Să-L cunoaștem pe Dumnezeu

Savurăm harul vieții, administrăm harul felurit al lui Dumnezeu și suntem smeriți de Dumnezeu

24/07/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, putem savura harul vieții ca moștenire a noastră (fie că suntem slabi, fie că suntem puternici), avem harul felurit al lui Dumnezeu ca bogății ale harului lui Dumnezeu în varietățile sale, savurate și administrate de sfinți unii altora, iar Dumnezeu ne dă har atunci când suntem smeriți, dar stă împotriva noastră când suntem mândri.

Aleluia pentru Dumnezeu în Cristos ca Duh, care este har pentru noi, pentru savurarea noastră astăzi! În Epistolele lui Petru vedem cât de bogat, îmbelșugat, aplicabil și implicat este harul în viața noastră de zi cu zi și în experiența noastră din Cristos.

Pe de o parte, harul nu este altceva decât Dumnezeu în Cristos ca Duh care dă viață, venind la noi pentru a ne hrăni și a ne da tot ce avem nevoie pentru savurarea noastră și pentru a-L trăi pe Cristos.

Pe de altă parte, acesta nu este doar har; acest har este felurit, plin de atribute și funcții și este atât de aplicabil în fiecare dintre situațiile noastre.

Astăzi, noi, fiind credincioși în Cristos, nu mai suntem sub lege; nu ni se cere să facem lucruri pentru Dumnezeu conform cuvântului Său – trebuie pur și simplu să savurăm și să trăim prin harul Său, astfel încât să-L putem exprima pe Cristos ca har.

Nu mai suntem în epoca legii și nu ar trebui să ne întoarcem la a fi sub lege, încercând să ascultăm de cerințele drepte ale legii.

Mai degrabă, trebuie să-L savurăm pe Cristos ca har, căci legea a fost dată prin Moise, dar harul a venit prin Isus Cristos. Viața noastră creștină a început prin har; prin credință am fost mântuiți, prin har, și nimeni nu se poate lăuda cu meritele sale în ceea ce privește mântuirea sa.

Nu am fost mântuiți pentru că am fost mai buni sau mai căutători decât alții; mai degrabă, prin îndurarea lui Dumnezeu și harul Său suntem mântuiți. Viața noastră creștină, după ce am fost mântuiți, ar trebui să fie o viață de savurare a lui Dumnezeu în Cristos ca har.

Am început prin har și acum trebuie să trăim prin har. În fiecare situație, trebuie să-L savurăm pe Domnul ca har. Pe măsură ce venim la Domnul în cuvântul Său pentru a citi și a ne ruga asupra cuvântului Său, Dumnezeul Triunic procesat devine savurarea noastră, iar El în noi devine motivația noastră interioară pentru a trăi viața creștină și exprimarea noastră exterioară.

Trebuie doar să avem părtășie cu Domnul într-un mod intim, având conștiința lui Dumnezeu, iar Domnul din noi ne va motiva să trăim viața creștină și El chiar va trăi în noi, căci numai Cristos poate trăi viața creștină. Aleluia pentru un astfel de har!

Harul vieții este moștenirea tuturor credincioșilor – suntem moștenitori care moștenesc harul vieții și suntem vase care conțin harul vieții!

1 Petru 3:7 menționează harul vieții; harul vieții este moștenirea tuturor credincioșilor în Cristos, fie că sunt slabi, fie că sunt puternici. În acest verset, Petru îi îndeamnă pe soți să locuiască împreună cu soțiile lor după cunoștință, ca și cu un vas mai slab, dându-le cinste ca unor împreună-moștenitori ai harului vieții, pentru ca rugăciunile lor să nu fie împiedicate.

Suntem împreună-moștenitori ai harului vieții. Ce este harul vieții? Harul vieții este Dumnezeu ca viață și sursă de viață pentru noi în Trinitatea Sa Divină, pentru a fi totul pentru noi.

Tatăl este fântâna vieții, Fiul este izvorârea vieții, iar Duhul este curgerea vieții, curgând în noi, împreună cu Fiul și Tatăl, ca har pentru noi (Ioan 7:38-39; Apocalipsa 22:1). Pe măsură ce ne trăim viața creștină și mai ales pe măsură ce ne trăim viața de căsnicie, trebuie să savurăm harul vieții și să ne dăm seama că suntem moștenitori ai harului vieții.

Noi, cei care credem în Cristos, suntem moștenitori ai harului vieții și vase care să conțină harul vieții (1 Petru 3:7; Efeseni 1:14; 2 Corinteni 4:7). Ne-a fost lăsat moștenire ceva și tot ce trebuie să facem este să venim, să moștenim și să savurăm acest lucru.

Ne-a fost dată un testament divin – Dumnezeu ne-a lăsat bogății imense și proprietăți mari pentru ca noi să le savurăm; trebuie doar să venim la Domnul și să savurăm harul vieții.

Fie ca Domnul să ne lumineze și să ne facă să vedem că suntem moștenitori ai harului vieții și că suntem vase care conțin harul vieții! Cum putem savura acest har al vieții? Trebuie doar să venim la Domnul din nou și din nou.

Așa cum a spus Domnul în Matei 11:28-29, trebuie doar să venim la El cu toate ostenelile, poverile și luptele noastre, iar El ne va da harul vieții – El ne va da odihnă pentru sufletele noastre. Pe măsură ce ne deschidem către Domnul, ne întoarcem la El, ne vom odihni în El și vom fi mântuiți (Isaia 30:15).

Fie ca noi să fim dispuși să venim la Domnul. El este Mielul pe tron, iar acest tron este duhul nostru. Pe măsură ce ne apropiem cu îndrăzneală de tronul harului (Evrei 4:16), primim milă și găsim har pentru ajutor la timp.

Există un râu de apă a vieții care curge din tronul lui Dumnezeu și al Mielului; pe măsură ce ne exersăm duhul și Îl contactăm pe Domnul, harul va curge ca un râu!

Și acest lucru poate fi aplicat în viața noastră de căsnicie. Suntem împreună moștenitori ai harului vieții alături de soțul/soția noastră și trebuie să trăim împreună savurând acest har al vieții. Putem păstra relația în viața noastră de căsnicie savurând harul vieții împreună.

De multe ori, vrăjmașul vine să facă ceva în relația dintre soț și soție, în special în cuplurile mai tinere. Există preferințe care vin din mediul, cultura și educația lor sau pot exista preocupări în lume pe care le au și care diferă de ale celuilalt.

Trebuie să ne rugăm unii pentru alții ca să ne întoarcem la duhul nostru și să savurăm pur și simplu harul vieții împreună. Harul vieții este porția noastră din moștenirea noastră.

Atât pentru soț, cât și pentru soție, Dumnezeul Triunic este viața noastră și Îl avem în duhul nostru ca har al vieții pentru noi. Fie ca noi să savurăm harul vieții zi de zi, atât în viața personală, în viața de căsnicie, cât și în viața de biserică!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai dat harul vieții pentru porția noastră de savurare astăzi! Aleluia, harul vieții este moștenirea tuturor credincioșilor în Cristos, fie ei puternici sau slabi! Amin, Doamne, ne întoarcem la duhul nostru pentru a veni la tronul harului astăzi! Ne exersăm duhul în toate situațiile noastre, astfel încât să putem moșteni harul vieții și să savurăm acest har! Ce minunat, Doamne, e că harul este cu duhul nostru! Slavă Domnului, suntem vase care conțin harul vieții și suntem moștenitori ai harului vieții! Fie ca să nu uităm niciodată că avem harul vieții ca porție a noastră. Fie ca să continuăm să venim la tronul lui Dumnezeu, ca să putem bea râul de apă a vieții care curge de la tron! Amin, Doamne, venim la Tine chiar acum! Vrem să Te savurăm ca harul vieții! Fie ca să savurăm acest har al vieții în viața noastră de căsnicie, în viața noastră de familie și în viața de biserică astăzi!

Harul felurit al lui Dumnezeu reprezintă bogățiile harului lui Dumnezeu în varietățile Lui, savurat și administrat de către sfinți unii altora

În 1 Petru 4:10 Petru spune că fiecare dintre noi, în viața de biserică, trebuie să administrăm unii altora, după cum a primit un dar, ca buni administratori ai harului lui Dumnezeu, care este felurit. Fiecare dintre noi, credincioși în Cristos, este un administrator al harului felurit al lui Dumnezeu.

Știați că harul lui Dumnezeu este felurit? V-ați dat seama vreodată că există felurite varietăți de har? Harul felurit al lui Dumnezeu din acest verset indică bogățiile harului lui Dumnezeu în varietățile sale pe care-l savurează fiecare dintre sfinți și pe care fiecare dintre sfinți îl administrează altora.

Harul felurit al lui Dumnezeu este bogata sursă de viață, care este Dumnezeul Triunic administrat în noi în multe aspecte (2 Corinteni 13:14; 12:9). Există felurite feluri ale harului lui Dumnezeu; pe măsură Îl savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca har al vieții în experiența noastră, avem harul felurit al lui Dumnezeu.

De exemplu, există un har particular pentru cineva care este singur și există un alt fel de har pentru cineva care este căsătorit. Există un har particular pentru un cuplu care are un copil și există o varietate diferită de har pentru o familie cu trei sau mai mulți copii.

Există mai multe responsabilități, mai multe probleme și mai multe încercări; există un har felurit pentru noi pe măsură ce trecem prin toate aceste lucruri.

Harul felurit al lui Dumnezeu este harul care vine la noi din multe direcții: harul vine la noi din direcția soțului/soției noastre, din direcția fiecărui copil, din direcția fiecărui frate sau soră cu care coordonăm și chiar din direcția colegilor noștri de muncă și a șefului nostru de la locul de muncă.

Există un har felurit pe care-l putem savura pe măsură ce trecem prin toate aceste lucruri. Harul variază în funcție de situația și mediul nostru.

De exemplu, soțul savurează un har special atunci când soția sa este din fire supusă și drăguță, dar savurează o varietate diferită de har atunci când ea este dificilă; același lucru este valabil și în cazul soției.

Pe măsură ce savurăm har din toate direcțiile și din toate situațiile, devenim buni administratori ai harului felurit al lui Dumnezeu și putem administra acest har altora. Pe măsură ce trecem prin tot felul de situații și experiențe și ne deschidem Domnului pentru a-L savura ca har, acumulăm harul felurit al lui Dumnezeu.

Domnul ne permite să trecem prin experiențe particulare și El aranjează situații și oameni specifici în jurul nostru, astfel încât să putem savura harul felurit al lui Dumnezeu. Apoi, când ne adunăm cu sfinții, putem administra acestui har felurit al lui Dumnezeu și altora.

Altcineva poate trece prin situații similare ca noi și putem administra ceva din harul felurit al lui Dumnezeu pe care l-am savurat și l-am experimentat, pentru ca acea persoană să fie ajutată.

Trebuie să fim buni administratori ai harului felurit al lui Dumnezeu, rostind cuvintele harului ca niște oracole ale lui Dumnezeu și slujind din puterea și tăria harului pe care Dumnezeu le dă (1 Petru 4:10-11; Luca 4:22; Efeseni 3:2; 4:29).

Am putea crede că nu suntem calificați să fim administratori, dar pe măsură ce ne bucurăm și experimentăm harul vieții, avem harul felurit al lui Dumnezeu constituit în noi. Apoi, când ne adunăm cu sfinții, putem administra acest har și altora.

De exemplu, putem oferi ospitalitate cuiva; aceasta necesită un anumit fel de har, căci trebuie să facem anumite sacrificii și să le permitem acelor oameni să ne folosească lucrurile, chiar să doarmă în paturile noastre etc. Apoi, putem împărtăși porția de har pe care am savurat-o în acest timp.

Când îi întâlnim pe alții, trebuie să le spunem cuvinte de har. Cuvintele noastre sunt foarte importante. Când le spunem cuvinte altora, trebuie să le spunem cuvinte de har, să dăm har celor care ascultă.

Putem mărturisi că în viața noastră de familie și în viața de biserică, unele cuvinte sunt folosite de dușman pentru a aduce probleme, necazuri și disensiuni, și există multă tulburare atunci când sunt rostite cuvinte greșite.

Un anumit cuvânt sau o anumită atitudine care nu este plină de har poate fi folosită de Satan pentru a ataca biserica și a deschide ușa atacului dușmanului. Fie ca noi să-L savurăm pe Domnul ca har zi de zi și fie ca noi să învățăm să rostim cuvinte de har celor care aud.

Doamne Isuse, ajută-ne să ne întoarcem Ție în toate situațiile noastre pentru a Te savura ca harul felurit al lui Dumnezeu! Aleluia, bogățiile harului lui Dumnezeu în varietățile lor pot fi savurate și administrate de noi! Amin, Doamne, ne deschidem Ție pe măsură ce trecem prin toate situațiile și lucrurile din timpul zilei. Vrem să Te savurăm ca harul lui Dumnezeu, resursa noastră bogată de viață. Fie ca Dumnezeul Triunic să ne fie administrat în multe aspecte, în funcție de situația și mediul nostru. O, Doamne, dă-ne porția de har de astăzi. Dă-ne porția particulară de har de care avem nevoie pentru a trece prin situația în care ne aflăm chiar acum. Vrem să savurăm feluritele varietăți de har ale lui Dumnezeu și să rostim cuvintele harului și altora! Amin, Doamne, fie ca noi să fim buni administratori ai harului felurit al lui Dumnezeu! Fie ca noi să rostim cuvintele harului ca cuvinte ale lui Dumnezeu! Fie ca noi să slujim prin puterea harului, pe care Dumnezeu le dăruiește!

Dumnezeu dă har celor smeriți, dar Se împotrivește celor mândri: fie ca noi să savurăm harul lui Dumnezeu!

1 Petru 5:5 este un verset foarte cunoscut care ne spune că Dumnezeu se împotrivește celor mândri, dar le dă har celor smeriți. Tinerii trebuie să fie supuși bătrânilor și cu toții trebuie să ne încingem cu smerenie unii față de alții, pentru că Dumnezeu se împotrivește celor mândri, dar le dă har celor smeriți.

În viața de biserică, cu toții trebuie să ne încingem cu smerenie unii față de alții, pentru a-L putea savura pe Dumnezeu ca fiind Cel dătător de har (Ioan 13:3-5). Domnul Isus S-a încins cu smerenie când a fost cu ucenicii Săi, iubindu-i nespus de mult, spălându-le picioarele.

Trebuie să fim încinși cu smerenie în viața de biserică, îmbrăcând șorțul smereniei unii față de alții. Smerenia ne salvează de tot felul de distrugere și invită harul lui Dumnezeu; însă mândria ne face niște nebuni (Iacov 4:6; Psalmul 138:6; Prov. 29:23).

Cu toții suntem mândri; mândria este în natura noastră. Mândria este atributul principal și cel mai important al ființei noastre decăzute. Creștem într-un anumit mediu și cu un anumit trecut și educație și suntem mândri de ceea ce suntem și de ceea ce am învățat și am devenit. O, Doamne!

Dar când vine vorba de Domnul, de relația noastră cu El și de slujirea noastră față de El, trebuie să fim mântuiți de mândria noastră. Numai harul ne poate împiedica să fim mândri și numai atunci când suntem smeriți îl putem primi pe Dumnezeu ca har.

Cu cât devenim mai smeriți, cu atât primim mai mult har. Iehova este înalt și El îi privește pe cei smeriți și umili. Fie ca noi să fim dispuși să fim smeriți de către Dumnezeu.

Fie ca noi să fim dispuși să fim smeriți, umiliți, sub mâna puternică a lui Dumnezeu în disciplina Sa și să ne încredințăm viața cu grija ei lui Dumnezeu, pentru că El are grijă de noi cu dragoste și credință (1 Petru 5:5-7; comp. cu Psalmul 55:22). Amin!

Trebuie să fim dispuși să fim smeriți de Domnul. Suntem plini de mândrie și nici măcar nu ne dăm seama. Domnul, cu mâna Sa puternică, este asupra noastră, căci El vrea să fim smeriți; trebuie doar să fim dispuși să fim umiliți.

Este trist să vezi că cineva este sub mâna puternică a lui Dumnezeu pentru a-l smeri, dar nu cooperează, ci, dimpotrivă, se justifică, se îndreptățește și ripostează. O, Doamne! Fie ca noi să nu închidem ușa harului rezistând mâinii puternice a lui Dumnezeu care ne smerește!

Mai degrabă, fie ca noi să avem multe tranzacții cu Domnul pe măsură ce experimentăm mâna puternică a lui Dumnezeu, astfel încât să putem primi har și să fim smeriți.

Apostolul Pavel avea mâna puternică a lui Dumnezeu asupra sa și, într-un mod foarte special, Dumnezeu i-a dat un spin în carne.

Domnul părea să fie precaut cu privire la faptul că Pavel se înălța peste măsură, așa că i-a permis să aibă un spin în carne de la Satan (2 Corinteni 12:7). Pavel L-a rugat pe Domnul de trei ori ca acest spin să se îndepărteze de el, dar singurul răspuns al Domnului a fost: Harul Meu îți este de ajuns (v. 9).

Domnul nu a îndepărtat spinul, ci, dimpotrivă, i-a dat mai mult har, chiar i-a dat suficient har pentru a purta spinul și a-I sluji Domnului cu credință și smerenie.

Mândria duce la distrugere, dar smerenia invită harul lui Dumnezeu. Smerenia ne salvează întotdeauna de tot felul de distrugere și invită harul lui Dumnezeu pentru noi.

Fie ca noi să ne deschidem ființa către Domnul și să avem multe conversații cu El, permițându-I să ne smerească și să ne facă smeriți, blânzi și umili, astfel încât să putem primi harul lui Dumnezeu.

Când suntem umili, harul lui Dumnezeu vine; când suntem mândri, harul nu poate fi porția noastră. Cât de mult trebuie să ne rugăm și să-L rugăm pe Domnul:

Doamne Isuse, îndură-Te de noi! Dă-ne harul Tău. Ține-ne deschiși Ție. Fă-ne să fim smeriți sub mâna Ta cea puternică! Amin, Doamne, dă-ne harul Tău! Nu vrem să fim mândri. Nu ne cunoaștem pe noi înșine, Doamne, dar Tu ne cunoști; Tu vezi cât de mândri suntem și cât de mult ne opunem mâinii Tale puternice. Ne deschidem Ție chiar astăzi! Ai Tu calea Ta să ne smerești și să ne faci umili prin lucrarea mâinii Tale celei puternice în mediul nostru și prin harul Tău din noi. O, Doamne Isuse, vrem doar să savurăm harul Tău suficient. Fie ca noi să realizăm că mândria duce la distrugere, dar smerenia ne salvează de tot felul de distrugere și invită harul lui Dumnezeu pentru noi. O, Doamne, fie ca noi să invităm harul Tău! Fie ca noi să fim cei smeriți sub mâna puternică a lui Dumnezeu, ca să-L putem savura pe Dumnezeu în Cristos ca har pentru noi! Fie ca noi să savurăm harul Tău suficient pentru noi astăzi, în toate situațiile noastre!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy the Grace of Life, Minister the Varied Grace of God, and being Humbled by God, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 5 cu tema: harul în epistolele lui Petru, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne punem speranța în harul adus la venirea Domnului și savurăm harul astăzi

22/07/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să ne punem speranța perfectă în harul adus la revelația lui Isus Cristos, mântuirea sufletului nostru; astăzi Îl savurăm pe Domnul ca un gust anticipat, dar într-o zi vom primi gustul deplin când Domnul va fi revelat – mântuirea sufletului nostru, și aceasta este speranța noastră! Slavă Domnului!

Slavă Domnului pentru harul lui Dumnezeu, atât de felurit, variat, minunat și plăcut! În Epistolele lui Petru, vedem multe aspecte ale harului lui Dumnezeu, iar Petru își începe ambele epistole cu: Harul și pacea să vă fie înmulțite. De asemenea, el își încheie epistolele cu harul lui Dumnezeu.

Pe măsură ce trăim viața creștină, trebuie să ne dăm seama că nu putem trăi această viață prin noi înșine; prin harul lui Dumnezeu și prin savurarea lui Cristos ca har putem trăi o viață creștină sub guvernarea lui Dumnezeu.

Prin urmare, în loc să privim la mediul exterior sau să ne concentrăm asupra suferințelor cauzate de încercările și necazurile prin care trecem, ar trebui pur și simplu să primim harul, să savurăm harul, să trăim prin har și să permitem harului să fie totul pentru noi.

Ce este harul? Este harul doar o favoare nemeritată? Este harul doar binecuvântarea lui Dumnezeu pentru noi? Este harul doar Dumnezeu care face una și alta pentru noi, ca să ne mențină sănătoși, să ne dea un soț bun, o mașină bună, să ne ajute să cumpărăm o casă bună și să avem copii buni?

Harul este mult mai mult decât atât. Conform revelației divine din cuvântul lui Dumnezeu, harul a venit când a venit Domnul; legea a fost dată prin Moise, dar harul a venit prin Isus Cristos. Când a venit Cristos, harul a venit. Înainte ca Cristos să fie încarnat, harul nu era acolo; după ce a venit Cristos, harul este aici.

Harul este persoana minunată a lui Isus Cristos, care este acum Duhul dătător de viață care se dăruiește nouă pentru savurarea noastră, pentru a fi viața și rezerva noastră de viață.

Conform scrierilor lui Pavel, harul face totul în noi. Prin har suntem mântuiți, prin har stăm în picioare, prin har trăim, prin har luptăm și prin har ne ostenim mai mult decât alții. Aleluia! Trebuie să știm că Cristos, ca Duh, este har cu duhul nostru și trebuie să-L savurăm pe Domnul ca har zi de zi.

Fie ca noi să continuăm să ne întoarcem la Domnul Isus ca Duh cu duhul nostru pentru a savura porția zilnică de har pentru viața noastră creștină. Fie ca noi să fim cei care savurează harul atât de mult încât harul să domnească în noi spre viața eternă.

Și fie ca noi să ne punem speranța desăvârșită pe harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos. Harul lui Dumnezeu în Cristos ca Duh este atât de minunat, uimitor și plăcut! Fie ca Domnul să ne descopere pentru a vedea ce este harul, să savurăm harul și să fim umpluți de har.

Trebuie să ne punem speranța desăvârșită pe harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos

1 Petru 1:13 ne dezvăluie un aspect special al harului. Aici, Petru ne îndeamnă să ne punem speranța desăvârșită în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos. Să ne încingem coapsele minții și să fim treji, punându-ne speranța desăvârșită în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos.

Pe de o parte, am fost mântuiți prin credință, prin har, și harul Domnului Isus este cu duhul nostru. Pe de altă parte, există încă har viitor, adică, există har care ne este adus la revelația lui Isus Cristos.

Care este acest har în care trebuie să ne punem speranța desăvârșită? Acest har este legat de mântuirea sufletului nostru. Există un aspect al harului care vine la revelația lui Cristos, care este a doua venire a Domnului.

Conform cu 1 Petru 1:5, 9-10, harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos se referă la mântuirea sufletului ca fiind desăvârșirea mântuirii depline a lui Dumnezeu. 1 Petru echivalează harul cu mântuirea; mântuirea deplină este har.

Suntem păziți de puterea lui Dumnezeu prin credință, spre o mântuire gata să fie revelată la vremea de apoi. În opinia lui Petru, mântuirea nu este atât de simplă; există de fapt trei etape ale mântuirii.

În primul rând, așa cum ne arată Efeseni 1:8-9, suntem mântuiți prin credință, prin har; aceasta este prima etapă a mântuirii. În al doilea rând, astăzi suntem mântuiți, căci suntem în procesul mântuirii organice a lui Dumnezeu și suntem continuu mântuiți în viața lui Cristos (Romani 5:10, 17).

În final, a treia etapă a mântuirii lui Dumnezeu va fi revelată la venirea Domnului; trebuie să ne punem speranța desăvârșită în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos, mântuirea sufletului nostru. Amin!

Harul dat nouă în Cristos ne-a fost dat înainte de începutul lumii (2 Timotei 1:9; Tit 2:11). Dumnezeu ne-a mântuit și ne-a chemat cu o chemare sfântă, nu după faptele noastre, ci după scopul Său și după harul Său, care ne-a fost dat în Cristos Isus înainte de vremurile epocilor.

Acesta este un mister inexplicabil; putem spune doar Amin și Slavă Domnului atunci când citim acest lucru, încrezându-ne în Domnul și lăudându-L pentru ceea ce a făcut. Dumnezeu, care era la început, S-a încarnat în timp ca har pentru ca noi să-L primim, să-L posedăm și să Îl savurăm (Ioan 1:1, 14, 16-17).

Când a venit Cristos, a venit harul. Astăzi, Dumnezeul Triunic procesat, care a fost finalizat ca Duh atotinclusiv, dătător de viață și locuitor în noi, a devenit Duhul harului cu duhul nostru (1 Corinteni 15:45b; 2 Corinteni 3:17; Evrei 10:29; Galateni 6:18; Filipeni 4:23). Duhul harului este astăzi cu duhul nostru!

Harul este cu duhul nostru; Domnul Isus este cu duhul nostru; Duhul este cu duhul nostru. Ce minunat, Cristos, ca Duh al harului, este cu duhul nostru! Trebuie să intrăm în acest har și să stăm în el.

Cum putem intra în acest har? Prin exersarea duhului nostru. Cum stăm în har? Rămânând în duhul nostru.

Cristos este Duhul harului cu duhul nostru și putem sta în har. Dumnezeu este Dumnezeul oricărui har; savurăm harulul Domnului Isus Cristos; Duhul este Duhul harului.

Întregul Dumnezeu Triunic este al harului și este har pentru savurarea noastră în duhul nostru! Slavă Domnului!

Zi de zi trebuie să fim vase deschise pentru a fi primitori încontinuu ai harului și să ne punem speranța desăvârșită în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos (Romani 5:17; 1 Petru 1:13).

Ne îndreptăm mintea spre multe lucruri, căci sunt atât de multe lucruri în jurul nostru sau persoane legate de noi care ne ocupă gândirea, sentimentele și deciziile noastre.

Fie ca noi să ne încingem coapsele minții și să fim treji. Fie ca noi să nu permitem ca mintea noastră să fie concentrată asupra altor lucruri, probleme și persoane, ci Cristos Însuși să ne pună speranța desăvârșită în har.

1 Tesaloniceni 4:4 ne spune că trebuie să ne avem propriul vas în sfințenie, spre onoare. Zi de zi trebuie să ne trăim viața creștină nu într-un mod liber sau după cum considerăm noi că este drept, ci mai degrabă să ne posedăm propriul vas în sfințenie, spre onoare, și să ne punem speranța desăvârșită pe harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos.

Fie ca să nu înghițim tot ce are lumea de oferit; fie ca să fim treji, încingându-ne coapsele minții și lăsând mintea noastră să fie înnoită prin cuvântul lui Dumnezeu.

Iar când greșim, când ne lăsăm purtați de lume și lucrurile lumii ne ocupă mintea și gândurile, fie ca să ne întoarcem la Domnul exersându-ne duhul și fie ca să ne punem speranța perfectă în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos!

Doamne Isuse, vrem să ne încingem coapsele minții și să ne punem speranța perfectă în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos. Amin, Doamne, ne îndreptăm gândurile spre Tine; înnoiește-ne în mintea noastră. Nu vrem să ne lăsăm mintea să rătăcească și să fie ocupată cu lucrurile din această lume. Ne încingem coapsele minții îndreptându-ne gândurile spre Domnul și spre lucrurile de sus și vrem să fim înnoiți în cuvântul Tău viu! O, Doamne, ne punem speranța perfectă în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos! Ne rugăm să fim mântuiți mult mai mult în viața Ta astăzi, până când harul va domni în noi! Păstrează-ne în savurarea lui Cristos astăzi, până când savurarea lui Cristos ca har domnește și stăpânește în ființa noastră! Privim spre Tine, Doamne, și ne punem speranța în har! Aleluia, când Isus Cristos se va descoperi, nădăjduim că vom primi harul mântuirii sufletului nostru! Ne punem speranța în aceasta, Doamne, și vrem să cooperăm cu Tine în mântuirea Ta organică în noi astăzi!

Îl savurăm pe Domnul Isus ca un gust anticipat astăzi, sub un văl, până când Îl savura pe deplin la revenirea Sa, revelația lui Isus Cristos!

1 Petru 1:13 este un verset foarte încurajator care necesită cooperarea noastră astăzi. Pe de o parte, trebuie să ne încingem coapsele minții, nepermițând minții noastre să rătăcească și să fie ocupată cu lucrurile din această lume sau cu orice altceva în afară de Cristos.

Pe de altă parte, trebuie să ne punem speranța perfectă în har. E adevărat că într-o zi Domnul Isus se va descoperi și vom primi mântuirea sufletului nostru; aceasta este speranța noastră și astăzi vrem să cooperăm cu Domnul pentru a atinge acest obiectiv.

Trebuie să ne punem speranța vie perfect în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos. Acest har nu este doar o favoare nemeritată sau o binecuvântare exterioară, ci mântuirea sufletului nostru ca finalizare a mântuirii depline a lui Dumnezeu.

Astăzi trebuie să Îl savurăm pe Domnul Isus până când, într-o zi, Îl savura pe deplin. Ceea ce savurăm din Domnul astăzi este un gust anticipat și este ascuns, căci astăzi suntem sub văl, încă trăind în carne.

Noi, cei care credem în Cristos, suntem cei care Îl iubim pe Domnul, Cel pe care nu L-am văzut și suntem plini de o bucurie negrăită și plină de slavă (1 Petru 1:8).

Celor din jurul nostru, când le spunem că mergem la întâlniri pentru a-L savura pe Domnul și că petrecem timp cu Domnul Isus pe tot parcursul zilei pentru a-L savura, li se pare o nebunie, chiar o absurditate.

Cum putem să-L savurăm pe cineva pe care nu l-am văzut, auzit sau atins niciodată? Este prin exersarea duhului nostru. Ne exersăm duhul pentru a trăi un singur duh cu Domnul (1 Corinteni 6:17) și savurăm harul Domnului Isus cu duhul nostru (2 Timotei 4:22).

Astăzi, noi, credincioșii în Cristos, Îl savurăm pe Domnul ca un gust anticipat, sub văl, dar într-o zi vom avea savurarea deplină a lui Cristos în mod deschis, la revelația lui Isus Cristos. Când va veni revelația lui Isus Cristos, la revelația lui Isus Cristos, Îl vom savura pe deplin, având un gust deplin.

În acel moment, Cristos va fi savurarea noastră deplină și toți cei din jurul nostru vor vedea că L-am savurat pe Domnul și acum intrăm în bucuria Sa. În acel moment, Cristos va fi văzut și admirat în sfinții Săi (2 Tesaloniceni 1:10).

Această epocă este o epocă a pregustării într-un mod ascuns, misterios, prin exersarea duhului nostru; epoca viitoare și eternitatea vor fi o epocă a gustării depline, deschise, pentru ca toți să lvadă.

Ceea ce facem astăzi și modul în care trăim astăzi va decide care va fi destinul nostru în epoca viitoare și pentru veșnicie.

Dacă Îl savurăm astăzi pe Domnul și ne împărtășim din bogățiile Sale, dacă ne stabilim timp să fim în prezența Lui și să-L lăsăm să strălucească asupra noastră și să trateze multe lucruri în noi și dacă alegem să ne punem speranța perfectă pe harul care ne va fi adus la revelația lui Cristos, vom intra în gustul deplin al lui Cristos.

Fie ca Domnul să ne lumineze și să ne arate că harul Domnului Isus este cu duhul nostru. Fie ca noi să alegem să Îl savurăm pe Domnul astăzi și fie ca noi să ne punem speranța nu pe starea sau situația noastră care se îmbunătățește, ci pe harul care ne va fi adus!

Și fie ca noi să nu ne uităm la cei din jurul nostru în lume, care par să se distreze de minune chiar și fără a avea parte de necazuri, suferințe și disciplină în această epocă.

Mai degrabă, fie ca mâna Domnului să lucreze în noi, să ne trateze, să ne disciplineze și, de partea noastră, fie ca noi să-L savurăm pe Cristos ca har și să ne punem speranța perfectă în harul care ne este adus la revelația lui Isus Cristos.

În timp ce savurăm astăzi gustul anticipat, suntem umpluți de speranța că într-o zi vom fi aduși la gustul deplin, la savurarea deplină a lui Cristos! Amin!

Doamne Isuse, Te iubim și ne dăm Ție pentru a Te savura! Aleluia, harul Domnului Isus este cu duhul nostru! Amin, Doamne, ne exersăm duhul astăzi doar pentru a Te savura! O, ce privilegiu este ca să-L savurăm pe Cristos, să ne împărtășim din bogățiile Sale în duh și să avem un gust anticipat a Cristosului atotinclusiv! Amin, Doamne, deși astăzi suntem sub un văl și Te savurăm în duh, nu într-un mod exterior, credem că într-o zi vom avea gustul deplin! Ne dăm Ție pentru a-L savura pe Cristos ca har în duhul nostru. Deși nu Te-am văzut niciodată, Te iubim! Deși nu Te vedem în prezent, ne bucurăm cu o bucurie nespusă și plină de glorie, căci putem avea un gust anticipat al gustului deplin a lui Cristos! Amin, Doamne, nu ne concentrăm pe situația sau condiția noastră, ci pe Cristos ca Duh care este har cu duhul nostru! Ne punem speranța perfectă în harul care ne va fi adus la revelația lui Isus Cristos, când vom avea un gust deplin a lui Cristosul atotinclusiv!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Set our Hope on the Grace being Brought at the Lord’s Coming and Enjoy Grace today, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 5 cu tema: harul în epistolele lui Petru, ziua 3, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Profeții din Vechiul Testament au profețit despre harul care urma să vină la noi

21/07/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Profeții din Vechiul Testament au profețit despre harul care urma să vină la noi, harul care este pentru mântuirea sufletului nostru; Duhul lui Cristos aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har la noi prin profețirea sfinților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament. Amin!

Epistolele lui Petru vorbesc despre multe aspecte ale harului, chiar ale harului în multe feluri, pentru viața noastră creștină. Pentru a trăi o viață creștină sub guvernarea lui Dumnezeu, avem nevoie de har. Numai harul ne poate oferi o viață creștină adecvată sub disciplina guvernamentală a lui Dumnezeu.

Slavă Domnului, harul este cu duhul nostru! Aleluia, harul este peste noi și pacea, și harul ni se înmulțește! Atât în 1 Petru 1:2, cât și în 2 Petru 1:2 vedem că harul ni se înmulțește nouă, credincioșilor în Cristos. Aceasta înseamnă că avem har, dar Domnul vrea să înmulțească acest har.

Putem mărturisi că avem nevoie nu doar de har, ci de har multiplicat pentru a trăi viața creștină într-un mod adecvat.

Ce este harul? Harul nu este doar o favoare sau o binecuvântare nemeritată din partea lui Dumnezeu. Mulți cred că, atunci când Dumnezeu le dă un copil, acesta este har; de asemenea, cred că sunt binecuvântați pentru că sunt sănătoși, lucrurile merg bine cu ei și au lucruri bune. Dar nu aceasta este harul.

Harul este Dumnezeul Triunic în Cristos, ca Duh care vine la noi pentru a fi savurarea, viața și sursa noastră de viață. Harul este Cristosul întrupat ca Duh care ne dă totul, făcând totul în noi și pentru noi și infuzându-ne cu tot ceea ce este Dumnezeu. Harul nu este separat de Cristos, căci atunci când a venit Cristos, a venit harul.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos zi de zi, pe măsură ce venim la cuvântul Domnului și ne rugăm pentru cuvânt, Îl savurăm pe har. Acest har ne umple, astfel încât harul să domnească în noi. Pe măsură ce luăm versetele din Biblie, cugetăm asupra lor cu rugăciune și le digerăm spunând Amin cuvântului lui Dumnezeu, ceva se întâmplă în noi: savurarea lui Cristos ca har care domnește în noi!

Și când îi întâlnim pe alții, avem ceva din harul de slujit; slujim harul felurit, căci ne-am bucurat de Domnul în multe feluri. Fie ca noi să fim cei care Îl savurează pe Domnul zi de zi, chiar și clipă de clipă.

Fie ca noi să fim umpluți de Cristos ca har, astfel încât chiar și cuvintele noastre să dea har celor care ascultă. Fie ca noi să-I permitem Domnului să ne infuzeze cu tot ceea ce este El, astfel încât El să se poată revărsa din noi către alții ca har.

Profeții din Vechiul Testament au profețit despre harul care urma să vină la noi

2 Petru 1:10-11 ne spune că profeții, care au profețit despre harul care avea să vină la noi, au căutat și au cercetat cu sârguință această mântuire, cercetând ce vreme sau ce fel de vreme Duhul lui Cristos din ei arăta clar, mărturisind mai dinainte despre suferințele lui Cristos și despre slava de după acestea.

Petru folosește profeții din Vechiul Testament pentru a-și confirma învățătura despre mântuirea din Noul Testament, așa cum a făcut-o Domnul Isus (Luca 24:25-27, 44-46).

În special, Petru spune că Duhul lui Cristos din profeții din Vechiul Testament i-a făcut clari cu privire la venirea lui Cristos ca har la noi prin întruparea Sa, suferințele Sale în viața Sa umană și răstignire și slava Sa în învierea, înălțarea la cer, a doua venire și domnia Sa pentru aplicarea mântuirii depline a lui Dumnezeu la noi (2 Petru 1:5, 9-10; Psalmul 22; Isaia 53; Daniel 9:26). Ce minunat!

Profeții din Vechiul Testament au văzut cumva ceva legat de Cristos, de procesele prin care a trecut și de gloriile în care a intrat. Profeții din Vechiul Testament au profețit despre harul care urma să vină la noi, iar Duhul lui Cristos S-a mișcat în ei pentru a le revela aceste lucruri.

Duhul lui Cristos este ceva ce a fost compus în Noul Testament, dar se pare că acest Duh lucra în profeții din Vechiul Testament. Deși Duhul lui Cristos a fost constituit dispensațional prin și odată cu moartea și învierea lui Cristos în timpul Noului Testament (Ioan 7:39; Romani 8:9-11), funcția Duhului este eternă, pentru că El este Duhul etern (Evrei 9:14).

Știm cu toții că după ce Cristos a devenit Duhul a fost constituit Duhul lui Cristos, dar profeții din Vechiul Testament au avut lucrarea Duhului lui Cristos în ei și asupra lor. Cum poate avea loc acest lucru și cum se poate întâmpla acest lucru? Ei au căutat în ce vreme și ce fel de vreme clarifica Duhul lui Cristos din ei.

Duhul lui Cristos lucra în sfinții Vechiului Testament pentru a-i lămuri cu privire la Cristos și cu privire la harul care urma să vină la noi. Pe de o parte, Duhul nu era încă înainte de învierea lui Cristos; pe de altă parte, lucrarea și eficacitatea acestui Duh sunt eterne, căci Cristos S-a oferit Tatălui prin Duhul etern (Evrei 9:14).

Duhul lui Cristos, în funcția Sa eternă, era în profeții Vechiului Testament, lămurindu-i cu privire la venirea lui Cristos la credincioșii Noului Testament. Ce minunat!

Duhul lui Cristos a revelat și le-a clarificat profeților Vechiului Testament că Cristos va veni să fie harul atotsuficient și nelimitat al mântuirii depline a lui Dumnezeu pentru intrarea lor în savurarea Domnului în veacul împărăției, care este mântuirea sufletelor lor (Ioan 1:17; Evrei 10:29; 1 Petru 1:9; Matei 25:21, 23).

Duhul are o funcție eternă. În Apocalipsa 13:8 vedem că Mielul a fost junghiat de la întemeierea lumii. În opinia noastră, conform cronologiei, Cristos, ca Mielul lui Dumnezeu, a fost junghiat acum două mii de ani; în opinia lui Dumnezeu, însă, a fost înainte de întemeierea lumii.

Cum este posibil acest lucru? Doar datorită funcției eterne a Duhului. Duhul a fost constituit în mod dispensațional, dar funcția Duhului este eternă. Așadar, Duhul lui Cristos lucra și opera în profeții Vechiului Testament, îndreptându-i către Cristosul Noului Testament, harul Noului Testament venind la noi.

Cât de privilegiați suntem astăzi să avem acest har care trebuia să vină la noi, astfel încât să putem fi mântuiți și chiar să obținem mântuirea sufletului nostru!

Doamne Isuse, Te lăudăm că ai trecut printr-un proces de a deveni Duhul atotinclusiv, dătător de viață, care vine în duhul nostru pentru a ne regenera și a ne face copii ai lui Dumnezeu. Aleluia pentru harul care vine la noi, Dumnezeu în Cristos ca Duh pentru a fi savurarea noastră. Amin, Doamne, Te lăudăm pentru profeții Vechiului Testament, care au profețit despre harul care trebuia să vină la noi. Îți mulțumim că ești Duhul lui Cristos în profeți pentru a le descoperi și a-i face clari pentru mărturia lor dinainte despre suferințele lui Cristos și gloriile de după acestea. Slavă Domnului, Cristos S-a oferit Tatălui prin Duhul etern, iar acum funcția și eficacitatea Duhului sunt eterne! Aleluia, Cristos este mântuirea noastră prin răscumpărarea Sa și prin aplicarea Duhului! Vrem să Te savurăm astăzi, Doamne Isuse, ca mântuire minunată, până când vom obține mântuirea sufletului nostru.

Duhul lui Cristos aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har prin profețirea profeților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament

Profeții din Vechiul Testament au căutat cu sârguință să vadă ceva din ceea ce Dumnezeu urma să facă în Noul Testament și au profețit despre harul care urma să vină la noi. Ce este acest har? Acesta este un aspect particular al harului, diferit de harul care a venit prin venirea lui Cristos.

Ioan 1:14 spune că Cuvântul care s-a făcut trup și a locuit printre noi era plin de har și realitate; acest har este Dumnezeu Fiul ca savurare a noastră. Versetele 16-17 continuă să spună că din plinătatea Lui am primit și har după har.

Mai mult, în 1 Corinteni 15:10 Pavel a spus că prin harul lui Dumnezeu a fost el ceea ce era, căci harul Lui n-a fost zadarnic, ci, dimpotrivă, a lucrat prin harul lui Dumnezeu. Acest har este Cristosul înviat devenind Duhul dătător de viață pentru a-L aduce pe Dumnezeul Triunic procesat în înviere în noi, pentru a fi viața și sursa noastră de viață, astfel încât să putem trăi în înviere.

Dar harul despre care vorbește Petru în 1 Petru 1:10 este un aspect particular al harului, referindu-se la mântuirea sufletelor credincioșilor. Da, Cristos a venit să ne aducă har și, din plinătatea Lui, primim har după har. Da, harul este cu duhul nostru și, prin harul lui Dumnezeu, suntem ceea ce suntem și ne ostenim mai mult.

Dar există un aspect particular al harului care a fost profețit de sfinții Vechiului Testament, care au căutat și au cercetat cu sârguință mântuirea sufletelor credincioșilor (1 Petru 1:9). Acest har nu este harul care ne mântuiește duhul sau trupul, ci harul care ne mântuiește sufletul.

Domnul Isus ne-a spus că, dacă ne-am mântuit sufletul, dar am pierdut întreaga lume, acest lucru merită (Marcu 8:36). Sufletul nostru are nevoie să fie mântuit. Duhul lui Cristos aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har asupra noastră prin două instrumente: profețirea profeților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament (1 Petru 1:10-12; Apocalipsa 2:7).

Credem în Domnul Isus și sufletul nostru este mântuit prin cuvântul lui Dumnezeu, care este compus în principal din profețirea profeților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament. În Vechiul Testament, Dumnezeu a vorbit prin profeți; în Noul Testament, El vorbește prin apostoli. Atât profețirea profeților, cât și predicarea apostolilor sunt aplicarea Duhului.

Duhul aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har, un fel particular de har pentru mântuirea sufletului nostru, prin intermediul a două instrumente: profețirea profeților din Vechiul Testament și predicarea apostolilor din Noul Testament.

Pe măsură ce citim Biblia și ne întoarcem către Domnul pentru a primi strălucirea Lui în vorbirea Sa, avem mântuirea lui Dumnezeu aplicată nouă prin Duh.

Duhul nostru a fost mântuit – slavă Domnului! La momentul regenerării noastre, am fost mântuiți, iar duhul nostru a devenit viață (Romani 8:11; Ioan 3:16, 6). Dar ce se întâmplă cu sufletul nostru? Sufletul nostru are încă nevoie să fie mântuit.

Sufletul nostru este mântuit printr-un aspect particular al harului, care are legătură cu cuvântul lui Dumnezeu compus din Vechiul și Noul Testament.

Astăzi putem veni la cuvântul Domnului, ne putem ruga asupra cuvântului, putem cânta cu cuvântul, Îl putem lăuda pe Domnul cu Cuvântul și putem medita asupra cuvântului, astfel încât să putem fi înnoiți în mintea noastră, echilibrați în emoțiile noastre și supuși în voința noastră.

Prin înnoirea minții, suntem transformați în sufletul nostru (Romani 12:2). Slavă Domnului! Mai mult, pe măsură ce savurăm aplicarea de către Duh a mântuirii depline a lui Dumnezeu asupra noastră, cooperăm și cu Domnul pentru a-L predica pe Cristos, moartea lui Cristos și diferitele glorii ale lui Cristos altora.

Cooperăm cu Duhul pentru a-L lăsa pe Duhul să curgă prin noi și a aplica mântuirea lui Dumnezeu și altora. Cât de glorios este când mergem și predicăm Evanghelia, declarându-L pe Cristos, moartea lui Cristos și gloriile lui Cristos, astfel încât Duhul să-L poată aplica pe Cristosul Minunat ca har altora pentru mântuirea lor!

Când mergem și predicăm pe Cristos, suntem apostoli, trimiși de Domnul cu misiunea Sa de a vorbi Cuvântul Său oamenilor. Când predicăm pe Cristos ca Evanghelie, suntem incluși printre cei care predică Evanghelia prin Duhul Sfânt trimis din cer. Slavă Domnului!

Doamne Isuse, Te lăudăm că ni L-ai descoperit pe Cristosul minunat în cuvântul lui Dumnezeu! Cât de glorios, minunat și excelent este Cristos, iar noi Îl primim, Îl iubim, credem în El și suntem uniți cu El! Amin, Doamne, Îți mulțumim că ești Duhul lui Cristos pentru a aplica mântuirea deplină a lui Dumnezeu ca har asupra noastră prin intermediul profețiilor profeților Vechiului Testament și al predicării apostolilor Noului Testament! Amin, Doamne, ne deschidem către Tine; aplică mântuirea deplină a lui Dumnezeu sufletului nostru astăzi. Venim la Tine în cuvântul Tău pentru a citi cuvântul, a ne ruga peste cuvânt, a cânta cuvântul și a cugeta la cuvânt, astfel încât să putem fi mult mai mântuiți în sufletul nostru! Aleluia, sufletul nostru este mântuit și vrem să plătim prețul pierderii lumii și al salvării sufletului nostru! Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine astăzi pentru a merge mai departe și a-L predica pe Cristos ca Evanghelie! Vrem să-L proclamăm pe Cristos, moartea lui Cristos și gloriile lui Cristos altora, astfel încât Duhul să le poată aplica pe Cristos ca har pentru mântuirea lor!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Prophets in the Old Testament Prophesied concerning the Grace that was to Come to us, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 5 cu tema: harul în epistolele lui Petru, ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Savurăm bogățiile vieții divine pentru a deveni o reproducere a lui Cristos ca model al nostru

13/07/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, putem deveni o reproducere a lui Cristos ca model al nostru; El este modelul nostru, șablonul, pe care îl putem urma și copia în viața noastră de zi cu zi nu imitându-L în exterior, ci savurându-L în interior, împărtășindu-ne din bogățiile Sale și lăsându-L să fie revelat în noi, să-Și facă domiciliul în noi, să trăiască în noi și să fie format în noi. Amin!

Săptămâna aceasta venim la un nou subiect în înviorarea noastră de dimineață, numit „Să devenim o reproducere a lui Cristos și să-L experimentăm pe Cristos ca Păstor al sufletelor noastre”.

Vedem acest lucru în principal în 1 Petru capitolul 2; acesta este unul dintre punctele importante din Epistolele lui Petru. Când citim Epistolele lui Petru, putem fi destul de impresionați de faptul că viața noastră creștină este sub guvernarea lui Dumnezeu și putem fi destul de atinși de Domnul care judecă toate lucrurile și toate persoanele până când El câștigă un univers în care locuiește dreptatea.

Totuși, trebuie să ne dăm seama că există un punct central și o structură de bază a acestor epistole și a întregii Biblii în general, care nu este în principal guvernarea lui Dumnezeu, ci este legată de economia lui Dumnezeu. Structura de bază și punctul central al Epistolelor lui Petru și al întregii Biblii este Dumnezeul Triunic care a fost procesat pentru a deveni porțiunea noastră atotinclusivă.

Fie ca noi să ne exersăm duhul pentru a coopera cu Domnul și a răspunde Duhului divin pe măsură ce El lucrează în noi pentru a infuza tot ceea ce Dumnezeu este întru ființa noastră.

Este bine să studiem cu sârguință toate versetele și să cunoaștem detaliile din Epistolele lui Petru, dar pe măsură ce facem acest lucru, nu ar trebui să pierdem din vedere faptul că Dumnezeul Triunic a trecut printr-un proces pentru a se împărți în noi ca savurare și totul pentru noi, astfel încât să-L putem trăi pe Cristos și să devenim reproducerea lui Cristos.

Este ușor pentru noi să citim Biblia și să fim impresionați de lucrurile scrise în ea, dar să ratăm linia centrală a Bibliei, strada principală a Bibliei și structura de bază și punctul central al Bibliei.

Putem aprecia multe practici revelate în Biblie și putem fi atinși de multe cuvinte de înțelepciune și putem observa multe aspecte legate de viața, vorbirea și atitudinea noastră.

Dar trebuie să avem o viziune a economiei lui Dumnezeu pentru a ne da seama că întreaga Biblie vorbește despre economia eternă a lui Dumnezeu, conform căreia Dumnezeul Triunic a devenit om și a trecut printr-un proces pentru a deveni un Duh dătător de viață, pentru a se împărți întru și a trăi în noi pentru a obține o locuință corporativă.

Fie ca Domnul să ne mântuiască de modul nostru natural de a citi Biblia. Fie ca noi să fim luminați să vedem economia lui Dumnezeu și să trăim o viață creștină sub viziunea economiei eterne a lui Dumnezeu, astfel încât să putem fi una cu Domnul și să devenim o reproducere a lui Cristos ca model al nostru.

Noi, credincioșii în Cristos, putem deveni o reproducere a lui Cristos ca model al nostru

1 Petru 2:21 este un verset minunat, căci aici Petru ne spune că la aceasta am fost chemați, pentru că și Cristos a suferit pentru noi, lăsându-ne un model, ca să putem călca pe urmele Lui. Noi, credincioșii în Cristos, am fost chemați la aceasta, să devenim o reproducere a lui Cristos ca model al nostru. El este modelul nostru și noi suntem reproducerea Sa.

Acest cuvânt „model” a fost stricat astăzi și nu avem o apreciere adecvată a acestui lucru. În greacă, acest cuvânt se referă la o copie scrisă, o specimen de scriere pentru cei care studiază să traseze litere pe măsură ce învață să le scrie.

Pe vremuri, profesorii scriau literele pe un material de scris, iar acele litere deveneau un specimen de scriere. Apoi, elevii puneau un alt material de scris peste copia principală și exersau scrisul, trasând literele din copia principală pe propria lor copie.

Domnul Isus Și-a pus viața, trăirea Sa, în special suferința Sa pentru noi, ca un tipar înaintea noastră, pe care să o copiem, trasând și urmând pașii Lui. El este modelul și noi trebuie să-L copiem. Cum îl copiem pe Cristos? Nu încercăm să-L imităm în exterior, gândindu-ne: Ce ar face Isus în acest moment?

Nici nu ne străduim să-L imităm pe Cristos, astfel încât să spunem ceea ce spune El și să facem ceea ce face El. Acest lucru nu funcționează. A încerca tot posibilul să-L imităm pe Cristos nu funcționează; nu suntem capabili să-L imităm. El este copia principală și El Și-a pus viața înaintea noastră pentru ca noi să trăim în același mod în care a trăit El.

Așa cum a fost El în lumea aceasta, așa suntem și noi astăzi (1 Ioan 4:17; Ioan 15:19). Citim Evangheliile și admirăm viața Domnului, cuvintele Sale și modelul Său. El nu a venit doar pentru a îndeplini răscumpărarea pentru noi; El a trăit într-un anumit fel, a rostit anumite cuvinte și a avut un anumit fel de trăire și atitudine când a fost pe pământ.

Pe măsură ce citim Evangheliile cu exersarea duhului nostru, atingându-L pe Domnul în duhul nostru amestecat, ne dăm seama că Domnul ne-a pus viața Sa cu trăirea Sa înaintea noastră ca un model pe care să-l imităm astăzi. Noi, credincioșii în Cristos, putem fi o reproducere a lui Cristos ca model al nostru.

Ce fel de trăire a avut Domnul cât timp a fost pe pământ? Ce ar trebui să copiem și să imităm, devenind o reproducere a lui Cristos ca model al nostru? 1 Petru 2:21-23 ne spune că Domnul n-a comis păcat și nu s-a găsit viclenie în gura Lui.

El era batjocorit, dar nu a batjocorit la rândul Său. El a suferit, dar nu a amenințat, ci a încredințat totul Celui ce judecă cu dreptate. Amin! Dacă încercăm să imităm acest lucru prin propriile noastre eforturi, nu funcționează. Când încercăm să imităm trăirea umană a Domnului prin propriile noastre eforturi, este ca o maimuță care încearcă să imite un om.

Maimuța poate sta pe două picioare, poate încerca să meargă ca un om, poate chiar să fie îmbrăcată ca un om și să se prefacă că face una sau alta, dar la sfârșitul zilei, se întoarce la a fi o maimuță, nu un om.

De multe ori descoperim că încercăm din răsputeri să-L imităm pe Cristos prin propriile noastre eforturi și pare să funcționeze pentru o vreme, dar apoi ne întoarcem la ceea ce făceam înainte și ne comportăm la fel ca înainte. O, Doamne!

Viața Domnului Isus sub guvernarea lui Dumnezeu este un model, pentru ca noi să putem călca pe urmele Sale, devenind reproducerea Sa (Efeseni 4:20-21). Îl învățăm pe Cristos așa cum este realitatea în Isus. Domnul Isus ne-a pus trăirea Sa înainte ca un tipar pe care să o imităm, urmând pașii Lui (Matei 11:28-30).

Este bine să venim la Domnul cu privire la acest lucru și să avem multe conversații cu El, deschizându-ne către El din interior, pentru ca El să poată trăi în noi și să Se exprime prin noi.

Fie ca noi să ajungem la sfârșitul resurselor noastre umane și să ne încheiem eforturile de a-I fi plăcuți și de a-L imita și fie ca noi să ne deschidem către El, astfel încât El în noi să poată trăi același fel de viață cum a avut-o pe pământ.

Doamne Isuse, Te iubim! Ne deschidem Ție. Îți admirăm trăirea Ta umană, căci Tu ai trăit viața unui om-Dumnezeu. Amin, Doamne, vrem să trăim în același fel în care ai trăit Tu. Îți mulțumim că ne-ai chemat la aceasta, lăsându-ne un model pentru ca noi să putem călca pe urmele Tale. Amin, Doamne, vrem să călcăm pe urmele Tale astăzi. Vrem să Te imităm în trăirea noastră de zi cu zi nu imitându-Te în exterior, ci savurându-Te în interior și permițându-Ți să trăiești în noi. O, Doamne, trăiește în noi astăzi. Fie ca noi să fim în această lume așa cum ai fost Tu în această lume. Fie ca noi să devenim o reproducere a lui Cristos ca model al nostru. Luăm viața Ta, cu trăirea Ta, ca un tipar pe care să-l copiem, trasând și urmând pașii Tăi. Amin, Doamne, așa cum Tu ai trăit în această lume, așa vrem să trăim și noi astăzi. Fă-ne reproducerea Ta, duplicarea Ta și continuarea Ta. Fie ca noi să fim mântuiți de eforturile noastre de a încerca să Te imităm în exterior și pur și simplu să ne întoarcem către Tine, să savurăm bogățiile Tale și să-Ți permitem să trăiești în noi astăzi!

Devenim reproducerea lui Cristos savurând bogățiile vieții divine

Când oamenii din lume aud că noi suntem creștini, se așteaptă să trăim în același mod în care a trăit Isus și, de cele mai multe ori, sunt dezamăgiți, pentru că nu-L văd pe Isus trăind în noi. De-a lungul secolelor, milioane de creștini au trăit după cum au putut mai bine, încercând să-L imite pe Cristos și să-L exprime pe Cristos, dar trăirea lor a fost în principal o imitație exterioară și nu o reproducere a lui Cristos ca model al nostru.

Suntem cu toții bolnavi de același lucru astăzi; de atâtea ori astăzi trăim în omul firesc, iar atunci ne putem aminti că trebuie să-L exprimăm pe Cristos, așa că încercăm tot posibilul să fim mai buni, să facem binele, să nu ne mâniem și să ne abținem de la rău. O, Doamne!

Nu este intenția lui Dumnezeu să încercăm să-L imităm pe Cristos prin propriul nostru efort; dimpotrivă, ceea ce avem nevoie nu este imitația, ci reproducerea. Romani 8:29 ne spune că am fost predestinați de Dumnezeu să fim o reproducere a lui Cristos ca model al nostru, căci El este Întâiul Născut dintre mulți frați și suntem transformați după chipul Lui pentru a fi la fel cum este El.

Cum se întâmplă acest lucru? Nu este prin imitație exterioară sau prin strădania noastră de a copia trăirea Lui și de a rosti cuvintele Sale, ci privindu-L zi de zi, pentru a-L reflecta, fiind astfel transformați în același chip din glorie în glorie (2 Corinteni 3:18).

Suntem predestinați de Dumnezeu să devenim o copie a lui Cristos, o reproducere a lui Cristos ca model al nostru. Suntem predestinați să fim transformați după chipul lui Cristos; acesta a fost planul lui Dumnezeu de la bun început.

El a dorit multe copii ale lui Cristos, o reproducere corporativă a lui Cristos; prin urmare, Cristos a venit să Se încarneze, a trăit o viață umană perfectă și Și-a pus trăirea ca un tipar pentru ca noi să o copiem, iar acum călcăm pe urmele Lui.

Putem deveni reproducerea lui Cristos, chiar copii ale lui Cristos, experimentând un proces care implică bogățiile vieții divine. Savurăm bogățiile lui Cristos, suntem alimentați din belșug cu tot ceea ce este El și călcăm spontan pe urmele Sale pentru a deveni o reproducere a lui Cristos ca model al nostru.

Trebuie să devenim reproducerea lui Cristos, copii ale lui Cristos, printr-un proces care implică bogățiile vieții divine; când acest proces este finalizat, vom deveni o reproducere a lui Cristos (Ioan 3:15; Efeseni 3:8).

Realizarea de copii Xerox poate fi folosită pentru a ilustra ce vrea să spună Petru prin faptul că Cristos este un model pentru noi. Când pui o anumită pagină pe copiator, nu te gândești că copia va arăta cumva similar cu acea pagină; mai degrabă, știi că va fi exact la fel.

Nu este o imitație neclară, ci o copie completă, cuvânt cu cuvânt și detaliu cu detaliu, a originalului. Cristos este originalul și noi suntem copiile; viața Lui ne este pusă înainte pentru ca noi să o copiem și, pe măsură ce savurăm bogățiile vieții Sale divine, El trăiește în noi și Se reproduce în noi.

Din experiență, știm că, pe măsură ce-L savurăm pe Cristos zi de zi, trecem prin procesul de reproducere spirituală, astfel încât să putem deveni copii vii ale lui Cristos. Ce minunat, devenim copii vii ale lui Cristos!

Fie ca noi să fim încurajați și să ne încurajăm unii pe alții să-L savurăm pe Cristos! Fie ca noi să nu privim la eforturile noastre și să nu acordăm atenție dispoziției noastre, ci să ne concentrăm atenția asupra lui Cristos pentru a a savura bogățiile Sale!

El trăiește în noi. Lui Dumnezeu i-a plăcut să-L descopere pe Fiul Său în noi – avem nevoie de o revelație proaspătă a lui Cristos zi de zi. El Își face domiciliul în inimile noastre – trebuie să-L lăsăm să-Și facă domiciliul adânc în inima noastră zilnic (Efeseni 3:16).

El trăiește în noi – am fost crucificați împreună cu Cristos, iar acum El trăiește în noi, pe măsură ce trăim într-un singur duh cu El (1 Corinteni 6:17; Galateni 2:20). El este format în noi – există un proces prin care trecem pentru ca El să ia formă în noi, să fie format în noi (Galateni 4:19). Aleluia!

Fie ca noi să venim zilnic la Domnul pentru a-L savura, a fi umpluți cu El și a ne împărtăși din bogățiile Sale în duh, astfel încât El să Se poată revela în noi, să-Și facă domiciliul în inimile noastre, să trăiască în noi și să fie format în noi până când devenim o reproducere a lui Cristos ca model al nostru!

Pe măsură ce exersăm să-L savurăm pe Cristos ca har, ca model și ca minunatul Mântuitor, Păstor și Supraveghetor al sufletelor noastre, suntem infuzați cu El și în mod spontan îl trăim pe Cristos, devenind o reproducere a acestui model minunat care ne-a pus trăirea Lui înaintea noastră ca model al nostru.

Doamne Isuse, fă-ne reproducerea Ta pe pământ astăzi! Venim la Tine pentru a savura bogățiile vieții Tale divine în duhul nostru. Ne exersăm duhul pentru a Te contacta și a Te savura în cuvântul Tău sfânt. Renunțăm la eforturile noastre, la luptele și la străduința noastră de a-Ți fi pe plac sau de a Te imita în exterior; venim doar la Tine pentru a Te savura astăzi! Amin, Doamne, fie ca noi să Te savurăm cu bogățiile Tale zi de zi, astfel încât să putem trece prin procesul de reproducere spirituală, astfel încât să putem deveni copii vii ale lui Cristos! Aleluia, Cristos Și-a pus trăirea înaintea noastră pentru ca noi să o copiem și să devenim o reproducere a lui Cristos ca model al nostru! Amin, Doamne, vrem să călcăm pe urmele Tale astăzi. Așa cum Tu ai trăit pe pământ, așa vrem să trăim și noi astăzi. Fie ca Tu să te descoperi în noi. Fie ca Tu să trăiești în noi astăzi. Fie ca Tu să-Ți faci domiciliul în noi. Fie ca Tu să fii format în noi. Vrem să savurăm bogățiile Tale astăzi, până când vom fi umpluți cu Tine și Te vom trăi spontan pentru exprimarea Ta!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy the Riches of the Divine Life to become a Reproduction of Christ as our Model, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 4 cu tema: Să devenim o reproducere a lui Cristos și să-L experimentăm pe Cristos ca Păstor al sufletelor noastre, ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Slujirea noastră preoțească trebuie să provină de la Dumnezeu și să fie conform limitării Sale

11/07/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, care fac parte din preoția sfântă și împărătească, ne îndeplinim slujirea preoțească Domnului; această slujire trebuie să provină de la El ca Dumnezeu al măsurii și trebuie să fie conform călăuzirii și limitării Sale. Amin!

Săptămâna aceasta am savurat subiectul vieții și clădirii din epistolele lui Petru; gândul central al epistolelor lui Petru și al întregii Scripturi este viața și clădirea.

Ce este viața? Viața este Dumnezeul Triunic întrupat în Cristos și realizat ca Duhul care se împarte în noi pentru savurarea noastră. Ce este clădirea? Rezultatul savurării noastre din Cristos ca viață este biserica în calitate de Trup al lui Cristos, casa spirituală a lui Dumnezeu.

În epistolele lui Petru, vedem cum viața și clădirea merg împreună. Pe de o parte, suntem regenerați de Dumnezeu pentru o nădejde vie și suntem părtași la natura divină. Pe de altă parte, suntem pietre vii zidite împreună în calitate de casă spirituală a lui Dumnezeu și preoția Sa sfântă și împărătească.

Petru a avut o experiență specială cu Cristos când vine vorba de viață și clădire, căci Domnul Isus i-a schimbat numele din Simon în Chifa, adică Petru, o piatră. Apoi, Domnul a vorbit despre zidirea bisericii Sale și a spus că Își va zidi biserica pe această piatră, care este El Însuși și revelația cu privire la Cristos (Matei 16:18).

Clădirea lui Dumnezeu este o entitate vie, iar această clădire este creșterea; zidirea bisericii este creșterea în viață a credincioșilor în Cristos. Cu alte cuvinte, atunci când cooperăm cu Domnul pentru a crește în viață zi de zi, creșterea noastră în viață contribuie la și are legătură cu zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos, casa spirituală a lui Dumnezeu.

Pe partea negativă, trebuie să tratăm multe obstacole din noi, astfel încât viața lui Cristos să poată crește în noi într-un mod nestingherit. Pe partea pozitivă, trebuie să fim hrăniți cu laptele neprefăcut al Cuvântului. Amin!

După ce am lepădat orice răutate, viclenie, ipocrizie, invidie și vorbe de rău, trebuie să tânjim după laptele neprefăcut al Cuvântului, ca prin el să putem crește spre mântuire. Pe măsură ce creștem în viață, bându-L pe Cristos ca lapte neprefăcut al Cuvântului, suntem transformați interior și făcuți pietre vii pentru clădirea lui Dumnezeu.

Rezultatul creșterii noastre în viață este zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos. Aleluia, suntem o seminție aleasă, o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor dobândit ca moștenire! Ca atare, avem o slujbă preoțească colectivă pentru Dumnezeu, care este de a vesti virtuțile Celui care ne-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată! Aceasta este evanghelia noastră!

Slujirea noastră preoțească adusă Domnului trebuie să provină de la El și să fie conform călăuzirii și limitării Sale

Cât de mult Îi mulțumim Domnului și Îl lăudăm că ne-a arătat că suntem o preoție sfântă, chiar împărați și preoți pentru Dumnezeu și suntem un popor câștigat pentru stăpânirea Sa (1 Petru 2:5, 9)!

Ca preoție sfântă, Îl savurăm pe Domnul, suntem infuzați cu El pe măsură ce petrecem timp cu El în cuvântul Său și în părtășie cu El pe tot parcursul zilei și oferim o slujire preoțească Domnului.

Însă trebuie să ne dăm seama că toată slujirea noastră preoțească adusă Domnului trebuie să provină de la El ca Dumnezeu al măsurii, și nu de la noi înșine (2 Corinteni 10:13; Ioan 12:24; 21:15-22; 2 Samuel 7:18, 25, 27).

Slujirea noastră preoțească adusă Domnului nu înseamnă să vedem o nevoie în viața de biserică sau în lume și apoi să avem grijă de ea; mai degrabă, ea este ceva inițiat de Domnul.

Pavel și apostolii împreună cu el nu s-au lăudat peste măsură, ci după măsura pe care Dumnezeul măsurii le-a dat-o. Ei și-au dat seama că sfinții din Corint erau măsura pe care Dumnezeul măsurii le-a dat-o și aveau încredere în Domnul în timp ce își îndeplineau slujba.

Unii alți lucrători, însă, și-au depășit măsura lor și s-au iscat multe tulburări din cauza faptului că funcția lor nu era conform măsurii lor.

Funcția noastră de preoți este la fel ca funcția Domnului: trebuie mai întâi să murim, căzând în pământ pentru a muri una cu Domnul, pentru ca moartea lui Cristos să lucreze în noi și să elibereze viața divină din noi.

De multe ori falimentăm în funcția noastră, iar slujirea noastră preoțească adusă Domnului este fie prea multă, fie complet absentă. Avem tendința să ne depășim măsura.

În Corint și, de asemenea, în bisericile din Galatia, îi vedem pe iudaizatori care au venit și au predicat o evanghelie diferită, cerându-le credincioșilor să respecte unele dintre regulile iudaismului. Aceștia au provocat multă tulburare, pentru că au adus învățături diferite și au funcționat peste măsura lor.

Apostolul Pavel, însă, știa că Dumnezeul măsurii îi măsurase biserica din Corint și bisericile din Galatia și că el a funcționat după măsura lui.

Noi, credincioșii în Cristos, avem slujirea noastră preoțească la adresa Domnului; slujirea noastră ar trebui să fie inițiată de Domnul și ar trebui să fie conform călăuzirii și limitării Sale. Aceasta înseamnă că trebuie să permitem morții lui Cristos să lucreze în noi, astfel încât viața învierii Sale să poată fi împărțită prin noi altora.

Un exemplu al unei astfel de slujiri este Petru; el L-a falimentat lamentabil pe Domnul, căci s-a lepădat de Domnul de trei ori, chiar dacă I-a promis că, indiferent dacă alții s-ar lepăda de El, el va fi dispus chiar și să moară pentru Domnul.

Așadar, Domnul a venit în Ioan 21:15-22 pentru a recâștiga și a reaprinde dragostea lui Petru pentru Domnul și, pe măsură ce Petru și-a dat seama că Domnul este dragostea lui, a fost adus în funcția de a-i păstori pe alții.

Dacă noi credem că putem să-L slujim pe Domnul și avem ceea ce este necesar pentru a ne îndeplini slujirea preoțească adusă Lui, Domnul va permite ca anumite situații și lucruri să se întâmple și vom fi expuși cât de naturali suntem și cât de descalificați suntem în omul nostru natural pentru a-L sluji pe El.

Chiar și atunci când El ne cheamă să-L slujim, când suntem desemnați să-L slujim pe Domnul în viața de biserică sau în predicarea evangheliei, ar trebui să-L luăm pe Domnul ca sursă a noastră, să funcționăm în măsura noastră și să căutăm măsura pe care Dumnezeul măsurii ne-a dat-o.

Fie ca toată slujirea noastră preoțească să fie conform călăuzirii lui Dumnezeu și limitării Sale. Fie ca moartea Sa să lucreze în noi, astfel încât viața învierii Sale să poată curge liber prin noi.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai făcut preoția Ta sfântă, chiar preoția Ta împărătească, pentru ca să Te putem sluji și să ne putem închina Ție. Aleluia, fiecare credincios în Cristos este un preot și un împărat care să-L slujească pe Dumnezeu și să-L administreze pe Dumnezeu omului! Amin, Doamne, fie ca toată slujirea noastră preoțească adusă Domnului să provină de la El ca Dumnezeu al măsurii și nu de la noi înșine. Venim la Tine așa cum suntem. Nu suntem calificați, Doamne, dar Tu ne-ai ales, Tu ne-ai regenerat, Tu ne transformi și Tu ne califici și ne chemi să Te slujim. O, Doamne, fie ca Tu să fii Cel care originează și inițiază slujirea noastră preoțească Domnului. Fie ca noi să ne cunoaștem măsura în slujirea noastră. Fie ca noi să cunoaștem măsura pe care Dumnezeul măsurii ne-a dat-o și fie ca noi să nu o depășim. Amin, Doamne, fie ca toată slujirea noastră preoțească să fie conform călăuzirii Tale și limitărilor Tale. Îi permitem morții Tale să lucreze în noi, Doamne dragă, pentru ca viața învierii Tale să poată fi împărțită prin noi altora!

Să-L cunoaștem pe Dumnezeul măsurii și să funcționăm în măsura pe care El ne-a dat-o

Apostolul Pavel a fost chemat de Dumnezeu să-L slujească și, în mod clar, avea o mare măsură de har și o mare parte în lucrarea Domnului. Însă nu ar trebui să credem că Pavel era atât de spiritual și cu totul diferit de noi; chiar și el a trebuit să învețe să accepte restricțiile Domnului.

Dorința lui, de exemplu, era să meargă la Roma, dar Domnul a hotărât să meargă acolo în lanțuri, nu ca om liber. El le-a spus credincioșilor din Roma că se aștepta să meargă în Spania prin Roma (Romani 15:24); totuși, Pavel nu a mers niciodată în Spania, ci a ajuns la Roma în lanțuri.

Pavel a învățat să-L cunoască pe Dumnezeul măsurii și să funcționeze în măsura lui, măsura pe care Dumnezeu i-a dat-o. Legăturile în care a ajuns la Roma erau măsura Domnului, limitarea Lui.

Pavel nu s-a răzvrătit, nu s-a plâns și nici nu a căutat să iasă din această limitare. Dimpotrivă, și-a dat seama că, chiar dacă închisoarea sa era o mare limitare, totuși putea funcționa în măsura sa pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Pe măsură ce ne îndeplinim slujba preoțească înaintea Domnului, trebuie să-L cunoaștem pe Dumnezeul măsurii și trebuie să funcționăm în măsura pe care El ne-a repartizat-o.

În cazul lui Pavel, Domnul i-a măsurat o lungă perioadă de închisoare, iar în acest timp s-au întâmplat multe lucruri, el a scris multe epistole și a avut loc multă părtășie. Chiar dacă se afla sub o limitare și o restricție atât de mare, Pavel nu s-a plâns niciodată, nu a cârtit și nu s-a răzvrătit niciodată.

Domnul pare să fie interesat să ne restricționeze și să nu ne permită să rămânem la fel cum suntem. De exemplu, dacă un tânăr nu are o inimă care să-L slujească Domnului, El îl va încuraja să-L slujească. Odată ce este încurajat să-L slujească Domnului, El îl va limita.

Nouă nu ne plac limitările; mai degrabă, vrem să facem lucruri fără nicio limitare, chiar să mergem cât de departe putem. Nu ne place să fim limitați în mâncare, somn sau activități. Dar Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al măsurii și El ne limitează.

Dacă Îl iubim pe Domnul și dorim să-L slujim, El ne va limita și ne va restricționa. Dacă acceptăm restricția Domnului, dacă acceptăm limitarea Sa, El va avea o cale de a ne folosi și vom funcționa în măsura noastră pentru zidirea Trupului.

Pavel a putut mărturisi că, deși moartea a lucrat în el, viața a lucrat în sfinți (2 Corinteni 4:12). Putem fi limitați de Dumnezeu și chiar puși deoparte sau restricționați în funcția noastră pentru o vreme, dar dacă-i permitem morții lui Cristos să lucreze în noi, viața va curge liber în alții. Calea lui Dumnezeu este mai întâi să ne accelereze și să ne întărească, apoi să ne încetinească și să ne coboare.

Și Moise a trecut prin acest lucru; el știa că Dumnezeu l-a chemat, dar mai întâi trebuia să fie încetinit în omul său natural. În mod similar, lui Iosif i-au fost date de Dumnezeu niște vise minunate cu privire la ceea ce se va întâmpla în viața lui, dar a trecut prin niște limitări și restricții exterioare mari înainte ca aceste lucruri uimitoare să se poată întâmpla.

Dacă noi, ca și credincioși în Cristos, putem accepta suișurile și coborâșurile lui Dumnezeu, în cele din urmă vom deveni folositori în lucrarea Sa. Dar dacă nu putem tolera ca Dumnezeu să ne întărească și apoi să ne încetinească, s-ar putea să ne ofensăm față de Dumnezeu și s-ar putea să fim dezamăgiți.

Dispoziția noastră poate fi să fim mereu gata să slujim și să facem lucruri pentru Domnul în orice moment, fie să fim doar liniștiți tot timpul, relaxându-ne și nefăcând nimic pentru Domnul.

Însă Dumnezeu nu vrea să fim mereu undeva sus sau mereu undeva jos. Alternarea zilei și a nopții mărturisește despre acest lucru. Dumnezeu nu ne-a creat doar pentru a avea doar zi și fără noapte; mai degrabă, trebuie să avem o zi și apoi o noapte.

Fie ca noi să reflectăm cu rugăciune asupra porțiunii din 2 Corinteni 10:7-18 înaintea Domnului și să învățăm cum să ne comportăm în serviciul din biserică și cum să înaintăm în recâștigarea Domnului. Fie ca noi să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca Dumnezeul măsurii și să cunoaștem măsura pe care El ne-a repartizat-o în slujba noastră.

Pe măsură ce ne îndeplinim slujba preoțească adusă Domnului, fie ca noi să ne cunoaștem limita, măsura noastră. Domnul este credincios în a stabili anumite restricții și limite în slujba noastră și nu ar trebui să le încălcăm sau să încercăm să le depășim.

Omul nostru natural vrea să fie fără limite, dar Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al măsurii. Fie ca noi să rămânem în limitele pe care Domnul ni le-a stabilit și fie ca noi să funcționăm în măsura pe care El ne-a repartizat-o.

Doamne Isuse, vrem să Te cunoaștem ca Dumnezeul măsurii. Arată-ne, Doamne, care este măsura noastră în slujba noastră de preoți. Fie ca noi să ne îndeplinim slujba preoțească adusă Domnului în măsura pe care Dumnezeul măsurii ne-a dat-o. O, Doamne, ne deschidem pe deplin Ție. Vrem să Te cunoaștem, să Te savurăm, să fim umpluți de Tine și să funcționăm în măsura noastră pentru zidirea bisericii. Dă-ne harul, Doamne, să funcționăm nu într-un mod nelimitat și nerestricționat, ci conform măsurii pe care ne-ai dat-o. Dă-ne harul și îndurarea să acceptăm restricțiile și limitările pe care ni le repartizezi în timp ce Te slujim. Vrem doar să fim de folos în mâinile Tale și să funcționăm în măsura noastră pentru zidirea bisericii. Amin, Doamne, îndură-Te de noi. Fie ca Tu să ne îndemni să Te slujim și, de asemenea, să fim încetiniți atunci când vrei. Fie ca noi să cooperăm pe deplin cu Tine, astfel încât Tu să poți câștiga o biserică zidită astăzi!