Potrivit cu Apocalipsa 22:12, Domnul vine curând și răsplata Sa este cu El, pentru a da fiecăruia după cum e lucrarea sa; la venirea Sa, această răsplată ne va fi dată fiecăruia dintre noi la scaunul de judecată al lui Cristos, iar unii vor primi răsplata, în timp ce alții vor primi pedeapsa, în funcție de lucrările lor săvârșite în trup, în și prin viața divină.
Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai regenerat cu viața Ta. Slavă Domnului, suntem copii ai lui Dumnezeu și suntem mântuiți pe vecie! Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ești Mântuitorul și viața noastră. Vrem să Te slujim astăzi. Fie ca viața noastră de zi cu zi și slujirea Ta de către noi să aibă loc în și prin viața divină, astfel încât să putem primi o răsplată la venirea Ta. O, Doamne, Tu vii curând. Vrem să trăim în lumina venirii Tale. Fie ca viața noastră de zi cu zi și slujirea Domnului să-Ți fie plăcute Ție, astfel încât să putem primi răsplata la venirea Ta! Te iubim, Doamne, și iubim apariția Ta! Amin!
În această săptămână venim la ultima parte a înviorării de dimineață pe tema experimentării, savurării și exprimării lui Cristos, iar ne vom concentra în principal asupra capitolului 22 din Apocalipsa și, de asemenea, asupra versetului din 2 Petru 1:19. Subiectul nostru pentru această săptămână este Cristos care vine cu răsplată și pedeapsă, o lampă strălucind într-un loc întunecos și Cristos care le apare în mod privat biruitorilor Săi ca steaua dimineții.
Domnul vine curând. Venirea Sa este atât un îndemn, cât și o avertizare pentru noi.
Pe de o parte, pentru că Îl iubim pe Domnul, dorim să vedem venirea Sa și vrem ca El să Se întoarcă curând, căci dorim să fim cu El și vrem ca El să fie cu noi pentru veșnicie. El este Preaiubitul nostru și Îl urmărim în dragoste.
Pe de altă parte, venirea Domnului este o avertizare pentru noi, căci, deși El ne va răpi la un moment dat – sau vom muri și vom merge să-L întâlnim – El ne va judeca în funcție de ceea ce am făcut în timpul vieții noastre.
Trebuie să ne dăm seama că, din perspectivă pozitivă, am fost mântuiți și suntem mântuiți pentru veșnicie; nu trebuie să facem nimic prin noi înșine pentru a fi mântuiți, în afară de a ne pocăi și a-L primi pe Domnul ca viață. Atâta timp cât ne pocăim și Îl primim pe Domnul ca Mântuitor și ca viață a noastră, suntem mântuiți pentru veșnicie.
Însă faptul de a primi sau nu o răsplată la întoarcerea Domnului, în fața scaunului Său de judecată, depinde de felul lucrării pe care o săvârșim și de felul în care trăim aici, pe pământ. El va veni cu răsplata și pedeapsa Sa, iar noi dorim să fim dintre cei care primesc răsplata Sa, nu dintre cei care vor fi disciplinați pentru o anumită perioadă de timp.
Domnul vine curând cu răsplata Sa, pentru a da fiecăruia după cum e lucrarea sa!
Noi, credincioșii în Cristos, Îl iubim pe Domnul Isus și dorim ca El să Se întoarcă. În Apocalipsa 22:12, El a spus: „Iată, Eu vin curând și răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după cum e lucrarea sa”.
Pe de o parte, trebuie să Îl savurăm pe Domnul și să-L iubim; pe de altă parte, El vine cu răsplata Sa, ceea ce implică atât răsplătirea, cât și pedeapsa. Domnul va veni să-i judece nu doar pe oamenii din lume care sunt păcătoși și Îl resping, ci și pe credincioșii Săi, pe propriul Său popor.
Matei 7:21-24 este foarte clar în această privință: nu oricine Îi spune „Doamne, Doamne” va intra în împărăția cerurilor, ci acela care face voia Tatălui Său care este în ceruri.
Mulți Îi vor spune Domnului în acea zi: „Doamne, Doamne, oare n-am prorocit noi în Numele Tău, n-am scos noi demoni în Numele Tău și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?” Ne-am aștepta ca Domnul să recunoască astfel de lucrări, dar, în realitate, El nu o face; dimpotrivă, le declară: „Nu v-am cunoscut niciodată; plecați de la Mine, voi, lucrători ai fărădelegii”.
Nu toți cei mântuiți vor fi răsplătiți cu împărăția cerurilor, ci doar cei care fac voia Tatălui care este în ceruri. Aceasta înseamnă că trebuie să împlinim voia perfectă a lui Dumnezeu.
Există milioane de creștini pe tot pământul, iar mulți dintre ei desfășoară o lucrare pentru Dumnezeu; unii fac chiar o lucrare măreață, o lucrare care schimbă vieți, ba chiar o lucrare care schimbă cursul vieții oamenilor sau destinul unei națiuni.
Cu siguranță, s-ar putea spune, o astfel de lucrare trebuie să fie răsplătită de Domnul. Însă aici vedem că Domnul nu-i recunoaște pe aceștia dacă nu fac voia Tatălui.
Putem ridica biserici, putem ajuta mulți oameni să fie mântuiți, putem extinde împărăția lui Dumnezeu, putem săvârși mari lucrări de putere și putem rosti lucruri mărețe în numele Domnului; totuși, dacă nu împlinim voia perfectă a lui Dumnezeu, s-ar putea ca Domnul să nu ne recunoască la scaunul Său de judecată.
Putem face toate aceste lucrări mărețe, dar ele nu reprezintă voia perfectă a lui Dumnezeu, ci voia Sa permisivă; El îngăduie ca toate acestea să fie făcute. Sunt lucruri frumoase, lucruri pozitive, iar mulți dintre noi ne-am dori să facem o astfel de lucrare.
Dar Domnul le spune acelora că nu i-a cunoscut niciodată și le cere să se depărteze de El. El nu-i va recunoaște pe cei care nu au făcut voia Tatălui, iar aceștia nu vor domni împreună cu Cristos în epoca viitoare.
Din perspectiva lui Dumnezeu, atât de multe lucrări săvârșite în numele Său nu sunt conforme cu voia Sa perfectă și, prin urmare, nu vor fi răsplătite de El. Acest lucru ar trebui să ne determine să ne oprim și să verificăm cu Domnul, întrebându-L:
Doamne, este lucrarea pe care o fac pentru Tine voia Tatălui? Fac eu voia Tatălui în timp ce lucrez pentru Tine? Nu vreau să fac o lucrare sau alta pentru Tine ori în viața de biserică fără a fi un singur duh cu Tine. Vreau să fiu un rob credincios care intră în bucuria Stăpânului său, nu un rob disciplinat de Tine. Strălucește asupra lucrării mele. Expune Tu încrederea mea în sine. Scoate la iveală lipsa dependenței de Tine. Mântuiește-mă de a face o lucrare măreață pentru Dumnezeu fără a împlini voia perfectă a lui Dumnezeu! Amin!
Ceea ce dorim să auzim în acea zi este: „Bine, rob credincios; intră în bucuria Stăpânului tău”. Domnul vine cu răsplata Sa, oferind fiecăruia dintre credincioșii Săi – după răpire și în fața scaunului de judecată al lui Cristos – fie o răsplată, fie o pedeapsă. El îi va răsplăti pe cei care nu săvârșesc fărădelegea, ci permit autorității Sale să pătrundă în adâncul ființei lor și să lucreze sub guvernarea Sa.
Matei 12:36-37 constituie un alt pasaj cu privire la scaunul de judecată și la răsplata sau pedeapsa pe care o vom primi înaintea Domnului. Aici, Domnul ne spune că oamenii vor da socoteală în ziua judecății pentru orice cuvânt deșert pe care l-au rostit.
Prin cuvintele noastre vom fi îndreptățiți și tot prin ele vom fi condamnați. O, Doamne Isuse! Vorbirea noastră va fi judecată de Domnul. Dacă vorbim în mod deșert, cu ușurință sau bârfind, vorbirea noastră va fi judecată.
Aceasta nu înseamnă că trebuie să păstrăm tăcerea pentru a nu păcătui atunci când vorbim; dimpotrivă, trebuie să ne rugăm, să fim plini de Cristos și să rostim cuvinte pline de viață.
După cum spune 2 Corinteni 10:13, nu trebuie să ne lăudăm peste măsură, ci potrivit măsurii regulii pe care Dumnezeul măsurii ne-a repartizat-o. Trebuie să-I permitem Domnului să domnească în noi și să ne măsoare.
Trebuie să acceptăm limitarea impusă de Dumnezeu – să nu mergem unde vrem, să nu facem ce vrem și să nu spunem ce vrem, ci să-I permitem Dumnezeului măsurii să ne măsoare în lucrarea, viața, vorbirea și slujirea noastră.
Domnul Își repetă avertismentul: „Vin curând” (Apocalipsa 3:11; 22:7), pentru ca noi să avem în vedere răsplata pe care o va oferi la întoarcerea Sa. Chiar și noi, cei care Îl slujim pe Domnul în viața de biserică, trebuie să fim avertizați cu privire la acest lucru. Trebuie să aducem acest lucru înaintea Domnului, spunându-I:
Doamne Isuse, ne dăm Ție pentru a trăi și a lucra într-un singur duh cu Tine astăzi. Îți mulțumim, Doamne, că vii curând și că răsplata Ta este cu Tine, pentru a răsplăti fiecăruia după cum este lucrarea sa. Vrem să facem astăzi o lucrare care să fie răsplătită de Tine. Salvează-ne de la a fi plini de îngâmfare atunci când facem lucruri pentru Domnul. Fie ca noi să căutăm să facem voia Tatălui. Fie ca să nu lucrăm dacă Tu nu lucrezi și fie ca să nu vorbim dacă Tu nu vorbești. Fie ca noi să privim întoarcerea Ta iminentă ca fiind o avertizare și un imbold în viața și lucrarea noastră creștină de astăzi. Vino curând, dragă Doamne, căci Te iubim și iubim apariția Ta! Fie ca noi să fim pregătiți să Te întâlnim și să fim judecați de Tine în timp ce ne trăim viața creștină și ne îndeplinim lucrarea creștină astăzi. O, Doamne, Îți încredințăm lucrarea noastră pentru Domnul, vorbirea noastră și toate lucrurile pe care le facem pentru Tine și în numele Tău. Vrem să fim una cu Tine și să facem voia perfectă a Tatălui, nu voia Sa permisivă. Fie ca vorbirea noastră să fie plină de har, transmițându-L pe Cristos celor care ascultă, și să nu rostim cuvinte deșarte. Pregătește-ne pentru întoarcerea Ta!
Să luăm aminte la lucrarea noastră pentru Domnul, căci El o va judeca la venirea Sa
Fiecare dintre noi va fi răsplătit potrivit ostenelii noastre pentru Domnul și în Domnul (1 Cor. 3:8). Când Domnul Isus Se va întoarce, la a doua Sa venire, El ne va răsplăti potrivit faptelor noastre (Mat. 16:27).
Pe de o parte, noi, credincioșii în Cristos, am primit viața veșnică și suntem mântuiți pentru veșnicie; nu trebuie să ne îngrijorăm cu privire la existența noastră veșnică alături de Domnul. Pe de altă parte, faptul dacă vom fi răsplătiți prin a domni împreună cu Cristos în epoca viitoare – epoca împărăției – depinde de modul în care trăim, Îl slujim pe Dumnezeu și lucrăm pentru El în viața noastră de astăzi.
Mântuirea nu se obține prin fapte, ci doar prin credință, și Îl lăudăm pe Domnul pentru că ne-a mântuit. Răsplata, însă, este în funcție de faptele noastre; nu este necesar ca faptele noastre să fie numeroase, ci trebuie să fie aprobate de Domnul.
Fiecare persoană mântuită va apărea înaintea scaunului de judecată al lui Cristos, pentru ca fiecare să primească răsplata pentru lucrurile făcute în trup, potrivit cu ceea ce a înfăptuit, fie bine, fie rău (2 Corinteni 5:10). Cei care fac binele vor primi o răsplată, iar cei care fac răul vor primi pedeapsă.
De aceea, apostolul Pavel a spus că nu el însuși se judeca pe sine, ci Cel care îl cerceta era Domnul (1 Corinteni 4:3-5). O, Doamne Isuse! Nu este suficient ca noi, credincioșii în Cristos, să avem doar o conștiință fără vină înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor; trebuie să mergem mai departe și să înțelegem că Domnul va judeca, de asemenea, modul în care Îl slujim.
El a încredințat fiecăruia dintre noi cel puțin un talant; unii au primit doi, alții cinci, dar fiecare dintre noi a primit cel puțin un talant (vezi Matei 25). Fiecare dintre noi a primit cel puțin un dar spiritual de la Domnul. El ne-a dat viața divină, Duhul Sfânt și un dar spiritual; nu trebuie să neglijăm aceste lucruri, ci să ne folosim talantul în mod corespunzător și să aducem câștig Domnului (vv. 14-30).
Dacă suntem leneși sau neglijenți și ne îngropăm talantul în pământ, gândindu-ne că Domnul este un Stăpân sever care ne va pedepsi dacă nu aducem un câștig, Domnul ne va aplica o pedeapsă pentru o vreme, în funcție de faptele noastre. Însă, dacă suntem credincioși în folosirea singurului nostru talant și aducem mai mult câștig pentru Domnul, El ne va aduce în bucuria Sa – bucuria Stăpânului nostru – și vom fi răsplătiți de El la venirea Sa.
Aceasta înseamnă că, deși suntem mântuiți, trebuie totuși să-I slujim Domnului și să lucrăm pentru El, iar lucrarea și slujirea noastră trebuie să-I fie plăcute și chiar să aibă aprobarea Sa. Trebuie să-L slujim pe Domnul cu credincioșie pentru a împlini voia Tatălui nostru și trebuie să folosim viața divină, Duhul Sfânt și talantul primit de la Domnul în slujirea noastră față de El.
Nu trebuie să credem că, odată mântuiți, nu mai avem nicio problemă; modul în care Îi slujim Domnului și lucrăm pentru El este un lucru de mare însemnătate. Fiecare dintre noi trebuie să ia seama la modul în care zidește (1 Cor. 3:10).
Trebuie să fim atenți la lucrarea noastră. Dacă zidim cu aur, argint și pietre prețioase, lucrarea noastră va rezista focului judecății lui Dumnezeu. Dar dacă zidim cu lemn, fân și paie – materiale specifice omului nostru natural, cărnii noastre și sinelui nostru – lucrarea ne va fi mistuită și vom suferi o pierdere. O, Doamne!
Dacă lucrarea pe care o zidim pe temelie va dăinui, vom primi o răsplată (v. 14). Nu este vorba despre mântuirea noastră, care este veșnică și sigură, ci despre a fi răsplătiți de Domnul pentru a domni împreună cu El în epoca viitoare.
Răsplata noastră depinde de modul în care Îl slujim pe Domnul după ce am fost mântuiți. La venirea Domnului, această răsplată îi va fi dată fiecăruia dintre credincioșii Săi la scaunul de judecată al lui Cristos (vezi 2 Cor. 5:10; 1 Cor. 4:5; Rom. 14:10; Mat. 16:27).
El ne va da plata noastră. Fie ca noi să fim înaintea Domnului cu privire la lucrarea noastră pentru El și la slujirea noastră față de El. Fie ca noi să ne deschidem față de El și să ne bizuim pe El în toate lucrurile, ba chiar să fim una cu El în ceea ce lucrăm pentru Dumnezeu și facem pentru Domnul.
Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai dat cel puțin un talant pentru a Te sluji și a aduce câștig împărăției Tale. Îți mulțumim că ne-ai dat viața Ta divină, Duhul Sfânt și un talant pentru a-L sluji pe Domnul. Vrem să fim sârguincioși în a face negoț pentru Domnul. Amin, Doamne, vrem să Te slujim astfel încât să primim răsplata Ta la venirea Ta. Fie ca noi să ne folosim talantul în mod corespunzător și să aducem câștig Domnului. Fie ca noi să fim cei răsplătiți de Tine la venirea Ta, pentru a intra în bucuria Ta! Fie ca noi să zidim cu aur, argint și pietre prețioase, și nu cu lemn, iarbă sau paie. O, Doamne, vrem să luăm aminte la modul în care zidim astăzi. Fie ca noi să zidim biserica și să-L slujim pe Domnul în unitate cu El și împărtășindu-L pe Cristos altora. Îți încredințăm viața noastră de zi cu zi și lucrarea noastră pentru Dumnezeu! Ne smerim, ne deschidem Ție și Îți permitem să ne judeci astăzi, oprindu-ne din ceea ce vrem noi să facem și călăuzindu-ne să facem ceea ce vrei Tu să facem.
