Să-L cunoaștem pe Dumnezeu

Să ne ferim să avem o inimă rea de necredință, cârtiri și stagnarea în țară

09/06/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Voința și dorința lui Dumnezeu este ca noi să intrăm în savurarea și posesia Cristosului atotinclusiv ca țară bună, dar pentru ca noi să-L luăm în stăpânire, trebuie să ne ferim să avem o inimă rea de necredință, de cârtiri și de a stagna în țară. Amin!

Săptămâna aceasta începem o nouă înviorare de dimineață, studiul-cristalizare Deuteronom și, în special, săptămâna aceasta ajungem la subiectul, „Semnificația intrinsecă a cărții Deuteronom – o carte despre Cristos”.

În Luca 24:44 Domnul Isus le-a spus ucenicilor Săi că toate lucrurile scrise în legea lui Moise, profeți și psalmi Îl privesc pe El și toate trebuiau împlinite. Acest lucru arată că întregul Vechi Testament este o revelație a lui Cristos și că El este centrul și conținutul.

În Noul Testament, primul verset este Mat. 1:1 care spune: Cartea generației lui Isus Cristos; ultimul verset din Apocalipsa 22:21 menționează numele lui Isus. Primul și ultimul verset al Noului Testament Îl menționează pe Domnul Isus – El este conținutul și subiectul întregului Noul Testament.

Cristos este centrul și conținutul Vechiului Testament și al Noului Testament.

Pe măsură ce ajungem la cartea Deuteronom, trebuie să fim săraci în duh, pentru a putea câștiga ceva nou și proaspăt de la Domnul ca împărăție a cerurilor (Matei 5:3).

Pentru a fi fericit în mod divin trebuie să facem eforturi pentru a fi săraci în duh – goi, pe deplin deschiși Domnului pentru a primi ceva proaspăt din El distribuit în noi.

În plus, trebuie să fim puri în inimă (v. 8) pentru a-L vedea pe Dumnezeu; singurul nostru scop trebuie să fie Cristos Însuși, să-L contactăm, să-L primim și să fim plini cu El.

Există o diferență clară între a auzi despre Dumnezeu și a-L vedea pe Dumnezeu; Iov a auzit despre Dumnezeu prin auzul urechii, dar când ochiul L-a văzut, s-a pocăit în praf și cenușă (Iov 42:5-6).

Fie ca nu doar să auzim despre Dumnezeu și scopul Său, nu doar să înțelegem că dorința lui Dumnezeu este ca noi să Îl câștigăm pe Cristosul atotinclusiv ca țară bună, ci și să-L cunoaștem pe Dumnezeu, să-L vedem pe Dumnezeu, să-L iubim pe Dumnezeu și să-L câștigăm pe Dumnezeu!

Fie ca să fim ca și copiii cei mici care primesc Împărăția lui Dumnezeu, așa cum a spus Domnul în Luca 18:17; să nu fim plini de concepții vechi, ci să fim ușor impresionați de Domnul și să primim noile Sale gânduri.

Este o îndurare din partea lui Dumnezeu să venim la El în cuvântul Său cu inima neocupată, primind Împărăția lui Dumnezeu ca un lucru nou. Putem să ne rugăm ca toți să primim noile gânduri ale Dumnezeului Triunic cu privire la Cristos ca centralitate și universalitate a economiei lui Dumnezeu.

Iar când venim la cuvântul Domnului, scopul nostru nu este doar să dobândim cunoștințe, ci să venim la El, pentru a avea viață (Ioan 5:39-40).

Ori de câte ori venim la cuvântul lui Dumnezeu, indiferent de cartea, capitolul sau versetul pe care-l citim, trebuie să venim la Domnul, pentru a-L primi ca viață. Amin!

Necesitatea revorbirii cuvântului pentru ca noua generație să fie perfecționată și să intre în țară

Deuteronom este un cuvânt final al legii și dă o concluzie atotcuprinzătoare a Pentateuhului – primele cinci cărți ale Bibliei, toate fiind scrise de către Moise.

După ce a dat legea și rânduielile, Moise a fost împovărat să le vorbească poporului Israel; Deuteronom înseamnă „a doua lege” și semnifică astfel o re-vorbire, o vorbire repetată, a legii divine.

Această carte a fost dată mai ales celei de-a doua generații, care au fost perfecționați de către Dumnezeu pentru a intra în țara bună.

Istoria lui Israel este un tip reprezentativ al istorii bisericii; trebuie să ne amintim că, orice este revelat cu privire la Israel, este o imagine despre noi astăzi, care ne arată unde suntem și ce suntem.

În natură, suntem identici cu copiii lui Israel și atunci când Dumnezeu i-a expus cu privire la un anumit lucru, acel lucru este și în noi.

Este posibil să fim credincioși de mulți ani și poate am fost în viața de biserică multă vreme, citind Biblia și aflându-ne în slujbă, dar nu ar trebui să avem nicio încredere în noi înșine, pentru că avem o natură răzvrătită și o ființă răzvrătită.

Suntem o constituție a răzvrătirii; de aceea, avem nevoie de îndurarea și harul Domnului.

Cu toții trebuie să ne dăm seama că suntem identici în natură cu copiii lui Israel și nu ar trebui să avem încredere în noi înșine; nu ar trebui să avem niciun fel de asigurare că suntem capabili să stăm și să rămânem în viața de biserică prin noi înșine.

Adevărul este că Îl putem savura pe Domnul dimineața, dar câteva ore mai târziu ne vom putea răzvrăti împotriva Sa; nu avem garanția că-I putem rămâne credincioși Domnului, așa că ar trebui să ne întoarcem în permanență către El și să-L inhalăm, primindu-L ca și cuvânt în ființa noastră.

În cartea Numeri vedem la final că, cu excepția lui Iosua și a lui Caleb, cei care erau calificați și gata să pună stăpânire pe țara bună au fost cei mai tineri.

Cea de-a doua generație nu a trecut la fel de multe lucruri ca prima generație, dar ei au primit beneficiul a ceea ce prima generație a experimentat.

Este probabil ca generația veche a vorbit generației tinere despre tot ceea ce au experimentat, au savurat și au suferit, iar această vorbire a făcut parte din creșterea și pregătirea celei de-a doua generații; ceea ce experimentau cei mai în vârstă era eficient în zidirea celor mai tineri.

Deci, Dumnezeu a obținut o a doua generație gata să intre în țara bună, cu mai mult de șase sute de mii de oameni, cu o moștenire bogată și cu un fundament puternic; ei au fost calificați pentru a fi formați într-o armată pentru a lupta pentru împărăția lui Dumnezeu.

Principiul este același cu noi astăzi în recâștigarea Domnului; ceea ce au experimentat cei mai în vârstă este transmis celor mai tineri și va fi foarte eficient în zidirea și pregătirea lor pentru a lupta împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

Totuși, cei mai tineri nu ar trebui să creadă că generația mai în vârstă „se va pensiona”, deoarece își împărtășește experiența cu ei; mai degrabă, cei mai tineri sunt aduși în funcție în viața de biserică pentru a servi alături și în coordonare cu cei mai în vârstă pentru ca Domnul să aibă o cale.

Fie ca să fim mântuiți de a fi fixați, așezați sau preocupați și fie ca să fim făcuți tineri, noi, proaspeți și să trăim împreună cu Domnul pentru a fi cei care Îl inhalează în cuvântul Său și sunt folosiți de El pentru a face ceva nou în această epocă!

Doamne Isuse, ne dăm pe noi înșine pentru a fi pregătiți și formați de Tine în armata pe care Tu o dorești ca să lupte pentru Tine și împreună cu Tine să aducă împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Amin, Doamne, pregătește-Ți o nouă generație în viața de biserică, o generație proaspătă, nouă, vie și tânără cu Tine, cei care sunt perfecționați prin cuvântul Tău și prin experiențele generației mai vechi pentru a intra și a lua în stăpânire țara. Salvează-ne de a deveni fixați, stabiliți și ocupați. Ne deschidem către Tine, Doamne, ne golim și vrem să fim proaspeți și noi și să trăim una cu Tine pentru mișcarea Ta pe pământ!

Să ne ferim să avem o inimă rea de necredință, cârtiri și stagnarea în țară

Când Moise avea optzeci de ani, legea a fost dată prin el (Exod. 7:7); patruzeci ani mai târziu, însă, după ce prima generație (cu excepția lui Caleb și Iosua) a murit, el le-a vorbit din nou legea copiilor lui Israel.

De această dată a vorbit-o către a doua generație, generația care era gata să intre în țara bună și să o ia în stăpânire (Deut. 2:14; 8:6-10).

Dacă o să-L posedăm pe Cristos ca pe pământul bun, trebuie să învățăm din istoria Israelului și să ne ferim să avem o inimă rea de necredință, de cârtiri și de stagnarea în țară.

Trebuie să fim ne ferim să avem o inimă rea de necredință (Deut. 1:25-26, 28, 35-39; 9:23; Evrei 3:12, 16-19; 4:2, 6; 11:1; cf. 2 Corinteni 4:13.; Gal. 3:2, 5; Romani 10:17; Fapte 6:5a; Num 13:25-33; 14:4-10; 32:11-12; Ios. 14:6-12).

În Fapte vedem că Ștefan era plin de credință și plin de Duhul Sfânt; chiar și frații care slujeau la mese erau plini de credință! Iosua și Caleb, care L-au urmat pe Iehova, erau plini de credință; ei nu aveau o inimă rea de necredință.

În noi înșine nu putem intra în țara bună, dar Dumnezeu ne-a promis-o și El o va face în noi! Îl putem lua pe Cristos ca absolutismul nostru, ofranda noastră arsă, iar El în noi va fi absolut pentru Dumnezeu.

Fie ca să primim cuvântul lui Dumnezeu, să-l credem și să-L urmăm pe Domnul conform cuvântului Său. Fie ca să nu fie nimeni printre noi care să aibă o inimă rea de necredință să cadă de la Dumnezeul cel viu (Evrei 3:12).

Fie ca să ne menținem inima întoarsă către Domnul și să nu o lăsăm să se abată de la El; când inima noastră este întoarsă către Domnul, vălul este dat de-o parte, și Îl privim cu fața dezvelită!

Pe măsură ce Îl vedem pe Domnul, El infuzează tot ce El este întru noi pentru a fi credința noastră; El Însuși devine credința prin care credem în El. O, fie ca să privim către Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre (Evrei 12:2)!

Singurul mod în care putem avea credință este privind către El; El ne infuzează cu Sine Însuși ca element credincios pentru a crede pentru noi – El devine Autorul credinței noastre, iar pe măsură ce continuăm să ascultăm cuvântul Său, El devine Desăvârșitorul credinței noastre.

Să nu fim ca mulți dintre cei din poporul lui Israel care, pentru că aveau o inimă de necredință, nu au intrat în țara bună, ci au murit în pustie (Evrei 3:16-19).

Fie ca cuvântul pe care îl auzim să ne ajute în timp ce îl amestecăm cu credința noastră (Evrei 4:2); așa cum ne vorbește Domnul, să amestecăm acest cuvânt cu credința! Îndoielile sunt în mintea noastră, dar credința este în duhul nostru; duhul nostru este un duh de credință (2 Corinteni 4:13).

Când venim la cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să ne exersăm duhul pentru a primi Cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul a tot felul de rugăciuni. Credința este substanțierea lucrurilor sperate, convingerea lucrurilor care nu se văd (Evrei 11:1); singurul mod în care putem Îl substanția pe Dumnezeu nevăzut și scopul Său este prin exersarea duhului nostru de credință pentru a-L atinge.

Moise a fost un astfel de om; el a perseverat, fiind unul care L-a văzut pe Cel nevăzut (Evrei 11:27).

Atunci când ne exersăm duhul pentru a-L substanția pe Cristos, toate cele cinci simțuri ale noastre sunt implicate în mod spiritual: Îl atingem pe Cristos, Îl vedem pe Cristos, Îl auzim pe Cristos, Îl gustăm pe Cristos și chiar Îl mirosim pe Cristos. Amin!

Pe măsură ce suntem sub ascultarea credinței, primim Duhul și suntem infuzați cu El (Galateni 3:2, 5); credința vine prin auzire și auzirea este prin cuvântul lui Cristos (Rom. 10:17).

Amin, fie ca să nu fim la fel ca prima generație a poporului Israel, care a avut o inimă rea de necredință, când au auzit raportul rău din partea celor zece spioni; fie ca să fim ca Iosua și Caleb, care au avut credință în Dumnezeu și în cuvântul Său, crezând că El le-a promis țara și că o va face, iar uriașii din țară sunt hrana lor!

Amin, toate problemele, dificultățile și încercările prin care trecem sunt pâinea noastră – ele sunt o ocazie ca noi să-L experimentăm și să-L savurăm pe Cristos!

Pentru ca noi să-L luăm în stăpânire pe Cristos ca țară bună, trebuie să ne ferim de cârtiri (murmurări nemulțumite și secrete, plângeri) – vezi 1 Cor. 10:5-6, 10-11; Deut. 1:27; Num. 14:1-4; Psa. 106:25; Fil. 2:14.

Așa cum murmurau copiii lui Israel, așa facem și astăzi; dar fie ca noi să fim cei care fac toate lucrurile fără cârtiri și raționamente, pentru a putea fi fără vină și fără vinovăție, copii ai lui Dumnezeu fără cusur în mijlocul unei generații strâmbe și pervertite, printre care strălucim ca lumini în lume, ținând sus cuvântul vieții!

Cârtirile sunt foarte grave în ochii lui Dumnezeu; copiii lui Israel au cârtit în corturile lor – aveau murmurări secrete, mormăiri și plângeri… ori de câte ori există o plângere la noi, trebuie să ne pocăim înaintea Domnului.

Este posibil să avem dificultăți, încercări, boli, iar alții ne pot maltrata, dar ar trebui să fim atenți referitori la plângeri.

Cârtirea este o expresie a cărnii, care este totalitatea ființei căzute a omului.

Istoria copiilor lui Israel este un exemplu pentru noi, astfel încât să nu cârtim la fel cum și ei au cârtit și astfel au pierit. O, Doamne Isuse, izbăvește-ne de orice cârtire – atât mică, cât și mare, atât de plângeri, cât și răzvrătirea împotriva autorității lui Dumnezeu!

Dacă o să-L posedăm pe Cristos ca țară bună, trebuie să fim atenți să nu stagnăm în țară; cuvântul stagnare implică pierderea prospețimii spirituale și stingerea impresiilor originale, produse de forța obișnuinței sau cu o ședere lungă în același loc – Deut. 4:25; Apocalipsa 3:15-22; Deut. 34:7.

Trebuie să ne ferim să stagnăm în țară; asta înseamnă că suntem în viața de biserică, dar ne-am pierdut prospețimea spirituală, deoarece am rămas în același loc (nu doar fizic, ci și spiritual) mulți ani.

Cum putem fi proaspeți cu Domnul? Trebuie să fim în prezența Sa, pentru a putea avea timpuri de împrospătare.

Fie ca noi să fim mântuiți de a pierde ascuțimea, percepția noastră incisivă despre Cristos. Fie ca să învățăm să ne omogenizăm cu sfinții și să ne păstrăm prospețimea cu Domnul și să rămânem în prezența Lui!

Există un mare pericol să credem că suntem bogați, că nu avem nevoie de nimic și că știm toate lucrurile; aceasta este atitudinea bisericii din Laodicea și Domnul a sfătuit-o să cumpere de la El pe Dumnezeul Triunic procesat.

Fie ca să venim la Domnul și să plătim prețul pentru a-L savura și a-L poseda pe Dumnezeu Tatăl, pe Cristos Fiul și pe Duhul care ne unge, pentru ca noi să vedem cu adevărat economia lui Dumnezeu într-un mod viu și vital!

Cea mai mare parte a celei de-a doua generații nu a fost prezentă pentru a auzi dăruirea celor Zece Porunci, statutele și decretele de la Muntele Sinai; de aceea, Dumnezeu l-a împovărat pe Moise să vorbească, să repete, legea; această re-vorbire a fost o pregătire reînnoită dată noii generații de copii ai lui Israel după îndelungarea lor rătăcire, pentru a-i pregăti să intre în țara bună promisă de Dumnezeu și să o moștenească ca posesia lor (vezi Ex. 3:8; Col. 1:12; 2:6-7).

Doamne Isuse, vrem să-L posedăm pe Cristosul atotinclusiv ca țară bună! Tu ni L-ai promis pe Cristos ca moștenire, și credem că Tu o vei face în noi! Amin, Doamne, izbăvește-ne de a avea o inimă rea de necredință. Fie ca noi să rămânem sub ascultarea credinței și să privim către Isus, pentru a putea fi infuzați cu Tine ca credința noastră! Doamne, izbăvește-ne de cârtiri și de orice plângeri, nemulțumiri și mormăiri. Fie ca să transformăm toate plângerile noastre în rugăciune și să ne ferim de cârtiri pentru a nu pieri. Dragă Doamne Isuse, izbăvește-ne de a stagna în țară – izbăvește-ne de a ne pierde prospețimea noastră spirituală. Nu vrem să fim căldicei ci să plătim prețul pentru a-L obține din nou și din nou pe Dumnezeul Triunic procesat în experiența noastră!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Beware of having an Evil Heart of Unbelief, Murmurings, and Languishing in the Land, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Deuteronom – săptămâna 1 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să lăsăm cuvântul lui Cristos să locuiască în noi în mod bogat și să experimentăm funcțiile Cuvântului

01/06/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Când permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inima noastră, devenim locul vorbirii lui Dumnezeu și lăsăm cuvântul lui Cristos să locuiască în noi bogat pentru singurul om nou.

De multe ori, diferite părți ale ființei noastre sunt în război – există diferite părți în ființa noastră care se ceartă unele cu altele; în acest moment trebuie să dăm loc păcii lui Cristos care prezidează.

Avem pacea lui Cristos – aceasta a fost instalată în ființa noastră și acum trebuie să lăsăm ca această pace să domnească și să arbitreze în noi, având cuvântul final.

Într-o zi Cristos va fi Judecătorul și va avea ultimul cuvânt, dar până atunci, trebuie să păstrăm unitatea Trupului, unitatea Duhului, permițând păcii lui Cristos să arbitreze în inima noastră.

Pentru aceasta, trebuie să lăsăm deoparte opinia și conceptul nostru și să ascultăm cuvântul Arbitrului care locuiește în noi.

Cristos a intrat în noi atât ca viață, cât și ca pace; El este Arbitrul care locuiește și El vrea să arbitreze în inima noastră și să stăpânească în noi ca pace.

Când vom permite Arbitrului care locuiește să aibă ultimul cuvânt în noi, vom avea mai puține probleme, mai ales probleme personale, pentru că Domnul va arbitra și va înlătura toate disputele din noi.

Pacea lui Cristos instalată în ființa noastră rezolvă toate disputele din ființa noastră, determinându-ne să avem pace cu Dumnezeu și cu omul.

Pentru viața potrivită a Trupului, avem nevoie ca pacea lui Cristos să arbitreze, să ne ajusteze și să decidă toate lucrurile din inima noastră și în relațiile noastre cu celelalte membre ale Trupul lui Cristos.

Cristosul atotinclusiv și vast devine totul pentru noi, iar El ca pace arbitrează în inima noastră; în omul nou nu pot exista distincții culturale – doar Cristos poate fi în singurul om.

Ori de câte ori simțim că există diferite părți care se ceartă în noi, trebuie să acordăm loc păcii lui Cristos, permițând acestei păci să aibă ultimul cuvânt.

Aceasta înseamnă că, indiferent de părerea și concepția noastră, trebuie să le dăm deoparte și să ascultăm cuvântul Arbitrului care locuiește. Când pacea lui Cristos arbitrează în inima noastră, avem pace cu Dumnezeu și cu omul și păstrăm unitatea Trupului lui Cristos.

Pacea lui Cristos este de fapt legătura de unire a păcii, unitatea din Trupul lui Cristos. În această pace viața de biserică în calitate de omul cel nou este păstrată, și pe măsură ce pacea lui Cristos prezidează în inima noastră, reînnoirea omului nou are loc continuu.

Unitatea noastră în bisericile locale este menținută nu prin străduința umană, ci prin pacea lui Cristos care arbitrează în noi. Aceasta înseamnă că trebuie să rămânem pe cruce și să permitem lucrării crucii să ne termine și să ne păstreze în unitate.

Să îngăduim păcii lui Cristos să arbitreze în noi pentru a ne menține în unitate ca să putem avea vorbirea lui Dumnezeu

Este foarte interesant că în Col. 3 că Pavel menționează mai întâi pacea lui Cristos arbitrând în inima noastră, iar apoi el vorbește despre cuvântul lui Cristos care locuiește bogat în noi.

De ce e pacea lui Cristos mai întâi și apoi cuvântul lui Cristos? Dorită faptului că, potrivit principiului din Biblie, vorbirea lui Dumnezeu necesită unitatea.

Când poporul lui Dumnezeu este divizat, cuvântul Lui devine rar; când există o diviziune între poporul lui Dumnezeu, cuvântul Lui devine rar.

Dumnezeu vorbește când există unități între poporul Său și când există împărțire, cuvântul Lui este rar și nu se vorbește de la Dumnezeu.

De exemplu, când copiii lui Israel erau în pustie, Dumnezeu a vorbit în cortul întâlnirii; Cortul Întâlnirii a fost un semn al unității poporului lui Dumnezeu.

Mai târziu, când templul a fost zidit în Ierusalim ca continuarea Cortului Întâlnirii, vorbirea lui Dumnezeu a fost prin preoți, când au intrat în Sfânta Sfintelor.

Astăzi trebuie să lăsăm ca pacea lui Cristos să arbitreze în inima noastră, pentru a putea fi păstrați într-o situație plină de unitate și armonie și să devenim locul vorbirii lui Dumnezeu, oracolul Său (Apocalipsa 2:1, 7).

Când ne aflăm într-o situație cu argumente, dispute, ofensări și jigniri, cuvântul lui Cristos nu poate locui în noi; chiar dacă cuvântul vrea să locuiască, el nu poate.

Deci trebuie să lăsăm ca pacea lui Cristos să arbitreze în noi; acest cuvânt „lăsăm” nu este ceva pasiv, ci agresiv – noi cooperăm cu El, lăsăm ca pacea să arbitreze în mod activ în noi și să ne mențină într-o situație de pace.

Nu stăm doar acolo și așa cumva pacea lui Cristos stăpânește în noi și cuvântul lui Cristos locuiește în noi bogat …

Trebuie să citim Cuvântul, să ne rugăm cu cuvântul, să cântăm cuvântul, să absorbim Cuvântul și să asimilăm Cuvântul viu, cu rhema – cuvântul vorbit instantaneu al lui Cristos – și trebuie să lăsăm ca acest Cuvânt care este viață și duh să aibă o cale în noi, un trecere liberă în noi.

Dumnezeu vrea să-Și facă domiciliul în toată inima noastră prin cuvântul Său; ar trebui să-i permitem păcii lui Cristos să arbitreze în noi, astfel încât să fim păstrați într-o condiție de unitate, și trebuie să lăsăm ca Cuvântul lui Cristos să locuiască în noi bogat.

De fiecare dată când venim la Domnul, înainte ca El să ne vorbească, trebuie să permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inima noastră; chiar înainte de a ne aduce darul pe altar, în timp ce ne amintim că cineva are ceva împotriva noastră, ar trebui să mergem să avem grijă de acest lucru pocăindu-ne și mărturisind mai întâi.

În caz contrar, darul oferit Domnului de către noi va fi pretențios și este posibil să nu fie acceptabil înaintea Sa. Trebuie să lăsăm ca pacea lui Cristos să arbitreze în inima noastră, apoi să lăsăm ca cuvântul lui Cristos să locuiască în noi în mod bogat.

Doamne Isuse, permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inima noastră, pentru a putea fi păstrați într-o situație plină de unitate și armonie și să devenim locul vorbirii lui Dumnezeu, oracolul Său. Amin, Doamne, vrem să tratăm cu orice jignire sau păcat pe care lumina Ta îl expune și lăsăm ca pacea Ta să aibă ultimul cuvânt în noi. Întronăm pacea Ta în inima noastră, pentru a putea fi păstrați în unitate. Salvează-ne de la a fi într-o situație de diviziune sau tulburare; adu-ne în pace și fie ca pacea Ta să arbitreze în noi. Amin, Doamne Isuse, permitem păcii Tale să arbitreze în inima noastră și lăsăm ca cuvântul Tău să locuiască în noi în mod bogat!

Trebuie să lăsăm ca Cuvântul lui Cristos să locuiască în mod bogat în noi și să experimentăm funcțiile Cuvântului

Ce înseamnă să lăsăm cuvântul lui Cristos să locuiască bogat în noi? Înseamnă că permitem cuvântului lui Dumnezeu să aibă un spațiu adecvat pentru a pătrunde și satura toată ființa noastră.

Pentru noi ca credincioși în Cristos este esențial să lăsăm cuvântul lui Cristos să intre în noi, să locuiască în noi, să predomine în noi și să înlocuiască conceptele, opiniile și filozofiile noastre (vezi Psa. 119:130; cf. Apoc. 21:23; 22:5).

Chiar dacă Îl iubim pe Domnul și suntem în viața de biserică, există unele filozofii ale acestei epoci care încă predomină și lucrează în noi; am ales lucrurile din trecutul nostru, din educația noastră și din societatea de azi.

Există unele lucruri în noi, unele ideologii, unele opinii și concepte, iar acestea nu permit cuvântului să intre în noi, să locuiască și să aibă o cale în noi.

Așadar, trebuie să lăsăm cuvântul lui Cristos să locuiască în noi în mod bogat, permițându-i să înlocuiască conceptele, opiniile și filozofiile noastre. Putem chiar trebuie să-i spunem Domnului,

O, Doamne, Te iubesc, vreau să permit cuvântului Tău să locuiască în mine în mod bogat în toată înțelepciunea, așa că sunt dispus să las conceptele mele la o parte. Doamne, fie ca cuvântul Tău să câștige teren în mine. Sunt dispus să-mi uit părerea și să-mi pun deoparte filozofia, pentru ca cuvântul Tău să stăpânească în mine!

Trebuie să permitem cuvântului Domnului să aibă primul loc în noi, astfel încât să putem experimenta funcțiile cuvântului lui Dumnezeu care operează în noi și administrăm altora bogățiile lui Cristos din ființa noastră (Col. 3:16).

Mai întâi trebuie să permitem păcii lui Cristos care arbitrează să ne păstreze în unitate, pentru ca Domnul să ne vorbească, și trebuie să acordăm primul loc cuvântului lui Dumnezeu; dacă facem acest lucru, vom experimenta funcțiile cuvântului lui Dumnezeu.

Unele dintre funcțiile Cuvântului lui Dumnezeu sunt: cuvântul lui Dumnezeu ne luminează, ne hrănește, ne potolește setea, ne întărește, ne spală, ne zidește, ne perfecționează și ne edifică.

În primul rând, Cuvântul lui Dumnezeu ne luminează (Psa. 119:105, 130); Cuvântul Său este o lampă pentru calea noastră și ne dă înțelegere, strălucind asupra noastră și determinându-ne să umblăm în lumina lui Dumnezeu.

Cuvântul lui Dumnezeu ne hrănește; putem trăi datorită cuvântului lui Dumnezeu la fel cum trăim datorită pâinii. Cât de dulci și minunate sunt cuvintele Domnului pentru noi (Mat. 4:4; 1 Tim. 4:6)!

Cuvântul lui Dumnezeu ne udă pentru a ne potoli setea; putem veni la Domnul fără bani pentru a bea și a ne potoli setea în cuvântul Său (Isaia 55:1, 8-11).

Cuvântul lui Dumnezeu ne întărește și, pe măsură ce ascultăm cuvântul lui Dumnezeu, el devine viață pentru noi și aduce vindecare întregii noastre ființe (1 Ioan 2:14; Prov. 4:20-22).

Cuvântul lui Dumnezeu ne spală; suntem pregătiți să fim mireasa lui Cristos fără nicio pată sau riduri prin spălarea apei în cuvântul lui Dumnezeu (Efeseni 5:26).

Dumnezeu prin cuvântul harului Său este capabil să ne zidească și să ne dea o moștenire printre toți cei care au fost sfințiți; Cuvântul lui Dumnezeu este capabil să ne zidească (Fapte 20:32).

Cuvântul lui Dumnezeu ne completează și ne perfecționează; toată Scriptura este suflată de Dumnezeu și este profitabilă pentru învățătură, pentru convingere, pentru îndreptare, pentru instruire în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie complet, complet echipat pentru orice lucrare bună (2 Tim. 3:15-17). Amin!

Cuvântul lui Dumnezeu ne edifică sfințindu-ne; când lăsăm ca cuvântul lui Cristos să locuiască în noi în mod bogat, suntem sfințiți de Cuvânt, de Domnul care ne vorbește în cuvântul Său (Ioan 17:17).

Ar trebui să petrecem mai mult timp pentru a medita asupra cuvântului lui Dumnezeu – chiar să petrecem mai mult timp în cuvântul lui Dumnezeu decât ascultând știrile sau pe rețelele de social media. Avem timp, dar este posibil să pierdem mult timp.

Zilele sunt rele – trebuie să trăim în aceste zile rele în așa fel încât să răscumpărăm timpul prin a fi în cuvântul lui Dumnezeu. Pe măsură ce permitem Cuvântului lui Dumnezeu să locuiască în noi bogat și să locuiască în noi, putem deveni o ființă umană potrivită, un om al lui Dumnezeu plin de Cristos ca realitate a tuturor atributelor lui Dumnezeu (Col. 3:16-25; Fil. 4:5-8).

Dacă permitem păcii lui Cristos să arbitreze în noi și dacă suntem plini de cuvântul lui Cristos, vom avea omul nou într-un mod practic. Atunci toți sfinții din toate bisericile din recâștigarea Domnului Îl vor trăi pe Cristos în singurul om nou.

Fie ca să ne rugăm neîncetat și să fim fermi și perseverenți în rugăciune, practicând aceste lucruri, ridicând pro-activitatea noastră în căutarea lucrurilor de sus, astfel încât pacea lui Cristos să arbitreze în inima noastră și cuvântul lui Cristos să ne locuiască pentru noul om.

Doamne Isuse, lăsăm cuvântul lui Cristos să locuiască în noi bogat, dându-i loc adecvat în noi pentru a pătrunde și a satura întreaga ființă. Amin, Doamne, vrem să petrecem timp cu Tine în cuvântul Tău, cugetând la cuvântul Tău și rugându-ne Ție cu cuvântul Tău, pentru ca cuvântul Tău să intre în noi, să locuiască în noi, să domine în noi și să ne înlocuiască conceptele, opiniile și filozofiile noastre. Dăm cuvântului Tău primul loc, astfel încât să experimentăm funcțiile cuvântului lui Dumnezeu care operează în noi și să administrăm bogățiile lui Cristos din ființa noastră pentru singurul om nou.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Let the Word of Christ dwell in us Richly and Experience the Functions of the Word, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 6 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Ca mister al lui Dumnezeu, Cristos este întruparea plinătății Dumnezeirii

21/05/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Ca mister al lui Dumnezeu, Cristos este întruparea plinătății Dumnezeirii (Col. 2:9); întregul Dumnezeu Triunic, chiar plinătatea Dumnezeului Triunic, locuiește în Cristos într-o formă trupească. Ce mister este acesta!

Am văzut că Cristos este misterul lui Dumnezeu, istoria lui Dumnezeu și că, ca atare, toată înțelepciunea și cunoașterea locuiesc în El.

Noi credem că avem înțelepciune și cunoștințe, dar nu este chiar așa; adevărata înțelepciune și cunoaștere este în Cristos și, mai ales, când privim ceea ce este El și a făcut, vedem înțelepciunea lui Dumnezeu și cunoașterea Sa.

Dumnezeu are înțelepciunea de sus, cunoașterea de top; El a făcut universul, El ține universul și El are o economie minunată.

În economia Sa, Cristos a devenit om și El a trecut prin multe procese pentru a deveni un Duh dătător de viață; acum, pe măsură ce Duhul El locuiește înăuntrul credincioșiilor Săi pentru a fi viața și totul al lor. Aceasta este înțelepciunea lui Dumnezeu.

De multe ori în biserică pot exista unii care caută cunoaștere și înțelepciune; ceea ce ar trebui să căutăm nu este înțelepciunea și cunoașterea umană, ci înțelepciunea și cunoașterea lui Dumnezeu.

Înțelepciunea și cunoașterea umană nu ne duc nicăieri; de fapt, cu cât avem mai multe cunoștințe umane, cu atât credem că suntem mai buni și mai deștepți decât ceilalți, cu atât ne separăm de ei și cu atât avem mai multe probleme.

Numai înțelepciunea lui Dumnezeu este înțelepciune autentică și numai cunoașterea lui Dumnezeu este cunoaștere reală.

Înțelepciunea este legată de duhul nostru – în duhul nostru putem avea înțelepciune, chiar și înțelepciunea care vine de la Dumnezeu; cunoașterea este legată de mintea noastră – în mintea noastră avem adevărata cunoaștere, cunoașterea lui Dumnezeu, atâta vreme cât Îi permitem Domnului să ne reînnoiască mintea în cuvântul Său.

Vedem înțelepciunea și cunoașterea lui Dumnezeu în istoria lui Dumnezeu, în Cristos și în procesele prin care El a trecut, deși omul a făcut tot posibilul chiar să-L dea la moarte, Dumnezeu în înțelepciunea Sa i-a răscumpărat pe toți oamenii prin moartea lui Cristos și a oferit o cale ca toți să fie regenerați în învierea Sa.

Aleluia pentru înțelepciunea lui Dumnezeu! Vrem să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Cristos ca misterul lui Dumnezeu, Cel în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și cunoașterii!

Fie ca noi să petrecem mult timp în Cuvântul lui Dumnezeu să ne rugăm peste cuvânt și să primim atât duh, cât și viață, precum și înțelepciunea și cunoștința spirituală! Și fie ca să ne rugăm ca să avem un duh de înțelepciune și înțelegere în deplina cunoaștere a Lui!

Ca mister al lui Dumnezeu, Cristos este întruparea plinătății Dumnezeirii

Ce înseamnă faptul că în Cristos locuiește toată plinătatea Dumnezeirii trupește?

Este posibil să înțelegem ce înseamnă aceste cuvinte, dar ce înseamnă acest lucru și cum putem aplica acest lucru la experiența noastră? Ce este această plinătate? Ce este toată plinătatea? Ce înseamnă că plinătatea locuiește în El trupește?

Col. 2:9 este unul dintre cele mai dificile versete de înțeles, dar conține un aspect al lui Cristos pe care trebuie să-l vedem. În Cristos, ca misterul lui Dumnezeu, nu numai bogăția Dumnezeirii, ci plinătatea Dumnezeirii, locuiește, chiar toată plinătatea Dumnezeirii!

Toată plinătatea Dumnezeirii se referă la întreaga Dumnezeire, Dumnezeul complet, nu doar a doua persoană din Dumnezeire – Cristos, Fiul, ci Dumnezeirea completă. Întregul Dumnezeu – Tatăl, Fiul și Duhul, locuiește în acest Cristos.

Cuvântul Dumnezeire se referă la dumnezeirea lui Cristos.

Întrucât Dumnezeirea cuprinde Tatăl, Fiul și Duhul, plinătatea Dumnezeirii trebuie să fie plinătatea Tatălui, a Fiului și a Duhului (Mat. 28:19; 2 Cor. 13:14).

Tatăl are plinătatea, Fiul are plinătatea, iar Duhul are plinătatea; acum plinătatea întregii Dumnezeiri locuiește și este întrupată în acest Cristos într-o formă trupească.

Plinătatea Dumnezeirii locuiește ca persoană în trupul Cristosului întrupat, adică în Cristos cu un trup uman. Aceasta înseamnă că plinătatea Dumnezeirii locuiește în Cristos într-un mod care este atât real cât și practic, într-un mod care este vizibil, de atins și gata de primit.

În Evr. 10 Pavel ne spune că Dumnezeu nu se bucură de jertfe și ofrande, dar El a pregătit un trup pentru Cristos. Dumnezeu a pregătit un trup pentru Cristos și în acest trup al lui Cristos locuiește toată plinătatea Dumnezeirii.

Acest lucru nu e ușor de înțeles cu mintea noastră umană, dar este adevărat, deoarece în acest mic trup uman al lui Cristos – pe care Tatăl l-a pregătit – locuiește toată plinătatea întregii Dumnezeiri.

La timpul scrierii apostolului, gnosticismul – un amestec de religie ebraică și filozofie greacă – a invadat biserica și a deteriorat-o, iar acest tip de învățătură eretică a susținut că are înțelepciune.

De aceea Pavel a spus că înțelepciunea și cunoașterea autentică se află în Cristos, căci comorile înțelepciunii și cunoașterii sunt ascunse în El.

Mai mult, Gnosticismul învață că toate problemele sunt rele, inclusiv trupul uman; dar Pavel spune în mod polemic în Col. 2:9 că toată plinătatea Dumnezeirii locuiește în Cristos într-o formă trupească.

În acest trup – despre care gnosticii spun că este necurat și nechibzuit – Dumnezeu în planul Său misterios a venit să locuiască într-un mod complet. Aleluia!

O, fie ca să-L vedem pe acest Cristos care, ca misterul lui Dumnezeu, are toată plinătatea Dumnezeirii locuind în El trupește! Fie ca noi să fim plini de înțelepciunea spirituală și cunoașterea acestui Cristos!

Doamne Isuse, Te lăudăm că ai devenit un om pentru a fi misterul lui Dumnezeu, Cel în care toată plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește! Aleluia, întregul Dumnezeu Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul – locuiește în Cristos într-o formă trupească și în El întregii plinătăți i-a făcut plăcere să locuiască! Dumnezeul care a locuit într-o lumină de neapropiat S-a întrupat pentru a fi om, iar în trupul uman al acestui om Isus Cristos locuiește toată plinătatea Dumnezeirii! Te lăudăm Doamne Isuse și vrem să Te cunoaștem ca o asemenea persoană!

Plinătatea Dumnezeirii a locuit trupește în Cristos și, de asemenea, locuiește în Trupul Său glorificat

Când Dumnezeu a devenit om, când Domnul Isus S-a născut ca ființă umană, Dumnezeu S-a îmbrăcat cu umanitatea; trupul fizic cu care Cristos S-a îmbrăcat în umanitatea Sa a avut toată plinătatea Dumnezeirii locuind în el.

Toată plinătatea Dumnezeirii locuiește în Cristos ca fiind Cel care a avut un trup uman (vezi Ioan 1:1, 14; Rom. 8:3; Evrei 2:14).

Cristos nu a venit ca un fantomă, o stafie sau un duh; El a venit cu un trup uman. El S-a născut prin Maria cu un trup uman și în acel trup toată plinătatea Dumnezeirii este întrupată și conținută.

Înainte de întruparea Sa, plinătatea Dumnezeirii locuia în Cristos în calitate de Cuvântul etern, dar nu locuia în El trupește pentru că El nu avea un trup uman (Ioan 1:1).

Cristos a întrupat plinătatea Dumnezeirii ca Cuvânt, dar această plinătate nu a locuit în El trupește, nu până când a fost întrupat ca om. Acum, în trupul Său încarnat, plinătatea lui Dumnezeu locuiește în El într-o formă trupească.

Nu doar bogățiile lui Dumnezeu, precum dragostea, lumina, răbdarea, bucuria Sa etc., locuiesc în Cristos, ci plinătatea, revărsarea și expresia a tot ceea ce este Dumnezeu care locuiește în Cristos.

Col. 2:9 se referă la divinitate, care este diferită de caracteristicile divine manifestate de lucrurile create; aceasta indică puternic divinitatea lui Cristos și este versus tradiția oamenilor și a elementelor lumii.

De fapt, tradiția lumii și elementele lumii nu pot fi comparate cu plinătatea Dumnezeirii.

Tot ceea ce Dumnezeu este, a făcut și a împlinit, inclusiv ceea ce El știe, ce El poate face, ce El a făcut, ce El a împlinit, El a obținut și El a realizat, toate acestea sunt incluse în plinătatea Dumnezeirii care locuiește în Cristos într-o formă trupească.

Tatăl este bogat, Fiul este nelimitat, iar Duhul este fără măsură; întregul Dumnezeu Triunic este întru totul întrupat în Cristos, iar în afara lui Cristos nu-L putem găsi pe Dumnezeu nici nu putem să-L contactăm pe Dumnezeu.

Când Îl primim, Îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos, noi primim, experimentăm și savurăm Dumnezeul Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul!

După ce Cristos S-a întrupat, El S-a îmbrăcat cu un trup omenesc, plinătatea Dumnezeirii a început să locuiască în El într-o formă trupească și în trupul Său glorificat (Fil. 3:21) acum și pentru totdeauna locuiește. Aleluia!

După moartea și învierea Sa, Cristos nu Și-a pus la o parte trupul, trupul uman cu care S-a îmbrăcat prin întrupare; mai degrabă, când a fost înviat, El a fost înviat cu un trup de glorie, un trup glorificat!

În seara învierii Sale, Cristos a venit la ucenicii Săi și a intrat în camera în care se aflau; El a intrat prin ușile închise în cameră, totuși El avea un trup care putea fi atins.

Trupul Său a fost glorificat; El mai are un trup, dar acesta a fost transfigurat, iar în acest trup, plinătatea Dumnezeirii încă mai trăiește!

Slavă Domnului, Cristos nu S-a îmbrăcat doar cu carnea și apoi S-a înălțat la cer ca duh; mai degrabă, El a înviat și S-a înălțat ca om cu un trup, iar în acel trup locuiește toată plinătatea Dumnezeirii!

Cristosul nostru de astăzi este în glorie și El are încă un trup, iar plinătatea Dumnezeirii este întrupată în acel trup glorificat.

Azi noi în calitate de copii ai lui Dumnezeu, avem și noi un trup, și într-o zi trupul nostru uman va fi transfigurat în trupul gloriei Sale, căci Cristos este Pionierul, Conducătorul nostru, Primul născut în înviere și noi toți Îl urmăm!

Te lăudăm Doamne pentru că Tu nu doar Te-ai îmbrăcat cu un trup omenesc pentru lucrarea Ta și ai trăit pe pământ, dar ai adus și acest trup în glorie pentru a-l transfigura în trupul gloriei Tale! Aleluia, Isus Cristos a ajuns să fie un om cu un trup uman și în acest trup toată plinătatea Dumnezeirii locuiește! Slavă Domnului, în trupul glorificat al lui Cristos, plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește! Amin, Doamne, credem că și noi vom fi aduși în glorie împreună cu Tine și așteptăm cu nerăbdare răscumpărarea trupului nostru, astfel încât să avem un trup glorificat ca al Tău! Aleluia!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, As the Mystery of God, Christ is the Embodiment of the Fullness of the Godhead, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 5 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să-L experimentăm pe Cristos, Cel în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și cunoașterii

19/05/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Toate comorile înțelepciunii și cunoașterii sunt ascunse în Cristos ca misterul lui Dumnezeu; numai Dumnezeu este înțelept, numai El are cea mai înaltă cunoaștere și toată cunoștința și înțelepciunea sunt în Cristos.

În special, există atât de multă înțelepciune și cunoștință legat de istoria lui Dumnezeu, „poveștile” lui Dumnezeu în Cristos. Cristos este taina lui Dumnezeu și El este istoria lui Dumnezeu, căci întreaga „poveste” a lui Dumnezeu este în Cristos și este Cristos.

Pe de o parte, Dumnezeu este existent de Sine Însuși, întotdeauna existent, fără început și fără sfârșit; pe de altă parte, în economia Sa El a trecut printr-un proces în Cristos, iar istoria Sa este Cristos.

Ieșirile lui Cristos sunt din cele mai vechi timpuri, și El mai continuă și astăzi.

Într-un mod misterios, dar foarte înțelept, Dumnezeu a devenit om; El nu s-a întrupat așa dintr-o dată într-o singură zi, ci a fost conceput în pântecele unei fecioare și S-a născut pentru a fi om, chiar și un om de rând.

În viața Sa omenească, Cristos a trăit o viață misterioasă, totuși El a arătat comorile înțelepciunii și cunoașterii lui Dumnezeu; El a trăit o viață umană normală, totuși El L-a exprimat pe Dumnezeu în viața Sa omenească.

Chiar mai mult, în viața Sa omenească și în lucrarea Sa pe pământ, Cristos a vorbit atât de multe lucruri înțelepte; citiți doar evangheliile lui Matei și Ioan și veți vedea cea mai înaltă filozofie, etică, morală și cunoștințe umane.

El nu a vorbit doar pentru a-i ajuta pe ceilalți să ducă o viață mai bună; El a venit să aducă Împărăția lui Dumnezeu, care este ceva profund și spiritual.

Prin cuvintele și lucrările Sale, Cristos L-a exprimat pe Dumnezeu și a trăit o viață umană perfectă, manifestându-L pe Dumnezeu printre oameni.

Părea să fie un om obișnuit și mulți din jurul Său Îl cunoșteau ca fiul tâmplarului din Nazaret, dar toate comorile înțelepciunii și cunoașterii erau ascunse în El.

Ca parte a poveștii lui Dumnezeu, Cristos a mers la cruce de bună voie, iar moartea Sa a fost ca nicio alta: El a adus pe cruce toate lucrurile și oamenii negativi, iar El i-a terminat pe toți acolo.

Mai mult, pe cruce Cristos a îndeplinit răscumpărarea pentru noi, pentru că El, fiind Cel drept, a fost oferit în numele celor nedrepți.

El a murit ca Mielul lui Dumnezeu, realitatea șarpelui de bronz, păcătosul unic din ochii lui Dumnezeu, Cel care a luat toate păcatele lumii asupra Lui și, ca atare, El a avut o moarte atotinclusivă și a-tot-terminatoare.

În învierea Sa, Cristos ca misterul lui Dumnezeu în care sunt ascunse toate comorile de înțelepciune și cunoaștere – El a devenit un Duh dătător de viață, El i-a regenerat pe mulții credincioși în Cristos pentru a-i face mulți fii ai lui Dumnezeu și mulți membri ai Trupului, și El însuși a devenit Fiul întâi-născut al lui Dumnezeu în umanitatea Sa.

Apoi, în întronarea Sa, Cristos, ca misterul lui Dumnezeu, l-a adus pe om în Dumnezeu și Lui i s-a dat cea mai înaltă autoritate, cea mai înaltă poziție și cel mai înalt nume. Aleluia!

În Cristos, ca misterul lui Dumnezeu, toate comorile înțelepciunii și cunoașterii sunt ascunse

În Col. 2:3 ni se spune că în Cristos ca misterul lui Dumnezeu sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și cunoașterii. Nu numai că înțelepciunea și cunoașterea sunt în Cristos, ci chiar toate comorile înțelepciunii și cunoașterii sunt ascunse în El.

Comorile se referă la bogăție, un depozit de înțelepciune și cunoaștere. O asemenea Persoană care este misterul lui Dumnezeu, Cristosul atotinclusiv și vast, are în El un depozit, o bogăție de înțelepciune și cunoaștere.

Astăzi liderii lumii cred că sunt deștepți și știu să conducă țara; liderii de afaceri cred că sunt înțelepți și știu să controleze economia; iar oamenii de știință consideră că sunt atât de deștepți și capabili să prezinte știința înaintea omului ca înțelepciune și cunoaștere.

Dar toate acestea în comparație cu Cristos sunt o înțelepciune falsă; chiar mai mult, înțelepciunea și cunoașterea acestei epoci pare să fie exacte în această epocă, dar peste câțiva ani va fi refutată și înlocuită cu cunoștințe mai avansate, iar acest proces continuă deceniu după deceniu.

Ceea ce noi, ființele umane, credem că știm și înțelegem astăzi, nu este adevărata înțelepciune și cunoaștere; numai Cristos are comorile înțelepciunii și cunoașterii ascunse în El!

Chiar credeți voi că liderii noștri din țara noastră știu ce să facă, cum să conducă țara și să o mențină împreună?

Chiar credeți că liderii și directorii noștri de afaceri știu să controleze economia și să facă totul să prospere?

Chiar credeți că oamenii de știință și filosofii de azi știu cu adevărat despre ce vorbesc?

Tot ce trebuie să facă Dumnezeu este să pocnească din deget și totul se destramă; El este Dumnezeul a-tot-înțelept și toată înțelepciunea și cunoștința ca o comoară locuiesc în El.

Toată înțelepciunea și cunoștințele noastre umane nu sunt de încredere; nu ar trebui să avem încredere în propria noastră cunoaștere, în inteligența noastră sau în istețimea noastră, pentru că acestea nu ne duc nicăieri.

Trebuie să venim la Cristos, căci numai în El sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și cunoașterii.

Înțelepciunea este legată de duhul nostru, iar cunoașterea este legată de mintea noastră (Efeseni 1:8, 17).

Dumnezeu Însuși este sursa înțelepciunii și a cunoașterii.

El este singurul Dumnezeu înțelept și, conform înțelepciunii Sale, El a făcut totul, inclusiv crearea universului și a omului, procesele prin care Cristos a trecut, faptul că Cristos ca Duh a venit să ne locuiască pe dinăuntru, lucrarea Sa în ființa noastră pentru a ne face la fel ca Cristos și Trupul lui Cristos pentru a finaliza Noul Ierusalim.

În înțelepciunea Sa, Dumnezeu lucrează în Trinitatea Sa divină în noi, poporul Său ales, pentru a ne răscumpăra, a ne sfinți și a ne transforma, astfel încât să putem fi pe deplin una cu El, pentru că El dorește să se contopească pe Sine cu noi și să ne facă una cu El pentru zidirea Sa, biserica în calitate de Trup al lui Cristos, singurul om nou, mireasa lui Cristos și Noul Ierusalim.

Ce Dumnezeu înțelept avem! O, profunzimea bogățiilor, a înțelepciunii și a cunoașterii lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui și cât de inestimabile sunt căile Lui (Rom. 11:33)!

Aceasta este înțelepciunea spirituală și cunoașterea economiei divine cu privire la Cristos și la biserică (Efeseni 1:10; 3:9; 5:32).

Dumnezeu are înțelepciunea de sus și cunoștințele de top; în economia Sa, El L-a trimis pe Fiul Său să treacă prin anumite procese, iar acum, ca Duh dătător de viață, El ne locuiește pe dinăuntru pentru a fi viața și înțelepciunea noastră.

Fie ca să-L vedem pe Cristos și să-L savurăm ca misterul lui Dumnezeu, Cel în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și cunoașterii!

Te lăudăm Doamne Isuse că Tu ești misterul lui Dumnezeu, Cel în care sunt ascunse toate comorile cunoașterii și înțelepciunii! Aleluia, Dumnezeu este sursa unică de înțelepciune și cunoaștere, iar în Cristosul atotinclusiv și vast ca misterul lui Dumnezeu, toate comorile înțelepciunii și cunoașterii sunt ascunse! Te lăudăm Doamne pentru ceea ce ești, pentru ceea ce ai realizat și pentru ceea ce ai vorbit; Tu ești cu adevărat un Dumnezeu înțelept și nu putem înțelege sau urmări adâncimea bogățiilor, înțelepciunii și cunoașterii lui Dumnezeu! Aleluia!

Să-L experimentăm pe Cristos ca misterul lui Dumnezeu, Cel în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și cunoașterii

Înainte de a fi mântuiți, oricât de deștepți am fi crezut că suntem, nu eram înțelepți; odată ce a fost mântuiți, totuși, Cristos este în noi, iar în El toate comorile înțelepciunii și cunoașterii sunt ascunse.

Toți credincioșii în Cristos pot fi înțelepți pur și simplu experimentându-L pe Cristos ca înțelepciunea lor.

Un exemplu în acest sens este Petru și primii apostoli, care nu au fost oameni învățați, dar care L-au avut pe Cristos ca Duhul care trăiește în ei; când ceilalți i-au ascultat, au fost uimiți și au ajuns la concluzia că au fost cu Isus, pentru că erau înțelepți și plini de cunoaștere.

Noi credincioșii în Cristos trebuie să-L experimentăm pe Cristos ca înțelepciunea noastră în toate lucrurile zilnice ale vieții noastre.

De exemplu, în modul în care ne cheltuim banii, lucrurile pe care le mâncăm, modul în care ne îmbrăcăm, modul în care ne purtăm, felul în care vorbim cu ceilalți și modul în care ne raportăm la ceilalți, trebuie să-L trăim pe Cristos, adică, trebuie să-L luăm pe Cristos ca înțelepciunea noastră.

Nu ar trebui să căutăm ne conformăm acestei epoci, nu ar trebui să încercăm să găsim înțelepciune și cunoaștere în această epocă legate de viața noastră, ci ar trebui să învățăm să-L trăim pe Cristos.

Când Îl trăim pe Cristos, suntem înțelepți, dar nu suntem înțelepți atunci când Cristos nu este în stare să trăiască în noi.

Cristos este întotdeauna în noi, dar Îl trăim noi pe El? Trăim noi prin Cristos? Îi permitem lui Cristos să trăiască în noi? Când Cristos trăiește în noi, El devine înțelepciunea noastră.

Dacă ne exersăm duhul și întreaga noastră ființă pentru a-L contacta pe Domnul, Cristos ca Duh dătător de viață ne va satura duhul și, de asemenea, mintea, iar în experiență vom avea înțelepciunea și cunoștințele care sunt ascunse în Cristos.

De exemplu, noi ca tinerii adulți care au copii mici astăzi, trebuie să învățăm să nu urmărim înțelepciunea lumii, discuțiile inteligente, filozofia modernă sau diferitele tipuri de învățătură.

Trebuie să revenim la adevărata cunoaștere și înțelepciune care sunt în Cristos.

Există atât de multe lucruri acolo care se numesc înțelepte, dar sunt cunoștințe false, aducând greșeli și determinând oamenii să rateze țelul lui Dumnezeu. În creșterea copiilor noștri trebuie să le oferim înțelepciune și cunoștințe autentice.

Trebuie să împărtășim cuvântul lui Dumnezeu în ființa lor, căci frica de Iehova este începutul înțelepciunii.

Trebuie să-i ajutăm pe copiii noștri să se teamă de Dumnezeu, să-L cunoască pe Dumnezeu și să citească cuvântul lui Dumnezeu.

Cunoașterea falsă din lume contrazice Biblia și chiar pe Dumnezeu Însuși în lucruri precum creația, faptul că Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Său, faptul că Dumnezeu i-a făcut bărbați și femei, familie, moralitate, etică etc.

Nu ar trebui să ascultăm discursul nonsensic care le spune oamenilor că „îți determini propriul gen” sau „este OK să fii într-o relație cu cineva de același sex”; toate acestea sunt prostii.

Trebuie să revenim la Cuvântul lui Dumnezeu, căci Cristos este întrupat în cuvântul Său și toate comorile de înțelepciune și cunoaștere sunt ascunse în El.

Să nu lăsăm niciodată ca lucrurile din jurul nostru, principiile societății în care trăim și cultura care să ne înșele pe noi, pe copiii noștri și generația noastră viitoare din cunoștințele adevărate.

Doamne Isuse, ne exersăm întreaga noastră ființă să Te contactăm și să Te luăm ca viața noastră, pentru ca Tu să trăiești în noi. Te luăm ca înțelepciunea noastră, Doamne, și Îți permitem să trăiești în noi. Ne întoarcem către Tine din orice așa-numită înțelepciune și cunoaștere din această lume, și dorim doar să trăim un singur duh cu Tine. Doamne, fii înțelepciunea noastră în viața noastră de zi cu zi și în toate lucrurile pe care le facem. Fii înțelepciunea noastră în creșterea copiilor noștri în frica de Dumnezeu și în cunoașterea lui Dumnezeu. Amin, Doamne, fii înțelepciunea noastră în împărtășirea cuvântului lui Dumnezeu și cunoașterii lui Dumnezeu în generația următoare, pentru ca ei să crească cunoscându-L pe Dumnezeu, temându-se de Dumnezeu, având o umanitate adecvată și fiind oameni ai lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Experience Christ as the One in whom All Treasures of Wisdom and Knowledge are Hidden, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 5 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Cristosul atotinclusiv și vast este misterul lui Dumnezeu și istoria lui Dumnezeu

18/05/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Cristos este misterul lui Dumnezeu – El este istoria lui Dumnezeu; Cristosul atotinclusiv și vast este misterul lui Dumnezeu și trebuie să-L cunoaștem și să-L savurăm pe un astfel de Cristos în experiența noastră.

Săptămâna aceasta, în înviorarea noastră de dimineață, ajungem la subiectul „Să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Cristosul atotinclusiv și vast ca misterul lui Dumnezeu”.

În aceste câteva săptămâni am văzut atât de multe aspecte ale acestui minunat, atotinclusiv, vast Cristos; cu toate acestea, tot ceea ce vedem în cuvântul lui Dumnezeu și, de asemenea în experiența noastră, cu privire la Cristos, nu este pentru experiența noastră creștină individuală, ci pentru viața corporativă a bisericii, pentru viața Trupului, și mai ales pentru viața omului nou.

Ce este adânc în inima lui Dumnezeu este singurul om nou, unde Cristos este toți și în toți.

Ce înseamnă pentru Cristos să fim toți și în toți?

Este posibil să-L cunoaștem pe Cristos ca Mântuitorul nostru, viața noastră, respirația, rezerva noastră zilnică și multe alte lucruri, dar trebuie să ajungem la punctul în care Îl cunoaștem și Îl experimentăm pe Cristos, care este toți și în toți. El nu este doar atotinclusiv – implicând faptul că El include atât de multe lucruri, dar este, de asemenea, vast, fără granițe, atotinclusiv, așa de spațios. Trebuie să cunoaștem un astfel de Cristos.

Și în special în această săptămână vrem să vedem că Cristos este misterul lui Dumnezeu; cunoașterea lui Cristos ca misterul lui Dumnezeu este crucială în ceea ce privește economia lui Dumnezeu și recâștigarea Domnului.

Acesta poate fi un termen foarte abstract, ceva ce nu este atât de ușor de înțeles pentru noi; s-ar putea să înțelegem că Dumnezeu este iubire, lumină, har și putere și ne putem identifica cu ușurință cu asta, dar ce putem spune despre Cristos ca misterul lui Dumnezeu?

Biblia folosește acest cuvânt, mister, în câteva locuri pentru a denota anumite lucruri importante.

Domnul Isus a folosit acest termen “mister” în învățătura Sa cu privire la Împărăția lui Dumnezeu atât în Matei, cât și în Marcu; El a prezentat învățătura despre împărăție ca fiind un mister și El a vorbit despre misterul împărăției lui Dumnezeu.

Chiar dacă cei din jurul Lui nu prea au priceput sau nu au înțeles acest lucru cu mintea lor naturală, El tot a vorbit asta, căci era important ca El să vorbească despre acest mister.

Apoi Ioan a vorbit despre misterul lui Dumnezeu în Apocalipsa 10:7, unde vedem că al șaptelea înger tocmai trebuia să sune a șaptea trâmbiță; acolo misterul lui Dumnezeu se referă la întreaga economie a lui Dumnezeu care se desfășoară în epoca misterului, epoca bisericii, de la vremea încarnării lui Cristos până în epoca milenară.

Această epocă a început odată cu întruparea lui Cristos, viața Sa umană, moartea, învierea și venirea Sa să ne locuiască pe dinăuntru, și a continuat cu lucrarea Sa în biserică pentru a-i transforma și a-i zidi pe credincioșii Săi într-un mod misterios.

Pavel folosește și el acest termen în epistolele sale; în Efes. 1 a prezentat misterul voii lui Dumnezeu (Efes. 1:9). Voia lui Dumnezeu este un mister – aceasta a fost ascunsă în veșnicia trecută, nu a fost cunoscut de oameni de-a lungul generațiilor, dar acest mister ne-a fost făcut cunoscut prin slujba lui Pavel.

Misterul voii Sale este dorința Sa și buna Sa plăcere de a se introduce pe Sine Însuși întru poporul Său ales pentru a locui în ei și a fi viața lor și totul al lor, și în cele din urmă pentru a deveni una cu omul și a-l face pe om una cu El.

În Efes. 3:9 Pavel vorbește despre economia misterului, aranjamentul, planul de a duce la îndeplinire misterul voii lui Dumnezeu; întrucât poporul ales al lui Dumnezeu participă la economia lui Dumnezeu prin credință, trebuie să păstrăm misterul acestei credințe.

Apoi există misterul evlaviei în 1 Tim. 3:16, care este Dumnezeu manifestat în carne. Mai mult, există misterul Evangheliei – chiar și Evanghelia este un mister!

În cele din urmă, în Efeseni, Pavel vorbește despre marele mister, Cristos și biserica – Cristos ca misterul lui Dumnezeu și biserica în calitate de mister al lui Cristos. Dacă nu știm ce sunt aceste două mistere, nu știm ce este economia lui Dumnezeu sau despre ce este vorba în Noul Testament.

Trebuie să ne dăm Domnului și să ne rugăm peste cuvântul Său cu inima întoarsă și cu un duh exersat, pentru ca El să strălucească asupra noastră și să ni-L dezvăluie pe Cristos ca misterul lui Dumnezeu și biserica în calitate de misterul lui Cristos.

Cristosul atotinclusiv și vast este misterul lui Dumnezeu – El Îl definește, Îl explică și Îl exprimă pe Dumnezeu

Col. 2:2 dezvăluie că Cristosul atotinclusiv și vast este misterul lui Dumnezeu. Misterul lui Dumnezeu este o Persoană – Cristosul minunat, atotinclusiv și vast.

Inimile noastre trebuie să fie mângâiate, trebuie să fim legați împreună în dragoste și înspre toate bogățiile asigurării depline a înțelegerii, înspre cunoașterea deplină a misterului lui Dumnezeu, Cristos.

Este posibil să vedem multe aspecte ale lui Cristos și să ne dăm seama cât de atotinclusiv și vast este El, dar trebuie să-L cunoaștem ca misterul lui Dumnezeu.

Cât de mult L-am văzut pe Cristos ca misterul lui Dumnezeu este arătat la Masa Domnului, unde Îl lăudăm pe Domnul pentru ceea ce este El și pentru ceea ce am experimentat și am savurat din El.

De multe ori oferim laude Domnului pentru că El e Mântuitorul nostru, pâinea noastră, apa noastră vie, pomul vieții etc., dar cu greu auzim sfinții lăudându-L pe Domnul ca fiind misterul lui Dumnezeu.

Pentru a avansa spre biserica în calitate de omul nou, în care Cristos este totul și în toate, trebuie să fim înălțați în revelația și experimentarea lui Cristos ca misterul lui Dumnezeu.

Dumnezeu Însuși este un mister și Cristos este misterul acestui mister.

Misterul lui Dumnezeu arată ceva de neînțeles și inexplicabil. Dumnezeu este misterios și este un mister, dar ca mister al lui Dumnezeu, Cristosul atotinclusiv și vast este Cuvântul lui Dumnezeu ca definiție, explicație și expresie a lui Dumnezeu (Ioan 1:1, 14).

La început era Cuvântul, iar Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu.

Ce este acest Cuvânt? Cuvântul este de fapt gândurile divine constituite ca expresie pentru a fi un cuvânt care poate fi înțeles și priceput de către om.

Gândurile lui Dumnezeu sunt constituite și exprimate în Cristos pentru ca omul să înțeleagă. Cristos ca misterul lui Dumnezeu este cuvântul etern pentru a defini, a exprima și a ne explica cine este Dumnezeu și ce este El.

Dumnezeu Însuși este invizibil; El locuiește într-o lumină de care nu ne putem apropia, fiind ascuns și nevăzut. Deși Dumnezeu este atotputernic și omniscient, cine L-a văzut și cine Îl poate cunoaște?

Dar iată Cuvântul lui Dumnezeu – care într-o zi S-a făcut trup, făcându-și cortul între noi, pentru a-L defini, a-L explica și a-L exprima pe Dumnezeul ascuns și invizibil omului. Aleluia pentru Cristos ca misterul lui Dumnezeu!

Înainte de venirea lui Cristos, Dumnezeu era misterios; poporul evreu nu putea să-L cunoască pe Dumnezeu până la venirea lui Cristos, căci atunci când El a venit, Dumnezeu a fost făcut cunoscut, real, vizibil și El a fost explicat și definit.

Doamne Isuse, vrem să Te cunoaștem ca misterul lui Dumnezeu. Aleluia, deși Dumnezeu este un mister, Cristos a venit ca misterul lui Dumnezeu să-L definească pe Dumnezeu, să-L explice pe Dumnezeu, să-L exprime pe Dumnezeu și să-L facă pe Dumnezeu real pentru noi! Doamne, venim la Tine să Te savurăm, să Te cunoaștem și să Te experimentăm ca misterul lui Dumnezeu. Vrem să-L cunoaștem pe Dumnezeu și să-L experimentăm pe Dumnezeu, așa că venim la Tine Doamne Isuse, căci Tu nu ești doar întruparea lui Dumnezeu, ci și misterul lui Dumnezeu! Aleluia, cunoscându-L pe Cristos ca misterul lui Dumnezeu, noi devenim biserica, misterul lui Cristos!

Ca mister al lui Dumnezeu, Cristos este istoria lui Dumnezeu, povestea misterioasă a lui Dumnezeu

Ca mister al lui Dumnezeu, Cristos este istoria lui Dumnezeu; întreaga „poveste” a lui Dumnezeu este în Cristos și este Cristos.

Ne dăm oare seama că Dumnezeu are o istorie? Da, El este existent din totdeauna și existent prin Sine, nu Se schimbă niciodată și este mereu același; totuși, în economia Sa, Dumnezeu a trecut printr-o istorie, o călătorie.

Este profețit în Mica 5:2 că ieșirile Lui sunt din cele mai vechi timpuri, din zilele veșniciei. Cristos ca Fiul lui Dumnezeu a venit în timp pentru a fi om și El a trecut printr-un proces.

El a ieșit de la Dumnezeu în eternitatea trecută, El a ieșit din eternitate în timp și a făcut pas după pas pe puntea timpului prin viața Sa umană, moarte, înviere, înălțare, coborâre și locuirea interioară în credincioși – El are multe ieșiri!

Chiar și acum suntem parte a ieșirilor lui Cristos până suntem aduși cu toții în Noul Ierusalim!

Toate aceste numeroase etape prin care a trecut Cristos fac parte din istoria lui Dumnezeu, căci Cristos L-a adus pe Dumnezeu invizibil la iveală prin întruparea Sa, trăirea omenească, crucificarea, învierea și înălțarea, iar acum El Îl aduce pe Dumnezeu întru om pentru a-L face real credincioșilor.

Deși Dumnezeu este infinit și veșnic, fără început sau sfârșit, El are și o istorie, o poveste (Rom. 16:26; Psa. 90:2).

Cristosul atotinclusiv și vast – misterul lui Dumnezeu, povestea tainică a lui Dumnezeu – este istoria lui Dumnezeu.

Unde este Dumnezeu azi? Dumnezeu este în Cristos și El este acolo unde este Cristos. Ce este Dumnezeu? Dumnezeu este ceea ce este Cristos. Ce este în Dumnezeu? Este ceea ce este în Cristos.

Cristos este misterul lui Dumnezeu și El Îl deschide și Îl face de cunoscut pe acest Dumnezeu necunoscut, misterios, ascuns, exprimându-L pe Dumnezeu și manifestându-L înaintea omului.

Istoria lui Dumnezeu se referă la procesul prin care El a trecut în Cristos pentru ca să intre în noi și să fim aduși în El; acest proces include întruparea, trăirea omenească, crucificarea, înălțarea, glorificarea și întronarea (vezi Ioan 1:12-14, 29; 3:14; 12:24; 14:20).

Niciodată nu ar trebui să depreciem aceste procese, procesul prin care a trecut Dumnezeu în Cristos, deoarece aceasta este istoria lui Dumnezeu, misterul lui Dumnezeu.

Dumnezeu este dragoste, lumină, sfințenie și dreptate, dar numai atunci când Cristos a venit prin întruparea Sa ca să trăiască printre oameni, Dumnezeu a putut fi văzut și cunoscut, exprimat și manifestat.

Fiecare etapă a procesului prin care a trecut Dumnezeu în Cristos este misterioasă.

Întruparea lui Dumnezeu în Cristos este misterioasă; cumva Dumnezeu a fost conceput în pântecele unei fecioare și El S-a născut pentru a deveni om.

Trăirea sa umană era misterioasă; se pare că era fiul tâmplarului, crescut în Nazaret – un loc disprețuit – totuși El a vorbit cuvintele harului, a făcut multe fapte puternice și i-a minunat și i-a uimit pe atât de mulți oameni învățați.

Moartea lui Cristos a fost misterioasă; pe de o parte, El a fost dat la moarte de om, dar de fapt El a mers de bună voie la cruce, iar pe cruce a murit pentru a trata păcatul nostru, păcatele noastre, omul nostru vechi, carnea, Satan și lumea.

Ce moarte misterioasă și minunată! Și prin moartea Sa, El nu numai că a tratat lucrurile negative, dar El a murit și ca bob de grâu, pentru ca El să multe boabe ca rod!

Învierea Sa a fost un mister, pentru că El nu doar a înviat după trei zile, ci în timpul după ce El a murit, El a fost făcut viu în Duh! Și când a înviat, a devenit un Duh dătător de viață, El i-a regenerat pe credincioși ca mulții fii ai lui Dumnezeu și El a devenit Fiul Întâi Născut al lui Dumnezeu.

În înălțarea Sa, Cristos ca Om a fost înălțat mult mai presus de toate și Lui I s-a dat numele deasupra fiecărui nume, fiind întronat ca Domn și Rege peste întregul univers!

Apoi, în mod misterios, Cristos ca Duhul a coborât peste și în credincioșii Săi pentru a-i regenera, a-i transforma, a-i zidi și a-i glorifica!

Locuința Sa pe dinăuntru în noi astăzi este un mister, căci Cristos în noi este speranța gloriei și, chiar dacă nu Îl vedem și nu Îl simțim cu simțurile noastre fizice, El este mai real decât chiar viața noastră. Aleluia pentru Cristos ca misterul lui Dumnezeu care este istoria lui Dumnezeu!

Te lăudăm Doamne Isuse pentru că ești misterul lui Dumnezeu, istoria lui Dumnezeu! Ce minunat că Cristosul atotinclusiv și vast, care este misterul lui Dumnezeu, este istoria lui Dumnezeu, întreaga poveste a lui Dumnezeu! Te lăudăm Doamne Isuse pentru ieșirile Tale din veșnicia trecută și până în veșnicia viitoare! Îți mulțumim Doamne că ai trecut prin procesul de întrupare, trăire omenească, crucificare, înviere, înălțare, glorificare și întronare, pentru ca Tu să vii în noi să ne locuiești pe dinăuntru și să ne aduci în Dumnezeu! Aleluia pentru Cristos ca misterul lui Dumnezeu și istoria lui Dumnezeu!