Experimentăm pe Cristos

Profeții din Vechiul Testament au profețit despre harul care urma să vină la noi

21/07/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Profeții din Vechiul Testament au profețit despre harul care urma să vină la noi, harul care este pentru mântuirea sufletului nostru; Duhul lui Cristos aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har la noi prin profețirea sfinților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament. Amin!

Epistolele lui Petru vorbesc despre multe aspecte ale harului, chiar ale harului în multe feluri, pentru viața noastră creștină. Pentru a trăi o viață creștină sub guvernarea lui Dumnezeu, avem nevoie de har. Numai harul ne poate oferi o viață creștină adecvată sub disciplina guvernamentală a lui Dumnezeu.

Slavă Domnului, harul este cu duhul nostru! Aleluia, harul este peste noi și pacea, și harul ni se înmulțește! Atât în 1 Petru 1:2, cât și în 2 Petru 1:2 vedem că harul ni se înmulțește nouă, credincioșilor în Cristos. Aceasta înseamnă că avem har, dar Domnul vrea să înmulțească acest har.

Putem mărturisi că avem nevoie nu doar de har, ci de har multiplicat pentru a trăi viața creștină într-un mod adecvat.

Ce este harul? Harul nu este doar o favoare sau o binecuvântare nemeritată din partea lui Dumnezeu. Mulți cred că, atunci când Dumnezeu le dă un copil, acesta este har; de asemenea, cred că sunt binecuvântați pentru că sunt sănătoși, lucrurile merg bine cu ei și au lucruri bune. Dar nu aceasta este harul.

Harul este Dumnezeul Triunic în Cristos, ca Duh care vine la noi pentru a fi savurarea, viața și sursa noastră de viață. Harul este Cristosul întrupat ca Duh care ne dă totul, făcând totul în noi și pentru noi și infuzându-ne cu tot ceea ce este Dumnezeu. Harul nu este separat de Cristos, căci atunci când a venit Cristos, a venit harul.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos zi de zi, pe măsură ce venim la cuvântul Domnului și ne rugăm pentru cuvânt, Îl savurăm pe har. Acest har ne umple, astfel încât harul să domnească în noi. Pe măsură ce luăm versetele din Biblie, cugetăm asupra lor cu rugăciune și le digerăm spunând Amin cuvântului lui Dumnezeu, ceva se întâmplă în noi: savurarea lui Cristos ca har care domnește în noi!

Și când îi întâlnim pe alții, avem ceva din harul de slujit; slujim harul felurit, căci ne-am bucurat de Domnul în multe feluri. Fie ca noi să fim cei care Îl savurează pe Domnul zi de zi, chiar și clipă de clipă.

Fie ca noi să fim umpluți de Cristos ca har, astfel încât chiar și cuvintele noastre să dea har celor care ascultă. Fie ca noi să-I permitem Domnului să ne infuzeze cu tot ceea ce este El, astfel încât El să se poată revărsa din noi către alții ca har.

Profeții din Vechiul Testament au profețit despre harul care urma să vină la noi

2 Petru 1:10-11 ne spune că profeții, care au profețit despre harul care avea să vină la noi, au căutat și au cercetat cu sârguință această mântuire, cercetând ce vreme sau ce fel de vreme Duhul lui Cristos din ei arăta clar, mărturisind mai dinainte despre suferințele lui Cristos și despre slava de după acestea.

Petru folosește profeții din Vechiul Testament pentru a-și confirma învățătura despre mântuirea din Noul Testament, așa cum a făcut-o Domnul Isus (Luca 24:25-27, 44-46).

În special, Petru spune că Duhul lui Cristos din profeții din Vechiul Testament i-a făcut clari cu privire la venirea lui Cristos ca har la noi prin întruparea Sa, suferințele Sale în viața Sa umană și răstignire și slava Sa în învierea, înălțarea la cer, a doua venire și domnia Sa pentru aplicarea mântuirii depline a lui Dumnezeu la noi (2 Petru 1:5, 9-10; Psalmul 22; Isaia 53; Daniel 9:26). Ce minunat!

Profeții din Vechiul Testament au văzut cumva ceva legat de Cristos, de procesele prin care a trecut și de gloriile în care a intrat. Profeții din Vechiul Testament au profețit despre harul care urma să vină la noi, iar Duhul lui Cristos S-a mișcat în ei pentru a le revela aceste lucruri.

Duhul lui Cristos este ceva ce a fost compus în Noul Testament, dar se pare că acest Duh lucra în profeții din Vechiul Testament. Deși Duhul lui Cristos a fost constituit dispensațional prin și odată cu moartea și învierea lui Cristos în timpul Noului Testament (Ioan 7:39; Romani 8:9-11), funcția Duhului este eternă, pentru că El este Duhul etern (Evrei 9:14).

Știm cu toții că după ce Cristos a devenit Duhul a fost constituit Duhul lui Cristos, dar profeții din Vechiul Testament au avut lucrarea Duhului lui Cristos în ei și asupra lor. Cum poate avea loc acest lucru și cum se poate întâmpla acest lucru? Ei au căutat în ce vreme și ce fel de vreme clarifica Duhul lui Cristos din ei.

Duhul lui Cristos lucra în sfinții Vechiului Testament pentru a-i lămuri cu privire la Cristos și cu privire la harul care urma să vină la noi. Pe de o parte, Duhul nu era încă înainte de învierea lui Cristos; pe de altă parte, lucrarea și eficacitatea acestui Duh sunt eterne, căci Cristos S-a oferit Tatălui prin Duhul etern (Evrei 9:14).

Duhul lui Cristos, în funcția Sa eternă, era în profeții Vechiului Testament, lămurindu-i cu privire la venirea lui Cristos la credincioșii Noului Testament. Ce minunat!

Duhul lui Cristos a revelat și le-a clarificat profeților Vechiului Testament că Cristos va veni să fie harul atotsuficient și nelimitat al mântuirii depline a lui Dumnezeu pentru intrarea lor în savurarea Domnului în veacul împărăției, care este mântuirea sufletelor lor (Ioan 1:17; Evrei 10:29; 1 Petru 1:9; Matei 25:21, 23).

Duhul are o funcție eternă. În Apocalipsa 13:8 vedem că Mielul a fost junghiat de la întemeierea lumii. În opinia noastră, conform cronologiei, Cristos, ca Mielul lui Dumnezeu, a fost junghiat acum două mii de ani; în opinia lui Dumnezeu, însă, a fost înainte de întemeierea lumii.

Cum este posibil acest lucru? Doar datorită funcției eterne a Duhului. Duhul a fost constituit în mod dispensațional, dar funcția Duhului este eternă. Așadar, Duhul lui Cristos lucra și opera în profeții Vechiului Testament, îndreptându-i către Cristosul Noului Testament, harul Noului Testament venind la noi.

Cât de privilegiați suntem astăzi să avem acest har care trebuia să vină la noi, astfel încât să putem fi mântuiți și chiar să obținem mântuirea sufletului nostru!

Doamne Isuse, Te lăudăm că ai trecut printr-un proces de a deveni Duhul atotinclusiv, dătător de viață, care vine în duhul nostru pentru a ne regenera și a ne face copii ai lui Dumnezeu. Aleluia pentru harul care vine la noi, Dumnezeu în Cristos ca Duh pentru a fi savurarea noastră. Amin, Doamne, Te lăudăm pentru profeții Vechiului Testament, care au profețit despre harul care trebuia să vină la noi. Îți mulțumim că ești Duhul lui Cristos în profeți pentru a le descoperi și a-i face clari pentru mărturia lor dinainte despre suferințele lui Cristos și gloriile de după acestea. Slavă Domnului, Cristos S-a oferit Tatălui prin Duhul etern, iar acum funcția și eficacitatea Duhului sunt eterne! Aleluia, Cristos este mântuirea noastră prin răscumpărarea Sa și prin aplicarea Duhului! Vrem să Te savurăm astăzi, Doamne Isuse, ca mântuire minunată, până când vom obține mântuirea sufletului nostru.

Duhul lui Cristos aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har prin profețirea profeților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament

Profeții din Vechiul Testament au căutat cu sârguință să vadă ceva din ceea ce Dumnezeu urma să facă în Noul Testament și au profețit despre harul care urma să vină la noi. Ce este acest har? Acesta este un aspect particular al harului, diferit de harul care a venit prin venirea lui Cristos.

Ioan 1:14 spune că Cuvântul care s-a făcut trup și a locuit printre noi era plin de har și realitate; acest har este Dumnezeu Fiul ca savurare a noastră. Versetele 16-17 continuă să spună că din plinătatea Lui am primit și har după har.

Mai mult, în 1 Corinteni 15:10 Pavel a spus că prin harul lui Dumnezeu a fost el ceea ce era, căci harul Lui n-a fost zadarnic, ci, dimpotrivă, a lucrat prin harul lui Dumnezeu. Acest har este Cristosul înviat devenind Duhul dătător de viață pentru a-L aduce pe Dumnezeul Triunic procesat în înviere în noi, pentru a fi viața și sursa noastră de viață, astfel încât să putem trăi în înviere.

Dar harul despre care vorbește Petru în 1 Petru 1:10 este un aspect particular al harului, referindu-se la mântuirea sufletelor credincioșilor. Da, Cristos a venit să ne aducă har și, din plinătatea Lui, primim har după har. Da, harul este cu duhul nostru și, prin harul lui Dumnezeu, suntem ceea ce suntem și ne ostenim mai mult.

Dar există un aspect particular al harului care a fost profețit de sfinții Vechiului Testament, care au căutat și au cercetat cu sârguință mântuirea sufletelor credincioșilor (1 Petru 1:9). Acest har nu este harul care ne mântuiește duhul sau trupul, ci harul care ne mântuiește sufletul.

Domnul Isus ne-a spus că, dacă ne-am mântuit sufletul, dar am pierdut întreaga lume, acest lucru merită (Marcu 8:36). Sufletul nostru are nevoie să fie mântuit. Duhul lui Cristos aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har asupra noastră prin două instrumente: profețirea profeților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament (1 Petru 1:10-12; Apocalipsa 2:7).

Credem în Domnul Isus și sufletul nostru este mântuit prin cuvântul lui Dumnezeu, care este compus în principal din profețirea profeților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament. În Vechiul Testament, Dumnezeu a vorbit prin profeți; în Noul Testament, El vorbește prin apostoli. Atât profețirea profeților, cât și predicarea apostolilor sunt aplicarea Duhului.

Duhul aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har, un fel particular de har pentru mântuirea sufletului nostru, prin intermediul a două instrumente: profețirea profeților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament.

Pe măsură ce citim Biblia și ne întoarcem către Domnul pentru a primi strălucirea Lui în vorbirea Sa, avem mântuirea lui Dumnezeu aplicată nouă prin Duh.

Duhul nostru a fost mântuit – slavă Domnului! La momentul regenerării noastre, am fost mântuiți, iar duhul nostru a devenit viață (Romani 8:11; Ioan 3:16, 6). Dar ce se întâmplă cu sufletul nostru? Sufletul nostru are încă nevoie să fie mântuit.

Sufletul nostru este mântuit printr-un aspect particular al harului, care are legătură cu cuvântul lui Dumnezeu compus din Vechiul și Noul Testament.

Astăzi putem veni la cuvântul Domnului, ne putem ruga asupra cuvântului, putem cânta cu cuvântul, Îl putem lăuda pe Domnul cu Cuvântul și putem medita asupra cuvântului, astfel încât să putem fi înnoiți în mintea noastră, echilibrați în emoțiile noastre și supuși în voința noastră.

Prin înnoirea minții, suntem transformați în sufletul nostru (Romani 12:2). Slavă Domnului! Mai mult, pe măsură ce savurăm aplicarea de către Duh a mântuirii depline a lui Dumnezeu asupra noastră, cooperăm și cu Domnul pentru a-L predica pe Cristos, moartea lui Cristos și diferitele glorii ale lui Cristos altora.

Cooperăm cu Duhul pentru a-L lăsa pe Duhul să curgă prin noi și a aplica mântuirea lui Dumnezeu și altora. Cât de glorios este când mergem și predicăm Evanghelia, declarându-L pe Cristos, moartea lui Cristos și gloriile lui Cristos, astfel încât Duhul să-L poată aplica pe Cristosul Minunat ca har altora pentru mântuirea lor!

Când mergem și predicăm pe Cristos, suntem apostoli, trimiși de Domnul cu misiunea Sa de a vorbi Cuvântul Său oamenilor. Când predicăm pe Cristos ca Evanghelie, suntem incluși printre cei care predică Evanghelia prin Duhul Sfânt trimis din cer. Slavă Domnului!

Doamne Isuse, Te lăudăm că ni L-ai descoperit pe Cristosul minunat în cuvântul lui Dumnezeu! Cât de glorios, minunat și excelent este Cristos, iar noi Îl primim, Îl iubim, credem în El și suntem uniți cu El! Amin, Doamne, Îți mulțumim că ești Duhul lui Cristos pentru a aplica mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har asupra noastră prin intermediul profețiilor profeților Vechiului Testament și al predicării apostolilor Noului Testament! Amin, Doamne, ne deschidem către Tine; aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu sufletului nostru astăzi. Venim la Tine în cuvântul Tău pentru a citi cuvântul, a ne ruga peste cuvânt, a cânta cuvântul și a cugeta la cuvânt, astfel încât să putem fi mult mai mântuiți în sufletul nostru! Aleluia, sufletul nostru este mântuit și vrem să plătim prețul pierderii lumii și al salvării sufletului nostru! Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine astăzi pentru a merge mai departe și a-L predica pe Cristos ca Evanghelie! Vrem să-L proclamăm pe Cristos, moartea lui Cristos și gloriile lui Cristos altora, astfel încât Duhul să le poată aplica pe Cristos ca har pentru mântuirea lor!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Prophets in the Old Testament Prophesied concerning the Grace that was to Come to us, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 5 cu tema: harul în epistolele lui Petru, ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl savurăm pe Cristos ca Duh ca har – harul ni se multiplică în suferințele noastre

20/07/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Harul este Cristos ca Duh care se dăruiește liber nouă pentru a fi totul pentru noi și a face totul în noi, prin noi și pentru noi; multiplicarea harului este harul care se multiplică în viața noastră de zi cu zi, în deplina cunoaștere a lui Dumnezeu și a lui Isus, Domnul nostru.

Săptămâna aceasta venim la subiectul harului în epistolele lui Petru. Trebuie să ne dăm seama că, deși subiectul primei și celei de-a doua epistole a lui Petru este guvernarea lui Dumnezeu, tot ceea ce privește guvernarea lui Dumnezeu ar trebui să ne aducă înapoi la accentul central și structura de bază a acestor Epistole.

Acest accent central și această structură de bază este Dumnezeul Triunic ca savurare deplină pentru a duce la îndeplinire economia lui Dumnezeu. Epistolele lui Petru, în special, sunt foarte prețioase, deoarece ele combină guvernarea lui Dumnezeu și viața creștină, dezvăluind că viața creștină și guvernarea lui Dumnezeu merg împreună ca o pereche. Amin!

Dacă citim Epistolele lui Petru, vom observa că ambele încep și se termină cu har, iar harul este revelat în Epistolele lui Petru într-un mod foarte special. Fie ca Domnul să Se îndure de noi, ca să fim vase deschise pentru a vedea mai mult și a primi mai mult din El ca har.

Dumnezeul oricărui har, care ne-a chemat pe noi, credincioșii în Cristos, la gloria Sa eternă, ne desăvârșește, ne stabilește, ne întărește și ne întemeiază prin suferințele noastre. Acest har total este adevăratul har al lui Dumnezeu în care noi, credincioșii, ar trebui să intrăm și în care ne aflăm astăzi. Amin!

Petru menționează harul de multe ori în epistolele sale. De exemplu, când a spus că trebuie să ne smerim sub mâna puternică a lui Dumnezeu, un lucru foarte serios; apoi el adaugă și: căci Dumnezeu dă har celor umili, dar li Se împotrivește celor mândri.

Există o sursă pentru noi să trăim viața creștină și viața de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu, pentru economia lui Dumnezeu; această sursă este harul. Harul este din belșug, harul este felurit, harul este centrul și harul este totul pentru noi; harul este al vieții și harul se multiplică pentru noi, cei care credem în Cristos.

Fie ca noi să ne dăm seama că, pe măsură ce trăim viața creștină și viața de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu, trebuie să ne concentrăm nu pe disciplina lui Dumnezeu sau pe guvernarea Lui, ci pe a-L savura pe Domnul ca har, pentru a-L putea trăi pe Cristos, a-L exprima pe Cristos și a fi zidiți în Cristos pentru a fi expresia Lui corporativă.

Dumnezeul oricărui har, care ne-a chemat la gloria Sa eternă în Cristos, după ce vom suferi puțină vreme, El Însuși ne va desăvârși, ne va întări și ne va întemeia (1 Petru 5:10). Amin!

Harul este Cristos ca Duh care ni se dăruiește în mod liber pentru savurarea noastră de a fi totul și de a face totul în noi, prin noi și pentru noi!

Ce este harul? Fie ca să nu luăm cuvântul har de la sine înțeles și să nu luăm definiția harului ca pe ceva obișnuit. Harul este Cristos Însuși ca savurare a noastră.

Harul este Cristosul înviat ca Duh dătător de viață care se dăruiește liber nouă, fiind totul pentru noi și făcând totul în noi, prin noi și pentru noi (Ioan 1:14, 16-17; Isaia 55:1; 2 Corinteni 1:8-9, 12; Galateni 2:20; comp. cu 1 Corinteni 15:10).

Putem memora sau citi versete despre har, realizând că suntem mântuiți prin har, prin credință, nu prin fapte, dar trebuie să știm ce este harul. Printre creștinii de astăzi, harul este înțeles ca fiind favoarea nemeritată a lui Dumnezeu; da, harul este acesta, dar harul este mult mai mult.

Dumnezeu nu ne dă doar ceva numit har; El ni se dă pe Sine Însuși, chiar însăși ființa Sa. De multe ori, creștinii cred că harul este binecuvântarea lui Dumnezeu, mai ales când se referă la succesul nostru la școală, la locul de muncă, în viață etc.

Mulți cred că sunt binecuvântați cu copii buni, un loc de muncă bun, un soț bun sau o casă bună și o mașină bună, așa că spun că Dumnezeu este plin de har. Însă harul nu este o casă bună sau o mașină bună. Harul nu este o binecuvântare materială.

În Ioan 1:14, 16-17 ni se spune că Cuvântul, care era la început cu Dumnezeu și care era Dumnezeu, a devenit carne și a venit la noi plin de har și realitate. Dacă harul ar fi case, mașini și binecuvântări materiale, Biblia ar spune că Cuvântul a devenit carne și a venit la noi plin de case, mașini, prosperitate și binecuvântări materiale.

În versetul 17 ni se spune că legea a fost dată prin Moise, dar harul a venit prin Isus Cristos. Când a venit Cristos, El a venit ca har și ne-a adus har. Putem citi acest text și putem încerca în continuare să ne trăim viața creștină pe cont propriu și cu propria noastră energie.

Dacă ne lipsește perspectiva corectă asupra harului, vom trăi în continuare viața noastră creștină și viața de biserică conform legii, conform acțiunilor și conform regulilor și regulamentelor, nu conform harului. Fie ca Domnul să ne lumineze să vedem că harul este Cristos ca Duh care se dăruiește liber nouă pentru savurarea noastră, pentru a fi totul pentru noi și a face totul în noi și prin noi.

Dumnezeu a devenit om, iar acest om, Isus, a fost întruparea lui Dumnezeu, plin de har și realitate; acum, Isus este Duhul dătător de viață care ne-a împărtășit pe Dumnezeu ca har pentru savurarea noastră. Cristos este în noi ca Duh pentru a fi har pentru noi și a face totul în noi.

De exemplu, în viața noastră creștină, ne poate fi greu să iertăm pe cineva; cu cât încercăm mai mult să iertăm, cu atât ne amintim mai mult și chiar putem păstra cu drag ofensa, nevrând să o uităm. Acest lucru ne împiedică să Îl savurăm pe Cristos și nu putem merge mai departe cu El.

Dar dacă doar ne exersăm duhul și Îl savurăm pe Cristos ca har, iertarea pur și simplu va curge! Domnul din noi va ierta cealaltă persoană din noi prin faptul că Îl savurăm pe El ca har. Harul poate face ceea ce noi nu putem face.

Harul poate fi, harul poate face și harul poate face. Pavel a mărturisit că a muncit mai mult decât ceilalți, totuși nu el, ci harul lui Dumnezeu care era cu el (1 Corinteni 15:10). El și-a dat seama că era ceea ce era prin harul lui Dumnezeu și, pe măsură ce lucra, putea lucra mai din belșug datorită harului lui Dumnezeu, căci harul lucra în el.

Pavel obișnuia să fie o persoană care îi ura pe creștini, chiar vorbind amenințări împotriva lor și voia să-i omoare. El și-a propus ca scop personal să distrugă acest grup de eretici, dar Domnul l-a întâmpinat ca har și a devenit cel mai important dintre apostoli și cel mai umil dintre sfinți, administrând harul lui Dumnezeu altora.

Dacă punem 1 Corinteni 15:10 împreună cu Galateni 2:20, ne dăm seama că: Nu eu, ci Cristos, egal cu, Nu eu, ci harul. În viața noastră creștină nu ar trebui să fim noi, ci harul. Amin! În 1 Timotei 1:13-14, el a mărturisit că i s-a arătat îndurare, pentru că harul Domnului s-a multiplicat cu credință și dragoste în Cristos Isus. Slavă Domnului!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit la noi ca Duh ca să fii har pentru noi pentru savurarea noastră. Aleluia, Dumnezeu S-a încarnat în Cristos și a venit la noi ca Duh pentru a fi savurarea noastră și totul pentru noi! Ne deschidem Ție astăzi, Doamne Isuse! Vrem să Te savurăm ca har. Ne exersăm duhul pentru a savura Duhul dătător de viață care ni-L dăruiește pe Cristos în mod liber pentru a fi totul pentru noi și a face totul în noi, prin noi și pentru noi. Amin, Doamne, fie ca să nu mai fim noi, ci Cristos – fie ca să nu mai fim noi, ci harul lui Dumnezeu să facă totul în noi! Vrem să Te savurăm astăzi. Fie ca harul Domnului nostru să ne abunde cu credință și dragoste în Cristos Isus. Fie ca harul lui Dumnezeu să ne alimenteze, să ne hrănească și să ne facă capabili să lucrăm pentru Domnul – dar nu noi, ci harul lui Dumnezeu care este cu noi! Da, Doamne Isuse, revarsă-Te ca har în noi mai mult astăzi! Fie ca harul să facă totul în noi astăzi. Fie ca harul să facă totul prin noi și pentru noi astăzi, în timp ce trăim pentru împlinirea scopului etern al lui Dumnezeu!

Multiplicarea harului: harul ni se multiplică în suferințele noastre, pe măsură ce Îl iubim pe Domnul

În 1 Petru 1:2 și 2 Petru 1:2, Petru spune: „harul și pacea să vă fie multiplicate!” Aleluia pentru multiplicarea harului! Multiplicarea harului este harul care se multiplică în viața noastră de zi cu zi, în deplina cunoaștere a lui Dumnezeu și a lui Isus, Domnul nostru (1 Petru 1:2b; 2 Petru 1:2; Ioan 1:16; Efeseni 1:6-8; 2:7; Romani 5:17, 21; 1 Timotei 1:14; Apocalipsa 22:21).

Harul lui Dumnezeu în economia Sa este bogat, se multiplică și este din belșug. Petru nu-i binecuvântează doar pe sfinți cu har; îi binecuvântează cu har multiplicat. Ce minunat, harul poate fi multiplicat!

În 2 Petru 1:2 Petru spune că harul și pacea să ne fie multiplicate în deplina cunoaștere a lui Dumnezeu și a lui Isus, Domnul nostru. Aceasta înseamnă că, pe măsură ce avem deplina cunoaștere a lui Isus și a lui Dumnezeu, harul se multiplică!

Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul în cuvântul Său, harul se multiplică. Trebuie să luăm cuvântul lui Dumnezeu, să-l citim, să ne rugăm pentru el și să-l aplicăm. Putem citi un verset precum Ioan 1:16 despre a primi har după har căci Domnul a venit, și îl putem transforma în rugăciunea noastră, cerându-I Domnului să ne dea porția de har de care avem nevoie pentru astăzi.

Zilnic trebuie să ne rugăm ca Domnul să ne acorde porția de har de astăzi. Și dacă ne trezim puțin târziu și nu putem petrece mult timp cu Domnul în cuvântul Său, putem aplica sângele Său prețios și Îl putem savura.

1 Ioan 1:9 este o porțiune bună pentru care să ne rugăm, căci putem să-I mulțumim Domnului pentru curățirea Sa și putem savura părtășia cu El. Fie ca noi să venim la tronul harului în duhul nostru ca să primim îndurare și să găsim har pentru ajutor la timp. Fie ca noi să-I spunem Domnului, Doamne Isuse, vrem să avem har peste har! Dă-ne mai mult har astăzi!

Efeseni 2:7 spune că Domnul arată în veacurile viitoare nemărginita bogăție a harului Său în noi. Putem să-I spunem, Doamne, vrem nemărginita bogăție a harului Tău astăzi! Pe măsură ce citim Biblia, putem transforma versetele în rugăciunea noastră și harul ni se multiplică!

Un alt verset bun este Romani 5:17, primirea abundenței harului. Putem să-I spunem Domnului: O, Doamne, vrem abundența harului; dă-ne har din belșug! Harul Lui ni se multiplică!

Harul ni se multiplică prin suferințele, limitările și slăbiciunile noastre (2 Corinteni 12:7-9; 1:12, 15). Harul este Cristos Însuși ca purtător al poverilor noastre; cu cât avem mai multe poveri, cu atât avem mai multe oportunități să-L experimentăm pe Cristos ca har.

Cu toții avem suferințe, limitări și slăbiciuni; cu cât îmbătrânim în viața noastră umană, cu atât experimentăm mai multe limitări și suferințe. Dar harul lui Dumnezeu se poate înmulți față de noi – harul poate fi din belșug, căci Cristos ca har, este Cel care ne poartă povara!

El știe că purtăm o povară anume, El cunoaște durerea pe care o trăim și înțelege acea suferință continuă. El este cu noi ca har pentru a ne purta poverile, problemele și suferințele.

A făcut asta cu Pavel; el avea un fel de problemă de sănătate, un spin în carne și L-a rugat pe Domnul de trei ori să-l îndepărteze, dar Domnul a spus: „Harul Meu îți este de ajuns”. Amin, harul Domnului ne este de ajuns.

Nu ar trebui să privim la situația noastră și nici să credem că situația noastră este mai mare decât harul Domnului; mai degrabă, ar trebui să luăm cuvântul lui Dumnezeu, să credem în cuvânt, să stăm pe cuvânt și să aplicăm cuvântul exersându-ne duhul credinței.

Totul în viața umană este o povară; viața noastră de zi cu zi este o povară, grija pentru familia noastră este o povară și, chiar dacă viața de familie este dulce, este și ea o povară. Există multe responsabilități de care trebuie să ne ocupăm cu copiii, iar îndeplinirea treburilor zilnice, inclusiv munca la birou, este o povară. Dar Domnul este aici ca să ne poarte povara, căci El este har pentru noi.

Faptele Apostolilor 15:40 ne spune că, în timp ce Pavel și Sila erau pe cale să pornească în călătoria lor de slujire, frații i-au încredințat harului lui Dumnezeu, cuvântului harului Său. Aveau multe lucruri de făcut, multă muncă de îndeplinit și multe persecuții îi așteptau, dar harul lui Dumnezeu putea să-i călăuzească și să fie purtătorul poverii în ei. Amin!

Savurarea Domnului ca har este cu cei ce-L iubesc (Efeseni 6:24; Ioan 21:15-17; 1 Petru 1:8). Dacă vrem să savurăm harul multiplicat pentru noi, trebuie să-L iubim pe Domnul. Harul este cu toți cei ce-L iubesc pe Domnul Isus Cristos în incoruptibilitate. Răspunsul nostru este pur și simplu: Doamne Isuse, Te iubim!

Pe măsură ce Îl iubim pe Domnul, pe măsură ce ne întoarcem inima către El și pur și simplu Îl iubim, harul vine. Fie ca nu doar să știm și să înțelegem acest lucru, ci, mai mult decât atât, să-l cerem de la Domnul și să-l aplicăm. Spuneți-I Domnului că Îl iubim și harul vi se va înmulți!

Savurarea Domnului ca har cu natura Sa divină este prin primirea și rămânerea noastră în cuvântul harului Său, care include toate promisiunile Sale prețioase și nespus de mari (Faptele Apostolilor 20:32; 2 Petru 1:4; Efeseni 6:17-18). Cuvântul lui Dumnezeu este cuvântul harului Său.

Cum poate cuvântul lui Dumnezeu din Biblie să devină cuvântul harului lui Dumnezeu, chiar har multiplicat pentru noi? Prin luarea cuvântului lui Dumnezeu în noi prin intermediul oricărei rugăciuni și cereri. Trebuie să combinăm Cuvântul lui Dumnezeu cu exersarea duhului nostru de credință și să aplicăm Cuvântul lui Dumnezeu în viața și experiența noastră; atunci, harul va veni la noi.

Dumnezeu ne-a dat har, dar El vrea ca acest har să fie multiplicat; același har trebuie să crească și să fie multiplicat în noi și în noi. Pe măsură ce savurăm multiplicarea harului lui Dumnezeu, vom fi buni administratori ai harului felurit al lui Dumnezeu (1 Petru 4:10).

Dumnezeul nostru este Dumnezeul oricărui har (5:10) și El ne dă harul vieții, care se multiplică pentru a deveni harul multiplicat, pentru ca noi să devenim slujitori ai harului felurit al lui Dumnezeu și să savurăm tot harul. Slavă Domnului!

Harul vieții se multiplică în noi, devenind har felurit și, în cele din urmă, har atotputernic! Avem har din toate direcțiile: de la Dumnezeu, de la om, din situațiile noastre, de la copiii noștri. Aleluia, chiar dacă avem limitări și suferințe, putem avea har multiplicat pentru noi!

Doamne Isuse, fie ca să existe o multiplicare a harului în experiența noastră creștină de astăzi! Amin, harul este multiplicat pentru noi în viața noastră de zi cu zi, în deplina cunoaștere a lui Dumnezeu și a lui Isus Cristos! Amin, Doamne, venim la Tine în cuvântul Tău, ne rugăm peste cuvântul Tău și aplicăm cuvântul Tău prin exersarea duhului nostru. Vrem să avem har multiplicat pentru noi astăzi. Fie ca noi să savurăm și să experimentăm harul lui Dumnezeu în economia Sa, care este bogat, abundent și înmulțit! Dă-ne har peste har astăzi. Fie ca harul să abunde în noi în experiența noastră. Amin, Doamne, umple-ne cu Tine însuți ca har astăzi! Fie ca harul să ni se înmulțească prin suferințele, limitările și slăbiciunile noastre. Ne deschidem Ție, Doamne, pentru ca Tu, ca har, să fii Cel care ne poartă poverile. Îți dăm toate poverile și problemele noastre; vrem să Te experimentăm și să Te savurăm ca har! Aleluia, cu cât avem mai multe poveri, cu atât avem mai multe ocazii să-L experimentăm pe Cristos ca har! Te iubim, Doamne Isuse, și savurăm harul Tău! Ne exersăm duhul astăzi pentru a primi și a rămâne în cuvântul harului Tău!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy Christ as the Spirit as Grace – Grace is Multiplied to us in our Sufferings, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 5 cu tema: harul în epistolele lui Petru, ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să-L experimentăm și să-L savurăm pe Cristos ca Păstorul și Supraveghetorul sufletului nostru astăzi

18/07/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Pe măsură ce Domnul Isus ne păstorește sufletul și ne restaurează sufletul, nu numai că îl experimentăm pe Cristos, ci și Îl savurăm, căci câștigăm gustul savurării Domnului în sufletul nostru și savurăm ceea ce mâncăm – îl mâncăm pe Cristos și Îl savurăm, Cel care este Păstorul și Supraveghetorul sufletului nostru!

Săptămâna aceasta am savurat ideea de a deveni o reproducere a lui Cristos și de a-L experimenta pe Cristos ca Păstor al sufletului nostru. Pe de o parte, trebuie să-L luăm pe Cristos ca model și să călcăm pe urmele Lui NU imitându-L în mod exterior, ci devenind reproducerea Lui. Pe de altă parte, trebuie să-L experimentăm pe Cristos ca Păstor al sufletelor noastre.

Când citim Evangheliile, vedem modelul unui om-Dumnezeu minunat care a trăit o viață perfectă înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor și L-a exprimat pe Dumnezeu în orice mod posibil. El ne-a prezentat viața Sa ca model și ne cheamă să-L urmăm trăind în același fel în care a trăit El.

Așa cum a fost El în această lume, așa ar trebui să fim și noi astăzi. Toți credincioșii autentici în Cristos trebuie să fie un mic Isus care trăiește din nou în propria lor situație și mediu. Când alții ne văd, ar trebui să-L vadă pe Cristos, căci Cristos ar trebui să trăiască în noi și Cristos ar trebui să fie exprimat prin noi.

Trebuie să-L învățăm pe Cristos așa cum este realitatea în Isus. Aceasta înseamnă că avem nevoie ca Cristos să fie reprodus în noi. El trăiește în noi, locuiește în noi și Își face domiciliul în noi și este format în noi.

Modul în care Îl trăim pe Cristos nu este încercând să-L imităm sau să-L copiem, ci savurându-L, chiar lăsându-L să trăiască în noi, îngăduindu-I să-Și facă domiciliul în inimile noastre și lăsându-L să fie format în noi.

Când Cristos este format în noi, când este văzut în noi, alții Îl vor vedea în noi și El Se va manifesta în noi. Pe partea negativă, am fost răstigniți împreună cu Cristos și nu mai suntem noi cei care trăiesc. Pe partea pozitivă, Cristos trăiește în noi, iar viața pe care o trăim în trup o trăim în credința Fiului lui Dumnezeu care ne-a iubit și S-a jertfit pentru noi. Amin!

În 1 Petru 2:25 vedem că Cristos este Păstorul și Supraveghetorul sufletelor noastre; prin pocăință și credință în Cristos, ne-am întors la El. El ne cunoaște sufletul, vede prin ce trecem și ne păstorește în mod organic pentru a avea grijă de bunăstarea sufletului nostru. El își exercită supravegherea asupra stării ființei noastre interioare și are grijă de noi în dragoste.

Avem atât de multe probleme, atât de multe răni și atât de multe necazuri; Domnul, însă, ne invită să venim la El cu toate problemele, ostenelile, poverile și rănile noastre și El ne va da odihnă sufletului nostru. Cât de minunată este păstorirea Lui!

Domnul ne păstorește și ne restaurează sufletul până când Îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos

Pe măsură ce Domnul Isus ne păstorește sufletul și ne restaurează sufletul, noi, credincioșii în Cristos, nu numai că îl experimentăm pe Cristos în duhul nostru, ci Îl și savurăm în sufletul nostru (Filipeni 2:2; 3:1). Duhul nostru este viață; ori de câte ori ne întoarcem la duhul nostru, suntem umpluți de viață, iar Cristos are o cale de a se răspândi din duhul nostru în sufletul nostru.

Cu toate acestea, sufletul nostru are multe probleme și, din cauza problemelor din suflet, nu ne întoarcem cu adevărat la Domnul, nu-L exprimăm pe Cristos și nu trăim pentru economia lui Dumnezeu.

De exemplu, în Filipeni 2:2 vedem că credincioșii filipeni aveau oarecare disensiuni pentru că nu erau uniți în suflet și nu gândeau la un singur lucru în mintea lor, care este partea conducătoare a sufletului lor. Pentru că nu erau uniți în suflet, gândind același lucru și având aceeași dragoste, exista o oarecare disensiuni între ei.

S-ar putea să fie la fel și cu noi astăzi. Poate că nu provocăm o tulburare majoră în viața de biserică, dar, pentru că nu suntem uniți în suflet cu sfinții, s-ar putea să nu fim una cu ei, iar savurarea noastră de Cristos este absentă. Cristos a venit în duhul nostru prin regenerarea noastră, iar acum El trebuie să Se răspândească în sufletul nostru și să ne transforme sufletul.

Numai atunci când Cristos se răspândește, ocupă și saturează întregul nostru suflet putem fi făcuți una în suflet. Avem nevoie de păstorirea Domnului; El ne păstorește sufletul și ne restaurează sufletul până când nu numai că Îl experimentăm pe Cristos, ci Îl și savurăm.

Una este să-L experimentăm pe Cristos în duhul nostru și cu totul altceva e să-L savurăm în sufletul nostru. Adevărul este că de multe ori experimentăm ceva din Cristos în viața noastră creștină, dar avem foarte puțină savurare, căci sufletul nostru nu Îl savurează pe Domnul.

Acest lucru nu este normal; experimentarea noastră din Cristos ar trebui să ducă la savurare, la savurarea lui Cristos în sufletul nostru. Trebuie să ne bucurăm în Domnul. Dar cum ne putem bucura în Domnul dacă sufletul nostru nu este fericit? Duhul nostru poate exulta în Domnul, dar sufletul nostru ne poate apăsa.

De aceea avem nevoie ca Domnul să ne păstorească sufletul. El ne păstorește spre apele odihnei și ne face fericiți în El. Este normal ca un creștin să aibă savurare. Este normal ca un creștin să se bucure în Domnul în ciuda suferințelor și încercărilor prin care trece.

Da, avem experiențe profunde și grele și este posibil chiar să experimentăm frecvent judecata disciplinară a lui Dumnezeu în viața noastră creștină; totuși, dacă ne deschidem Domnului în toate lucrurile și Îi permitem să ne păstorească sufletul, vom experimenta și Îl vom savura pe Cristos.

Totul depinde de gustul pe care îl avem în sufletul nostru. Pe măsură ce creștem în această lume de astăzi și suntem formați și pregătiți ca ființe umane, dezvoltăm un anumit gust, care de multe ori nu este să-L savurăm pe Domnul, ci să savurăm alte lucruri din această lume în afară de Domnul.

Așadar, Domnul ne aduce înapoi la savurarea de Sine în sufletul nostru. Mai întâi, El ne hrănește și ne dă să mâncăm, El este odihna noastră și ne călăuzește și ne conduce. Apoi, El ne aduce la savurarea de Sine în sufletul nostru. Pe măsură ce Domnul ne păstorește sufletul și ne restaurează sufletul, nu numai că îl experimentăm pe Cristos, ci și Îl savurăm.

Omenește vorbind, putem mânca o anumită masă sănătoasă, dar s-ar putea să nu o savurăm, căci gustul nostru este pentru ceva care nu este atât de sănătos, dar totuși foarte gustos. Așadar, trebuie să ne obișnuim ființa să mănânce sănătos și chiar să savurăm mâncare sănătoasă, astfel încât să putem alege să mâncăm sănătos și să trăim într-un mod sănătos.

În mod similar, Domnul Isus ne păstorește sufletul și ne restaurează sufletul, astfel încât nu numai să-L experimentăm pe Cristos în duhul nostru, ci și mai mult, să avem gustul savurării lui Cristos în sufletul nostru.

Experimentarea lui Cristos este în primul rând în duhul nostru, dar savurarea lui Cristos este în sufletul nostru (Filipeni 1:27; 2:2). Dacă există o problemă cu sufletul nostru, putem avea experimentarea lui Cristos fără savurarea lui Cristos.

În ceea ce-L privește pe Cristos, gustul nostru este în principal cu sufletul nostru; acesta este motivul pentru care, pentru a avea savurarea lui Cristos, avem nevoie ca Domnul să păstorească fiecare parte a sufletului nostru, în special mintea noastră.

Trebuie să ne deschidem Domnului zi de zi și chiar să-I cerem să vină în mintea noastră pentru a ne păstori mintea. El cunoaște situația noastră, înțelege cum ne simțim și vede cât de mult rătăcim în mintea noastră.

Ne putem deschide către El și Îi putem permite să ne păstorească mintea, astfel încât să Îl putem savura pe Domnul în sufletul nostru. Fie ca noi să ne deschidem către El și să Îl savurăm ca Păstorul și Supraveghetorul sufletului nostru astăzi!

Doamne Isuse, ne deschidem păstoririi Tale în sufletul nostru. Restaurează-ne sufletul. Vrem nu doar să-L experimentăm pe Cristos, ci și să-L savurăm. Amin, Doamne, ai o cale să ne păstorești mintea. Ne întoarcem inima Ție și ne îndreptăm atenția către duhul nostru. O, Doamne, răspândește-Te din duhul nostru în fiecare parte a sufletului nostru. Răspândește-Te în mintea, emoția și voința noastră. Ai o cale să ne înnoiești mintea. Răspândește-Te în emoțiile noastre și saturează-ne emoțiile cu Tine Însuți. Amin, Doamne, ai Tu o cale în voința noastră; răspândește-Te în voința noastră și supune-ne voința. Ne deschidem păstoririi Tale interioare. Îți mulțumim că ești Păstorul nostru organic în duhul nostru. Fie ca noi nu doar să Te experimentăm în duhul nostru, ci să Te savurăm mai mult în sufletul nostru! O, Doamne, fie ca sufletul nostru să guste savurarea lui Cristos! Vindecă sufletul nostru de toate problemele, rănile și durerile și adu sufletul nostru în savurarea Cristosului atotinclusiv! Amin, Doamne Isuse, ne dăm Ție astăzi doar pentru a Te savura!

Îl experiementăm și Îl savurăm pe Cristos ca Păstorul și Supraveghetorul sufletului nostru

Ce privilegiu este ca noi, credincioșii în Cristos, să-L savurăm și să-L experimentăm pe Cristos ca Păstorul și Supraveghetorul sufletului nostru (1 Petru 2:25)! Prin pocăință și credință în Cristos ne-am întors la El și zilnic învățăm să-I permitem să ne păstorească și să supravegheze situația sufletului nostru.

De multe ori suntem ca cei doi ucenici din Luca 24, care erau triști și dezamăgiți că Domnul murise și mergeau la Emaus. Domnul li s-a alăturat, mergând cu ei și S-a prefăcut că nu știe ce se întâmplă, pentru ca ei să se deschidă Lui.

De multe ori Domnul, care cunoaște starea reală a ființei noastre interioare, ni se alătură și merge împreună cu noi, cerându-ne să-I spunem ce se întâmplă cu adevărat. Și noi putem fi ca acești doi ucenici, certându-L pe Domnul și întrebându-L cum de nu știe ce se întâmplă. O, Doamne!

Ucenicii I-au spus Domnului: „Tu singur locuiești ca străin în Ierusalim și nu știi ce s-a întâmplat în el în zilele acestea?” (v. 18). Atunci Domnul i-a întrebat: „Ce lucruri?” (v. 19).

Așa că I-au povestit despre lucrurile care se întâmplaseră cu Domnul, iar Domnul a profitat de ocazie pentru a deschide Scripturile și, de asemenea, pentru a le deschide înțelegerea, ca ei să-L vadă pe Cristos, să-L savureze pe Cristos și să-L experimenteze pe Cristos. Apoi, când a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o și le-a dat-o în casă, „li s-au deschis ochii și L-au recunoscut” (v. 30-31).

Așa ne păstorește Domnul. Uneori, El ne păstorește venind alături de noi și Îi spunem atât de multe lucruri fără sens. Putem chiar să-L mustrăm pe Domnul sau să-I punem întrebări fără sens. Totuși, Domnul merge cu noi, El umblă cu noi și ne vorbește.

Iar rezultatul este că suntem încurajați, întăriți și hrăniți și, în cele din urmă, ne dăm seama că a fost Domnul de la bun început! Cât de mult Îi mulțumim pentru că ne-a păstorit în sufletul nostru și pentru că ne-a restaurat sufletul prin minunata Sa păstorire!

Fiind Păstor al sufletelor noastre, Domnul este și Supraveghetorul sufletelor noastre. Supraveghetorii din biserică sunt prezbiterii, care nu trebuie să-i conducă peste sfinți, ci să supravegheze situația lor (1 Petru 5:1-3). Modul în care ar trebui să păstorească turma lui Dumnezeu este prin supravegherea lor, îngrijirea lor și rugăciunea pentru ei, astfel încât să-i poată păstori conform lui Dumnezeu.

Cuvântul grecesc pentru supraveghetor înseamnă cineva care supraveghează o anumită condiție sau situație. Asta face Domnul cu noi și în noi. El este deasupra noastră, luând supravegherea în ceea ce ne privește, observând ceea ce facem și apoi ne păstorește înapoi la Sine.

Slavă Domnului că El este Supraveghetorul sufletelor noastre, îngrijindu-ne conform lui Dumnezeu și păstorindu-ne înapoi la Sine. Faptul că El ne supraveghează înseamnă că El are grijă de noi.

O mamă este o supraveghetoare; ea nu își conduce copiii și nici nu îi corectează și nu îi ajustează, ci, mai mult decât atât, le supraveghează starea și are grijă de ei. Ea vrea doar să aibă grijă de fiecare nevoie pe care o vede la copiii ei, așa că îi supraveghează.

Același lucru este valabil și pentru Domnul Isus ca Supraveghetor al nostru. El veghează asupra noastră, ne observă și are grijă de noi pentru a ne satisface fiecare nevoie. Rezultatul este că Îl iubim, ne întoarcem la El, Îl experimentăm și Îl savurăm și Îi permitem să ne ducă acolo unde vrea El să fim.

Îți mulțumim, dragă Doamne Isuse, că ești Păstorul și Supraveghetorul sufletelor noastre. O, cât de minunat este să fim aici, sub grija și supravegherea Ta! Ne deschidem Ție, Doamne, căci nu știm de ce avem nevoie și unde ne aflăm, dar Tu știi! Credem că Tu ne păstorești în grija Ta iubitoare. Îți mulțumim că vii alături de noi și mergi cu noi oriunde mergem. Îți mulțumim că ne înțelegi și ești dispus să asculți toate problemele, rănile și situațiile noastre. O, Doamne, îți mulțumim că putem veni la Tine așa cum suntem, cu toate plângerile, problemele și necazurile noastre. Pur și simplu ne deschidem grijii Tale iubitoare în păstorirea Ta. Fie ca să învățăm să ne deschidem Ție din nou și din nou, pe măsură ce Tu mergi alături de noi, ca să putem primi păstorirea Ta conform supravegherii Tale. Amin, Doamne Isuse, du-ne mai departe cu Tine. Răspândește-Te mai mult în ființa noastră. Infuzează-ne cu tot ceea ce ești Tu. Sufletul nostru Te primește cu brațele deschise: intră, umple-ne, saturează-ne și ocupă-ne pe deplin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, May we Experience and Enjoy Christ as the Shepherd and Overseer of our Soul Today!, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 4 cu tema: Să devenim o reproducere a lui Cristos și să-L experimentăm pe Cristos ca Păstor al sufletelor noastre, ziua 6, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ca Păstor al sufletelor noastre, Domnul Isus dă odihnă sufletului nostru: vino la El!

17/07/2025 by Credincios în Cristos 4 Comments

Ca Păstor al sufletelor noastre, Domnul Isus dă odihnă sufletului nostru; avem nevoie de odihnă de toate ostenelile, luptele, străduințele, poverile și truda noastră, căci sufletul nostru nu este odihnit în această lume, așa că venim la Domnul ca Păstor al nostru pentru a-L savura ca odihna noastră. Amin!

Slavă Domnului Isus că El este Păstorul nostru drag, minunat și bun! Noi, ca oi rătăcite, ne-am întors la Domnul Isus ca Păstor și Supraveghetor al sufletelor noastre și acum Îl savurăm!

Fiecare dintre noi are propria situație și circumstanțe particulare, cu suferințele și ostenelile noastre circumstanțiale. Dar slavă Domnului, ca și credincioși în Cristos, avem un Păstor care ne cunoaște situația, are grijă de nevoile noastre și ne conduce pe cărările dreptății!

Viața umană în această lume este minunată, dar în același timp este plină de suferință. Mai mult, viața umană este plină de lupte, străduințe și dorințe de a face una sau alta, însă fără prea mult succes sau fericire pentru suflet. Mulți oameni încearcă să-și facă sufletul fericit, dar cu cât încearcă mai mult, cu atât sunt mai stresați și cu atât au mai puțină odihnă în sufletul lor.

Acesta ar putea fi cazul și cu noi, căci putem încerca tot felul de lucruri pe care această lume ne spune că ar trebui să le facem pentru a ne calma și a ne întoarce spre interior pentru a avea pace prin tot felul de metode și practici.

Dar trebuie să ne dăm seama că noi, ca și credincioși în Cristos, Îl avem pe Cristos trăind în noi și El este în duhul nostru pentru a se răspândi în fiecare parte a sufletului nostru.

Cum se răspândește El în sufletul nostru? Nu ne obligă să facem una sau alta și nici nu ne constrânge să facem voia Lui. El se răspândește în mintea, emoția și voința noastră pentru a-Și face locuința în toată inima noastră, fiind Păstorul sufletului nostru.

Cât de plăcut și minunat este acest lucru! El vine la noi în dragostea Lui, ne păstorește conform lui Dumnezeu și are grijă de sufletul nostru neliniștit și tulburat. Numai Domnul are o grijă autentică de bunăstarea sufletului nostru, căci El își exercită supravegherea asupra stării ființei noastre interioare.

Amintiți-vă, El ne-a creat după chipul și asemănarea Sa, așa că El știe prin ce trecem, ce gândim, ce ne dorim, ce ne lipsește și care este nevoia noastră. Așadar, El vine ca Păstor al sufletelor noastre pentru a ne păstori, îngrijindu-se de bunăstarea sufletului nostru.

El cunoaște problemele, nevoile și rănile noastre; El nu ne critică și nu ne condamnă, ci, ca Bun Păstor, El are grijă de ființa noastră interioară și ne face să ne simțim confortabil, astfel încât să ne putem deschide către El pentru ca El să-Și facă locuința în inima noastră. Ce Păstor minunat avem!

Ca Păstor al sufletelor noastre, Domnul Isus dă odihnă sufletului nostru: trebuie să venim la El!

Domnul este păstorul nostru; nu vom duce lipsă de nimic (Psalmul 23:1). Domnul, ca Păstor al sufletelor noastre, are grijă de noi. Cum are El grijă de noi și în ce parte a ființei noastre avem nevoie de grija Lui?

Grija Lui nu este în primul rând pentru duhul nostru (ființa noastră cea mai lăuntrică) sau pentru trupul nostru (omul nostru din exterior), ci pentru sufletul nostru.

Vedem acest lucru în Matei 11:28-30, unde Domnul Isus ne cheamă pe toți să venim la El și El ne va da odihnă sufletului nostru. El îi cheamă pe toți cei ce trudesc și sunt împovărați să vină la El și El le va da odihnă.

Ce este această trudă? Ne trudim în multe feluri și în multe privințe. Pe de o parte, ca și credincioși în Cristos, putem trudi străduindu-ne să păzim poruncile legii și regulamentele religioase. Ca ființe umane, trudim luptând pentru a avea succes la locul de muncă, acasă și în societate.

Facem multe lucruri și suntem implicați în multe activități și trudim în multe feluri. Sufletul nostru este atât de obosit și împovărat din cauza numeroaselor osteneli pe care le avem. O, Doamne!

Domnul Isus S-a ostenit foarte mult și a lucrat pentru a face voia Tatălui și a vorbi cuvântul Tatălui, dar nu a trudit și nici nu a fost împovărat sau stresat. Dimpotrivă, El a recunoscut calea Tatălui și a declarat economia divină, chiar și atunci când alții L-au respins pe El și slujba Sa.

Acum El ne cheamă pe noi, toți cei care trudesc și sunt împovărați să venim la El și El ne va da odihnă sufletului nostru. Avem nevoie de odihnă în sufletul nostru. Trebuie să fim eliberați de orice osteneală și povară sub lege sau religie sau sub orice muncă sau responsabilitate.

Și mai mult, avem nevoie de pace perfectă și satisfacție deplină. Astăzi în lume nu avem odihnă sau pace, iar cei care vor să găsească odihnă și pace pentru sufletul lor investesc mult timp și bani în tot felul de lucruri, activități, practici, excursii etc. pentru a găsi odihnă.

Dar odihna nu poate fi găsită în nimic exterior. Doar Domnul Isus dă odihnă sufletului nostru.

S-ar putea să fim undeva frumos pentru a ne petrece vacanța, crezând că vom găsi odihnă pentru sufletul nostru, dar suntem atât de stresați în sufletul nostru încercând să vizităm cutare loc, să facem cutare lucru, să vedem cutare loc, etc.

Vrem să ne relaxăm și să ne odihnim, dar nu există odihnă interioară. Trebuie să venim la Domnul ca Păstor al sufletului nostru, iar El ne va da odihnă sufletului nostru.

S-ar putea să fim împovărați cu multe lucruri pentru mișcarea Domnului și pentru slujba legată de viața de biserică și s-ar putea să trudim foarte mult; trebuie să venim la Domnul pentru a găsi odihnă pentru sufletul nostru.

S-ar putea să încercăm tot posibilul să fim un frate bun sau o soră bună, iar aceasta este o mare povară pentru noi. Trebuie să venim la Domnul pentru a găsi odihnă pentru sufletul nostru.

Poate că avem multe presiuni legate de munca noastră, unde se așteaptă de la noi să performăm și să producem ceva, să facem o diferență, și trăim sub această greutate zi de zi, fără odihnă.

Nu îndrăznim să ne odihnim nici măcar un minut, pentru că s-ar putea să rămânem în urmă și s-ar putea să fie nevoie să lucrăm timp suplimentar pentru a ne asigura că ne îndeplinim responsabilitatea.

Domnul ne spune cu mare har să venim la El și El va da odihnă sufletului nostru. Ce cuvânt plin de har auzim de la Domnul: Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă!

El ne cere în continuare să luăm jugul Lui asupra noastră și vom găsi odihnă pentru sufletele noastre. Ce minunat! Avem deja propriul nostru jug și suntem greu împovărați și plini de trudire, dar Domnul ne cere să luăm jugul Lui asupra noastră!

Jugul nostru este greu, aspru și amar, dar când luăm jugul Domnului asupra noastră, descoperim că este ușor și plăcut. Jugul Domnului este voia Tatălui (Ioan 4:34; 5:30; 6:38), căci El S-a supus pe deplin voinței Tatălui (Matei 26:39, 42).

Trebuie să învățăm de la El. Jugul nostru, voința noastră, dorințele noastre, gândurile noastre și tot ce ne înconjoară este un jug greu, aspru și amar, și nu avem odihnă în sufletul nostru atunci când ne luăm propriul jug.

Dar Domnul este blând și bun, nu se împotrivește opoziției, ci nu are dragoste de sine și se supune voinței Tatălui. El este smerit cu inima, supunându-se pe deplin voinței Tatălui Său și nevrând să facă nimic pentru Sine și nici nu așteptând să câștige ceva pentru Sine.

O asemenea persoană trăiește în noi, în duhul nostru; trebuie să venim la El și El va da odihnă sufletului nostru. El ne va face mulțumiți în sufletul nostru, căci vom face voia Tatălui și vom fi fericiți, așa cum Domnul este fericit în noi.

Odihna pe care ne-o dă El nu este odihnă exterioară pentru trupul nostru, ci odihnă interioară în sufletul nostru. Fie ca noi să învățăm să luăm jugul Domnului și să venim la El pentru a învăța de la El, căci El este blând și smerit cu inima și vom găsi odihnă pentru sufletele noastre.

Jugul Lui este bun și povara Lui este ușoară. Jugul Lui este potrivit pentru noi, bun, blând, ușor și plăcut. El a făcut voia Tatălui și S-a odihnit.

Plângeri 3:27 spune că este bine ca un tânăr să poarte un jug în tinerețea lui. Acest jug este voia Tatălui, pe care o putem purta venind la Domnul ca Păstor al sufletelor noastre.

Domnul a trăit o astfel de viață, constrâns de și având grijă de voia Tatălui Său (Ioan 4:34; 5:30; 6:38); El a fost pe deplin satisfăcut cu voia Tatălui și a avut odihnă în inima Sa.

Doamne Isuse, venim la Tine ca Păstor al sufletelor noastre pentru a găsi odihnă pentru sufletul nostru! Venim la Tine așa cum suntem, cu toate ostenelile și poverile noastre. O, Doamne, avem nevoie de odihnă în sufletul nostru! Tu vezi cât de mult ne străduim și ne luptăm să le facem pe plac altora, să ne facem treaba și să fim o persoană mai bună. Pur și simplu venim la Tine! Mărturisim că avem nevoie de odihnă în sufletul nostru. Ne oprim din străduință și luptă și aducem la Tine toate ostenelile și poverile noastre. Avem nevoie să fim eliberați de povara legii sau religiei sau a oricărei lucrări sau responsabilități. O Doamne, avem nevoie și de pace desăvârșită și satisfacție deplină în sufletul nostru! O, Doamne Isuse, dă-ne odihnă în sufletul nostru! Luăm jugul Tău și învățăm de la Tine, căci Tu ești blând și smerit cu inima, ca să găsim odihnă pentru sufletele noastre. O, Doamne Isuse, nu vrem să purtăm propriul nostru jug, care este greu, aspru, ascuțit și amar. Venim la Tine cu toate problemele, străduințele și ostenelile noastre și Te luăm ca odihnă a noastră. Aleluia, Păstorul sufletelor noastre dă odihnă sufletului nostru!

Domnul ne păstorește sufletul conducându-ne și călăuzindu-ne mintea, emoțiile și voința

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să venim la Domnul din nou și din nou, căci El este Păstorul sufletelor noastre și El dă odihnă sufletului nostru. El este în duhul nostru și trebuie să-L contactăm și să Îl savurăm pe tot parcursul zilei.

Trebuie să Îl savurăm pe Domnul nu numai în vremurile bune, ci și mai mult, în vremurile care nu sunt atât de bune, când suferim, când suntem nedumeriți și când nu avem odihnă în sufletul nostru.

Din experiența noastră, putem mărturisi că de multe ori nu știm cum și unde să ne îndreptăm gândurile. Gândurile noastre merg în direcții în care nu vrem să mergem și sunt concentrate asupra lucrurilor la care nu vrem să ne gândim.

Cine ne poate ajuta să ne îndreptăm gândurile? Trebuie să venim la Domnul ca Păstor al sufletelor noastre, iar El va da odihnă sufletului nostru; El ne va îndruma gândurile (Proverbe 16:3; Deut. 30:19; Romani 12:2; 2 Cor. 10:5; Psalmul 46:10).

Gândurile noastre rătăcesc și nu putem face prea multe pentru a le aduce în locul potrivit, dar putem învăța să ne fixăm mintea spre duhul nostru (Romani 8:6). Când ne exersăm duhul pentru a chema Numele Domnului până când Îl atingem și citim în rugăciune Cuvântul lui Dumnezeu, gândurile noastre vor fi îndreptate spre Domnul și ne vom îndrepta mintea spre lucrurile de sus (Coloseni 3:2).

Atunci când facem pur și simplu o mișcare spre Domnul pentru a-L contacta și a-L savura, El ne va călăuzi gândurile.

Emoțiile noastre sunt atât de sălbatice și atât de complicate; de multe ori nici măcar nu știm cum vom reacționa față de ceilalți pur și simplu pentru că emoțiile noastre sunt afectate, fie că sunt pozitive, fie negative. Ne supărăm ușor și nu ne putem controla emoțiile.

Uneori, cineva spune ceva și „apasă pe buton” și ne supărăm atât de ușor. O, Doamne Isuse!

Acest lucru se poate întâmpla des în viața de familie și în viața de biserică, pentru că avem o conviețuire și o coordonare strânsă împreună. Trebuie să venim la Domnul ca Păstor al sufletelor noastre, căci El ne va păstori în emoțiile noastre.

Păstorirea Lui ne mângâie emoțiile, ne calmează temerile și ne temperează sentimentele și El ne dă odihnă sufletului nostru.

Cum rămâne cu voința noastră? De multe ori avem dorințe și facem alegeri ca un impuls și chiar și atunci când luăm în considerare ceva și luăm o decizie cu privire la acesta, decizia noastră este atât de greșită. Cine ne poate călăuzi în voința noastră și ne poate ajuta să luăm decizia corectă?

Slavă Domnului pentru Păstorul sufletelor noastre. El ne poate călăuzi. El ne poate păstori sufletul. El ne poate da odihnă în sufletul nostru.

Fie ca noi să învățăm să ne deschidem către El și să venim la El așa cum suntem. Fie ca noi să învățăm să ne deschidem către El cu privire la toate lucrurile, atât mici, cât și mari.

Când suntem pe cale să mergem la cumpărături, putem pur și simplu să ne deschidem către El în legătură cu acestea, cerându-I să ne conducă și să ne îndrume. El ne conduce la destinația noastră și ne călăuzește către locul potrivit; trebuie doar să venim la El. Noi doar venim la El!

Asta le spunea Domnul celor din jurul Său când era pe pământ – doar veniți la Mine și vă voi da odihnă, vă voi da viață și vă voi da să beți din apa vieții. Trebuie doar să ne rezervăm timp pentru a veni la Domnul și El ne va da odihnă sufletului nostru.

El ne va călăuzi și ne va îndruma în mintea, emoțiile și voința noastră.

Nu avem nevoie de nicio practică sau rutină exterioară pentru a ne calma și a găsi pace în noi; trebuie doar să venim la Domnul ca Păstor al sufletelor noastre, iar El ne va călăuzi și ne va îndruma spre apele odihnei, pe cărările dreptății și spre ospăț.

Slavă Domnului Isus, dragul nostru Păstor!

Doamne Isuse, Te iubim și venim la Tine ca Păstor al sufletelor noastre. Tu ne înțelegi pe deplin. Ne deschidem Ție. Vrem să-Ți spunem totul. O, Doamne, Tu vezi cum rătăcesc gândurile noastre și știi că nu ne putem îndruma gândurile. Ne exersăm duhul pentru a chema Numele Tău și a citi în rugăciune cuvântul Tău. Alegem să ne îndreptăm mintea către duhul nostru. Călăuzește-ne și îndrumă-ne gândurile în calea Ta. O, Doamne, Tu ne cunoști emoțiile – sunt atât de fluctuante și atât de ușor de supărat! Nu ne putem descurca cu emoțiile noastre, Doamne; venim doar la Tine ca Păstor al sufletelor noastre! Condu-ne și călăuzește-ne în emoțiile noastre. Potolește-ne și mângâie-ne în emoțiile noastre. Ne deschidem Ție, Doamne dragă, în ceea ce privește voința și deciziile noastre. Condu-ne și călăuzește-ne în voința noastră. Fă-ne să venim la Tine ca Păstor al sufletelor noastre pentru a fi mângâiați, călăuziți, conduși și îndrumați. Cât de mult Te iubim, Doamne dragă, ca Păstor al sufletelor noastre!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, As the Shepherd of our Souls, the Lord Jesus gives Rest to our Soul: come to Him, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 4 cu tema: Să devenim o reproducere a lui Cristos și să-L experimentăm pe Cristos ca Păstor al sufletelor noastre, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos ca Duh dătător de viață în duhul nostru este astăzi Păstorul sufletelor noastre

16/07/2025 by Credincios in Cristos 6 Comments

Pe măsură ce devenim reproducerea lui Cristos, Îl putem experimenta și savura pe Cristos ca Păstor al sufletelor noastre; El este Păstorul sufletelor noastre, supraveghind starea noastră interioară, îngrijindu-se de situația ființei noastre, mângâindu-ne și restaurându-ne sufletul.

Ce Păstor minunat avem! Apostolul Petru vorbește despre Cristos, Păstorul sufletelor noastre (1 Petru 2:25). Când a murit pe cruce pentru noi, El a fost Mântuitorul nostru; în învierea Sa, El vine la noi ca Păstor al sufletelor noastre.

Unii spun că duhul și sufletul pot fi folosite interschimbabil, dar această porțiune a cuvântului ne arată clar că Cristos a venit să păstorească sufletul nostru, care este diferit de duhul nostru.

Petru însuși a experimentat păstorirea Domnului și, în multe dintre experiențele sale, ne putem identifica cu el, căci el este exact ca noi. De multe ori a spus ceva greșit, imediat după ce a rostit cel mai înalt adevăr din univers, și a fost mustrat și dojenit de Domnul de atâtea ori.

El a văzut o revelație a lui Cristos ca Fiu al lui Dumnezeu, căci i s-a acordat o viziune a lui Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu. Dar câteva versete mai târziu, după ce a fost lăudat și apreciat de Domnul, Isus i-a spus: „Înapoia Mea, Satano!”

Cum s-a simțit Petru în acel moment? Trebuie să fi fost un cuvânt greu pentru el de spus în fața ucenicilor. Apoi, chiar înainte ca Domnul Isus să fie capturat și dat la moarte, Petru face acea declarație îndrăzneață că, chiar dacă toți ceilalți Îl reneagă pe Domnul, el nu o va face niciodată.

Dar doar câteva ore mai târziu, s-a lepădat de Domnul de trei ori. Și pumnalul a venit în inimă când a cântat cocoșul, iar Domnul s-a întors și s-a uitat la Petru. Petru a văzut acea privire. A ieșit afară și a plâns amarnic. Ultima sa faptă pentru Domnul a fost să se lepede de El de trei ori înainte de moartea Sa. O, Doamne!

Dar apoi, în Ioan 21, după cum știm, Domnul a venit să-i păstorească sufletul. Petru L-a experimentat pe Cristos ca Păstor al sufletelor noastre. Domnul Isus a venit să-i păstorească sufletul lui Petru. El a reaprins dragostea lui Petru pentru Domnul și i-a încredințat misiunea de a păstori oile Domnului și de a hrăni mieii Săi, așa cum Domnul l-a păstorit și l-a hrănit.

Noi, cei care credem în Cristos, avem un Păstor; îl avem pe Cristos ca Păstor al sufletelor noastre. Nu este un lucru mic. Gândurile noastre sunt de multe ori sălbatice, călătoresc peste tot și sunt de neoprit. Emoțiile noastre sunt peste tot și, în funcție de cum ne simțim sau de cum este mediul, suntem în sus sau în jos.

Iar voința noastră este atât de încăpățânată încât nimeni nu-i poate face față. Cât de mult Îi mulțumim Domnului că avem un Păstor – Isus Cristos ca Păstor al sufletelor noastre!

Ca Păstor al sufletelor noastre, Cristosul pneumatic supraveghează starea noastră interioară și are grijă de situația ființei noastre interioare

Ființa noastră interioară este atât de complicată, dar avem un Păstor care are grijă de sufletul nostru. Avem nevoie de un păstor care să aibă grijă de noi în ceea ce privește gândurile noastre. Avem nevoie de un Păstor pentru mintea noastră, cineva care să ne poată călăuzi cu gândurile și conceptele noastre.

Dacă cineva ne spune un anumit lucru cu un anumit ton, o zi grozavă se transformă într-o zi proastă, pentru că mergem de la a fi sus la a fi jos pur și simplu. Un singur cuvânt ne poate ruina întreaga săptămână.

Cât de mult Îi mulțumim Domnului pentru că este Păstorul sufletelor noastre, Cel care este Duhul care supraveghează starea noastră interioară, îngrijindu-se de situația ființei noastre interioare! Și cei necredincioși trec prin multe lucruri, iar sufletul lor are o nevoie profundă de păstorire, dar nu au un Păstor pentru sufletele lor.

Slavă Domnului pentru că a venit la noi ca Păstor al sufletelor noastre pentru a ne conduce și a ne îndruma. El ne conduce la locul potrivit și ne îndrumă spre locul corect pentru ca noi să Îl savurăm și să-L experimentăm.

Un exemplu de păstorire a Domnului este atunci când El a mers împreună cu doi dintre ucenicii Săi la Emaus (Luca 24:13-35). Ei erau tulburați și triști de moartea Domnului și erau nedumeriți să audă că unele dintre femei spuneau că Domnul a înviat, așa că Domnul li s-a alăturat în drum și a început să vorbească cu ei.

Au mers împreună șapte mile, iar Domnul a conversat cu ei; în cele din urmă, El le-a explicat Scripturile de la Moise până la profeți pentru a le arăta lucrurile referitoare la El. Inima lor ardea în ei, dar nu L-au recunoscut.

Apoi, El s-a purtat ca și cum ar fi trebuit să meargă mai departe, dar ei L-au convins să rămână cu ei, iar la masa de cină, când a binecuvântat pâinea, a frânt-o și le-a dat-o, și-au dat seama că era Domnul. Reacția Lui a fost să dispară dintre ei și s-au ridicat imediat și s-au întors la Ierusalim pentru a mărturisi că L-au văzut pe Domnul.

De atâtea ori Domnul umblă cu noi, mergând în jos acolo unde vrem să mergem, departe de viața de biserică sau de Domnul, și El se poartă ca și cum nu știe prin ce trecem sau cu ce ne luptăm. Totuși, El, ca Păstor al sufletelor noastre, are grijă de noi, ne deschide înțelegerea și infuzează ceva din Sine în noi.

Când ne vorbește, când ne păstorește îngrijindu-se de situația ființei noastre interioare, inima noastră este restaurată, suntem umpluți de speranță și ne întoarcem la Domnul și la viața de biserică.

Cu toții putem mărturisi că Domnul nu ne părăsește: El pur și simplu merge împreună cu noi ca Păstor al sufletelor noastre și, chiar dacă ne putem rătăci în mintea noastră, El este acolo cu noi pentru a ne păstori sufletul. Păstorirea organică a lui Cristos are grijă în primul rând de sufletul nostru (Psalmul 23:3).

Dacă El ar veni la noi ca Dumnezeu pentru a avea grijă de noi și a ne păstori, am reacționa la fel ca apostolul Ioan din Apocalipsa 1, căzând cu fața la pământ ca morți, căci ne-ar fi frică de el.

Dar Domnul a trecut printr-un proces, a trăit o viață sub guvernarea lui Dumnezeu și acum El este Păstorul sufletelor noastre. El a devenit omul-Dumnezeu și apoi a devenit Duhul dătător de viață care a venit în duhul nostru și ne-a păstorit din interior. El păstorește sufletul nostru din interiorul nostru, îngrijindu-se de starea interioară a ființei noastre.

Cristos ne păstorește îngrijindu-se de bunăstarea sufletului nostru și exercitându-și supravegherea asupra stării ființei noastre interioare (vezi Evrei 13:17). El știe unde ne aflăm, știe care este nevoia noastră și are grijă de noi ca Păstor al sufletelor noastre. Acest fel de păstorire este o mângâiere interioară, intrinsecă, organică. Este atât de mângâietor să-L avem ca Păstor al nostru!

În Ioan 14, Domnul a spus că Îi va cere Tatălui să ne trimită un alt Mângâietor, iar Duhul a venit; acum Domnul ca Duh, este Păstorul nostru. Cât de mult Îl iubim pe Domnul Isus ca Păstor al sufletelor noastre!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit în înviere ca să fii Mângâietorul, Păstorul sufletelor noastre! Îți mulțumim, Doamne dragă, că nu ne-ai lăsat orfani, ci ai venit la noi ca să ne fii Păstorul. Avem nevoie de Tine ca Păstorul sufletelor noastre! O, Doamne, numai Tu cunoști situația din mintea, emoția și voința noastră. Îți mulțumim că ai venit în duhul nostru prin regenerare. Ne deschidem Ție. Păstorește-ne din interior. Îți deschidem fiecare parte a ființei noastre. Ne deschidem păstoririi Tale organice, căci Tu știi cum să ai grijă de sufletul nostru. Ne încredem în Tine ca Cristosul pneumatic care supraveghează starea noastră interioară și are grijă de situația ființei noastre interioare! Amin, Doamne Isuse, îți mulțumim că ne păstorești având grijă de bunăstarea sufletului nostru. Tu ne cunoști din interior și vezi care-i situația cu sufletul nostru. Ne deschidem păstoririi Tale interioare, căci Tu exerciți supravegherea stării ființei noastre interioare. Amin, Doamne, Te iubim ca Păstor al sufletelor noastre!

Cât de mult avem nevoie de Cristos ca Duh dătător de viață în duhul nostru ca să ne păstorească în sufletul nostru!

Deoarece sufletul nostru este foarte complicat, avem nevoie de Cristos ca Păstor al sufletelor noastre. Avem nevoie de Cristos, care este Duhul dătător de viață, pentru a ne păstori în sufletul nostru, pentru a avea grijă de mintea, emoțiile și voința noastră, împreună cu toate problemele, nevoile și rănile noastre (Ioan 14:16-17; 1 Corinteni 15:45b; 6:17).

El vrea să Se răspândească în sufletul nostru, să ne ocupe sufletul și să ne satureze sufletul cu Sine Însuși, așa că a devenit Păstorul sufletelor noastre. El vrea să-Și facă domiciliul în sufletul nostru, dar există atât de multe probleme acolo și există multe nevoi și răni în sufletul nostru.

Avem o mulțime de probleme, nevoi și răni în sufletul nostru; avem nevoie de Domnul ca Păstor al nostru. El vine să aibă grijă de problemele și nevoile noastre. El vine să toarne untdelemn și vin pe rănile noastre. El cunoaște situația noastră, ne înțelege pe deplin și El este iubitul Păstor al sufletelor noastre.

Ca Păstor pneumatic, Cristos are grijă de noi din interiorul duhului nostru. Păstorirea Sa începe din duhul nostru și se răspândește în fiecare parte a sufletului nostru. El este în duhul nostru, iar din duhul nostru, Cristos ajunge la toate părțile sufletului nostru pentru a avea grijă de noi într-un mod tandru, organic și atotinclusiv.

Nu vă topește acest lucru inima? El are grijă de ființa noastră interioară. Însuși Dumnezeul Triunic, care vrea să-Și facă domiciliul în noi și să ia în stăpânire fiecare parte a ființei noastre, a venit să fie Păstorul sufletelor pentru a ne îngriji și a ne păstori părțile interioare.

Psalmul 23 ne vorbește despre minunata slujire a Domnului ca Păstor. El ne călăuzește pe căile dreptății, pentru numele Său. El ne restaurează sufletul. El ne înviorează, ne înnoiește, ne transformă și ne restaurează sufletul.

Cum face El asta? În calitate de credincioși în Cristos, învățăm să avem un timp cu Domnul dimineața, un timp de înviorare de dimineață. Ne luptăm foarte mult cu asta, pentru că fiecare dintre noi are propriul set de situații și probleme și există multe întreruperi.

Este o luptă de-o viață ca noi să avem timp cu Domnul. Poate că suntem singuri și poate că studiem, dar suntem atât de ocupați cu studiile noastre, încât ne luptăm cu timpul nostru cu Domnul. Putem lucra și avem un loc de muncă solicitant care începe foarte devreme, așa că ne luptăm și mai mult pentru timpul nostru cu Domnul.

Putem să ne căsătorim și să avem unul sau mai mulți copii, ne luptăm și mai mult. Dar prețuim timpul nostru cu Domnul. Prețuim timpul petrecut cu Păstorul sufletelor noastre. Pe măsură ce venim la Domnul dimineața pentru a-L atinge într-un mod personal, El ne vorbește în cuvântul Său. Vorbirea Lui și strălucirea Lui ne restaurează sufletul.

Avem multe probleme, multe nevoi și multe răni, dar ne putem deschide către El și El ne restaurează; El ne restaurează sufletele. Fie ca noi să luăm inițiativa în fiecare zi de a veni la Domnul și pur și simplu să petrecem timp cu El. Fie ca noi să venim la El cu toate ostenelile și poverile noastre și să primim odihnă de la El.

În ciuda tuturor frustrărilor, a tuturor lucrurilor cu copiii noștri, temele, vasele, micul dejun, serviciul, traficul, colegii noștri de muncă etc. – vrem doar să petrecem timp cu dragul nostru Păstor! El este păstorul sufletelor noastre și, atunci când Îl contactăm în cuvântul Său, El ne restaurează sufletul.

Pe măsură ce trecem prin lucruri în viața noastră de zi cu zi și ne deschidem pur și simplu către El, nu există nicio condamnare sau critică din partea Lui; El pur și simplu ne înțelege, are grijă de noi și ne restaurează.

Trebuie să luptăm pentru ca ființa noastră să fie restaurată în interior, pentru ca Cristos să fie format în noi și pentru ca El să-Și facă domiciliul în inima noastră. Cristos ne restaurează, ne înviorează și ne transformă sufletul (Romani 12:2; Efeseni 4:23), călăuzindu-ne să umblăm după duh pe cărările dreptății, pentru ca să putem împlini cerințele dreptății Sale (Romani 8:4).

Pentru a fi drepți, adică pentru a fi în regulă cu Dumnezeu, cu oamenii, cu situațiile, persoanele și lucrurile, trebuie să fim înviorați și transformați în sufletul nostru, pentru a putea fi corecți și echilibrați în mintea, emoțiile și voința noastră.

Suntem ca niște oi rătăcite. Atât de multe lucruri ne influențează, atât de multe situații ne afectează și atât de mulți oameni ne pot face să fim rătăciți și doborâți.

Dar slavă Domnului, ne-am întors la Păstorul și Supraveghetorul sufletelor noastre! El are grijă de noi, cunoaște situația și starea reală a sufletului nostru și știe că avem multe probleme în noi.

De multe ori, când venim la întâlnirile bisericii, simțim cum Domnul ne mângâie sufletul și ne restaurează. El ne restaurează sufletul. Poate că nu suntem dispuși să ne întoarcem către El sau să-L contactăm, dar El vine și ne păstorește, iar noi pur și simplu ne întoarcem către El și Îl savurăm și mai mult.

Doamne Isuse, vrem să Te savurăm și să Te experimentăm ca Păstor al sufletelor noastre astăzi. Ne întoarcem la Tine, Doamne dragă, ca Păstor și Supraveghetor al sufletului nostru. Ne deschidem Ție. Tu vezi situația noastră și Tu cunoști starea sufletului nostru. Restaurează-ne sufletul. Nu vrem să fim ca niște oi care rătăcesc; ne întoarcem la Tine din nou! O, Doamne, Tu vezi cât de complicat este sufletul nostru! Avem nevoie de Tine ca Duh dătător de viață în duhul nostru, ca să ne păstorești în sufletul nostru! Ne deschidem păstoririi Tale, căci Tu ai grijă de mintea, emoțiile și voința noastră, împreună cu toate problemele, nevoile și rănile noastre. O, Doamne, Te iubim! Ne deschidem păstoririi Tale din interiorul nostru. Ne întoarcem către duhul nostru și ne deschidem Ție. Fie ca păstorirea Ta să ajungă în fiecare parte a sufletului nostru, astfel încât Tu să ne poți restaura sufletul. Da, Doamne, înviorează, transformă și înnoiește sufletul nostru, astfel încât să putem fi restaurați în sufletul nostru astăzi! Ne deschidem grijii Tale interioare, tandre, organice și atotinclusive, ca Păstor al sufletelor noastre!