Inviorarea de Dimineață

Păstorirea înseamnă a avea grijă atotinclusivă și delicată de alţii prin îngrijire cu drag și hrănire

10/05/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

În epistolele lui Petru vedem subiectul păstoririi conform lui Dumnezeu; păstorirea înseamnă a avea grijă atotinclusivă și delicată de turmă, având grijă de toate nevoile oilor, iar păstorirea include îngrijire cu drag și hrănirea, a fi ca o mamă care alăptează și un tată care îndeamnă.

Amin, Doamne, ne deschidem păstorii Tale astăzi. Păstorește-ne și du-ne înainte cu Tine ca să Te iubim. Amin, Doamne, Te iubim. Tu știi că Te iubim. Vrem să fim una cu Tine pentru a-i păstori și pe alții. Fie ca să învățăm să păstorim sfinții conform lui Dumnezeu. O, Doamne, vrem să rămânem în Tine astăzi! Amin!

Săptămâna aceasta venim la un subiect prețios din scrierile lui Petru, Păstorirea conform lui Dumnezeu. Poate am mai auzit acest subiect înainte. Poate ne-am rugat legat de asta și poate am studiat acest lucru destul de mult. În contextul experimentării, savurării și exprimării lui Cristos în scrierile lui Petru, venim la subiectul păstoririi conform lui Dumnezeu.

Pe de o parte, păstorirea este aparent legată de practica noastră. La fel ca predicarea Evangheliei, darea Bibliei ca învățătură, botezul celor noi etc., trebuie să ne păstorim unii pe alții.

Totuși, în realitate, păstorirea implică o mare parte din experiența noastră cu Cristos și savurarea lui Cristos de către noi, astfel încât să-L putem exprima pe Cristos ca Păstor Conducător, Păstorul sufletelor noastre.

Înainte de a putea practica orice lucru, chiar înainte de a-i putea păstori pe alții, trebuie să vedem viziunea cerească. Noi nu practicăm păstorirea doar pentru a avea grijă de alții și a face ceva, a realiza ceva. Trebuie să vedem o viziune. Păstorirea este pentru realizarea economiei eterne a lui Dumnezeu. Fără păstorire, economia lui Dumnezeu nu are cum să fie realizată.

Atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, subiectul păstoririi este prezent. Nu este suficient pentru noi doar să vedem că există nevoia de a păstori cutare sau cutare persoană; dacă mergem să păstorim pe cineva, cu ce îl păstorim? Este vorba doar de zelul și de inima noastră bună?

Avem doar o preocupare bună, cu dorința de a-i aduce înapoi la întâlnire pe cei care au dat înapoi? Cu ce îi păstorim pe oameni? Trebuie să-i păstorim pe alții cu Cristos. Aceasta înseamnă că trebuie să fim constituiți cu Cristos. Trebuie nu doar să avem grijă de ceilalți, ci noi înșine trebuie să-L savurăm și să-L experimentăm pe Cristos, astfel încât să-L putem exprima.

Slavă Domnului că El ne păstorește încă și astăzi. Deși avem multe neajunsuri în păstorirea altora, trebuie să ne dăm seama de slăbiciunile, deficiențele și falimentele noastre. Trebuie să ne pocăim înaintea Domnului și să-I permitem să ne păstorească. Fie ca noi să ne deschidem Domnului în acest aspect al păstoririi conform lui Dumnezeu.

Păstorirea înseamnă a avea grijă atotinclusivă și delicată de ceilalți, fiind însărcinați de Domnul, din dragoste pentru El

Ce este păstorirea? Conform a ceea ce vedem atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, păstorirea înseamnă a avea grijă atotinclusivă și delicată de turma lui Dumnezeu. Păstorirea se referă la îngrijirea tuturor nevoilor oilor (Ioan 21:15-17; Fapte 20:28).

Vedem acest lucru în Ioan 21, un capitol care pare a fi adăugat la Evanghelia după Ioan, unde Domnul, în slujba Sa cerească, vine să-l păstorească pe Petru și, de asemenea, să-l însărcineze să-I păstorească oile.

În acest capitol, vedem că Petru, după ce Domnul a înviat, la un moment dat a spus că va merge la pescuit, iar câțiva frați i s-au alăturat. Într-un fel, aceasta înseamnă a decădea, a se întoarce la fosta sa ocupație.

Putem spune că Petru, fiind descurajat, s-a întors la ceea ce făcea înainte, iar unii dintre ucenici i s-au alăturat în aceasta. Au încercat și au încercat și au încercat, și toată noaptea au pescuit, dar nu au prins niciun pește.

Atunci, Domnul Isus de pe țărm i-a întrebat: „Copilașilor, ați prins ceva?” Nu i-a certat. Nu i-a acuzat. Nu i-a întrebat ce este în neregulă cu ei, de ce sunt acolo. Pur și simplu i-a întrebat dacă au prins ceva, dacă au ceva de mâncare. Așa că le-a zis să pună mrejele în partea dreaptă a bărcii și, când au făcut asta, au prins o mulțime de pești. Peste 150 de pești!

Ioan a recunoscut că era Domnul și Petru a sărit în apă și a înotat spre țărm. Când au ajuns cu toții la țărm, Domnul era acolo pregătindu-le micul dejun, nu cu peștii pe care i-au prins. Pur și simplu le-a dat micul dejun să mănânce.

Petru era descurajat. Își pierdea credința. Era îngrijorat pentru mijloacele sale de trai. S-a întors la pescuit. Dar nimic nu a funcționat, oricât de mult au încercat. Așa că Domnul a ieșit să-l întâmpine și, fără să-l certe sau să-l mustre, Domnul le-a dat micul dejun. Aceasta este păstorirea.

Putem fi ca Petru astăzi în multe feluri; poate că Îl iubim pe Domnul, dar se întâmplă ceva și Îl renegăm pe Domnul. Ne descurajăm. Poate chiar ne întoarcem la ceea ce făceam înainte, iar unii sfinți ni se pot alătura în acest sens.

Putem pierde credința și poate că nu ne mai putem întâlni cu sfinții. Poate că suntem destul de ocupați cu lucrurile lumii, dar se pare că nu se întâmplă nimic, nu există niciun rezultat și nimic nu funcționează. Și atunci Domnul vine să ne întâmpine.

El ne invită să luăm micul dejun cu El; El are deja un ospăț pregătit pentru noi. Poate că nici măcar nu se atinge de falimentele, de abaterile și de greșelile noastre. El pur și simplu ne dă să mâncăm și să bem. El este atât de blând. El este Păstorul oilor și are grijă, cu toată blândețea, de fiecare dintre oi.

Deși putem fi descurajați, deși putem abate și deși putem pierde credința, Domnul vine să ne întâmpine acolo unde suntem. Și apoi ne întreabă, așa cum l-a întrebat pe Petru: „Mă iubești tu mai mult decât aceștia” (Ioan 21:15-17)?

Pe măsură ce ne hrănește și ne îngrijește cu drag, având grijă de nevoile noastre cu o delicatețe atotinclusivă, El ne restaurează și ne reaprinde dragostea pentru El. El are grijă de inima noastră și vrea să-L iubim. Dacă Îl iubim, Îl mâncăm, suntem hrăniți cu El și suntem reaprinși în dragostea noastră pentru El, suntem însărcinați de El să-I păstorim oile.

Pe măsură ce El ne restaurează dragostea pentru El, El ne însărcinează și să avem grijă atotinclusivă și delicată de sfinți. El vrea să-I păstorim oile, să-I păstorim mieii și să avem grijă de poporul Său.

El ne însărcinează pe noi, cei care am falimentat și suntem restaurați prin grija Lui cu delicatețe atotinclusivă, să facem același lucru și cu ceilalți, una cu Domnul. Cât de minunat și dulce este Domnul nostru! Și cât de mult Îl iubim!

Doamne Isuse, Te iubim! Te iubim ca Păstor al sufletelor noastre. Îți mulțumim că ne iubești și Te-ai jertfit pentru noi. Îți mulțumim că ai grijă de noi cu drag. Apreciem grija Ta cu delicatețe atotinclusivă pentru noi. O, Doamne, chiar și atunci când suntem abătuți, când suntem descurajați și triști, Tu vii la noi acolo unde suntem doar ca să ne hrănești. Îți mulțumim că ne dai să mâncăm un ospăț înaintea Ta, ca să putem fi hrăniți. Îți mulțumim că ne îngrijești cu drag în umanitatea Ta, ca să ne putem hrăni cu bogățiile Tale în divinitatea Ta. O, Doamne, chiar dacă falimentăm atât de mult, chiar dacă facem atât de multe greșeli și chiar dacă am putea fi în decădere, Tu vii la noi ca să ne păstori. Îți răspundem cu dragoste. Te iubim, Doamne. Tu știi că Te iubim. Ne dăm Ție. Ne deschidem păstoririi Tale. Vrem să Te experimentăm, să Te savurăm și să Te exprimăm ca Păstor. Fie ca noi să fim una cu Tine pentru a hrăni oile Tale și mieii Tăi din dragoste pentru Tine. Amin, Doamne, Te iubim și, în dragoste, vrem să-i păstorim pe alții conform lui Dumnezeu!

Îi păstorim pe ceilalți îngrijindu-i cu drag și hrănindu-i ca o mamă care alăptează și un tată care îndeamnă

A-i păstori pe ceilalți nu înseamnă doar a-i face fericiți, astfel încât să rămână în viața de biserică și nici nu înseamnă doar a le oferi învățături care să-i hrănească. Cele două elemente de bază ale păstoririi sunt îngrijirea cu drag și hrănirea (Efeseni 5:29).

După ce predicăm Evanghelia și ajutăm unii păcătoși să devină copii ai lui Dumnezeu, trebuie să-i încurajăm să fie botezați și să meargă mai departe cu Domnul. Nu este suficient, însă, să-i ajutăm doar pe alții să fie mântuiți și botezați; trebuie să-i păstorim conform lui Dumnezeu.

Când o mamă naște un copil, ea nu a terminat cu bebelușul; din contră, ea are grijă cu delicatețe de cel mic, îngrijind cu drag bebelușul și hrănindu-l. De multe ori bebelușul nici măcar nu știe ce să-i spună mamei sale, așa că plânge; plânsul lui o face pe mamă să îmbrățișeze și să țină bebelușul la sânul ei, iar bebelușul este împăcat și mângâiat.

Apoi, ea poate hrăni bebelușul, iar bebelușul crește. De multe ori bebelușul plânge pentru că îi este foame; alteori, însă, bebelușul are nevoie pur și simplu de îmbrățișarea și dragostea mamei.

Când un micuț plânge, el se „roagă” la mama sa, rugând-o să-l îngrijească cu drag. Ea îl ridică, îl pune la sânul ei și el se simte împăcat; el se oprește din plâns, pentru că a fost îngrijit cu drag.

Acest lucru ne arată cum ar trebui să fim unii cu alții, în special cu credincioșii nou botezați. A-i păstori pe alții înseamnă a-i mângâia, a-i alina, a-i hrăni cu dragoste tandră și a-i îngriji cu grijă delicată.

Trebuie să-i păstorim pe alții îngrijindu-i cu drag și hrănindu-i ca o mamă care alăptează și ca un tată care îndeamnă.

Cel mai bun mod de a avea grijă de credincioșii nou mântuiți este în casele lor; trebuie să-i vizităm în casele lor și să-i îngrijim cu drag în umanitatea Domnului, astfel încât să-i putem și noi hrăni cu ceva din bogățiile lui Cristos.

Când îi păstorim pe alții, ar trebui mai întâi să-i îngrijim cu drag pentru a-i face fericiți și apoi să-i hrănim.

De exemplu, iată ce a făcut Pavel scriindu-le colosenilor; în Coloseni 2:2 s-a rugat ca inimile lor să fie mângâiate, astfel încât să fie uniți în dragoste și înspre toate bogățiile priceperii, pentru ca ei să cunoască și să savureze misterul lui Dumnezeu, Cristos.

Pe de o parte, inimile noastre au nevoie să fie mângâiate; pe de altă parte, trebuie să venim la deplina cunoaștere a misterului lui Dumnezeu, Cristos. Aceasta înseamnă să ne îngrijim cu drag de alții, așa cum face Domnul și cu noi.

Pavel a făcut același lucru și cu credincioșii din Tesalonic; le-a spus: „Ne-am arătat blânzi în mijlocul vostru, ca o doică ce-și crește cu drag copiii” (1 Tesaloniceni 2:7). El s-a asemănat cu o mamă care alăptează în grija ei pentru credincioșii nou mântuiți și botezați din acel oraș.

După ce predicăm Evanghelia și îi ajutăm pe credincioșii nou mântuiți să fie botezați, trebuie să avem grijă de ei într-un mod nou, un mod organic, pentru a-i păstori conform lui Dumnezeu.

În grupurile mici din viața de biserică, trebuie să studiem acest lucru și să fim revoluționați în modul nostru de a predica Evanghelia și de a ne îngriji de cei noi. Trebuie să predicăm Evanghelia într-un mod organic pentru a-i naște pe păcătoși ca copii ai lui Dumnezeu, făcându-i membri regenerați ai Trupului lui Cristos.

Apoi, trebuie să continuăm să avem grijă de ei, păstorindu-i conform lui Dumnezeu, în special vizitându-i în casele lor săptămână de săptămână. Nu ar trebui doar să-i ajutăm pe alții să fie mântuiți și botezați, și apoi să sperăm la ce e mai bine, gândindu-ne că acum vor merge mai departe cu Domnul pe cont propriu.

Obișnuiam să facem în felul acesta, și aceasta este calea urmată în creștinismul de astăzi; nu e de mirare că atât de mulți sunt mântuiți și atât de mulți sunt, de asemenea, pierduți după ce sunt mântuiți! O, Doamne!

Calea lui Pavel este să-i îngrijească cu drag pe cei pe care i-a mântuit prin evanghelie, și el a fost ca o mamă care alăptează și un tată care îi îndeamnă (v. 11).

Pe de o parte, trebuie să-i îngrijim cu drag în umanitatea lui Isus pentru a-i face fericiți; nu folosim mijloace lumești sau trucuri pentru a face acest lucru, ci mai degrabă învățăm de la Domnul să fim oameni de tip Isus pentru ceilalți.

Pe de altă parte, trebuie să-i hrănim pe alții în divinitatea lui Cristos ca un tată care îndeamnă, distribuindu-le bogățiile lui Cristos; facem acest lucru nu dându-le doctrine, ci exersându-ne duhul pentru a le administra pe Cristos.

Cu toții suntem însărcinați de Domnul să îngrijim cu drag și să hrănim credincioșii nou botezați ca miei ai Domnului. Pentru a hrăni mieii, trebuie să-L iubim pe Domnul și să rămânem în El.

Când rămânem în Domnul ca mlădițele în viță, vom primi hrană bogată și dulce îngrijire cu drag de la El și îi vom îngriji cu drag și hrăni, de asemenea, pe alții pentru a-i păstori conform lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem să învățăm de la Tine să-i păstorim pe alții conform lui Dumnezeu. Amin, Doamne, ne deschidem îngrijirii Tale cu drag și hrănirii Tale. Îți mulțumim că ne îngrijești cu dragoste. Îți mulțumim pentru grija Ta delicată și atotinclusivă în și prin Trup. Vrem să învățăm de la Tine să-i îngrijim cu drag și să-i hrănim și pe alții. Amin, Doamne, fie ca noi să fim ca o mamă care alăptează și își îngrijește cu drag propriii copii. Dă-ne sentimentele Tale tandre și grija Ta pentru credincioșii nou botezați, ca să-i putem îngriji cu drag în umanitatea Domnului. O, Doamne, Te iubim! Ne deschidem îngrijirii Tale cu drag. Fie ca Tu să-i iubești pe cei noi și să ai grijă de ei prin noi. Venim la Tine ca să Te savurăm, Doamne dragă, și suntem una cu sfinții din grupul nostru vital pentru a ne păstori unii pe alții, a fi zidiți împreună și a învăța să-i păstorim pe cei noi. Fie ca noi să fim cei care rămân în Domnul astăzi, iubindu-L și lucrând pentru a-i păstori pe cei noi! Amin, Doamne, fă-ne ca o mamă care alăptează și îi îngrijește cu drag pe cei noi și ca un tată care îndeamnă și împărtășește bogățiile lui Cristos celor noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Shepherding is taking All-inclusive Tender Care of Others by Cherishing & Nourishing, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 34 cu tema: Păstorirea conform lui Dumnezeu (ziua 1), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Vedem o viziune a Cristosului excelent și-L savurăm pe Cristos ca prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu

08/05/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

În Daniel 10 vedem viziunea Cristosului excelent, care i S-a arătat lui Daniel în prețiozitatea Sa supremă ca om, iar aceasta a fost pentru aprecierea, consolarea, încurajarea și stabilizarea lui Daniel; trebuie să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu, pentru a fi constituiți cu El astăzi și a fi oameni ai prețiozității.

Amin, Doamne, vrem să Te savurăm astăzi! Descoperă-ne continuu pentru a-L vedea pe Cristosul atotinclusiv, ca fiind Cel care este prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu! Arată-ni-Te nouă, Doamne, și infuzează-ne cu ceea ce ești Tu. Dă-ne o viziune a Cristosului excelent, astfel încât să Îl putem savura în prețiozitatea Sa supremă ca om! Doamne Isuse, Te iubim! Amin!

Cât de binecuvântați suntem noi, credincioșii în Cristos, că avem o schimbare în conceptul nostru de valori astăzi! Înainte de a crede în Domnul Isus, aveam o anumită estimare și evaluare a lui Cristos și a lui Dumnezeu, dar acum Îl apreciem și Îl prețuim mult mai mult pe Cristos.

Îl prețuim ca piatra de temelie pentru zidirea bisericii și Îl considerăm mai valoros și mai prețios chiar decât rudele noastre. El este comoara dreptății, iar excelența cunoașterii lui Cristos este mult mai prețioasă decât orice altceva.

Pe măsură ce venim la Domnul în cuvântul Său, El strălucește asupra noastră și conceptul nostru de valori se schimbă, astfel încât să-L alegem continuu pe Cristos și tot ceea ce este El ca porțiune a noastră super-excelentă. Îl prețuim pe Domnul mai mult decât hrana noastră alocată, căci Îl putem gusta pe Domnul în cuvântul Său ca realitatea țării bune din care curge lapte hrănitor și miere proaspătă. Amin!

Apostolul Petru a văzut că Cristos Însuși este prețiozitatea pentru noi, credincioșii în Cristos. A fost fermecat de Domnul într-o asemenea măsură încât, indiferent cât de mult a eșuat și de câte ori l-a mustrat Domnul, tot L-a urmat pe Domnul ca Păstor al său până la martirajul său.

Cristos este piatra prețioasă pentru clădirea lui Dumnezeu, sângele Lui este prețios și aplicabil nouă astăzi, iar noi avem promisiunile prețioase și nespus de mari ale lui Dumnezeu pentru a le savura astăzi. Dumnezeu ne-a dat fiecăruia dintre noi o credință la fel de prețioasă. Chiar dacă ne aflăm într-o stare de deprimare, chiar în depresie, când vedem o viziune a Cristosului în glorie, suntem încurajați și infuzați cu El.

O, fie ca noi să fim cei care iau aminte la avertismentul Domnului, exersându-ne duhul pentru a ne ruga ca Domnul să ne deschidă ochii interiori, să ne înmoaie inima și să ne păstreze inima îndreptată spre El, astfel încât să putem primi vindecarea Lui interioară pentru orbirea și boala noastră.

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, ne vom da seama că suntem oameni cu buze necurate și ne vom deschide Domnului pentru a fi curățiți și purificați de El, astfel încât să-I putem sluji și să-L administrăm și altora, pentru ca și ei să-L savureze pe acest Cristos glorios și să fie expresia Lui. Amin!

O viziune a Cristosului excelent care ni se arată în prețiozitatea Sa supremă ca om pentru aprecierea, consolarea, încurajarea și stabilizarea noastră

În Daniel capitolul 10 vedem că Daniel a primit și el o viziune a Cristosului excelent; Cristos i s-a arătat lui Daniel în prețiozitatea Sa supremă ca om. Această viziune a fost pentru aprecierea, consolarea, încurajarea și stabilizarea lui Daniel (vezi Daniel 10:4-9).

Dacă citim această porțiune din Daniel, s-ar putea să nu înțelegem prea multe, deoarece există o mulțime de tipuri reprezentative și simboluri aici; avem nevoie de slujirea epocii pentru a interpreta corect aceste tipuri reprezentative și figuri, astfel încât să putem fi aduși la o apreciere adecvată a Cristosului excelent.

Cristosul excelent i s-a arătat lui Daniel în preoția Sa pentru a avea grijă de poporul Său ales; El era un om îmbrăcat în in fin, ale cărui coapse erau încinse cu aur fin din Ufaz. Avea o haină preoțească; faptul că era îmbrăcat în in semnifică faptul că umanitatea Sa este haina Sa preoțească.

Cristos a apărut ca Preot în umanitatea Sa – semnificată prin haina de in – pentru a îngriji poporul Său ales în captivitatea lor (vezi Daniel 10:5; Exod 28:31-35). Cristos este centralitatea și universalitatea lui Dumnezeu și, ca atare, El este un Preot care are grijă de copiii lui Israel aflați în captivitate.

Cristos a apărut și în calitatea Sa de împărat în divinitatea Sa, semnificată prin aurul coroanei, pentru a domni peste toate popoarele. Coapsele Lui erau încinse cu aur fin din Ufaz. Brâul este pentru întărire. Calitatea de împărat a lui Cristos este întărită de brâul de aur, ceea ce arată că calitatea de împărat a Sa este divină și întărește funcționarea Sa ca preot.

Mai mult, Cristos a apărut în prețiozitatea și demnitatea Sa, semnificate de trupul Său ca berilul. Cuvântul ebraic pentru beril s-ar putea referi la o piatră prețioasă albastru-verzuie sau galbenă; aceasta semnifică faptul că Cristos, în întruparea Sa, este divin (galben), plin de viață (verde) și ceresc (albastru).

Trebuie să vedem o viziune a Cristosului excelent care ni se arată în prețiozitatea Sa supremă ca om; El este divin, plin de viață și ceresc. Ce Cristos minunat avem!

Faptul că fața Lui era ca înfățișarea fulgerului (Daniel 10:6) arată că Cristos ni se arată în strălucirea Sa pentru a străluci peste oameni în iluminarea Sa. Această strălucire și iluminare sunt pentru cercetarea și judecata Sa, semnificate de ochii Săi ca torțe de foc. Ce Cristos minunat avem! Ce Cristos excelent vedem în apariția Sa lui Daniel în prețiozitatea Sa supremă ca om!

Cristos a apărut în vorbirea Sa puternică pentru a judeca oamenii, semnificat de brațele și picioarele Sale ca strălucirea bronzului lustruit. Mai mult, Cristos S-a arătat prin vorbirea Sa puternică pentru a judeca oamenii, așa cum este semnificat de sunetul cuvintelor Sale ca glasul unei mulțimi.

El este pe tron, căci este un Dumnezeu în ceruri și cerurile stăpânesc. Întreaga situație a lumii este sub stăpânirea cerurilor de către Dumnezeul cerurilor pentru a-I da lui Cristos preeminența în toate lucrurile, pentru a-L face pe Cristos să aibă primul loc în toate (Dan. 2:34-35; 7:9-10; 4:34-35; Col. 1:15, 18; Apoc. 2:4-5).

Asta este ceea ce urmărește Dumnezeu; El vrea ca Cristos să aibă primul loc în toate lucrurile. Pentru aceasta, El conduce și domnește, iar întreaga situație este sub stăpânirea Lui, astfel încât Cristos să aibă preeminența în toate lucrurile.

Cristos trebuie să aibă primul loc nu numai în situația lumii, ci și mai mult, în universul nostru personal. Astăzi, Cristos, ca fiind Cel Preeminent, trebuie să aibă primul loc în viața noastră de biserică, în viața de familie și în trăirea noastră de zi cu zi (Coloseni 1:17b, 18b; 3:17; 1 Corinteni 10:31).

În tot ceea ce suntem și facem, Cristos, ca Cel Preeminent, trebuie să fie centralitatea și universalitatea vieții noastre. El trebuie să fie centrul universului nostru, centrul de susținere a tot ceea ce se întâmplă în noi și în tot ceea ce suntem.

Sub domnia Sa cerească, Dumnezeu folosește mediul înconjurător pentru a-L face pe Cristos centralitatea și universalitatea pentru noi (Romani 8:28; Coloseni 1:18, 27; 3:4, 10-11). Întrucât Cristos domnește peste toate lucrurile, Dumnezeu folosește toate lucrurile, persoanele, problemele, situațiile și mediile pentru a-L face pe Cristos primul și totul pentru noi și în noi.

De aceea, totul se întâmplă în viața noastră; poate că nu suntem de acord cu anumite lucruri care se întâmplă, poate că nu ne plac anumite persoane sau situații, dar Dumnezeu este suveran peste toate lucrurile pentru a-L face pe Cristos preeminent în noi, chiar pentru ca Cristos să fie centralitatea și universalitatea pentru noi.

Noi suntem cei aleși de Dumnezeu să fim poporul Său pentru preeminența lui Cristos; suntem sub domnia cerească a lui Dumnezeu pentru a-L face pe Cristos preeminent (Dan. 4:26b, 35; Col. 1:18; 3:4, 10-11; Psalm 27:4). Noi, cei care credem în Cristos, suntem astăzi sub domnia cerească pentru ca Cristos să aibă primul loc în toate.

Când vedem viziunea Cristosului excelent care ni se arată în prețiozitatea Sa supremă ca om, Îl apreciem, suntem consolați, suntem încurajați și suntem stabilizați. Mai mult, îi acordăm Acestei Persoane excelente preeminența în toate lucrurile, dându-I primul loc în toate.

Doamne Isuse, dă-ne să avem viziunea Cristosului excelent care ni se arată în prețiozitatea Sa supremă ca om! Fie ca să vedem o viziune a Cristosului excelent pentru aprecierea, consolarea, încurajarea și stabilizarea noastră! O, Doamne, Tu ești Preotul în umanitatea Ta care are grijă de noi ca popor ales al Tău. Tu ai domnia în divinitatea Ta ca să domnești peste toate popoarele. Fie ca noi să Te vedem în prețiozitatea și demnitatea Ta, ca să Te putem aprecia ca fiind Cel divin, plin de viață și ceresc. Arată-ni-Te nouă, Doamne, și luminează-ne ca să ne cercetezi și să ne judeci. Mai mult, infuzează-ne, Doamne, și aranjează toate lucrurile din jurul nostru și în noi pentru ca Cristos să aibă primul loc. O, Doamne, vrem să vedem o viziune a Cristosului excelent și să-I dăm preeminența în toate lucrurile! Fie ca Cristosul cel preeminent să devină centralitatea și universalitatea în viața noastră de biserică, în viața de familie și în viața de zi cu zi. Slavă Domnului, noi, credincioșii în Cristos, suntem sub domnia cerească a lui Dumnezeu pentru a-L face pe Cristos preeminent și a-L face să aibă primul loc în toate lucrurile! Amin, Doamne, ai Tu primul loc în toate lucrurile în noi astăzi!

Răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu, pentru ca să fim constituiți cu El ca oameni ai prețiozității, casa Sa spirituală și preoția Sa împărătească!

Când avem o viziune a Cristosului excelent astăzi, ne vom dărui pur și simplu să-L savurăm. Cristos ni se arată în prețiozitatea Sa supremă și în domnia Sa nu doar pentru a ne judeca și a ne cerceta, astfel încât să putem fi curățiți și purificați, ci și mai mult, pentru ca noi să-L savurăm.

Astăzi, noi, cei care credem în Cristos, trebuie să răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu, astfel încât să putem fi constituiți cu El pentru a fi oameni ai prețiozității, ca și comoara Lui personală (1 Petru 3:4; Daniel 9:23; 10:11, 19; 2 Corinteni 2:10; Psalmul 16:5; Exod 19:4-6; 1 Petru 2:1-9; 2 Petru 3:8, 11-12).

În cartea lui Daniel vedem cum mesagerul îngeresc a venit la el și i-a spus că este un om prețios, chiar prețiozitatea însăși. Deoarece Daniel a petrecut timp cu Dumnezeu și a fost saturat cu Cristosul cel excelent pe care l-a văzut, a devenit un om al prețiozității, chiar prețiozitatea însăși.

Daniel nu a fost un om puternic în sine; de multe ori, când L-a văzut pe Domnul, a fost terminat și a avut nevoie să fie întărit de Domnul prin mesagerii Săi, îngerii. Dar Daniel a devenit un om al prețiozității văzând viziunea Cristosului excelent care i s-a arătat în prețiozitatea Sa supremă ca om.

Astăzi suntem în epoca Noului Testament și ne dăm seama că Dumnezeu este întrupat în Cristos, care astăzi este centralitatea și universalitatea economiei lui Dumnezeu.

Trebuie să răscumpărăm timpul zi de zi pentru a-L savura pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu, astfel încât El să se poată infuza în noi și să ne facă oameni ai prețiozității, comoara Sa personală. Dumnezeu nu vrea doar niște oameni în El, în care El Se poate distribui și care pot avea părtășie cu El.

El dorește să obțină un grup de oameni care Îl savurează pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă, astfel încât și ei să poată fi constituiți cu El pentru a fi oameni ai prețiozității, ca fiind comoara Sa personală. Fie ca noi să fim astfel de oameni astăzi. Fie ca noi să trăim în prezența prețioasă a Domnului astăzi, savurându-L pe El fiind porțiunea noastră, așa cum El ne savurează pe noi ca fiind comoara Sa.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos exersându-ne duhul zi de zi, suntem întăriți și creștem în omul ascuns al inimii, care este prețios în ochii Lui. Îl savurăm ca fiind porțiunea noastră, ne împărtășim din bogățiile Lui și suntem constituiți cu El; în același timp, Domnul ne savurează pe noi ca fiind comoara Sa. Amin!

Asemenea apostolului Pavel, putem face toate lucrurile în Cristos, chiar în prezența lui Cristos, în lumina ochilor Săi, căci Îl apreciem, Îl savurăm și suntem una cu El în a face toate lucrurile. Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul zi de zi, pe măsură ce răscumpărăm timpul pentru a-L savura pe Cristos ca prețiozitatea de supremă valoare, El Se zidește în noi pentru a ne face casa Lui spirituală și preoția Lui sfântă și împărătească pentru împlinirea dorinței inimii Sale.

Savurarea și experimentarea lui Cristos ne vor face să fim infuzați cu Dumnezeu, chiar să-L avem pe Dumnezeu în Cristos zidit în noi, astfel încât să putem fi o împărăție de preoți și o națiune sfântă.

Venim la Domnul în cuvântul Său zi de zi, bem laptele nevinovat al cuvântului și venim la Domnul ca o piatră vie, devenind astfel pietre vii ca El.

El este Cel prețios, iar pentru noi, cei care credem, El este prețiozitatea însăși. Fie ca noi, credincioșii în Cristos, care Îl savurăm pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă, să realizăm că suntem o rasă aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor cumpărat pentru posesiunea Sa!

Slavă Domnului, ca astfel de oameni, vestim virtuțile Celui ce ne-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată! Amin! El este comoara noastră, Cel mai prețios și excelent, și pe măsură ce Îl savurăm ca fiind prețiozitatea supremă, devenim oameni ai prețiozității, chiar comoara Domnului!

Acest lucru se va finaliza în Noul Ierusalim, structura miraculoasă a comorii! Slavă Domnului!

Doamne Isuse, vrem să răscumpărăm timpul astăzi pentru a-L savura pe Cristos ca fiind prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu. Amin, Doamne, ne exersăm duhul să Te savurăm astăzi. Constituie-ne cu Tine Însuți pentru a ne face oameni ai prețiozității ca fiind comoara Ta personală. Fie ca să trăim în prezența Ta prețioasă astăzi. Fie ca să Te savurăm ca porțiunea noastră și fie ca Tu să ne savurezi ca fiind comoara Ta. Amin, Doamne, Tu ești prețiozitatea supremă a lui Dumnezeu pentru noi și Te savurăm ca fiind Cel excelent. Aleluia, pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos ca fiind Cel suprem și prețios, devenim oameni ai prețiozității și comoara personală a lui Dumnezeu! Amin, Doamne, ne deschidem Ție; zidește-Te în noi puțin mai mult astăzi. Fă-ne casa Ta spirituală și preoția Ta sfântă și împărătească pentru împlinirea dorinței inimii Tale! Ne dăruim Ție astăzi, Doamne, pentru a Te savura ca fiind cel suprem de prețios. Vrem să trăim și să facem toate lucrurile conform indicelor ochilor Tăi. Păstrează-ne în duhul nostru contopit astăzi! Tu ești prețiozitatea pentru noi. Noi suntem comoara Ta personală. Te savurăm și Tu ne savurezi. Amin, Doamne, Te iubim!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, See a Vision of the Excellent Christ & Enjoy Christ as the Supreme Preciousness of God, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 33 cu tema: Viziunea, experimentarea, savurarea și expresia prețiozității supreme a lui Cristos pentru viața de biserică autentică (ziua 6), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa, ne pocăim, ne renegăm pe noi înșine și Îl câștigăm pe Cristos

07/05/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Când Îl vedem pe Domnul, când vedem cine este El, suntem terminați și ne renegăm pe noi înșine și ne detestăm pe noi înșine, căci suntem oameni cu buze necurate, așa că ne pocăim și suntem curățiți de Dumnezeu; faptul de a-L vedea pe Dumnezeu duce la câștigarea lui Dumnezeu, căci atunci când vedem cine este El, Îl câștigăm și ne împărtășim din ceea ce este El pentru a deveni la fel ca El!

Amin, Doamne, vrem să Te vedem astăzi! Descoperă-ne ca să vedem cine ești. Fie ca să vedem frumusețea Ta, sfințenia Ta, dreptatea Ta și gloria Ta. Strălucește asupra noastră. Descoperă-ne. Ne pocăim, Doamne. Ne detestăm pe noi înșine. Ne renegăm pe noi înșine. Venim la Tine. Curăță-ne. Purifică-ne. Umple-ne. Saturează-ne. Sfințește-ne. Fă-ne la fel ca Tine. Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, trăim astăzi în zilele din urmă, chiar înainte de venirea Domnului, iar zilele sunt rele; cu toate acestea, noi suntem cei care vrem să-L vedem pe Domnul și chiar să-L contemplăm.

Asemenea lui Isaia în Vechiul Testament, putem privi situația exterioară și putem vedea răutatea și corupția dintre oamenii de astăzi și putem privi situația generală de degradare și corupție din poporul lui Dumnezeu și putem fi în depresie.

Dacă Îl iubim cu adevărat pe Domnul, dacă ne pasă de interesul Lui aici pe pământ și dacă Îl urmărim alături de cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată, vom avea un anumit sentiment cu privire la situația de astăzi.

Nu suntem de acord cu ceea ce se întâmplă în societate; nu suntem de acord cu lucrarea vrăjmașului de a corupe și degrada biserica și avem foame și sete de dreptate.

Putem chiar plânge din cauza situației de astăzi, pentru că ne dăm seama că întreaga lume este într-o răzvrătire deschisă împotriva lui Dumnezeu și chiar și în biserica de astăzi există atât de multă degradare și Cristos nu este binevenit sau exprimat. O, Doamne!

Însă nu rămânem în depresia noastră; mai degrabă, vrem să-L vedem pe Cristos. Vrem să-L vedem pe Cristos în glorie. Când venim la Domnul cu privire la situația actuală, când ne deschidem către El cu privire la ceea ce se întâmplă astăzi, vom vedea viziunea lui Cristos în glorie. O astfel de viziune este de care avem nevoie astăzi.

În ciuda a ceea ce se întâmplă în exterior în lume și a ceea ce se întâmplă în biserică în general, în ciuda tuturor eșecurilor, rebeliunii, nelegiuirilor și corupției din jurul nostru și chiar în noi, Cristos este Împăratul, căci El este pe tron!

El este întronat mult mai presus de toate, iar omul-Dumnezeu Isus este Domnul tuturor! Slavă Domnului! Cu toții avem nevoie să vedem o viziune a lui Cristos întronat ca omul-Dumnezeu. Fie ca noi să venim la El în cuvântul Său pentru a primi o astfel de viziune astăzi!

Faptul de a-L vedea pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa ne expune, iar noi ne detestăm pe noi înșine, ne pocăim și suntem curățiți de El

În Isaia 6:2-3, profetul L-a văzut pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa. Serafimii semnifică sau reprezintă sfințenia lui Cristos, întruparea Dumnezeului Triunic. Ei stăteau acolo pentru sfințenia lui Cristos. Sfințenia lui Cristos se bazează pe dreptatea Lui; pentru că Cristos a fost întotdeauna drept, El a fost sfințit, separat de oamenii de rând (5:16).

Când Isaia a văzut viziunea lui Cristos în sfințenia Lui bazată pe dreptatea Lui, a fost expus, s-a detestat pe sine însuși, s-a pocăit și a fost curățat de Dumnezeu. Ca urmare a acestei viziuni, el a fost terminat, sfârșit; și-a dat seama că era un om cu buze necurate, locuind în mijlocul unui popor cu buze necurate (6:5). O, Doamne!

De fapt, înainte să-L vadă pe Cristos, temeliile pragului s-au cutremurat la glasul Celui care vorbea și casa s-a umplut de fum. Cutremurul semnifică solemnitate, iar fumul semnifică gloria care arde de venerație.

Când ne întoarcem către duhul nostru pentru a-L atinge pe Domnul, când Domnul ne dă o viziune a lui Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, suntem uimiți. Vom răspunde așa cum a făcut Isaia: Vai de mine, căci sunt terminat. Ca urmare a vederii viziunii lui Cristos în sfințenia Sa, suntem terminați, sfârșiți.

Ne dăm seama că, chiar dacă Îl iubim pe Domnul și Îl căutăm, suntem oameni cu buze necurate. Vorbirea noastră este expusă. Ne dăm seama că vorbim prea mult în fiecare zi și un mare procent din cuvintele noastre sunt rele.

Poate că nu vorbim lucruri rele precum oamenii din lume, dar ne putem plânge mult, îi putem critica pe alții și putem cârti și mormăi. O, Doamne!

Buzele noastre sunt necurate; vorbim ceva despre Domnul, rostim unele laude și rugăciuni și rostim unele cuvinte de apreciere față de alții, dar atât de mult din vorbirea noastră este necurată! O, Doamne! Dacă am elimina cârtirea, raționamentul, bârfa și critica din vorbirea noastră, am putea realiza că avem foarte puțin despre care să vorbim.

Asemenea lui Isaia, când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, suntem expuși, ne pocăim și ne detestăm pe noi înșine. Ne dăm seama că buzele noastre sunt necurate. Ne dăm seama că trăim printre oameni cu buze necurate. O, când Îl vedem pe Cristos, suntem terminați, sfârșiți, căci vedem cine suntem!

Și Petru a avut aceeași realizare când L-a întâlnit pe Domnul în Luca 5; pur și simplu și-a dat seama cât de păcătos este și a spus: „Depărtează-te de la mine, Doamne, căci sunt un om păcătos” (v. 8). Desigur, Domnul nu S-a îndepărtat de el; mai degrabă, după ce Petru s-a pocăit, văzând cine este el și cine este Domnul, Domnul l-a chemat pe Petru să-L urmeze.

Când vedem cine suntem în lumina Domnului, ne detestăm pe noi înșine. Atunci Domnul poate veni să ne curețe. Când Isaia și-a dat seama că era necurat, a fost curățat de unul dintre serafimi, semnificând sfințenia lui Dumnezeu (Isaia 6:6-7); a fost curățat cu un cărbune aprins de pe altar.

Acest cărbune aprins, în experiența noastră spirituală, semnifică eficacitatea răscumpărării lui Cristos realizată pe cruce. Când vedem o viziune a lui Cristos în sfințenia Sa, ne dăm seama și cine suntem noi, iar Domnul ne curăță prin eficacitatea răscumpărării Sale realizate pe cruce.

Suntem cu adevărat necurați. Suntem chiar o totalitate a necurăției. Putem încerca să ne spălăm și să ne îmbunătățim comportamentul și putem încerca să fim oameni mai buni, dar totuși suntem necurați.

Cu cât venim mai mult la Domnul ca să-L vedem și să Îl savurăm, cu atât ne dăm seama cât de necurați suntem. Conștiința noastră este atinsă.

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa, sentimentul din conștiința noastră este că suntem păcătoși și necurați. Cu cât Îl vedem mai mult pe Domnul, cu atât suntem mai expuși; apoi, mărturisim, iar conștiința noastră este curățită și lipsită de ofensă.

Slavă Domnului, ne putem mărturisi păcatele, impuritățile, necurăția și greșelile, iar El ne iartă, ne spală, ne curăță și ne purifică (1 Ioan 1:7-9). Aceasta este o curățare instantanee și are loc în domeniul spiritual.

Conform faptelor din vechea creație, nu suntem curați, căci atâta timp cât rămânem în vechea creație, nu putem fi niciodată complet curați. Vechea noastră creație este necurată; până când nu avem răscumpărarea trupului nostru decăzut, vom fi necurați și trebuie să venim la Domnul pentru a fi curățiți și purificați de El.

Însă cât de mult putem fi curățiți depinde de cât de mult Îl vedem pe Domnul. Cu cât Îl vedem mai mult pe Domnul și cu cât suntem mai expuși, cu atât suntem mai curățiți și putem vedea pe Dumnezeu și fi infuzați cu Dumnezeu. Fie ca noi să venim la Domnul din nou și din nou pentru a-L vedea pe Cristos în sfințenia Sa și a ne împărtăși din ceea ce este El!

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție! Dă-ne să vedem o viziune a lui Cristos în sfințenia Sa, bazată pe dreptatea Sa. Amin, Doamne, vrem să Te vedem! Vrem să Te atingem. Strălucește asupra noastră. Expune-ne. Luminează-ne să vedem cine ești Tu, ca să putem vedea cine suntem noi. Strălucește asupra necurăției noastre. Expune păcatele, fărădelegile, greșelile și murdăria noastră. O, Doamne, ne pocăim. Ne detestăm pe noi înșine. Ne renegăm pe noi înșine. Curăță-ne și spală-ne. Ne pocăim pentru cuvintele noastre. Ne pocăim de buzele noastre necurate! O, vai de mine, căci sunt terminat! Suntem oameni cu buze necurate și locuim în mijlocul unui popor cu buze necurate! O, Doamne, curăță-ne prin eficacitatea răscumpărării Tale! Spală-ne și curăță-ne cu sângele Tău prețios! O, fie ca sângele Tău să ne curețe, să ne spele și să îndepărteze orice impuritate și necurăție din noi! Amin, Doamne, venim la Tine așa cum suntem. Vrem să Te atingem într-un mod proaspăt! Fie ca să-L vedem pe Cristos în sfințenia Sa, bazată pe dreptatea Sa, și fie ca să ne renegăm pe noi înșine, să fim curățiți și să fim infuzați cu Dumnezeu!

Când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu, fiind infuzați cu Dumnezeu: ne renegăm pe noi înșine, ne pocăim și câștigăm mai mult din Dumnezeu!

Mulți creștini știu că Dumnezeu este sfânt, dar au o frică nefirească de Dumnezeu, crezând că nu-L pot atinge pe Dumnezeu, căci El este atât de sfânt, glorios și drept.

Este adevărat că Dumnezeu este sfânt, drept și glorios, dar El a trecut printr-un proces și a fost finalizat pentru a fi atins de om, primit de om și savurat și experimentat de om.

Astăzi îl putem vedea pe Dumnezeu; Dumnezeul pe care îl vedem astăzi este Isus Cristos, căci El este întruparea lui Dumnezeu. Îl vedem pe Dumnezeu în Cristos exersându-ne duhul pentru a-L atinge ca Duh. Când Îl vedem pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu (Matei 5:8).

A-L vedea pe Dumnezeu este egal cu a-L câștiga. Pe partea negativă, când Îl vedem pe Dumnezeu, vedem cine suntem, ne detestăm pe noi înșine, ne renegăm pe noi înșine și ne pocăim și mărturisim.

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, vedem mai întâi cine suntem; suntem necurați, păcătoși și plini de ofense și fapte nelegiuite. Așa că ne pocăim. Mărturisim sub lumina Domnului ceea ce El expune în noi. Aceasta este partea negativă.

Pe partea pozitivă, câștigăm ceea ce este Dumnezeu. A-L vedea pe Dumnezeu ne face să vedem cine suntem și, de asemenea, ne infuzează cu ceea ce este Dumnezeu.

Dumnezeu nu ne șterge și apoi ne înlocuiește; El expune ceea ce suntem prin natura și prin comportamentul nostru, iar noi mărturisim sub strălucirea Lui, iar rezultatul este că El are o cale de a infuza mai mult din ceea ce El este în noi.

A-L vedea pe Dumnezeu ne transformă, deoarece cauzează un proces metabolic în noi. Pe partea negativă, ceea ce este vechi, negativ și natural este îndepărtat și eliminat, căci lumina Domnului îl expune, iar sfințenia Lui îl purifică.

Pe partea pozitivă, noul element al lui Dumnezeu, elementul divin, ne este adăugat și suntem constituiți cu El. În acest fel, suntem reconstituiți pentru a fi la fel ca El; Îl privim pe Dumnezeu și Îl reflectăm (2 Corinteni 3:18).

A-L vedea pe Dumnezeu înseamnă a-L câștiga pe Dumnezeu. A-L vedea pe Dumnezeu ne transformă, pentru că, văzându-L pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu și primim elementul Său în noi, iar elementul nostru vechi este eliminat; acest proces metabolic este transformarea (2 Corinteni 3:16—4:1; Romani 12:2; Filipeni 3:8).

Am putea crede că, dacă Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa bazată pe dreptatea Sa, vom fi eradicați; de fapt, ceea ce se întâmplă este că Îl vedem, Îl câștigăm și suntem transformați după chipul Său.

Există un proces metabolic interior, care are loc atunci când Îl vedem pe Dumnezeu. Cu cât Îl vedem mai mult pe Dumnezeu, Îl cunoaștem pe Dumnezeu și Îl iubim, cu atât ne detestăm mai mult pe noi înșine și cu atât ne renegăm mai mult pe noi înșine (Iov 42:5-6; Matei 16:24; Luca 9:23; 14:26).

Putem auzi de Dumnezeu prin auzul urechii noastre, așa cum a făcut Iov, dar când Îl vedem pe Dumnezeu, când ne dăm seama cine este El și cine suntem noi, ne vom pocăi în țărână și cenușă.

Ne deschidem către El, căci nu suntem nimic fără El. Când Îl vedem pe Dumnezeu, primim elementul Său în noi, iar elementul nostru vechi este eliminat. El Se adaugă nouă pentru a ne reconstitui cu Sine Însuși, iar elementul nostru natural este eliminat și îndepărtat. Puțin câte puțin, zi de zi, suntem transformați după chipul Său.

Acesta este un proces de-o viață care se finalizează prin faptul că toți oamenii răscumpărați, regenerați, sfințiți, transformați, conformați și glorificați ai lui Dumnezeu văd fața lui Dumnezeu veșnic și continuu (Apocalipsa 22:4).

Astăzi vrem să-I vedem fața. Vrem să-L privim. Vrem să-L câștigăm. Îl iubim. Nu vrem să facem nimic fără El.

A-L vedea pe Dumnezeu înseamnă a fi curățat și purificat de Dumnezeu. A fi curățat de Dumnezeu înseamnă a fi trimis de Dumnezeu pentru a-L aduce pe poporul Său ales într-o stare de trăire a lui Cristos, astfel încât să-L poată exprima în gloria Sa, să fie saturați de sfințenia Sa și să trăiască în dreptatea Sa (Isaia 6:6-8; 1 Ioan 1:7-9; Fapte 13:47; Filipeni 1:21).

Când Îl vedem pe Cristos în sfințenia Sa, suntem infuzați cu El, elementul nostru vechi este eliminat și suntem trimiși de El la alții pentru a-i aduce în savurarea lui Dumnezeu, să-L trăiască pe Cristos și să-L exprime! Amin!

Doamne Isuse, vrem să Te vedem față în față. Ne deschidem Ție. Ne întoarcem inima către Tine. Curăță-ne și spală-ne. Îndepărtează orice impuritate și necurăție din noi. Fie ca să-L vedem pe Dumnezeu și fie ca să-L câștigăm! Amin, fie ca elementul vechi și natural să fie eliminat și fie ca elementul lui Dumnezeu să ni se adauge! Aleluia, când Îl vedem pe Dumnezeu, câștigăm mai mult din El! Slavă Domnului, când Îl vedem pe Dumnezeu, ne detestăm pe noi înșine, ne pocăim și suntem infuzați cu ceea ce este Dumnezeu! Amin, Doamne, vrem să Te primim în elementul, viața și natura Ta! Fie ca să Te privim și să Te reflectăm, fiind transformați în același chip ca Cristos, din glorie în glorie! Slavă Domnului, faptul de a-L vedea pe Dumnezeu rezultă în purificare și curățire! Amin, Doamne, curăță-ne, pentru ca să putem fi trimiși de Dumnezeu să-L aducem pe poporul Tău ales într-o trăire a lui Cristos! O, Doamne, fie ca să Te exprimăm în gloria Ta, să fim saturați de sfințenia Ta și să trăim în dreptatea Ta! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, When we See Christ in His Holiness, we Repent, we Deny Ourselves, and we Gain Christ, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 33 cu tema: Viziunea, experimentarea, savurarea și expresia prețiozității supreme a lui Cristos pentru viața de biserică autentică (ziua 5), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne exersăm duhul pentru a vedea viziunea lui Cristos în glorie, chiar și în depresia noastră

06/05/2026 by Credincios in Cristos 6 Comments

Trebuie să vedem viziunea lui Cristos în glorie chiar și în depresia noastră, căci indiferent cât de corupt sau rebel este poporul lui Dumnezeu, Isus Cristos, ca om-Dumnezeu, încă stă pe un tron înalt și măreț, iar când ne întoarcem inima către El, suntem infuzați cu El și vindecați de boala noastră!

O, Doamne, fie ca noi să vedem viziunea lui Cristos în glorie! Fie ca noi să ne ridicăm ochii de unde suntem, să privim spre Tine și să-L vedem pe Isus Cristos ca om-Dumnezeu întronat! Aleluia, există un Om în glorie, iar omul-Dumnezeu Isus este încă pe tron! Amin, Doamne, privim la Tine și mergem mai departe cu Tine astăzi pentru împlinirea economiei Tale! Amin!

Domnul nostru Isus este Cel mai minunat și trebuie să privim țintă la Isus de la orice altceva. Există multe lucruri în această lume, mai ales în lumea de astăzi, care ne distrag de la Cristos; însă când vedem cât de prețios este Domnul, ne vom îndrepta pur și simplu privirea spre El.

Cristos este prețios, valoros, vrednic și minunat. Când suntem iluminați de Domnul, având inima îndreptată spre El și fiind mișcați în conștiință, pur și simplu Îl vom aprecia pe Cristos și Îl vom iubi. Ne vom da seama că nu putem face nimic pentru Domnul pentru tot ce a făcut El pentru noi, decât să chemăm numele Domnului pentru a bea adânc din paharul mântuirii!

Pentru noi, cei care credem, Cristos este prețiozitatea. El ne dezvăluie zi de zi ca să-L vedem, iar noi avem sângele prețios al lui Cristos ca să ne curățe și să ne spele, chiar pentru a fi calificați să venim la El și să-L savurăm mai mult. Avem promisiunile prețioase ale lui Dumnezeu și putem citi cu rugăciune cuvântul lui Dumnezeu pentru a-l face savurarea și experiența noastră. O, Domnul este atât de bogat cu noi în cuvântul Său!

Pe măsură ce ne deschidem către El, ne exersăm duhul venind la cuvântul Său și ne întoarcem inima către El pentru a fi descoperită, Îl vedem pe Domnul față în față și câștigăm mai mult din El.

Avem credința prețioasă, căci fiecăruia dintre noi, ca și credincioși în Cristos, i s-a încredințat o credință la fel de prețioasă. Prin credință, ne împărtășim din ceea ce este Dumnezeu. Prin exersarea duhului de credință, tot ceea ce este de la Dumnezeu este infuzat în noi pentru a deveni savurarea și experiența noastră.

Slavă Domnului pentru credința prețioasă! Îi mulțumim că El chiar ne încearcă credința, iar această încercare prin testare este prețioasă. Ori de câte ori Îl atingem pe prețiosul Cristos, totul devine prețios, căci El, ca prețiozitate, este infuzat în noi pentru a ne face oameni prețioși. Doamne Isuse, Te iubim! Amin!

Să vedem viziunea lui Cristos în glorie chiar și în depresia noastră din cauza degradării și corupției poporului lui Dumnezeu

În Isaia 6 vedem că viziunea lui Cristos în glorie a fost văzută de Isaia în depresia sa (Isaia 6:1-8; comp. cu 5:20; 22:1; 2 Cron. 26:1-5). Isaia era deprimat, căci a văzut nelegiuirea și corupția poporului lui Dumnezeu și și-a dat seama că trăia și locuia printre oameni cu buze necurate, chiar și el însuși fiind o astfel de persoană.

Astăzi se vorbește mult despre cum să te confrunți cu depresia și, fie că vrem să recunoaștem acest lucru sau nu, fiecare dintre noi a fost deprimat. Chiar și apostolul Pavel era deprimat; de fapt, se afla într-o situație în care a experimentat ceva mai mult decât depresia.

În 2 Corinteni 1:8-9, el a spus că își pierdea chiar și speranța de a trăi; aceasta înseamnă că și-a pierdut orice speranță. O, Doamne! Dar Dumnezeu, care înviază morții, a venit, iar Pavel s-a încrezut în acest Dumnezeu și în nimic altceva care venea din mediul său.

În cazul lui Isaia, regele Ozia murise recent; acest rege a fost un rege bun care a urmat cuvântul lui Dumnezeu și a ținut legea, așa că moartea sa a fost o tragedie majoră care l-a afectat pe Isaia.

Mai mult, vremea rea din zilele lui Isaia poate fi văzută prin cuvântul de avertizare al Domnului – „Vai de cei ce numesc răul bine și binele, rău, care spun că întunericul este lumină și lumina, întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceață și dulceața, în loc de amărăciune!” (Isaia 5:20).

În zilele lui, mulți numeau răul bine și binele rău, care schimbau întunericul în lumină și lumina în întuneric, care ziceau că amărăciunea e dulce și dulcele e amar. La fel pare să fie și astăzi; dacă te uiți la știri sau vorbești cu oamenii din jurul tău, îți dai seama că astăzi întreaga lume este într-o stare greșită.

Oamenii de astăzi apreciază și laudă răul, în timp ce sunt suspicioși legat de bine și își justifică faptele nelegiuite în timp ce critică faptele drepte ale altora. Astăzi, mulți schimbă întunericul cu lumina și încearcă să ne convingă că dulcele este amar și amarul este dulce. De multe ori, când te uiți la știri sau citești ce este postat pe rețelele de socializare, duhul ne este provocat, căci există un duh al fărădelegii care operează în oameni astăzi.

Însă trebuie să ne dăm seama că, în ciuda răzvrătirii, nelegiuirilor și corupției din această lume și, de asemenea, din rândul poporului ales și iubit al lui Dumnezeu, Cristos este încă pe tron (Isaia 6:1-5; Plângeri 5:19; Apocalipsa 22:1). Când ne exersăm duhul pentru a-L atinge pe Domnul, ne dăm seama că Isus Cristos, ca Domn, Împărat, Iehova al oștirilor, stă încă pe un tron înalt și măreț în glorie. Isus Cristos este Domnul!

Indiferent ce se întâmplă în lume, indiferent cât de profundă este corupția și imoralitatea în jurul nostru și indiferent cât de degradată și coruptă este situația generală din rândul poporului lui Dumnezeu, Cristos este încă pe tron. Situația de astăzi ne poate face să fim deprimați, dar trebuie să vedem viziunea lui Cristos în glorie!

Este normal, chiar omenesc, să fim deprimați, mai ales când privim la situația din societatea de astăzi; totuși, când privim la Isus, când vedem viziunea gloriosului Cristos care este întronat în cer, suntem umpluți de bucurie și speranță!

Chiar și atunci când privim la propria situație, putem fi descurajați și deprimați. Am putea crede că nu ne-am schimbat atât de mult, că firea noastră este mai rea ca niciodată și că nu pare să ne îmbunătățim. Dar Domnul ne încurajează să nu privim la situația de aici, ci să privim în sus, la El!

Trebuie să privim la Domnul și să vedem viziunea lui Cristos cel glorios! Pe măsură ce ne trăim viața creștină și viața de biserică, nu trebuie să privim în jos, la situația de aici, ci să privim în sus, la Cristos!

Cristosul nostru nu mai este pe cruce; El este acum pe tron, fiind întronat mult mai presus de toate! Suntem decăzuți, biserica este degradată, iar situația din lume este plină de corupție și răutate, dar Cristos rămâne același astăzi și în veci (Evrei 13:8). Trebuie doar să ne ridicăm ochii și să vedem viziunea lui Cristos în glorie!

Doamne Isuse, ne exersăm duhul să privim la Tine astăzi! Amin, Doamne, fie ca să vedem viziunea lui Cristos în glorie! Fie ca să vedem că, indiferent cât de rea și coruptă este situația din lume astăzi, Cristos este pe tron! Aleluia, în ciuda răzvrătirii, nelegiuirilor și corupției poporului lui Dumnezeu, Cristos Împăratul stă încă pe tron! Slavă Ție, Doamne Isuse, că ești întronat mult mai presus de toate! Fie ca să ne ridicăm ochii de la situația noastră și să privim din depresie la Isus! Aleluia, Cristos ca Domn stă încă pe un tron înalt și măreț în glorie! Amin, Doamne, fie ca să vedem viziunea lui Cristos în glorie. Fie ca să primim îndurarea și harul Tău pentru a privi țintă la Tine, fără a rămâne în depresie din cauza situației exterioare, ci pur și simplu să-L vedem pe Cristos în glorie! Slavă Domnului, deși nu este nimic bun aici, totul este bine cu Domnul în glorie! Aleluia, deși totul se schimbă și fluctuează pe acest pământ, Cristosul nostru de pe tron rămâne același astăzi și în veci! Slavă Domnului!

Ne exersăm duhul pentru a ne ruga ca Domnul să ne deschidă ochii lăuntrici și să ne îndrepte inima către El pentru a vedea viziunea lui Cristos cel glorios și întronat!

Cristosul pe care L-a văzut Isaia era Cristosul în glorie, iar mantaua hainei lui Cristos încă umplea templul (Isaia 6:1). Această haină lungă a lui Cristos semnifică splendoarea Lui în virtuțile Sale. Splendoarea lui Cristos în virtuțile Sale este exprimată în principal în și prin umanitatea Sa.

Apostolul Ioan a scris despre aceasta în evanghelia sa și a spus că Isaia a văzut gloria lui Dumnezeu și a vorbit despre El (vezi Ioan 12:38-41). Isaia a văzut viziunea lui Cristos cel glorios în depresia sa și a fost încurajat, mângâiat și întărit.

Cristosul pe care l-a văzut era Cristosul omul-Dumnezeu; El nu era doar Dumnezeu, ci omul-Dumnezeu, căci divinitatea Sa este exprimată prin umanitatea Sa. Poate că vrem să mergem în cer și să vedem gloria lui Dumnezeu în divinitatea Sa, dar ceea ce Dumnezeu vrea este să-Și exprime gloria în splendoarea umanității Sale cu virtuțile Sale umane. Virtuțile lui Cristos sunt strălucitoare, iar această strălucire este splendoarea Lui.

Noi, ca și credincioși în Cristos, Îl iubim pe Domnul, iubim poporul Său și iubim interesul lui Dumnezeu aici pe pământ. Cu toate acestea, atunci când privim situația din societate și chiar din viața de biserică de astăzi, s-ar putea să fim descurajați și deprimați. În astfel de situații, trebuie pur și simplu să privim către Domnul și să-I cerem să ne dea viziunea lui Cristos în glorie.

Pentru a putea vedea viziunea gloriosului Cristos întronat, trebuie să luăm aminte la cuvântul de avertizare al lui Isaia (Isaia 6:9-10). Trebuie să ne exersăm duhul pentru a ne ruga ca Domnul să ne deschidă ochii interiori, să ne înmoaie inima și să ne mențină inima îndreptată spre El, astfel încât să putem primi vindecarea Lui interioară de orbirea și boala noastră (Ioan 12:40; Matei 13:14-17; Fapte 28:25-27; Apocalipsa 3:18; 4:2; 2 Corinteni 3:16-18).

Fie ca noi să ne smerim înaintea Domnului și să-I cerem să lumineze asupra noastră, să ne deschidă ochii interiori și să ne facă inima moale și întoarsă spre El, astfel încât El să ne vindece și să ne umple cu Sine Însuși.

Chiar dacă poporul lui Dumnezeu și chiar noi înșine putem încălca sfințenia lui Dumnezeu și putem fi corupți în virtuțile noastre omenești, chiar dacă unii frați și surori dragi în Domnul care ne-au păstorit pot muri și chiar dacă situația din mediul din jurul nostru poate fi mai rea ca niciodată, totuși putem vedea viziunea lui Cristos cel glorios și întronat.

Fie ca noi să nu fim ca oamenii din vremea lui Isaia care, chiar dacă au auzit cuvântul lui Dumnezeu, nu au înțeles și, chiar dacă au văzut lucrarea lui Dumnezeu cu ochii lor, nu au perceput și nici nu s-au întors la Dumnezeu pentru a fi vindecați. O, Doamne!

Dumnezeu Tatăl a rostit un astfel de avertisment în Isaia, apoi Dumnezeu Fiul a spus același lucru în Matei 13 și Dumnezeu Duhul a spus același lucru în Fapte 28. Întregul Dumnezeu Triunic este preocupat ca noi să nu ne împietrim inimile, să nu înțelegem cuvântul Lui, sau să ne întoarcem la El, ca să putem fi vindecați.

O, fie ca noi să ne întoarcem inima către Domnul! Fie ca să-I permitem să ne vindece astăzi! Fie ca noi să ne pocăim și să ne întoarcem la El, pentru ca El să ne vindece și să ne putem întoarce la El pentru a-L savura și a ne împărtăși din bogățiile Sale! Când ne întoarcem la Domnul și vedem viziunea Cristosului glorios, vom realiza că divinitatea Sa este exprimată și strălucește prin umanitatea Sa!

Cristos este omul-Dumnezeu întronat, cu gloria divină exprimată în virtuțile Sale omenești (Isaia 6:1; comp. cu Ezechiel 1:26, 22; Fapte 2:36; Evrei 2:9). El nu este doar Dumnezeu; El este un om-Dumnezeu și are o manta lungă a hainei Sale, semnificând virtuțile Sale omenești care exprimă splendoarea atributelor Sale divine.

Când citim Evangheliile, îl vedem pe minunatul Isus, omul-Dumnezeu și, în special, vedem umanitatea Sa, faptul că El este om. El nu a venit să fie Dumnezeu pentru ca noi toți să fim uimiți de El și să I ne închinăm; El a venit ca om și L-a exprimat pe Dumnezeu în umanitatea Sa.

Cristos este o persoană cu glorie divină exprimată în virtuțile Sale omenești. Trebuie să avem o viziune a cine este El. Splendoarea divinității Sale, exprimată prin umanitatea Sa, umple biserica. Când ne întoarcem inima către Domnul și ne exersăm duhul pentru a-L atinge, suntem încurajați de El, suntem vindecați în boala noastră și suntem infuzați cu El!

Ce Isus Cristos glorios și minunat avem! Fie ca să nu rămânem în depresie, ci să ne întoarcem inima către El și să ne exersăm duhul pentru a vedea viziunea Cristosului glorios!

Fie ca să nu fim neascultători de harul lui Dumnezeu, ci mai degrabă să primim harul Său, să ne întoarcem inimile către El, să-L lăsăm pe Domnul să ne vindece orbirea și boala și să rămânem sub viziunea Cristosului glorios întronat!

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție astăzi! Vrem să vedem viziunea Cristosului glorios întronat. Ne exersăm duhul, Doamne, și ne întoarcem inima către Tine. Deschide ochii noștri interiori ca să Te vedem. Înmoaie inima noastră. Păstrează-ne inima deschisă către Tine, ca să putem primi vindecarea Ta interioară de orbirea și boala noastră. O, Doamne, ne întoarcem inima către Tine! Fă ca inima noastră să fie moale față de Tine. Fie ca să nu ne împietrim inima când auzim cuvântul Tău. O, fie ca să-Ți auzim cuvântul și să-l percepem! Fie ca să Te vedem și să-Ți permitem să ne infuzezi! Fie ca să vedem splendoarea Ta în virtuțile Tale! Fie ca să venim la Tine în cuvântul Tău pentru a savura trăirea Ta omenească, trăirea Ta de om-Dumnezeu, și expresia atributelor divine în virtuțile omenești! Amin, Doamne, arată-ni-Te nouă ca omul-Dumnezeu întronat! Fie ca să vedem viziunea lui Cristos în glorie! Slavă Domnului, Cristos este omul-Dumnezeu întronat, cu gloria divină exprimată în virtuțile Sale omenești! Aleluia!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Exercise our Spirit to See the Vision of the Christ in Glory, even in our Depression, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 33 cu tema: Viziunea, experimentarea, savurarea și expresia prețiozității supreme a lui Cristos pentru viața de biserică autentică (ziua 4), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos Însuși este prețiozitatea pentru credincioșii Săi pentru savurarea și experimentarea noastră

05/05/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Apostolul Petru a văzut că Cristos Însuși este prețiozitatea pentru credincioșii Săi și a fost fermecat de Domnul într-o asemenea măsură încât, indiferent de câte ori l-a mustrat Domnul, el tot L-a urmat pe Domnul; trebuie să-L vedem pe Cristos ca fiind prețiozitatea pentru noi și să savurăm promisiunile Sale prețioase, sângele Său prețios, credința prețioasă și chiar încercarea prețioasă a credinței noastre.

Doamne Isuse, dezvăluie-ne ca să Te vedem! Atrage-ne și captivează-ne. Pur și simplu ne deschidem Ție. Fie ca să vedem că Cristos este prețiozitatea pentru credincioșii Săi! Fie ca noi să ne dăm seama cât de prețios ești și fie ca noi să Te iubim până la cel mai înalt grad! Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, suntem cei cărora li s-a arătat îndurare de către Domnul nu doar pentru a ne întoarce de la orice altceva la El, ci, mai mult decât atât, pentru a-L vedea și a-L aprecia.

Viața noastră de zi cu zi ca creștini este acum conform valorilor pe care le are Dumnezeul Triunic, nu conform sistemului de valori din această lume. Această lume prețuiește anumite lucruri datorită influenței lui Satan, iar toți oamenii decăzuți prețuiesc lucruri care sunt lipsite de valoare, fără sens și, în cel mai bun caz, o bucurie temporară.

Dar noi, cei care credem în Cristos, am văzut ceva din prețiozitatea lui Cristos. Am văzut o licărire din cine este El. Ne place să petrecem timp cu Domnul în cuvântul Său pentru a-L vedea, a-L savura și a fi infuzați cu El.

Ne dăm seama că Cristos este adevărata noastră comoară. El este comoara dreptății și nicio comoară pământească nu se poate compara cu ea. Chiar dacă avem comori pământești, chiar dacă putem obține aceste comori exterioare, totuși privim la Domnul și Îl alegem, căci El este adevărata noastră comoară.

El este adevăratul aur, argint și pietre prețioase și El este adevărata perlă. Pur și simplu ne deschidem către El. Vrem să fim infuzați cu El ca realitate a prețiozității și ne dăm Lui pentru a deveni exact ca El. Pe măsură ce venim la El ca o piatră vie, devenim și noi pietre vii.

Pe măsură ce petrecem timp cu El ca fiind prețiozitatea pentru credincioșii Săi, suntem infuzați cu prețiozitatea Lui și devenim prețioși pentru Dumnezeu.

Dar dacă noi, credincioșii în Cristos, nu petrecem timp cu Domnul în cuvântul Său, nu-L vom considera pe Cristos ca fiind porțiunea noastră care super-excelează; mai degrabă, lucrurile din lume vor deveni mai atractive și mai prețioase pentru noi.

Dacă nu-L atingem pe Domnul din nou și din nou în duhul nostru și în cuvântul Său, atenția noastră se va muta de la lucrurile nevăzute la lucrurile văzute și va apărea degradarea. O, fie ca noi să avem o schimbare completă în conceptul nostru de valori sub lumina Domnului, astfel încât să-L putem alege continuu pe Cristos și tot ceea ce este El ca fiind porțiunea noastră super-excelentă!

Să vedem că Cristos Însuși este prețiozitatea pentru credincioșii Săi și să-L savurăm pe Cristos

Apostolul Petru a văzut că Cristos Însuși este prețiozitatea pentru credincioșii Săi și a spus că pentru noi, cei care credem, este prețiozitatea (1 Petru 2:7).

Dacă citim Evangheliile, vedem că Petru a fost fermecat de Domnul într-o asemenea măsură încât, chiar dacă a eșuat lamentabil și a fost mustrat de Domnul de multe ori, el L-a urmat totuși pe Domnul ca Păstor al său până la martirajul său (Luca 5:8-11; Marcu 14:67-72; 16:7; Ioan 21:15-22; 2 Petru 1:14-15).

El a fost fermecat de Cristos. A fost captivat de Cristos. A fost atras de Cristos. Domnul Isus a fost ca un magnet imens, iar Petru, ca unul dintre cei care Îl căutau, a fost atras și captivat de El.

Când o persoană este fermecată de cineva, de exemplu, când un frate se îndrăgostește de o soră, face tot felul de lucruri ieșite din comun. Poate să se abată din calea lui și să facă lucruri nebunești doar pentru a-i arăta acelei surori că o iubește, pur și simplu pentru că a fost fermecat de ea.

În mod similar cu Petru și Domnul Isus, el a fost fermecat de Cristos și a făcut tot felul de lucruri din dragostea sa naturală pentru Domnul. Petru a eșuat lamentabil și a fost mustrat de Domnul, totuși a văzut că Cristos Însuși este prețiozitatea pentru credincioșii Săi și a rămas cu Domnul până la sfârșit.

Chiar și în noaptea în care era pe cale să se lepede de Domnul de trei ori, Domnul i-a profețit despre asta, dar el a spus totuși că nu-L va renega niciodată pe Domnul, ci mai degrabă va muri pentru El (Luca 22:34-35).

Dar chiar și o slujnică care l-a întrebat mai târziu l-a făcut să reacționeze lepădându-se de Domnul de trei ori. Domnul știa acest lucru și nu l-a uitat pe Petru; mai degrabă, în dimineața învierii Sale, îngerul le-a spus mai multor femei: „Duceți-vă și spuneți ucenicilor Lui și lui Petru” (Marcu 16:7).

Domnul a avut grijă de Petru, iar Petru a fost fermecat de Domnul; Domnul l-a păstorit pe Petru până la sfârșit. Mai mult, Domnul i-a spus personal Mariei Magdalena: „Du-te la frații Mei” (Ioan 20:17).

Oamenii din lume sunt fermecați de tot felul de lucruri deșarte, de la mașini la sport și la diferite tipuri de jocuri cu mingea; pentru că sunt fermecați de aceste lucruri, își irosesc viața, energia și banii pe aceste lucruri.

Dar Domnul Isus Cristos Însuși este prețiozitatea pentru credincioșii Săi și, atunci când Îl vedem ca fiind prețiozitatea, ne vom da Lui doar pentru a-L savura. Când Îl vedem pe Domnul Isus, când ne dăm seama de prețiozitatea Sa, când vedem dragostea Sa necondiționată pentru noi, suntem pur și simplu fermecați de El.

El ne iubește fără motiv; pur și simplu ne iubește. Ne-a fermecat. Ne-a atras la Sine. Ne captivează zilnic în cuvântul Său. Noi însă falimentăm. Falimentăm lamentabil de atâtea ori și chiar Îl renegăm pe Domnul. Nu-L lăsăm pe Cristos să trăiască în noi și nici nu-L lăsăm să fie exprimat prin noi.

Dar Domnul este întotdeauna acolo cu noi și pentru noi. El ne mustră, totuși ne atrage la Sine.

În cazul lui Petru, el și-a dat seama că el, Iacov și Ioan fuseseră admiși în cel mai înalt grad de inițiere la schimbarea la față a Domnului; ei au fost admiși să fie spectatori inițiați ai măreției Sale (2 Petru 1:16-18; 2 Petru 5:1).

Erau pescari care au fost captivați de acest minunat Isus și au fost aduși pe muntele schimbării la față pentru a-L vedea cum este transfigurat înaintea lor.

El a mărturisit că ucenicii nu au urmat mituri ingenios inventate când ne-au făcut cunoscută puterea și venirea Domnului nostru Isus Cristos, ci au devenit martori oculari ai măreției lui Cristos. Pe de o parte, Cristos va veni în glorie și măreție; pe de altă parte, Petru împreună cu Iacov și Ioan au văzut gloria Lui!

În înălțarea Sa, Cristos este „Maiestuosul” — El este Dumnezeul și Mântuitorul nostru (2 Petru 1:1) și Domnul tuturor (1 Petru 3:22; Fapte 2:36) ca Judecător, Legislator și Împărat în guvernarea lui Dumnezeu (Isaia 33:21-22) pentru a Se distribui în noi pentru a fi savurarea noastră pentru mântuirea noastră deplină (Apocalipsa 22:1).

Cristos este Cel Maiestuos. El este Împăratul nostru în guvernarea lui Dumnezeu și Se distribuie în noi pentru a fi savurarea noastră zilnică.

El este, de asemenea, Dumnezeul și Mântuitorul nostru și El este Domnul tuturor! Când venim la Domnul în cuvântul Său pentru a-L savura, a-L atinge și a fi infuzați cu El, ne dăm seama că El este o persoană atât de minunată!

Cristos este prețiozitatea pentru credincioșii Săi și Îl putem savura zi de zi! El ne farmecă, ne atrage la Sine și suntem captivați de El; Îl putem privi zilnic și reflecta, astfel încât să putem fi transformați în chipul Său, din glorie în glorie!

Doamne Isuse, vrem să vedem că Cristos Însuși este prețiozitatea pentru credincioșii Săi! Amin, Doamne, dezvăluie-ne să Te vedem! Fie ca să vedem prețiozitatea Ta astăzi. Fie ca să vedem cine ești, ce ești, ce ai făcut și ce faci în noi și pentru noi. Ne deschidem Ție, Doamne Isuse! Suntem fermecați de Tine. Nimic altceva nu se compară cu Tine. Te urmăm, dragă Doamne Isuse, căci Tu ești Cel mai minunat! Tu ești Păstorul sufletelor noastre. Chiar dacă falimentăm de multe ori și suntem mustrați de Tine, tot Te iubim și venim la Tine. Amin, Doamne, fie ca să vedem prețiozitatea Ta astăzi. Îți mulțumim că ești prețiozitatea pentru noi, credincioșii în Cristos. Deși nu Te-am văzut cu ochii noștri, Te iubim și ne bucurăm în Tine cu o bucurie de nespus și plină de glorie! Amin, Doamne, Tu ești Maiestuos! Tu ești Dumnezeul și Mântuitorul nostru! Tu ești Domnul tuturor! Tu ești Judecătorul nostru, Legiuitorul nostru și Împăratul nostru în guvernarea lui Dumnezeu! Ne deschidem astăzi distribuirii Tale divine! Fii savurarea noastră pentru mântuirea noastră deplină!

Îl savurăm pe Cristos ca prețiozitate: piatra prețioasă, sângele prețios, promisiunile prețioase, credința prețioasă și încercarea prețioasă a credinței noastre

Apostolul Petru a văzut că Cristos Însuși este prețiozitatea pentru credincioșii Săi și a spus: „Pentru voi, cei care credeți, El este prețiozitatea”. Cristos nu este doar prețios; El este prețiozitatea pentru noi, credincioșii în Cristos.

În epistolele sale, Petru folosește cuvântul prețios de multe ori. În 1 Petru 2:4-8 vedem că Cristos Însuși este piatra prețioasă pentru clădirea lui Dumnezeu. Ziditorii L-au respins, dar pentru Dumnezeu El este ales și prețios.

Când venim la El, devenim și noi pietre vii, chiar pietre prețioase potrivite pentru clădirea lui Dumnezeu. Cristos este prețiozitatea pentru noi, credincioșii Săi, și El ne infuzează cu ceea ce El este pentru clădirea Lui.

Slavă Domnului că sângele prețios al lui Cristos ne-a răscumpărat din trăirea noastră deșartă (1 Petru 1:14, 18-19). Domnul Și-a vărsat sângele pentru noi, iar sângele Lui este prețios. Sângele Lui ne-a răscumpărat nu numai din păcat, ci mai mult, din trăirea noastră deșartă.

Înainte de a crede în Domnul, aveam o viață goală, deșartă și lipsită de sens, căci tot ce urmăream înainte era deșertăciune și umblare după vânt. Nu aveam niciun scop. Dar sângele prețios al lui Cristos ne-a răscumpărat din viața noastră deșartă pentru ca noi să trăim o viață sfântă pentru viața de biserică!

Acum putem savura promisiunile prețioase și nespus de mari care ne-au fost acordate de Dumnezeu și Mântuitorul, Isus Cristos (2 Petru 1:1, 4; Isaia 42:6; Evrei 8:8-12). Aleluia pentru promisiunile lui Dumnezeu!

Putem savura realitatea promisiunilor lui Dumnezeu din cuvântul Său, chemând numele prețios al Domnului! Când chemăm Numele Lui, bem din El ca din paharul mântuirii, savurându-L pe Cristos ca realitate a tuturor promisiunilor prețioase și nespus de mari ale lui Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu (Fapte 4:10-12; Psalmul 116:12-13).

Ce vom da Domnului pentru tot ce a făcut El pentru noi? Cum ne putem bucura de toate promisiunile Sale din cuvântul Său? Pur și simplu chemând Numele Lui și rugându-ne asupra cuvântului Său, ca să putem savura promisiunile Sale prețioase!

Trebuie să avem timp față în față cu El, chiar contact vizual cu El, pentru a savura ceea ce este El. Paharul mâniei a fost partea noastră, dar acum savurăm paharul binecuvântării. Când citim promisiunile lui Dumnezeu în cuvântul Său, putem pur și simplu să spunem amin cuvântului Domnului și să le revendicăm prin credință.

El promite să ne regenereze, să ne înnoiască, să ne transforme, să ne conformeze chipului Său și să ne glorifice. Deși putem părea a fi cazuri fără speranță, putem spune Amin cuvântului Său și ne putem revendica promisiunile Sale, iar El va face ceea ce spune în cuvântul Său!

Cristos este cu adevărat prețiozitatea pentru credincioșii Săi, iar noi putem savura promisiunile Sale prețioase întrupate în cuvântul Său. Pe măsură ce citim promisiunile Sale în rugăciune, ne împărtășim din natura divină și o savurăm, astfel încât să putem crește și ne putem dezvolta în viața divină până la maturitatea vieții, pentru a ne bucura de o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Cristos (2 Petru 1:4-11).

Trebuie doar să ne rugăm asupra promisiunilor lui Dumnezeu. Trebuie să luăm Biblia și să o facem cartea noastră de rugăciuni. Trebuie să citim Biblia într-o atmosferă și un duh de rugăciune. Ne rugăm doar cu scurte rugăciuni asupra cuvântului lui Dumnezeu, exersând să spunem Amin la cuvântul Său. Apoi El face ca aceste promisiuni să fie experiența noastră! Amin!

Dumnezeu ne-a dat fiecăruia dintre noi, credincioșii în Cristos, o credință la fel de prețioasă (2 Petru 4:1). Fiecare dintre noi are o credință la fel de prețioasă, iar măsura credinței noastre depinde de cooperarea noastră cu El.

Nu ar trebui să credem că avem mai multă credință decât alții și nici nu ar trebui să credem că suntem mai avansați decât alții în credință; trebuie pur și simplu să-L savurăm pe Domnul în cuvântul Său și să creștem în credință.

Nu avem o minte trează dacă credem că avem mai multă credință decât prezbiterii; aceasta înseamnă a anula ordinea corectă în Trup. Cu toții trebuie să-L iubim pe Domnul, să-L savurăm și să ne împărtășim din promisiunile prețioase ale lui Dumnezeu din cuvântul Său pentru a crește în viață și a ne spori măsura credinței!

În 1 Petru 1:6-7 vedem că încercarea prețioasă a credinței noastre se face prin diverse încercări care vin prin suferințe. Domnul ne încearcă credința și chiar și această încercare este prețioasă. Slavă Domnului!

Doamne Isuse, vrem să Te savurăm ca fiind prețiozitatea astăzi. Venim la Tine, o piatră vie, o piatră prețioasă, pentru a fi infuzați cu Tine și a deveni la fel ca Tine, o piatră vie! Infuzează-ne mai mult cu Tine Însuți. Curăță-ne cu prețiosul Tău sânge. Îți mulțumim că ne-ai răscumpărat din trăirea noastră deșartă prin prețiosul Tău sânge! Amin, Doamne, venim la Tine în cuvântul Tău pentru a savura promisiunile prețioase și nespus de mari, acordate nouă de Dumnezeul și Mântuitorul nostru, Isus Cristos! Chemăm Numele Tău pentru a bea paharul mântuirii! Ne exersăm duhul pentru a citi cu rugăciune promisiunile lui Dumnezeu din cuvântul Său, astfel încât să ne putem împărtăși din natura divină și s-o savurăm! Amin, Doamne, fie ca natura divină din noi să crească și să se dezvolte până la maturitatea vieții! Slavă Domnului, tuturor ni s-a încredințat o credință la fel de prețioasă și putem crește în credință zi de zi! Amin, Doamne, Te iubim ca prețiozitate pentru noi!