Îl trăim pe Cristos

Sâ trăim un singur duh cu Domnul până când Duhul și mireasa spun: Vino, Doamne Isuse!

02/09/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să umblăm în Cristos, adică să umblăm conform duhului și prin Duhul ca realitate a țării bune, trebuie să vedem că cheia părtășiei spirituale a credincioșilor tripartiți regenerați cu Dumnezeul Triunic finalizat este 1 Cor. 6:17, „Dar cine se lipește de Domnul este un singur duh cu El”.

Cheia este să ne dăm seama că suntem un singur duh cu Domnul. Aleluia! Când L-am primit pe Domnul Isus în inimile și în duhul nostru, crezând în El, am devenit un singur duh cu Domnul.

Întreaga noastră viață creștină este o viață în această unire a Duhului divin cu duhul nostru uman.

Domnul S-a contopit cu noi ca un singur duh, iar acum avem un duh contopit.

În primul rând, Dumnezeu a trecut printr-un proces pentru a deveni un Duh dătător de viață; Cristos, ca ultimul Adam, a devenit un Duh dătător de viață, iar astăzi Domnul este Duhul (1 Cor. 15:45; 2 Cor. 3:17).

Ca Duh, El vine în duhul nostru pentru a Se alătura nouă ca un singur duh.

Acum avem Duhul cu duhul nostru și acest Duh mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu (Rom. 8:16).

Duhul nu este doar în duhul nostru, ci Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru, într-o unitate cu duhul nostru, că noi nu suntem doar oameni, ci oameni-Dumnezeu, copii ai lui Dumnezeu.

Duhul divin este contopit cu duhul nostru, unit cu duhul nostru și mărturisește împreună cu duhul nostru ca unul singur. Slavă Domnului!

Dumnezeu este Duh (Ioan 4:24); natura ființei Sale este Duh. Dacă vrem să ne închinăm lui Dumnezeu, trebuie să facem acest lucru în duhul nostru, exersându-ne duhul.

Și putem face asta pentru că suntem uniți cu Domnul ca un singur duh. Secretul mântuirii organice a lui Dumnezeu este Duhul împreună cu duhul nostru.

Aceasta se bazează pe Rom. 5:10 unde ni se spune că, după ce am fost împăcați cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său, suntem acum mult mai mult mântuiți în viața Lui.

Am fost dușmani ai lui Dumnezeu, dar am fost împăcați cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său. Acum, mult mai mult! Aleluia!

După ce am fost mântuiți, nu trebuie să facem cutare sau cutare lucru; trebuie să savurăm aceastâ „mult mai mult” mântuire – mântuirea organică a lui Dumnezeu prin care suntem îndumnezeiti pentru a fi făcuți la fel ca Dumnezeu în viață, natură și funcție, dar nu în Dumnezeire!

În mântuirea Sa organică, Dumnezeu ne duce prin șase pași sau etape majore: regenerare, sfințire, înnoire, transformare, conformare și glorificare.

În primul rând, El ne regenerează duhul pentru a ne face vii cu Cristos, pentru a ne face un om-Dumnezeu.

Apoi, El ne sfințește pentru a adăuga natura Sa sfântă în noi și pentru a ne face la fel ca El în natura Sa.

Prin înnoire, El adaugă elementul Său nou în mintea noastră pentru a ne face mintea la fel ca mintea Lui.

Prin transformare, El ne schimbă în interior într-un mod metabolic pentru a ne face să fim ca El după chipul Său.

Prin conformare, chiar și asemănarea noastră exterioară este schimbată în a Sa, pentru ca alții să-L vadă în noi.

Și prin glorificare, El glorifică trupul nostru, sau trupul muritor și nedemn, pentru a-l conforma cu trupul gloriei Sale. Aleluia!

Acum suntem în acest proces minunat și organic de a fi mântuiți mult mai mult în viața Sa până când devenim la fel ca Cristos în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeirea Sa!

Iar cheia acestei minunate mântuiri organice este duhul nostru contopit – să fim un singur duh cu Domnul!

Cheia părtășiei dintre Dumnezeu și om este să fim un singur duh cu Domnul

Necredincioșii se întreabă despre noi, încercând să ne înțeleagă pe noi credincioșii în Cristos, gândindu-se că este destul de neobișnuit sau chiar nebunesc să putem avea părtășie cu Dumnezeu.

Dar Biblia ne spune clar că există o cheie a părtășiei noastre cu Dumnezeu: să fim un singur duh cu Domnul.

1 Cor. 6:17 este cheia: Cel ce este unit cu Domnul este un singur duh.

Această cheie este dezvoltată și văzută în multe alte versete și porțiuni din Cuvântul lui Dumnezeu, toate acestea fiind cruciale pentru savirarea și experiența noastră din Cristos.

Dacă vrem să umblăm în Cristos, adică dacă vrem să umblăm conform duhului contopit, trebuie să vedem că suntem un singur duh cu Domnul, pentru că suntem uniți cu El ca un singur duh.

Ioan 4:24 spune că noi ne închinăm lui Dumnezeu Duhul cu duhul nostru; El este Duh și singurul mod în care putem să-L contactăm, să I ne închinăm, să Îl savurăm și să ne împărtășim din ceea ce este El, este prin intermediul duhului nostru.

Am fost regenerați de Dumnezeu ca Duh pentru a fi un duh; Ioan 3:6 ne spune clar că am fost născuți din Duh pentru a fi duh. Wow.

Nu suntem doar un suflet: suntem un duh! Când am fost regenerați, duhul nostru a devenit persoana noastră.

Sufletul nostru era persoana și personalitatea noastră, dictând tot ceea ce facem, spunem și acționăm, dar acum duhul nostru este persoana noastră.

Deci ne rugăm ca Tatăl să ne întărească prin Duhul Său întru omul interior; avem un om interior, care este duhul nostru (Efes. 3:16).

Aleluia, în duhul nostru, avem o persoană nouă – suntem o persoană nouă, omul nou, și suntem un duh!

În plus, Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu (Rom. 8:16).

Chiar dacă încercăm să renegăm acest lucru, nu putem, pentru că Duhul mărturisește și duhul nostru este una cu Duhul pentru a fi de acord că suntem copii ai lui Dumnezeu.

Devenim un locaș al lui Dumnezeu în duhul nostru, iar Duhul este Locuitorul (Efes. 2:22).

Dumnezeu nu locuiește în inima noastră, ci în duhul nostru; El vrea să Se răspândească din duhul nostru pentru a locui în inima noastră, dar reședința Sa principală este duhul nostru.

Domnul Isus ca Cristosul pneumatic și ca Duh dătător de viață este în duhul nostru (2 Tim. 4:22; Rom. 8:10).

Aleluia, Cristos ca Duhul este cu duhul nostru și în duhul nostru și, deoarece Cristos este în noi, suntem copii ai lui Dumnezeu, fii ai lui Dumnezeu și moștenitori ai lui Dumnezeu!

Dacă Duhul Celui care L-a înviat pe Isus din morți locuiește în noi, Acela care L-a înviat pe Cristos din morți va da viață și trupurilor noastre muritoare prin Duhul Său care locuiește în noi (v. 11).

El locuiește în noi. El dă viață trupului nostru muritor, încetul cu încetul, pentru că El se răspândește din duhul nostru în sufletul nostru și chiar în trupul nostru fizic.

Cu toții putem mărturisi că, atâta timp cât ne aducem trupul obosit și ostenit la întâlnire și ne deschidem doar un pic Domnului, El are o modalitate de a împărți viață întregii noastre ființe, inclusiv trupului nostru, pentru a ne însufleți și vivifica.

Dacă prin Duhul dăm la moarte practicile trupului, vom trăi (v. 13b).

Trebuie să existe cooperare din partea noastră; trebuie să punem la moarte practicile trupului prin Duhul.

Ne fixăm mintea pe duhul pentru a avea viață și pace (v. 6). Pe partea pozitivă, când ne fixăm mintea pe duhul nostru, avem viață și pace – mintea noastră devine viață și este plină de pace.

Pe partea negativă, pentru că suntem un singur duh cu Domnul, atunci când mintea noastră nu este fixată asupra duhului nostru, avem un sentiment de moarte, depresie, tristețe și lipsă de prospețime spirituală.

Acesta este un indicator pe care trebuie să-l întoarcem! Cei care sunt ai lui Cristos Isus au crucificat carnea cu patimile și poftele ei prin Duhul (Gal. 5:24). Suntem ai lui Cristos Isus. Aleluia!

Acum ne exersăm duhul, pentru că suntem un singur duh cu Domnul și crucificăm carnea cu patimile și poftele ei.

Când umblăm prin Duhul, nu vom împlini în niciun caz pofta cărnii (v. 16). Calea de a trăi un singur duh cu Domnul este să umblăm prin Duhul; când facem aceasta, când umblările noastre zilnice sunt prin Duhul și în duhul nostru, nu mai împlinim pofta cărnii.

Dacă trăim prin Duhul, să umblăm și prin Duhul (v. 25). Nu numai că trebuie să umblăm în general prin Duhul, ci și mai mult, să avem o umblare reglementată conform Duhului, pentru că suntem un singur duh cu Domnul.

Umblăm (ne avem ființa noastră) în duhul și conform duhului (duhul contopit) pentru împlinirea cerinței drepte ale legii (Rom. 8:4).

Întreaga noastră ființă trebuie să fie în duh și conform duhului. Prin alimentarea din belșug a Duhului lui Isus Cristos, Îl trăim pe Cristos și Îl mărim (Fil. 1:19b-21a).

În Duhul împreună cu duhul nostru, există o aprovizionare din belșug care ne face să-L mărim pe Cristos în orice împrejurare, pentru că suntem un singur duh cu Domnul și trăim în duh.

Ne rugăm oricând în duh (Efeseni 6:18).

Carnea este slabă, dar duhul este gata și dornic; carnea este adormită și nu dorește să coopereze (Matei 26:41), dar Duhul este dornic și gata, iar noi suntem un singur duh cu Domnul, așa că duhul nostru contopit este dispus.

Suntem sfințiți prin Duhul (Romani 15:16). Atât personal, cât și corporativ, suntem sfințiți pentru a fi o ființă sfântă și o preoție sfântă în Domnul.

Suntem înnoiți de Duhul în duhul nostru (Tit 3:5; Efes. 4:23). Duhul cu duhul nostru ne înnoiește pentru a ne face duhul și întreaga noastră ființă noi.

Suntem transformați de Domnul Duh în chipul glorios al lui Cristos (2 Cor. 3:18).

Pe măsură ce Îl privim pe Domnul în duhul nostru zi de zi, suntem transformați după chipul Său.

În cele din urmă, Duhul, ca Dumnezeul Triunic finalizat și mireasa ca om tripartit transformat, devin în cele din urmă un cuplu spiritual, o contopire a divinității cu umanitatea (Apoc. 22:17a), pentru a fi Noul Ierusalim finalizat pentru extinderea și exprimarea Sa eternă cu slava divină manifestată în umanitatea slăvită (21:10-11). Slavă Domnului!

Doamne Isuse, vrem să umblăm în Cristos umblând în duh și trăind un singur duh cu Domnul. Ne exersăm duhul pentru a ne închina lui Dumnezeu Duhul cu duhul nostru. Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai regenerat cu viața Ta ca să ne faci duh! Aleluia, Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Îți mulțumim, Doamne, că ai venit în duhul nostru ca să locuiești în noi și să ne faci locuința Ta. Aleluia, Cristos este Duhul în duhul nostru și noi suntem un singur duh cu Domnul! Îți mulțumim, Doamne, că ai împărțit viața Ta în întreaga noastră ființă – chiar și în trupul nostru muritor! Vrem să ne exersăm duhul pentru a da la moarte practicile trupului. Ne fixăm mintea pe duhul nostru pentru a savura viață și pace. Noi răstignim trupul nostru cu patimile și poftele lui prin Duhul. Amin, Doamne, alegem să umblăm prin Duhul, ca să nu împlinim poftele cărnii. Vrem să mergem și să avem toată ființa în duhul contopit. O, ce provizie bogată avem în Duhul cu duhul nostru! Da, Doamne, ne exersăm să ne rugăm tot timpul în duh! Sfințește-ne, înnoiește-ne și transformă-ne în duh pentru a ne face mireasa Ta glorioasă, deplin una cu Tine pentru eternitate!

Trăind un singur duh cu Domnul până când Duhul și mireasa zic: Vino, Doamne Isuse!

Întreaga Biblie ne arată secretul mântuirii organice a lui Dumnezeu și cheia părtășiei dintre Dumnezeu și om este Duhul cu duhul nostru; suntem un singur duh cu Domnul.

Trebuie să cunoaștem acest secret și să aplicăm această cheie în viața noastră creștină de zi cu zi.

Unirea noastră cu Domnul este ilustrată de cea a mlădițelor cu vița (Ioan 15:4-5); este ceva ce ține nu numai de viață, ci este și ceva în viață, în viața divină.

Suntem uniți cu Domnul ca un singur duh; unirea noastră cu El este în duh.

Pe măsură ce trăim zilnic un singur duh cu Domnul, umblând în Cristos, umblând în duhul contopit și trăind conform Duhului, devenim un singur duh cu Domnul în mod practic în viața noastră de zi cu zi.

Finalizarea acestei uniri dintre Dumnezeu și om este Noul Ierusalim, Duhul și mireasa.

În Apocalipsa 2 și 3, vedem Duhul vorbind bisericilor, dar în Apocalipsa 22:17 vedem că Duhul și mireasa, biserica, vorbesc împreună ca una. Aleluia!

Noi, ca biserică, ne vom dezvolta, crește și îmbunătăți într-o asemenea măsură încât să devenim una cu Domnul în duh, chiar fiind una cu Duhul în vorbirea noastră.

Duhul și mireasa devin un cuplu universal – Dumnezeu și omul fiind uniți.

Întreaga revelație din cuvântul lui Dumnezeu ne arată povestea de dragoste a unui cuplu universal – Dumnezeu și om.

Este uimitor să vezi cum Domnul suveran, care a creat toate lucrurile, s-a îndrăgostit de om și în cele din urmă s-a căsătorit cu omul pentru a avea o viață de căsătorie împreună pentru eternitate.

Dumnezeul Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul – a trecut prin procesele de întrupare, trăirea umană, răstignire, înviere și înălțare și El a devenit Duhul dătător de viață!

El a devenit Soțul universal. De partea noastră, noi, ființele umane, am fost creați de Dumnezeu după chipul Său și conform asemănării Lui și avem o ființă tripartită – duh, suflet și trup.

Deși am căzut în păcat și am devenit dușmani ai lui Dumnezeu, am fost răscumpărați, regenerați, transformați și glorificați pentru a deveni biserica, expresia lui Dumnezeu, ca partenera lui Cristos.

Cu timpul, suntem încă în proces de a fi înnoiți, transformați, conformați și glorificați.

După ce vom fi glorificați, vom fi pentru totdeauna cu Domnul ca partenera Sa.

În eternitatea care este fără sfârșit, prin viața divină, eternă și nemaipomenit de glorioasă, Dumnezeul Triunic finalizat și omul tripartit procesat vor trăi o viață care este contopirea lui Dumnezeu și a omului ca un singur duh, o viață care este super-excelentă și care e plină de binecuvântări și bucurie! Aleluia!

Și pentru eternitate Dumnezeu și omul îi vor chema pe cei însetați să vină și să bea apa vieții, iar noi tânjim după venirea Domnului, rugându-L să vină repede.

Pe de o parte, toți cei însetați sunt chemați să vină să bea apa vieții, iar această chemare este răsunată atât de Dumnezeu, cât și de om, vorbind ca unul singur – Duhul și mireasa.

Pe de altă parte, avem o dorință sinceră pentru venirea Domnului și o preocupare serioasă pentru mântuirea păcătosului. Slavă Domnului!

Întreaga Biblie ne arată gândul divin că Dumnezeu vrea să se căsătorească cu o mireasă, o mireasă corporativă, care este compusă din omul tripartit creat, răscumpărat, regenerat, transformat și glorificat ca biserică.

Burlacul Dumnezeu a trecut printr-un proces pentru a fi căsătorit cu soția Sa, biserica.

Pe de o parte, Dumnezeu este complet și perfect, neavând nici o nevoie.

Dar, pe de altă parte, El vrea să se căsătorească cu omul, astfel încât El și omul, omul și Dumnezeu, să fie o entitate corporativă în unitate pentru eternitate.

Secretul acestui lucru este să fii unit cu Domnul ca un singur duh.

Astăzi, în viața de biserică, avem o pregustare a acelei zile a nunții, pentru că ori de câte ori trăim un singur duh cu Domnul, avem o pregustare a uniunii noastre eterne cu Dumnezeu. Aleluia!

Te slăvim, Doamne, că ai trecut printr-un proces pentru a fi Duhul care să vină în duhul nostru și să Te contopești cu noi pentru a ne face partenera Ta, mireasa Mielului! Aleluia, noi credincioșii în Cristos nu suntem doar ființe umane create, ci și mai mult, suntem răscumpărați, regenerați și transformați și suntem glorificați pentru a fi soția lui Cristos! Amin, Doamne, vom fi uniți în căsătorie cu Dumnezeu pentru o eternitate fără sfârșit și vom trăi o viață care este contopirea lui Dumnezeu și a omului ca un singur duh! Amin, Doamne, păstrează-ne în duhul nostru astăzi. Ține-ne în contopirea dintre Dumnezeu și om. Vrem să trăim un singur duh cu Tine în toate lucrurile. Doamne Isuse, Te iubim. Ne deschidem Ție. Transformă-ne mai mult în imaginea Ta. Conformează-ne cu Tine însuți. Glorifică-ne pentru a ne face la fel cum ești Tu în gloria Ta! Amin, Doamne, fă-ne glorioasa Ta mireasă pentru ca Duhul și mireasa să fie pe deplin una pentru viața de căsnicie eternă! O, ce destin avem, să trăim o viață superexcelentă și care e plină de binecuvântări și bucurii! Aleluia!
Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Living one Spirit with the Lord until the Spirit and the Bride say, Come, Lord Jesus, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să ne ostenim asupra Cristosului atotinclusive reprezentat de țara bună pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos, pentru realitatea și manifestarea împărăției, și pentru ca mireasa să se pregătească pentru venirea Domnului – săptămâna 10 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să-L experimentăm pe Cristosul universal de vast în lățimea, lungimea, înălțimea și adâncimea Sa

10/07/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Cristosul nostru este țara atotinclusivă; ca atare, El este universal de vast pentru noi – El este o țara bună și spațioasă, ale cărui dimensiuni sunt lățimea, lungimea, înălțimea și adâncimea (Efeseni 3:18).

Cristosul nostru este universal de vast și spațios; El este atât atotinclusiv cât și atotcuprinzător, iar dimensiunile Lui și dimensiunile universului pentru ca noi să-L savurăm și să participăm în El, să-L experimentăm și să fim una cu El! Aleluia!

Deci zi de zi și chiar oră cu oră trebuie să-L savurăm pe Cristosul minunat și atotinclusiv, ca țara bună, luându-L pe Dumnezeu ca har pentru savurarea noastră.

Cristosul nostru este țara bună care curge cu lapte și miere; El este întruparea Dumnezeului Triunic procesat care ne-a fost dat ca har divin pentru savurarea noastră.

Savurarea lui Cristos de către noi trebuie să crească, să fie lărgită, să se extindă și să umple întreaga noastră ființă și întreaga noastră viață.

Pe de o parte Cristos este Răscumpărătorul, Cel care ne alimentează zilnic pentru trăirea noastră înaintea lui Dumnezeu și apa vie pentru a ne potoli setea.

Pe de altă parte, însă, trebuie să experimentăm bogățiile lui Cristos ca țara bună fiind în duhul contopit; numai atunci când suntem dominați, guvernați, îndrumați, mișcați și conduși de duhul nostru, putem intra în savurarea deplină a bogățiilor lui Cristos ca țara bună.

Nu ar trebui să fim guvernați doar de mediu; da, mediul ne arată ceea ce vrea Dumnezeu să facă în noi, iar mediul este aranjat în mod suveran de către Dumnezeu pentru transformarea noastră, dar ceea ce ar trebui să ne guverneze și să ne direcționeze ar trebui să fie duhul nostru.

Aleluia pentru duhul nostru contopit! Trebuie să ne îngrijim de odihna în duhul nostru, de simțul Duhului din duhul nostru și vrem să trăim în duh, să ne exersăm duhul și să rămânem în duhul nostru contopit, pentru că în duhul putem să-L savurăm și să-L experimentăm pe Cristos ca realitate a țării bune.

În duhul nostru avem o comoară: avem chipul lui Cristos, slava lui Dumnezeu strălucind în fața lui Cristos; această comoară o avem în vasele noastre de pământ, iar suficiența noastră este de la El. Aleluia!

Cu cât petrecem mai mult timp cu Domnul pentru a-L savura în duhul nostru, cu atât Îl contactăm mai mult pe Domnul și petrecem timp față-de-față cu El, fiind față în față cu Domnul, cu atât suntem mai infuzați cu El, cu atât mai mult comoara divină în noi ne saturează vasul nostru și cu atât Îl savurăm mai mult pe Cristosul nepătruns bogat ca țara bună.

Cu cât Îl privim mai mult pe Domnul față în față, cu atât mai mult timp petrecem în indexul ochilor Săi, având zâmbetul Său strălucitor asupra noastră, cu atât avem prezența Lui, suntem infuzați cu bogățiile Sale și devenim duplicatul Său – suntem umpluți de bogățiile lui Cristos pentru ca și alții să Îl savureze!

Să nu fim pe o anumită linie ci să experimentăm dimensiunile universale ale lui Cristos pentru a avea o „experiență cubică” a Sa

Prima noastră experiență a lui Cristos este în lățimea Sa; experimentăm cât de larg este El, cât de atotinclusiv, cât de bogat și dulce și cât de vast este Cel pe care-L să savurăm.

Apoi, experimentăm lungimea lui Cristos și devenim ceva mai solid înrădăcinați în El. Pe măsură ce avansăm în El, experimentăm înălțimea și adâncimea.

Lățimea și lungimea sunt orizontale, în timp ce înălțimea și adâncimea sunt verticale; experiența noastră din Cristos devine în cele din urmă tridimensională, ca un cub.

Deoarece experimentăm un anumit aspect al lui Cristos și-L savurăm pe El atât de mult într-o anumit aspect, tindem să devenim unici, adică să rămânem pe aceeași linie mult timp.

De exemplu, cineva poate dori cu adevărat să citească numai Biblia; iubește Biblia, are Biblia cu el tot timpul, citește Biblia din nou și din nou, iar el este versat în Biblie.

Dar poate că nu îi place să se roage și poate nu crede că trebuie să se roage. O astfel de persoană este unică, pe o singură linie.

Un alt credincios poate să vrea doar să se roage; se roagă tot timpul, se deschide Domnului cu privire la toate lucrurile, și petrece foarte mult timp în genunchi înaintea Domnului.

Dar acesta poate să nu-i placă să citească Biblia, iar rezultatul rugăciunii sale ample nu este unul potrivit.

Există istorisirea unei anumite surori căreia nu i-a plăcut să citească Biblia, dar ea voia cu adevărat să se roage și să postească înaintea Domnului, așa că a făcut-o timp de șapte zile consecutive.

Deoarece starea ei fizică se deteriora, frații din conducere au vizitat-o să aibă o părtășie cu ea și să o ajute să mănânce ceva și, de asemenea, au citit din Biblie, dar ea nu a mâncat nimic.

La scurt timp, sora a murit și a plecat la Domnul. Aceasta este o tragedie, căci aici avem o căutătoare iubitoare a lui Dumnezeu, care este pe o singură linie până la moarte, nefiind echilibrată de experiența altora din Cristos.

Este foarte important ca noi să-L experimentăm pe Cristos nu doar în lățimea Sa, ci și în lungimea Sa, nefiind pe o singură linie, ci bi-dimensionali. Experimentarea lui Cristos doar pe o linie ne poate duce la extremism, dar dacă suntem echilibrați de mai multe aspecte ale lui Cristos vom fi păstrați în siguranță și vom fi echilibrați.

Trebuie să citim Biblia, să ne întâlnim cu sfinții, să ne rugăm, să ne rugăm peste Cuvântul lui Dumnezeu, să postim și să facem multe alte activități spirituale, dar concentrarea doar pe una dintre aceste activități prea mult ne va duce la extrem și nu-L putem experimenta pe Cristos în întregime.

Ceea ce avem nevoie este să-L experimentăm pe Cristos în dimensiunile Sale universale; pentru aceasta avem nevoie de viața de biserică, pentru a-L savura și experimenta pe Cristos împreună cu toate membrele Trupului.

Avem o anumită experiență și savurare a lui Cristos, iar când ne întâlnim și împărtășim cu sfinții și primim porția lor, suntem echilibrați în experimentarea de către noi a lui Cristos.

Ceea ce Domnul are nevoie astăzi nu sunt multe linii unice, ci ca toți să fim zidiți împreună, țesuți împreună ca un „covor” și chiar avem o experiență tridimensională a lui Cristos pentru a-L experimenta pe Cristosul într-un mod cubic.

Trebuie să avem o experiență echilibrată a lui Cristos în biserică; aici în viața de biserică descoperim că lățimea și lungimea Sa sunt incomensurabile, căci Cristos se răspândește și ajungem să vedem că dimensiunile universului sunt chiar dimensiunile lui Cristos.

După ce experimentăm lățimea și lungimea lui Cristos, începem să experimentăm înălțimea și apoi adâncimea lui Cristos.

Este posibil să credem că întâi experimentăm adâncimea Lui și apoi înălțimea Lui, dar de fapt întâi experimentăm înălțimea Lui și apoi adâncimea Lui.

Experiențele spirituale ale adâncimii lui Cristos vin după experiențele înălțimii lui Cristos; întâi creștem în sus în El și apoi suntem înrădăcinați.

În experimentarea lui Cristos de către noi, trebuie să mergem înainte și înapoi și în sus și în jos, pentru ca în cele din urmă experiența noastră să fie un „cub” solid; când experiența noastră este așa, nu putem să cădem sau să fim zdrobiți. Este bine să-i spunem Domnului în timpul nostru împreună cu El,

Doamne Isuse, vrem să înaintăm și să mergem mai departe în savurarea și experimentarea lui Cristos de către noi, pentru a putea cuprinde împreună cu toți sfinții care sunt dimensiunile universale ale lui Cristos! Amin, Doamne, izbăvește-ne de a fi pe „o singură linie”, cei care accentuează la extrem un anumit aspect particular al lui Cristos sau p practică în viața noastră creștină. Fie ca noi să învățăm să ne deschidem Domnului și, de asemenea, și sfinților, pentru a putea fi echilibrați în experimentarea lui Cristos de către noi. Amin, dragă Doamne Isuse, vrem să mergem înainte și înapoi și în sus și în jos, în savurarea și experimentarea lui Cristos de către noi, astfel încât experimentarea Sa de către noi să fie precum „cub solid”, tridimensional! Vrem să fim puternici pentru a înțelege și cuprinde împreună cu toți sfinții care sunt dimensiunile universal de vaste ale lui Cristos!

Să-L experimentă pe Cristosul universal de vast în lățimea, lungimea, înălțimea și adâncimea Sa

În etapa experienței noastre în care-L savurăm pe Cristos ca țara atotinclusivă, Cristos este nelimitat de mare pentru noi; El este o țara bună și spațioasă, o țară ale cărui dimensiuni sunt lățimea, lungimea, înălțimea și adâncimea (Ex. 3:8; Efeseni 3:18).

Pentru ca noi să-L cunoaștem pe acest Cristos universal de spațios, așa cum este descris în Efes. 3:18, trebuie mai întâi să fim întăriți în omul interior cu putere prin Duh, avem nevoie ca Cristos să-și facă domiciliul în inima noastră și trebuie să fim puternici pentru a cuprinde împreună cu toți sfinții care sunt dimensiunile universal de vaste ale Cristos.

Mai întâi trebuie să ne rugăm ca Dumnezeu să ne acorde, conform bogățiilor gloriei Sale, ca noi să fim întăriți cu putere prin Duhul Său în omul interior, pentru ca Cristos să-și facă domiciliul în inima noastră prin credință (Efes. 3:14-16).

Rezultatul faptului că Cristos Își face domiciliul Său în inima noastră este că suntem întăriți în omul interior și devenim puternici să înțelegem împreună cu toți sfinții care sunt lățimea, lungimea, înălțimea și adâncimea (v. 18).

Cristosul nostru nu este doar atotinclusiv; El nu numai că este plin de toate bogățiile Dumnezeirii pe care El le revărsă și El are tot ce vom avea vreodată nevoie.

Cristosul nostru este de asemenea universal de extins, iar dimensiunile Lui sunt dimensiunile universului; numai Dumnezeu cunoaște dimensiunile universului – noi putem doar măsura distanța de la un punct la altul, dar Cristos este universal de vast!

Pe de o parte Cristosul nostru este țara noastră bună, pământul nostru, solul în care suntem înrădăcinați, iar pe de altă parte, El este, de asemenea, soarele și steaua de dimineață.

Chiar mai mult, Cristos este universul nostru, căci dimensiunile Lui sunt dimensiunile universului; El umple toate și în toți (Efeseni 1:23), iar El S-a coborât în părțile cele mai de jos ale pământului și S-a urcat, de asemenea, deasupra tuturor cerurilor, pentru ca El să umple toate lucrurile (Efeseni 4:9-10). Aleluia!

Cristosul nostru umple toate lucrurile, El nu este legat de timp și spațiu, și este universal de vast în toate bogățiile Sale și în ființa Sa!

Așadar, trebuie să știm să-L experimentăm pe Cristos în lățimea, lungimea, înălțimea și adâncimea Sa, pentru a putea avea o „experiență cubică a lui Cristos”, fiind credincioși solizi, care sunt atât edificați cu Cristos și zidiți în Trup împreună cu toți sfinții.

Biblia ne arată că experimentarea lui Cristos de către noi trebuie să fie cubică; atât în cort, cât și în templu, Sfânta Sfintelor a fost un cub de zece coți și respectiv douăzeci de coți (Exo. 26:2-8; 1 Regi 6:20).

Cristos este cubul universal, iar viața de biserică de azi este și ea un cub. În cele din urmă, întregul Noul Ierusalim va fi Sfânta Sfintelor ca un cub etern, douăsprezece mii de stadii în trei dimensiuni (Apocalipsa 21:16).

Fie ca noi să trăim în viața de biserică savurându-L pe Cristos împreună cu toți sfinții ca fiind un Cristos tridimensional, Cel al cărui dimensiuni sunt dimensiunile mereu în expansiune ale universului!

Fie ca Domnul să ne deschidă ochii pentru a vedea că experimentarea lui Cristos de către noi trebuie să fie un „cub” și nu o linie, și fie ca să le permitem altor membre din Trup să ne echilibreze în experimentarea lui Cristos de către noi pentru o intrare corporativă în savurarea lui Cristos ca țara bună.

Doamne Tată, întărește-ne în omul nostru lăuntric, pentru a putea fi puternici să înțelegem cu toți sfinții care sunt lățimea, lungimea, înălțimea și adâncimea. Amin, Doamne, fie ca experimentarea și savurarea lui Cristos de către noi să fie o experiență tridimensională în Trupul lui Cristos. Deschide-ne ochii, Doamne, pentru a-L vedea pe acest Cristos universal de vast și mereu în expansiune, și întărește-ne în omul nostru interior pentru a-L cuprinde pe acest Cristos în toate dimensiunile Sale împreună cu toți sfinții! Aleluia, putem să intrăm în mod corporativ în savurarea Cristosului atotinclusiv și extensiv ale cărui dimensiuni sunt dimensiunile universului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Experiencing the Universally Vast Christ in His Breadth, Length, Height, and Depth, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Deuteronom – săptămâna 6 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să-L savurăm pe Cristosul atotinclusiv ca har în duhul nostru pentru Trupul lui Cristos

09/07/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Trebuie să savurăm de bogățiile minunate, extraordinare, nelimitate și atotinclusive ale lui Cristos ca țara bună, savurându-L pe Cristos ca har pentru noi zi de zi pentru zidirea Trupului lui Cristos! Amin!

Pe măsură ce-L savurăm pe Cristos ca har și ne ostenim asupra Sa pentru a-L câștiga savurându-L și experimentându-L, vom avea o expoziție bogată a lui Cristos ori de câte ori ne vom întâlni.

Ne întâlnim împreună cu sfinții pentru a avea o expoziție a Cristosului asupra căruia ne-am ostenit, a Cristosului pe care L-am savurat și experimentat (Deut. 14:22-23).

Adevărata închinare la adresa Dumnezeu de către poporul Său este atunci când toți sunt plini de Cristos, radiază cu Cristos și Îl prezintă pe Cristosul pe care L-au câștigat.

Adevărata închinare pe care Dumnezeu o primește de la noi, poporul Său, este ca noi să fim plini de Cristos până la punctul în care Îl strălucim pe Cristos și Îl arătăm pe Cristosul pe care L-am savurat și experimentat.

La fel cum spune Isa. 50:5: Îl vom vedea pe Domnul și Îl vom străluci; pe măsură ce Îl vedem pe Cristos față în față în timpul nostru personal cu El zilnic, vom fi transformați în imaginea Sa!

Fie ca toți să fim astfel de strălucitori, aceia care îl strălucesc pe Cristos în oameni! Dacă-L savurăm pe Cristos ca har – realitatea țării bune – vom avea întotdeauna ceva de vorbit în întâlnire ca o ofrandă de bunăvoie lui Dumnezeu și celor prezenți (vezi 1 Corinteni 14:26).

Înainte de a veni la întâlnire, ar trebui să ne pregătim pentru întâlnire cu ceva din Domnul; facem acest lucru savurându-L și experimentându-L, apoi pregătim ceva din savurarea noastră în cuvântul Său și din părtășia noastră cu El în rugăciune (Apocalipsa 1:20).

Nu trebuie să fim distrași de alte lucruri sau oameni, ci, mai degrabă, să ne concentrăm asupra Domnului, să pregătim ceva din ceea ce am savurat, să ne rugăm peste cuvântul Său și să vorbim ceva despre ceea ce ne-a vorbit Domnul.

Întâlnirea noastră împreună nu ar trebui să fie doar să vorbim despre situația noastră cu alții și să vedem cum merg lucrurile; trebuie să fie plin de administrarea lui Cristos unul altuia, vorbind ceea ce am savurat din Domnul în cuvântul Său și prin părtășia noastră cu El în rugăciune.

Când venim la întâlnire, nu trebuie să așteptăm inspirația – pur și simplu ar trebui să ne exersăm duhul și să ne folosim mintea instruită pentru a funcționa în întâlnire, prezentând ceea ce am pregătit Domnului pentru gloria și satisfacția Sa și celor ce participă pentru folosul lor!

Amin, pur și simplu ar trebui să-L savurăm și să-L experimentăm pe Cristos ca țara bună în fiecare zi, să pregătim ceva din Cristosul pe care L-am savurat și să ne exersăm duhul pentru a vorbi ceva pentru Domnul și pentru iluminarea, hrănirea și zidirea sfinților (1 Cor. 14:31-32).

Să-L savurăm pe Cristosul atotinclusiv ca har în duhul nostru pentru Trupul lui Cristos

Ce Cristos avem! El este minunat, El este măreț, El este incomensurabil, El este nelimitat și El este atotinclusiv, iar toate bogățiile Sale sunt realitatea țării bune pentru savurarea noastră zi de zi și ceas de ceas (Efeseni 3:8)!

În 1 Corinteni vedem cum copiii lui Israel L-au savurat pe Cristos în Egipt (Paștele, sărbătoarea pâinii nedospite și ierburile amare) și în pustie (mâncând mana, bând apa vie și preoții savurând ofrandele) .

Dar 2 Corinteni este locul în care îi vedem pe câțiva sfinți care-L savurează pe Cristos ca realitatea țării bune; subiectul acestei epistole este, Cristos ca har divin pentru savurarea noastră.

Trebuie să fim oamenii care trăiesc pentru a îndeplini scopul lui Dumnezeu; deși este posibil să nu vedem termenul „țara bună” în 2 Corinteni, vedem cum putem să-L savurăm pe Cristos ca har, realitatea țării bune.

Țara bună din 2 Corinteni este Cristos Însuși ca întruparea Dumnezeului Triunic procesat dat nouă ca har divin pentru savurarea noastră.

Amin, vrem să fim cei care îl posedăm pe Cristos ca porțiune dată de Dumnezeu savurându-L pe Cristosul atotinclusiv dat nouă ca har pentru savurarea noastră!

Harul conform Biblie, este mult diferit de ceea ce noi credem despre har; am putea crede că harul este ceva dat de Dumnezeu la exterior sau ceva ce El face pentru noi, dar harul nu este altceva decât Dumnezeu însuși în Cristos pentru savurarea noastră.

În 2 Cor. 12:7-9 vedem cum Pavel a experimentat harul; avea o țepușă în carnea sa, un mesager al lui Satan, pentru a-l proteja, astfel încât să nu se mândrească.

El L-a rugat pe Domnul să îndepărteze țepușă, dar Domnul i-a spus: Harul Meu îți este suficient. Putem crede că harul este faptul că Dumnezeu îndepărtează țepușa; dacă El ar îndepărta țepușa, L-am lăuda și am fi foarte încântați.

Dar acest lucru nu este ceea ce harul este aici; Domnul nu era dispus să îndepărteze țepușa, ci mai degrabă l-a alimentat pe Pavel cu har, iar acest har era suficient pentru a-i acoperi nevoia.

Dacă țepușa ar fi îndepărtat, nu am ști cât de mult este harul; harul nu este ceva făcut sau dat de Domnul, ci este pur și simplu Domnul care ne alimentează în interior.

Harul este Domnul Însuși în noi care ne sprijină, ne energizează și ne întărește pentru a înfrunta necazul și pentru a întâmpina situația; acest har nu este altceva decât Cristos Însuși pentru savurarea noastră.

Trebuie să-L savurăm pe Cristosul atotinclusiv dat de Dumnezeu ca har pentru savurarea noastră – El este realitatea țării bune, iar acest har nu este altceva decât Cristos ca întruparea plinătății Dumnezeirii (Col. 2:9) pentru savurarea noastră!

Deci Dumnezeu poate să ne dea un coleg de serviciu sau un soț sau un vecin care este ca un „țepușa” pentru noi și El s-ar putea ca să nu înlăture țepușa, ci mai degrabă, El vrea să-L savurăm pe El ca har.

Ne putem ruga ca Dumnezeu să înlăture țepușa; putem să-I cere lui Dumnezeu să-l îmbunătățească pe cutare sau să-i îmbunătățească atitudinea cuiva față de noi, dar Dumnezeu dorește ca pur și simplu să savurăm harul Său suficient.

Pe măsură ce-L savurăm pe Cristos ca har, realitatea țării bune, ce va rezulta va fi Trupul lui Cristos.

Trupul lui Cristos nu este doar simpla învățătură despre Trup, iar viața practică a Trupului nu este doar rezultatul învățăturilor despre cum să-L savurăm pe Cristos.

Viața practică a Trupului lui Cristos este rezultatul savurării lui Cristos ca har al lui Dumnezeu; cu cât Îl savurăm mai mult pe Cristos ca har, cu atât trăim mai mult în viața Trupului și cu atât se produce viața de biserică în mod practic!

Doamne, vrem să-L savurăm pe Cristosul atotinclusiv dat de Dumnezeu ca har pentru savurarea noastră pentru zidirea Trupului lui Cristos! Mulțumim, Doamne, căci harul Tău este suficient. Fie ca să nu ne concentrăm asupra suferinței sau a necazului, ci să ne concentrăm asupra Domnului și să savurăm harul abundent al lui Cristos pentru a fi energizați și întăriți pentru a întâmpina situația și pentru a face față necazului. Amin, Doamne Isuse, vrem să Te savurăm ca har și să Te experimentăm ca har pentru zidirea Trupului lui Cristos!

Experimentăm bogățiile lui Cristos ca țara bună în duhul nostru, în fața lui Cristos

Pentru ca noi să experimentăm bogățiile lui Cristos ca țara bună, trebuie să fim dominați, guvernați, direcționați, mișcați și conduși de duhul nostru contopit (2 Cor. 2:13).

Bogățiile lui Cristos sunt în duh; ele nu sunt fizice, ci spirituale, iar pentru a savura și experimenta bogățiile lui Cristos, trebuie să fim oameni spirituali, cei conduși și dominați de duhul nostru.

În 2 Cor. 2:12 Pavel a spus că a venit la Troas pentru Evanghelia lui Cristos și i s-a deschis o ușă în Domnul. Aceasta înseamnă că a avut o lumină verde de la Domnul pentru a merge să predice Evanghelia.

Dar în v. 13 a spus că nu are odihnă în duhul său, căci nu l-a găsit pe Tit, fratele său, așa că i-a lăsat de sfinți și a plecat în Macedonia.

Aceasta înseamnă că Pavel nu a fost guvernat de lucruri exterioare, de mediul exterior și nici măcar de o ușă deschisă în Domnul pentru Evanghelie; el a fost guvernat de odihna din duhul său.

Ceea ce ar trebui să ne guverneze nu este doar mediul prin care vedem mâna lui Dumnezeu, ci duhul nostru contopit; chiar și într-un mediu bun și pozitiv, ar trebui să dăm atenție duhului nostru și să permitem duhului nostru să ne conducă, să ne guverneze și să ne miște acolo unde Domnul vrea ca să fim.

Putem să-L savurăm pe Cristos ca har numai prin faptul că suntem în duhul contopit. Dacă dorim să experimentăm bogățiile lui Cristos ca țara bună, trebuie să trăim în persoana, prezența, chipul lui Cristos (2 Cor. 2:10; 4:6-7; 3:16-18; 12:2).

Pavel l-a iertat pe un frate în fața lui Cristos; cuvântul pentru față este același ca în 2 Cor. 4:6, slava lui Dumnezeu strălucește în fața lui Isus Cristos, iar această față este comoara pe care o avem în vasele noastre de pământ.

Aleluia, Îl putem vedea pe Domnul față în față și putem vedea fața Sa și Îl putem savura în duhul nostru contopit!

Fie ca noi să trăim în persoana lui Cristos, în prezența lui Cristos, chiar în indexul ochilor Domnului, să facem totul în fața lui Cristos în duhul nostru contopit!

Fie ca întreaga noastră ființă să fie conform prezenței lui Cristos, conform indexului persoanei Sale exprimat în ochii Săi.

Calea în care Îl posedăm pe Cristosul atotinclusiv ca țara bună este că trebuie să fim guvernați de persoana Sa, prezența Sa (Exo. 33:14).

Pavel era un astfel de om; el a trăit în persoana lui Cristos și, astfel, L-a experimentat pe Cristos ca fiind neschimbarea lui (2 Cor. 1:17-20), ca blândețe și umilință (10:1), ca veridicitate (11:10), ca putere (12:10; 13:4), ca har (v. 14) și ca fiind Cel care vorbește în el (v. 3; cf. 2:17).

Când trăim în persoana lui Cristos, Îl experimentăm pe Cristos ca har pentru a ne satisface orice nevoie și cu atât mai mult Îl experimentăm ca fiind veridicitatea noastră, puterea, harul, blândețea, umilința, Cel neschimbător și ca fiind Cel care vorbește în noi.

Îl primim pe Cristos ca har – realitatea țării bune – prin lucrarea de dărâmare și constituire a Duhului Sfânt, prin care ființa noastră interioară este reconstruită cu Trinitatea divină (2 Cor. 12:7-10; 13:14).

Pe de o parte, Duhul Sfânt lucrează pentru a dărâmă omul nostru natural, iar pe de altă parte, El ne constituie cu Dumnezeul Triunic, pentru a ne face oameni-har, oameni plini de savurarea lui Cristos ca har, pentru ca noi să trăim în țara bună și să zidim biserica în calitate Trup al lui Cristos pentru expresia Sa corporativă.

Doamne Isuse, ne rugăm să fim oameni care sunt dominați, guvernați, îndrumați, mișcați și conduși de duhul nostru! Fie ca noi să fim conduși și guvernați nu doar de mediul exterior prin care putem vedea mâna puternică a lui Dumnezeu, ci chiar mai mult de odihna din duhul nostru contopit. Amin, Doamne, vrem să trăim în persoana lui Cristos, în prezența lui Cristos, în fața lui Cristos și să facem toate lucrurile în indexul ochilor Săi. Doamne Isuse, vrem să Te savurăm și să Te experimentăm ca har, realitatea țării bune! Dă-ne experiențele de care avem nevoie pentru a putea trăi în Cristos ca țara bună pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoying the atotinclusiv Christ as Grace in our Spirit for the Body of Christ, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Deuteronom – săptămâna 6 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să ne menținem părtășia cu Domnul prin mărturisire, rugăciune și citirea cu rugăciune

03/07/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Dacă vrem să fim biruitori, trebuie să ne ostenim asupra lui Cristos ca fiind țara noastră bună, pentru a-L câștiga pe Cristos ca savurare a noastră; facem acest lucru consacrându-ne Domnului, petrecând timp cu Domnul, savurându-L pe El în cuvântul Său, tratând cu păcatele, menținându-ne părtășia noastră cu Domnul prin rugăciune și răscumpărând timpul.

În orice situație și circumstanță, trebuie să-L căutăm pe Domnul, pentru a-L savura și experimenta pe Cristos. La fel ca Pavel, trebuie să-L urmărim pe Cristos pentru a-L câștiga, trebuie să plătim prețul pentru a-l câștiga pe Cristos, petrecând timp cu El și ținându-ne El.

Cristos ne-a apucat și acum trebuie ca și noi să-L apucăm pe El; acest lucru îl facem „persecutându-l pe Cristos” într-un mod pozitiv, adică urmărindu-L din toată inima pentru ca noi să-L câștigăm.

Ce este în spatele nostru – trebuie să uităm de toate astea și trebuie să ne întindem înainte către Cristos; nu avem ziua de ieri, iar ziua de mâine nu este a noastră, dar avem astăzi, așa că astăzi trebuie să-L câștigăm pe Cristos menținând părtășia noastră cu El prin rugăciune.

În Cântarea Cântărilor vedem cum căutătoarea iubitoare este atrasă de Iubitul ei, la fel cum și noi Îl iubim pe Domnul și suntem atrași de El; puterea noastră de urmărire este de fapt determinată printr-un simplu răspuns la atragerea Sa, iar puterea Sa de atragere este puterea noastră de urmărire.

Cu toții trebuie să-I spunem Domnului să ne atragă și vom alerga după El. Dacă Îi permitem Domnului să ne atragă și contactăm oamenii, ei vor fi atrași de Cristos în noi.

Fie că noi toți să urmărim țelul de a câștiga premiul, având ca obiectiv savurarea cea mai deplină și câștigarea lui Cristos și urmărind să obținem premiul care este cea mai deplină savurare a lui Cristos în Împărăția milenară! Amin!

Pe măsură ce Îl câștigăm pe Cristos zi de zi, vom avea ceva din la El de împărtășit cu ceilalți pe măsură ce ne întâlnim cu ei; Cristos în noi poate curge prin noi în alții pentru administrarea vieții, iar când ne adunăm fiecare dintre noi are ceva de Cristos de împărtășit.

Slavă Domnului, Îl avem pe Cristos în noi, îl putem urmări pe Cristos, Îl putem savura pe Cristos, putem fi umpluți de Cristos și Îl putem administra pe Cristos altora!

Să petrecem timp să fim împreună cu Domnul în mod privat și să avem un nou început în fiecare dimineață împreună cu Domnul

Pentru a fi biruitori care intră în savurarea și stăpânirea lui Cristos ca țara noastră bună, trebuie să ne consacrăm sincer Domnului pentru simplul scop de a-L savura și de a-L experimenta (Fil. 3:13-14).

În fiecare zi trebuie să petrecem timp pentru a fi împreună cu Domnul în mod privat și în secret pentru a avea o părtășie intimă cu El, așa cum a făcut Domnul cu Tatăl în Mat. 14:22-23 și așa cum ne-a spus El în Mat. 6:6.

Domnul Isus în umanitatea Sa – El ca om – a avut o părtășie intimă, privată și secretă cu Tatăl.

După ce i-a hrănit pe cei cinci mii de oameni, El i-a trimis de la El; El nu a zăbovit în această minune și nici nu S-a arătat încântat de ea, ci a trimis pe toată lumea și S-a dus să petreacă timp împreună cu Tatăl.

Domnul i-a obligat pe ucenici să se urce în barcă și să meargă înaintea Lui de cealaltă parte, în timp ce El a trimis mulțimile acasă; toate acestea au fost astfel încât El să Se poată urca în munte în privat să se roage.

El a vrut cu adevărat să aibă mai mult timp cu Tatăl în mod personal pentru a Se ruga, pentru ca El să fie una cu Tatăl și să-L aibă pe Tatăl cu El în orice a făcut pentru aducerea împărăției cerurilor.

Dacă Domnul a dorit mai mult timp în privat să se roage Tatălui, cu cât mai mult ar trebui să vrem acest lucru? Cristosul care trăiește în noi vrea ca noi să petrecem mai mult timp pentru a ne ruga în mod privat lui Dumnezeu.

Deci trebuie să intrăm în camera noastră privată, să închidem ușa noastră și să ne rugăm Tatălui nostru care este în secret, iar Tatăl care vede în secret ne va răsplăti (Mat. 6:6).

Trebuie să găsim un loc privat în care suntem doar noi și Domnul și să petrecem timp cu El.

Fie ca noi să vorbim cu Dumnezeu față în față, fiind nu doar prietenul lui Dumnezeu (așa cum a fost Avraam), ci și tovarășul Său (așa cum a fost Moise), împărtășind un interes comun și o întreprindere cu Dumnezeu.

Pe măsură ce petrecem timp pentru a fi împreună cu Domnul în rugăciune, vom împărtăși în interesul lui Dumnezeu, întreprinderea Sa va fi a noastră și Îl vom avea pe Cristos crescând în noi, aducând rod în noi și răspândindu-Se pe El însuși ca împărăție pe întregul pământ!

La începutul fiecărei zile trebuie să avem un nou început cu Domnul; trebuie să-L savurăm pe Domnul în Cuvânt în fiecare zi dimineața devreme pentru a avea un început nou în fiecare zi.

Așa cum spunea psalmistul în Psa. 119:147-148, trebuie să anticipăm zorile, să strigăm înaintea Domnului și să anticipăm zorile, pentru ca noi să medităm la Cuvântul lui Dumnezeu.

În fiecare dimineață putem avea un nou început; conform principiului lui Dumnezeu în creația Sa, El a rânduit să avem un an nou, o lună nouă și o zi nouă.

Chiar dacă ieri am eșuat, putem avea un nou început în fiecare dimineață.

A avea un început nou cu Domnul nu este chiar atât de greu; pur și simplu trebuie să ne trezim puțin mai devreme și să chemăm numele Său, Doamne Isuse! Nu trebuie să strigăm cu voce tare; trebuie doar să chemăm numele Său și să-L contactăm.

Face o mare diferență faptul că Îl contactăm pe Domnul primul lucru dimineața și face o mare diferență când chemăm numele Domnului dimineața.

După ce am chemat numele Domnului pentru a-L inspira, ar trebui să luăm câteva versete din Biblie cu care să ne rugăm, să le studiem și să medităm; putem să-L savurăm pe Domnul cu și în cuvântul Său, prin citirea cu rugăciune.

Dacă petrecem zece sau cincisprezece minute în Cuvânt, cugetând asupra lui, luându-l în considerare cu rugăciune și rugându-ne cu cuvântul înaintea lui Dumnezeu, vom fi înviorați și reînnoiți și vom avea un bun început pentru ziua respectivă.

Doamne Isuse, dorim să fim biruitorii Tăi, cei care se ostenesc asupra lui Cristos ca fiind țara noastră bună pentru a-L câștiga pe Cristos ca savurare a noastră. Ne consacrăm Ție, Doamne, pentru a Te savura doar pe Tine și pentru a Te experimenta în fiecare zi. Vrem să punem timp deoparte pentru a fi împreună cu Domnul în privat și în secret, pentru a putea avea o părtășie intimă, privată și secretă cu Tine. Dragă Doamne Isuse, atrage-ne spre Tine și păstrează-ne în tovărășia cu Tine în fiecare zi! Fie ca noi să avem un nou început în fiecare dimineață, chemând numele Tău și citind cu rugăciune Cuvântul Tău și să putem să avem timp fixat împreună cu Tine ca să Te savurăm și să ne rugăm zi de zi!

Tratăm cu păcatele în mod deplin și menținem părtășia noastră cu Domnul trăind o viața de rugăciune

Pentru a fi biruitorii care-L savurează pe Cristos ca fiind țara bună și pe care se ostenesc asupra Lui, trebuie să tratăm păcatele în mod deplin, pentru a nu exista nimic între noi și Domnul.

Când ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept să ne curăța de orice nelegiuire și să ne ierte păcatele noastre (1 Ioan 1:7, 9).

Pe măsură ce Domnul strălucește asupra noastră și în noi prin părtășia noastră cu El în cuvântul Său, multe lucruri sunt aduse la lumină și Domnul ne va expune păcatele.

Deci trebuie să recunoaștem în lumina Domnului că am făcut păcatul și trebuie să tratăm păcatele noastre, mărturisindu-le în fața Domnului, până când nu există nimic între noi și El.

În Ezec. 1:22 și 26 vedem cele patru făpturi vii (ca un tip reprezentativ al Cristosului corporativ ca expresia corporativă a lui Dumnezeu printre ființele umane) având deasupra lor un cer senin, precum priveliștea unui cristal minunat, iar deasupra lui se afla un tron și cineva care stătea pe el.

Trebuie să avem un cer senin între noi și Domnul, un cer precum vederea cristalului nemaipomenit; trebuie să-I spunem Domnului să ne limpezească cerul, iar din partea noastră, trebuie să mărturisim orice lucru asupra căruia lumina Lui strălucește până când nu există nimic între noi și Domnul.

Când avem un cer senin între noi și Domnul, putem fi sub tronul lui Dumnezeu; El este întronat în ființa noastră și savurăm situația, condiția și atmosfera cerească a prezenței Domnului în noi.

Acesta este punctul cel mai înalt al experienței noastre spirituale – să avem un cer senin, cu tronul lui Dumnezeu deasupra lui.

Trebuie să-I permitem Domnului să ne cerceteze și să ne curețe în mod deplin; trebuie să tratăm păcatele și greșelile noastre, făcând o mărturisire deplină Domnului în lumina Sa.

Trebuie să ne menținem părtășia cu Domnul moment-de-moment, trăind o viață de rugăciune (2 Cor. 13:14; Fil. 4:6-7; Lampa. 3:55-56; cf. Mat. 11:25-26).

Trebuie să ne menținem părtășia cu Domnul trăind o viață de rugăciune.

În nimic nu ar trebui să fim îngrijorați, ci în toate lucrurile, cu rugăciuni și petiții cu mulțumiri, ar trebui să facem de cunoscut lui Dumnezeu toate cererile noastre.

Deschizându-ne Domnului și făcând cererile noastre făcute cunoscute Lui cu rugăciune și mulțumire, facem o mișcare către El, ne îndreptăm spre El și El se îndreaptă spre noi venind ca pacea lui Dumnezeu să ne păzească inima și gândurile noastre în Cristos Isus!

Când facem o mișcare înspre Dumnezeu, Dumnezeu se îndreaptă spre noi ca fiind pacea lui Dumnezeu și toată neliniștea noastră a dispărut; pur și simplu Îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos.

Domnul Isus a fost un model în a avea o viață de rugăciune; în Mat. 11:25-26 El a răspuns și a spus… – Nimeni nu L-a întrebat nimic, dar El a fost într-o permanentă comunicare cu Tatăl, așa că a răspuns și a spus.

Pe măsură ce facem cutare și cutare lucri, în timp ce se întâmplă cutare sau cutare lucru, trebuie să ne rugăm mereu și să-I dăm Domnului toate lucrurile, menținând viața noastră de rugăciune cu El.

Doamne Isuse, păstrează-ne într-o părtășie constantă cu Tine în toate situațiile, pentru a Te putea savura și experimenta ca fiind țara noastră bună. Vrem să tratăm cu orice lucru dintre noi și Tine, astfel încât să putem avea un cer senin între noi și să Te întronăm în ființa noastră. Amin, Doamne Isuse, strălucește asupra noastră și în noi; mărturisim tot ceea ce Tu expui, suntem de acord cu lumina și savurăm curățarea Ta constantă și instantanee de toate păcatele noastre. Vrem să ne menținem părtășia cu Tine, Doamne, trăind o viață de rugăciune. Amin, Doamne Isuse, refuzăm să ne îngrijorăm, ci, mai degrabă, prin rugăciune și petiție cu mulțumire, facem de cunoscut lui Dumnezeu toate cererile noastre!

Să răscumpărăm timpul nostru pentru a fi saturați de Cuvântul lui Dumnezeu și pentru a fi umpluți în duh

Mai ales în aceste vremuri întunecate și dificile, trebuie să răscumpărăm timpul și să ne cheltuim energia pentru a fi saturați și îmbibați cu cuvântul sfânt al lui Dumnezeu (2 Tim. 3:16-17; Col. 3:16).

Pe măsură ce Domnul strălucește asupra noastră în timpul nostru împreună cu El, ne vom pocăi pentru că ne-am irosit timpul și energia pentru atâtea lucruri inutile și fără sens, și vrem să răscumpărăm timpul pentru a fi îmbibați și saturați cu cuvântul lui Dumnezeu.

Ar trebui să răscumpărăm timpul pentru a fi umpluți în duh, bucurându-ne mereu, rugându-ne neîncetat și dând mereu mulțumiri în toate (Efeseni 5:18; 1 Tes. 5:16-19).

Voința lui Dumnezeu în Cristos Isus pentru noi este ca să ne bucurăm întotdeauna, să ne rugăm neîncetat și în toate lucrurile să dăm mulțumiri; asta înseamnă să-L savurăm pe Cristos.

Aceste lucruri sunt atât de importante încât chiar ar trebui să fim legali cu privire la aceasta, fiind stricți cu noi înșine; bucuria, mulțumirea și rugăciunea în toate lucrurile ar trebui să fie practica noastră în fiecare zi.

Poate spunem că nu putem mulțumi cu adevărat Domnului pentru soțul nostru, pentru că, dacă ai ști cât de rău este, ai realiza că nu este nimic de mulțumit … Dar, indiferent de tipul de soț, trebuie să te bucuri și să dai mulțumiri in toate lucrurile!

Ar trebui să ne bucurăm pentru soțul sau soția noastră și să-I mulțumim Domnului pentru soțul sau soția noastră. Nu spune că soțul tău este dificil, ci mulțumește Domnului că soțul tău te forțează să te întorci către duhul tău!

Și dacă simțim că nu suntem dispuși să ne rugăm, să ne bucurăm și să mulțumim, trebuie să cerem Domnului să ne facă doritori. Putem chiar să-I spunem,

Doamne, fă-ne dispuși să Te savurăm mereu, să ne rugăm neîncetat și să mulțumim în toate lucrurile. Nu vrem să ne pierdem timpul făcând tot felul de lucruri inutile și urmărind sau citind lucruri fără folos. Dragă Doamne Isuse, vrem să colaborăm cu Tine să răscumpărăm timpul nostru pentru a fi umpluți în duh bucurându-ne mereu, rugându-ne neîncetat și mulțumind în toate lucrurile! Amin, Doamne Isuse, vrem să răscumpărăm timpul și să ne cheltuim energia pentru a fi saturați și îmbibați cu cuvântul sfânt al lui Dumnezeu zi de zi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Maintain our Fellowship with the Lord through Confessing, Praying, and Pray-reading, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Deuteronom – săptămâna 6 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Îl luăm pe Cristos ca fiind calea noastră de a-L trăi și de a lupta pentru a rămâne în Cristos și a-L savura

30/06/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să-L luăm pe Cristos ca și cale și să-L trăim în ceea ce este El, și anume să-L exprimăm și să-L manifestăm; de asemenea, luptăm războiul spiritual pentru Cristos pe măsură ce rămânem în Cristos.

Pe măsură ce Îl iubim pe Dumnezeu și ne temem de Dumnezeu, fiind plini atât de Dumnezeu, cât și de dragoste și de o teamă sănătoasă față de Dumnezeu, nu numai că vom păstra poruncile lui Dumnezeu, ci vom merge și pe căile Sale.

Pe măsură ce Îl iubim pe Domnul, dragostea noastră pentru El este completată de frica noastră de El și de o reverență plină de venerație. Nu judecăm lucrurile doar în exterior, ci Îl cunoaștem pe Dumnezeu în căile Sale.

Moise a cunoscut nu doar lucrările lui Dumnezeu – care erau miraculoase și minunate; el a cunoscut de asemenea căile lui Dumnezeu, pentru că Îl cunoștea pe Dumnezeu în ceea ce este El.

Nu trebuie doar să știm ce poate face Dumnezeu pentru noi și pentru poporul Său, ci să-L cunoaștem pe Dumnezeu Însuși, să știm ce este El și să fim una cu El pentru a putea merge pe căile Sale.

De fapt, orice este Dumnezeu, este o cale pentru noi; Dumnezeu este iubire, lumină, sfințenie și dreptate și toate acestea sunt căile Lui.

Fiind uniți cu El în mod organic, Îl putem cunoaște într-un mod intrinsec – Îl putem cunoaște nu numai în ceea ce El face, ci în ceea ce El este și, pe măsură ce Îl cunoaștem, umblăm conform căilor Sale.

O astfel de cunoaștere a lui Dumnezeu nu este obiectivă sau exterioară, ci subiectivă și lăuntrică; Îl cunoaștem pe Dumnezeu în calea Sa crezând în El, adică ținându-ne de El în unirea noastră organică cu El.

Pe măsură ce rămânem în această unire organică cu Domnul, persoana Sa și persoana noastră se unesc, atributele Sale și ale noastre se contopesc, iar în această minunată unire organică Îl cunoaștem pe Dumnezeu în mod subiectiv, în conformitate cu căile Sale de onestitate, dreptate, dreptate, iubire, etc. și umblăm conform căilor Lui.

Pe măsură ce trăim în unirea organică cu Domnul, îl trăim pe Dumnezeu, îl exprimăm pe Dumnezeu, Îl manifestăm pe Dumnezeu și Îl mărim pe Dumnezeu; calea de a face acest lucru este pur și simplu rămânând în unirea organică cu Domnul și îl vom mări.

În cartea Deuteronom ni se spune din nou despre cine și ce este Dumnezeul nostru; El nu numai că ne eliberează din lume și ne aduce în pustie, ne hrănește cu mâncare cerească, ne dă revelație cu privire la zidirea Lui și ne face pe poporul Său, etc.

Chiar mai mult, Dumnezeul nostru îi iubește pe străini și călători și îi hrănește; El este sfânt și drept; El nu se uită la fața omului și nu ia mită ci execută dreptate pentru orfan și pentru văduvă. A umbla pe căile lui Dumnezeu înseamnă a umbla după ceea ce este Dumnezeu.

Să-L luăm pe Cristos ca și calea noastră pentru a-L trăi în ceea ce El este pentru a-L mări și a-L manifesta

Trebuie să umblăm pe căile lui Dumnezeu; Dumnezeul care este calea noastră este Cristos și pentru ca noi să-L luăm pe Cristos ca și calea noastră înseamnă ca noi să-L trăim în ceea ce este El.

Să-L trăim pe Cristos în ceea ce El înseamnă să-L exprimăm pe Dumnezeu, să-L manifestăm și chiar să-L mărim (Ioan 14:6; Fil. 1:20-21).

Cristos este calea și realitatea și viața; felul în care ar trebui să trăim este Cristos, iar noi Îl putem cunoaște pe Cristos și căile Lui prin unirea noastră organică cu Cristos.

Pe măsură ce Îl cunoaștem pe Cristos, Îl luăm pe Cristos ca fiind calea noastră și; când facem acest lucru, suntem în stare să-L trăim în ceea ce este El; rezultatul este că Îl manifestăm și Îl mărim.

Când luăm ceea ce Dumnezeu este ca și calea noastră și mergem pe aceste căi, Îl trăim pe Dumnezeu. Trebuie să fim astfel de oameni – trebuie să-L luăm pe Dumnezeu în ceea ce este El și să-L trăim în ceea ce este El; Cristos este calea noastră, când Îl luăm ca și cale, Îl trăim, Îl exprimăm, Îl manifestăm și Îl mărim.

Fie ca noi să învățăm să-L luăm pe Dumnezeu ca și calea noastră și să acționăm așa cum El acționează; putem merge pe căile lui Dumnezeu de a-L trăi pe Dumnezeu, de a-L exprima pe Dumnezeu, de a-L manifesta și de a-L mări pe Dumnezeu.

În viziunea Noului Ierusalim din Apocalipsa 21:21, vedem că există o singură stradă din aur pur; aceasta înseamnă că natura lui Dumnezeu este calea noastră unică.

Fiind cei care trăiesc în viața de biserică în calitate de anticipare și miniatură a Noului Ierusalim, trebuie să umblăm în calea unică, care este natura lui Dumnezeu.

Râul cu apa vieții iese din tronul lui Dumnezeu și al Mielului și curge în mijlocul străzii (Apocalipsa 22:1).

Aceasta arată că Dumnezeu este atât calea noastră (așa cum este simbolizat de stradă), cât și viața noastră (așa cum este simbolizat de râul vieții și de pomul vieții din mijlocul străzii).

Când Îl luăm pe Dumnezeu ca viață, viața și natura Sa devin calea pe care mergem. Astăzi trebuie să fim cei care se tem de Dumnezeu și umblă pe căile Lui.

Facem acest lucru împărtășindu-ne din El ca apa vieții și pomul vieții în duhul nostru contopit, deoarece în acest fel participăm la natura divină și putem merge pe căile lui Dumnezeu.

Îl luăm pe Dumnezeu ca viață, iar viața Sa cu natura Sa devine apoi calea pe care mergem (1 Ioan 5:13; 2 Pet. 1:4).

Noi nu am primit viața și natura lui Dumnezeu doar o dată pentru totdeauna; trebuie să continuăm zilnic să savurăm viața lui Dumnezeu și să umblăm conform naturii Sale divine.

Când Îl savurăm pe Dumnezeu ca viață și Îl luăm pe Cristos ca și calea noastră, Îl vom trăi pe Cristos în ceea ce este El și în acest fel Îl vom exprima, Îl vom manifesta și Îl vom mări.

Doamne Isuse, Te luăm ca viață și ca și calea noastră; Te luăm ca și calea noastră zi de zi pentru ca noi să Te trăim în ceea ce ești. Păstrează-ne în unirea organică cu Tine, pentru ca noi nu doar să știm despre Tine sau despre ceea ce faci, ci să Te cunoaștem în mod intim și intrinsec, chiar să cunoaștem căile Tale. Doamne, vrem să avem un gust anticipat a Noului Ierusalim în viața noastră creștină și în viața de biserică, luându-L pe Dumnezeu ca viață și umblând după natura divină în viața noastră de zi cu zi!

Să luptăm să rămânem în Cristos și să savurăm ce Dumnezeu ne-a dat, știind că Dumnezeu luptă pentru noi!

În Deut. 20:1-20 vedem că copiii lui Israel au ieșit în luptă pentru a lupta împotriva dușmanilor lor; azi suntem și noi într-un război. Trebuie să-i alungăm pe cei care uzurpă pământul bun, așa că lupta este implicată.

Este posibil să credem că nu suntem un luptător și nu putem lupta cu adevărat, dar trebuie să ne dăm seama că țara bună este pregătită pentru noi, iar țara bună este în duhul nostru contopit!

Deci, atunci când ne întoarcem către duhul nostru și savurăm unirea organică cu Domnul, Îl atingem, Îl savurăm ca țara bună și luptăm bătălia în unirea organică cu Domnul, pentru că El luptă în noi și pentru noi!

În acest război luptăm pentru Cristos și ca să rămânem în Cristos. Lupta noastră nu este pentru victorie; victoria a fost câștigată, stăm în victoria lui Cristos și ne luptăm pentru a rămâne în Cristos!

Lupta noastră nu este pentru cutare sau cutare lucru – lupta noastră este să rămânem în Cristos, să rămânem în unirea organică, care este atât intrarea noastră în țara bună, cât și în realitatea țării bune.

Dacă vrem să-L posedăm pe Cristos și să trăim în Cristos ca țara noastră, trebuie să luptăm împotriva dușmanilor spirituali (Col. 1:12; Efeseni 3:8; 6:10-18).

Pe măsură ce luptăm, trebuie să ne dăm seama că luptăm pentru ceea ce Dumnezeu deja ne-a dat; odată ce dușmanii vor fi învinși, țara va fi eliberată ca să fie moștenirea noastră.

De fapt, nu suntem noi cei care luptăm; Dumnezeu merge cu noi și El luptă pentru noi (vezi Deut. 20:3-4).

Nu suntem noi cei care se luptă; lupta noastră este să rămânem în El, să locuim în El și să fim în unirea organică cu El și El va lupta în noi, cu noi, pentru noi și prin noi.

Atâta timp cât rămânem în El, atâta timp cât rămânem în această uniune organică cu Domnul, savurăm atât țara bună și luptăm împotriva dușmanilor pentru a-i îndepărta de pe țară.

Lupta noastră este de fapt locuința noastră; unde locuim, de acolo luptăm și, așa cum locuim în Cristos, luptăm în Cristos și Cristos luptă în noi.

Pe măsură ce rămânem în unirea organică cu Domnul, există o cale ca noi să avem securitate, apărare și victorie. Aleluia!

Este adevărat că este datoria noastră să luptăm, dar nu putem îndeplini această datorie singuri; ne putem îndeplini datoria de a lupta doar prin credința în Domnul, adică numai de Domnul Însuși, ca viață și viață.

Pe măsură ce Îl luăm pe Domnul ca viața și rezerva noastră de viață, putem lupta deoarece El luptă în noi și prin noi. Trebuie să credem că Domnul ne-a rânduit să luptăm și că El va lupta pentru noi.

Suntem rânduiți să luptăm; luptăm războiul, dar această luptă este în principal să ne ținem de El, rămânând în duhul contopit ca țară bună, iar pe măsură ce ne ocupăm de unirea noastră organică cu Domnul, bătălia este câștigată.

Ar trebui pur și simplu să luăm cuvântul Domnului și să-L ascultăm, știind că rezultatul depinde de El (Deut. 1:30).

Cu toate acestea, faptul dacă luptăm sau nu depinde de noi înșine; așa cum se vede în Deuteronom, dacă cineva tocmai s-a căsătorit cu o soție, a cumpărat o vie sau este implicat într-o anumită afacere, el poate evita lupta, deoarece trebuie să se bucure de soția sa, să aibă grijă de vie și este implicat în afacere.

În mod similar astăzi în viața de biserică nu trebuie să mergem la război, dar dacă vrem să-L experimentăm pe Cristos ca un țară bună atotinclusivă, vom lupta.

Cu toate acestea, dacă prioritatea noastră este noua noastră soție, via noastră sau afacerea noastră, nu putem merge la război, pentru că inima noastră nu este pe deplin pentru Domnul.

Fie ca noi să avem grijă de Domnul ca fiind prima noastră prioritate, să trăim în duhul contopit cu El și să-i permitem să facă totul, inclusiv să fie victorios pentru noi!

Doamne Isuse, ne luptăm să rămânem în Tine, căci Tu ești totul pentru noi. În noi înșine nu ne place să luptăm și nu suntem luptători, dar suntem una cu Tine, suntem uniți în mod organic cu Tine și luptăm pentru ceea ce Dumnezeu ne-a dat! Aleluia, Dumnezeu ne-a dat deja țara bună, iar noi astăzi putem lupta în Cristos și prin Cristos pentru a lua în stăpânire țara bună! Amin, Doamne, ne dăm Ție să luptăm în război, știind că nu suntem cei care luptăm, ci Dumnezeu merge împreună cu noi și luptă pentru noi! Credem că Domnul ne-a rânduit să luptăm și că El va lupta pentru noi; pur și simplu luăm cuvântul Tău și îl ascultăm, știind că Tu ne-ai dat țara și Cristos a obținut victoria! Aleluia!

Să-L cunoaștem mai bine pe Dumnezeu, știind ce fel de persoană ar trebui să fim și pe ce cale să umblăm

Dacă studiem amănunțit aceste lucruri, Îl vom cunoaște mai bine pe Dumnezeu și vom ști, de asemenea, ce fel de persoană ar trebui să fim, ce fel de ființă ar trebui să avem și pe ce cale ar trebui să umblăm (Deut. 4:20, 40).

Acest tip de experiență descrisă mai sus ne permite să știm cine este Dumnezeu, care sunt atributele Sale și ce fel de persoană trebuie să fim pentru a intra în țara bună.

Ne dăm seama că acest lucru este condițional – nu este obligatoriu.

Suntem sub guvernarea lui Dumnezeu, dar nu suntem obligați să intrăm în țara bună; dacă totuși vrem să intrăm, trebuie să fim cei care Îl iubim, să ne temem de El cu dragoste plină de venerație și să avem încredere în El.

Trebuie să privim dincolo de aparentele discrepanțe din viața noastră de zi cu zi și să vedem în spatele acelor lucruri – să vedem grija Sa iubitoare în a aranja aceste lucruri pentru a-L cunoaște mai bine.

Fie ca să nu-L pierdem din vedere, ci să ne ținem de El în unirea noastră organică cu El, chiar și atunci când nu are sens să facem asta!

Dacă studiem cu rugăciune aceste lucruri și luptăm să rămânem în El, vom ști ce fel de ființă ar trebui să avem, ce fel de persoană ar trebui să fim și pe ce cale ar trebui să umblăm.

Ar trebui să umblăm înaintea lui Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu în conformitate cu ceea ce este Dumnezeu (Deut. 8:6).

Deoarece avem viața lui Dumnezeu, ar trebui să învățăm de la El să fim la fel ca El; pentru a face toate lucrurile pe care le cere Dumnezeu, avem nevoie de viața divină, de viața care lucrează cu Dumnezeu pentru poporul Său (Ioan 3:15; 1 Ioan 5:11-13; 2 Pet. 1:4; Mat. 5:48).

Putem îndeplini toate cerințele Domnului doar prin viața lui Dumnezeu, viața eternă divină, care este Dumnezeul Triunic întrupat în Cristos (Ioan 14:6; 1 Ioan 5:11), care este realizat ca Duh dătător de viață (Ioan 14:16-20; 1 Cor. 15:45).

Amin, fie ca noi să fim cei care suntem calificați de Domnul pentru a moșteni țara bună!