, cu încarnarea și trăirea Sa omenească.

Într-o zi, Dumnezeu a ieșit din eternitate în timp și chiar Dumnezeul care a creat toate lucrurile din univers S-a încarnat. El a fost zămislit de Duhul Sfânt în pântecele unei fecioare și apoi născut din această fecioară pentru a fi omul-Dumnezeu.

El a fost un Dumnezeu complet și un om perfect. A trăit o viață omenească perfectă și a lucrat una cu Dumnezeu în lucrarea Sa pe pământ pentru a împlini planul și scopul lui Dumnezeu.

Apoi, El a mers de bunăvoie pe cruce și a murit de o moarte de substituire, o moarte atotinclusivă care a rezolvat toate problemele și a terminat vechea creație. Apoi, la trei zile după moartea Sa, El a înviat și a fost născut ca Fiu întâi născut al lui Dumnezeu (Fapte 13:33; Romani 1:4; 8:29) și a devenit un Duh dătător de viață (1 Corinteni 15:45).

Mai mult, în învierea Sa, milioane de credincioși în Cristos au fost născuți de Dumnezeu ca fii ai lui Dumnezeu și membri ai Trupului lui Cristos, biserica (1 Petru 1:3). Aleluia!

Acum nu există un singur om-Dumnezeu, Isus Cristos, ci mulți oameni-Dumnezeu, toți credincioșii în Cristos ca mulți fii ai lui Dumnezeu pentru a-L exprima pe Dumnezeu în mod corproativ.

Ioel a profețit în Ioel 2:28-30 cu privire la turnarea Duhului procesat, finalizat, compus, care a fost revărsat în ziua cincizecimii (Fapte 2:1-4, 16-21; 1 Timotei 3:15-16).

Acest Duh este Dumnezeul Triunic finalizat și realizarea lui Cristos pentru manifestarea lui Cristos. Aleluia! Dumnezeu, în Cristos, a trecut printr-un proces în istoria divină pentru a deveni un Duh dătător de viață și El continuă să se manifeste în noi, credincioșii în Cristos, pe măsură ce chemăm Numele Domnului!

Astăzi putem chema Numele Domnului și putem fi mântuiți, iar când facem acest lucru, trăim în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești.

Turnarea Duhului a produs biserica, manifestarea lui Cristos. Acum, cu toții suntem parte a manifestării lui Cristos pe pământ, căci suntem parte a Cristosului mărit, a Cristosului lărgit, care este biserica în calitate de manifestare a lui Dumnezeu în carne.

Noi, credincioșii în Cristos, ne-am născut în istoria omenească prin faptul că am fost născuți din părinții noștri umani, dar am fost născuți din nou în istoria divină prin regenerarea noastră.

Însă dacă trăim doar în lume, vom trăi în istoria exterioară, omenească. Dacă trăim în biserică, trăim în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești.

Este atât de minunat să vezi că Dumnezeu și omul au o singură istorie, istoria divină! Fie ca astăzi să trăim în această istorie divină!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai regenerat cu viața Ta pentru a ne aduce în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești! Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, ne-am născut din nou în istoria divină pentru a fi una cu Domnul în viața noastră de astăzi! Amin, Doamne, păstrează-ne trăind în duhul nostru și în biserică, ca să putem fi în istoria divină. Slavă Domnului, Duhul Sfânt a fost turnat pentru a produce biserica în calitate de manifestare corporativă a lui Cristos astăzi! Amin, acum oricine cheamă Numele Domnului va fi mântuit! Mântuiește-ne, Doamne, mai mult în viața Ta astăzi! Păstrează-ne chemând Numele Tău pe tot parcursul zilei. Păstrează-ne în viața de biserică, trăind una cu Tine și în părtășie cu sfinții, ca să putem trăi în istoria divină dinăuntrul istoriei omenești! Fă-ne parte din manifestarea corporativă a lui Cristos, biserica în calitate de manifestare a Dumnezeului încarnat. O, Doamne, ne deschidem Ție. Venim la Tine. Chemăm Numele Tău. Vrem să trăim în viața de biserică de astăzi pentru a face parte din istoria Ta în om!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Acts shows us how to Live in the Divine History within Human History as the Acting God, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 7 cu tema: Să continuăm să trăim în istoria divină din interiorul istoriei omenești în continuarea cărții Fapte pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos (ziua 1), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Isus trăind din nou în noi este continuarea lui Cristos pentru expresia Sa corporativă

05/12/2025 by Credincios in Cristos 7 Comments

Fapte capitolele 27-28 ne arată viața lui Pavel trăindu-L pe Cristos, mărindu-L pe Cristos, făcând toate lucrurile în Cristos și fiind găsit în Cristos, căci aici îl vedem pe Isus trăind din nou într-un membru al Trupului Său; astăzi suntem continuarea Domnului, căci Isus trăiește în noi ca multele membre până când va obține Noul Ierusalim, expresia Sa corporativă! Amin!

Când privim cartea Fapte, suntem uimiți să vedem că nu are un sfârșit; ultimul verset al acestei cărți este deschis, căci Domnul continuă să trăiască în noi, multele membre ale Trupului lui Cristos. Continuarea cărții Fapte este de fapt continuarea lui Cristos, care suntem noi, credincioșii în Cristos.

În special, continuarea lui Cristos este trăirea corporativă a oamenilor-Dumnezeu perfecționați ca realitate a Trupului lui Cristos. Deși Cristos nu este aici cu noi și printre noi fizic, El este în noi și trăiește în noi, mulții credincioși în Cristos.

Tatăl a lucrat, Fiul lucrează și Duhul Sfânt lucrează; lucrarea Dumnezeului Triunic este de a-L propaga pe Cristosul înviat prin credincioșii Săi, astfel încât El să poată câștiga împărăția lui Dumnezeu.

Această continuare a lui Cristos a fost profețită de Isaia și Mica, iar Domnul Isus a profețit și el despre ea când a spus: „Eu voi zidi biserica Mea”. Isaia a profețit că Domnul va vedea o sămânță și Își va prelungi zilele; noi suntem sămânța pe care a obținut-o prin moarte și înviere și noi suntem prelungirea zilelor Sale.

Isaia a mai spus că Cristos va vedea rodul ostenelii sufletului Său și va fi satisfăcut; Domnul a obținut rodul ostenelii sufletului Său și este satisfăcut. Mica a profețit și el despre continuarea lui Cristos când a spus că ieșirile lui Cristos sunt din vremurile străvechi, din zilele veșniciei.

Aceste ieșiri au loc și astăzi, căci astăzi Cristos înaintează în noi, credincioșii în Cristos. Slavă Domnului! Domnul Isus a profețit și el despre continuarea Sa atunci când a spus că Își va zidi biserica; biserica în calitate de Trup al Său, este continuarea Sa astăzi.

Un model foarte bun trăire a lui Cristos, o persoană care L-a exprimat pe Cristos este apostolul Pavel; el nu doar a completat cuvântul lui Dumnezeu prin scrierile sale, ci, mai mult decât atât, a chemat numele Domnului, a trăit prin Duhul atotinclusiv, a trăit în duhul contopit cu El și s-a bucurat în Domnul.

El a fost aliat cu Dumnezeu și Dumnezeu l-a ajutat în timp ce vorbea Evanghelia cu îndrăzneală în numele lui Isus pentru a răspândi mărturia Domnului pe pământ!

Pavel L-a trăit pe Cristos, L-a mărit pe Cristos și a făcut toate lucrurile în Cristos – el era Isus trăind din nou

În Fapte 27-28 vedem a patra călătorie de slujire a lui Pavel; aceasta a fost aducerea sa la Roma ca întemnițat, și el a avut o călătorie neplăcută. Totuși, în toate lucrurile care i s-au întâmplat, vedem viața, comportamentul și caracterul lui Pavel.

El nu a fost stresat sau deprimat pentru că corabia era în furtună pentru o lungă perioadă de timp și nici nu a fost îngrijorat de ceea ce s-ar întâmpla dacă corabia ar naufragia. Mai degrabă, el a trăit în înălțare, una cu Domnul, iar viața lui a fost o viață de trăire a lui Cristos și de mărire a Sa.

În aceste capitole, vedem în special trăirea lui Pavel de a-L trăi pe Cristos, de a-L mări pe Cristos, de a face toate lucrurile în Cristos și de a-L urmări pe Cristos pentru a fi găsit în Cristos (Filipeni 1:19-21a; 3:8-9, 14; 4:13).

Pavel nu a vorbit doar despre acestea și nu doar a scris aceste lucruri în epistolele sale; el le-a și trăit. Pavel a trăit chiar viața pe care aspira să o trăiască în Filipeni 3; L-a urmărit pe Cristos pentru a fi găsit în Cristos (vv. 9, 12).

Deși a avut o călătorie grea și dificilă, Pavel a trăit o viață de înălțare și demnitate și a fost plin de înțelepciune. Da, el a fost întemnițatul în această situație, însă s-a comportat ca un împărat. Mai mult, a avut previziunea și înțelepciunea de a gestiona lucrurile, iar Domnul a fost cu el.

El a fost unul dintre cei două sute șaptezeci și șase de pasageri, însă el a fost centrul, focalizarea situației, fie că se aflau pe corabie, fie pe insula unde iernau după ce corabia a fost distrusă. În toate circumstanțele, fie pe corabie, fie pe țărm, Pavel L-a trăit pe Cristos, L-a mărit pe Cristos și a făcut toate lucrurile în Cristos, căci el era Isus care trăia din nou.

Pavel a fost continuarea lui Isus pe pământ, Isus care trăia din nou într-unul dintre numeroasele Sale membre. El a scris în epistolele sale că trebuie să umblăm conform Duhului; acum, pe tot parcursul călătoriei sale și pe insula Malta, Pavel a fost o persoană care a umblat conform Duhului. Trăirea sa a fost expresia Duhului dătător de viață.

El L-a predicat pe Cristosul încarnat, crucificat, înviat și înălțat la cer ca Duh dătător de viață; acum, când se afla printre cei care naufragiau pe Malta, el L-a trăit pe un astfel de Cristos ca Duh atotinclusiv.

El a scris mai târziu că toate lucrurile se vor întoarce spre mântuirea sa prin rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos și prin cererile sfinților; acum trăia aceasta, își experimenta mântuirea și toate lucrurile se întorceau spre mântuirea lui.

Când se afla pe mare în furtună, Domnul l-a făcut pe apostolul Pavel nu doar proprietarul tovarășilor săi de călătorie, ci și garantul și mângâietorul lor (Fapte 27:22-25). Domnul l-a ținut în înălțarea Sa și l-a făcut în stare să trăiască o viață mai presus de domeniul îngrijorării.

Dacă privim la felul în care a trăit și la cum s-a comportat, vom observa că trăirea sa a fost pe deplin demnă, având cel mai înalt standard de virtuți umane, exprimând cele mai excelente atribute divine.

Îl vedem cu adevărat pe Isus trăind din nou în el același fel de viață pe care o trăise pe pământ cu ani înainte. Domnul Isus era în ceruri, dar El era încă aici pe pământ, trăind din nou în umanitatea Sa îmbogățită în mod divin în apostolul Pavel!

Aceeași persoană care a trăit în Evanghelii viața unui om-Dumnezeu, a continuat acum să trăiască în Fapte prin unul dintre numeroșii Săi membri! Pavel a fost continuarea lui Isus, căci L-a trăit pe Cristos. L-a mărturisit pe Cristos în trăirea sa și a fost un martor viu al Cristosului încarnat, crucificat, înviat și înălțat de Dumnezeu!

El nu a încercat să scape sau să fie eliberat cumva, nici nu a încercat să aibă o situație mai bună și să-și îmbunătățească statutul. Dimpotrivă, L-a trăit pe Cristos, L-a mărit pe Cristos, a făcut toate lucrurile în Cristos și a fost găsit în Cristos. Cât de minunat!

Mai mult, când au ajuns la Roma (Fapte 28:14-16), frații au venit să-l întâmpine, căci auziseră de călătoria sa nefericită și l-au încurajat mult. Pe de o parte, el a savurat rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos. Pe de altă parte, a apreciat și a fost încurajat de celelalte membre ale Trupului, având cererea sfinților și încurajarea lor.

Primirea călduroasă a fraților din Roma și grija iubitoare a celor din Puteoli (vv. 13-14) ne arată frumoasa viață a Trupului care exista în primele zile printre biserici. Ce dulce era atmosfera și ce minunată era grija reciprocă dintre sfinți!

În istoria umană exterioară, apostolul a intrat ca întemnițat în lanțuri în regiunea capitalei întunecate a imperiului uzurpat de Satan. De fapt, în domeniul divin și mistic, în istoria divină din istoria umană, Pavel a fost un ambasador al lui Cristos cu autoritatea Sa (Efeseni 6:20; Matei 28:18-19).

Ca atare, el intrase într-o altă parte a participării la viața Trupului a bisericii lui Cristos în împărăția lui Dumnezeu pe pământ! Slavă Domnului!

Când Pavel i-a văzut pe frați, I-a mulțumit lui Dumnezeu și a prins curaj (Fapte 28:15). El era destul de uman, căci, deși a fost încurajat direct de Domnul (23:11) și a fost foarte curajos pe tot parcursul călătoriei sale, însă a prins curaj la primirea călduroasă a fraților.

Ce model a fost apostolul Pavel pentru noi, fiind o continuare a lui Cristos, Isus trăind din nou într-unul dintre membrele Sale pe pământ!

Doamne Isuse, vrem să-L trăim pe Cristos, să-L mărim pe Cristos și să facem toate lucrurile în Cristos. Îți mulțumim că ne-ai arătat modelul lui Pavel, care L-a exprimat pe Cristos chiar și în lunga și nefericita sa călătorie la Roma din Fapte 27-28. O, Doamne, fie ca noi să fim cei care Îl mărim pe Cristos astăzi! Păstrează-ne în duhul nostru pe tot parcursul zilei. Fie ca viața noastră, prin trăirea noastră de zi cu zi, să fie o expresie a lui Cristos. Ne exersăm duhul pentru a savura și a ne împărtăși din rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos și ne bazăm pe cererile sfinților, rezerva din Trup! Trăiește în noi astăzi, Doamne Isuse! Fie ca toate lucrurile din jurul nostru și toate lucrurile legate de noi să se îndrepte spre mântuire astăzi. Ne îngrijim doar ca Cristos să aibă o continuare astăzi. Amin, Doamne, fie ca viața noastră să fie o mărturie a lui Cristos, Isus care trăiește din nou! Trăiește din nou în noi astăzi. Ține-ne în Trup, depinzând de Trup și fiind una cu Trupul! O, Doamne, câștigă ceea ce cauți în noi, ca să poți obține expresia Ta corporativă pe pământ, continuarea lui Cristos!

Continuarea lui Cristos este Isus care trăiește din nou în membrele Sale pentru expresia Sa corporativă

Cartea Fapte este o carte minunată care ne arată atât continuarea lui Cristos în și prin mulții discipoli ai lui Cristos, cât și continuarea Sa într-o persoană anume, apostolul Pavel, care era Isus care trăia din nou în ultimele două capitole ale acestei cărți.

Ceea ce Dumnezeu caută astăzi este continuarea lui Cristos, trăirea corporativă a oamenilor-Dumnezeu perfecționați care trăiesc o viață de om-Dumnezeu. Dumnezeu Tatăl este pe deplin mulțumit de Cristos, Fiul Său Preaiubit; El dorește ca Cristos să fie reprodus și trăit în mulții Săi fii, mulții credincioși în Cristos.

Astăzi, noi, credincioșii în Cristos, suntem continuarea lui Cristos; îl continuăm pe Cristos trăindu-L pe Cristos, mărindu-L pe Cristos și fiind găsiți în Cristos.

Divinitatea Sa este în noi, iar umanitatea Sa îmbogățită în mod divin este în duhul nostru. Minunatul, excelentul și misteriosul om-Dumnezeu Isus Cristos, care a trăit în Evanghelii, continuă acum să trăiască în noi, continuarea lui Cristos, ca multele membre ale Sale!

Continuarea lui Cristos nu este altceva decât Isus care trăiește din nou în noi, membrele Trupului lui Cristos, pentru ca Dumnezeu să câștige o expresie corporativă.

Suntem cu toții martori ai lui Cristos; Îl savurăm, Îl iubim, Îl mâncăm în Cuvânt (Ieremia 15:16; Ioan 6:63; 6:57) și trăim datorită Lui. Viața noastră de zi cu zi de astăzi trebuie să fie în duh, prin Duh și conform Duhului.

Poate că nu suntem întemnițați pentru Domnul așa cum a fost Pavel, dar în situația noastră, oriunde ne-am afla, Domnul Isus vrea să-Și continue viața în noi. Fie ca noi să fim Isus care trăiește din nou astăzi pentru expresia Sa corporativă.

Pe partea corporativă, Domnul ne-a așezat în Trup și, ca membre ale Trupului, trebuie să fim zidiți împreună și să ne bazăm pe rezerva Trupului în toate lucrurile. Trebuie să trăim viața Trupului, viața Trupului lui Cristos și să ne iubim unii pe alții, să avem grijă unii de alții și să depindem de porția altora în dragoste.

Mai ales când auzim că unii trec prin suferințe și încercări, trebuie să învățăm să ne mângâiem unii pe alții cu mângâierea cu care Dumnezeul mângâierii ne-a mângâiat și pe noi. Nu ar trebui să credem că sfinții mai spirituali sau mai maturi nu au nevoie de mângâiere sau încurajare; cu toții avem nevoie de păstorire reciprocă și trebuie să învățăm să ne păstorim unii pe alții vizitându-ne unii pe alții pentru a ne îngriji cu drag și a ne hrăni unii pe alții în Domnul.

Așa cum Pavel avea nevoie de încurajarea fraților care veneau să-l viziteze, tot așa și noi, ca multele membre ale Trupului lui Cristos, avem nevoie nu doar de rezerva din belșug al Duhului lui Isus Cristos, ci și de rugăciunea și grija membrelor Trupului lui Cristos.

Aceasta este viața de biserică de astăzi pentru ca Dumnezeu să aibă o expresie corporativă pe pământ. Fie ca noi să fim Isus care trăiește din nou, atât personal, cât și corporativ.

Țelul final al bisericii va fi Noul Ierusalim în eternitatea viitoare, ca expresie deplină și eternă a lui Dumnezeu (Apocalipsa 21-22). Aleluia, Noul Ierusalim va fi expresia corporativă finalizată a lui Dumnezeu în umanitate, pentru ca toți să o vadă!

Aceasta ar trebui să fie realitatea și țelul întregii noastre predicări a Evangheliei, pe măsură ce urmăm modelul apostolului Pavel: „propovăduind Împărăția lui Dumnezeu și învățând pe oameni lucrurile despre Domnul Isus Cristos cu toată îndrăzneala și fără piedică” (Fapte 28:31).

Fie ca aceasta să fie realitatea noastră astăzi. Mai ales când vedem război și auzim zvonuri de războaie, când vedem foamete și moarte în jurul nostru, trebuie să predicăm evanghelia împărăției întregului pământ locuit, pentru ca Domnul să-Și poată câștiga mărturia pe pământ!

Doamne Isuse, suntem una cu Tine pentru ca Tu să câștigi o expresie corporativă pe pământ astăzi! Amin, Doamne, câștigă biserica, Trupul lui Cristos, pentru ca Tu să ai o expresie corporativă a Ta. Fie ca umanitatea noastră să fie înălțată cu virtuțile ei umane, astfel încât Cristos, cu atributele Sale divine, să fie exprimat prin noi. O, Doamne, fie ca noi să vedem că suntem ambasadorii Tăi astăzi, având autoritatea Ta și suntem, de asemenea, membre ale Trupului, depinzând de Trup! Vrem să savurăm rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos și vrem să depindem de rezerva Trupului! Amin, Doamne, câștigă viața de biserică adecvată astăzi! Fie ca Tu să câștigi trăirea corporativă a oamenilor-Dumnezeu perfecționați ca realitate a Trupului lui Cristos. O, Doamne, ne dăm Ție astăzi! Vrem să fim cei care proclamă Împărăția lui Dumnezeu și învață lucrurile despre Domnul Isus Cristos cu toată îndrăzneala, fără piedică! Amin, fie ca această evanghelie a Împărăției să fie predicată întregului pământ locuit ca mărturie!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Jesus Living again in us is the Continuation of Christ for His Corporate Expression, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 1 cu tema: Continuarea cărții Fapte – continuarea corporativă a lui Cristos (ziua 6), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Renegăm sinele pentru unitatea în gloria divină pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu

10/04/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Referitor la glorie și glorificare, Domnul Isus S-a rugat ca Tatăl să-L glorifice și, de asemenea, S-a rugat ca noi să intrăm în stadiul cea mai înaltă a unității – unitatea în gloria divină pentru exprimarea corporativă a Dumnezeului Triunic prin ființa de sine renegată pentru Cristos, pentru a fi exprimată într-un mod corporativ în noi. Amin!

Evanghelia după Ioan ne arată gloria și glorificarea Domnului Isus. Când El a venit pe pământ, Domnul Isus a fost Cuvântul încarnat în carne, iar Dumnezeu a locuit printre noi în carne, în persoana lui Cristos. El L-a exprimat pe Dumnezeu, iar cei din jurul Lui au văzut gloria Lui, glorie ca Singurului Născut din Tatăl (Ioan 1:14).

gloria lui Dumnezeu a fost ascunsă în învelișul cărnii Sale și El dorește ca aceasta să fie eliberată. Poate că nu vom putea niciodată să înțelegem acest lucru, dar Dumnezeul atotputernic care a creat toate lucrurile și care ține toate lucrurile prin cuvântul puterii Sale a vrut să fie finit, limitat și închis într-un om, în carnea omului Isus.

La un moment dat în timpul lucrării Sale pe pământ, El „S-a desfăcut” și a dat o privire asupra gloriei Sale celor trei dintre ucenicii Săi de pe muntele transfigurării. El tânjea să elibereze focul vieții Sale divine, gloria vieții Sale, astfel încât mulți să-l primească și să devină parte din creșterea și duplicarea Lui.

În Ioan 12:23, Domnul Isus a spus că este timpul ca Fiul Omului să fie glorificarea; apoi în v. 24 El a spus că, dacă bobul de grâu nu cade în pământ și nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce mult rod. Calea pe care Domnul a luat-o pentru a fi glorificat nu a fost calea umană, naturală, exterioară, prin câștigarea de mulți adepți și apoi mărșăluirea către Ierusalim pentru a prelua împărăția lui Israel.

Mai degrabă, Domnul a luat calea morții și a învierii pentru ca, în învierea Sa, să fie glorificarea de Dumnezeu Tatăl. În primul rând, în viața Sa umană, El nu a căutat propria Sa glorie, ci gloria lui Dumnezeu.

El S-a renegat pe Sine însuși până la capăt, S-a smerit până la capăt și a vrut doar gloria pe care I-o dă Dumnezeu. El chiar a fugit și a stat departe de mulțimile care voiau să-L facă rege. El a vrut doar ca Dumnezeu să câștige gloria și S-a renegat de Sine însuși și a făcut lucrarea Tatălui, a rostit cuvântul Tatălui și a făcut voia Tatălui în toate lucrurile.

Apoi, în învierea Sa, El a fost glorificat, pentru că viața divină a fost eliberată din interiorul Lui și El a fost transfigurat pentru a fi Duhul dătător de viață și El a fost născut pentru a fi Fiul întâi născut al lui Dumnezeu. Slavă Domnului!

Cristos ne-a dat viața Sa (Numele Tatălui), Cuvântul Său și gloria Sa pentru ca noi să fim una în Dumnezeul Triunic

În Ioan 17 vedem rugăciunea Domnului pentru glorificarea Sa. El s-a rugat nu doar ca noi să fim una, ci chiar mai mult, pentru ca El să fie glorificat. El este glorificat când suntem una și suntem una datorită a trei lucruri pe care El ni le dă.

În primul rând, Domnul ne dă numele Tatălui Său, adică viața Tatălui Său, pentru ca noi să fim una (Ioan 17:6, 11-12). Dumnezeu nu este doar Creatorul și Dumnezeul nostru, ci și mai mult, Tatăl nostru; aceasta înseamnă că suntem fii ai lui Dumnezeu, având viața și natura Lui.

Dumnezeu este Tatăl nostru și izvorul vieții și El și-a propagat viața în noi; noi suntem mulți fii născuți din Tatăl și avem autoritatea de a fi numiți copii ai lui Dumnezeu (Ioan 1:12-13). Trebuie să fim păstrați în numele Tatălui, fiind păstrați de viața Lui.

Noi, credincioșii în Cristos, împărtășim numele Tatălui, fiind păstrați în el și suntem una în El. Noi, credincioșii în Cristos, născuți din viața Tatălui, savurăm numele Tatălui ca factor al unității noastre.

Suntem una în viața Lui; acesta este primul teren al unității noastre.

Al doilea teren al unității noastre este cuvântul Tatălui (17:14, 17). Cuvântul Tatălui este atât constant (v. 6), cât și instantaneu (v. 8), atât logos, cât și rhema. Când Domnul ne vorbește cuvântul Său, cuvântul Său poartă cu el realitatea lui Dumnezeu. Suntem păstrați în cuvântul Tatălui, cuvântul sfințitor al Tatălui; în cuvântul Său, noi suntem una (v. 21).

Unitatea noastră în Dumnezeul în Triunic este prin sfințire pentru ca noi să fim separați de Domnul și să-L savurăm pe Dumnezeul Triunic cu cuvântul Său sfințitor ca factor al unității noastre.

Al treilea factor al unității noastre este gloria lui Dumnezeu; în Ioan 17:22-23, Domnul Isus a spus că El ne-a dat gloria Sa pentru ca noi să fim una, așa cum Dumnezeul în Triunic este unul.

În acest aspect al unității noastre în Dumnezeul Triunic, sinele nostru este complet renegat iar noi savurăm gloria Tatălui ca factor al unității noastre perfectate, astfel încât să-L putem exprima pe Dumnezeu într-un mod corporativ. Acesta este cel mai înalt aspect al unității noastre în Dumnezeul Triunic.

Domnul ne-a dat numele Tatălui (viața Tatălui), cuvântul sfințitor și gloria lui Dumnezeu pentru ca noi să fim una. Unitatea în gloria divină împlinește rugăciunea Domnului ca El să fie pe deplin exprimat, adică glorificat; El este exprimat în zidirea credincioșilor în gloria Tatălui, iar Tatăl este pe deplin exprimat în glorificarea Fiului! Aleluia!

Unitatea noastră ultimă ca credincioși în Cristos este în viața eternă a lui Dumnezeu (în numele Tatălui), prin cuvântul sfânt al lui Dumnezeu și în gloria divină de a exprima Dumnezeul în Triunic pentru eternitate.

Trebuie să fim perfecționați într-unul, nu doar trăind prin viața Tatălui și fiind în cuvântul proaspăt, instantaneu și sfințitor al Domnului, ci și mai mult, prin negarea de sine, astfel încât să-L putem exprima pe Cristos în mod colectiv.

Al treilea factor al unității noastre, unitatea în gloria divină, este cel mai înalt aspect al unității noastre; când suntem una în gloria divină, nu numai că suntem despărțiți de lume, ci și mai mult, ne renegăm de noi înșine și trăim prin Cristos ca viața noastră, care este speranța gloriei în noi (Col. 1:27).

Fie ca noi să venim zilnic la Domnul, exersându-ne duhul pentru a chema numele Lui, astfel încât să fim umpluți cu viața Lui. Fie ca noi să venim zilnic la Cuvântul Domnului pentru a fi sfințiți în Cuvântul Lui, despărțiți de lume și constituiți cu elementul divin al lui Dumnezeu.

Și fie ca să ne renegăm zilnic de sine și să-L trăim pe Cristos, astfel încât El să se poată exprima prin noi pentru unitatea în gloria divină.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai dat viața Tatălui, Cuvântul Tatălui și gloria Ta divină pentru ca noi să fim una! Amin, Doamne, noi suntem una prin faptul că ne-am născut din Dumnezeu Tatăl pentru a fi mulți copii ai lui Dumnezeu. Aleluia, avem unitatea în viața divină, pentru că în viața divină toți suntem una! Amin, Doamne, venim zi de zi la cuvântul Tău sfințitor pentru a fi despărțiți de lume și săturați cu elementul Tău sfânt. Sfințește-ne astăzi mai mult în cuvântul Tău, ca să fim una în cuvântul sfânt al lui Dumnezeu. Adu-ne mai departe cu Tine, Doamne Isuse, să ajungem la nivelul cel mai înalt și profund al unității, unitatea în gloria divină pentru ca noi să-l exprimăm pe Dumnezeul Triunic în mod colectiv. Nu vrem ne exprimăm pe noi înșine. Vrem să ne renegăm de noi înșine și să-L trăim pe Cristos pentru ca El să fie exprimat prin noi. O, Doamne Isuse, fie ca sinele să fie pe deplin renegat, astfel încât să putem savura gloria Tatălui ca factor al unității noastre perfectate și, astfel, să-L exprimăm pe Dumnezeu într-un mod colectiv, zidit!

Renegăm sinele pentru a intra în unitatea în gloria divină pentru expresia corporativă a Dumnezeului Triunic

Subiectul rugăciunii Domnului din Ioan 17 a fost ca Tatăl să-L glorifice pe Cristos, astfel încât Tatăl să fie glorificat în glorificarea lui Cristos. Înainte de această rugăciune, Domnul Isus a prezis că El va fi glorificat și că Tatăl va fi glorificat în El (12:23; 13:31-32).

Cristos va învia pentru a-și înălța umanitatea în elementul divin și pentru ca elementul Său divin să poată fi exprimat, astfel încât întreaga Sa ființă – divinitatea și umanitatea Sa – să fie glorificată; astfel Tatăl ar fi glorificat în Fiul.

În Ioan 17:22, Domnul Isus S-a rugat ca noi să intrăm în niveluk cel mai înalt al unității – unitatea în gloria divină pentru expresia corporativă a Dumnezeului Triunic. El a spus: gloria pe care Mi-ai dat-o Tu le-am dat-o lor, ca ei să fie una, așa cum și noi suntem una.

Am ajuns oare noi la acest stadiu al unității? S-ar putea să fim una în viața Domnului și în cuvântul Său, dar am ajuns la stadiul în care suntem una în gloria divină pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu? Cu toții trebuie să admitem că suntem încă perfecționați pentru a intra în această unitate; această unitate se dezvoltă în noi în viața de biserică de astăzi.

Dumnezeu Tatăl i-a dat lui Dumnezeu Fiul gloria și în această glorie, Ei sunt una. A intra în unitatea gloriei divine pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu este cea mai profundă unitate a credincioșilor.

Va veni vremea când Domnul îl va pune în inima sfinților care se roagă în grupurile vitale pentru ca ei să se roage pentru ca acest cel mai înalt grad de unitate să fie realizat în viața de biserică de astăzi. Avem unitatea în viața Domnului și în Cuvântul Său, dar trebuie să tratăm tot ceea ce ne împiedică să avem unitatea cea mai profundă, unitatea în gloria divină.

Dacă ne uităm la expresia noastră în viața de zi cu zi și chiar în viața de biserică ne dăm seama că încă ne exprimăm pe noi înșine și nu pe Domnul. Uneori suntem la adunările bisericii și un anumit sfânt vorbește pentru Domnul și toate cuvintele sunt corecte și bune, dar acest sfânt se exprimă pe sine, nu pe Domnul.

Putem crede că facem cutare sau cutare în numele Domnului, dar totuși ne exprimăm pe noi înșine; este expresia de sine și nu expresia lui Cristos. Trebuie să-I cerem Domnului să ne arate această unitate cea mai profundă în gloria divină.

Cu cât gloria divină ne saturează mai mult, cu atât mai mult putem fi o expresie corporativă a lui Dumnezeu. În acest aspect al unității, credincioșii în Cristos se neagă pe deplin de sine și savurează gloria Tatălui ca factor al unității lor perfectate pentru a-L exprima pe Dumnezeu într-un mod colectiv, zidit.

Cât de trist este pentru cineva să fie în viața de biserică mulți ani, dar să nu se lepede de sine, ci mai degrabă să se exprime și mai mult după toți acești ani (Matei 16:24-25)!

Cu toții trebuie să trecem prin a treia etapă a experienței vieții, astfel încât să putem avea experimentarea lăuntrică a lui Cristos și a crucii aplicate sinelui, cărnii și constituției naturale până când nu ne mai exprimăm pe noi înșine, ci pe Domnul. Când sinele este complet renegat prin aplicarea crucii, vom cunoaște Trupul și vom trăi în realitatea Trupului.

Trebuie nu numai să știm cum să tratăm cu păcatele noastre, cu trecutul, cu conștiința noastră, cu lumea și cu degradarea; trebuie să învățăm să tratăm sinele și de expresia lui, astfel încât Domnul să se poată exprima prin noi.

Fie ca noi să venim la Domnul într-un mod cinstit și să-I cerem să strălucească asupra noastră și să ne arate unde suntem, pentru a putea merge mai departe cu El. Trebuie să-I cerem să ne ducă la maturitate, astfel încât să fim nu numai cei consacrați, ci și mai mult, să atingem scopul și să fim pregătiți pentru răpire.

Fie ca Domnul să ne salveze de la a fi în viața de biserică și de a fi în degradare prin faptul că nu suntem una în gloria divină. Dacă încă ne certăm cu soțul nostru și apoi ne cerem scuze, acest lucru nu este suficient; aceasta arată că încă trăim în sine și prin omul natural.

Cu toții avem opiniile, gândurile și ideile noastre; cum putem fi una dacă trăim în sine, chiar și în sinele bun? Cu toții trebuie să învățăm să trăim nu prin propria noastră viață, ci prin viața de glorie, viața divină. În gloria vieții divine, vom fi una (Marcu 8:34).

Când sinele este răstignit pe cruce și trăim prin viața gloriei divine, vom fi perfecționați într-unul. Nu vom mai putea să ne certam sau să dezbatem, ci mai degrabă, vom avea unitatea în gloria divină pentru expresia corporativă a Dumnezeului Triunic (Gal. 2:20).

Fie ca Domnul să ne aducă la acest punct cel mai înalt, cel mai înalt nivel al unității, fiind perfecționați într-unul prin gloria divină dată credincioșilor pentru a-l exprima pe Dumnezeul Triunic într-un mod corporativ.

Când Domnul câtigă o astfel de unitate între noi, El este mulțumit și lumea va ști că Tatăl l-a trimis pe Fiul și că Tatăl ne iubește așa cum L-a iubit pe Fiul (Ioan 17:23). Fie ca noi toți să ne deschidem Domnului în rugăciune cu privire la aspectul unității în gloria divină și să-I spunem:

Doamne Isuse, Te rugăm să ne arăți care este cea mai profundă unitate. Adu-ne în cea mai profundă unitate în gloria divină pentru expresia corporativă a Dumnezeului Triunic în viața de biserică de astăzi. Ne deschidem Ție. Ne exersăm duhul pentru a renega sinele, astfel încât să nu ne mai exprimăm pe noi înșine. Amin, Doamne, vrem să învățăm zilnic să ne renegăm de sine, astfel încât să putem experimenta viața divină într-o asemenea măsură încât să fim perfecționați într-unul. Strălucește în noi, Doamne! Spune-ne unde suntem. Spune-ne de ce avem nevoie. O, Doamne, cu orice preț, vrem să fim una cu Tine și unii cu alții în cea mai mare măsură! Perfectează-ne într-unul singur prin gloria divină dată nouă pentru a-l exprima pe Dumnezeul Triunic într-un mod corporativ! Amin, Doamne Isuse, vrem să tratăm sinele, omul natural și constituția naturală prin cruce în Duhul. Fie ca să ne dăm seama pe deplin că am fost răstigniți pe cruce și să trăim prin viața gloriei divine pentru ca toți să fim perfecționați într-unul singur! Amin, Doamne, câștigă ceea Tu ce cauți în noi! Câtigă unitatea în gloria divină pentru expresia corporativă a Dumnezeului Triunic! Câștigă-ți expresia corporativă printre noi astăzi!