viața de biserică

Zidirea Trupului se face prin membrele perfecționate care funcționează în măsura lor

20/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Zidirea Trupului lui Cristos se face prin membrele perfecționate ai Trupului care funcționează în măsura lor. Cristos a promis că El va zidi biserica Sa și o face dând mai întâi daruri Trupului și apoi punând membrele dăruite să-i perfecționeze pe sfinți în distribuirea divină, astfel încât sfinții perfecționați să poată face lucrarea slujbei, adică să zidească Trupul lui Cristos. Amin!

Este cu adevărat uimitor să vedem scena din Efeseni 4:8-16, care începe cu călătoria universală a Domnului și dăruirea de daruri Trupului. Cristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, al doilea din Trinitatea Divină, a ieșit din veșnicie și a intrat în timp. El a coborât din ceruri pe pământ pentru a deveni om. Ca om, El a trăit o viață umană perfectă și minunată, împlinind scopul lui Dumnezeu.

După moartea Sa, El a coborât și mai departe, în Hades, și a declarat Evanghelia celor de acolo. El a biruit moartea și Hadesul, a luat cheile morții și ale Hadesului și apoi a înviat în a treia zi. La patruzeci de zile după învierea Sa, S-a înălțat public la ceruri și acum se află în al treilea cer, întronat cu Dumnezeu pe tron. Minunat!

Aceasta a fost o călătorie universală a omului-Dumnezeu Isus. El a călătorit coborând pe pământ, apoi în Hades, apoi înălțându-se pe pământ și apoi în al treilea cer. Făcând aceasta, El umple toate lucrurile.

Mai mult, în înălțarea Sa, Cristos l-a biruit pe Satan și i-a luat pe captivii pe care îi avea Satan, făcându-i proprii Săi captivi. Noi, cei care credem în Cristos, eram captivii lui Satan, căci el ne-a uzurpat și ne-a înrobit. Dar prin moartea, învierea și înălțarea Sa, Cristos l-a învins pe Satan, i-a luat captivii și a mers victorios înaintea tronului lui Dumnezeu cu o procesiune triumfală, aducându-ne la Tatăl ca daruri, trofee.

Tatăl, fiind foarte mulțumit, ne-a returnat lui Cristos și Cristos ne-a dat ca daruri Trupului Său. Fiecare credincios în Cristos este acum un dar pentru Trupul lui Cristos. Unele sunt daruri mai mari, iar altele sunt daruri mai mici; măsura darului depinde de măsura harului. Cu toții suntem daruri pentru biserică și fiecare dintre noi este un dar pentru Trupul lui Cristos.

Trebuie să ne dăm seama și să apreciem că Cristos ne-a dat ca daruri pentru Trupul Său și trebuie să funcționăm în viața de biserică crescând în viață și fiind perfecționați în funcția noastră, astfel încât să putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Trebuie să-L lăsăm pe Cristos să Se înalțe și să coboare în noi. Oriunde ne-am afla, ne putem întoarce către El, ne putem deschide către El și Îi putem permite să Se răspândească în noi, să ne cucerească, să ne învingă și să ne supună. Dacă Îi permitem Domnului să ne învingă tot timpul, devenim captivii Lui și El are o modalitate de a lucra în noi și de a zidi biserica prin noi.

Fie ca noi să fim captivii Domnului astăzi, cei care nu-L înving pe Domnul în experiența lor necedând Lui, ci mai degrabă care spun Amin cuvântului Său, se supun Lui și Îl lasă pe El să ne învingă tot timpul.

Zidirea Trupului se face prin membrele perfecționate care funcționează în măsura lor

Efeseni 4:11-12 spune că Cristos a dat pe unii ca apostoli, pe alții ca profeți, pe alții ca evangheliști și pe alții ca păstori și învățători, spre perfecționarea sfinților, în vederea lucrării slujbei, spre zidirea Trupului lui Cristos.

Cristos a dat unele daruri Trupului lui Cristos; El a dat unele daruri nu pentru a înlocui membrele Trupului, ci pentru a-i perfecționa. Zidirea intrinsecă a Trupului lui Cristos se face prin persoanele dăruite care îi perfecționează pe sfinți în distribuirea divină, astfel încât toți sfinții să poată face lucrarea slujbei Noului Testament, adică să zidească Trupul lui Cristos.

Trupul nostru omenesc este zidit nu doar de un singur membru sau de câteva membri proeminenți și mai puternici; mai degrabă, fiecare membru al trupului nostru omenesc crește în viață și este perfecționat în funcția sa, astfel încât întregul trup este zidit. Aceasta este o umbră a realității care se găsește în Trupul lui Cristos.

Trupul lui Cristos se zidește singur în dragoste prin funcția fiecărui membru. Aceasta înseamnă că fiecare dintre noi este un dar pentru Trup și trebuie să facem două lucruri: să creștem în viață și să fim perfecționați în funcția noastră.

Dumnezeu a dat unele daruri specifice, cum ar fi Pavel, Petru, Ioan, Martin Luther, John Nelson Darby, Watchman Nee, Witness Lee și multe altele. Aceste daruri date de Capul bisericii sunt pentru perfecționarea sfinților din bisericile locale (1 Corinteni 12:28; Faptele Apostolilor 13:1).

Membrii dăruiți nu sunt pentru a funcționa și fiecare să se așeze și să fie încurajat de funcția lor; mai degrabă, ei îi perfecționează pe sfinți pentru lucrarea slujbei, spre zidirea Trupului lui Cristos. Persoanele dăruite îi perfecționează pe sfinți hrănindu-i conform pomului vieții cu rezerva de viață pentru creșterea lor în viață (Geneza 2:9; 1 Corinteni 3:2, 6).

De aceea trebuie să fim prezenți în adunările bisericii și să fim implicați în slujirea din viața de biserică, fiind în părtășia și coordonarea vieții de biserică. Aici, în părtășie și coordonare și în adunările bisericii, Domnul ne poate perfecționa pe toți prin membrele dăruite.

Când cineva se ridică și împărtășește, având o porție mai mare din darul lui Cristos, suntem udați, hrăniți și alimentați. Unii sfinți se ridică și împărtășesc ceva, iar noi toți simțim că suntem udați, căci ei sunt ca o stropitoare mare care ne udă.

Trebuie să învățăm să funcționăm în întâlnirile bisericii fiind perfecționați de membrele dăruite, astfel încât să putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Fiecare dintre noi, ca membre ale Trupului lui Cristos, trebuie să fie perfecționat; mai întâi, trebuie să fim hrăniți și alimentați cu proaspăta rezervă de viață divină pentru creșterea noastră în viață, iar apoi trebuie să fim perfecționați în funcția noastră.

Trebuie să ne dăm seama că, chiar dacă am putea crede că nu putem face atât de mult sau nu știm ce să vorbim în întâlnirile bisericii, partea și funcția noastră în întâlniri sunt cele care zidesc biserica.

Fie ca vrăjmașul să nu ne înșele să credem că doar membrele dăruite pot și ar trebui să funcționeze, în timp ce noi toți ascultăm și învățăm. Mai degrabă, fie ca noi toți să ne deschidem perfecționării Domnului prin membrele dăruite, ca să învățăm să funcționăm în măsura noastră pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Persoanele dăruite îi perfecționează pe sfinți pentru a face ceea ce fac ei pentru zidirea directă a Trupului lui Cristos (Matei 16:18; Efeseni 4:11-12; 1 Timotei 1:16; 4:12). Aceasta este funcția principală a membrelor dăruite – să-i perfecționeze pe sfinți, astfel încât sfinții perfecționați să poată funcționa pentru a zidi Trupul lui Cristos.

Dumnezeu i-a dat pe unii ca apostoli, profeți, evangheliști, păstori și învățători; aceștia ne perfecționează pe noi să facem ceea ce fac ei, dar în măsura noastră. Persoanele dăruite îi perfecționează pe sfinți pentru a funcționa în același mod în care o fac ei – poate nu în aceeași măsură ca persoanele dăruite, dar în același mod pentru zidirea bisericii.

Poate că nu suntem mari apostoli precum Pavel, dar dacă suntem perfecționați pentru a fi apostoli, trimiși, putem fi apostoli pentru vecinul nostru de alături pentru Evanghelie. Poate că nu suntem mari profeți, dar dacă Îl lăsăm pe Domnul să ne perfecționeze prin persoanele dăruite, vom funcționa ca profeți pentru a vorbi cuvântul lui Dumnezeu și a zidi biserica.

În toate aceste lucruri, trebuie să ne exersăm duhul, căci numai în duh și cu exersarea duhului nostru putem noi zidi biserica. Nu învățăm doar să facem ceva în exterior, chiar dacă ar putea fi implicată o lucrare sau o activitate exterioară; învățăm să ne exersăm duhul și să fim perfecționați pentru a funcționa în măsura noastră pentru zidirea bisericii.

Învățăm să venim zilnic la Cuvântul lui Dumnezeu și să fim umpluți de Domnul, apoi să funcționăm în întâlnirile bisericii și ori de câte ori îi întâlnim pe sfinți pentru a împărți viață pentru zidirea bisericii.

Doamne Isuse, ne deschidem perfecționării Tale prin persoanele dăruite, ca să putem face lucrarea slujbei spre zidirea Trupului lui Cristos. Îți mulțumim că ne-ai dat ca daruri Trupului lui Cristos. Aleluia, fiecare credincios în Cristos este un dar pentru Trup și fiecare credincios are o funcție în măsura sa în Trup! Amin, Doamne, fie ca să nu ne neglijăm funcția. Salvează-ne de la participarea pasivă la întâlnirile bisericii fără exersarea duhului nostru și fără a funcționa în măsura noastră. Fie ca să învățăm să ne deschidem Ție zilnic și să Te savurăm pentru a crește în viață și fie ca să ne deschidem către persoanele dăruite pentru a fi perfecționați în funcția noastră. O, Doamne Isuse, ne deschidem perfecționării Tale prin persoanele dăruite. Ne exersăm duhul astăzi. Păstrează-ne în duhul nostru. Perfecționează-ne, dragă Doamne, pentru a face lucrarea slujbei, ca să putem zidi Trupul lui Cristos în mod direct! Aleluia, persoanele dăruite îi perfecționează pe sfinți hrănindu-i și ajutându-i să facă ceea ce fac persoanele dăruite pentru zidirea Trupului lui Cristos!

Suntem perfecționați pentru a fi un membru ziditor în dragoste și a ajunge la unitatea credinței

Slavă Domnului că noi toți suntem daruri pentru Trupul lui Cristos și fiecăruia dintre noi i s-a dat o măsură după harul dat nouă de Dumnezeu. Amin! Fie ca noi să învățăm să-L savurăm zilnic pe Domnul și să ne deschidem către El, astfel încât să putem avea mai mult har, să savurăm mai mult din ceea ce este El și să fim perfecționați în funcția noastră în biserică.

De multe ori în viața de biserică, Domnul ne pune împreună cu un sfânt care ne perfecționează; de multe ori, o persoană dăruită funcționează și suntem perfecționați pe măsură ce avem părtășie și ne coordonăm cu el. Trebuie să-I permitem Domnului să ne perfecționeze în funcția noastră în viața de biserică.

Pavel i-a spus lui Timotei să facă lucrarea unui evanghelist; Timotei nu era un evanghelist și nici nu era o persoană dăruită în acest sens, dar el era perfecționat pentru a face lucrarea unui evanghelist.

Dacă ne deschidem către Domnul și ne deschidem către sfinți în viața de biserică, vom fi perfecționați pentru a funcționa ca apostol, profet, evanghelist, păstor și învățător și vom funcționa pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Pe măsură ce Îl lăsăm pe Domnul să ne perfecționeze și permitem persoanelor dăruite să ne perfecționeze, va exista un rezultat. Rezultatul acestei perfecționări este că vom ajunge cu toții la unitatea credinței și a cunoașterii depline a Fiului lui Dumnezeu, la un om matur și la măsura staturii plinătății lui Cristos (Efeseni 4:13; cf. Ioan 17:23).

Cu toții trebuie să ajungem la aceste trei lucruri crescând în viață și fiind perfecționați în funcția noastră. Mai mult, nu vom mai fi copii mici aruncați de valuri și purtați de orice vânt de învățătură (Efeseni 4:14).

Dacă nu creștem în viață și nu suntem perfecționați în funcția noastră, rămânem ca niște copilași, fiind o povară pentru alții, în loc să avem grijă de ei. Dar dacă creștem în viață zi de zi și suntem perfecționați în funcția noastră în Trup, vom funcționa în măsura noastră și vom purta responsabilitatea.

Nu vom mai fi aruncați încoace și încolo, nici aruncați de valuri; vom fi tari în Domnul și pentru biserică. Ne vom ține de adevăr în dragoste și vom crește în Cristos, Capul, în toate lucrurile (v. 15).

Trebuie să ținem de adevăr în dragoste. Adevărul din Efeseni se referă la ceea ce este real, iar acesta este Cristos și biserica.

Cristos, în calitate de Cap al Trupului, și biserica, în calitate de Trup al Capului, sunt ceva real, iar noi ne ținem de adevăr în dragoste. Ne ținem de aceste lucruri reale în dragoste, ținându-ne de Cristos și de biserică, și creștem în Cap, Cristos, în toate lucrurile.

Această perfecționare ne va face să nu mai fim copii mici aruncați de valuri și purtați de orice vânt de învățătură, în viclenia oamenilor, în șiretenia lor, în vederea sistemului satanic de eroare. Slavă Domnului!

În loc să ne lăsăm duși, ne ținem de adevăr în dragoste, creștem în Cristos în toate lucrurile și vom funcționa din El! Pe măsură ce creștem în Cristos, Capul, ceva vine din Cap, căci funcționăm cu provizia pe care o primim de la Cristos.

Creștem în Cristos pentru creșterea noastră, iar apoi din Cristos vom funcționa pentru utilitatea noastră (v. 16). Această perfecționare va face ca fiecare membru al Trupului lui Cristos să fie un membru ziditor în dragoste – crescând în Cap și funcționând din Cap.

Fie ca noi să fim membre perfecționate ale Trupului care cresc în Cap și funcționează din Cap pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos!

Doamne Isuse, ne deschidem Ție pentru a putea crește în viață și ne deschidem, de asemenea, Trupului pentru a fi perfecționați în funcția noastră! Amin, Doamne, fie ca noi să fim membrele perfecționate ale Trupului lui Cristos care cresc în viață și funcționează în măsura lor pentru zidirea Trupului! Fă-ne să creștem în viață și să fim perfecționați în funcția noastră până când vom ajunge cu toții la unitatea credinței! Amin, Doamne, fie ca noi să ajungem cu toții la unitatea credinței și a cunoașterii depline a Fiului lui Dumnezeu, la un om matur, la măsura staturii plinătății lui Cristos! Ține-ne deschiși către perfecționarea Ta prin membrele dăruite, ca să nu mai fim copilași aruncați de valuri și purtați de orice vânt de învățătură! O, Doamne, ne ținem de adevăr în dragoste, ținându-ne de Cristos și de biserică – ne ținem de lucruri adevărate! Te ținem ca și Cap și primim distribuirea și alimentarea Ta, astfel încât să putem funcționa din Cap pentru zidirea bisericii!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Building up of the Body is by the Perfected Members Functioning in their Measure, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 24 cu tema: Dătătorul darurilor și componentele armurii lui Dumnezeu, ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să vedem că fiecare membru al Trupului lui Cristos este un dar indispensabil pentru Trup

19/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Cristos este Dătătorul de daruri pentru zidirea Trupului organic al lui Cristos; fiecare membru al Trupului este un dar indispensabil pentru Trup, constituit de Cristos în înălțarea și coborârea Sa în noi pentru a ne supune, a ne cuceri și a ne umple, chiar a umple toate lucrurile în noi. Amin!

Săptămâna aceasta venim la subiectul, Dătătorul darurilor și componentele armurii lui Dumnezeu, bazat în principal pe Efeseni capitolele 4 și 6.

Cea mai mare profeție din Biblie este cea rostită de Domnul Isus în Matei 16:18, Eu voi zidi biserica Mea. Aceasta este încă în curs de desfășurare. Cristos încă își zidește biserica. Și El face aceasta în noi și prin noi, multele membre ale Trupului lui Cristos.

Fiecare dintre noi este un dar dat de Cristos Trupului Său, astfel încât noi să putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Săptămâna aceasta vrem să vedem cum Cristos este Dătătorul de daruri – și procesul prin care a trecut pentru a produce și a oferi darurile Trupului Său și, de asemenea, vrem să-L vedem pe Cristos ca fiind componentele armurii lui Dumnezeu.

Am putea crede că numai Cristos este calificat să zidească biserica în calitate de Trup al lui Cristos și avem parțial dreptate; Cristos zidește biserica, dar El o face în și prin darurile pe care le-a dat Trupului, care este fiecare credincios în Cristos.

Am putea crede că numeroasele elemente ale armurii lui Dumnezeu trebuie să fie puse pe noi una câte una, pentru a putea lupta războiul spiritual și avem parțial dreptate, căci Cristos Însuși este realitatea armurii lui Dumnezeu. Fiecare parte a armurii lui Dumnezeu este Cristos Însuși.

Trebuie să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos ca și componente ale armurii lui Dumnezeu. Aceasta ne face membre luptătoare ale Trupului lui Cristos pentru ca stăpânirea lui Dumnezeu să fie exprimată pe pământ.

Fie ca noi să fim cei care Îl savurăm și Îl experimentăm pe Cristos ca Dătător de daruri, astfel încât să putem deveni membre ziditoare ai Trupului lui Cristos pentru expresia Lui în mod corporativ.

Și fie ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos ca elemente constitutive ale armurii lui Dumnezeu, astfel încât să putem deveni membre luptătoare ai Trupului pentru stăpânirea Lui.

Aceasta este împlinirea supremă a versetului din Geneza 1:26, unde vedem că Domnul dorește să obțină o exprimare și o reprezentare colectivă pe pământ prin unicul om nou. Fiind unicul om nou din acest univers, suntem creați în Cristos după imaginea lui Cristos pentru a-L exprima pe Cristos și a-L reprezenta. Slavă Domnului!

Fiecare membru al Trupului lui Cristos este un dar indispensabil pentru Trupul lui Cristos

Efeseni 4:7-16 ni-L prezintă pe Cristos ca Dătător de daruri pentru zidirea intrinsecă a Trupului organic al lui Cristos. Această zidire a Trupului se face prin dăruirea, distribuirea harului divin, după măsura darului lui Cristos.

Fiecare membru al Trupului lui Cristos este un dar indispensabil pentru Trupul lui Cristos (v. 7; 1 Corinteni 12:14-22; Romani 12:4-5). Fiecare dintre noi, ca și credincioși în Cristos, suntem un dar pentru Trupul lui Cristos și suntem indispensabili Trupului.

În 1 Corinteni 12, Pavel aseamănă Trupul mistic al lui Cristos cu trupul nostru fizic; Trupul lui Cristos este realitatea, iar trupul nostru fizic este doar o imagine a acelei realități – nu invers. Trebuie să vedem că Trupul este unul, dar are multe membre.

Trupul lui Cristos nu este doar un singur membru care funcționează, iar restul ascultă în liniște; Trupul este compus din multe membre care funcționează toate, fiecare în măsura sa, conform darului dat lor de Dumnezeu. Cu toții avem nevoie unii de alții, căci fiecare dintre noi este un dar indispensabil pentru Trup.

Dacă piciorul ar zice: „Fiindcă nu sunt mână, nu sunt din trup”, nu este că pentru aceasta nu este din trup. Tot așa, dacă urechea ar zice: „Fiindcă nu sunt ochi, nu sunt din trup”, nu este că de aceea nu este din trup. Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Trupul este alcătuit din mai multe membre, și Dumnezeu a pus membrele trupului, fiecare pe rând, în Trup, așa cum a voit El.

Ochiul nu poate să spună mâinii: „Nu am nevoie de tine”, nici gura nu poate să spună picioarelor: „Nu am nevoie de voi”. Ci, membrele trupului care par a fi mai slabe sunt cu atât mai necesare. Aceasta este o imagine a realității care se întâmplă în Trupul lui Cristos.

Fiecare membru al Trupului lui Cristos este un dar indispensabil pentru Trup. Fiecare membru al Trupului are o funcție particulară în Trup pe care nimeni altcineva nu o are, iar noi avem nevoie de funcția tuturor membrelor.

Pe de o parte, trebuie să ne dăm seama că funcția noastră în Trup este necesară, chiar critică pentru zidirea Trupului, și nu ar trebui să ne disprețuim funcția. Pe de altă parte, nu ar trebui să minimalizam funcția altora și nici nu ar trebui să le râvnim funcția.

Fie ca noi să citim Biblia cu rugăciune, în special porțiunile din 1 Corinteni 12:14-22 și Romani 12:4-5, pentru a ne da seama că suntem membre ale Trupului lui Cristos.

Pavel a avut clar o viziune a Trupului imediat după convertirea sa, căci a fost orbit de lumina divină timp de trei zile, apoi un membru al Trupului a venit la el – Anania – și i-a zis: „Saule, frate!”

Prin nașterea din nou cu viața divină, devenim membre ale Trupului lui Cristos și suntem frați și surori cu sfinții.

Saul obișnuia să fie un persecutor al bisericii, căutând să-i omoare și să-i distrugă pe urmașii lui Isus, dar Domnul S-a îndurat de el și a avut o convertire la Cristos. Acum era un frate în Domnul și era un membru al Trupului. El depindea de Trup în toate lucrurile.

Odată, tot orașul voia să-l găsească și să-l omoare, dar frații l-au coborât într-un coș prin zidul cetății pentru ca el să scape (Faptele Apostolilor 9:25; 2 Corinteni 11:32-33). Toți suntem „cazuri speciale” – avem nevoie ca frații să ne salveze și să ne acopere și facem parte din frăția care îi ajută pe alți frați.

Toți depindem de Trupul lui Cristos. Așa cum într-un singur trup avem multe membre și nu toate membrele au aceeași funcție, tot așa și noi, care suntem mulți, suntem un singur trup în Cristos și fiecare în parte suntem membre unii altora. Avem daruri care diferă după harul dat nouă de Cristos.

În Efeseni 4:7, harul lui Cristos este savurarea noastră și ne oferă darul; în Romani 12:6, darurile diferă după harul care le este dat. Pe măsură ce Îl savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca Duh, avem un anumit dar, anumite abilități și capacități, care inconștient și spontan ies din noi pentru a zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Fie ca noi să Îl savurăm pe Domnul zi de zi și să avem o creștere a darului dat nouă de Dumnezeu, astfel încât să putem funcționa în Trupul lui Cristos. Darul lui Cristos este o persoană constituită cu viața și elementul lui Cristos, distribuite în el de către Trinitatea Divină (2 Corinteni 1:15).

Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul ca har, chiar și venirea noastră la alți sfinți pentru a-i vizita va fi o vizită a harului. Ne vom osteni, dar nu noi, ci harul lui Dumnezeu, care ne este înmulțit.

Fiecare persoană dăruită are o măsură, iar harul divin este dat, distribuit, în ea conform acelei măsuri (Efeseni 4:16; comp. cu Romani 12:3). Fie ca noi să fim treji la minte și să nu avem o părere mai înaltă despre noi înșine decât ar trebui să avem.

Putem ști multe lucruri și putem chiar să fim capabili să vorbim multe lucruri, dar dacă credem că avem o porție mai mare decât prezbiterii sau chiar decât apostolul Pavel, nu suntem treji la minte. Fiecare dintre noi are o slujbă pe care trebuie să o îndeplinească și fiecare are o măsură; harul divin este dat și distribuit în noi conform acelei măsuri.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai făcut daruri pentru Trupul lui Cristos. Aleluia, fiecare credincios autentic în Cristos este un membru al Trupului lui Cristos, un dar indispensabil pentru Trup! Amin, Doamne, fie ca să ne dăm seama că suntem membre ale Trupului lui Cristos cu o funcție particulară pentru zidirea Trupului! Fie ca să vedem că funcția noastră este foarte necesară pentru zidirea Trupului! Ne deschidem Ție, dragă Doamne, și vrem să Te savurăm astăzi. Vrem să fim constituiți cu viața și elementul lui Cristos. Distribuie-Te mai mult în noi astăzi. Ne deschidem distribuirii Tale divine. Constituie-ne în membre ale Trupului lui Cristos care funcționează. O, Doamne, nu vrem să neglijăm darul nostru spiritual dat nouă conform măsurii harului. Fă-ne să Te savurăm până când vom funcționa în măsura noastră pentru zidirea Trupului! Aleluia, fiecare persoană dăruită are o măsură, iar noi avem harul divin care ne este dat și împărțit în noi conform acelei măsuri!

Cristos S-a înălțat și S-a coborât, i-a condus captivi pe cei luați captivi și ne-a constituit ca daruri pentru Trupul Său

Ne putem privi pe noi înșine ca credincioși în Cristos și ne putem gândi că suntem atât de slabi, că nu-L experimentăm sau nu-L cunoaștem atât de bine pe Cristos, așa că cum putem fi un dar indispensabil pentru Trup? Dar nu trebuie să ne uităm la noi înșine – să ne uităm doar la Domnul și la ceea ce a făcut El pentru noi!

Efeseni 4:8 ne spune că Cristos, după ce s-a înălțat la înălțime, i-a dus captivi pe cei luați captivi și a dat daruri oamenilor. Înălțimea din această porțiune din Psalmul 68:18 se referă la Muntele Sion (v. 15-16), simbolizând al treilea cer, unde locuiește Dumnezeu (1 Împ. 8:30).

Psalmul 68 sugerează că în chivot S-a înălțat Dumnezeu la Muntele Sion după ce chivotul a câștigat victoria (Numeri 10:35); aceasta ilustrează modul în care Cristos a câștigat victoria și S-a înălțat triumfător la ceruri. Este uimitor!

Prin acest trafic sau călătorie universală și în înălțarea Sa, Cristos i-a dus captivi pe cei care fuseseră luați captivi de Satan și i-a făcut daruri pentru Trupul Său (Efeseni 4:8-11). Uimitor!

Cristos a călătorit; El este Dumnezeul Triunic care călătorește. El a călătorit din ceruri la pământ, din pământ la Hades, din Hades înapoi la pământ și din pământ la al treilea cer. Prin acest trafic universal, darurile au fost date Trupului lui Cristos.

El a călătorit nu doar pe pământ, ci și mai mult, până în cele mai de jos părți ale pământului, chiar în Hades, și de acolo înapoi pe pământ, și de pe pământ în al treilea cer.

Când a călătorit în acest fel, mai ales când a călătorit în înălțarea Sa, după ce l-a învins pe Satan, Cristos i-a luat pe captivii lui Satan – adică pe noi – și i-a adus ca un cuceritor victorios într-un convoi de dușmani învinși la Tatăl.

El a mers înaintea Tatălui cu un convoi de captivi, i-a prezentat pe acești captivi Tatălui, care la rândul său i-a dat înapoi lui Cristos ca daruri. Apoi, Cristos i-a dat pe toți acești captivi ca daruri Trupului Său pentru zidirea Trupului. Aleluia!

Ce sărbătoare victorioasă trebuie să fi fost această procesiune triumfală! Acest lucru este real: este non-ficțiune, este ceea ce s-a întâmplat în domeniul spiritual în momentul morții, îngropării, învierii și înălțării Domnului.

Toți eram captivi ai lui Satan, căci am fost luați captivi de Satan înainte de a fi mântuiți prin moartea și învierea lui Cristos (Luca 4:18). Dar în înălțarea Sa, Cristos ne-a condus captivi, adică ne-a salvat din captivitatea lui Satan și ne-a luat la Sine (Psalmul 68:18). Slavă Domnului!

În înălțarea Sa, Cristos ne-a condus pe noi, credincioșii în Cristos, ca și captivi ai Săi, să fim în convoiul Său de dușmani învinși și ne-a făcut daruri pentru Trupul Său. Acum, fiecare dintre noi, ca și credincioși în Cristos, este un dar pentru Trupul lui Cristos, chiar un dar indispensabil pentru Trup.

Cât de minunat este să știm că noi, care am fost odată captivi ai lui Satan, am fost eliberați din captivitatea lui Satan și aduși la Dumnezeu de Cristos într-un convoi de dușmani învinși pentru a fi transformați în daruri pentru Trupul lui Cristos!

Suntem trofee date Tatălui și suntem daruri pentru Trupul lui Cristos. Uimitor! Acum, Cristos Își sărbătorește triumful asupra noastră, dușmanii Săi învinși, și ne conduce ca prizonieri ai Săi într-o procesiune triumfală în mișcarea Sa pentru slujba Sa de a zidi Trupul Său (2 Corinteni 2:14).

Slavă lui Dumnezeu, care ne călăuzește întotdeauna în triumful în Cristos și manifestă mireasma cunoașterii Lui prin noi în orice loc.

Acesta este ceva ce ni s-a întâmplat nu doar o dată, când Cristos S-a înălțat, ci chiar mai mult, ceva ce ar trebui să experimentăm zi de zi.

Pentru a fi în realitate daruri pentru Trupul care zidesc Trupul, trebuie să-L lăsăm pe Cristos să se înalțe și să se coboare în noi, să ne cucerească și să ne învingă și să ne umple cu Sine Însuși, astfel încât să putem fi constituiți ca daruri pentru Trupul lui Cristos (Efeseni 4:9-10).

În Sine Însuși, Cristos nu are nevoie să se înalțe și să se coboare; El este statornic și neclintit. Dar în noi și cu noi, El a venit în noi ca să fie cu noi, iar când suntem în jos, El este jos cu noi ca să ne încurajeze și să ne ridice. Și când suntem sus, mai ales când nu suntem treji la minte în ceea ce privește ceea ce suntem și cine suntem, El este cu noi ca să ne aducă jos. El călătorește mult în noi.

El umple toate lucrurile prin călătoria Sa universală și, pe măsură ce călătorește în noi, ne umple și pe noi însuși. Fie ca noi să-I permitem Domnului să fie cu noi, să ne vorbească, să ne ridice și să ne aducă jos așa cum consideră El de cuviință.

Fie ca noi să-I permitem Domnului să ne supună și să ne învingă. Fie ca noi chiar să-I cerem să nu ne lase niciodată să câștigăm, ci să ne învingă tot timpul. Când suntem supuși de Domnul, dându-I mai mult teren în ființa noastră, El ne constituie ca daruri pentru Trupul Său și putem împărți viață altora în Trup.

Dar dacă rămânem întregi, dacă nu suntem tratați și nu-L lăsăm pe Domnul să ne învingă și să ne captureze, nu putem funcționa, căci nu avem darul harului și măsura noastră este foarte mică. Fie ca noi să ne deschidem Domnului și să-I spunem:

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai făcut daruri indispensabile Trupului lui Cristos prin călătoria Ta universală și prin umplerea tuturor lucrurilor! Aleluia, Cristos a coborât pe pământ, apoi în Hades și S-a înălțat pe pământ și apoi în al treilea cer pentru a umple toate lucrurile! Slavă Domnului, prin traficul și înălțarea Sa universală, Cristos i-a condus ca și captivi pe cei care fuseseră luați captivi de Satan și i-a făcut daruri pentru Trupul Său! Amin, Doamne, fie ca noi să vedem că am fost conduși captivi de Cristos în înălțarea Sa, căci El ne-a salvat din captivitatea lui Satan și ne-a luat la Sine! Aleluia, în înălțarea Sa, noi, credincioșii în Cristos, am fost conduși la ceruri ca și captivi ai lui Cristos în convoiul Său de dușmani învinși pentru a fi făcuți daruri pentru Trup! Amin, Doamne, Te lăudăm și ne deschidem Ție! Fie ca Tu să te înalți și să te cobori în noi și fie ca Tu să ne cucerești și să ne învingi, pentru ca noi să putem fi constituiți ca daruri pentru Trup! O, Doamne, fie ca Să-Ți permitem să ne învingi și să ne umpli, pentru ca noi să putem fi daruri pentru Trup, funcționând în măsura noastră pentru zidirea Trupului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Seeing that Every Member of the Body of Christ is an Indispensable Gift to the Body, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 24 cu tema: Dătătorul darurilor și componentele armurii lui Dumnezeu, ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să fim aduși în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu și să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut Cristos

16/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Trebuie să fim aduși în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu, pentru a putea savura prezența Lui în dulceața iubirii divine și, prin urmare, să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut Cristos; atunci când îi iubim pe ceilalți cu Cristos ca dragoste a noastră, chiar devenind dragoste în Cristos, zidim Trupul în dragoste. O, Doamne!

Viața noastră creștină de zi cu zi, împreună cu umblarea noastră creștină, trebuie să fie în dragoste și lumină, în ceea ce este Dumnezeu ca dragoste și lumină. Noi, cei care credem în Cristos, am fost mântuiți de Dumnezeu nu numai din lume, ci și din modul de viață deșart moștenit de la părinții noștri.

Întreaga lume zace în cel rău și fiecare umblă în deșertăciunea minții sale; ei cred că realizează una și câștigă alta, dar, de fapt, totul este deșertăciune. Unii pot deveni superstaruri, în timp ce alții pot excela la un sport sau altul; totul este deșertăciune, căci aceste lucruri sunt aici astăzi, dar mâine vor dispărea.

Dacă iubim lumea și lucrurile din ea, dragostea Tatălui nu este în noi. Dar dacă Îl iubim pe Tatăl, nu vom iubi lumea.

Când vom vedea cât de mult ne iubește Dumnezeu și ce a făcut El pentru a-Și arăta dragostea față de noi, Îi vom răspunde pur și simplu cu dragoste și-i vom permite dragostei Sale să vină în inimile noastre.

Dumnezeu Și-a turnat dragostea în inimile noastre prin Duhul Sfânt, pe care ni l-a dat (Romani 5:5). Dragostea Sa nu doar ne-a fost dată; El Și-a turnat dragostea în inimile noastre, iar dragostea Lui curge continuu în noi pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și Îi răspundem cu dragoste.

Pe măsură ce savurăm dragostea Tatălui în Isus Cristos, Îl cunoaștem și Îl experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste, iar umblarea noastră zilnică va fi în dragoste.

În această lume de astăzi, aproape nimeni nu umblă în dragoste și lumină; toată lumea umblă în întuneric. Chiar și printre noi, în viața de biserică, cine umblă în lumină și dragoste?

Numai atunci când ne întoarcem către duhul nostru și mergem mai adânc cu Domnul, astfel încât să-L savurăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, putem avea o astfel de umblare.

Fie ca noi să fim mântuiți de la a cunoaște doar doctrina lui Dumnezeu ca fiind lumină și dragoste și fie ca noi să fim aduși la o cunoaștere autentică și intimă a lui Dumnezeu și să umblăm în dragoste și lumină, așa cum El este dragoste și lumină.

Când umblăm în dragoste, vom avea grijă de simțământul Tatălui, verificând mereu cu El legat de toate lucrurile pentru a-I face pe plac.

Dumnezeu este Tatăl nostru. Da, El este suveran, este atotputernic și este mai presus de toate lucrurile; cu toate acestea, El este și Tatăl nostru și Își arată dragostea față de noi în Isus Cristos.

Când atingem dragostea Tatălui, Îi vom răspunde cu dragoste, vom savura dragostea Lui și ne vom exprima dragostea în umblarea noastră zilnică cu Domnul.

Să fim aduși în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu și să-i iubim pe ceilalți așa cum i-a iubit Cristos

Cartea Efeseni vorbește despre biserică; ne oferă cea mai înaltă și profundă revelație a bisericii. Cu toate acestea, un alt lucru revelat în această carte este dragostea; scopul Efeseni este să ne aducă în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu.

Dumnezeu vrea să ne aducă în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu, pentru ca noi să putem savura prezența lui Dumnezeu în dulceața iubirii divine și, prin urmare, să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut-o Cristos (Efeseni 5:25).

Scopul lui Pavel în scrierea cărții Efeseni nu a fost doar să dezvăluie biserica, pentru ca noi să-i putem vedea numeroasele aspecte minunate, ci mai mult, să ne aducă în dragoste, substanța interioară a lui Dumnezeu.

Astăzi, Domnul mijlocește și se roagă pentru ca noi toți să fim aduși afară din noi înșine și întru substanța interioară a lui Dumnezeu, pentru ca noi să putem savura pur și simplu dulceața iubirii divine.

În condiția și atmosfera iubirii, suntem saturați de Dumnezeu pentru a fi sfinți și fără pată înaintea Sa (Efeseni 1:4). Dumnezeu ne iubește și noi Îl iubim. El ne-a ales în dragoste.

În această atmosferă de dragoste, noi, cei care credem în Cristos, ca aleși ai lui Dumnezeu, suntem saturați cu Dumnezeu, ca să fim sfinți și fără pată înaintea Lui.

Nu suntem sfințiți doar în mod exterior, prin faptul că multe lucruri sunt îndepărtate de la noi sau doar prin disciplinarea lui Dumnezeu; suntem făcuți sfinți și fără pată în dragoste.

Când vedem cât de mult ne iubește Dumnezeu, suntem inspirați să-L iubim și noi pe El. Într-o atmosferă atât de dulce și tandră de dragoste, suntem saturați cu Dumnezeu, ca să fim exact ca El, sfinți și fără pată.

Ce situație minunată este aceasta, în care Îl iubim pe Dumnezeu și Dumnezeu ne iubește și suntem transformați în imaginea lui Cristos, fiind saturați cu Dumnezeu!

Dragostea în care suntem înrădăcinați pentru creștere și întemeiați pentru zidire este dragostea divină realizată și experimentată de noi într-un mod practic (Efeseni 3:17). Suntem înrădăcinați și întemeiați în dragoste.

Pe de o parte, avem credință pentru a-L experimenta pe Cristos, căci credința ne face capabili să-L primim pe Cristos. Pe de altă parte, avem dragoste, care ne permite să-L savurăm pe El.

Nici credința, nici dragostea nu sunt ale noastre; nu provin de la noi, ci sunt ale Lui. Credința este de la Cristos; credința Sa devine credința noastră prin care credem în El. Dragostea este de la Dumnezeu; dragostea Sa devine dragostea noastră prin care Îl iubim.

Pentru a-L experimenta pe Cristos, avem nevoie atât de credință, cât și de dragoste (1 Timotei 1:4). Fie ca noi să ne dăm seama că am fost înrădăcinați și întemeiați în dragoste și fie ca noi să experimentăm această dragoste într-un mod practic.

Când Îi permitem Domnului să ne înrădăcineze și să ne întemeieze în dragostea Sa, Îl vom iubi pe Domnul și ne vom iubi unii pe alții cu această dragoste.

De asemenea, în această dragoste creștem în viață și suntem zidiți în viață. Dragostea lui Cristos este Cristos Însuși; această dragoste este nemăsurată și întrece cunoașterea, totuși o putem cunoaște experimentând-o (Efeseni 3:19). Ce minunat!

Pe de o parte, dragostea lui Cristos este nemăsurată și este dincolo de capacitatea noastră de a o înțelege. Pe de altă parte, putem cunoaște dragostea lui Cristos experimentând-o.

Îi putem cere Domnului zilnic să-Și facă domiciliul în inimile noastre prin credință, pe măsură ce ne întărește în omul nostru dinăuntru, după bogățiile gloriei Sale și prin Duhul Său, pentru ca să putem înțelege împreună cu toți sfinții dimensiunile universal bogate ale lui Cristos și să cunoaștem dragostea lui Cristos care întrece cunoașterea.

Nu este ceva ce trebuie doar să înțelegem, ci mai mult, să înțelegem în experiența noastră, experimentând dragostea lui Cristos. Domnul vrea să ne călăuzească, ca Duh al realității, în realitatea acestui lucru în experiența noastră, pentru zidirea bisericii în dragoste.

În dragostea lui Dumnezeu în Cristos, ne ținem de adevăr, adică ne ținem de Cristos cu Trupul Său (Efeseni 4:15). Avem adevărul, iubim adevărul, intrăm în adevăr și ne ținem de adevăr; ne ținem de adevăr în dragoste.

Dacă ne ținem doar de adevăr, fără dragoste, am putea deveni frați sau surori foarte înțelepți, dar ne vom separa de ceilalți, căci nu există dragoste; cunoașterea îngâmfă, dar dragostea zidește. Fie ca noi să-L iubim pe Domnul și să ne iubim unii pe alții avându-L pe Cristos ca dragostea noastră.

Trupul lui Cristos se zidește în dragoste (Efeseni 4:16); cea mai excelentă cale de a face orice și de a fi orice în viața de biserică de astăzi este dragostea.

Totul în economia lui Dumnezeu este în dragoste; tot ceea ce facem în viața de biserică ar trebui să fie în dragoste. Cea mai bună – chiar cea mai excelentă cale – pentru noi de a face orice sau de a fi orice în biserică este dragostea.

Doamne Isuse, adu-ne în dragoste ca substanță interioară a lui Dumnezeu, ca să putem savura prezența lui Dumnezeu și să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut Cristos! Amin, Doamne, fie ca noi să fim aduși în substanța interioară a lui Dumnezeu, în însăși dragostea, ca să putem savura prezența lui Dumnezeu în dulceața iubirii divine și să-i iubim pe ceilalți avându-L pe Cristos ca dragoste. Te lăudăm, Doamne, pentru că ne-ai chemat, ne-ai ales și ne-ai marcat. Aleluia, în condiția și atmosfera iubirii, suntem saturați de Dumnezeu pentru a fi sfinți și fără pată înaintea Lui! Ține-ne aici, dragă Doamne, în atmosfera iubirii. Te iubim și Tu ne iubești. Vrem să rămânem în dragoste cu Tine și față de Tine. Înrădăcinează-ne și întemeiază-ne în dragostea Ta pentru clădirea Ta. Fie ca dragostea divină să fie realizată și experimentată de noi într-un mod practic astăzi. O, cât de mult tânjim să cunoaștem dragostea lui Cristos, care este Cristos Însuși, experimentând-o! Aleluia, dragostea lui Cristos este nemăsurată și întrece cunoașterea, totuși o putem cunoaște experimentând-o! Amin, Doamne, fie ca noi să ne ținem de adevăr în dragoste! Fie ca noi să facem toate lucrurile în dragoste în viața de biserică, luând cea mai excelentă cale pentru a zidi biserica!

Îi iubim pe sfinți, Îl iubim pe Domnul în incoruptibilitate și devenim dragostea însăși

Ce înseamnă că Trupul lui Cristos se zidește pe sine în dragoste (Efeseni 4:16)? Se pare că tot ceea ce face Dumnezeu față de noi, în noi și cu noi este în dragoste. În dragoste, această expresie este repetată de multe ori în Efeseni (Efeseni 1:4; 3:17; 4:2, 15-16; 5:2). De la predestinarea Lui, care a fost în dragoste, până la zidirea bisericii, care este în dragoste, totul este în dragoste.

Putem ști multe lucruri, chiar putem fi constituiți cu vârful înalt al revelației divine din cuvântul lui Dumnezeu, dar dacă nu avem dragoste, tot ce avem este doar cunoaștere și nu zidim Trupul. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să creștem în viață în dragoste. Fie ca noi să ne ținem de adevăr în dragoste. Fie ca noi să facem toate lucrurile în dragoste. Când cineva este slab, suntem și noi slabi cu el, pentru ca, în dragoste, să-i putem câștiga pe cei slabi (1 Corinteni 9:22).

Când cineva este decăzut, când se abate, trebuie să ardem pentru el, să ne rugăm pentru el și să-l iubim, căci Domnul îl iubește. Aceasta înseamnă să-i iubim pe ceilalți cu Cristos ca dragoste, chiar să devenim dragostea însăși, căci Dumnezeu este dragoste.

Nu ar trebui să considerăm că alții sunt slabi, dar noi nu suntem slabi; aceasta nu este dragoste. În dragoste, îi acoperim pe ceilalți, avem grijă de ei și facem toate lucrurile pentru ca ceilalți să fie câștigați de Domnul.

Dragostea este cea mai excelentă cale prin care putem fi orice și face orice pentru zidirea Trupului lui Cristos. Zidirea Trupului lui Cristos are loc în dragoste.

Dacă nu umblăm în dragoste, fiind aduși de Dumnezeu în substanța interioară a lui Dumnezeu ca dragoste, pentru a-L iubi pe Dumnezeu și a-L iubi pe om cu Cristos ca dragoste, nu putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

La sfârșitul epistolei sale către Efeseni, Pavel a spus: „Harul să fie cu toți cei ce-L iubesc pe Domnul nostru Isus Cristos în nestricăciune” (Efeseni 6:24). Când iubim pe Domnul în incoruptibilitate, harul Domnului Isus este cu noi.

Dumnezeul nostru este incoruptibil (1 Timotei 1:17), iar Cristos a nimicit moartea și a adus la lumină viața și incoruptibilitate prin Evanghelie (2 Timotei 1:10). În înviere, lucrurile coruptibile vor deveni incoruptibile (1 Corinteni 15:50-53).

Aceasta înseamnă că trebuie să-L iubim pe Domnul nu cu dragostea noastră naturală, ci în înviere, în noua creație. A-L iubi pe Domnul în incoruptibilitate înseamnă a-L iubi pe Domnul în noua creație, în înviere.

Putem mărturisi că, atunci când încercăm să-L iubim pe Domnul, dragostea noastră pentru El se stinge în timp și eșuează. Trebuie să-L iubim pe Domnul în noua creație, în înviere.

Trebuie să ne exersăm duhul de dragoste, căci Dumnezeu ne-a dat un duh de putere, de dragoste și de chibzuință (2 Timotei 1:7).

Dragostea este în duhul nostru, căci dragostea lui Dumnezeu este Însuși Cristos în duhul nostru. Numai atunci când trăim în duhul nostru și facem toate lucrurile în duh, Îl iubim pe Dumnezeu, îi iubim pe sfinți, Îl iubim pe Domnul Isus în incoruptibilitate și îi iubim pe toți oamenii cu Cristos ca dragostea noastră.

Întreaga creație suspină sub robia stricăciunii (Romani 8:21-22). Tot ce este în vechea creație se strică, dar noua creație nu se strică. Fie ca noi să ne exersăm duhul și să rămânem în duhul nostru, chiar să trăim în duhul unit cu El, ca să-L putem iubi pe Domnul în incoruptibilitate și să-i iubim pe ceilalți cu Cristos ca dragoste.

Fiind cei care am fost regenerați de Dumnezeu pentru a deveni parte a speciei lui Dumnezeu, noi, copiii lui Dumnezeu, ar trebui să fim dragoste, pentru că Dumnezeu este dragoste (1 Ioan 4:8, 16). Devenim la fel ca Dumnezeu în viață și în natură, ar trebui să devenim și dragoste.

El ne face la fel ca El în acest aspect al dragostei, de la revărsarea dragostei Sale în inimile noastre, având dragostea Lui în noi, desăvârșindu-ne în dragostea Lui, făcând toate lucrurile în noi în dragoste, până când devenim la fel ca Dumnezeu ca dragoste.

Doamne Isuse, vrem să luăm astăzi calea dragostei, cea mai excelentă cale de a zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos. Ne deschidem Ție, dragă Doamne; revarsă-Te pe Tine însuți ca dragoste în noi și umple-ne cu Tine însuți ca dragoste. Fie ca să facem totul în dragoste și cu Cristos ca dragoste a noastră. Te iubim, Doamne, în incoruptibilitate. Ne exersăm duhul de dragoste pentru a Te iubi nu în vechea creație, care este coruptibilă, ci în noua creație! Aleluia, duhul nostru este un duh al dragostei! Slavă Domnului, suntem o creație nouă și Îl iubim pe Domnul în noua creație! Aleluia, am fost regenerați pentru a deveni specia lui Dumnezeu și devenim dragoste, așa cum Dumnezeu este dragoste! Amin, Doamne, ne deschidem pe deplin Ție. Fă în noi ceea ce trebuie să faci. Lucrează în noi. Desăvârșește-ne în dragostea Ta. Zidește-ne în dragoste. Fă-ne la fel cum Tu ești în viață și natură, ca să putem deveni dragoste! Oh, fie ca dragostea să triumfe în viața de biserică de astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Being Brought into Love as the Inner Substance of God and Love others as Christ did, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 23 cu tema: Copiii lui Dumnezeu care umblă în dragoste și lumină, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos este totul și în toți în omul nou: trebuie să-L luăm pe Cristos ca persoana noastră astăzi

10/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Conform Coloseni 3:10-11, în omul nou, Cristos este toate membrele și în toate membrele, căci Cristosul care locuiește în noi este constituentul singurului om nou, iar pentru omul nou cu toții Îl luăm pe Cristos ca persoană a noastră pentru singurul om nou, astfel încât El să ia decizii în noi și să vorbim același lucru cu o gură și cu un singur acord. Amin!

Omul nou este cu adevărat capodopera lui Dumnezeu, dar trebuie să ia ființă printre noi astăzi. Cristos este Creatorul singurului om nou ca și capodoperă a lui Dumnezeu. Intenția lui Dumnezeu de la bun început, când a creat universul și când l-a format pe om după imaginea Sa, a fost să câștige un om corporativ care să-L exprime și să-L reprezinte.

Omul nou este poemul, capodopera lui Dumnezeu; acest om a fost creat prin moartea și învierea lui Cristos. Pe partea negativă, Cristos a desființat în carnea Sa toate lucrurile negative din univers, inclusiv Satan, păcatul, carnea, lumea, vechea creație și rânduielile legii. Apoi, El a creat omul nou în Sine Însuși, fiind esența, elementul și natura omului nou.

Mai întâi, omul natural a fost crucificat împreună cu Cristos, iar apoi, prin anularea omului vechi, Cristos ne-a împărțit elementul Său divin pentru a ne face să devenim capodopera lucrării lui Dumnezeu – omul nou.

Omul nou este un element absolut nou în univers, o nouă invenție a lui Dumnezeu. Noi, ca biserică, suntem capodopera lucrării lui Dumnezeu; suntem un poem care exprimă înțelepciunea infinită și planul divin al lui Dumnezeu.

Dumnezeul nostru înțelept dorește să obțină o manifestare înțeleaptă a tot ceea ce este și a făcut El și L-a făcut pe Cristos înțelepciune pentru noi de la Dumnezeu pentru a fi dreptatea, sfințirea și răscumpărarea noastră. Pentru trecutul nostru, Cristos este dreptatea noastră. Pentru prezentul nostru, El este sfințirea noastră. Pentru viitorul nostru, El este răscumpărarea noastră.

Ca înțelepciune de la Dumnezeu pentru noi, Cristos răscumpără, transformă și glorifică pe deplin întreaga noastră ființă tripartită cu viața Sa divină, astfel încât să putem deveni exprimarea înțeleaptă a tot ceea ce este Cristos. Ce destin glorios avem!

Acum trebuie să intrăm în realitatea omului nou din viața noastră creștină mai întâi, văzând că Cristos a anulat în carnea Sa legea poruncilor în rânduieli. Toate reglementările privind viața și închinarea care au divizat națiunile au fost anulate.

Trebuie să-L lăsăm pe Cristos să le anuleze în noi, astfel încât să fim flexibili și dispuși să fim de acord cu ceilalți, chiar să renunțăm la mândria noastră naturală și culturală. Pentru biserică în calitate de om nou, trebuie să lăsăm pacea lui Cristos să arbitreze în inimile noastre, la care am fost chemați în omul nou!

În omul nou, Cristos este toate membrele și în toate membrele: El este constituentul omului nou!

Un aspect particular al bisericii ca om nou este că în omul nou, Cristos este toate membrele și El este, de asemenea, în toate membrele, așa cum se vede în Coloseni 3:10-11. Ne îmbrăcăm cu omul nou, care se înnoiește spre deplina cunoaștere, după chipul Celui ce L-a creat, unde nu poate fi grec și iudeu, tăiere împrejur și netăiere împrejur, barbar, scit, rob, om liber, ci Cristos este totul și în toți.

Domnul nu ne lasă în întuneric cu privire la omul nou și la ce înseamnă să fii omul nou; Biblia este clară că Cristos este toate membrele și în toate membrele în omul nou. Indiferent de ce fel de persoană suntem, indiferent de originea și cultura noastră, numai Cristos este constituentul omul nou.

Cristosul care locuiește în noi este constituentul omul nou (Coloseni 1:27; 3:11). Nu există nicio persoană naturală în omul nou. Indiferent de ce fel de persoană suntem, în ceea ce privește omul nou, există loc doar pentru Cristos și nu e loc pentru nici o persoană naturală.

Naționalitatea noastră, educația noastră culturală și rasa sau trecutul noastru, toate acestea sunt eliminate atunci când noi suntem în realitate biserica în calitate de singur om nou.

În omul nou, Cristos este totul și în toți; El este toate membrele și El este în toate membrele. Cristos Însuși este omul nou – El este Capul Trupului și, de asemenea, Trupul Capului, singur om nou (1 Corinteni 12:13).

Cu toții suntem parte din singurul om nou, dar suntem omul nou în realitate numai atunci când ne dăm seama că Cristos este totul și în toți în omul nou. Acest cuvânt „toți” din Coloseni 3:11 se referă la toate membrele care alcătuiesc singurul om nou. Cristos este toate membrele singurului om nou și El este în toate membrele.

Așa cum membrele trupului nostru suntem noi și suntem exprimați prin fiecare membru al trupului nostru, tot așa Cristos este în toate membrele Trupului și El este, de asemenea, toate membrele Trupului. Aceasta înseamnă că trebuie să devenim Cristos.

Trebuie să-L luăm atât ca viața noastră pentru viața Trupului lui Cristos, cât și ca persoana noastră pentru singurul om nou. Trebuie să ne dăm seama că, atunci când ne adunăm ca biserică, singurul om nou, originea și cultura noastră sunt terminate și nu suntem germani, britanici, chinezi, japonezi, polonezi, români sau orice altă naționalitate: suntem doar Cristos!

Deoarece Cristos este în toate membrele omului nou, nu există nicio posibilitate, niciun loc pentru vreo persoană naturală în omul nou! În omul nou nu există loc pentru vreo rasă, naționalitate, cultură sau statut social; în omul nou, Cristos este totul și în toți.

Indiferent de ce fel de persoană suntem, indiferent de originea noastră și indiferent de statutul nostru în societate, în ceea ce privește omul nou, cu toții suntem niște nimeni și numai Cristos este persoana.

În singurul omul nou există o singură persoană – Cristosul atotinclusiv (Coloseni 2:17; 3:4, 11). Fiecare credincios în Cristos trebuie să devină Cristos, căci Cristos locuiește și trăiește în fiecare credincios în Cristos.

Pe măsură ce Îl luăm pe Cristos ca viață și persoană a noastră, devenim nu doar Trupul lui Cristos, ci chiar mai mult, singurul om nou, Cristos fiind totul și în toți.

Întrucât Cristos este totul și în toți în omul nou și, întrucât suntem parte din omul nou, suntem parte din Cristos. Fiecare membru al bisericii, ca singurul om nou, este o parte din Cristos, și fiecare membru este Cristos.

Doamne Isuse, fă-ne să vedem că în biserică, ca singurul om nou, Cristos este totul și în toți! Aleluia, Cristos este în toate membrele și Cristos este toate membrele singurului om nou! Slavă Domnului, în omul nou nu pot exista grec și evreu, circumcizie și necircumcizie, barbar, scit, rob, om liber, ci Cristos este totul și în toți! Amin, Doamne, devino Tu totul pentru noi astăzi. Trăiește în noi astăzi. Te luăm pe Tine ca viață și ca persoană a noastră pentru biserică, ca singurul om nou. Fie ca noi să ne dăm seama că, indiferent de ce fel de persoană suntem, nu suntem nimic în ceea ce privește omul nou, căci Cristos este totul și în toate în omul nou! Fie ca noi să vedem că Cristos este totul în omul nou, căci El este toate membrele și El este în toate membrele omului nou. Aleluia, Cristos este în noi și noi suntem în Cristos! Slavă Domnului, din moment ce Cristos este totul și în toți în omul nou, noi suntem parte din Cristos și El este în noi! Amin, Doamne, fie ca noi toți să-L luăm pe Cristosul atotinclusiv ca viață și persoană astăzi!

Pentru omul nou, cu toții Îl luăm pe Cristos ca persoană a noastră și vorbim același lucru cu o singură gură

Cum poate Cristos să fie totul și în toate în omul nou? Numai dacă noi toți Îl luăm pe Cristos ca persoană a noastră pentru omul nou (Efeseni 2:15; 3:17). Când Îl luăm pe Cristos ca persoană a noastră, El devine totul și în toate pentru noi și împreună devenim omul nou.

Ca Trup al lui Cristos, biserica are nevoie de Cristos ca viață a ei. Ca om nou, biserica are nevoie de Cristos ca persoană. Când Îl luăm pe Cristos ca viață, putem trăi pe Cristos și putem fi membre ale Trupului lui Cristos, funcționând în măsura noastră în și pentru Trup.

Când Îl luăm pe Cristos ca persoană, El devine totul și în toți în omul nou. Cristos este în noi toți ca o singură persoană; prin urmare, cu toții avem o singură persoană (Galateni 2:20; Efeseni 3:17).

Dacă vrem să avem existența practică a omului nou, persoana totală a omului vechi trebuie înlăturată și trebuie să trăim prin persoana noastră nouă, luându-L pe Cristos ca persoană a noastră (Romani 6:6; Galateni 2:20; Efeseni 4:22-24; 3:17).

Este un fapt că omul nostru vechi a fost crucificat împreună cu Cristos; acest fapt trebuie aplicat în viața noastră de zi cu zi, luându-L pe Cristos ca persoană a noastră pentru omul nou.

Trebuie să trăim o viață în omul nou, luându-L pe Cristos ca persoană a noastră, cu El ca fiind Cel care ia toate deciziile în noi. În fiecare zi luăm decizii, de la decizii mici la decizii mari. Din momentul în care ne trezim dimineața, întreaga noastră zi este petrecută luând decizie după decizie.

Chiar și momentul în care ne trezim este o decizie pe care o luăm. Când facem duș, mâncăm, ne pregătim, ne îmbrăcăm, mergem la serviciu, facem treburi prin casă, ne relaxăm și facem atât de multe lucruri, cu toții luăm decizii.

A-L lua pe Cristos ca persoană a noastră înseamnă a-L lăsa să fie Cel care decide lucrurile în noi. Trebuie să ne consultăm cu Domnul și să-L lăsăm să decidă lucrurile în noi, permițându-I lui Cristos să fie Cel care decide totul.

Cum ne petrecem timpul, ce citim, unde mergem, cu cine vorbim, ce ascultăm și ce urmărim – trebuie să venim la Domnul din nou și din nou și să-L luăm ca persoană a noastră, lăsându-L să fie Cel care decide în noi.

Când Îl luăm pe Cristos ca persoană a noastră și Îl lăsăm să decidă totul în noi, vom avea o viață de familie dulce și o viață de biserică plăcută. Aceasta implică să avem viziunea că suntem singurul om nou, unde Cristos este totul și în toți.

Odată ce vedem că suntem parte din singurul om nou, nu vom putea decide lucrurile doar singuri; mai degrabă, vom verifica cu Domnul și, de asemenea, cu celelalte membre ale Trupului.

Trebuie să vedem că suntem un Trup corporativ și un om nou corporativ. Trebuie să ne dăm seama că atât viața noastră, cât și mișcarea noastră sunt corporative, așa că trebuie să-L luăm pe Cristos ca viață și persoană a noastră (1 Corinteni 12:12; Romani 12:4-5).

În special, trebuie să-L luăm pe Cristos ca persoană a noastră pentru singurul om nou în vorbirea noastră. Romani 15:6 spune că vorbim cu o singură gură, 1 Corinteni 1:10 spune că vorbim același lucru, iar Efeseni 2:15 vorbește despre singurul om nou.

În omul nou, vorbim același lucru cu o singură gură, într-un singur acord. Cum este posibil acest lucru? Cum poate biserica cu milioane de membri să vorbească același lucru cu o singură gură? Acest lucru pare imposibil, cel puțin din punct de vedere omenesc.

Dar în biserica locală trebuie să ne exersăm să-L luăm pe Cristos ca persoană și să vorbim cu o singură gură, chiar să vorbim același lucru, un singur lucru, într-un singur acord. Amin!

Motivul pentru care vorbim lucruri diferite este pentru că avem mai mult de o persoană; dacă eu mă iau pe mine ca persoană și tu te iei pe tine însuți ca persoană, vorbim lucruri diferite și nu există un singur om nou. O, Doamne!

Când există mai mult de o persoană, există multe idei și există multe opinii. Dar slavă Domnului că-L putem lua pe Cristos ca persoană în vorbirea noastră!

Nu avem un polițist printre noi în viața de biserică, ci îl avem pe Cristos ca persoană! El este persoana mea și El este persoana ta; Cristosul din mine este același Cristos ca și în tine și vorbim același lucru, căci Cristos vorbește același lucru!

Fiecare dintre noi este absolut liber; în același timp, niciunul dintre noi nu are libertatea de a spune ce vrea, pentru că în noi există o altă persoană, Cristos. Poate că vrem să spunem ceva, dar Cristos din noi ne deranjează și ne dă sentimentul să nu spunem nimic; pur și simplu spunem: Amin!

Când vrem să vorbim din nou, Domnul ne deranjează din nou și spunem: Mulțumesc, Doamne! Cu toții trebuie să exersăm să-L luăm pe Cristos ca persoană pentru omul nou.

În trecut erau prea multe guri pentru că erau prea multe persoane. Acum, cu toții, într-un singur acord, vorbim cu o singură gură același lucru, pur și simplu pentru că cu toții îl luăm pe Cristos ca persoană.

Fie ca să-L lăsăm pe Cristos să decidă totul în noi. Fie ca El să-L lăsăm să vorbească în noi. Deși suntem mulți și venim din multe locuri, cu toții avem o singură gură și cu toții vorbim același lucru; Asta pentru că noi toți suntem omul nou, având o singură persoană (Efeseni 2:15; 4:22-24; 3:17a; Romani 15:6; 1 Corinteni 1:10).

Amin, fie ca noi să fim cei care ne exersăm duhul astăzi, să fim întăriți în omul nostru lăuntric, să-L luăm pe Cristos ca persoană a noastră și să trăim în realitatea omului nou!

Doamne Isuse, Te luăm pe Tine ca persoana noastră pentru omul nou. Îți mulțumim că ești viața noastră pentru Trupul lui Cristos și persoana noastră pentru omul nou. O, Doamne, Tu ești în noi; Te luăm ca persoană a noastră. Tu ești persoana noastră, Doamne! Fie ca noi să realizăm că, pentru existența practică a omului nou, persoana totală a omului vechi trebuie înlăturată și trebuie să trăim prin noua noastră persoană! Amin, Doamne, vrem să trăim o viață în omul nou, luându-L pe Cristos ca persoană a noastră! Ne deschidem Ție, Doamne, și Te lăsăm să fii Cel care ia toate deciziile în noi. Fie ca Cristos să fie Cel care decide în toate lucrurile. Salvează-ne de la a lua decizii singuri. Fie ca să vedem că suntem un Trup corporativ și un om nou corporativ și că atât viața, cât și mișcarea noastră sunt corporative! Amin, Doamne, Te luăm ca persoană în vorbirea noastră! Fie ca noi toți, ca omul nou, să vorbim cu o singură gură același lucru, spre gloria lui Dumnezeu! Aleluia, în omul nou există o singură persoană și toți vorbim același lucru cu o singură gură!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ is All and in All in the New Man: we need to Take Christ as our Person Today, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 22 cu tema: Creatorul singurului om nou ca fiind capodopera lui Dumnezeu, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Lăsăm ca pacea lui Cristos să arbitreze în inimile noastre și păstrăm unitatea pentru omul nou

09/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Pentru omul nou și în omul nou, noi, credincioșii în Cristos, trebuie să permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inimile noastre și să păstrăm unitatea Duhului în legătura de unire a păcii, îngăduind păcii lui Cristos să rezolve toate disputele și să ne țină în pace cu Dumnezeu și cu omul. Amin!

Slavă Domnului că ne-a arătat că biserica este omul nou, căci Cristos a creat omul nou în Sine pe cruce! Aleluia! Pe de o parte, știm cu toții că biserica este casa lui Dumnezeu, chiar adunarea celor chemați și Trupul lui Cristos.

Dar există un aspect superior al bisericii care nu a luat ființă încă din cauza lipsei noastre de o experiență particulară a lui Cristos. Biserica în calitate de omul nou, trebuie să ia ființă astăzi; pentru aceasta, cu toții trebuie să cooperăm cu Domnul.

El vrea să câștige omul nou corporativ care împlinește intenția lui Dumnezeu în crearea omului, adică să-L exprime și să-L reprezinte pe Dumnezeu.

Ce este omul nou? La ce aspect al bisericii se face referire în omul nou? Trebuie să ne uităm la versetele din Noul Testament care vorbesc despre omul nou, iar Efeseni 2:14-15 ne spune în special că omul nou a fost creat în Cristos pe cruce.

Pe partea negativă, Cristos a crucificat și a desființat toate lucrurile negative din univers, căci prin cruce El a murit o moarte atotinclusivă și atotterminatoare pentru a desființa orice lucru negativ din univers.

Pe partea pozitivă, Cristos a creat omul nou în Sine însuși pe cruce; acest lucru s-a întâmplat cu viața Sa de înviere, căci în învierea Sa, noi toți am devenit o creație nouă în Cristos pentru a face parte din biserică în calitate de omul nou. Slavă Domnului!

În special, Cristos a desființat în carnea Sa legea poruncilor în rânduieli, zidul de despărțire din mijloc. Chiar dacă suntem credincioși în Cristos, există încă multe diferențe între noi; datorită originii, educației, creșterii și vieții noastre, suntem atât de diferiți unii de alții în modul în care trăim, ne îmbrăcăm, mâncăm și ne comportăm.

Mai mult, în viața de biserică, putem avea diferențe între o biserică locală și alta în modul în care ne întâlnim, ne organizăm și ne desfășurăm viața de biserică. Toate aceste diferențe au fost crucificate de Cristos pe cruce și trebuie să permitem crucii să le termine.

Nu ar trebui să insistăm asupra diferențelor noastre, ci mai degrabă să le lăsăm să treacă și să fim flexibili, fiind de acord cu ceilalți de dragul unității Trupului lui Cristos.

Atâta timp cât o anumită practică sau un anumit lucru nu este malefic, imoral, eretic sau idolatru, trebuie pur și simplu să fim de acord cu ceilalți, chiar dacă s-ar putea să nu fim de acord sau să nu ne placă modul în care abordează anumite lucruri; aceasta înseamnă să luăm crucea și să fim una cu ceilalți în Trup.

Acesta este un lucru pe care cu toții îl învățăm și suntem încurajați și îndemnați să facem acest lucru atunci când vedem viziunea bisericii ca omul nou creat de Cristos pe cruce prin abolirea tuturor rânduielilor în carnea Sa.

Să permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inimile noastre pentru și în singurul om nou

Cristos a făcut pace pe cruce, căci El a desființat în carnea Sa legea poruncilor în rânduieli și a creat omul nou în Sine. Acum El este pacea noastră și El vine să fie pace pentru noi de la Dumnezeu.

Una dintre căile practice prin care putem avea omul nou în realitate printre noi este să permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inimile noastre în și pentru singurul om nou (Efeseni 2:14a, 15b; Coloseni 3:12-15; 2:14-18; Romani 5:1; Matei 18:21-35).

Am putea auzi despre îmbrăcarea omului nou (Efeseni 4:24) și ne putem întreba cum putem face acest lucru; în Coloseni 3:15, avem o modalitate practică de a ne îmbrăca cu omul nou în experiența noastră zilnică.

Trebuie să permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inimile noastre. În greacă, cuvântul pentru „arbitreze” poate fi tradus și prin „a arbitra, a prezida sau a fi întronat ca un conducător și un hotărător al tuturor lucrurilor”.

Cu alte cuvinte, pacea arbitratoare a lui Cristos ar trebui să fie întronată în toate lucrurile pentru a rezolva și a dizolva orice dispute, iar această pace va dizolva plângerea noastră împotriva oricărei persoane (Coloseni 3:13-15).

Dacă citim acest pasaj din Coloseni 3 în context, vedem că, dacă cineva are o plângere împotriva cuiva, așa cum Domnul ne-a iertat pe noi, așa și noi să iertăm altora. Și peste toate aceste lucruri, să ne îmbrăcăm cu dragostea, care este legătura desăvârșirii, și să lăsăm pacea lui Cristos să arbitreze în inimile noastre.

În viața de biserică, trebuie să învățăm să ne iertăm unii pe alții, așa cum Cristos ne-a iertat pe noi, și trebuie să lăsăm pacea lui Cristos să dizolve toate problemele, plângerile și disputele noastre.

De multe ori, noi, ca și credincioși în Cristos, ne dăm seama că avem două sau trei părți în noi. Înainte de a fi mântuiți, puteam face multe lucruri fără nicio problemă, căci eram sub controlul părții satanice și nu aveam un sentiment interior de a ne opri din ceea ce făceam. Ne puteam delecta cu lucruri precum distracțiile și amuzamentele lumești, fără a avea niciun sentiment de controversă în interior.

Dar acum, că suntem mântuiți, există o altă parte în noi, Domnul Însuși în duhul nostru, care ne deranjează mereu și ne oprește să facem anumite lucruri.

Este nevoie de arbitraj interior pentru a soluționa disputa din noi. Adesea, suntem conștienți de trei părți în noi: o parte pozitivă, o parte negativă și o parte neutră; prin urmare, este nevoie de pacea lui Cristos pentru a arbitra și a soluționa disputa din noi.

Ori de câte ori simțim că diferite părți din ființa noastră se ceartă, trebuie să facem loc păcii lui Cristos care ne prezidează și să permitem acestei păci să domnească în noi și să aibă ultimul cuvânt. Pacea lui Cristos este unitatea omului nou.

Când permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inimile noastre, suntem în unitatea omului nou și trăim în realitatea omului nou. Fie ca noi să învățăm să lăsăm deoparte opinia noastră, conceptul nostru și să ascultăm cuvântul Arbitrului care locuiește în noi.

Pentru a putea fi în viața potrivită a Trupului, ca realitate a omului nou, trebuie să lăsăm pacea lui Cristos să arbitreze în noi, să ajusteze lucrurile din noi și să decidă toate lucrurile din inima noastră, atât între noi și Dumnezeu, între noi și vrăjmaș, cât și între noi și celelalte membre ale Trupului.

Am fost chemați la pacea lui Cristos; acest lucru ar trebui să ne motiveze să lăsăm această pace să arbitreze în inimile noastre, în și pentru omul nou.

Slavă Domnului că avem un arbitru, în ființa noastră, care este gata să rezolve orice dispută din ființa noastră. Trebuie să lăsăm pacea lui Cristos să aibă ultimul cuvânt și să rezolve toate disputele din noi și toate disputele dintre noi și alți sfinți.

Fie ca noi să rămânem sub stăpânirea păcii întronate a lui Cristos zi de zi, chiar și clipă de clipă. Dacă facem acest lucru, nu-i vom ofensa pe alții și nu-i vom răni; dimpotrivă, vom savura harul Domnului și vom avea pacea Lui și vom împărți viață altora.

În diferite sporturi profesioniste, există un sistem în care arbitrul, arbitrul de joc, trebuie să vină și să decidă disputa. El trebuie să se uite la reluarea instantanee (sau VAR, cum este numită în unele locuri) și să vadă detaliile, apoi să decidă care este soluția.

Nu ar trebui să facem o reluare instantanee a ceea ce s-a întâmplat între noi și alții – mai degrabă, trebuie să întronăm pacea lui Cristos în noi și să lăsăm această pace să arbitreze în inimile noastre.

Dacă facem aceasta, dacă permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inimile noastre, această pace va rezolva toate disputele dintre noi și vom avea pace cu Dumnezeu pe verticală și pace cu toți sfinții pe orizontală.

Dacă toți avem arbitrajul interior al păcii lui Cristos, problemele noastre sunt rezolvate și orice fricțiune dintre sfinți dispare. Atunci, viața de biserică este păstrată în dulceață, iar omul nou este menținut într-un mod practic.

O, fie ca noi să permitem păcii lui Cristos să arbitreze în noi și să rezolve toate disputele din noi și dintre noi și fie ca noi să permitem acestei păci să spună ultimul cuvânt și să ia decizia finală (Isaia 9:6-7)!

Doamne Isuse, vrem să ne îmbrăcăm cu părțile interioare ale compasiunii, bunătății, smereniei, blândeții și îndelungii răbdări. Fie ca noi să ne îngăduim unii pe alții și să ne iertăm unii pe alții, dacă cineva are o plângere împotriva cuiva. Amin, Doamne, așa cum ne-ai iertat Tu pe noi, așa vrem să-i iertăm și noi pe alții. Lăsăm pacea lui Cristos să arbitreze în inimile noastre, căci am fost chemați la pace într-un singur Trup! Amin, Doamne, pentru și în omul nou, vrem să permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inimile noastre! Fie ca pacea Ta să prezideze, să arbitreze și să fie întronată în ființa noastră ca și conducător și hotărător al tuturor lucrurilor! Ne deschidem către Tine, dragă Doamne, și permitem păcii Tale să arbitreze în inimile noastre și să ne rezolve plângerea împotriva oricărei persoane. Lăsăm deoparte opinia, sentimentul și conceptul nostru și ascultăm cuvântul Arbitrului care locuiește în noi! O, Doamne, fie ca pacea Ta să fie întronată în noi și să rezolve toate disputele dintre noi, astfel încât să putem avea pace cu Dumnezeu pe verticală și cu sfinții pe orizontală! Aleluia pentru pacea lui Cristos, unitatea omului nou!

În și pentru omul nou păstrăm unitatea Duhului în legătura de unire a păcii

Pacea este vitală pentru ca omul nou să ia ființă în realitate printre noi astăzi. În primul rând, Cristos a făcut pace între evrei și neamuri pe cruce, desființând în carnea Sa legea poruncilor în rânduieli.

El a creat omul nou în pace, căci a dărâmat zidul de la mijloc al despărțirii și a șters scrisul rânduielilor care era împotriva noastră, care ne era contrar.

Cristos a făcut pace, El ne dă pacea Lui și El Însuși este pacea noastră. Chiar acum, Cristos este pacea în ființa noastră și trebuie să lăsăm pacea lui Cristos să arbitreze în inima noastră în și pentru omul nou.

Efeseni 4:3 vorbește în continuare despre această pace; în acest verset Pavel ne îndeamnă să fim sârguincioși să păstrăm unitatea Duhului în legătura de unire a păcii. Aici, Pavel leagă pacea de unitatea Trupului lui Cristos ca singurul om nou.

Când Cristos a desființat în carnea Sa rânduielile despărțitoare de pe cruce, El a făcut pace; acum, această pace este pacea în Trup și a Trupului, iar noi trebuie să păstrăm unitatea Duhului în legătura de unire a păcii.

Slavă Domnului, pacea a fost făcută între toți credincioșii de toate rasele și originile, și putem păstra unitatea Duhului în legătura de unire a Duhului! Acum există pace față de Dumnezeu (Romani 5:1) și avem pace cu toți oamenii (Romani 12:18).

Pacea lui Cristos arbitrează în inimile noastre și rezolvă toate disputele din noi și dintre noi, iar noi întronăm această pace. Pacea lui Cristos ar trebui să-i lege pe toți credincioșii și să devină legătura de unire.

Avem unitate cu toți sfinții, nu pentru că suntem de acord în toate aspectele doctrinare și practice; avem unitate în Duh în legătura de unire a păcii.

Cristos a făcut pace între noi și Dumnezeu și între noi și ceilalți sfinți. Zidul de despărțire din mijloc a fost dărâmat, căci Cristos a desființat în carnea Sa orice rânduieli care ne despărțeau (Coloseni 2:14-18).

Acum suntem una în Domnul, iar pacea lui Cristos este o legătură de unire între noi; această pace este și unitatea în Trupul lui Cristos, unitatea omului nou. Fără această unitate, nu poate exista Trupul lui Cristos ca om nou.

Fie ca noi să păstrăm unitatea Duhului în legătura de unire a păcii astăzi. Fie ca noi să ne dăm seama că toate diferențele dintre noi au fost desființate pe cruce și fie ca noi pur și simplu să păstrăm unitatea Duhului în legătura de unire a păcii.

Într-un mod practic, păstrăm unitatea Duhului în legătura de unire a păcii îngăduind crucii să lucreze în noi. Nu putem avea pace cu ceilalți decât dacă permitem crucii să opereze și să lucreze în noi.

Ori de câte ori mergem la cruce, când ne luăm propria cruce și suntem anulați, nu există diferențe între noi și ceilalți și avem un singur om nou.

Crucea lui Cristos nu este doar ceva ce a avut loc cu mulți ani în urmă și crucea lui Cristos nu este doar o experiență pe care o avem inițial atunci când credem în Cristos. Crucea lui Cristos lucrează în noi în și pentru Trup, adică lucrează în noi pentru păstrarea unității Trupului ca singurul om nou.

Când ne exersăm duhul, crucea lui Cristos ni se aplică și omul nostru vechi este terminat; apoi, păstrăm spontan unitatea Duhului în legătura de unire a păcii.

Rezultatul faptului că permitem crucii să lucreze în noi și păcii lui Cristos să arbitreze în inima noastră este că toate frecușurile dintre sfinți dispar, nu vom ofensa și nu vom face rău altora ci vom împărți viață unii altora în pace.

Doamne Isuse, ne exersăm duhul pentru a păstra unitatea Duhului în legătura de unire a păcii pentru omul nou! Aleluia, avem unitatea Duhului în duhul nostru și trebuie pur și simplu să o păstrăm în legătura de unire a păcii! Îți mulțumim, dragă Doamne Isuse, că ai desființat rânduielile în trupul Tău pe cruce pentru a face pace pentru noi. Îți mulțumim că ești Împăciuitorul. Îți mulțumim că ne-ai dat pacea Ta. Îți mulțumim că ești pacea noastră. Vrem să păstrăm unitatea Duhului în legătura de unire a păcii. Aleluia, toate diferențele dintre noi au fost desființate pe cruce și acum savurăm pace în și pentru omul nou! Amin, Doamne, vrem să rămânem sub stăpânirea păcii întronate a lui Cristos astăzi și în fiecare zi. Fie ca crucea să lucreze în noi și să ne termine, pentru a avea pace. Fie ca noi toți, prin harul Domnului și cu pacea Lui, să le împărțim viață altora și să lăsăm pacea lui Cristos să ne rezolve toate problemele și să facă să dispară toate frecușurile dintre sfinți!