lucrăm împreună cu Dumnezeu

Dumnezeu S-a odihnit și a fost împrospătat în om, iar noi lucrăm cu El după ce L-am savurat pe deplin

01/07/2026 by Credincios in Cristos 6 Comments

Este un principiu divin că Dumnezeu nu ne cere să lucrăm până când nu L-am savurat; mai întâi Îl savurăm pe Dumnezeu, suntem umpluți cu Dumnezeu, ne odihnim cu Dumnezeu și suntem saturați cu Dumnezeu, apoi lucrăm împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu una cu Dumnezeu, căci Dumnezeu mai întâi a lucrat și apoi s-a odihnit și a fost împrospătat, și mai întâi ne odihnim și Îl savurăm pe El și apoi lucrăm una cu El.

Doamne Isuse, venim la Tine să Te savurăm și să ne odihnim în Tine și cu Tine! Aleluia, Dumnezeu a făcut totul, iar noi, ca credincioși în Cristos, trebuie pur și simplu să Îl savurăm și să participăm la ceea ce este și are Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca prioritatea noastră zi de zi să fie să Îl savurăm pe Dumnezeu și să fim umpluți cu Dumnezeu! Fie ca noi să avem o savurare deplină a lui Cristos, astfel încât să putem fi una cu Cristos în lucrarea noastră pentru Dumnezeu și cu Dumnezeu! Amin!

Este destul de interesant să vedem cum Dumnezeu a creat toate lucrurile; El și-a făcut timp să creeze ceva în fiecare zi, iar în a șasea zi, l-a creat pe om după chipul și asemănarea Sa (Gen. 1:26). La sfârșitul fiecărei zile, Dumnezeu a văzut că tot ce făcea era bine și apoi, după ce omul a fost creat, a spus: „Foarte bine!”.

El S-a bucurat când omul a fost creat, căci acum îl are pe om după chipul și asemănarea Sa, astfel încât omul să-L exprime pe Dumnezeu și să-L reprezinte cu autoritatea Sa. Minunat!

Înainte însă ca omul să fie creat, totul fusese creat; Dumnezeu a creat totul pentru om, iar acum, când omul a venit la existență, pur și simplu avea totul acolo înaintea lui! Mai mult, după ce omul a fost creat, prima sa zi nu a fost o zi de muncă, ci o zi de odihnă.

Prima zi a omului a fost a șaptea zi a lui Dumnezeu, iar El S-a odihnit în acea zi. Aceasta stabilește principiul vieții noastre creștine; trebuie mai întâi să Îl savurăm pe Dumnezeu, să ne împărtășim din ceea ce este El și să participăm la ceea ce a făcut El pentru noi, iar apoi putem lucra cu El.

Mai ales astăzi, noi, ca și credincioși în Cristos, cărora ni s-a arătat îndurare să vedem ceva din economia lui Dumnezeu și avem o anumită povară de a-L sluji pe Domnul și de a avea grijă de ceilalți, vrem să lucrăm pentru Domnul, dar trebuie să ni se reamintească faptul că ÎNTÂI trebuie să Îl savurăm pe El și apoi să lucrăm una cu El.

Dacă nu suntem hrăniți, aprovizionați și odihniți corespunzător, lucrarea noastră nu va fi potrivită. Vom lucra cu puterea noastră, cu zelul nostru și pentru propriul nostru scop.

Dar dacă ne oprim și Îl savurăm pe Domnul, dacă Îl luăm pe Cristos ca viață, persoană și totul pentru noi, ne vom odihni în El și cu El, iar El ne va umple și ne va satura. Slavă Domnului, atunci putem lucra cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu fiind una cu Dumnezeu!

Dumnezeu S-a odihnit și a fost împrospătat când l-a obținut pe om după chipul și asemănarea Sa

Are Dumnezeu oare nevoie de odihnă? Se odihnește Dumnezeu? Conform cu Exod 31:15-17, Dumnezeu a creat toate lucrurile în șase zile, iar în ziua a șaptea S-a odihnit și a fost împrospătat. În șase zile Iehova a făcut cerul și pământul, iar în ziua a șaptea S-a odihnit și a fost împrospătat.

E minunat că Dumnezeu S-a odihnit! Uimitor, Dumnezeu a fost împrospătat! Putem spune că Dumnezeu nu are nevoie să se odihnească; totuși, când a terminat lucrarea creației și mai ales după ce a creat omul după chipul și asemănarea Sa, Dumnezeu a fost satisfăcut și S-a odihnit!

Nu numai că s-a odihnit, ci s-a și împrospătat. Pentru ca cineva să se odihnească, pur și simplu poate sta jos puțin sau să se întindă pe pat; pentru a fi împrospătat, însă, trebuie să mănânce sau să bea ceva.

De multe ori ne referim la mâncare și băuturi ca fiind ceva ce ne împrospătează. Pentru a fi împrospătați, avem nevoie de ceva care să ne învioreze. Unii pot bea o Coca-Cola sau un Dr Pepper, sau niște ceai dulce sau cu gheață și sunt împrospătați.

Dumnezeu a fost împrospătat după ce a creat toate lucrurile și mai ales după ce a terminat de creat omul!

Sabatul nu a fost doar o odihnă pentru Dumnezeu, ci și o împrospătare pentru El! Dumnezeu a fost pur și simplu împrospătat. El a fost atât de fericit, atât de satisfăcut și atât de mulțumit încât, după șase zile de creație și creație ulterioară, El S-a odihnit și a fost împrospătat.

În final, a găsit ceva care L-a împrospătat; Adam, omul creat după chipul lui Dumnezeu, L-a împrospătat pe Dumnezeu. Dumnezeu S-a odihnit după ce lucrarea Sa de creație a fost finalizată. El a privit la lucrarea mâinilor Sale, inclusiv cerurile, pământul și toate lucrurile vii, în special omul, și a spus: „Foarte bine!” (vezi Gen. 1:31).

El a considerat că este excelent, superb, foarte bun. Dumnezeu a fost împrospătat cu omul. El l-a creat pe om după chipul Său cu un duh, pentru ca omul să poată avea părtășie cu El (Gen. 1:26; 2:7; Ioan 4:31-34).

Când un designer sau creator proiectează și realizează ceva, se așează și privește la ceea ce a creat, se odihnește și se împrospătează. Când un meșteșugar realizează un scaun, lucrează la el multe zile; când îl termină, se așează pe el și se odihnește, fiind pe deplin satisfăcut și împrospătat.

Uneori, unele surori pot dori să confecționeze o anumită îmbrăcăminte; aleg materialul și lucrează la el, iar când îl termină, sunt satisfăcute.

În mod similar, după ce Dumnezeu l-a creat pe om, El a privit la lucrarea Sa – cerurile, pământul și toate lucrurile vii și a fost satisfăcut; prin urmare, S-a odihnit și a fost împrospătat. Noi, ființele umane, suntem creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, iar Dumnezeu este satisfăcut și împrospătat când se uită la noi.

În Psalmul 110 vedem în continuare că Cristos, în timp ce luptă bătălia, bea din pârâul de pe drum și se împrospătează. Pârâul semnifică consacrarea noastră față de Domnul. Dumnezeu este satisfăcut când câștigă niște oameni consacrați.

El se poate odihni și este împrospătat atunci când un grup de oameni după chipul și asemănarea Lui Îi oferă terenul în ființa lor pentru ca El să facă ceea ce vrea El să facă! Aceasta este adevărata odihnă pentru Dumnezeu. Și când Dumnezeu Se odihnește, și noi ne odihnim.

Când Dumnezeu este în pace, când El se odihnește și este satisfăcut, și noi ne odihnim și suntem satisfăcuți. Dumnezeu a fost „burlac” înainte de a-L crea pe om (vezi Gen. 2:18, 22); El a vrut ca omul să fie soția Lui, mireasa Lui.

El a vrut ca omul să-L primească pe Dumnezeu, să-L iubească, să fie umplut de Dumnezeu și să-L exprime pe Dumnezeu pentru a deveni soția Lui (2 Cor. 11:2; Efes. 5:25).

Amin, în veșnicia viitoare Dumnezeu va avea o soție, Noul Ierusalim, care este numită soția Mielului (Apoc. 21:9-10). De aceea Dumnezeu S-a odihnit și a fost împrospătat; El a văzut că va câștiga o soție pentru El Însuși!

Omul a fost ca o băutură răcoritoare pentru a-I potoli setea lui Dumnezeu și a-L satisface. Când Dumnezeu Și-a terminat lucrarea și a început să Se odihnească, El l-a avut pe om ca tovarăș al Său.

Pentru Dumnezeu, ziua a șaptea era o zi de odihnă și de împrospătare; însă pentru om, tovarășul lui Dumnezeu, ziua de odihnă și de împrospătare era prima zi. Nu am fost creați să lucrăm pentru Dumnezeu, ci să intrăm în odihna și împrospătarea lui Dumnezeu, în savurarea Lui.

Dumnezeu vrea ca omul să fie tovarășul Său, partenera Sa; am fost creați după chipul lui Dumnezeu și avem un duh pentru a-L primi și a-L conține pe Dumnezeu (Ioan 4:24). Când ne exersăm duhul pentru a I ne închina în duh și adevăr, bem din El ca din apa vie, iar Dumnezeu este satisfăcut.

Când Îl contactăm pe Domnul și rămânem în contact cu Domnul, dându-I teren în ființa noastră pentru ca El să Se introducă în noi și să facă ceea ce vrea El să facă în noi, Dumnezeu este împrospătat și satisfăcut.

O, fie ca să trăim o viață pe pământ pentru satisfacția, odihna și împrospătarea lui Dumnezeu! Amin, vrem să trăim una cu Domnul astăzi, chiar să intrăm în odihna, satisfacția și împrospătarea Sa!

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai creat după chipul lui Dumnezeu și după asemănarea lui Dumnezeu! Aleluia, când Dumnezeu a creat omul, El a fost satisfăcut, S-a odihnit și a fost împrospătat! Amin, Dumnezeu este plin de odihnă și este împrospătat când obține un om după chipul și asemănarea Sa! O, Doamne, vrem să intrăm în odihna Ta astăzi. Ne exersăm duhul pentru a avea părtășie cu Tine, ca să putem fi una cu Tine. Aleluia, Dumnezeu vrea ca omul să-L primească, să-L iubească, să fie umplut cu El și să-L exprime ca fiind soția Lui! Slavă Domnului, astăzi Dumnezeu este în procesul de a câștiga o soție și El va câștiga Noul Ierusalim, soția Mielului! O, Doamne, ne dăm Ție astăzi. Ne exersăm duhul pentru a Te contacta și a fi umpluți de Tine! Fie ca noi să fim ca o băutură răcoritoare care să-I potolească setea lui Dumnezeu și să-L satisfacă pe Dumnezeu! Fie ca noi să fim tovarășii Tăi, alăturându-ne Ție în odihna Ta și apoi lucrând una cu Tine! O, Doamne, fie ca noi să alegem zilnic să Te contactăm și să fim umpluți cu Tine în duh!

După o savurare deplină a lui Dumnezeu și cu Dumnezeu, lucrăm împreună cu Dumnezeu, una cu Dumnezeu

Este un principiu divin în cuvântul lui Dumnezeu că Dumnezeu nu ne cere să lucrăm până când nu L-am savurat pe Dumnezeu; numai după ce Îl savurăm pe Dumnezeu putem fi umpluți de El și, prin urmare, putem lucra împreună cu El și pentru El.

În cazul Său, când Dumnezeu a creat toate lucrurile, El a lucrat mai întâi, apoi S-a odihnit și a fost împrospătat. În cazul nostru, mai întâi ne odihnim și suntem împrospătați cu Dumnezeu, iar apoi putem lucra împreună cu Dumnezeu, una cu Dumnezeu.

Dumnezeu nu ne cere niciodată să lucrăm pentru El până când nu L-am savurat pe deplin pe Dumnezeu. El acordă mai multă atenție vieții decât lucrării.

Când Domnul Isus era pe pământ, El a căutat să petreacă timp cu Tatăl din nou și din nou, căci baza, sursa și rezerva lucrării Sale era părtășia Sa cu Tatăl, pentru a fi una cu Tatăl în toate lucrurile (Marcu 1:35; Luca 5:16; 6:12; Marcu 6:46).

Dacă noi, cei care credem în Cristos, nu știm cum să Îl savurăm pe Dumnezeu, cum să ne bucurăm cu Dumnezeu și cum să fim umpluți de Dumnezeu, atunci nu știm cum să lucrăm împreună cu El și să fim una cu El în lucrarea Sa.

Dumnezeu nu vrea ca noi să încercăm să lucrăm pentru El; El nu apreciază efortul nostru natural sau zelul în a lucra pentru El. Ceea ce vrea Dumnezeu este să petrecem timp cu El, să Îl savurăm pe El și să fim umpluți de El; apoi, după un timp în prezența Lui și după ce suntem umpluți cu Dumnezeu, putem lucra una cu Dumnezeu.

Dumnezeu vrea mai întâi să ne ofere pe Sine ca viață, savurare și totul pentru noi. Apoi, pe măsură ce suntem umpluți cu Dumnezeu, suntem în mod spontan una cu Dumnezeu și lucrăm împreună cu Dumnezeu.

Fie ca noi să fim cei care învățăm cum să Îl savurăm pe Dumnezeu. Fie ca noi să învățăm cum să Îl savurăm pe Dumnezeu Însuși. În viața noastră de zi cu zi, fie ca noi să învățăm cum să Îl savurăm pe Dumnezeu. Fie ca noi să învățăm cum să fim umpluți de Dumnezeu.

Pe de o parte, învățăm să ne golim de noi înșine; pe de altă parte, învățăm cum să fim umpluți cu Dumnezeu (Efeseni 3:19; 5:18; Fapte 13:52; Ioan 6:57). Noi, ca ființe umane, trebuie să fim mai întâi umpluți de Dumnezeu și saturați de Dumnezeu, iar apoi ne vom alătura lui Dumnezeu în lucrarea Lui.

Lucrarea nu este a noastră, ci a Lui; El o plănuiește și o pregătește pentru noi, iar noi ne alăturăm Lui în lucrarea Lui. Pe măsură ce petrecem timp cu El și suntem umpluți cu El, va exista revărsarea vieții divine în noi, iar aceasta va fi lucrarea noastră.

Dumnezeu nu ne cere să lucrăm pentru El fără ca El să ne alimenteze mai întâi tot ceea ce este El. Fie ca noi să păstrăm acest principiu astăzi. Fie ca noi să nu profanăm Sabatul. Fie ca noi să nu nesocotim principiul Sabatului.

Dumnezeu vrea să Îl savurăm pe El mai întâi. Trebuie să începem asta dimineața devreme; primul lucru pe care ar trebui să-l facem dimineața este să-L căutăm pe Domnul. Trebuie să ne îndreptăm inima către El. Trebuie să-I chemăm Numele.

Trebuie să ne rugăm și să citim cuvântul Lui. În loc să ne aruncăm în activitățile zilnice, ar trebui să Îl savurăm mai întâi pe Domnul. Când ne adunăm pentru a ne coordona și a avea părtășie cu privire la multe lucruri practice din viața de biserică, ar trebui să păstrăm întotdeauna principiul Sabatului.

Nu ne adunăm pentru a ne coordona mai întâi și a desemna cine face ce și ce echipe se ocupă de diferite lucruri. Ne adunăm pentru a-L savura pe Domnul mai întâi.

În primul rând, Îl savurăm pe Cristos! Înainte de a vorbi despre orice lucru practic și înainte de a ne coordona despre una sau alta, Îl savurăm mai întâi pe Cristos. Fie ca să învățăm să ne facem timp să Îl savurăm pe Dumnezeu ca odihnă și împrospătare a noastră.

Fie ca să căutăm să fim umpluți de Dumnezeu, astfel încât să avem resursele necesare pentru a putea lucra pentru Dumnezeu. Fie ca să învățăm și să reînvățăm cum să Îl savurăm pe Dumnezeu, cum să fim umpluți subiectiv cu El și cum să fim una cu El, astfel încât lucrarea noastră pentru Dumnezeu să fie o revărsare a vieții Sale din noi!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că nu ne-ai cerut să lucrăm mai întâi pentru Dumnezeu, ci mai degrabă Te dăruiești nouă pentru savurarea noastră! Fie ca să vedem principiul divin conform căruia Dumnezeu vrea să Îl savurăm pe El mai întâi și apoi să fim una cu El pentru a lucra pentru El! O, Doamne, vrem să învățăm și să exersăm să Îl savurăm pe Dumnezeu. Fie ca nu doar să-L cunoaștem pe Dumnezeu sau să-L experimentăm, ci, mai mult decât atât, să Îl savurăm pe Dumnezeu! Învață-ne cum să Te savurăm și cum să fim umpluți cu Tine! Amin, Doamne, ne oprim din a face, din lucrarea și din eforturile noastre și pur și simplu vrem să Te savurăm! Fie ca să fim umpluți de Dumnezeu până la refuz, astfel încât să putem fi una cu Dumnezeu în lucrarea Sa divină! Amin, Doamne, vrem să păstrăm principiul Sabatului savurându-L mai întâi pe Dumnezeu și fiind umpluți cu Dumnezeu și apoi lucrând cu Dumnezeu fiind una cu Dumnezeu! Oh, fie ca revărsarea plinătății vieții divine din noi să fie lucrarea noastră! Fie ca lucrarea noastră să fie trăirea noastră! Fie ca noi să ne unim cu Dumnezeu în lucrarea Lui, pe măsură ce Îl savurăm pe Dumnezeu și suntem umpluți cu Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God Rested and was Refreshed in Man, and We Work with Him after Enjoying Him Fully, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Cristosul atotinclusiv după cum este revelat în Matei – săptămâna 5 cu tema: Cristos ca fiind Cel care ne dă odihnă (ziua 4) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Intrăm în odihna lui Dumnezeu, Îl savurăm pe Dumnezeu și suntem satisfăcuți de Dumnezeu înainte de a lucra pentru Dumnezeu

30/06/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

Trebuie să învățăm cum să ne odihnim cu Dumnezeu și apoi să lucrăm pentru Dumnezeu și trebuie să intrăm în odihna lui Dumnezeu pe măsură ce lucrăm împreună cu El și pentru El; trebuie să păstrăm principiul Sabatului, luându-L pe Cristos ca odihnă și savurare pentru satisfacția noastră cu Dumnezeu și în Dumnezeu, și apoi să lucrăm împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

Doamne Isuse, venim la Tine astăzi pentru a fi una cu Tine. Tu ești odihna noastră. Tu ne dai odihnă. Te luăm pe Tine ca odihnă a noastră. O, Doamne, chiar dacă facem atâtea lucruri în exterior, vrem să fim în Tine ca odihnă în interior. Păstrează-ne în Tine, în duhul nostru, odihnindu-ne cu Tine și lucrând împreună cu Tine! Fie ca noi să păstrăm astăzi principiul divin de a rămâne în odihnă pe măsură ce facem toate lucrurile în viața noastră creștină! Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, putem veni la Domnul zi de zi, chiar și clipă de clipă, pentru a primi și a savura odihnă. Pe măsură ce trudim și suntem împovărați, făcând atât de multe lucruri în viața noastră creștină și în lucrarea noastră pentru Dumnezeu, trebuie să venim la Domnul, iar El ne va da odihnă.

Când venim la Domnul, El ne arată că El poartă un jug; El poartă voia Tatălui ca jugul Său, care este ușor, și El duce povara voii lui Dumnezeu, care este ușoară.

Jugul nostru este greu și nu avem puterea să-l ducem; chiar și atunci când luăm jugul lui Cristos și suntem înjugați cu El, avem nevoie de El ca fiind totul pentru noi. Jugul Său este ușor și povara Său este ușoară.

Uneori trudim atât de mult încât s-ar putea să nu dormim suficient; s-ar putea să facem atât de multe lucruri încât nici măcar nu putem dormi. Uneori poate părea că jugul Domnului este atât de greu și aspru; în aceste momente, trebuie să venim la Domnul, iar El ne va da odihnă.

Principiul este că trudim, ne ostenim și purtăm poveri, dar, în același timp, venim la Domnul în interior pentru a savura El ca odihnă noastră. Când venim la Domnul și suntem una cu El, vom realiza că totul în economia lui Dumnezeu nu este o povară grea, ci o bucurie.

Dacă simțim neliniște, nu ar trebui să dăm vina pe economia lui Dumnezeu; dăm vina pe lucrul greșit. Nu economia lui Dumnezeu și povara de a duce la îndeplinire economia lui Dumnezeu ne fac amari; mai degrabă, folosirea vieții și a puterii noastre naturale ne face să credem că jugul este amar sau greu.

Dacă încă ne folosim puterea naturală pentru a-L sluji pe Domnul, dacă încă dorim ceva pentru noi înșine slujind Domnului, vom crede că voia Domnului este dură și aspră. Dar dacă venim la Domnul și Îl luăm ca odihnă, Aleluia, savurăm odihnă cu El și putem trudi cu El rămânând în odihna Lui în toate lucrurile! Amin!

Pe măsură ce lucrăm pentru Dumnezeu, trebuie să ne odihnim împreună cu El: păstrăm principiul Sabatului!

O altă mențiune a odihnei mai întâi cu Dumnezeu și apoi lucrării cu Dumnezeu, sau a odihnei cu Dumnezeu în timp ce lucrăm împreună cu El, se găsește în Exod 31:12-17.

După o lungă relatare despre zidirea locuinței lui Dumnezeu, există o repetare a poruncii de a păzi Sabatul. Iehova l-a chemat pe Moise să se suie pe munte; acolo, i-a dat legea, apoi i-a dat revelația despre zidirea locuinței Sale pe pământ.

Vedem atât de multe detalii despre proiectul tabernaculului și mobilierul său și vedem, de asemenea, o revelație completă despre preoție; după aceea, vedem o relatare despre ziditorii tabernaculului.

După toate acestea, Domnul a repetat porunca de a păzi Sabatul. Se pare că aceasta este o inserare aici, deoarece Dumnezeu vorbea despre zidirea locuinței lui Dumnezeu, despre preoție, despre lege etc. și, dintr-o dată, El spune că poporul Său trebuie să păzească Sabatul.

Aici vedem că Dumnezeu dorește ca ziditorii Săi, credincioșii în Cristos care cresc în viață și zidesc biserica, nu doar să lucreze pentru El, ci, mai mult decât atât, să învețe cum să se odihnească cu Dumnezeu.

Nu ar trebui să lucrăm doar pentru Dumnezeu și să uităm de odihna cu El; mai degrabă, trebuie să ni se reamintească să ne odihnim împreună cu Dumnezeu, chiar mai întâi să ne odihnim și apoi să lucrăm cu și pentru Dumnezeu.

Dumnezeu vrea să păstrăm principiul Sabatului; acest principiu nu este o chestiune de ziua în care ne odihnim, sâmbăta sau duminica, ci este odihna împreună cu Dumnezeu și apoi lucrarea împreună cu Dumnezeu.

În Vechiul Testament, Sabatul trebuia păstrat sfânt și nimănui nu i se permitea să lucreze de Sabat, căci aceasta este ziua de odihnă (Evrei 4:7-9; Isaia 30:15).

Astăzi trebuie să păstrăm principiul Sabatului, căci Sabatul este legat de locuința lui Dumnezeu, atât în pregătirea materialelor, cât și în zidirea sa, în slujba sfinților în biserică, precum și în toate detaliile legate de zidirea bisericii.

Faptul că inserarea referitoare la Sabat urmează după însărcinarea pentru lucrarea de zidire a tabernaculului indică faptul că Domnul le spunea constructorilor, lucrătorilor, să învețe cum să se odihnească cu El în timp ce lucrau pentru El.

Trebuie să ascultăm de cuvântul Domnului în duh. Domnul Isus a spus că El va zidi biserica Sa; Cel care zidește biserica este Cristos (Matei 16:18). Trebuie să fim în Cristos și una cu Cristos pentru a zidi biserica și, în special, trebuie să învățăm cum să ne odihnim împreună cu El.

Fie ca noi să învățăm de la Domnul astăzi. Fie ca noi, ca ziditori ai casei lui Dumnezeu și lucrători în clădirea lui Dumnezeu, să învățăm să ne odihnim împreună cu Dumnezeu și apoi să lucrăm împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

Pentru a zidi biserica pe pământ, trebuie mai întâi să învățăm cum să ne odihnim împreună cu El și apoi vom ști cum să lucrăm pentru El. Dacă știm doar cum să lucrăm pentru Domnul, dar nu ne odihnim în mod regulat împreună cu El, acționăm contrar principiului divin.

De fapt, chiar dacă lucrăm pentru Domnul pentru a zidi biserica, trebuie să venim la El și să-L luăm ca odihnă a noastră; ne odihnim în El și cu El, și apoi lucrăm împreună cu El și pentru El.

Acesta este principiul divin și nu ar trebui să încălcăm acest principiu. De multe ori, creștinii zeloși încalcă fără să vrea principiul lui Dumnezeu și, uneori, chiar pot face acest lucru de bunăvoie.

Ei sunt plini de zel, putere și tărie și doar lucrează pentru Dumnezeu, dar nu se odihnesc împreună cu Dumnezeu. O, Doamne Isuse! Fie ca noi să venim la Domnul cu privire la aceasta și să fim înaintea Lui, chiar să-I spunem:

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să lucrăm pentru Tine pentru zidirea bisericii. Amin, Doamne, ne dăm Ție pentru a zidi biserica în calitate de locuință a lui Dumnezeu. Vrem să fim una cu Tine, Doamne, în lucrarea de zidire. Venim la Tine și învățăm de la Tine, căci Tu ești Cel care zidește biserica. Aleluia, biserica este a Domnului și El este Cel care zidește biserica! Amin, Doamne, fie ca noi să învățăm să venim și să ne odihnim împreună cu Tine și în Tine și apoi să lucrăm pentru Tine și împreună cu Tine. Fie ca noi să vedem acest principiu divin în lucrarea noastră pentru Domnul. Fie ca astăzi să păstrăm principiul Sabatului, învățând să ne odihnim împreună cu Domnul și apoi să lucrăm împreună cu El. Amin, Doamne, adu-ne la Tine ca odihnă a noastră. Fă-ne să venim la Tine pentru a Te primi și a Te savura ca odihnă a noastră. Fie ca să Te luăm ca odihnă și satisfacție a noastră. O, Doamne, fie ca mai întâi să Te savurăm, să ne împărtășim din bogățiile Tale și să ne odihnim împreună cu Tine, și apoi să facem lucruri în unitate cu Tine pentru zidirea bisericii!

Intrăm în odihna lui Dumnezeu, Îl savurăm pe Dumnezeu și suntem satisfăcuți cu Dumnezeu, apoi lucrăm împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu

Mulți oameni, când aud despre subiectul păstrării principiului Sabatului, cred că ar trebui să oprească totul și pur și simplu să se odihnească, fără să facă nimic; mulți cred că semnificația Sabatului este pur și simplu încetarea lucrului.

Dacă ne uităm la prima mențiune a faptului că Dumnezeu a păstrat Sabatul, pe care nu l-a numit Sabat, ci doar o zi de odihnă, vedem în Geneza 1-2 cum Dumnezeu a creat toate lucrurile și apoi S-a odihnit. Dumnezeu a creat pământul, cerurile, animalele, păsările și toate lucrurile necesare existenței omului; El a creat toate lucrurile în șase zile, iar în ziua a șaptea S-a odihnit (Geneza 2:2).

În ziua a șasea, Dumnezeu l-a creat pe om și, când l-a văzut pe om, a fost satisfăcut; apoi, în ziua a șaptea, Dumnezeu S-a odihnit. Aceasta înseamnă că, de îndată ce omul a ieșit din mâinile creatoare ale lui Dumnezeu în ziua a șasea a lui Dumnezeu, omul nu a intrat în lucrare, ci în odihna lui Dumnezeu.

Prima zi a omului nu a fost o zi de muncă; a fost o zi de odihnă. Acesta este principiul divin și trebuie să respectăm acest principiu, care este și principiul Sabatului.

Trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu S-a odihnit în ziua a șaptea pentru că Și-a terminat lucrarea și a fost satisfăcut (Gen. 1:26, 31-2:2). Când l-a obținut pe om, pentru care a creat toate lucrurile, gloria lui Dumnezeu s-a manifestat pentru că omul era acolo după imaginea Sa și cu autoritatea Sa!

Omul era pe cale să exercite autoritatea lui Dumnezeu și să-L exprime pe Dumnezeu după chipul Său atât pentru a-l supune pe Satan, cât și pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu.

Atâta timp cât omul Îl exprimă pe Dumnezeu și îl tratează pe dușmanul lui Dumnezeu, Dumnezeu este satisfăcut și se poate odihni. Dumnezeu a muncit din greu, chiar cu osteneală, timp de șase zile, iar în ziua a șaptea S-a odihnit; a fost fericit, a fost satisfăcut, așa că S-a odihnit.

El nu a fost fericit doar cu soarele, luna, stelele, cerul, pământul, animalele, copacii sau peștii; El a fost fericit pentru că l-a câștigat pe om!

Prima zi a omului pe pământ a fost o zi de odihnă; mai întâi s-a odihnit cu Dumnezeu și apoi a lucrat pentru Dumnezeu și cu Dumnezeu.

Mai târziu, a șaptea zi a fost comemorată ca fiind Sabatul (Exod 20:8-11); a șaptea zi a lui Dumnezeu a fost prima zi a omului. Ce minunat e că prima noastră zi, prima noastră acțiune, nu este să lucrăm pentru Dumnezeu, ci să ne odihnim împreună cu Dumnezeu!

Așa am fost creați conform principiului divin! Dumnezeu a pregătit totul pentru savurarea omului; după ce omul a fost creat, el nu s-a alăturat lucrării lui Dumnezeu, ci a intrat în odihna lui Dumnezeu.

Ca și credincioși în Cristos, nu am fost mântuiți în primul rând pentru a lucra cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu; am fost mântuiți pentru a-L savura mai întâi pe Dumnezeu, a ne odihni cu Dumnezeu și a ne împărtăși din odihna lui Dumnezeu, iar apoi putem lucra împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

Dumnezeu a pregătit totul. El a venit în Fiul și ne-a răscumpărat și a devenit un Duh dătător de viață pentru a intra în duhul nostru și a-Și distribui viața în noi.

Chiar și după ce ne pocăim și credem, Dumnezeu continuă să facă totul în noi; El lucrează în noi atât voința, cât și înfăptuirea, spre buna Sa plăcere. El ne înnoiește, ne transformă, ne conformează imaginii Sale și ne glorifică.

Prima sarcină pentru noi, ca și credincioși în Cristos, nu este să lucrăm pentru Dumnezeu, ci să Îl savurăm pe Dumnezeu și să intrăm în odihna lui Dumnezeu.

Dumnezeu nu vrea ca omul să înceapă să lucreze pentru El imediat ce omul crede în Dumnezeu; Dumnezeu a făcut toată lucrarea, iar omul trebuie mai întâi să-L savureze pe Dumnezeu și să se odihnească împreună cu Dumnezeu, iar apoi omul poate lucra pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu.

Când Domnul Isus era pe cruce, unul dintre cuvintele pe care le-a spus spre sfârșit a fost: S-a terminat. S-a isprăvit! Slavă Domnului, toată lucrarea a fost terminată! Noi, credincioșii în Cristos, intrăm în lucrarea terminată a lui Cristos, savurăm persoana Lui și lucrarea Lui și intrăm în odihna Lui. Dumnezeu a făcut totul; de tot ce avem nevoie, El a făcut totul.

Pur și simplu pătrundem în ceea ce a realizat El. Îl putem lăuda pentru ceea ce a făcut. Fie ca omul să ne dăm seama că omul nu a fost creat mai întâi să lucreze, ci să fie satisfăcut cu Dumnezeu și să se odihnească împreună cu Dumnezeu (Matei 11:28-30).

Sabatul a fost făcut pentru om și nu omul pentru Sabat (Marcu 2:27). Cei religioși răstoarnă acest lucru în sens greșit, spunând că omul este pentru Sabat; de fapt, Sabatul este pentru om, căci Dumnezeu vrea ca omul să se odihnească mai întâi cu El.

Când suntem umpluți de Cristos, savurându-L pe Cristos, putem lucra pentru Domnul și împreună cu Domnul. Fie ca să ne dăm seama că nu putem continua să lucrăm pentru Dumnezeu continuu fără nicio pauză; trebuie să existe intervale de lucrare urmate de intervale de odihnă.

De fapt, mai întâi ne odihnim și apoi lucrăm și ne odihnim și suntem satisfăcuți cu Dumnezeu, astfel încât să-L putem cunoaște pe Dumnezeu, să-L savurăm pe Dumnezeu și să fim una cu Dumnezeu în timp ce lucrăm pentru Dumnezeu. Lucrarea noastră ar trebui să fie revărsarea vieții interioare!

Doamne Isuse, fie ca noi să știm cum să ne odihnim împreună cu Dumnezeu și să-L savurăm pe Dumnezeu mai întâi și apoi să lucrăm pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu. Amin, Doamne, venim la Tine astăzi să Te savurăm și apoi să lucrăm împreună cu Tine și pentru Tine. Fie ca astăzi să intrăm în odihna Ta de Sabat. Vrem să rămânem în odihna Ta. Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai creat nu pentru a lucra mai întâi pentru Dumnezeu, ci pentru a-L savura pe Dumnezeu și a intra în odihna lui Dumnezeu! Aleluia, prima zi a omului după ce a fost creat de Dumnezeu a fost o zi de odihnă, nu o zi de muncă! Amin, Doamne, Te iubim! Vrem să ne facem timp să Te savurăm și să ne odihnim împreună cu Tine. Tu ești odihna noastră. Tu ești satisfacția noastră. Umple-ne, Doamne! Umple-ne până la refuz! Satisface-ne. Constituie-ne cu Tine Însuți. Pur și simplu ne deschidem întreaga ființă Ție. Vrem să fim umpluți cu Dumnezeul Triunic! Fie ca lucrarea noastră pentru Dumnezeu să fie revărsarea vieții interioare. Fie ca viața Ta din noi să ne umple și să ne satureze până când se revarsă din noi ca lucrare a noastră pentru Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca să ne odihnim cu Tine din nou și din nou, ca să fim umpluți cu Tine și să lucrăm una cu Tine!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Enter God’s Rest, enjoy God, and are Satisfied with God before we Work for God, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Cristosul atotinclusiv după cum este revelat în Matei – săptămâna 5 cu tema: Cristos ca fiind Cel care ne dă odihnă (ziua 3) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne rugăm rugăciuni eficiente rămânând în Domnul pentru ca El să Se exprime prin noi

16/01/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Astăzi ne putem ruga rugăciuni eficiente, rămânând în Domnul, astfel încât El să Se exprime prin noi în rugăciunea noastră.

Rugăciunile eficiente sunt rezultatul rămânerii noastre în Domnul și a cuvintelor Lui care rămân în noi; rugăciunea înseamnă a-i permite lui Dumnezeu să Se exprime prin noi și astfel să-și împlinească scopul, pentru că noi Îl contactăm pe Dumnezeu în duhul nostru, îl absorbim pe Dumnezeu și ne rugăm într-o rugăciune, permițându-i lui Dumnezeu să se roage în noi pentru a îndeplini ceea ce dorește El. Amin!

În calitate de credincioși în Cristos, suntem mlădițe în Cristos, vița; noi și El suntem strâns legați, chiar uniți ca una, în duhul nostru contopit. Când am crezut în Domnul Isus, ne-am născut din Dumnezeu; ființa noastră născută din Dumnezeu nu era în mintea sau emoția noastră, ci în duhul nostru (Ioan 1:12-13). Ioan 3:6 ne spune că ne-am născut din Dumnezeu în duhul nostru; ceea ce este născut din Duhul este duh. Minunat!

1 Cor. 6:17 confirmă în continuare că suntem uniți cu Domnul ca un singur duh, iar Ioan 15:4-5 exprimă dorința Domnului ca noi să rămânem în El și ca El să rămână în noi. Putem rămâne în Domnul prin intermediul duhului nostru contopit; noi rămânem în El, fiind în duhul nostru și umblând conform duhului nostru.

Din păcate, chiar dacă toți credincioșii adevărați în Cristos s-au născut din Dumnezeu în duhul lor contopit, ei nu știu că au fost uniți cu Domnul ca un singur duh și nu văd că sunt în Cristos și tot ce ei trebuie să facă este să rămână în El. Mulți creștini încearcă să facă cutare și cutare lucru, făcând lucrări exterioare în biserică și pentru Domnul, dar nu mulți își exersează duhul pentru a-L contacta pe Dumnezeu și nici nu rămân în duhul lor.

Rom. 8:4 ne spune că cerințele drepte ale lui Dumnezeu sunt împlinite în noi pe măsură ce umblăm după Duhul. Cum putem să rămânem în Domnul și să îndeplinim toate cerințele lui Dumnezeu? Cum îl putem mulțumi pe Dumnezeu și să fim una cu El? Nu făcând cutare sau cutare lucru pentru El, nici încercând să ne îmbunătățim sau să fim mai buni creștini.

Este pur și simplu prin întoarcerea către duhul nostru, rămânând în duhul nostru și umblând conform Duhului pe parcursul zilei. Acest lucru are legătură cu viața noastră de zi cu zi. Viața noastră creștină este o viață de rămânere în Domnul așa cum o mlădiță rămâne în viță.

Din păcate, însă, de multe ori uităm că suntem în Cristos și, pentru că conștiința noastră este pătată de păcat, greșeli și fiind departe de Dumnezeu, încercăm să „intrăm în Cristos”. Tot ce trebuie să facem este să ne mărturisim păcatele sub lumina Domnului, exersându-ne duhul, iar Domnul ne va spăla și ne va curăța.

Nu trebuie să ne îmbunătățim și nici nu trebuie să ne perfecționăm; trebuie să venim la Domnul așa cum suntem, să aplicăm sângele Său prețios și să rămânem în El, rămânând în duhul nostru contopit!

Ne rugăm rugăciuni eficiente, rămânând în Domnul și având cuvintele Sale rămânând în noi

Pe măsură ce noi, credincioșii în Cristos, practicăm să rămânem în Domnul, fiind în duhul nostru și umblând conform duhului contopit, se întâmplă ceva minunat: ne rugăm rugăciuni eficiente, rugăciuni la care Domnul răspunde. Ioan 15:7 spune că, atâta timp cât rămânem în El și cuvintele Lui rămân în noi, ne putem ruga orice vrem și El o va face pentru noi.

Este ca și cum El ne dă un cec în alb pe care trebuie să-l completăm – atâta timp cât rămânem în Domnul. Rezultatul sau rezultatul rămânerii noastre în Domnul și al cuvintelor Sale care rămân în noi este că ne rugăm rugăciuni eficiente.

Care sunt aceste rugăciuni eficiente? De multe ori credem că știm pentru ce să ne rugăm și avem o mulțime de lucruri de spus Domnului, cerând cutare și cutare lucru de la El. Dar adevărata rugăciune nu este doar contactarea lui Dumnezeu de către noi, ci și mai mult, Dumnezeu contactându-ne pe noi.

O rugăciune conform standardului lui Dumnezeu este una în care există o curgere reciprocă între Dumnezeu și om; Dumnezeu curge în noi și Îl contactăm pe Dumnezeu, iar rezultatul sunt rugăciuni eficiente. Dumnezeu și omul sunt ca curenții electrici care curg unul în altul; rugăciunea este curgerea dintre Dumnezeu și om. Amin!

Îl contactăm pe Dumnezeu, Dumnezeu ne contactează și ne rugăm în Dumnezeu, în timp ce Dumnezeu se roagă în noi. Pe măsură ce rămânem în Domnul și permitem cuvintelor Lui să rămână în noi, ne rugăm rugăciuni eficiente, rugăciuni la care Dumnezeu cu siguranță le va răspunde.

Dumnezeu vrea ca noi să ne rugăm, pentru că El are o dorință a inimii Sale; El vrea să facă ceva, dar nu va face ceea ce este în inima Lui până când nu va avea pe pământ un om care să-I răspundă dorinței. Ce interesant! Atotputernicul Dumnezeu din ceruri nu ar face ceea ce este în inima Sa pe pământ decât dacă El obține un om sau un grup de oameni care sunt una cu El pentru a-și elibera dorința!

S-ar putea să credem că Dumnezeu știe deja ce vrea să facă și că este capabil să facă acel lucru, așa că de ce ar trebui să ne rugăm pentru ca voia Lui să se facă și pentru ca Împărăția Sa să vină? Dacă El poate face ceea ce vrea El, de ce ar trebui să ne rugăm pentru dorința Lui?

Trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu mai degrabă ar aștepta până când omul rămâne în Domnul și permite cuvintelor Sale să rămână în el, astfel încât să se roage rugăciuni eficiente, rugăciuni care eliberează dorința lui Dumnezeu și îi împlinesc scopul. Rugăciunea este omul care cooperează cu Dumnezeu și lucrează împreună cu Dumnezeu, iar rugăciunile eficiente sunt rezultatul rămânerii omului în Domnul și a cuvintelor Domnului în el.

Nu ne rugăm în mod obișnuit și nici nu pur și simplu rostim cererile noastre pentru ca Domnul să ne satisfacă nevoile, să ne protejeze, să ne acopere familia și să ne binecuvânteze. Acesta este ceva prea de jos. Rezultatul rămânerii reciproce a lui Dumnezeu și a omului este că sunt rostite rugăciuni eficiente, pentru că omul este una cu Dumnezeu și Dumnezeu este una cu omul pentru eliberarea a ceea ce este în inima lui Dumnezeu prin rugăciunea omului.

Printre creștinii de astăzi există atât de multe feluri de rugăciune. Unii se roagă în mod obișnuit rugăciunea Domnului, repetând cuvintele din Matei 6. Alții se roagă pentru că au nevoie de ceva sau au probleme. Dar în Ioan 15 vedem rugăciuni eficiente care provin din rămânerea omului în Dumnezeu și a lui Dumnezeu în om.

Dacă rămânem în Domnul și cuvintele Lui rămân în noi, putem cere orice dorim și ni se va face. Dacă Îl contactăm pe Dumnezeu și El ne contactează, dacă rămânem în Domnul și cuvintele Sale vii rămân în noi, putem cere orice vom vrea și El o va face!

Petrecem timp cu Domnul, Îl contactăm, Îi chemăm numele și ne rugăm cu cuvântul Său, iar El ne vorbește nouă și în noi despre dorința Lui. El pune în noi anumite poveri cu privire la nevoile din viața de biserică, nevoile din Trup, anumite situații care au nevoie de rugăciune și nevoile în recâștigarea Lui; deci ne rugăm, iar rugăciunile noastre sunt rugăciuni eficiente, care provin din rămânerea noastră în Domnul.

Doamne Isuse, vrem să rămânem în Tine astăzi și lăsăm cuvintele Tale să rămână în noi, ca să ne rugăm după dorința Ta. Amin, Doamne, venim să Te contactăm în rugăciunea noastră. Ne deschidem Ție. Vrem doar să Te atingem într-un mod viu. Ne deschidem pentru a Te contacta. Curgi în noi. Vrem să ne deschidem toată ființa către Tine, astfel încât să poți curge în fiecare parte a ființei noastre. Fie ca între noi și tine să existe un contact reciproc. Venim la Tine în cuvântul Tău și permitem cuvintelor Tale să rămână în noi. Fie ca cuvintele Tale vii să rămână în noi și să locuiască bogat în inima noastră. Vorbeste-ne, Doamne drag. Infuzează-ți dorința inimii în noi. Fă din inima noastră un duplicat al inimii Tale. Fie ca noi să rămânem în Tine și să permitem cuvintelor Tale să rămână în noi, astfel încât să ne rugăm rugăciuni eficiente. Amin, Doamne, câștigă rugăciunile de care Tu ai nevoie, rugăciunile care cooperează cu dorința Ta. Câștigă un grup de oameni pe pământ care să fie una cu Tine într-o asemenea măsură încât să Te poți ruga prin ei ca să-ți împlinești dorința pe pământ! Amin, Doamne, facă-se voia Ta și vină împărăția Ta pe pământ!

Rugăciunea înseamnă că omul cooperează cu Dumnezeu și îi permite lui Dumnezeu să Se exprime din interiorul omului

Trebuie să învățăm secretul rugăciunii pentru a ne putea ruga rugăciuni eficiente. Pe de o parte, trebuie să ne rugăm pentru noi înșine, pentru nevoile noastre, pentru nevoile familiei noastre, pentru biserică, pentru societatea în care suntem și pentru toți oamenii. Pe de altă parte, trebuie să rostim rugăciuni eficiente, rugăciuni care provin din rămânerea noastră în Domnul.

De multe ori, însă, nu știm pentru ce să ne rugăm și nici măcar nu știm cum să ne rugăm. Duhul ni se alătură pentru a ne ajuta în slăbiciunea noastră, pentru că nu știm pentru ce ar trebui să ne rugăm, așa cum se cuvine; de aceea, Duhul mijloceşte pentru noi cu gemete care nu pot fi rostite (Rom. 8:26-27).

S-ar putea să credem că știm pentru ce să ne rugăm, dar de fapt nu știm. Ne-am putea gândi că, din moment ce suntem în durere și sănătatea noastră nu este atât de bună, ar trebui să ne rugăm cu disperare pentru vindecarea noastră. Dacă ne lipsesc și nu avem lucrurile necesare vieții noastre zilnice, ne rugăm cu disperare pentru provizia Domnului. Și dacă există probleme în familie, la locul de muncă și în societate, ne rugăm pentru toate aceste probleme.

Este foarte bine să faci asta, dar rugăciunea pe care Dumnezeu dorește să o câștige de la poporul Său este mult mai mare decât aceasta. Rugăciunea nu este doar rugăciunea noastră; rugăciunea este Duhul care se alătură slăbiciunii noastre pentru a se uni cu rugăciunea noastră, chiar și pentru a mijloci pentru noi, conform lui Dumnezeu.

De multe ori gemem înaintea Domnului, pentru că nu știm pentru ce să ne rugăm, dar există un suspin în noi; Duhul geme în geamătul nostru. Trebuie să învățăm secretul rugăciunii, și anume că cooperăm cu Dumnezeu în rugăciune, lucrăm împreună cu Dumnezeu și îi permitem lui Dumnezeu să Se exprime din interiorul nostru și prin noi pentru a-și îndeplini scopul.

S-ar putea să știm ceea ce oamenii numesc de obicei rugăciune, dar știm prea puțin despre rugăciunea despre care se vorbește în Biblie. Mulțumim Domnului că Duhul ni se alătură să ne ajute și să mijlocească pentru noi cu gemete care nu pot fi rostite. Rugăciunile adevărate sunt Duhul Sfânt din noi, care exprimă dorința lui Dumnezeu prin noi. Amin!

Rugăciunile adevărate implică îi atât pe Dumnezeu, cât și pe om – nu doar pe om și nu doar pe Dumnezeu, ci pe Dumnezeu și pe om. Omul rămâne în Dumnezeu, Dumnezeu rămâne în om, și omul este contopit cu Dumnezeu și Dumnezeu este contopit cu omul; rezultatul este că omul se roagă rugăciuni eficiente, care este expresia rugăciunilor lui Dumnezeu în om.

Ne rugăm nu doar ca oamenii de aici pe pământ care își exprimă nevoile sau dorințele înaintea lui Dumnezeu; ne rugăm una cu Domnul, chiar ne rugăm în contopirea cu Domnul. Rugăciunile eficiente sunt Duhul care se contopește cu omul, se îmbracă cu om și se unește cu omul în rugăciune pentru a exprima mintea Duhului prin om.

În exterior, noi suntem cei care ne rugăm, pentru că noi rostim rugăciunile; de fapt, este Duhul care se roagă în rugăciunea noastră. Două părți exprimă aceeași rugăciune în același timp.

Acest lucru este asemănător cu ceea ce vedem în Iacov 5:17, unde Ilie, un om care avea aceleași sentimente cu noi, s-a rugat stăruitor să nu plouă și să nu plouă pe pământ timp de trei ani și șase luni. Expresia „s-a rugat stăruitor” poate fi tradusă ca „s-a rugat cu rugăciune” sau „s-a rugat în rugăciune”.

Ilie nu și-a rugat rugăciunea conform sentimentelor și dorinței sale; s-a rugat rugăciunea dată lui de Domnul. Când se ruga, se ruga cu o rugăciune, într-o rugăciune. Aceasta este rugăciunea adevărată, rugăciunea eficientă: Duhul care se roagă în rugăciunea noastră și îi dăm voie Domnului să Se exprime prin noi în rugăciune.

Andrew Murray a spus odată că adevărata rugăciune este Cristosul care locuiește în noi, rugându-se lui Cristos care stă pe tron. Acest lucru poate suna ciudat, dar aceasta este o rugăciune adevărată: suntem una cu Domnul, rămânând în El și lăsând cuvintele Lui să rămână în noi, iar El se roagă în noi rugăciunile de care are nevoie pentru a face ceea ce vrea El să facă, iar Cristos tronul face ceea ce intenţionează El să facă.

Noi ne rugăm, dar nu noi ne rugăm; mai degrabă, suntem contopiți cu Domnul, suntem una cu El și El se roagă în noi, iar rugăciunea noastră este rugăciunea Sa. Rămânem în viță trăind în duhul contopit și ne regăsim tot timpul în această rugăciune continuă, care este rugăciunea Domnului; noi pur și simplu rostim rugăciunea Sa și El poate face ceea ce dorește.

Acesta este motivul pentru care de atâtea ori când facem cutare și cutare lucru, simțim brusc că ar trebui să ne rugăm pentru cutare frate sau soră, sau că ar trebui să ne rugăm pentru această situație sau acea problemă. Domnul se roagă continuu, iar noi suntem în această curgere dintre Dumnezeu și om; noi, prin urmare, rostim rugăciunea Sa, pentru că Cristosul din noi se roagă lui Cristos de pe tron pentru ca voia lui Dumnezeu să se facă pe pământ.

Există o rugăciune constantă care are loc în tăcere în univers și, de asemenea, în interiorul nostru; pe măsură ce rămânem în Domnul, atingem această rugăciune, intrăm în această rugăciune și îi permitem Domnului din noi să Se exprime și să se roage în noi. Amin!

Prin rugăciune, Îl contactăm pe Dumnezeu și îl absorbim pe Dumnezeu în duhul nostru (Efeseni 6:18). Apoi, experimentăm pe Cristos care locuiește și Îl trăim pe Cristos rugându-ne într-un mod autentic, adică permițându-i lui Cristos care locuiește în noi și prin noi (Col. 1:27; 3:4; Filip. 1:20-21). ).

Fie ca Domnul să ne înalțe modul de a ne ruga și rugăciunile. Fie ca să ne rugăm nu doar pentru oameni sau lucruri sau chiar doar pentru elementele de rugăciune de pe lista de rugăciuni a bisericii, ci să ne rugăm rugăciuni eficiente una cu Domnul. Avem nevoie de felul de rugăciune care ne aduce în contact cu Domnul, rugăciunea care ne face să fim una cu El în duhul nostru (2 Tim. 4:22; 1 Cor. 6:17).

Când suntem una cu Domnul și rămânem în El, El în noi se roagă exprimându-și dorința în noi și prin noi, iar noi ne rugăm una cu El, rostind rugăciunile Sale în rugăciunea noastră. Apoi, El poate face ceea ce vrea El să facă, El Își poate satisface nevoia și El Își poate zidi biserica, pentru că El are un grup de oameni pe pământ care cooperează cu El în rugăciune.

Doamne Isuse, învață-ne cum să ne rugăm și pentru ce să ne rugăm. Recunoaștem că nu știm pentru ce ar trebui să ne rugăm, așa cum se cuvine. Îți mulțumim că ai venit ca Duhul ca să mijlocești pentru noi cu gemete care nu pot fi rostite. Amin, Doamne, Cel ce cercetează inimile știe care este mintea Duhului, pentru că mijlocește pentru sfinți conform cu Dumnezeu. Ne deschidem Ție. Vrem să rămânem în Tine. Contopește-Te cu noi și fă-ne una cu Tine, astfel încât rugăciunea noastră să exprime rugăciunea Ta. Vrem să cooperăm cu Dumnezeu și să lucrăm împreună cu Dumnezeu în rugăciune. Amin, Doamne, Îți permitem să Te exprimi prin noi și astfel să-ți împlinești scopul. Fie ca să ne rugăm într-o rugăciune, rugându-ne rugăciunile pe care le-ai pus Tu în noi. Fie ca noi să fim atât de deschiși față de Cristos care locuiește în interior, astfel încât rugăciunile Sale să devină rugăciunile noastre și rugăciunile noastre să exprime pe Dumnezeu și dorința Sa! O, Doamne, ai o cale liberă de a Te exprima pe Tine însuți și dorința Ta prin noi! Fie ca Cristosul care locuiește în noi să Se roage Cristosului care stă pe tron pentru ca voia lui Dumnezeu să se facă și împărăția Sa să vină pe pământ! Amin, Doamne, câștigă rugăciuni atât de eficiente pe pământ de la poporul Tău care rămâne în Tine și este pe deplin una cu Tine în duh!