Inviorarea de Dimineață

La masa Domnului ne amintim de Domnul și declarăm moartea Domnului până va veni

29/08/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Mâncând pâinea și bând paharul la masa Domnului, ne amintim de Domnul mâncându-L și bându-L și declarăm moartea Domnului până va veni, căci trăim astăzi în viața de biserică, făcând o punte între prima și a doua venire a Domnului. Aleluia!

Săptămâna aceasta, în înviorarea noastră de dimineață, L-am savurat pe Cristos ca hrană spirituală, stânca noastră spirituală (din care curge apa vie) și conținutul mesei Domnului. Noi, credincioșii în Cristos, nu numai că am fost mântuiți de Domnul în duhul nostru și acum așteptăm venirea Lui; într-adevăr, așteptăm venirea Lui, dar în timp ce așteptăm, Îl mâncăm și bem pe Domnul până va veni.

El ne-a regenerat în duhul nostru și este acum în procesul de creștere în fiecare parte a sufletului nostru până când ne va satura sufletul și chiar și trupul nostru va fi saturat cu viața Sa. Trăim zi de zi așa cum a făcut Domnul – mâncându-L!

Cristos a venit și a spus că, așa cum a fost trimis de Tatăl și a trăit datorită Tatălui, tot așa și noi trebuie să-L mâncăm și să trăim datorită Lui (Ioan 6:57). Viața noastră de zi cu zi astăzi, ca credincioși în Cristos, este o viață de depindere de Domnul; trăim datorită lui Cristos, căci Îl mâncăm pe Cristos și-L bem și trăim datorită Lui.

Din păcate, însă, încă mâncăm multe alte lucruri în afară de Cristos. Într-un sens, am fost separați de lume prin botez, dar într-un alt sens, încă trăim în lume și este atât de ușor ca lucrurile din lume să devină hrana noastră.

Mai ales cu avansul tehnologiei și creșterea rețelelor de socializare, suntem bombardați în fiecare zi cu știri, notificări și tot felul de lucruri care încearcă să ne atragă atenția și să devină hrana noastră. Orice își dorește sufletul nostru poate fi găsit pe smartphone-ul nostru, iar atenția noastră este captată de atât de multe lucruri.

Așadar, Domnul vrea să ne schimbe alimentația. El este credincios să strălucească asupra atâtor lucruri care Îl înlocuiesc și El îndepărtează multe lucruri din noi, astfel încât numai El să devină hrana noastră unică, mana noastră zilnică.

Pe măsură ce creștem în Domnul și mergem mai departe cu El, suntem simplificați, suntem reduși și ne întoarcem la Domnul ca hrană a noastră unică. Ne dăm seama că El este mana noastră zilnică și este, de asemenea, stânca spirituală care ne urmează pentru a ne da apă vie ori de câte ori avem nevoie să bem. Aleluia!

Zi de zi învățăm să Îl savurăm pe Domnul, să ne împărtășim din bogățiile Sale și să ne hrănim cu El, iar când venim la întâlnirea de la masa Domnului, avem ceva din Cristos de adus la ospăț.

Întâlnirea de la masa Domnului ar trebui să fie o ospăț, căci mâncăm pâinea și bem paharul pentru a ne aminti de Domnul, adică pentru a-I declara moartea până când El va veni și pentru a-L mânca și a-L bea! El este realitatea conținutului mesei Domnului!

Ne aducem aminte de Domnul la masa Lui, mâncând și bând din El, pentru a fi aduși la savurarea deplină a lui Dumnezeu

Când venim la masa Domnului, trebuie să avem o apreciere adecvată a elementelor de pe masă și, de asemenea, să venim la masă cu o porțiune bogată din Cristos. Trebuie să ne dăm seama că Cristos Și-a vărsat sângele pe cruce nu doar pentru răscumpărarea noastră, ci mai mult, pentru a promulga noul legământ.

Sângele Lui este sângele legământului, iar acest sânge ne conduce în prezența lui Dumnezeu în Sfânta Sfintelor (Psalmul 27:4; Exod 24:8; comp. cu Levitic 16:11-16).

Când ne exersăm duhul pentru a aplica sângele Domnului, nu suntem doar spălați și curățiți de păcatele noastre, astfel încât să avem poziția în Dumnezeu pentru a-L savura. Mai mult, suntem conduși în prezența lui Dumnezeu, în Sfânta Sfintelor, pentru a putea privi frumusețea Lui și a fi infuzați cu El.

Suntem aduși în prezența Lui pentru a fi infuzați cu Dumnezeu și pentru ca El să fie transfuzat în noi.

În Vechiul Testament, doar marele preot putea intra în Sfânta Sfintelor și venea în acest loc sfânt doar o dată pe an. El nu intra acolo doar pentru a respecta legea; mai degrabă, aducea sângele și îl stropea pe capacul chivotului și putea fi în prezența lui Dumnezeu pentru a fi infuzat cu Dumnezeu.

Astăzi putem aplica sângele lui Cristos, care este sângele legământului, și Îl putem savura pe Dumnezeu, putem privi frumusețea Lui și primi infuzia Lui. Pe măsură ce Îl savurăm pe Dumnezeu în acest fel, suntem creați pentru a fi un om al lui Dumnezeu, chiar un om-Dumnezeu.

Pe măsură ce venim la întâlnirea de la masa Domnului și ne dăm seama că am păcătuit, am avut fărădelegi, am făcut greșeli și am avut eșecuri, ne putem spăla hainele în sângele Mielului. Prin aplicarea prețiosului sânge al Domnului, avem dreptul să venim la pomul vieții și să intrăm în cetate (Apocalipsa 22:14), Noul Ierusalim. Aleluia!

Într-un sens, aceasta va fi realitatea noastră în eternitate, căci putem intra în cetatea sfântă, Noul Ierusalim, spălându-ne hainele în sângele Mielului. Într-un alt sens, putem experimenta acest lucru astăzi, căci putem aplica sângele prețios al lui Cristos pentru a fi spălați și curățiți și suntem conduși în prezența Domnului pentru a-L savura și a ne împărtăși din tot ceea ce este El.

La masa Domnului, ne amintim de Domnul mâncându-L și bându-L; semnele de pe masă sunt pentru noi să mâncăm și să bem, iar Domnul ni S-a dat pe Sine însuși pentru hrana noastră. Facem acest lucru zi de zi: Îl mâncăm pe Cristos ca hrană spirituală și Îl bem ca băutură spirituală, iar la masa Domnului ne amintim de Domnul mâncându-L și bându-L mai mult.

Slavă Domnului pentru sângele legământului, care ne aduce în savurarea lui Dumnezeu astăzi și ne va aduce în savurarea deplină a lui Dumnezeu ca parte a noastră – atât acum, cât și pentru totdeauna!

Fie ca noi să aplicăm acest sânge, să stăm în picioare bazați pe sângele Său și să cunoaștem valoarea sângelui lui Cristos, astfel încât să putem fi conduși la savurarea deplină a lui Dumnezeu ca pom al vieții și apă a vieții, atât acum, cât și în eternitate (Evrei 13:20; Apocalipsa 7:14, 17; 22:1-2, 14, 17).

Fie ca noi să avem această conștientizare atunci când venim la masa Domnului în fiecare zi a Domnului. Fie ca noi să ne exersăm duhul pentru a ne aminti de Domnul nu doar gândindu-ne la El și apreciind procesele prin care a trecut pentru a obține răscumpărarea noastră, ci mai mult, mâncându-L și bându-L prin exersarea duhului nostru.

Fie ca noi să ne dăm seama că sângele legământului – legământul veșnic – ne conduce la savurarea deplină a lui Dumnezeu astăzi și, de asemenea, în eternitate!

Doamne Isuse, Îți mulțumim pentru sângele legământului care ne conduce în prezența lui Dumnezeu în Sfânta Sfintelor. Aplicăm sângele Tău chiar acum; stăm pe sânge și venim spre Sfânta Sfintelor pentru a Te savura. O, ce bine este să intri în prezența lui Dumnezeu și să privești frumusețea Sa! Amin, Doamne, ne place să fim aici, în prezența Ta, fiind infuzați cu Tine. Infuzează-ne cu Tine Însuți. Transfuzează tot ceea ce ești în ființa noastră. Adu-ne la deplina savurare a lui Dumnezeu, astfel încât să putem fi produși ca oameni ai lui Dumnezeu, oameni-Dumnezeu care ne împărtășesc din tot ceea ce este Dumnezeu! O, Doamne, Îți mulțumim pentru sângele legământului care ne conduce la deplina savurare a lui Dumnezeu ca pom al vieții și apă a vieții, atât acum, cât și în eternitate! Aleluia, venim la masa Domnului să mâncăm și să bem pe Cristos prin exersarea duhului nostru! Amin, Doamne, ne amintim de Tine mâncându-Te și bându-Te astăzi! Tu ești mâncarea și băutura noastră. Tu ești pâinea și paharul. Ne împărtășim din Tine în duh astăzi!

La masa Domnului declarăm moartea Domnului până când El va veni, făcând o punte de legătură între prima și a doua Sa venire

1 Corinteni 11:26 spune: „Ori de câte ori mâncați pâinea aceasta și beți paharul acesta, declarați moartea Domnului, până va veni El. Amin!”

Când ne adunăm să ne amintim de Domnul la masa Lui, nu numai că ne amintim de El mâncându-L și bându-L, ci mai mult, declarăm moartea Lui până va veni El. Când mâncăm pâinea și bem paharul acesta, ne amintim de Domnul și declarăm moartea Lui mântuitoare și eliberatoare de viață (Ioan 19:34).

Ce înseamnă a declara moartea Domnului? A declara înseamnă a proclama, a anunța sau a arăta; când Îl mâncăm pe Domnul la masa Lui, proclamăm moartea Lui, anunțăm moartea Lui și arătăm moartea Lui.

Faptul că pâinea este separată de pahar, adică pâinea și vinul sunt separate, arată că Domnul a murit pentru noi, căci trupul Lui a fost separat de sângele Lui.

Pâinea se referă la trupul Domnului, care a fost frânt pentru noi pe cruce, iar paharul se referă la sângele Lui, care a fost vărsat pentru noi pe cruce. Faptul că pâinea și paharul sunt separate semnifică moartea.

Prin moartea Sa, Cristos a împlinit economia lui Dumnezeu și a obținut o răscumpărare atotcuprinzătoare; mai mult, El a terminat multe lucruri. Anunțăm moartea Domnului mâncându-L pe Domnul și bându-L la masa Sa.

Declarăm moartea Domnului, arătând-o întregului univers – atât demonilor, cât și îngerilor și ființelor umane. Ne exersăm duhul să-L mâncăm și să-L bem pe Cristos ca ingredient al mesei Domnului și proclamăm și anunțăm moartea Sa. Îl arătăm, proclamăm moartea Sa și anunțăm moartea Sa.

Domnul a terminat doisprezece lucruri pe cruce: viața îngerească (Coloseni 1:20), viața umană (Galateni 2:20), Satan (Evrei 2:14; Ioan 12:31), împărăția lui Satan (Coloseni 2:15; Ioan 12:31), păcatul (2 Corinteni 5:21; Romani 8:3), păcatele (1 Petru 2:24; Isaia 53:6), lumea (Galateni 6:14; Ioan 12:31), moartea (Evrei 2:14), carnea (Galateni 5:24), omul vechi (Romani 6:6), sinele (Galateni 2:20) și toată creația (Coloseni 1:20).

El a terminat tot ce este negativ și ne-a făcut să fim noua Lui creație în învierea Sa. Declarăm moartea Domnului până când va veni El.

Chiar mai mult, nu numai că arătăm moartea Lui, dar așteptăm și venirea Lui. Ne amintim Domnul în ambele Sale veniri: în prima Sa venire pentru a împlini răscumpărarea și în a doua Sa venire pentru a ne transfigura și schimba trupul.

Pe de o parte, la masa Domnului arătăm moartea Domnului și ne amintim de El în duh mâncându-L, iar pe de altă parte, așteptăm a doua Sa venire. Avem o speranță glorioasă că, la întoarcerea Domnului, trupul nostru va fi schimbat după chipul Său și vom fi transfigurați pentru a avea același trup al gloriei Sale (1 Corinteni 15:51-54).

Acum avem trupul umilinței noastre cu tot felul de probleme, inclusiv boli și carnea, dar când va veni Domnul, trupul nostru va fi transfigurat în trupul gloriei Sale (Filipeni 3:21), iar răscumpărarea noastră va fi completă (Romani 8:23). Aceasta este speranța noastră la a doua venire a Domnului! Aleluia!

Ori de câte ori bem pâinea și mâncăm paharul, declarăm moartea Domnului până va veni El. Declarăm moartea Domnului prin proclamarea și demonstrarea morții Domnului. Declarăm moartea Lui atotterminătoare și eliberatoare de viață prin declararea primei Sale veniri pentru răscumpărarea Sa juridică, pentru a produce biserica (Ioan 12:24; 19:34).

Facem aceasta până când El va veni; aceasta implică faptul că biserica face o punte între prima venire a Domnului și a doua Sa venire. Noi, ca biserică, suntem împărăția lui Dumnezeu în realitate astăzi și facem o punte între prima și a doua Sa venire mâncând și bând din Cristos în procesul mântuirii Sale organice! Aleluia!

Cristos a mers după moartea Sa să primească împărăția și va veni din nou cu împărăția (Daniel 7:13-14; Luca 19:12). Acum ne aflăm între prima și a doua venire a Domnului, în epoca bisericii; declarăm moartea Domnului și facem o punte între prima și a doua Sa venire mâncând și bând din Cristos!

Aleluia, când Cristos va veni, El va instaura împărăția lui Dumnezeu pe pământ! Domnul a spus în Matei 26:29 că El nu va mai bea din acest rod al viței de vie din vremea aceea până în ziua aceea, când îl va bea nou cu ucenicii Săi în împărăția Tatălui Său.

Când declarăm moartea Domnului la masa Sa până când va veni El, declarăm existența bisericii pentru aducerea împărăției lui Dumnezeu. Cina Domnului trebuie să aibă ca rezultat amintirea Domnului în cele două veniri ale Sale.

Ne amintim de Domnul mâncându-L și bându-L, declarăm moartea Lui și așteptăm cu nerăbdare venirea Lui, grăbind chiar întoarcerea Lui pentru a aduce împărăția Lui pe pământ.

Doamne Isuse, înalță-ne aprecierea și înțelegerea Masei Domnului. Adu-ne în experiența intrinsecă a amintirii Domnului la masa Sa. Fie ca noi să ne dăm seama că, de câte ori mâncăm această pâine și bem paharul, declarăm moartea Domnului până când va veni El! Aleluia, la masa Domnului declarăm moartea Domnului, având în vedere a doua Sa venire! Amin, Doamne, proclamăm și arătăm moartea Ta mâncându-Te și bându-Te. Declarăm moartea Ta atotterminătoare și eliberatoare de viață. Declarăm că prima Ta venire este pentru răscumpărarea Ta juridică, pentru a produce biserica! Amin, Doamne, Te mâncăm și Te bem până vei veni. Așteptăm cu nerăbdare a doua Ta venire, când vei veni cu împărăția Ta! Amin, Doamne, credem că Te vei întoarce să transfigurezi trupul umilinței noastre și să aduci împărăția lui Dumnezeu! Declarăm moartea Ta până vei veni și declarăm existența bisericii pentru aducerea împărăției! Aleluia, faptul că mâncăm Cina Domnului are ca rezultat amintirea Domnului în cele două veniri ale Sale! O, Doamne, Te mâncăm și Te bem până vei veni! Vino, Doamne Isuse!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, At the Lord’s Table we Remember the Lord and Declare the Lord’s Death until He Comes, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 16 cu tema: Hrana noastră spirituală, stânca noastră spirituală și conținutul mesei Domnului, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Sângele legământului ne aduce în savurarea lui Dumnezeu ca pahar al binecuvântării pentru noi

28/08/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Slavă Domnului pentru că a instituit masa Domnului pentru ca noi să-L savurăm până când El va veni; Îl mâncăm ca pâinea vieții, trupul Său frânt pentru noi și bem paharul legământului, sângele Său vărsat pentru noi, pentru ca să ne putem împărtăși din Dumnezeu ca porție a noastră. Aleluia!

Fie ca Domnul să aibă o cale de a ne înălța aprecierea față de El și savurarea noastră din El la întâlnirea mesei Domnului săptămână de săptămână!

Masa Domnului nu este doar o rutină, o întâlnire în care trebuie să chemăm și să cântăm anumite imnuri, apoi trebuie să ne împărtășim din pâine și pahar și apoi să cântăm mai multe imnuri.

Fie ca Domnul să ne izbăvească de la avea o viață de biserică de rutină. Fie ca noi să venim la Domnul zi de zi pentru a-L savura ca hrană spirituală și băutură spirituală, astfel încât să putem avea o revărsare a savurării lui Cristos la masa Lui în Ziua Domnului!

Cristos este hrana noastră spirituală zi de zi. În fiecare dimineață, noi, credincioșii în Cristos, ne trezim puțin mai devreme pentru a aduna mana, adică pentru a-L savura pe Cristos ca hrana noastră cerească unică.

Deși s-ar putea să ne fie greu să ne trezim dimineața, cu toții învățăm să-L contactăm pe Domnul devreme dimineața, chemând numele Lui și citind în rugăciune cuvântul Lui, astfel încât să-L putem mânca și bea. Avem nevoie de Domnul ca sursă zilnică de hrană.

Avem nevoie de El ca hrană spirituală care ne hrănește și băutură spirituală care curge din stânca despicată pentru a ne potoli setea! Cât de încurajator este să știm că Cristos este stânca care ne urmează pentru a ne da să bem apa vie ori de câte ori avem nevoie de ea!

Fie ca noi să nu rămânem însetați în viața noastră creștină, având astfel tot felul de probleme cu Dumnezeu și cu omul; fie ca noi să venim la Domnul și să-I cerem să ne dea să bem!

Putem crede că Domnul ne-a dat apa vie ieri, așa că nu avem nevoie de această apă vie astăzi; mai mult, putem crede că nu ar trebui să-L deranjăm din nou și din nou pe Domnul să ne dea să bem.

Totuși, conform cuvintelor Domnului, El vrea să fie deranjat de noi. El vrea să-I cerem să ne dea lucrurile bune, Duhul Sfânt ca apa vieții care curge.

Dacă Îl savurăm zilnic pe Domnul mâncându-L și bându-L, la masa Domnului în ziua Domnului, ne vom exersa duhul și vom fi în duh și vom avea ceva din Cristos care să se reverse și asupra altora!

Vor fi multe laude și închinare, căci mult din Cristos a fost constituit și introdus în noi de-a lungul săptămânii. Fie ca noi să practicăm acest lucru zi de zi; fie ca noi să exersăm mâncându-L ca pâinea vieții și bând Duhul ca apa vie care curge din stânca lovită.

Sângele prețios al lui Cristos ne aduce în savurarea lui Dumnezeu cu multe binecuvântări

Cât de mult Îi mulțumim Domnului Isus și-L lăudăm pentru că Și-a vărsat sângele prețios pentru noi pe cruce! Vărsând sângele Său pentru noi, suntem mântuiți.

Eram pierduți în lume, păcătoși, departe de Dumnezeu, înstrăinați de viața lui Dumnezeu, dușmani ai lui Dumnezeu și morți în păcat, dar Domnul Isus a venit și a murit pentru noi pe cruce. Sângele Lui a fost vărsat pentru păcatele noastre și, prin credința în El, păcatele noastre sunt iertate și spălate (1 Ioan 1:9).

Când credem în Domnul Isus și aplicăm prețiosul Său sânge, suntem curățiți și spălați de păcatele noastre. Slavă Domnului!

Mai mult, prețiosul sânge al lui Cristos ne-a deschis calea să-L mâncăm ca pom al vieții. Gen. 3:24 ne spune că Dumnezeu a așezat un heruvim cu o sabie de flăcări la răsăritul grădinii Edenului pentru a păzi pomul vieții. Calea către pomul vieții a fost închisă din cauza căderii omului în păcat.

Dar slavă Domnului, Apoc. 22:14 ne spune: Binecuvântați sunt cei ce își spală hainele, ca să aibă dreptul la pomul vieții și să intre pe porți în cetate. Aleluia!

Sângele lui Cristos ne-a deschis calea să ne apropiem de Dumnezeu și să-L savurăm pe Cristos ca pom al vieții. Poate că am păcătuit și poate că am avut multe eșecuri și greșeli, dar atunci când ne pocăim și aplicăm sângele lui Cristos, avem dreptul să-L savurăm pe Cristos ca pom al vieții.

Pe de o parte, vom savura pomul vieții pentru eternitate, căci acest pom crește lângă râul cu apă a vieții în Noul Ierusalim, aducând roade noi în fiecare lună. Pe de altă parte, putem avea parte de savurarea pomului vieții astăzi, căci prin sângele lui Cristos, ne putem împărtăși din Dumnezeu în Cristos ca viață a noastră.

Sângele lui Isus Cristos ne conduce, de asemenea, să-L bem ca apele vieții. În Ioan 7:37, Domnul Isus a spus că oricine este însetat poate veni la El și poate bea, iar oricine bea din El, râuri de ape vii vor curge din ființa lui lăuntrică.

Apocalipsa 7:14 ne spune, de asemenea, că noi, cei care ne spălăm hainele în sângele Mielului, suntem călăuziți de Miel la izvoarele apelor vieții (v. 17). Prin credința în Cristos și prin aplicarea sângelui prețios al Domnului, putem veni la Dumnezeu și bea râurile apelor vieții.

Pentru eternitate, vom savura apa vie prin sângele lui Cristos, iar astăzi suntem călăuziți la izvoarele apelor vieții prin aplicarea sângelui prețios al Domnului.

Vrăjmașul ne acuză zi de zi, chiar și după ce ne mărturisim păcatele în lumina Domnului, că nu suntem vrednici și că ar trebui să privim la problemele, greșelile, păcatele, eșecurile și neajunsurile noastre.

Trebuie să ne întoarcem către vrăjmaș și să fim una cu Domnul, bazându-ne pe cuvântul Său, și să-l învingem prin sângele Mielului (Apocalipsa 12:11). Acuzatorul își va face treaba de a ne acuza constant, dar noi putem aplica sângele lui Cristos și să-l biruim.

Fie ca noi să cunoaștem puterea sângelui lui Cristos și să aplicăm acest sânge prețios în experiența noastră zi de zi.

Evrei 10:19-20 ne spune că avem îndrăzneală să intrăm în Sfânta Sfintelor în sângele lui Isus, intrare pe care El a inițiat-o pentru noi într-un mod nou și viu prin perdea, adică prin trupul Său. Aleluia!

Cristos a făcut totul. El a deschis calea către pomul vieții prin sângele Său și chiar a inițiat o cale nouă și vie pentru noi să intrăm în Sfânta Sfintelor. Acum trebuie să avem îndrăzneala să intrăm în Sfânta Sfintelor în sângele lui Isus.

Sângele Lui ne-a deschis calea să intrăm în Sfânta Sfintelor pentru a-L savura pe Dumnezeu și a trăi în prezența Lui. Fie ca noi să venim la Domnul zilnic, bazându-ne pe sângele prețios al lui Cristos, pentru a-L savura, a ne împărtăși din El și a rămâne în prezența Lui pentru a fi infuzați cu El.

Fie ca să învățăm puterea sângelui lui Cristos, fie ca să experimentăm eficacitatea sângelui lui Cristos și fie ca să aplicăm sângele lui Cristos pentru a intra în savurarea lui Dumnezeu și a ne împărtăși din toate bogățiile Sale.

În noi înșine nu suntem vrednici și, dacă privim la starea și situația noastră, vom fi dezamăgiți. Dar trebuie să privim la sângele lui Cristos, să aplicăm sângele lui Cristos, să savurăm eficacitatea acestui sânge prețios și să ne apropiem de Dumnezeu pentru a-L savura!

Sângele Domnului a deschis calea și acum putem veni să-L savurăm pe Dumnezeu cu toate binecuvântările Sale!

Doamne Isuse, Îți mulțumim pentru sângele Tău prețios. Îți mulțumim că Ți-ai vărsat sângele pe cruce pentru a ne răscumpăra. Credem în Tine și aplicăm sângele Tău prețios astăzi. Aleluia, ne putem spăla hainele în sângele Mielului și putem veni să-L savurăm pe Cristos ca pom al vieții! Amin, Doamne, nu privim la trecutul nostru, la starea noastră sau la eșecurile noastre; privim la sângele lui Cristos și aplicăm acest sânge astăzi! Fie ca hainele noastre să fie spălate și curățate în sângele Mielului, ca să avem dreptul să mâncăm din pomul vieții și să fim călăuziți la izvoarele apelor vieții. Venim la Tine, Doamne dragă, pe baza sângelui Tău prețios. În noi înșine nu suntem vrednici, dar sângele Tău ne spală, ne curăță și ne califică. Avem îndrăzneală în sângele lui Isus să intrăm în Sfânta Sfintelor pentru a ne împărtăși din tot ceea ce este Dumnezeu! Aleluia pentru sângele lui Cristos!

Sângele lui Cristos a devenit sângele legământului pentru a fi paharul nostru al binecuvântării

Noul Testament ne arată clar că Îl putem savura pe Dumnezeu cu tot ceea ce este El, bazându-ne pe sângele lui Cristos vărsat pentru noi pe cruce.

Însă trebuie să ne dăm seama că sângele Domnului nu este doar pentru iertarea, răscumpărarea și mântuirea noastră; mai mult, sângele lui Cristos a devenit sângele legământului, fiind paharul binecuvântării pentru noi pe care să-l bem. Minunat!

În 1 Corinteni 11:25, Pavel ne amintește de cina Domnului, când a luat paharul și le-a spus ucenicilor: „Acest pahar este legământul cel nou, stabilit în sângele Meu; faceți lucrul acesta, ori de câte ori îl beți, spre pomenirea Mea.”

Domnul Isus Și-a vărsat sângele pentru răscumpărarea noastră și pentru ca noi să avem o cale de a intra în savurarea lui Dumnezeu. Acest sânge al lui Cristos vărsat pe cruce a devenit sângele legământului, chiar paharul binecuvântării pe care îl putem bea astăzi.

Paharul denotă binecuvântarea, care este Dumnezeu Însuși ca porție a noastră (Psalmul 16:5). Mântuirea Domnului a devenit porția noastră, paharul mântuirii care dă pe dinafară, al cărui conținut este Dumnezeu ca binecuvântare atotinclusivă (Psalmul 116:13; 23:5).

Dumnezeu nu vrea doar să ne răscumpere, să ne spele și să ne aducă în poziția potrivită pentru ca noi să fim curățiți și purificați înaintea Lui.

El vrea să devină porția noastră. Dumnezeu vrea să fie savurat de noi. Pentru aceasta, El a făcut un nou legământ, pe care l-a întemeiat cu propriul Său sânge, sângele lui Isus Cristos.

Acest nou legământ este plin de binecuvântare; a fost stabilit prin sângele Domnului, care a fost vărsat pentru noi pe cruce pentru răscumpărarea noastră.

Acum putem lua paharul binecuvântării la masa Domnului și să ne amintim de Domnul mâncându-L și bându-L, căci sângele Său a fost vărsat pentru noi pentru a deveni sângele legământului și acum putem avea parte din tot ceea ce este El!

Conform cu Luca 22:20, paharul binecuvântării – sângele legământului – este noul legământ sau actul de proprietate care a fost întemeiat prin sângele lui Cristos și mărturisește despre porția pe care o primim de la Dumnezeu.

Slavă Domnului că sângele lui Cristos a instituit un legământ nou, un legământ mai bun (Evrei 8:6-13). Noul legământ a devenit noul testament după învierea Domnului (9:16-17). Acum putem savura mântuirea Domnului pur și simplu luând paharul binecuvântării și bându-L pe Domnul Isus ca binecuvântare! Aleluia!

Fie ca Domnul să ne lumineze și să vedem că sângele pe care Cristos l-a vărsat pentru noi pe cruce a devenit un legământ, iar acest legământ a devenit un pahar, o porție, care este Dumnezeu Însuși ca binecuvântare pentru savurarea noastră.

Acum Îl putem savura pe Dumnezeu luând paharul binecuvântării. Cristos a luat paharul mâniei lui Dumnezeu pe cruce pentru ca El să poată întemeia noul legământ în sângele Său și să ne dea paharul binecuvântării pentru ca noi să Îl savurăm și să ne împărtășim tot ceea ce este Dumnezeu pentru savurarea noastră. Slavă Domnului!

În acest pahar avem tot ce ne trebuie, căci Dumnezeu ne dă iertare, viață, mântuire, bucurie, pace și toate binecuvântările spirituale, cerești și divine.

Pe partea negativă, aplicăm sângele lui Cristos pentru a fi curățiți și spălați. Pe partea pozitivă, luăm paharul binecuvântării zi de zi, căci Domnul Și-a vărsat sângele pentru a întemeia noul legământ și a fi savurarea noastră!

Sângele legământului nu este în principal pentru ca noi să fim iertați de păcatele noastre; este pentru ca Dumnezeu să devină porția noastră. Dumnezeu vrea să-L savurăm și El ne-a rânduit să-L savurăm ca porție a noastră.

Domnul Isus a spus în Matei 26:28 că acesta este sângele Său al legământului, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor. Luca 22:20 spune, de asemenea, că acest pahar este noul legământ stabilit în sângele Domnului. Iar în 1 Corinteni 10:16 Pavel spune că acesta este paharul binecuvântării.

Fie ca noi să ne amintim de Domnul la masa Domnului, exersându-ne duhul pentru a lua paharul binecuvântării și a-l bea, împărtășindu-ne astfel din tot ceea ce este Dumnezeu! Dumnezeu Însuși a devenit porția noastră spre savurarea noastră!

Doamne Isuse, Îți mulțumim pentru sângele legământului care a întemeiat noul legământ și a devenit un pahar al binecuvântării pentru ca noi să Îl savurăm astăzi! Aleluia, Dumnezeu vrea să fie savurat de noi, iar Cristos Și-a vărsat sângele pe cruce pentru ca noi să fim calificați să intrăm în această savurare! Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ai devenit porția noastră, chiar paharul mântuirii care dă pe dinafară! Ne exersăm duhul astăzi pentru a bea paharul binecuvântării chemând numele Domnului! Aleluia, Dumnezeu a devenit binecuvântarea noastră atotinclusivă în paharul mântuirii! Amin, Doamne Isuse, venim la Dumnezeu pe baza sângelui prețios al Domnului vărsat pentru noi pe cruce. Venim să Te savurăm și să ne împărtășim din Tine. Luăm paharul binecuvântării și Te savurăm ca binecuvântarea noastră atotinclusivă. Cât de mult Îți mulțumim și Te lăudăm, dragă Doamne, pentru că ai devenit porția noastră spre savurarea noastră! Aleluia, la masa Domnului putem lua paharul binecuvântării și să-L savurăm pe Dumnezeu ca porție a noastră!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Blood of the Covenant brings us into the Enjoyment of God as our Cup of Blessing, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 16 cu tema: Hrana noastră spirituală, stânca noastră spirituală și conținutul mesei Domnului, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos a fost procesat pentru a deveni pâine ca noi să mâncăm și să devenim Trupul Său mistic

27/08/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Viața noastră creștină este o viață de ospătare din Domnul, iar savurarea noastră culminează și rezultă în masa Domnului, unde avem părtășia cu sângele și trupul Său, împărtășirea din Domnul, savurarea Domnului în reciprocitate și părtășie, căci El ni se dă pe Sine Însuși pentru a fi hrana și băutura noastră. Aleluia!

Capitolul 10 din 1 Corinteni este un capitol minunat scris de Pavel și include trei aspecte minunate legate de Cristos – El este hrana noastră spirituală (mana noastră zilnică), El este stânca noastră spirituală (din care curge apa vie) și El este realitatea mesei Domnului. Cristos este hrana noastră spirituală, hrana unică dată nouă de Dumnezeu.

Așa cum israeliții au mâncat mană în pustie ca hrană cerească unică dată lor de Dumnezeu, tot așa și noi, astăzi pe pământ, Îl avem pe Cristos ca mană zilnică. Trebuie să venim zilnic la Domnul în cuvântul Său, mai ales dimineața, pentru a-L savura ca mană, hrana noastră unică.

Domnul vrea să ne schimbe alimentația într-o alimentație a lui Cristos și o face dându-Se nouă ca hrană pentru noi. Cu toții putem mărturisi că, atunci când venim la Domnul dimineața în cuvântul Său, exersându-ne duhul pentru a-L savura și a-L mânca, suntem hrăniți cu Domnul și „adunăm mana”, adunând o porțiune din Cristos pentru a savura și a fi hrăniți.

Cristos este, de asemenea, stânca noastră, stânca noastră spirituală, care ne urmează în viața noastră creștină cu scopul de a ne alimenta cu apa vie. Așa cum copiii lui Israel aveau o stâncă care îi urma în pustie și, ori de câte ori aveau nevoie de apă, stânca le-o oferea, tot așa și noi Îl avem pe Cristos care ne urmează. El a fost lovit pe cruce de dreptatea lui Dumnezeu și din această stâncă despicată curge apă vie.

Cu toții putem bea apa vie astăzi! Aleluia! Ori de câte ori ne este sete, putem veni la El și bea. Nu trebuie să-L lovim din nou pe Cristos, căci El a fost deja crucificat; trebuie doar să vorbim cu Cristos, exersându-ne duhul pentru a-L contacta și a-I cere să ne dea să bem, iar El va revărsa Duhul ca apă vie pentru noi. Slavă Domnului!

Ori de câte ori avem probleme, trebuie să ne dăm seama că trebuie să bem mai mult. Când cârtim și suntem supărați de ceva, chiar ne plângem lui Dumnezeu despre lucruri, trebuie pur și simplu să venim la Domnul cu credință, să ne identificăm cu Cristosul crucificat și să-I cerem Domnului să ne dea să bem.

El este chiar acolo, cu noi și în noi, și El revărsă Duhul pentru ca noi să bem și să fim umpluți. Slavă Domnului!

Cristos a fost procesat pentru a ni se dărui pe Sine ca să ne împărtășim din El ca ospăț, mâncându-L și bându-L

1 Corinteni 10:16-17 vorbește despre masa Domnului; accentul pus la masa Domnului nu este o practică exterioară pe care trebuie să o ținem în fiecare săptămână sau chiar în fiecare zi, ci părtășia cu sângele și trupul Domnului.

Accentul pus la masa Domnului este împărtășirea din Domnul Isus Cristos, savurarea Domnului în reciprocitate, în părtășie unii cu alții (v. 21).

De fapt, masa Domnului este o expresie și o continuare a tot ceea ce Domnul a fost pentru noi în acea săptămână. Dacă nu-L mâncăm pe Domnul ca mană zilnică și nu-L bem ca apa vie care curge din stânca despicată, ce avem când venim la masa Domnului? Nu avem nimic.

Când Îl lăudăm pe Domnul la masa Lui, pentru ce Îl lăudăm? Îl lăudăm pentru ceea ce a fost El pentru noi în acea săptămână, pentru ceea ce am savurat din Domnul în acea săptămână. Dacă Îl mâncăm și-L bem, dacă ne împărtășim din El, avem multe pentru care să-L lăudăm la masa Domnului.

Este ușor să ne concentrăm pe declararea sau citirea imnurilor potrivite la masa Domnului sau să ne asigurăm că avem suficiente rugăciuni și laude, dar accentul pus la masa Domnului este că Îl mâncăm și îl bem pe Cristos.

Într-un fel, nu contează ce imnuri cântăm la masa Domnului – atâta timp cât Îl savurăm pe Cristos la masa Domnului ca ospăț, Domnul este mulțumit!

Însă dacă nu am mâncat și nu am băut din Domnul în viața noastră de zi cu zi, cel mai bun lucru la care putem spera este să ne prezentăm fizic la masa Domnului, căci nu am ospătat. Nu ne-am ospătat toată săptămâna, așa că nu avem multe bogății ale lui Cristos de exprimat și pentru care să-L lăudăm la masa Domnului.

Fie ca noi să ne ospătăm zi de zi. Fie ca noi să ne schimbăm alimentația către o alimentație a lui Cristos, astfel încât, atunci când venim la masa Domnului, să putem pur și simplu să exprimăm savurarea lui Cristos și să-L lăudăm pe Domnul pentru ceea ce este El pentru noi.

Domnul ni S-a dăruit nouă pentru ca noi să ne împărtășim din El ca ospăț și să Îl savurăm mâncându-L și bându-L. El a trecut printr-un proces pentru ca noi să-L mâncăm ca pâinea noastră și să-L bem ca paharul binecuvântării.

Pentru a deveni ospățul nostru, realitatea roadelor țării bune, Cristos a trebuit să fie procesat (vezi Deut. 8:7-10). El a trebuit mai întâi să se încarneze pentru a deveni om, pentru a putea avea sânge și trup. Prin încarnare, Cristos a îmbrăcat un trup uman cu sânge și carne (Evrei 2:14).

El este ospățul nostru astăzi, căci a fost procesat și finalizat pentru a fi Duhul dătător de viață care vine în duhul nostru și, pe tot parcursul zilei, Îl putem contacta pentru a-L mânca și a-L bea (Ioan 6:57, 63).

Fie ca noi să-L mâncăm zilnic pe Domnul. Fie ca noi să ne ospătăm zilnic din El. Fie ca noi să ne împărtășim din Domnul mâncându-L și bându-L prin exersarea duhului nostru.

În timp ce facem acest lucru, și apoi venim la întâlnirea de la masa Domnului, avem multe de împărtășit despre acest Cristos minunat. Pur și simplu nu putem să nu-L lăudăm pe Domnul și să ne închinăm, căci suntem plini de mulțumire pentru tot ceea ce este El. Suntem umpluți de laudă Domnului pentru că ne-a împlinit toate nevoile în acea săptămână.

Slavă Domnului că ni S-a dat nouă, astfel încât să ne putem împărtăși din El ca ospăț și să Îl savurăm pe El mâncându-L și bându-L. Îi mulțumim că a fost procesat prin încarnare, crucificare și înviere.

Dacă Cristos nu ar fi fost încarnat, nu ar fi putut avea sânge și un trup; dar El a fost încarnat și a îmbrăcat un trup uman cu sânge și carne. Dacă Cristos nu ar fi fost crucificat, sângele Său nu ar fi putut fi separat de trupul Său; însă prin crucificare, sângele Său a fost separat de trupul Său (Ioan 6:53-55).

Dacă Cristos nu ar fi înviat, nu ar fi putut fi pe masă ca hrană a noastră. Dar Îi mulțumim și-L lăudăm pe Domnul, căci în învierea Sa, El ne este servit pe masă ca un ospăț pentru hrana și desfătarea noastră (1 Corinteni 15:45; 2 Corinteni 3:17).

Astăzi, Cristos este în înviere, după ce a fost procesat, și El este pe masă pentru ca noi să Îl savurăm. Cel care ne prezintă trupul și sângele Său pe masă este Cristosul înviat ca Duhul dătător de viață atotinclusiv. Îl putem savura zi de zi, căci El a fost procesat și finalizat pentru a fi Duhul dătător de viață.

Ne putem exersa duhul, putem veni la Domnul și ne putem împărtăși din bogățiile Sale pe tot parcursul săptămânii. Și când venim la masa Domnului, ne putem ospăta cu Domnul împreună cu sfinții, savurându-L în reciprocitate unii cu alții.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai fost procesat pentru a deveni ospățul noastru. Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, Îl putem mânca pe Cristos și bea pe Cristos, căci El a trecut prin încarnare, crucificare și înviere! Slavă Domnului, Cristos a îmbrăcat un trup uman prin încarnare, având sânge și carne. Aleluia, prin crucificare, sângele lui Cristos a fost separat de trupul Său și acum ne putem împărtăși din El! Slavă Domnului, în învierea Sa, Cristos ne este servit pe masă ca un ospăț pentru hrana și desfătarea noastră. Amin, Doamne, venim la Tine zi de zi să Te mâncăm și să Te bem. Ne exersăm duhul pentru a ne ospăta din tot ceea ce ești Tu. Slavă Domnului, Cel care ne prezintă trupul și sângele Său este Cristosul înviat ca Duh atotinclusiv și dătător de viață! Amin, Doamne, menține-ne ospătând din Tine zi de zi. Fie ca să ne împărtășim din Tine ca ospăț și să Te savurăm mâncându-Te și bându-Te pe tot parcursul zilei și al săptămânii! Fie ca mâinile noastre să fie pline de Cristos în timp ce venim la întâlnirea de la masa Domnului pentru a savura părtășia cu sângele și trupul Său!

Îl mâncăm pe Cristos ca pâinea noastră pentru a fi hrăniți și a deveni Trupul Său mistic

Masa Domnului subliniază aspectul savurării noastre de Cristos și a împărtășirii noastre în reciprocitate din tot ceea ce este El. Ne împărtășim din trupul Domnului mâncând pâinea și ne împărtășim din sângele Lui bând paharul.

Matei 26:26 ne spune că Domnul, în noaptea dinaintea morții Sale, a luat pâine și a binecuvântat-o, a frânt-o și le-a dat-o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați; acesta este trupul Meu!”.

Pâinea simbolizează trupul individual al lui Cristos dat pentru noi pe cruce. Domnul ni Se dă nouă pentru ca noi să mâncăm trupul lui Cristos și să bem sângele lui Cristos, ca să fim hrăniți, aducându-ne aminte de El până când El va veni.

Când Îl mâncăm pe Cristos și ne împărtășim din El, suntem identificați cu El și suntem una cu El. Pe măsură ce mâncăm pâinea de pe masă, cu toții ne împărtășim din aceeași pâine și suntem făcuți una. Împărtășirea noastră din Cristos ne face pe toți unic Trup al Său. Slavă Domnului!

Suntem Trupul lui Cristos nu doar pentru că suntem creștini, ci pentru că ne împărtășim din Cristos, pâinea de pe masă. Când cu toții ne împărtășim din pâine, cu toții devenim o singură pâine, Trupul corporativ al lui Cristos.

Pe de o parte, faptul că mâncăm trupul lui Cristos, simbolizat de pâinea de pe masă, ne hrănește și ne alimentează. Pe de altă parte, mâncând o singură pâine, cu toții devenim unicul Trup al lui Cristos.

Slavă Domnului! Cristos Și-a dat trupul omenesc pe cruce pentru noi, ca să devină comestibil și ca noi să ne împărtășim din ceea ce este El. Acum putem mânca trupul Lui și bea sângele Lui pentru a ne împărtăși din El și a deveni una cu El.

Pâinea de pe masa Domnului semnifică atât trupul lui Cristos frânt pentru ca noi să-l mâncăm, cât și Trupul mistic al Domnului constituit cu noi, multele membre ale Trupului regenerate prin învierea lui Cristos (1 Petru 1:3). Aleluia!

Noi, credincioșii în Cristos, am fost regenerați cu viața Dumnezeului Triunic și am fost aduși într-o unire organică cu Dumnezeul Triunic, iar acum suntem Trupul Său mistic, Trupul universal al lui Cristos.

Pâinea de pe masă indică faptul că Domnul Și-a jertfit trupul fizic pentru a produce trupul Său mistic. Pâinea denotă viața, viața lui Dumnezeu, viața veșnică; pâinea semnifică trupul fizic al Domnului dat nouă pe cruce pentru a ne da viață (Ioan 6:35, 57, 63; Luca 22:19).

Când vedem pâinea de pe masă, ar trebui să-I mulțumim Domnului că El este pâinea vieții, căci Și-a dat trupul fizic pentru noi, ca să devină pâinea pe care să o mâncăm; El este acum viața noastră.

Pâinea semnifică și trupul mistic al Domnului, mijlocul prin care Cristos își poate îndeplini slujba cerească pentru îndeplinirea administrației divine (Efeseni 1:22-23; 4:16; Apocalipsa 5:6). Slavă Domnului!

Astăzi Domnul este în ceruri și este și în noi; El este pe tron și este și în duhul nostru. El își îndeplinește slujba cerească pentru îndeplinirea administrației divine, venind în noi ca viață pentru a face totul în noi.

Și vedem toate acestea în timp ce ne împărtășim din Domnul la masa Lui, intrând în părtășia și participarea reciprocă la tot ceea ce este Cristos. Participând la viața divină a Domnului, mâncându-L și savurându-L ca pâine a vieții, devenim Trupul Său mistic, mărirea Lui (1 Corinteni 10:17; 12:27).

Aleluia, noi astăzi suntem Trupul mărit al lui Cristos, Trupul mistic pentru exprimarea Sa corporativă pe pământ. Și suntem una mâncându-L pe Cel care este pe masă pentru ca noi să ne împărtășim din El!

Doamne Isuse, îți mulțumim că ai trecut printr-un proces pentru a ni te da nouă pentru ca noi să Te savurăm, să ne împărtășim din Tine, să Te mâncăm și să Te bem. Aleluia, am fost regenerați cu viața lui Dumnezeu prin învierea lui Isus Cristos și acum suntem într-o unire organică cu Domnul. Amin, Doamne, ne exersăm duhul astăzi pentru a ne împărtăși din Tine în duh. Ne exersăm să mâncăm trupul Tău astăzi, venind la întâlnirea de la masa Domnului. Îți mulțumim că ai murit pentru noi pe cruce. Îți mulțumim că Ți-ai sacrificat trupul fizic, ca să poți produce trupul Tău mistic. Îți mulțumim că ne dăruiești trupul Tău pentru ca noi să-l mâncăm, căci Tu ești acum pâinea vieții pentru savurarea noastră. Fă-ne să Te mâncăm astăzi. Vrem să ne împărtășim din viața divină a Domnului mâncându-Te ca pâine a vieții. Aleluia, mâncând și bându-L pe Cristos, devenim Trupul Său mistic, mărirea Lui. Amin, Doamne, vrem să Te mâncăm mai mult astăzi. Adaugă-Te ființei noastre. Reconstituie-ne. Fă-ne mărirea Ta, expresia Ta corporativă pe pământ astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ was Processed to become Bread for us to Eat and become His Mystical Body, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 16 cu tema: Hrana noastră spirituală, stânca noastră spirituală și conținutul mesei Domnului, ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Bem apa vie care curge din Cristosul crucificat ca stâncă spirituală

26/08/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Cristos a fost crucificat pentru a deveni o stâncă spirituală care-i urmează pe poporul Său pentru a le da apa vie să bea; trebuie doar să ne identificăm cu Cristosul crucificat și să vorbim stâncii, iar apele vii vor curge pentru a ne potoli setea. Amin!

În 1 Corinteni 10:3 vedem că copiii lui Israel au mâncat aceeași hrană spirituală – un tip reprezentativ al lui Cristos ca mană zilnică pentru noi, credincioșii în Cristos. Apoi, în versetul 4, vedem că toți copiii lui Israel au băut aceeași băutură spirituală, căci au băut dintr-o stâncă spirituală care îi urma, iar stânca era Cristos.

În Exod 17, după ce vedem menționarea lui Dumnezeu care oferă poporului Său hrana cerească, mana, vedem și că El le dă să bea apa din stânca lovită.

Există un alt caz de apă care curge din stâncă în Numeri 20, dar acesta s-a întâmplat la mulți ani după Exod 17. Este ușor de crezut că ambele relatări se referă la aceeași poveste, dar, de fapt, aceste două incidente s-au întâmplat la o distanță de treizeci și opt de ani.

Când copiii lui Israel au ieșit din Egipt și au început să rătăcească prin pustie, și-au dat seama că nu aveau apă să bea, așa că au venit la Moise și i-au cerut să le dea apă. Rătăceau prin pustie și nu găseau apă. Într-un fel, rătăceau prin pustie; într-un alt sens, erau conduși de stâlpul de nor în timpul zilei și de stâlpul de foc în timpul nopții.

Faptul că au ajuns într-un loc fără apă nu a fost o întâmplare – au fost conduși în acel loc. Nu că au luat-o pe o cale greșită și nu au găsit apă; mai degrabă, Domnul i-a condus într-un astfel de loc.

Dumnezeu este Cel care ne conduce; nu greșim și nu intrăm în lucruri din greșeală – El ne conduce și, la un moment dat, ne va conduce într-un loc unde nu este apă. Ne conduce într-un loc fără apă pentru a ne testa și a ne expune.

El l-a testat pe Moise, a testat congregația lui Israel și chiar și acesta a fost un test pentru Dumnezeu; dintre aceste trei părți, doar una a trecut testul – Dumnezeu Însuși.

Copiii lui Israel erau în pustie și tocmai experimentaseră șapte minuni, văzând cum Dumnezeu a adus plăgile peste Egipt, cum i-a eliberat cu o mână puternică și cum a despărțit Marea Roșie pentru ca ei să o traverseze. Acest lucru a fost uimitor!

Iar apoi au ajuns într-un loc fără apă și, în loc să se încreadă în Dumnezeu pe baza a tot ceea ce a făcut El pentru ei, copiii lui Israel s-au plâns și au cârtit. Cu toate acestea, Domnul nu i-a mustrat – dimpotrivă, le-a dat apă să bea.

Trebuie să vedem care este aplicația spirituală a acestui lucru, ce înseamnă pentru Cristos să fie stânca spirituală care ne urmează pentru a ne da să bem Duhul ca apă vie și cum putem bea Duhul ca apă a vieții în viața noastră de zi cu zi.

Cristos a fost crucificat pentru a deveni o stâncă spirituală care ne urmează pentru a ne da să bem Duhul ca apă vie

Cu toții putem mărturisi că Domnul este cu noi, El ne conduce, ne îndrumă și ne păstorește prin tot felul de situații și în tot felul de medii. El ni-l dă pe Cristosul atotinclusiv pentru a fi mana noastră zilnică pentru noi și El ne satisface fiecare nevoie.

Cu toate acestea, uneori El ne conduce într-o situație în care ducem lipsă de apă; pur și simplu ne este sete și există multe probleme. Problemele în rândul poporului lui Dumnezeu pot fi cauzate de lipsa apei, care simbolizează Duhul vieții (Numeri 20:2-13).

Ori de câte ori noi, ca popor al lui Dumnezeu, ducem lipsă de Duhul vieții, vom avea multe probleme. Totuși, atunci când noi, ca popor al lui Dumnezeu, avem din abundență Duhul ca apă vie, problemele noastre dintre noi și cu Dumnezeu sunt rezolvate (Ioan 7:37-39; Romani 8:2).

În cazul poporului lui Israel, în timp ce rătăceau prin pustie, au ajuns într-un loc fără apă, iar poporul s-a plâns și a cârtit împotriva lui Moise, rugându-l să le dea să bea. Moise s-a dus înaintea lui Dumnezeu și Dumnezeu i-a spus să lovească o stâncă și apă va curge pentru toți, pentru a bea și a-i înviora pe toți. Și iată ce s-a întâmplat: Moise a lovit stânca și a curs apă!

Pavel spune în 1 Corinteni 10:4 că această stâncă era Cristos. Ce minunat! Era o stâncă care îi urma pe copiii lui Israel și, ori de câte ori aveau nevoie de apă, le dădea să bea. Uimitor!

Băutura spirituală din 1 Corinteni 10:4 se referă la apa vie care a curs din stânca despicată (Exod 17:6); ea simbolizează Duhul care a curs din Cristosul crucificat și înviat pentru a fi băutura noastră atotinclusivă (Ioan 7:37-39; 1 Corinteni 12:13). Aleluia!

Cristos a venit prin încarnare pentru a fi stânca; pe cruce, El a fost lovit de autoritatea legii drepte a lui Dumnezeu pentru a împlini răscumpărarea lui Dumnezeu.

Coasta Lui a fost străpunsă și apă vie a curs pentru noi, ca popor al lui Dumnezeu, ca să o bem (Ioan 19:34). Slavă Domnului, Cristos a fost lovit ca stânca spirituală pe cruce, pentru ca apa vie să poată curge!

Acum putem bea apa vie în înviere, care apă vie este Duhul atotinclusiv dătător de viață, ca împlinire suprem al Dumnezeului Triunic.

Nouă, credincioșilor în Cristos, ni s-a dat să bem aceeași băutură spirituală, care este Duhul ca apă vie care curge din Cristosul lovit. Ori de câte ori ne este sete, trebuie doar să venim la Domnul pentru a bea apa vie. El a fost lovit de Dumnezeu pe cruce și apa vie curge din El constant.

Am fost botezați în Cristos și ni s-a dat, de asemenea, să bem singurul Duh – singura băutură spirituală care curge din stânca spirituală care ne urmează. Ce minunat, există o stâncă care ne urmează – Cristos este stânca spirituală care ne urmează, fiind cu noi oriunde ne-am afla, pentru ca noi să bem apa vie care curge din El.

Când ducem lipsă de Duhul vieții ca băutură spirituală, vom avea probleme. Dar când bem Duhul vieții ca apă vie, toate problemele noastre sunt rezolvate. Fie ca să nu-L acuzăm pe Dumnezeu pentru că ne-a adus într-o anumită situație sau într-un anumit mediu unde nu există apă; fie ca mai degrabă să venim la El să bem!

El ne conduce din față prin Duhul Său și prin cuvântul Său și ne urmează ca stâncă spirituală care să ne aprovizioneze. Putem trece printr-o perioadă de secetă în viața noastră creștină, în care nimic nu pare să funcționeze. Putem fi foarte însetați, pentru că nu există apă în mediul nostru, în ființa noastră sau în situațiile în care ne aflăm.

Prin aranjamentul Domnului, putem trece printr-o perioadă de secetă și să fim în locuri fără apă în viața de familie, în viața noastră creștină și în viața de biserică.

Viața de biserică obișnuia să fie un loc minunat pentru noi, dar acum se pare că toată lumea are o problemă și suntem nemulțumiți și dezamăgiți. Când ducem lipsă de Duhul vieții, avem probleme.

Dumnezeu permite ca anumite lucruri să ni se întâmple, în mediul nostru, în viața noastră de căsnicie și în viața de biserică, pentru a ne testa și a ne expune.

Poate că trecem printr-o perioadă de secetă în viața noastră de căsnicie; obișnuiam să ne iubim atât de mult soția și eram atât de plăcuți și romantici cu ea, dar acum putem fi destul de nepoliticoși cu ea, să-i spunem lucruri negative și să avem o atitudine nepotrivită. Putem trece printr-o perioadă de secetă, fără apă vie.

Domnul permite ca astfel de lucruri și situații să ne testeze și să ne expună, pentru a ne arăta cât de mult avem nevoie de apa vie. În toate aceste lucruri, trebuie să învățăm să venim la Domnul și să-I cerem să ne dea să bem!

Doamne Isuse, îți mulțumim că ai venit prin încarnare să fii stânca spirituală lovită pe cruce de legea dreaptă a lui Dumnezeu, pentru a curge apa vieții! Amin, Doamne, îți mulțumim că ai murit pe cruce pentru noi și pentru că ai curgând apa vie pentru ca noi toți să o bem! Aleluia, Cristos este stânca spirituală care ne urmează astăzi pentru a ne da apa vie să bem! O, Doamne, ne este sete! Ne este atât de sete! Dă-ne să bem apa vie. Venim la Tine să bem apa vie – Duhul care curge din Cristosul crucificat! Aleluia, putem bea apa vieții în înviere, Duhul atotinclusiv și dătător de viață care curge din Cristosul crucificat! Amin, Doamne, fie ca să continuăm să venim la Tine pe tot parcursul zilei, ca să putem bea aceeași băutură spirituală. Strălucește asupra noastră și ține-ne sub călăuzirea Ta. Fie ca să vedem clar cât de mult avem nevoie de apa vie. Ai Tu o cale, Doamne, să ne testezi și să ne expui, ca să ne putem întoarce la Tine și să bem apa vie tot timpul! Aleluia, când avem o abundență de Duh, problemele noastre dintre noi și cu Dumnezeu sunt rezolvate!

Primim apa vie de la Cristosul crucificat aplicând moartea lui Cristos situației noastre și vorbindu-I lui Cristos ca stâncă spirituală ca să ne dea să bem

Slavă Domnului că El S-a încarnat pentru a fi stânca spirituală și apoi a fost dispus să fie crucificat pentru a putea fi lovit de dreptatea lui Dumnezeu, astfel încât apa vie să poată curge din El.

Din moment ce Cristos a fost crucificat și Duhul a fost dat, nu este nevoie ca Cristos să fie crucificat din nou; nu este nevoie să lovim stânca – acum îi putem vorbi stâncii și apa vie va curge. Amin!

Numeri 20:8 ne arată că, a doua oară când copiii lui Israel s-au aflat într-un loc fără apă, Moise nu a trebuit să lovească stânca; a trebuit doar să vorbească stâncii și apa va curge.

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să primim apa vie de la Cristosul crucificat, trebuie pur și simplu să „luăm toiagul” și să „vorbim stâncii”. Amin!

Ce înseamnă aceasta în experiența noastră creștină? A lua toiagul înseamnă a ne identifica cu Cristos în moartea Lui și a aplica moartea lui Cristos nouă înșine și situației noastre.

Cristos a fost crucificat și noi am fost crucificați împreună cu El (Galateni 2:20). Nu este nevoie ca El să fie crucificat din nou pentru ca apa vie să curgă; apa vie curge, Cristos, ca stâncă spirituală, ne urmează și trebuie doar să-I vorbim. Amin!

Pe baza faptului că Duhul a fost deja dat, trebuie doar să-i spunem un cuvânt direct stâncii spirituale care ne urmează și să-I spunem Domnului: Avem nevoie de apă! Dă-ne Duhul!

În Ioan 4:10, Domnul Isus i-a spus femeii samaritene că, dacă ar fi cunoscut darul lui Dumnezeu (care este Cristos) și cine este Cel care îi zice: Dă-Mi să beau, I-ar fi cerut, iar El i-ar fi dat apa vie.

Noi, cei care credem în Cristos, trebuie să cunoaștem darul lui Dumnezeu și cine este Cel care a fost lovit pentru noi pe cruce și trebuie să-I cerem să ne dea să bem apa vie.

Dacă ne aflăm într-o situație de secetă, vom prelungi seceta noastră dacă nu cerem apa vie, adică dacă nu-I cerem Domnului să ne dea Duhul. Dar dacă Îi cerem, El ne va da apa vie.

Dacă vorbim stâncii spirituale care ne urmează, aplicând moartea lui Cristos situației noastre și vorbind cu Cristos, El ne va da să bem! Aleluia! Dacă aplicăm moartea lui Cristos nouă înșine și Îi cerem lui Cristos cu credință să ne dea Duhul, vom bea Duhul viu ca sursă îmbelșugată de viață (Filipeni 1:19). Amin!

Apa vie curge. Duhul a fost dat. Rezerva este prezentă. Există o sursă îmbelșugată disponibilă pentru ca noi să bem și din care să ne împărtășim. Trebuie doar să ne exersăm duhul și să-I cerem Domnului să ne dea să bem.

S-ar putea să credem că Domnul nu poate fi deranjat de noi de atâtea ori ca să ne dea să bem, dar trebuie să ne amintim de Luca 11:13. Domnul i-a învățat pe ucenici cum să se roage și le-a dat o mică istorisire pentru a le arăta asta.

Aici ni se spune că cineva îi cerea vecinului său niște pâine în miez de noapte, căci avea niște oaspeți și nu avea ce să le dea de mâncare. Vecinul nu a vrut să-i dea pâinea, căci el dormea și familia lui dormea, dar din cauza insistențelor sale, i-a dat ce a cerut.

Domnul este vecinul sau aproapele nostru; El este stânca spirituală care ne urmează și, dacă Îi cerem, El ne va da apa vie și hrana de care avem nevoie. Domnul a spus: „Care tată, când fiul său îi cere un pește, îi dă un șarpe? Sau care tată, când fiul său îi cere un ou, îi dă un scorpion?”

Dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl, care este din ceruri, va da Duhul Sfânt celor ce-L cer? Amin!

În Matei, în aceeași relatare, Domnul a spus, în loc de Duhul Sfânt, lucrurile bune. Dacă Îi cerem Domnului, El ne va da lucrurile bune, Duhul Sfânt ca băutură atotinclusivă de apă vie. Fie ca noi să învățăm să-I cerem apa vie. Fie ca noi să vorbim stâncii, spunându-I că ne este sete, iar El ne va da hrana de care avem nevoie.

În cazul lui Moise din Numeri 20:9-11, însă, în loc să vorbească stâncii, El s-a mâniat pe popor, i-a condamnat ca fiind răzvrătiți și a lovit stânca de două ori cu toiagul său. O, Doamne!

El i-a condamnat pe popor ca fiind răzvrătiți, dar de fapt Moise a fost cel care s-a răzvrătit împotriva cuvântului lui Dumnezeu (v. 24; 27:14). Moise nu a crezut în Iehova ca să-L sfințească în fața copiilor lui Israel (20:12). A-L sfinți pe Dumnezeu înseamnă a-L face sfânt, adică a-L separa de toți zeii falși.

Mâniindu-se pe popor când Dumnezeu nu era mânios, Moise nu L-a reprezentat pe Dumnezeu în mod corect în natura Sa sfântă și, lovind stânca de două ori, nu a ținut cuvântul lui Dumnezeu în economia Sa; astfel, Moise a ofensat atât natura sfântă a lui Dumnezeu, cât și economia Sa divină.

Din această cauză, chiar dacă era intim cu Dumnezeu și poate fi considerat un tovarăș al lui Dumnezeu (Exod 33:11), Moise a pierdut dreptul de a intra în țara bună.

În tot ceea ce spunem și facem cu privire la poporul lui Dumnezeu, atitudinea noastră trebuie să fie conform naturii sfinte a lui Dumnezeu, iar acțiunile noastre trebuie să fie conform economiei Sale divine.

Acest lucru înseamnă să-L sfințim; altfel, în cuvintele și faptele noastre, ne vom răzvrăti împotriva Lui și Îl vom ofensa. Fie ca noi să-L sfințim pe Dumnezeu și să avem atitudinea noastră conform naturii Sale sfinte, iar acțiunile noastre să fie conform economiei Sale divine.

Fie ca noi să venim mai întâi la El pentru a bea apa vie, aplicând moartea lui Cristos situației și ființei noastre și cerându-I să ne dea să bem.

Apoi, fie ca El să-L lăsăm să curgă în noi și prin noi către mulți alții, cei însetați, pentru ca ei să bea, să li se potolească setea și să li se rezolve problemele cu Dumnezeu și cu omul prin faptul că beau apa vie.

Doamne Isuse, ne este sete: dă-ne să bem! Ne identificăm cu Cristos în moartea Sa și aplicăm moartea lui Cristos nouă și situației noastre. Amin, am fost crucificați împreună cu Cristos. Doamne, dă-ne să bem! Dă-ne Duhul vieții ca apă vie a noastră! Ne exersăm duhul pentru a vorbi stâncii spirituale, Cristos, ca să ne dea să bem! Îți mulțumim că ai fost lovit pe cruce pentru ca noi să curgi apa vie. Amin, Doamne, aplicăm moartea Ta nouă înșine și Te rugăm cu credință să ne dai Duhul! Ne deschidem Ție și Te bem ca Duh viu, rezerva noastră îmbelșugată de viață! O, Doamne, fie ca să nu rămânem în seceta prin care trecem și să nu o prelungim, ci mai degrabă, fie ca să venim la Tine să bem! Îți mulțumim că ești dispus să ne dai lucrurile bune – Duhul ca apă vie! Fă-ne să Te bem! Aleluia, tuturor ni s-a dat să bem din singurul Duh și acum putem bea și fi satisfăcuți! Amin, Doamne, dă-ne să bem! Ne deschidem către Tine să Te bem ca apă vie!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Drink the Living Water flowing from the Crucified Christ as the Spiritual Rock, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 16 cu tema: Hrana noastră spirituală, stânca noastră spirituală și conținutul mesei Domnului, ziua 3, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică pentru a fi constituiți cu El și pentru a-L mări astăzi

25/08/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Hrana unică pe care o luăm pentru hrana, puterea și satisfacția noastră trebuie să fie Cristos, hrana spirituală pentru poporul lui Dumnezeu; atunci când Îl mâncăm pe Cristos ca hrana noastră unică, mana noastră zilnică, caracteristicile Sale devin ale noastre pentru mărirea Lui prin transformarea noastră metabolică. Amin!

Nouă, credincioșilor în Cristos, ni se dă de la Dumnezeu o singură hrană: Cristos. Hrana unică pe care ar trebui să o luăm pentru hrana, puterea și satisfacția noastră trebuie să fie Cristos (Numeri 11:5-6).

Mai mult, slujba unică din Noul Testament îl prezintă pe Cristos ca hrana unică pentru poporul lui Dumnezeu (vezi Faptele Apostolilor 1:17, 25; 2 Corinteni 4:1; 1 Timotei 1:12; 2 Corinteni 3:6). În creștinism par să existe multe slujbe, aproape orice slujbă la care vă puteți gândi, dar în Noul Testament vedem o singură slujbă, slujba noului legământ.

Slujba unică a noului legământ este slujba Duhului care dă viață, nu slujba literei, care dă moarte. În Vechiul Testament, vedem că Dumnezeu i-a dat poporului Său Israel, în timp ce trecea prin pustie, o singură hrană unică: mana.

Cristos este mana noastră zilnică, hrana noastră unică. Când venim la Noul Testament, suntem hrăniți doar cu Cristos, căci El este hrana unică dată nouă de Dumnezeu pentru hrana noastră, întărirea noastră și mersul înainte cu Domnul în viața creștină.

Slavă Domnului că putem fi sub slujba dătătoare de viață a Noului Testament, slujba noului legământ, care este slujba vieții! Fie ca noi să rămânem sub această slujbă și să-L savurăm și să-L mâncăm pe Cristos ca hrană unică, mana noastră zilnică, pentru a fi constituiți cu Cristos și a fi umpluți cu El!

Fie ca noi să nu fim ca poporul Israel care, la un moment dat, s-a săturat de mană, căci aceasta era hrana unică pe care o primeau de la Dumnezeu. Ei au detestat mana și și-au amintit de mâncarea pe care o mâncau în Egipt, prazul și usturoiul și multe alte lucruri. O, Doamne Isuse!

Uneori, în viața de biserică și în viața noastră creștină, putem tânji după „ceapă, castraveți, praz și usturoi”, lucrurile pe care le savuram când eram în lume. O, Doamne!

De aceea, Domnul vrea să ne schimbe alimentația într-o alimentație cu Cristos ca hrană unică. El face asta prin venirea noastră la El în cuvântul Său și prin participarea la slujba epocii, care ni-L administrează doar pe Cristos.

Ziua în care ne concentrăm pe altceva decât pe Cristos este ziua în care începe degradarea, căci Dumnezeu ne dă doar pe Cristos.

Fie ca noi să-I cerem Domnului să ne schimbe alimentația, să ne schimbe gustul, astfel încât să-L putem mânca pe Cristos zi de zi și să fim mulțumiți doar cu Cristos, hrana unică a lui Dumnezeu, mana noastră cerească și zilnică.

Fie ca noi să mâncăm din Cristos ca hrană a noastră și să fim constituiți cu Cristos, și fie ca fiecare zi să fie o nouă oportunitate de a mânca mai mult din Cristos în cuvântul Său, ca mană zilnică!

Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, caracteristicile Sale devin ale noastre pentru mărirea Sa

Așa cum copiilor lui Israel li s-a dat de Dumnezeu aceeași hrană spirituală – mana zilnică pe care Dumnezeu a plouat-o peste ei în timpul călătoriei lor în pustie – tot așa și nouă astăzi ni se dă de Dumnezeu o hrană unică – Cristos ca mană zilnică.

Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos ca hrană unică, mana noastră zilnică, caracteristicile lui Cristos devin caracteristicile noastre pentru mărirea Lui (Ioan 6:57; Filipeni 1:20-21; comp. cu Galateni 6:17).

Mâncăm și devenim ceea ce mâncăm; ceea ce mâncăm ne constituie pentru a deveni parte a ființei noastre și a fi exprimat prin noi. Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, suntem transformați interior și metabolic, căci Îl savurăm pe Cristos ca hrană unică și Îl mărim pe Cristos.

Privind la tipul reprezentativ al manei din Vechiul Testament, atât în Exod 16, cât și în Numeri 11, vedem câteva trăsături sau caracteristici ale manei; acestea pot fi aplicate experienței noastre creștine de astăzi.

Trebuie să Îl savurăm continuu pe Cristos ca mană zilnică, astfel încât caracteristicile Sale să devină ale noastre pentru mărirea Lui prin procesul de transformare.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – mana este un mister

Prima caracteristică a manei este că mana este un mister (Exod 16:15; Coloseni 2:2; Isaia 9:6; Efeseni 3:4; Ioan 3:8). Cuvântul mană înseamnă: Ce este? Există cel puțin șaisprezece caracteristici ale manei, dar nu știm cu adevărat ce este exact; știm doar cum arată și cum are gustul.

Când Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, nu știm ce este, căci Cristos este un mister, totuși El ne hrănește, ne constituie și ne transformă.

De exemplu, putem citi și ne putem ruga pentru pasajul în care Cristos, în învierea Sa, a venit la ucenicii Săi, intrând prin perete în cameră. Putem crede că, din moment ce El este Duhul, El poate face asta; totuși, El le-a spus ucenicilor Săi să-L atingă și au făcut-o. Acesta este un mister.

Nu-L putem explica pe Cristos. Nu-L putem înțelege pe deplin pe Cristos cu mintea noastră omenească. Cu cât Îl savurăm mai mult pe Cristos, cu atât este El mai minunat și, în același timp, este mai misterios.

Nu-L putem explica științific pe Cristos, dar Îl putem savura și noi înșine devenim un mister.

Mâncându-L pe Cristos ca mister al lui Dumnezeu, mana noastră zilnică, devenim un mister – devenim biserica în calitate de mister al lui Cristos.

Să-L mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – o minune pe termen lung

Mana este o minune pe termen lung (Exod 16:4; comp. cu Matei 6:34). Creștinii iubesc minunile; majoritatea minunilor sunt destul de superficiale, dar creștinilor le place să vadă sau să audă despre minuni.

Mana este o minune pe termen lung; este o minune care a durat patruzeci de ani. În fiecare dimineață, mana ploua pentru ca poporul lui Israel să o adune și să o mănânce.

Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, trăim într-o minune pe termen lung, căci El ne susține de-a lungul vieții noastre creștine până când Domnul se va întoarce.

Trebuie să facem tot posibilul să ne trezim mai devreme dimineața pentru a petrece timp cu Domnul, dar chiar și cantitatea pe care o adunăm sau o câștigăm din Cristos ca mană zilnică este aceeași – un omer de mană.

Unii frați tineri se pot trezi devreme și sunt plini de vigoare, gata să-L savureze mai mult pe Cristos și petrec mult timp cu Domnul; La sfârșitul acelui timp, dacă l-ai pune pe Cristosul pe care l-a câștigat pe un cântar, este un omer de mană.

Și o soră căsătorită cu patru sau cinci copii, care este trezită de copiii care au nevoie de ea, care nu are mult timp personal cu Domnul, dar Îl caută și Îi cere cu disperare să îi dea hrană, câștigă și ea doar un omer de mană. Acesta este cu adevărat un mister și, de asemenea, un miracol.

Acest lucru ar trebui să ne dea pace și să ne facă să trăim doar o zi pe rând; nu putem obține porția de mană de mâine, ci doar pe cea de azi. Trebuie să fim calmi, să petrecem timp cu Domnul și să Îl savurăm pe El.

Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, un miracol pe termen lung, trăim într-un miracol, căci Domnul face totul în noi și prin noi.

Doamne Isuse, vrem să Te mâncăm ca mană zilnică, hrana noastră unică. Aleluia, Cristos este nou și proaspăt pentru noi în fiecare dimineață, ca să-L putem mânca zilnic! Ne folosim duhul, Doamne Isuse, pentru a Te contacta, a fi umpluți de Tine și a Te căuta. Fie ca să Te mâncăm ca pâinea vieții, pâinea cea vie, chiar pâinea care a venit din cer. Amin, Doamne, vrem să Te mâncăm și să trăim datorită Ție! Ce miracol este că Cristos este disponibil zilnic pentru ca noi să Îl savurăm pe El și să-L mâncăm, astfel încât să putem trăi datorită Lui! Amin, Doamne, vrem să Te mâncăm ca mană zilnică astăzi. Dă-ne porția de har de care avem nevoie astăzi, ca să putem crește în viață și să mergem mai departe cu Tine.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – hrana care a venit din cer

Mana a venit din cer odată cu roua în fiecare zi; îl mâncăm pe Cristos ca hrană cerească, hrana care vine din cer pentru ca noi să o mâncăm (Exod 16:4; Ioan 6:41). Nu știm cum se întâmplă asta și cum funcționează, dar odată cu roua vine și mana.

Tot ce trebuie să facem este să ne trezim puțin mai devreme, înainte să răsară soarele, și să adunăm mana, adică să Îl savurăm pe Cristos ca mana noastră zilnică, hrana noastră unică. Pe măsură ce Îl mâncăm, El este hrana care coboară din cer pentru a ne susține și a ne hrăni.

Domnul Isus a spus în Ioan 6:41 că, deși israeliții au mâncat pâinea care a coborât din cer, acea pâine i-a susținut temporar; El este adevărata pâine care coboară din cer pentru ca noi să o mâncăm și să trăim etern.

Amin, fie ca noi să-L mâncăm pe Cristos ca hrana care coboară din cer pentru a ne hrăni!

Îl mâncăm pe Cristos ca mana noastră zilnică – mana vine odată cu roua

Roua este atât de înviorătoare dimineața; mana vine odată cu roua (Exod 16:13-14; Num. 11:9; Ps. 133:3; Pl. 3:22-23; Evrei 4:16; Ps. 110:3).

Ca și credincioși în Cristos, trebuie să petrecem timp cu Domnul dimineața devreme pentru a aduna mana. Roua este înviorătoare.

În Psalmul 133, roua semnifică harul; mana vine odată cu harul. Îndurarea lui Dumnezeu este nouă în fiecare dimineață.

Harul Său vine la noi în fiecare zi pentru ca noi să Îl savurăm pe El. Trebuie doar să ne exersăm duhul dimineața pentru a-L mânca pe Cristos ca mană zilnică, iar harul este porția noastră zi de zi.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – în fiecare dimineață!

Mana nu vine la prânz, ci dimineața; trebuie să-L mâncăm pe Cristos ca mană zilnică dimineața (Exod 16:21; comp. cu Cânt. Cânt. 1:6b; 7:12; Ioan 5:39-40; Romani 6:4; 7:6).

Aceasta înseamnă că în fiecare dimineață trebuie să avem un nou început cu Domnul. Faptul că mana vine dimineața ne arată că ne dă un nou început. Pământul se învârte în jurul axei sale zilnic, așa că în fiecare dimineață avem un nou început, o nouă întoarcere.

Dumnezeu nu trimite mana anual sau lunar; dacă ar face asta, nu am supraviețui. Dumnezeu trimite mana zilnic. Slavă Domnului că, în suveranitatea Sa, ne dă un nou început în fiecare zi.

Indiferent ce s-a întâmplat ieri, putem aplica sângele prețios al Domnului și putem fi curățiți de orice din trecut și putem veni la Domnul pentru a-L savura dimineața devreme pentru a avea un nou început cu El.

Fie ca noi toți să avem un nou început în fiecare dimineață, chiar în fiecare dimineață a fiecărei zile a fiecărui an. Putem chiar să-I cerem Domnului noaptea să ne trezească dimineața pentru a avea un nou început cu El.

Cât de mult avem nevoie de un nou început în fiecare zi! Cât de mult avem nevoie de o rezervă proaspătă de Cristos în fiecare dimineață!

Doamne Isuse, vrem să avem un nou început cu Tine în fiecare dimineață. Venim la Tine dimineața pentru a Te mânca în calitate de mana noastră zilnică. O, Doamne, nu vrem să fim la fel ca ieri. Îți mulțumim că ne dai un nou început cu Tine în fiecare dimineață. Fie ca să ne exersăm duhul în fiecare dimineață pentru a-L mânca pe Cristos ca mana noastră zilnică, astfel încât să putem avea un nou început cu Tine! Aleluia, îndurarea lui Dumnezeu este nouă în fiecare dimineață! Mare este credincioșia lui Dumnezeu, căci El Îl dă pe Cristosul Său ca hrană unică în fiecare dimineață!

Îl mâncăm pe Cristos ca mana noastră zilnică – El este mic pentru ca noi să-L mâncăm

Mana este mică; când Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, ne dăm seama că El este suficient de mic pentru ca noi să-L mâncăm (Exod 16:14; Luca 2:12; Ioan 6:35; comp. cu Judecători 9:9, 11, 13; Matei 13:31-32).

Dumnezeu nu ne dă o bucată mare de mană pentru ca noi să o mestecăm timp de mai multe zile; El ni-L dă pe Cristos în doze mici, porții mici, suficiente pentru ca noi să-L mâncăm zilnic.

Cât de uimitor este că Creatorul cerurilor și al pământului, Cel prin care toate lucrurile au venit în ființă, a devenit om și a devenit suficient de mic pentru ca noi să-L mâncăm zilnic!

Da, Dumnezeu este mare și da, El este atotputernic; în același timp, în economia Sa, El a trecut printr-un proces pentru a deveni ca mana pentru noi, mic pentru ca noi să ne împărtășim din el.

Marele Creator S-a încarnat ca om, un prunc născut într-o iesle. A crescut în casa unui tâmplar într-un orășel, chiar un orășel disprețuit de alții. Când alții au vrut mai târziu să-L întroneze ca rege, El a fugit; El vrea să fie pâinea vieții, nu un rege care să ne domnească în exterior.

El a venit la poporul Său ca pâine, chiar ca o mică bucată de pâine din care să ne împărtășim.

Poate că avem tendința de a avea sau de a face lucruri mărețe și ne putem aștepta ca Domnul să facă lucruri mărețe în noi și prin noi, dar Domnului îi plac lucrurile mici.

Multe necazuri vin din cauza lucrurilor mărețe, a căutării unor lucruri mari și mărețe. Dacă Domnul mântuiește pe cineva într-un mod spectaculos și măreț, îi va fi greu acestuia să continue cu Domnul, pentru că a început din vârful muntelui, într-un mod dramatic.

Dar mântuirea noastră este atât de simplă și mică, fără nimic măreț în exterior. Iar viața noastră creștină de zi cu zi este o viață în care ne hrănim zilnic cu Cristos ca mană pentru noi, ca să trăim datorită Lui.

Fie ca noi să mergem mai departe în viața noastră creștină zi de zi, într-un mod gradual, pozitiv și crescând, mâncând câte un omer de mană zi de zi.

Doamne Isuse, Te lăudăm că Te-ai făcut suficient de mic pentru ca noi să te mâncăm. Deși ești atât de mare și imens, ai fost dispus să fii limitat și procesat pentru a deveni mana noastră zilnică, chiar să devii ca o mică bucată de pâine pe care să o mâncăm. Aleluia, Îl putem mânca pe Domnul zi de zi, căci El este atât de disponibil pentru noi! Amin, Doamne, mântuiește-ne de la căutarea unor lucruri mărețe sau de la dorința de a face lucruri mărețe; fie ca noi să fim mulțumiți cu zile normale sub distribuirea divină. Păstrează-ne sub distribuirea Ta divină astăzi. Crești în noi. Fie ca noi să mergem mai departe cu Tine mâncându-Te ca hrană unică zi de zi!

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – devenim fini și echilibrați

Mana este rotundă (Exod 16:14; Ioan 6:12); îl putem mânca pe Cristos ca mană zilnică și suntem făcuți fini.

Nu suntem fini, ci mai degrabă aspri și grosolani. Suntem destul de dezechilibrați. Chiar și în virtuțile noastre, în bunătatea și smerenia noastră, suntem destul de duri și dezechilibrați.

Dar atunci când Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, hrana noastră unică, devenim fini și echilibrați.

Cu cât Îl mâncăm mai mult pe Cristos, cu atât suntem mai fini. Cu cât Îl mâncăm mai mult pe Cristos, cu atât suntem mai echilibrați.

Devenim echilibrați nu doar încercând să ne perfecționăm sau să îmbunătățim un aspect sau altul al caracterului nostru, ci mâncându-L pe Cristos ca hrană unică, mana noastră zilnică, pentru ca El să ne poată face fini și echilibrați.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – mâncăm hrană eternă!

Faptul că mana este rotundă (Exod 16:14; Ioan 8:58) înseamnă că Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, o hrană eternă. Aleluia! Ce este? Când ne uităm la Cristos, când venim la El în cuvântul Său, ne întrebăm: Ce este?

Poate că nu-L înțelegem pe deplin sau nu-L înțelegem, dar Îl savurăm pe El. Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, simțim că nu mâncăm doar hrană spirituală, ci ceva etern. El nu are început și nici sfârșit. Nu are limitări și nici defecte.

Când venim la El, când Îl mâncăm pe Cristos ca hrană unică, devenim oameni eterni. Limitările și defectele noastre sunt eliminate, iar El ne face perfecți așa cum este El.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – suntem purificați

Mana este albă (Exod 16:31; Psalmul 12:6; 119:140; 2 Corinteni 11:3b), indicând ceva pur și curat, ceva fără niciun amestec. Suntem plini de impurități, contopiți și complicați. Ce ne poate simplifica? Ce ne poate purifica? Doar mâncându-L pe Cristos ca mană zilnică, hrana noastră unică.

Când îl atingem pe Cristos, ne dăm seama cât de pur, neamestecat și curat este El. Ne dăm seama cât de necurați și contopiți suntem.

Pe măsură ce ne ospătăm din Cristos și mâncăm cuvântul Său, vom fi purificați și mântuiți de orice fel de amestec. Calea de a fi purificați este pur și simplu să-L mâncăm pe Isus în cuvântul Său.

Cu cât Îl mâncăm mai mult pe Domnul zi de zi în cuvântul Său prin exersarea duhului nostru, cu atât suntem mai simpli. Devenim neprihăniți și puri. Mai mult, orice pete sau impurități sunt eliminate din noi.

Pe de o parte, sângele lui Cristos este cel care ne poate spăla păcatele. Pe de altă parte, mâncându-L pe Cristos ca mană albă și pură zilnic putem fi curățiți, purificați și făcuți curați.

Niciuna dintre virtuțile noastre umane nu este albă sau pură; totuși, Îl putem mânca ca Cel pur și putem deveni simpli, puri și fără niciun amestec.

Doamne Isuse, vrem să Te mâncăm în cuvântul Tău ca hrană spirituală unică. Curăță-ne pe dinăuntru. Spală-ne și purifică-ne. Îndepărtează orice pete și impurități din ființa noastră interioară. O, Doamne, venim la Tine așa cum suntem și vrem doar să Te mâncăm ca mană zilnică. Descomplică-ne. Fă-ne simpli și puri. Îndepărtează orice limitări și defecte din noi. Fă-ne să Te mâncăm în cuvântul Tău până când devenim exact ca Tine, puri și curați!

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică pentru a fi împrospătați

Mana este ca bruma (Exod 16:14; Prov. 17:27). Bruma nu este ca zăpada, care este cu adevărat rece, și nici ca roua, care nu este rece, ci este umedă.

Bruma este între rouă și zăpadă; este rece, înviorătoare, dar nu zăpadă. Când Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, suntem înviorați.

Mai mult, orice germen din noi este ucis, căci bruma ucide microbii din pământul pe care îl acoperă.

Când Îl mâncăm pe Cristos ca hrană unică pe care Dumnezeu ne-o dă în cuvântul Său, El ne înviorează și ucide și lucrurile negative din noi. Nu știm câți microbi sunt în noi și nu ne putem descurca singuri cu acești microbi.

Dar când venim la Domnul în cuvântul Său și Îl experimentăm pe Cristos ca sursă de viață, suntem adăpați și înviorați. În același timp, orice este negativ în noi este omorât.

Atitudinile noastre negative, criticile și murmurele noastre sunt expuse și omorâte prin faptul că Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – El este viu și activ în noi

Mana este ca o sămânță de coriandru (Exod 16:31; Numeri 11:7; Luca 8:11).

Mana nu este mare, ci mică, ca o sămânță de coriandru; era chiar mai mică decât un bob de grâu. Cu toate acestea, este plină de viață. Când Îl mâncăm pe Cristos în cuvântul Său, primim viață.

Viața crește în noi, încolțește, înmugurește și aduce rod în noi. El este suficient de mic pentru ca noi să-L mâncăm, dar când Îl mâncăm, El este viu și activ în noi, făcându-ne să creștem în viață.

Cât de mult trebuie să-L mâncăm pe Cristos ca mană zilnică zi de zi!

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică pentru a fi solizi

Mana este solidă (Numeri 11:8; 2 Corinteni 1:4; Efeseni 6:18). Mana este solidă, ceea ce implică faptul că oamenii trebuiau să o adune, să o ia afară și apoi să o proceseze.

Trebuiau s-o macine, s-o bată și s-o fiarbă pentru a o face comestibilă.

Cristos este solid. Dar El a fost procesat pentru ca noi să-L mâncăm. Când îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică, devenim solizi ca El.

Nu putem, însă, doar să citim Biblia și să-L mâncăm pe Cristos; trebuie să existe un proces care să aibă loc pentru a-L digera și asimila pe Cristos ca mană zilnică.

Există măcinarea și fierberea. Îl mâncăm pe Domnul în Cuvânt dimineața, apoi trecem prin tot felul de circumstanțe și situații în care experimentăm măcinarea, bătaia și fierberea.

Mana crudă pe care o primim dimineața este procesată în noi prin situațiile și circumstanțele prin care trecem ziua pentru a deveni parte a constituției noastre. Slavă Domnului!

Fie ca noi să-L mâncăm pe Domnul și fie ca noi să rămânem deschiși către El pe tot parcursul zilei pentru ca El să fie digerat și asimilat în ființa noastră interioară și să devină parte a însăși constituției noastre!

Doamne Isuse, vrem să Te mâncăm ca hrana unică pe care Dumnezeu ne-o dă zi de zi. Îți mulțumim că ai trecut printr-un proces prin care să Te mâncăm și să ne împărtășim din tot ceea ce ești. Amin, Doamne, venim la Tine în cuvântul Tău. Vorbește-ne. Hrănește-ne. Umple-ne cu Tine Însuți. Ține-ne deschiși către Tine pe tot parcursul zilei, pentru ca Tu să poți fi digerat și asimilat în ființa noastră. Fie ca să-Ți permitem să lucrezi în noi și în jurul nostru, astfel încât Cristosul pe care îl savurăm în cuvânt să devină constituit în însăși fibrele ființei noastre! Amin, Doamne Isuse, introdu-Te în ființa noastră și fă-ne la fel cum ești Tine!

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică pentru a primi viziune și lumină

Aspectul manei era ca cel al bdeliumului (Numeri 11:7; Apocalipsa 4:6, 8; Ezechiel 1:18). Cuvântul ebraic pentru aspect înseamnă ochi; cu cât îl mâncăm mai mult pe Cristos, cu atât primim mai mulți ochi.

Îl mâncăm, Îl vedem, avem o viziune a dorinței inimii Sale și suntem plini de vedere. Devenim ca cele patru făpturi vii din Apocalipsa 4, având ochi peste tot.

Pe măsură ce îl mâncăm pe Cristos, primim viziune și lumină. Cu cât îl mâncăm mai mult pe Cristos, cu atât primim mai multă lumină și cu atât avem mai multă viziune.

Îl mâncăm pe Cristos ca mană zilnică – plini de Duhul și dulci la gust

Gustul manei este ca cel al untdelemnului proaspăt (Numeri 11:8; Psalmul 92:10). Când îl mâncăm pe Cristos ca mană dată nouă de Dumnezeu, gustăm Duhul și suntem umpluți cu Duhul proaspăt.

Duhul este întotdeauna proaspăt. Pe măsură ce ne exersăm duhul asupra cuvântului lui Dumnezeu, gustăm Duhul și suntem înviorați. Slavă Domnului!

Gustul manei este ca cel al turtelor făcute cu miere (Exod 16:31; Psalmul 119:103). Când mâncăm cuvântul Domnului, simțim dulceața Lui. Cuvintele Lui sunt dulci pentru gustul nostru.

Suntem contopiți cu El, așa cum turtele sunt o contopire și suntem hrăniți cu El.

Cât de dulci sunt cuvintele Lui pentru noi! În cele din urmă, mana este bună pentru a face turte (Numeri 11:8; 1 Timotei 4:6).

După ce poporul Israel adună mana, o macină, o fierb și fac turte cu ea.

Pâinea este aspră și sărată, dar turtele sunt fine și dulci.

Când Îl mâncăm pe Domnul în cuvântul Său zi de zi, gustăm dulceața Lui și noi înșine devenim dulci pentru ceilalți, oferindu-le ceva hrănitor de mâncat pentru rezerva lor de viață.