Experimentăm pe Cristos

Cristosul înalt și plin de demnitate a devenit umil ca un om și a terminat păcatele întregii creații

19/02/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Cât Îi mulțumim și Îl lăudăm pe Domnul că, în calitate de Cristosul înalt și plin de demnitate, cu o umanitate înviată, înălțată, glorificată și onorabilă, El a fost gata să fie umil, devenind asemenea oamenilor, astfel încât să fie aproape de om și să trateze păcatul și impuritatea! Aleluia!

În această săptămână considerăm cu rugăciune Numeri 19, în special apa pentru impuritate, un subiect care nu este foarte des întâlnit în creștinătatea de astăzi.

Această apă pentru impuritate era de fapt o ofrandă pentru păcat și trebuia să trateze impuritatea și întinarea morții care a rezultat din păcatul răzvrătirii.

Copiii lui Israel s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și a lui Moise, iar rezultatul a fost că moartea era pretutindeni; chiar și cei care nu s-au răzvrătit au fost afectați de moarte, căci mulți au murit în răzvrătire și ca urmare a răzvrătirii.

Așa că Domnul a oferit un remediu pentru acest fel de întinare – apa pentru purificare, care curăță poporul Domnului de întinarea morții.

În viața de biserică Îl savurăm pe Domnul și iubim cuvântul Său și învățăm să ne omogenizăm și să funcționăm în măsura noastră pentru zidirea Trupului; cu toate acestea, din când în când poate exista câte o răzvrătire – fie una mare, fie mici răzvrătiri, la nivel local.

Este posibil să nu fim implicați într-o răzvrătire și s-ar putea ca doar să auzim de ea, dar rezultatul este că intervine moartea și cu toții suntem afectați; așa că trebuie să savurăm și să experimentăm aplicarea apei pentru impuritate.

Inamicul Îl urăște pe Domnul și mișcarea Sa, și vrea să împiedice formarea armatei Sale; nu ar trebui să fim surprinși sau șocați când vedem sau auzim de răzvrătiri, ci ar trebui să să-L savurăm pe Cristos într-un mod special ca apa pentru impuritate.

Ingredientul principal al acestei ape a fost vițeaua roșie, care urma să fie sacrificată și arsă complet; această vițeauă roșie Îl simbolizează pe Cristosul răscumpărător.

El a fost fără pată, nevinovat, fără păcat; El a venit asemănător cu carnea păcatului și în ceea ce privește păcatul, dar nu a avut păcat în carne. Cristos era fără natura păcătoasă; El avea “culoarea roșie” (vițeaua trebuia să fie roșie), dar nu avea natura păcatului și nu avea păcat.

Cristos nu a fost niciodată folosit de nimeni, în special de către sau pentru Satan, inamicul lui Dumnezeu; El a făcut numai voia Tatălui și a căutat gloria Tatălui.

Ca realitate a vițelei roșii, Cristos a fost dus în afara taberei și sacrificat; El a fost dus într-un loc al rușinii și a fost crucificat, ca noi să fim răscumpărați. Ce Cristos minunat și răscumpărător!

Cristosul onorabil și înnobilat a fost dispus să fie umil și să devină un Om care să-și verse sângele pentru răscumpărarea noastră

Pentru compoziția apei pentru impuritate, vițeaua ucisă a fost arsă, iar preotul a luat lemn de cedru și isop și fire de stacojiu și le-a aruncat în mijlocul arderii vițelei (Num. 19:6).

Când vițeaua roșie a fost arsă, aceste trei elemente suplimentare au fost aruncate în foc, arzând împreună, și apoi s-a produs cenușa; această cenușă conținea toate aceste lucruri.

În Levitic 14 unde vedem curățirea leprosului, avem aceleași articole: lemn de cedru, isop, fire de stacojiu și chiar apa curgătoare, însă în Levitic 14 firele de stacojiu nu erau arse, deoarece aveau o altă semnificație.

Lemnul de cedru în Biblie este un copac înalt și puternic, referindu-se la o umanitate care este umplută cu glorie (Cântarea Cântărilor 1:17). Lemnul de cedru simbolizează umanitatea onorabilă și înnobilată a Domnului, care Îl face să fie Mântuitorul nostru (vezi 1 Împărați 4:33).

Cristos a venit ca Persoana onorabilă și înnobilată, cu o umanitate minunată, și a fost calificat să fie Mântuitorul nostru.

Lemnul de cedru, în tipologie, indică umanitatea înviată, înălțată, glorificată și onorată a lui Isus. Ce Om era Domnul Isus!

Umanitatea Sa nu era doar o umanitate normală sau una înnobilată – umanitatea Sa era înviată, înălțată, glorificată și onorată, și El este Cristosul onorabil și înnobilat care este Mântuitorul nostru!

Prin urmare, lemnul de cedru simbolizează umanitatea cerească a lui Cristos, umanitatea Sa glorificată și viața Sa umană cerească (Cântarea Cântărilor 8:9). Așa cum cedrul transcende cu mult peste toți ceilalți copaci, Cristos este singurul Om glorificat dintre toți oamenii (Cântarea Cântărilor 5:15; Fil. 2:9-11). Ce Cristos minunat!

Așa cum este simbolizat de cedru, Cristos este o persoană care S-a înălțat la cer și a cărui excelență și umanitate înnobilată și nobilă le transcende pe toate celelalte.

Această Persoană nu este numai ca noi să-L admirăm, ci ca El să devină Mântuitorul nostru și chiar mai mult – ca El să devină ingredientul apei pentru impuritate pentru a ne curăța de întinarea morții!

Isopul – care este dintre cele mai mici dintre plante – simbolizează faptul că Cristos cel onorabil și înnobilat a fost gata să fie umil, devenind în asemănarea oamenilor, pentru a fi aproape de om și a deveni Mântuitorul omului (Num. 19:6; 1 Împărați 4:33; Fil. 2:7).

Mărețul Creator a devenit Mântuitorul nostru; Cristos cel onorabil și înnobilat S-a umilit de bunăvoie ca să devină om și să fie cu noi, să trăiască printre noi, și să ne fie disponibil nouă.

Pe de o parte, Domnul are cel mai înalt standard al umanității, așa cum este simbolizat de lemnul de cedru; pe de altă parte, El a fost gata să devină umil, ca să ne fie disponibil nouă, așa cum este simbolizat de isop.

Stacojiul, o culoare roșu închis, sugerează mult în tipologia reprezentativă; culoarea stacojie simbolizează vărsarea de sânge, referindu-se la lucrarea de răscumpărare a crucii (Evrei 9:12, 14, 22; 1 Petru 1:18-19).

În Levitic 14:4 stacojiul simbolizează faptul că Domnul Însuși S-a umilit pentru a deveni un om ca să facă voia lui Dumnezeu și să-și verse sângele pentru răscumpărarea noastră. Stacojiul simbolizează sângele lui Cristos vărsat pentru răscumpărarea noastră în cea mai înaltă semnificație a sa.

Stacojiul care simbolizează sângele a fost ars împreună cu vițeaua și cedrul și isopul, împreună cu vițeaua și sângele ei; la final era o grămadă de cenușă în care era inclus și sângele.

Cristosul înalt și plin de demnitate și Cristosul umil și smerit în răscumpărarea Sa au fost elemente din compoziția apei pentru impuritate. Aleluia, ce Cristos!

Îți mulțumim, Doamne, pentru tot ceea ce ai făcut și tot ceea ce ești pentru noi. Tu ești Cristosul onorabil și înnobilat, care a fost gata să fie smerit și să devină un om care să-Și verse sângele pentru răscumpărarea noastră. Te iubim, Doamne, ca pe Cristosul înalt și plin de demnitate și ca pe Cristos cel umil și smerit în răscumpărarea Ta. Îți mulțumim că Ți-ai vărsat sângele pe cruce; ai devenit umil ca să fii disponibil nouă și Ți-ai vărsat sângele pentru noi. Te iubim, Doamne, și Te aplicăm ființei noastre și experienței noastre în tot ceea ce ești și în tot ceea ce ai realizat.

Cristosul înalt și plin de demnitate a devenit umil ca un om și a terminat păcatelor întregii creații

Ce Cristos minunat avem și cât de bogată este semnificația a ceea ce este El, ceea ce a făcut și ceea ce a realizat, mai ales că vedem acest lucru în tipul reprezentativ din Vechiul Testament și în realitate în Noul Testament!

Domnul nu numai că a devenit un om, a trăit o viață omenească perfectă, a murit pe cruce și a înviat; există o semnificație și un înțeles bogat pentru ceea ce a făcut El și ceea ce este El, iar componentele apei pentru impuritate din Numeri 19 ne ajută să vedem și să savurăm acest lucru.

Pe de o parte Cristos ne-a îndreptățit prin sângele Său; acest lucru este obiectiv, înaintea lui Dumnezeu și a lumii spirituale, și are de-a face cu faptul de a declara adevărul și cu faptul de a-l face mărturia noastră.

Pe de altă parte, atunci când Îl aplicăm pe Cristosul înalt și plin de demnitate, care a devenit umil ca om pentru a pune capăt tuturor păcatelor creației, acest lucru este subiectiv în viața și experiența noastră.

Aleluia, Cristos Și-a adus sângele înaintea lui Dumnezeu și l-a stropit înaintea Lui, iar Dumnezeu a fost satisfăcut!

Slavă Domnului, Cristosul înalt și plin de demnitate a devenit umil ca om și pe cruce El a pus capăt păcatelor întregii creații, iar acum putem savura și experimenta acest lucru! Amin!

Eficacitatea morții vițelei roșii a fost față de Dumnezeu și a putut face ispășire înaintea lui Dumnezeu pentru păcatele omului. Însă arderea vițelei roșii este diferită de arderea ofrandei arse din Levitic 1:9, care a fost pentru producerea unei miresme acceptabile pentru Dumnezeu.

Arderea vițelei roșii a fost pentru purtarea păcatelor și pentru tratarea completă a păcatelor.

Când vițeaua roșie a fost arsă, cedrul, isopul și firele stacojii de asemenea au ars împreună cu ea, ceea ce înseamnă că Cristos a tratat păcatul și păcatele și le-a terminat pe cruce.

Cristosul înalt și plin de demnitate S-a umilit pe Sine Însuși devenind umil ca un om, și a murit pe cruce pentru a-Și vărsa sângele și, de asemenea, pentru a trata toate păcatele.

El este Primul Născut al întregii creații (Col. 1:15); omul este capul tuturor creaturilor de pe pământ, iar Domnul Isus a devenit o creatură pentru a fi om, făcându-Se părtaș cărnii.

Prin urmare, când a murit pe cruce, El a murit nu numai ca un om înalt și plin de demnitate, ci și ca un om smerit, și a adus cu El întreaga creație în care a intrat.

Noi toți am fost crucificați împreună cu Cristos atunci când a murit, și prin moartea Sa toată vechea creație a fost terminată, păcatul a fost terminat și Satan a fost distrus. Când Domnul Isus a murit, toată creația și toate păcatele comise de creație au fost terminate împreună.

Cristosul înalt și plin de demnitate și Cristosul umil și smerit în răscumpărarea Sa sunt acum elementele compoziției apei pentru impuritate ca să ne curățească de orice întinare a morții rezultate din păcatul răzvrătirii.

Îți mulțumim, Doamne Isuse, că în calitate de Cristosul înalt și plin de demnitate ai venit ca să devii Cristosul umil și smerit în mântuirea Ta. Aleluia, Cristos a venit ca Primul Născut al întregii creații și ca o creatură pentru a termina întreaga creație și toate păcatele pe cruce! Slavă Domnului, când Domnul Isus a murit, toată creația și păcatele comise de creație au fost terminate împreună! Amin, Doamne, ne împărtășim din Tine ca Cel care este înalt și plin de demnitate, umil și smerit, Cel care este atât onorabil, cât și înnobilat, totuși umil și smerit ca să fii Răscumpărătorul nostru! Aleluia pentru Cristosul nostru!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The High and Dignified Christ became Lowly as a Man and Terminated the Sins of All Creation (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 5 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Îl putem savura și experimenta pe Cristosul răscumpărător ca realitatea vițelei roșii

18/02/2020 by Credincios in Cristos 2 Comments

Vițeaua roșie, componenta principală a apei pentru impuritate, Îl semnifică pe Cristosul răscumpărător, căci El este realitatea tuturor ofrandelor și, în special, El ca Răscumpărătorul nostru poate înlătura întinarea morții.

Contextul capitolului 19 din Numeri, în care vițeaua roșie este menționată ca parte a apei pentru impuritate, este faptul că a fost o mare răzvrătire între copiii lui Israel și, ca urmare, moartea a fost prezentă în tabără și copiii lui Israel au fost întinați de moarte.

Fie că au fost implicați în răzvrătire sau nu, toți cei din poporul lui Israel au fost întinați de moarte, pentru că rezultatul judecății lui Dumnezeu asupra păcatului răzvrătirii este moartea, iar moartea a fost răspândită în tabără.

Este posibil să credem că nu suntem afectați de o astfel de situație, dar adevărul este că noi toți suntem afectați de moarte și, în special, suntem afectați de efectul păcatului răzvrătirii.

Chiar și în viața de biserică, viața de biserică autentică în recâștigarea Domnului, există din când în când unele răzvrătiri și, fie că suntem implicați sau nu în, moartea care urmează îi afectează pe toți cei din jur.

Dumnezeu urăște moartea și consideră că moartea este mai întinătoare decât păcatul. În ochii lui Dumnezeu, moartea este abominabilă și detestabilă, iar întinarea morții trebuie curățată și purificată.

Deci Dumnezeu ne dă o cale de a fi curățați de întinăciunea morții, și anume apa pentru impuritate; vițeaua roșie este componenta principală a acestei ape și Îl semnifică pe Cristos răscumpărător.

Este interesant însă că există o ofrandă menționată în cartea Numeri și nu în cartea lui Levitic, unde sunt introduse toate ofrandele.

Această ofrandă, care este Cristos Însuși simbolizat de o vițea roșie, este cu adevărat unică; există cel puțin zece puncte care o fac diferită de orice alte ofrande despre care citim în cartea Levitic:

1. Se numește ofrandă de păcat, dar este în Numeri, nu în Levitic.
Este singura ofrandă în care este ars și sângele jertfei; în toate celelalte sacrificii, sângele este turnat, dar în apa pentru impuritate, acesta este ars.
O vițea este un vițel de genul feminin; cele mai multe ofrande sunt de sex masculin – această ofrandă folosește un vițel feminin.
Este menționată o culoare specifică: roșu; niciuna din celelalte ofrande nu specifică culoarea animalului de sacrificiu, dar acesta trebuie să fie roșu.
Aceasta este o ofrandă care nu este oferită pe altar; vițeaua roșie nu a fost înjunghiată pe altar ci în afara taberei, iar ea nu era înjunghiată de preot; nici nu știm cine face acest lucru, pentru Num. 19:3 spune că cineva poate să o înjunghie în prezența preotului.
Această ofrandă particulară nu este destinată în principal pentru iertare, ci pentru curățire.
Aceasta nu a fost oferită pentru păcătoși, ci mai ales pentru poporul lui Dumnezeu.
Aceasta nu este o ofrandă pentru păcat, ci pentru moarte, pentru a trata cu întinarea morții; se numește ofrandă de păcat, dar este pentru moarte – nu există păcat aici, există doar moarte.
Nu este o ofrandă pentru un lucru din trecut, cum ar fi un păcat din trecut, ci o ofrandă pentru viitor.
Scopul acestei ofrande este restaurarea părtășiei, deoarece este o ofrandă pentru ca poporul lui Dumnezeu să restabileacă părtășia cu El.

Cum Îl putem savura și experimenta pe Cristosul răscumpărător ca realitate a vițelei roșii

Apa pentru impuritate avea mai mult de un singur component, dar principala componentă era vițeaua roșie care Îl simbolizează pe Cristosul răscumpărător.

Când majoritatea oamenilor citesc sau vorbesc despre vițeaua roșie, vorbesc despre escatologie, despre faptul că Israelul trebuie să crească vițele roșii, astfel încât, atunci când este construit templul, să aibă o vițea roșie pentru a fi oferită lui Dumnezeu.

Nu ar trebui să ne concentrăm pe acest lucru în primul rând, deoarece acest lucru poate fi realizat cu ușurință; creșterea vițelei roșii nu este ceva complicat, dar atingerea, savurarea și experimentarea Cristosului răscumpărător ca realitatea vițelei roșii este ceea ce contează.

Trebuie să vedem și să experimentăm realitatea vițelei roșii, care este Cristosul răscumpărător; El poate trata nu doar păcatul, ci și moartea și întinarea morții. Trebuie să vedem caracteristicile specifice ale vițelei roșii și cum au fost împlinite în Domnul Isus, Cristosul răscumpărător.

Culoarea roșie semnifică asemănarea cărnii păcatului, care este pentru purtarea păcatului omului în exterior. Acesta este motivul pentru care a fost specificată culoarea animalului; culoarea roșie – doar pielea și părul sunt roșii – arată faptul că Cristos a venit în asemănarea cărnii păcatului și în ceea ce privește păcatul, dar nu a avut păcat în carne.

Cristos a venit ca Mielul lui Dumnezeu pentru a îndepărta păcatul lumii (Ioan 1:29), iar când a venit, El a fost în asemănarea cărnii păcatului (Rom. 8:23) pentru a condamna păcatul din carne. Pentru ca Cristos să fie Răscumpărătorul nostru, El trebuie să aibă asemănarea carnii păcatului.

Culoarea roșie reprezintă păcatul nostru (Isaia 1:18); vițeaia roșie simbolizează că Domnul a făcut păcat pentru noi (2 Cor. 5:21). Aleluia! El a venit în asemănarea cărnii păcatului și în ceea ce privește păcatul, astfel încât noi, păcătoșii care credem în El și privim la El, să nu pierim, ci să avem viață eternă!

Vițeaua roșie era fără cusur, fără defect, ceea ce semnifică faptul că, deși Cristos era asemănător cu carnea păcatului, El nu avea natura păcătoasă (vezi Evrei 2:14; 4:15; Rom. 8: 3; 2 Cor. 5: 21). Vițeaua roșie nu avea niciun defect; Cristos nu a avut niciun defect, ci mai degrabă, pe Cel care nu a cunoscut păcatul, Dumnezeu L-a făcut păcat în numele nostru, pentru ca noi să devenim dreptatea lui Dumnezeu în El.

Noi avem defecte și pete, dar El nu a avut niciun defect, nici o pată și nici un cusur. Era un om curat, avea o experiență curată și nu fusese atins de păcat. Ce Cristos avem!

Faptul că vițeaua roșie a fost fără cusur indică faptul că Cristos a fost perfect (Num. 19: 2; Ex. 12:5-6).

Noi suntem păcătoși, plini de defecte, probleme, și pete; dar Domnul a venit asemănător cu carnea păcatului – El arăta la fel ca noi – și în ceea ce privește păcatul, dar El nu a avut natura păcătoasă și nici nu a săvârșit vreodată un păcat. Un astfel de Om este ceea ce avem nevoie; o asemenea Persoană poate trata păcatele noastre și le poate înlătura, iar El poate trata și cu natura noastră păcătoasă.

Vițeaua roșie nu a fost niciodată sub un jug; aceasta înseamnă că Cristos nu a fost niciodată folosit de nimeni, mai ales de dușmanul lui Dumnezeu, Satan.

Animalele din fermă lucrează de obicei la fermă sau pe câmp, iar un jug este folosit pentru a le supune; dar acest vițel tânăr de sex feminin, pentru a fi calificat să fie sacrificat, nu purtat jugul niciodată.

Acesta este un tip reprezentativ al lui Cristos, adevărata vițea roșie, care nu a fost niciodată folosit de alții, în special nu a fost folosit de dușmanul lui Dumnezeu pentru scopul lui Satan – nici măcar o dată!

În experiența Sa, Domnul Isus nu a fost niciodată înjugat de păcat sau de Satan; El nu a fost niciodată asuprit de păcat și nici dominat de păcat, și El nu a fost provocat de păcat – El era complet liber. Numai Domnul Isus nu a fost niciodată folosit de Satan, de lume sau de păcat.

Spre deosebire de El, noi am fost folosiți de păcat, purtăm jugul păcatului și lumea ne folosește; înainte de a fi mântuiți, am purtat multe feluri de juguri și, chiar și după mântuirea noastră, am putea fi încă înjugați de lume sau de păcat. O, Doamne Isuse!

Avem nevoie de o asemenea persoană, de Cristosul răscumpărător, care să ne izbăvească de orice jug și să ne curățească de orice întinare a morții!

Vițeaua roșie a fost adusă în afara taberei și acolo a fost sacrificată; Cristos a fost crucificat în afara taberei – pe Calvar, in deal mic în afara orașului Ierusalim (Num. 19:3; Evrei 13:12-13; Mat. 27:33).

Majoritatea animalelor sunt sacrificate pe altarul din templu, dar vițeaua roșie pentru apa impurității trebuia să fie sacrificată nu pe altarul arderii de tot, ci în afara taberei. A fi sacrificat în afara taberei înseamnă a fi într-o poziție respinsă de poporul lui Dumnezeu.

Când cineva din poporul lui Israel a devenit necurat, el trebuia să locuiască singur în afara taberei (Lev. 13:46); cei ce sunt respinși de Dumnezeu și de poporul Său trebuiau să fie în afara taberei, pentru că erau necurați.

Vițeaua roșie a fost sacrificată în afara taberei unde se aflau oameni necurați, pentru a trata necurăția lor.

O, Aleluia, Cristos a venit să trateze necurăția noastră și El a venit acolo unde noi suntem – în afara taberei, într-un loc necurat, și acolo El a fost crucificat pentru noi! Cristos a fost respins de oameni, El a fost adus într-un loc necurat și acolo a fost crucificat pentru noi, în afara orașului Ierusalim.

Vițeaua roșie era un vițel de gen feminin, iar Domnul este un bărbat; în Biblie, bărbatul reprezintă adevărul obiectiv, în timp ce femeia reprezintă experiența subiectivă.

De exemplu, Adam, Avraam și Isaac reprezintă anumite adevăruri sau mărturii obiective, iar Eva, Sara și Rebeca reprezintă experiențele subiective corespunzătoare sau aplicațiile practice.

Cristos a fost crucificat nu doar pentru ca noi să cunoaștem și să înțelegem ce El a făcut pentru noi, ci și ca să-L experimentăm. Cristosul răscumpărător nu este doar ca noi să înțelegem o doctrină spirituală, ci pentru ca noi să-L experimentăm în mod subiectiv.

Astăzi, în viața noastră creștină, noi Îl putem savura și experimenta pe Cristosul răscumpărător ca realitate a vițelei roșii, și putem să-L aplicăm la experiența noastră subiectivă, pentru a putea fi curățați de orice întinăciune adusă de moarte.

Îți mulțumim Doamne că venit în asemănarea cărnii păcatului pentru a ne purta păcatul și pentru a ne trata păcatul. Te lăudăm, Doamne, căci Tu ai purtat doar asemănarea cărnii păcatului, dar nu a săvârșit niciun păcat! Aleluia pentru Cristosul nostru, Cel care nu a avut natura păcătoasă, Cel care a fost desăvârșit și care nu a avut nici un cusur! Te lăudăm pe Tine, Doamne, căci Tu ai fost Cel fără de vină și fără pată și ca atare, Tu nu ai fost niciodată folosit de Satan pentru scopurile sale rele. Îți mulțumim că ai murit pentru a ne răscumpăra. Tu ești Cristosul nostru răscumpărător, realitatea vițelei roșii. Mulțumim Doamne că ai ieșit în afara taberei, ai fost disprețuit și rușinat și ai murit pentru noi, pentru a putea fi răscumpărați, aduși înapoi la Dumnezeu și curățați de orice întinare. Doamne Isuse, venim la Tine pentru a Te savura ca Cristosul răscumpărător în experiența noastră. Fie ca nu doar să știm și să fim de acord cu ceea ce Tu ai făcut pentru noi ci să aplicăm acest lucru experienței noastre!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We can Enjoy and Experience the Redeeming Christ as the reality of the Red Heifer (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 5 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Apa pentru impuritate ne curăță de efectul morții care rezultă din răzvrătire

17/02/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Săptămâna aceasta în studiul nostru aprofundat din Studiul Cristalizare al cărții Numeri ajungem la capitolul 19, o consemnare cu privire la apa pentru impuritate, care nu era pentru păcat, ci pentru tratarea murdăriei morții.

Numeri 19 este un capitol nefamiliar multor creștini, și majoritatea cititorilor Bibliei pun accentul pe vițeaua roșie când ajung la acest capitol; dar subiectul real este apa pentru impuritate.

Vițeaua roșie este primul component al apei de impuritate, dar subiectul este apa stropită pentru impuritate.

Contextul acestui capitol este foarte important; în primul rând, acest capitol este în cartea Numeri, ceea ce înseamnă că este direct legat de gândul și subiectul central al acestei cărți.

Gândul central din Numeri este că Dumnezeu vrea să-Și formeze poporul într-o armată și să-i conducă pentru a lua în stăpânire țara pe care le-a promis-o și să-i zidească ca locuință a Sa; apa pentru impuritate este legată de acest lucru.

În al doilea rând, acest capitol se află la mijlocul cărții Numeri; această carte are trei secțiuni – mai întâi formarea armatei, apoi călătoria și apoi lupta, iar capitolul 19 este în secțiunea legată de călătorie.

Călătoria copiilor lui Israel prin pustiu a implicat falimente și răzvrătiri. După ce au fost formați într-o armată și au călătorit spre țel, fiind călăuziți de Domnul, au existat falimente și răzvrătiri; acest lucru nu ar trebui să ne surprindă.

Există cel puțin cinci răzvrătiri majore în Numeri, iar capitolul 19 vine după cinci capitole care detaliază aceste răzvrătiri, începând cu răzvrătirea cea mai ușoară – cârtirile, și culminând cu răzvrătirea cea mai severă – răzvrătirea lui Core, o provocare directă la adresa autorității lui Dumnezeu.

Trebuie să fim luminați pentru a nu cârti, deoarece acest lucru deschide ușa unei răzvrătiri mai mari.

Este posibil să nu considerăm cârtirea ca fiind o răzvrătire, deoarece cârtim în lăuntrul ființei noastre și nu ne răzvrătim, dar cârtirea duce ulterior la răzvrătire, iar rezultatul răzvrătirii este moartea.

În consemnarea din Numeri era moarte fizică, iar în realitate este o moarte spirituală. În răzvrătirea lui Core știm că au pierit 250 de persoane, dar chiar înainte ca Domnul să vină să atingă această situație, se spune că într-o singură zi au pierit 14.700 de oameni; deci exista moarte pretutindeni în tabăra lui Israel.

Această moarte i-a afectat pe toți, pentru că oriunde mergeai, erau cadavre, morminte și oase. Când are loc o răzvrătire și intervine moartea, toată lumea este afectată; putem spune că numai cei care se răzvrătesc ar trebui să fie atinși de moarte, dar de fapt nu asta este ceea ce învață Biblia și nu aceasta este experiența noastră.

Ori de câte ori apare o răzvrătire, moartea intră în întreaga tabără și toată lumea este afectată de moarte. Chiar și cei curați sunt afectați de moarte și chiar și cei care au aplicat apa pentru impuritate altora au devenit necurați; toată lumea este afectată de moarte ca urmare a răzvrătirii.

Într-un astfel de context există ceva numit apa pentru impuritate; ce anume tratează această apă? Ea tratează impuritatea care apare din contactul cu moartea. Când contactăm moartea sub orice formă, devenim întinați și necurați, și trebuie să existe ceva care să se ocupe de această situație.

Este posibil să ne gândim că sângele se ocupă de această impuritate, însă, conform Bibliei, nu sângele, ci această apă, apa pentru impuritate, care este remediul special pentru moarte, pentru că ne curăță de întinarea morții care rezultă din răzvrătire.

În ochii lui Dumnezeu, moartea este mai întinătoare decât păcatul; ar trebui să evităm moartea spirituală

Numeri capitolul 19 – un capitol foarte special în Vechiul Testament – este o consemnare cu privire la apa pentru impuritate; impuritatea din acest capitol nu se referă la păcat, ci la moarte (vezi Numeri 19:11, 13-16).

Cu toții înțelegem și știm că păcatul este întinător, și dacă atingem ceva păcătos ne face să fim întinați; dar trebuie să ne dăm seama că întinarea legată de moarte este mult mai gravă.

Moartea rezultă din păcat, iar păcatul este rădăcina morții (Rom 5:12); păcatul și moartea nu sunt exact același lucru, mai degrabă, moartea este mai întinătoare în ochii lui Dumnezeu decât păcatul (vezi Lev. 11:24-25; Num. 6:6-7, 9).

De ce urăște Dumnezeu moartea mai mult decât păcatul? Nu știm exact, dar cel puțin parțial vedem că moartea este urmarea păcatului, astfel că în moarte păcatul predomină și și-a atins scopul, producând moarte, așa că Dumnezeu urăște moartea mai mult decât urăște păcatul și în ochii Săi întinarea morții este mai mare decât întinarea păcatului.

În Levitic 11 vedem întinarea morții și cum să o tratăm; aici atingerea morții este o problemă cu ce fel de oameni contactăm, așa cum este simbolizat de animalele curate și necurate.

Dacă atingem un animal necurat, devenim necurați; dacă atingem cadavrul unuia dintre animalele necurate, suntem necurați până seara – mai puțin de o zi.

Dar în Numeri 19 este un caz diferit; este nevoie de șapte zile pentru a fi curățați, căci tratarea din Numeri 19 nu are a face cu un păcat obișnuit, ci cu răzvrătirea, care este un păcat nu numai împotriva dreptății și sfințeniei lui Dumnezeu, ci a unui păcat împotriva economiei lui Dumnezeu, împotriva autorității și administrației Sale.

Întinarea acestui fel de păcat nu se curăță într-un mod simplu sau rapid. Moartea este detestabilă și abominabilă; Dumnezeu urăște moartea mai mult decât păcatul și, în ochii Săi, moartea este mai întinătoare decât păcatul.

Cele mai urâte lucruri în ochii lui Dumnezeu sunt moartea; în ochii lui Dumnezeu moartea este un lucru urât și abominabil și ar trebui să o detestăm. Moartea despre care vorbim aici este în principal moartea spirituală; trebuie să evităm moartea spirituală (Apoc. 3:1-2; Rom. 5:12, 14).

În tipul reprezentativ din Vechiul Testament a existat moartea fizică, iar realitatea din experiența noastră creștină și mai ales din viața de biserică, trebuie să evităm moartea spirituală. Este responsabilitatea noastră să o evităm; o vom întâlni, dar trebuie să o evităm.

Sursa morții spirituale în univers este Satan, așa cum este simbolizat de pomul cunoștinței binelui și răului; de aici își are originea moartea spirituală. Moartea este mai complicată decât păcatul; păcatul este simplu – este doar păcat, dar moartea conține binele, răul, cunoștința și moartea, toate îmbinate în ea.

Așadar, este ușor să fii confuz atunci când întâlnești moartea, pentru că o parte din ea arată bine, altă parte arată rău, o parte este legată de cunoștință, iar altă parte este moartea – și totalitatea ei își are sursa în Satan, sursa morții spirituale.

Moartea spirituală este răspândită în principal prin cuvinte, fie rostite, fie scrise. Modul în care Satan a răspândit moartea spirituală a fost prin cuvintele sale către Eva; Eva a ascultat cuvintele și moartea a intrat în rasa umană.

Cuvintele transmit moartea spirituală, iar cuvintele rostite și scrise pot transmite moarte altora; deci ar trebui să fim atenți la ceea ce citim și ascultăm, pentru că viața spirituală poate fi răspândită prin Cuvântul lui Dumnezeu și slujbă, dar moartea spirituală poate fi răspândită printr-un anumit fel de vorbire și scriere. O, Doamne Isuse!

Moartea spirituală predomină astăzi pe pământ mai mult decât moartea fizică; moartea spirituală este pretutindeni – nu numai în locuri lumești și păcătoase, ci chiar și în cele mai morale și etice locuri.

Doamne Isuse, Te iubim, iubim viața și iubim să fim în domeniul vieții și să Te savurăm pe Tine ca viață. Vrem să stăm departe de moarte și considerăm moartea spirituală ca fiind cel mai întinător lucru, așa cum o consideri Tu. O, Doamne, ce spui de cuvintele noastre, atât cele spuse, cât și cele scrise? Doamne, ce spui de ceea ce citim și ascultăm? Mântuiește-ne de ascultarea cuvintelor morții și de citirea cuvintelor care răspândesc moartea. Fie ca să rămânem în domeniul vieții și să savurăm pomul vieții și fie ca să rămânem departe de moartea spirituală, care este atât de predominantă astăzi pe pământ!

Apa pentru impuritate ne curăță de efectul morții care rezultă din păcatul răzvrătirii

Din cauza păcatului răzvrătirii din Numeri 11-14 și 16, moartea a prevalat printre copiii lui Israel (v. 49). Aceste capitole detaliază răzvrătire după răzvrătire, apoi în capitolul 19 avem apa pentru impuritate; capitolul 20 din nou consemnează o altă răzvrătire.

Nu ar trebui să fim surprinși când are loc o răzvrătire în viața de biserică; nu trebuie să ne mirăm că răzvrătirea poate avea loc chiar în viața de biserică din recâștigarea Domnului.

Aceste lucruri se întâmplă tot timpul, iar faptul că se întâmplă nu demonstrează că nu există viață de biserică, ci că tocmai aceasta este viața de biserică – iar cartea Numeri susține acest lucru!

Când Domnul Se mișcă, când El va ridica o armată care să lupte împreună cu El și care să călătorească împreună cu El pe pământ, pentru ca El să câștige pământul, aceasta este o amenințare directă la adresa inamicului Său și, desigur, inamicul va căuta în mod constant modalități de a folosi pe cineva ca mijloc și canal pentru răzvrătire.

Nu vrem să fim astfel de persoane, dar adevărul este că acest lucru se întâmplă, așa că nu ar trebui să ne surprindă. Și când are loc răzvrătirea, intervine moartea; moartea spirituală afectează pe toată lumea, chiar și pe cei care nu au fost implicați în răzvrătire.

Vestea bună este că există un mod de a fi curățați de efectul morții rezultat din păcatul răzvrătirii.

Chiar dacă prin îndurarea Domnului s-ar putea să nu fim implicați în răzvrătire, totuși, trecând printr-o răzvrătire, efectul de a fi în apropierea morții este întinător.

După răzvrătirea copiilor lui Israel din Numeri 16 și ca urmare a judecății lui Dumnezeu, întregul popor al Israelului era sub efectul morții (v. 49).

În Numeri 16 vedem că răzvrătirea care a început cu cârtirea s-a agravat din ce în ce mai mult, iar Core și cei care l-au urmat s-au ridicat împotriva autorității delegate a lui Dumnezeu; rezultatul a fost că moartea era pretutindeni.

Chiar și cei curați, care nu aveau nimic de-a face cu răzvrătirea și chiar cei care au s-au ocupat de cenușa care a devenit ingredientul apei pentru impuritate, toți au devenit întinați. Cei care au stropit pe alții cu apa pentru impuritate, au fost și ei întinați.

Când răzvrătirea și moartea intră în viața de biserică, toți sunt afectați și nimeni nu este scutit. Pustiirea morții se răspândește pretutindeni, și poporul se află într-o situație de impuritate.

În Numeri 19, prin urmare, Dumnezeu le-a spus poporului Său să pregătească apa pentru impuritate cu cenușa unei vițele roșii, astfel încât să folosească apa pentru a îndepărta murdăria morții cu care au fost afectați.

Aleluia, există ceva care poate înlătura întinarea morții – există un anumit tip reprezentativ al lui Cristos, apa pentru impuritate, și acest lucru ne poate curăța de întinăciunea și efectul morții care rezultă din păcatul răzvrătirii.

Numai lucrarea de răscumpărare a lui Cristos, prin umanitatea Sa demnă și umilă, cu moartea Sa și cu Duhul învierii Sale, poate vindeca și curăța situația noastră de moarte. Aleluia!

Doamne Isuse, prin îndurarea și harul Tău vrem să fim formați în armata pe care Tu dorești să o ai pe pământ pentru a lupta pentru interesul Tău și să călătorim cu Tine, ca Tu să recâștigi pământul. O, Doamne, izbăvește-ne de răzvrătirea împotriva Ta; fie ca să cooperăm cu Tine pentru a trata răzvrătirea din ființa noastră. Fie ca să Te luăm pe Tine, Doamne, ca apă pentru impuritate, și să fim curățați de orice întinare a morții care rezultă din păcatul răzvrătirii. Amin, Doamne Isuse, numai prin lucrarea mântuirii Tale, prin umanitatea Ta demnă și umilă, cu moartea Ta și cu Duhul învierii Tale, situația noastră de moarte poate fi vindecată și curățită!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Water for Impurity Cleanses us from the Effect of Death resulting from Rebellion (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 5 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să petrecem timp cu Domnul pentru a face săpăturile prin rugăciune, conform călăuzirii Sale

16/02/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Pentru ca viața divină să aibă o curgere liberă și deplină în noi și prin noi, trebuie să facem săpăturile prin rugăciune; trebuie să scoatem prin săpare murdăria din mintea, emoția și voința noastră pur și simplu petrecând mult timp personal cu Domnul ca să-I permitem să strălucească asupra noastră și în noi.

De partea Sa, Domnul a trecut printr-un proces pentru a deveni Duhul dătător de viață care a intrat în duhul nostru pentru a fi fântâna apei vieții, gata să țâșnească înăuntrul nostru și să curgă prin noi până în Noul Ierusalim.

De partea noastră, însă, trebuie să fim cei care iau conducerea ca să săpăm; fântâna este în noi, fântâna este adânc în ființa noastră, dar există multe straturi de murdărie în părțile noastre interioare, și apa vie nu poate ieși.

Este ca o fântână care este îngropată sub sol; ca ea să țâșnească și să curgă pentru a ne stinge setea, trebuie să o săpăm, și trebuie să săpăm într-un mod potrivit, să îndepărtăm toate straturile de murdărie, nisip, pietre etc., până când apa curge liber într-un mod pur.

Fântâna apei vieții din ființa noastră interioară are nevoie de cooperarea noastră pentru a curge liber și într-un mod pur; trebuie să facem săpăturile prin rugăciune!

Așa cum căpeteniile lui Israel și-au luat toiegele și sceptrul și au săpat fântâna de la Beer (Num. 21:16-18), tot așa trebuie să luăm și noi conducerea și să săpăm până curge apa vie.

Trebuie ca în special să săpăm murdăria din inima noastră cu conștiința, mintea, emoția și voința noastră, săpând strat după strat de murdărie, până când apa vieții poate curge liber.

Domnul este credincios să strălucească asupra noastră și El ne expune prin conștiința noastră; de multe ori avem acuzații în conștiința noastră și nu putem avea o curgere pură a vieții decât dacă conștiința noastră este clară.

Așadar, trebuie să ne exersăm ca să fim la fel ca Pavel, care avea o conștiință lipsită de ofensă înaintea lui Dumnezeu și a omului, pentru ca fântâna din noi să țâșnească și să curgă.

De asemenea, trebuie să venim înaintea Domnului cu privire la inima noastră; există atât de multe complicații în inima noastră și suntem atât de amestecați și impuri în dorințele, intențiile, gândurile, deciziile și scopurile noastre. O, Doamne Isuse!

S-ar putea să credem că suntem sută la sută pentru Domnul, dar atunci când El strălucește asupra noastră, ne dăm seama că încă avem propriile noastre scopuri și inima noastră pur și simplu se lipește de ceea ce îi place. O, Doamne Isuse!

Fie ca să fim cei care venim înaintea Domnului, să tratăm toate lucrurile asupra cărora El strălucește, ca să avem o curgere pură și liberă a vieții din adâncul ființei noastre interioare!

Trebuie să scoatem prin săpare murdăria din mintea, emoția și voința noastră sub strălucirea Domnului

După ce săpăm în conștiința și în inima noastră, trebuie să aducem înaintea Domnului celelalte părți ale inimii noastre: mintea noastră, emoția și voința noastră.

Trebuie să cooperăm cu Domnul pentru a scoate prin săpare murdăria din mintea noastră, căci Domnul vrea să ne transforme prin înnoirea minții noastre (Rom. 12:2; Efes. 4:23; Rom. 8:6; 2 Cor. 10:4-5).

În atâtea feluri, noi, credincioșii în Cristos regenerați cu viața lui Dumnezeu, gândim la fel ca oamenii din lume. Mulți care sunt regenerați sunt la fel ca oamenii din această lume în gândirea lor despre modă, de exemplu; se îmbracă în pas cu epoca modernă și nu văd nicio problemă în acest lucru.

Mulți dintre cei care sunt regenerați continuă să își folosească banii în același mod ca cei din lume; s-ar putea să-și cheltuiască banii în același fel ca cei din lume, iar în problema banilor s-ar putea să nu-L iubească pe Domnul mai mult.

Abia când Îl iubim pe Domnul mai mult și Îi dăm mai mult teren să lucreze în interiorul nostru vom fi transformați în modul în care ne cheltuim banii.

Mulți tineri care studiază în universități au aceleași gânduri despre studiile și titlurile lor academice ca ceilalți tineri lumești; dacă mințile lor ar fi înnoite, nu ar renunța la studiile lor, dar ar avea punctul de vedere al Domnului cu care să-și evalueze studiile.

Trebuie să recunoaștem în lumina Domnului, în timp ce El strălucește asupra noastră în timpul nostru personal cu El, că mintea noastră a fost orbită și este atât de plină de murdărie; mintea noastră are atât de multe imaginații zi de zi, și ne gândim la lucruri de care ne este rușine să le spunem cu voce tare.

Am putea visa în mod regulat, și chiar în întâlnire, în timp ce ascultăm vorbirea altora, mintea noastră poate fi în altă parte. Există grămadă de murdărie în gândurile noastre prin imaginațiile și visele noastre, și toate acestea trebuie să fie săpate înainte ca apa vie să poată curge liber.

Apoi, trebuie să săpăm murdăria din voința noastră; în acest sens, nu sunt mulți cei care sunt absoluți și cu totul ascultători de Domnul.

Putem spune că Îl iubim pe Domnul, ne încredem în El și ne supunem Lui, dar atunci când vine vorba de supunerea față de aranjamentul Său suveran în mediul nostru, e posibil să nu fim de acord cu acesta (Fil. 4:11-13).

S-ar putea să credem că suntem destul de supuși Domnului, dar atunci El ne pune în anumite circumstanțe, suntem expuși asupra faptului cât de încăpățânată și de nesupusă este ființa noastră.

Multe experiențe și circumstanțe sub suveranitatea Domnului ne expun pur și simplu la lumină, ca să aflăm cât de încăpățânată este voința noastră.

Este posibil să credem că ne supunem Domnului pe care nu Îl vedem, dar ne este greu să ne supunem sfinților din biserică pe care îi vedem; s-ar putea să spunem că nu avem nicio problemă să ne supunem Domnului, dar avem o problemă cu supunerea față de frații responsabili din biserică.

O sora căsătorită poate crede că este atât de supusă, dacă soțul ei ar fi puțin mai bun și mai dulce, atunci ea se va supune. Dacă Domnul ne-ar da soțul viselor noastre, nu am fi niciodată expuși de cât de nesupuși suntem și de cât de încăpățânată este voința noastră.

Voința noastră trebuie să fie în întregime supusă – și nu doar supusă, ci și în armonie cu voia lui Dumnezeu; atunci, fiecare decizie pe care o luăm va fi o expresie a lui Cristos (Luca 22:42; Iacov 4:7; Fil. 2:13).

După ce am săpat mizeria din voința noastră, trebuie să ne tratăm emoția noastră. Când suntem emoționali, ne concentrăm pe noi înșine și suntem ocupați numai cu noi înșine.

Când suntem în emoția noastră, suntem sub robia și controlul emoției noastre.

Cu toții trebuie să învățăm să ne tratăm emoția conform plăcerii și bucuriei Domnului; trebuie să învățăm că orice urâm sau iubim, orice ne place sau ne displace, trebuie făcut sub permisiunea Domnului împreună cu bucuria Sa.

Ne este atât de ușor să ne placă de cineva și să ne displacă altcineva, și este atât de ușor să nu ne placă cineva de care ne-a plăcut, în timp ce ne displace altcineva. O, Doamne Isuse!

Dacă emoția noastră este ținută sub stăpânirea Domnului cu plăcerea și bucuria Sa, ea va fi saturată cu Duhul și transformată. Fie ca să venim la Domnul ca El să strălucească și să-I spunem pur și simplu:

Doamne, ne dăruim Ție ca să facem lucrarea de a săpa murdăria din mintea, emoția și voința noastră, pentru ca apa vie să țâșnească și să curgă. Amin, Doamne, vrem să scoatem prin săpare toată murdăria din mintea noastră, să scoatem afară imaginațiile, gândurile, opiniile, și modul nostru de a cheltui banii, și visele nostru. Vrem să scoatem prin săpare toată murdăria din voința noastră, având o voință supusă, o voință în armonie cu Dumnezeu, o voință care ia orice decizie ca expresie a lui Cristos. Doamne, vrem să scoatem prin săpare mizeria din emoția noastră, având o dragoste reglată de Domnul și exersându-ne emoția după placul Domnului. Amin, Doamne Isuse, vrem doar să cooperăm cu Tine, făcând lucrarea de săpare în adâncul ființei noastre, pentru ca fântâna apei vii să țâșnească și să curgă!

Să petrecem timp personal cu Domnul ca să facem săpăturile prin rugăciune conform călăuzirii Sale

Cum facem lucrarea de săpare? Cum cooperăm cu Domnul pentru a săpa murdăria din mintea, emoția și voința noastră, și cum eliminăm orice murdărie din conștiința și inima noastră? Doar venind la Domnul și petrecând timp personal cu El.

Trebuie să uităm de nevoile noastre, de slujbele noastre, de viitorul nostru și de circumstanțele noastre – trebuie să căutăm doar prezența Domnului și să-I cerem să ne aducă în lumina Sa.

În lumina Sa vedem situația noastră reală, starea noastră autentică și nevoia noastră disperată de a ne trata murdăria din mintea, emoția și voința noastră, împreună cu inima și conștiința noastră.

Trebuie să căutăm prezența Domnului și să-L rugăm să ne aducă în lumina Sa; atunci, putem urma lumina și călăuzirea Sa pentru a scoate prin săpare murdăria din inima, conștiința, mintea, voința și emoția noastră (Isaia 2:5; Luca 11:34-36; 1 Ioan 1:5, 7, 9).

Pe măsură ce umblăm în lumină – așa cum El este în lumină – sângele lui Isus Cristos ne curăță de orice păcat; în lumină nu ne putem ascunde păcatul și murdăria, ci mai degrabă, suntem de acord cu lumina și suntem curățați.

Modul în care înlăturăm murdăria prin săpare nu este prin faptul că avem momente de introspecție, ci mai degrabă venind la Domnul și, cu ajutorul Duhului și prin lumina divină care strălucește în noi, vom face săpăturile prin rugăciune.

Săparea este îndeplinită numai prin rugăciune în timpul nostru privat cu Domnul; există anumite săpături atunci când suntem împreună cu ceilalți sfinți, dar trebuie să petrecem mai mult timp cu Domnul în privat pentru a ne ruga conform călăuzirii Sale interioare.

Cea mai bună săpătură se realizează în primul rând atunci când suntem în rugăciune în timpul nostru privat cu Domnul, așa că trebuie să petrecem mai mult timp cu El și să ne rugăm conform călăuzirii Sale interioare.

Cu cât vom săpa mai mult murdăria din mintea, emoția și voința noastră, sub strălucirea Domnului și conform călăuzirii Sale, cu atât vom fi mai vii, mai întăriți și mai învingători în timp ce apa vie curge liber în noi pentru a ne face să creștem în viață pentru zidirea Trupului lui Cristos!

Dacă suntem serioși înaintea Domnului ca să creștem și să ne maturizăm în Domnul, nu putem evita acest proces de săpare.

Chiar în timp ce citim aceste cuvinte și pe măsură ce citim cuvintele din Biblie, trebuie să ne deschidem Domnului într-un mod personal, petrecând timp personal cu El în privat pentru a face săpăturile prin rugăciune conform călăuzirii Sale.

Pe măsură ce Domnul strălucește din loc în loc asupra noastră, Duhul ne va condamna și, sub călăuzirea Domnului, trebuie să continuăm săpăturile prin rugăciune.

Când mâncăm de prânz la serviciu, în timp ce călătorim, pe măsură ce ne avem grijă de lucrurile obișnuite în viața noastră zilnică, în interior trebuie să existe o chemare să săpăm murdăria din mintea, emoția și voința noastră, împreună cu conștiința și inima noastră.

Prin aceste săpături prin intermediul rugăciunii, toate părțile diferite ale ființei noastre vor fi purificate, și murdăria va fi îndepărtată încetul cu încetul.

Rezultatul va fi un râu curgător de apă a vieții – va exista o fântână care izvorăște cu apă vie și va exista un râu cu apă a vieții care curge din adâncul ființei noastre interioare! Acest râu care curge din toate membrele Trupului, este ceea ce zidește Trupul lui Cristos.

Doamne Isuse, lăsăm deoparte nevoile noastre, slujba noastră, viitorul nostru și circumstanțele noastre și căutăm doar prezența Ta; adu-ne în lumina Ta și călăuzește-ne ca să facem lucrarea de a săpa toată murdăria din ființa noastră lăuntrică! Amin, Doamne Isuse, vrem să urmăm lumina cu care strălucești asupra noastră pentru a săpa murdăria din inima, conștiința, mintea, voința și emoția noastră. Fie ca să fim cei care petrecem mult timp personal cu Domnul să se rugăm conform călăuzirii Sale și săpând astfel murdăria. Amin, Doamne, fie ca murdăria să fie scoasă și îndepărtată și apa vie să izvorască și să curgă liber, astfel încât să putem crește în viață pentru zidirea Trupului lui Cristos!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Spending Time with the Lord to do the Digging by Prayer According to His Leading (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 4 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să scoatem afară prin săpare și să tratăm lucrurile condamnate de Domnul în inima și conștiința noastră

14/02/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Ca să avem curgerea vieții divine în ființa noastră interioară, trebuie să scoatem afară prin săpare multe lucruri condamnate de Domnul în inima noastră și să ne tratăm conștiința pentru a o purifica.

În calitate de credincioși în Cristos, am băut din stânca lovită – care este Cristos, iar Duhul și apa vie a ajuns în ființa noastră; acum, în duhul nostru, există o fântână care izvorăște și care curge întru viața eternă.

De partea Sa, Domnul a trecut printr-un proces pentru a deveni stânca mântuirii noastre care a fost despicată pentru noi și din El curge apă vie; El a vărsat sânge pentru răscumpărarea noastră și apă pentru regenerarea și alimentarea noastră.

Slavă Domnului, Dumnezeul Triunic a fost instalat în ființa noastră interioară, iar din duhul nostru curge o fântână a vieții!

Ori de câte ori ne întoarcem către duhul nostru, când ne exersăm ca să ne întoarcem către Domnul și să tratăm tot ceea ce blochează curgerea, există o curgere pură a vieții din ființa noastră interioară.

Cu toate acestea, experiența noastră este că de multe ori apa nu izvorăște sau nu curge din interiorul nostru, deoarece există atât de multă murdărie care o acoperă.

În Num. 21:18 vedem că copiii lui Israel au ajuns într-un anumit loc unde se găsea o fântână cu apă, dar pentru ca ei să bea apă, trebuiau să o sape. Așadar căpeteniile au săpat fântâna cu toiegele și cu sceptrul lor, și a curs apă din abundență pentru copiii lui Israel.

Acesta este un tip reprezentativ al experienței noastre; în experiența noastră, avem o fântână instalată în ființa noastră interioară, iar noi trebuie să scoatem murdăria prin săpare – să scoatem prin săpare orice barieră din inima noastră, pentru ca Duhul ca apa vie să țâșnească și să curgă.

Ce înseamnă acest lucru în experiența noastră practică? Nu există un lucru anume pe care ar trebui să-l facem ca o practică sau o rânduială; trebuie doar să mergem la Domnul și să tratăm împreună cu El, adică să petrecem timp cu El pentru a trata lucrurile din ființa noastră.

Trebuie să stăm în fața Domnului și să-I cerem să strălucească asupra a tot ceea ce constituie o piedică sau un blocaj pentru curgerea vieții.

Trebuie să recunoaștem faptul că, chiar dacă avem o fântână de apă în ființa noastră interioară, curgerea vieții nu este atât de pură, curată și deplină; așa că trebuie să tratăm problemele din inima noastră – mintea, emoția, voința și conștiința noastră – astfel încât să existe o curgere liberă a apei vii în noi. O, cât de mult prețuim curgerea pură a vieții!

Tratarea acuzațiilor din conștiința noastră pentru a avea o conștiință pură și pentru ca viața să curgă

Cum poate viața divină să curgă liber în noi și din noi dacă nu avem o conștiință pură? Conștiința noastră nu este atât de pură; există multe lucruri în conștiința noastră pe care nu le-am tratat și există multe lucruri care fac ca conștiința noastră să nu fie curată.

În conștiința noastră există acuzații care constituie “murdăria” care trebuie “scoasă prin săpare”; trebuie să fim cei care scoatem prin săpare orice acuzație din conștiința noastră, astfel încât să avem o conștiință curată, o conștiință pură, o conștiință lipsită de ofensă înaintea Domnului.

De multe ori nu simțim prea multă libertate înaintea Domnului din cauza acuzațiilor din conștiința noastră.

Dacă mergem înaintea Domnului și tratăm cu El, dacă Îi cerem Domnului să ne arate unde nu suntem în regulă față de ceilalți sau față de Dumnezeu, El va străluci asupra noastră.

Numai noi și Domnul știm care sunt aceste acuzații din conștiința noastră; dacă nu suntem în regulă cu ceilalți sau cu Dumnezeu, acuzațiile persistă.

Dacă refuzăm să facem ceea ce Domnul ne cere, aceasta devine o acuzație în conștiința noastră și suntem legați, fără libertate.

De multe ori știm ceea ce ne cere Domnul, dar nu vrem să o facem; aceasta devine o acuzație imediată în conștiința noastră, deci conștiința noastră nu este liberă de acuzații și ofense.

Prin urmare, nu putem avea o curgere interioară liberă a Duhului, deoarece conștiința noastră nu este pură.

Pentru a experimenta curgerea interioară a vieții într-un mod liber și pur, trebuie să tratăm acuzațiile din conștiința noastră; trebuie să scoatem prin săpare murdăria mergând la Domnul în mod repetat.

Este posibil să fim nevoiți să mergem la Domnul de mai multe ori pe zi pentru ca El să strălucească asupra noastră și atunci vom fi săpați în prezența Sa.

Partea noastră este să săpăm; partea Sa este să țâșnească și să curgă. Cât timp vom săpa, Domnul va curge; cu cât săpăm mai mult, cu atât mai mult El va curge din ființa noastră interioară!

Cu ajutorul Duhului Sfânt și cu rugăciunea noastră, trebuie să scoatem prin săpare murdăria din conștiința noastră.

S-ar putea să credem că suntem în regulă, că nu avem murdărie în conștiința noastră, dar totuși nu avem o curgere liberă a vieții; de aceea trebuie să venim la Domnul, să ne deschidem Lui, să fim în cuvântul Său și să-I cerem să strălucească în noi și asupra noastră, astfel încât, sub strălucirea Sa, să scoatem prin săpare orice murdărie pe care El o expune.

Este posibil, însă, să fim în viața de biserică de mulți ani și conștiința noastră să nu fie săpată timp îndelungat; deci conștiința noastră nu este bună, pură și lipsită de ofensă.

Cu cât întârziem mai mult să ne tratăm conștiința, cu atât mai multe straturi de murdărie sunt depuse pe conștiința noastră pentru a frustra curgerea liberă a Duhului în noi.

Trebuie să mergem la Domnul din nou și din nou în duhul nostru, pentru a fi săpați în prezența Sa, și prin intermediul Duhului Sfânt trebuie să scoatem prin săpare toată murdăria.

Acest lucru nu se face prin faptul că suntem introspectivi și căutăm să găsim care sunt problemele din ființa noastră; acest lucru este prin intermediul Duhului Sfânt pentru a scoate prin săpare murdăria.

O conștiință lipsită de ofensă înseamnă că suntem liberi de orice fel de ofensă sau acuzații (Fapte 24:16).

Doamne Isuse, venim din nou la Tine ca să strălucești asupra noastră; strălucește asupra conștiinței noastre, Doamne și arată-ne lucrurile pe care trebuie să le tratăm și să le mărturisim. Fie ca noi să ne punem lucrurile în ordine cu Tine și să permitem luminii Tale să strălucească și să expună orice murdărie din conștiința noastră. Amin, Doamne, vrem să ne exersăm să avem o conștiință lipsită de ofensă în fața lui Dumnezeu și a omului, astfel ca apa vie din duhul nostru să curgă liber. Fie ca să cooperăm cu Tine ca să ne tratăm conștiința și să fim curățați, purificați și lipsiți de ofensă în conștiința noastră. Doamne, prețuim curgerea liberă a vieții!

Să scoatem afară prin săpare lucrurile condamnate de Domnul în inima noastră ca să avem o inimă pură cu curgerea vieții

După ce ne tratăm murdăria din conștiința noastră, trebuie să continuăm să cooperăm cu Domnul pentru a săpa multe lucruri condamnate de El în inima noastră, pentru a putea avea o inimă pură cu o curgere liberă a vieții.

Din păcate, nu există mulți frați și surori pe pământ astăzi care au o inimă curată în ce privește faptul de a-L căuta numai pe Domnul Însuși (Matei 5:8).

Putem spune cu toată onestitatea că-L iubim pe Domnul, iubim biserica, ne place să citim Biblia și ne place să ne întâlnim cu sfinții, dar trebuie să recunoaștem că noi continuăm să căutăm prea multe alte lucruri decât pe Domnul Însuși.

Inima noastră este atât de complicată; inima noastră nu este liberă și pură. Deci trebuie să mergem din nou la Domnul pentru a săpa toate lucrurile care nu sunt Cristos în inima noastră.

Ne putem întreba ce trebuie să fie săpat în inima noastră… și putem încerca să analizăm… dar ceea ce trebuie să facem este să venim la Domnul și să-I cerem să strălucească în noi.

Unul dintre lucrurile asupra cărora Domnul poate străluci este îngrijorarea noastră pentru viitorul nostru, cariera noastră, casa noastră, familia, finanțele noastre, etc.

Este posibil să spunem că ne încredem în Domnul în ceea ce privește viitorul, dar, de fapt, suntem în continuare îngrijorați cu privire la viitor. Trebuie să-L luăm pe Domnul ca viitorul nostru și să ne dăm seama că El este singurul nostru viitor.

Inima noastră este, însă, foarte “lipicioasă”; când vede un lucru, se lipește de el. Este posibil să vedem anumite sporturi, iar inima noastră se lipește de ele; este posibil să vedem că unii au un viitor prosper când fac un anumit lucru, și poate dorim să-l facem și noi.

Inima noastră este ca hârtia lipicioasă care este folosită pentru a face muștele și lucrurile zburătoare să se lipească de ea; orice lucru atins de inima noastră, se lipește de ea.

Mulți dintre noi trăim pentru Domnul și considerăm casa noastră, familia noastră, slujba noastră și tot timpul nostru sunt pentru El; zilnic căutăm călăuzirea Domnului, dar pe măsură ce Îl căutăm, s-ar putea ca El să nu curgă atât de liber în noi, pentru că inima noastră este atât de complicată.

Există atât de multă murdărie în inima noastră și există atât de multe lucruri pe care inima noastră le adoră și de care se lipește, ea devenind astfel o inimă complicată.

Poate că ne este ușor să săpăm murdăria din conștiința noastră, dar e posibil să nu ne fie ușor să săpăm murdăria din inima noastră, căci pentru a săpa în inimă trebuie să o tratăm cu severitate.

Inima noastră “ia lucrurile în mod personal”; se lipește de lucruri, oameni și situații și nu este ușor ca inima să se “dezlipească.” Dar dacă avem o inimă curată, Îl vom vedea pe Dumnezeu.

Dacă Îl căutăm pe Dumnezeu și totuși avem multe alte obiective în inima noastră, inima noastră este complicată și curgerea vieții este frustrată. Există atâta murdărie în inima noastră care ne complică inima și frustrează curgerea apei vii în noi.

Da, Domnul este în noi ca fântâna izvorâtă a apei vii, dar problema este că există prea multă murdărie în conștiința noastră și în inima noastră.

Fericiți sunt cei cu inima curată, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu; binecuvântați suntem noi atunci când nu avem altă căutare decât pentru Domnul, căci atunci putem să-L vedem pe Dumnezeu, să-L câștigăm pe Dumnezeu și să avem curgerea lui Dumnezeu în Cristos ca Duhul în interiorul nostru și din noi ca și curgere pură a vieții.

Doamne Isuse, vrem să cooperăm cu Tine, săpând după lucrurile pe care Tu le condamni în inima noastră, ca să avem o inimă pură, cu o curgere liberă a vieții. O, Doamne, Tu vezi și cunoști inima noastră cu toate scopurile și căutările ei; purifică inima noastră, Doamne, și des-complic-o. Vrem să avem o inimă pură în căutarea Ta, astfel încât să existe o curgere pură a vieții în noi și din noi. Te iubim, Doamne, și vrem să fim purificați în căutarea noastră, în scopurile noastre și în inima noastră. Vrem să cooperăm cu Tine ca să scoatem prin săpare toate lucrurile pe care Tu le condamni în inima noastră pentru ca apa vie să curgă!