Îl iubim pe Domnul Isus

Primim îndurarea Domnului pentru a fi un model pentru credincioși, trăind în Duhul

10/11/2024 by Credincios in Cristos 4 Comments

Chiar și în perioada declinului bisericii, când există o tendință de mers în jos și majoritatea poporului lui Dumnezeu se îndepărtează de la credință, trebuie să fim parte din rămășița poporului lui Dumnezeu care primește îndurare de la Domnul pentru a-I rămâne credincioși și trebuie să fim un model de oameni care trăiesc în duh și fac toate lucrurile în duhul contopit. Amin!

Săptămâna aceasta ajungem la subiectul „Să fim întăriți în harul care este în Cristos Isus pentru a fi învățători, soldați, concurenți, agricultori și lucrători”. Suntem încă în cartea 2 Timotei, în principal în capitolul 2; aici vedem câteva imagini vii despre ceea ce înseamnă a fi un model pentru credincioși. Pentru a fi un astfel de model, avem nevoie de îndurarea Domnului, astfel încât să fim făcuți să fim învățători, soldați, concurenți, agricultori și lucrători.

Trebuie să fim păstori-învățători, cei care îi învață și îi păstoresc pe sfinți pentru a intra în savurarea adevărului din Cuvântul lui Dumnezeu. Mai mult, trebuie să luptăm lupta cea bună a credinței, fiind soldați în armata Domnului care stau în picioare pe pământ pentru interesele lui Dumnezeu. Trebuie să luptăm lupta bună până când terminăm cursa și primim premiul.

Trebuie să fim cei care luptă pentru credință și trebuie să fim ca un fermier, muncind cu răbdare și așteptând rezultatul. Apostolul Pavel a fost o asemenea persoană. El a încredințat multor frați ceea ce știa și avea și le-a spus să încredințeze aceste lucruri unor oameni credincioși, care vor fi capabili să învețe pe alții. El a vrut ca toată lumea să fie în acest fel, să-i urmeze modelul.

Mai ales în aceste zile de astăzi, când biserica se confruntă cu un astfel de declin, când nu există doar sinele, carnea, lumea și Satan care ne distrag atenția și trebuie să fie tratați, ci există și degradarea bisericii, noi trebuie să existe modele adecvate în viața de biserică. Trebuie să fim împuterniciți de harul lui Dumnezeu care este în Cristos Isus.

Degradarea nu este doar în general în creștinismul religios; este cumva parte din sângele nostru religios. Cum biruim degradarea? Trebuie să fim împuterniciți de har. De asemenea, trebuie să ne exersăm duhul, înflăcărându-ne duhul. Harul ne dă putere să înflăcărăm duhul; când ne înflăcărăm duhul, savurăm împuternicirea harului. Acesta este un ciclu: harul care ne împuternicește și exersarea duhului nostru.

Fie ca harul Domnului să fie cu duhul nostru și să savurăm harul Său, îndurarea Sa și pacea Sa. În acest timp de degradare, avem nevoie de îndurarea Domnului într-un mod intensificat, pentru a putea să-I fim credincioși Domnului până la sfârșit. Fie ca noi să vedem modelul lui Pavel și al altora și să le urmăm modelul în viața de biserică. Trebuie să fim un model pentru credincioșii în Cristos, astfel încât nu numai prin cuvânt, ci și prin viața noastră să-i hrănim și să-i întărim să trăiască viața creștină.

Să primim îndurarea Domnului pentru a-I fi credincioși și pentru a fi un model pentru credincioși

Trăim într-o epocă a degradării bisericii; există o tendință de a merge în jos astăzi și cei mai mulți dintre poporul lui Dumnezeu se depărtează de revelația pură din Cuvântul lui Dumnezeu și de scopul lui Dumnezeu. Chiar și în această perioadă de declin, trebuie să fim printre rămășița poporului lui Dumnezeu care primește îndurare de la Domnul pentru a-I rămâne credincioși Lui și chiar a fi un model pentru credincioși (1 Cor. 7:25b; 1 Împ. 19:14, 18:5)

Dumnezeu lucrează întotdeauna în principiul unei rămășițe; deși El îi cheamă pe toți cei din poporul Său, doar unii răspund chemării Sale de a fi biruitorii Săi. Fie ca Domnul să ne arate îndurare pentru ca noi să-I fim credincioși și să fim un model pentru credincioși.

În epistolele lui Pavel, vedem nu numai modelul lui Pavel, ci și cel puțin alți cinci frați care au fost un model pentru credincioși. Pavel ca model a fost înmulțit și duplicat în alți cinci frați, iar ei au primit îndurare de la Domnul pentru a-I fi credincioși până la sfârșit.

Modelul lui Onisifor

Onisifor a fost unul dintre modele din Noul Testament; el a fost un biruitor care s-a împotrivit tendinței generale și a stat împotriva curentului descendent pentru a-l împrospăta pe Pavel, fără să se rușineze de întemnițarea apostolului datorită însărcinării Domnului (2 Tim. 1:16-18).

Acest frate a fost un biruitor; el l-a înviorat pe ambasadorul Domnului în duh, suflet și trup și nu i-a fost rușine de Pavel când era în închisoare, ci mai degrabă a avut grijă de el. Deși toți cei din Asia s-au îndepărtat de el, cel mai probabil fiindu-i rușine de întemnițarea lui Pavel, Onisifor nu se temea să fie asociat cu Pavel.

Pavel era un canal mare de aprovizionare, dar chiar și el avea nevoie de înviorare și păstorire. Onisifor l-a căutat cu sârguință și l-a găsit în închisoare și l-a slujit pe Pavel cât a putut de bine.

Onisifor înseamnă „cel care aduce profit”; el a fost un creștin care a adus servicii valoroase apostolului Pavel la Roma și la Efes, în timp ce Pavel era în închisoare. Era un om care a fost bun cu prietenul său. Avem nevoie de mulți Onisifori în viața de biserică de astăzi, cei care aduc un profit sfinților, le adaugă ceva pozitiv, îi slujesc și îi împrospătează.

Doamne Isuse, fă-ne un Onisifor de astăzi. Fă-ne cei care ne împotrivim tendinței generale de degradare a bisericii de astăzi. Fie ca noi să stăm împotriva tendinței de a merge în jos astăzi și să-i împrospăm pe sfinți în duh, suflet și trup. Fie ca să le dăm sfinților ceva pozitiv, un profit, administrându-le pe Cristos și având grijă de nevoile lor. Fă-ne un plus, nu un minus. Fie ca noi să-i căutăm pe sfinți, să avem grijă de ei, să slujim nevoilor lor și să le împrospătăm ființa pentru a merge mai departe cu Domnul!

Modelul lui Timotei

Timotei a fost o persoană care a fost pe deplin perfecționat și echipat pentru a administra cuvântul lui Dumnezeu; nu a avut grijă doar de o biserică locală, ci s-a confruntat și cu declinul bisericii (2 Tim. 3:13-17; Fil. 2:19-22; 1 Cor. 4:17; 1 Tim. 1:16; 4:12).

Mai mult, Timotei avea un suflet asemănător cu apostolul Pavel pentru a avea grijă cu adevărat de biserică împreună cu toți sfinții și pentru a le aminti căile lui Pavel care erau în Cristos. Amin! Deși era un tânăr conlucrător al lui Pavel, Timotei era plin de credință și era, de asemenea, perfecționat și echipat pentru a administra cuvântul lui Dumnezeu.

Iată aici un frate tânăr care dorea să fie perfecționat; trebuie să avem o astfel de inimă, fiind dispuși să fim perfecționați chiar și de cei imperfecți. Trebuie să fim dispuși să fim echipați pentru a administra cuvântul lui Dumnezeu.

Și în lucrarea Domnului, trebuie să avem un suflet asemănător cu frații care preiau conducerea, nu să facem propriile noastre lucruri, inițiind propria noastră lucrare sau făcând ceea ce credem că ar trebui să facem. Mai degrabă, în timp ce suntem cu sfinții, trebuie să le amintim sfinților căile lui Pavel care au fost în Cristos, fiind identificați cu Domnul și, de asemenea, cu modelele pe care El ni le-a lăsat să le urmăm.

Fie ca noi să fim mântuiți de a căuta propriile noastre lucruri, nu cele ale lui Cristos Isus. Fie ca noi să slujim împreună cu sfinții pentru evanghelie și să dăm ca învățătură același lucru peste tot în fiecare biserică – învățătura economiei eterne a lui Dumnezeu. Nimeni să nu ne disprețuiască tinerețea, ci mai degrabă să fim un model pentru credincioși în cuvânt, în purtare, în dragoste, în credință, în curăție.

Doamne Isuse, fă-ne astăzi un Timotei, o persoană care dorește să fie perfecționat și echipat cu Cuvântul lui Dumnezeu. Amin, Doamne, ne deschidem Ție și ne deschidem spre perfecționarea în Trup. Fă-ne dispuși să fim perfecționați și echipați, astfel încât să putem administra cuvântul lui Dumnezeu. Fie ca să învățăm să avem grijă de sfinți și să ne confruntăm cu declinul tot mai înrăutățit al bisericii. Fie ca noi să fim una cu sfinții noștri care slujesc pentru a avea grijă cu adevărat de sfinți împreună cu toți sfinții conform lui Dumnezeu. Amin, Doamne, mântuiește-ne de a ne căuta propriile lucruri! Vrem să căutăm lucrurile lui Cristos și să avem grijă de sfinții în dragoste!

Modelul lui Luca

Luca era medicul iubit; a fost un tovarăș credincios al lui Pavel până la martirajul său (vezi Col. 4:14; Filem. 24; 2 Tim. 4:11). Biserica primară l-a recunoscut pe Luca ca autor al Evangheliei după Luca și al cărții Faptele Apostolilor. Calitatea sa de autor este evidentă din stilul compoziției celor două cărți.

El nu era un evreu; el era dintre neamuri (Col. 4:14, 11), probabil un grec asiatic şi un medic. El i s-a alăturat lui Pavel în lucrarea sa începând cu Troa și l-a însoțit în ultimele sale trei călătorii de slujire (vezi Fapte 16:10-17; 20:5-21:18; 27:1-28:15). Luca a fost un model pentru credincioși, pentru că a fost un tovarăș credincios al lui Pavel până la martirajul apostolului.

Așa cum Evanghelia lui Marcu reflecta părerile lui Petru despre viața și slujirea Domnului, evanghelia după Luca reflecta părerile lui Pavel. La un moment dat, Pavel a spus: Doar Luca este cu mine. Aici era slujitorul epocii, unul dintre cei mai mari apostoli, și el era însoțit doar de Luca.

Luca a avut grijă de Pavel, cel mai probabil prelungindu-i viața umană prin grija sa ca și medic. Nu există niciun mesaj pe care Luca l-a dat și nici o lucrare pe care a făcut-o, decât să fie cu Pavel și să aibă grijă de el, fiind alături de el pentru a-și îngriji nevoile. Acesta este ceea ce trebuie să fim, credincioși Domnului și slujitorilor Săi până la sfârșit și, prin urmare, să fim un model pentru credincioși prin trăirea noastră.

Doamne Isuse, fă-ne la fel ca Luca astăzi, cei care suntem tovarăși-credincioși împreună cu sfinții, având grijă de nevoile lor și slujindu-le. Avem nevoie de îndurarea Ta, Doamne, ca să-Ți fim credincioși până la capăt. Vrem să ne focalizăm nu pe a face o lucrare mare pentru Tine sau să fim elocvenți și capabili, ci să fim un tovarăș credincios al sfinților și un model pentru credincioși. Îndură-Te de noi, dragă Doamne, ca să fim găsiți credincioși până la capăt.

Modelul lui Tit

Tit a umblat în același duh și în aceiași pași ca și Pavel pentru a avea grijă de biserici (2 Cor. 7:6-7; 12:18; Tit 1:4-5; 3:12; cf. 2 Tim. 4: 10). Tit a fost unul dintre conlucrătorii lui Pavel, un tânăr conlucrător care a umblat în același duh ca și Pavel, chiar și a umblat în aceiași pași ca și apostolul, pentru a avea grijă de biserici.

Pavel l-a trimis pe Tit la corinteni și le-a spus că Tit este acolo pentru a merge în aceiași pași ca și Pavel, chiar și în același duh. Venirea lui Tit la corinteni a fost venirea lui Pavel la ei, pentru că ei erau una în duh și chiar și chiar și umblarea lor era la fel.

Tit a fost numit chiar de Pavel, Copilul meu autentic. Ce model era el pentru credincioși! Iată aici un frate tânăr care a fost dispus să coopereze cu conlucrătorul său mai în vârstă în așa fel, reprezentându-l cu fidelitate și fiind absolut în același duh, mergând în aceiași pași, fără a încerca să facă nimic diferit.

Tit nu a inventat ceva, nu a spus cuvintele sale, nici nu și-a făcut propria lucrare; el a umblat în același duh și aceiași pași ca și apostolul. Fie ca noi să fim ca Tit astăzi, să nu facem propriile noastre lucruri în lucrarea Domnului, ci alăturându-ne sub conducerea fraților mai în vârstă și lucrând cu credincioșie împreună cu ei.

Fie ca noi să învățăm de la conlucrătorii mai în vârstă și să fim la fel în suflet cu ei în Domnul, chiar umblând în aceleași pași de credință ca și ei, amintindu-le sfinților de căile lor în Domnul.

Doamne Isuse, vrem să fim la fel ca Tit astăzi, cei care umblăm în aceiași pași ca apostolul Pavel pentru a avea grijă de biserici. Salvează-ne de la a ne face propriile noastre lucruri și de la a ne începe propria noastră lucrare în cadrul lucrării din viața de biserică în recâștigarea Domnului. Fie ca să umblăm în același duh ca și conlucrătorii noștri mai în vârstă și să fim uniți în suflet cu ei. Vrem să umblăm chiar în aceiași pași, fiind deplin una cu frații și surorile cu care ne-ai pus. Amin, una în duh! Amin, una în umblare! Da, Doamne, vrem să fim una cu Tine și una cu sfinții pentru păstorirea sfinților și avansarea lor în Domnul!

Modelul lui Marcu

Marcu i-a fost de folos lui Pavel pentru slujire (v. 11; Fapte 15:37). Marcu a avut o călătorie și o experiență destul de interesantă și este un model pentru credincioși.

Începând cu Faptele apostolilor 12, el a apărut pe scenă, pentru că, când Petru a fost eliberat din închisoare, a mers la casa mamei lui Marcu. Apoi, a călătorit puțin împreună cu frații, și apoi a fost un deficit dezvăluit în Barnaba, care l-a luat pe Marcu și a plecat altundeva, în timp ce Pavel și Sila au fost trimiși de biserică în altă parte.

Cu toate acestea, chiar dacă a existat această situație, mai târziu Marcu a fost cumva recâștigat. Nu știm toată povestea, dar Petru l-a numit fiul meu și i-a fost de folos lui Pavel. Marcu i-a susținut atât pe Petru, cât și pe Pavel și le-a fost de folos. Deși Marcu a avut o perioadă de timp în care nu a fost în lucrarea cu Pavel și/sau Petru, el a fost în cele din urmă recâștigat și i-a devenit util lui Pavel.

Fie ca Domnul să câștige astăzi mulți tineri de felul acesta, cei care sunt folositori Domnului și slujitorilor Săi în lucrare. Fie ca toți să fim cei credincioși Domnului până la sfârșit. Fie ca noi să fim coordonați împreună cu sfinții, urmând modelul celor care au mers înaintea noastră și primind îndurarea și harul Domnului pentru a-I fi credincioși până la sfârșit.

Doamne Isuse, fă-ne la fel ca Marcu astăzi, cei care sunt folositori pentru slujire. Fie ca să avem îndurarea și harul Tău în viața noastră de zi cu zi și în toate aspectele vieții noastre creștine și ale vieții de biserică, pentru ca să-I fim credincioși Domnului până la sfârșit. Amin, Doamne Isuse, orice s-ar întâmpla, ține-ne una cu Tine și una cu sfinții în viața de biserică, ca să-Ți fim credincioși până la sfârșit. Vrem să-Ți fim folositori Ție și fraților care preiau conducerea în lucrarea pentru slujire. Fii credincioșia noastră. Ține-ne credincioși. Fii Cel credincios din noi. Fă-ne folositori în mâinile Tale pentru slujire.

Ca un model pentru credincioși, trăim în Duhul, umblăm în Duhul și facem toate lucrurile în duh

Apostolul Pavel a fost un model foarte bun pentru noi, pentru că el era o persoană care trăia în duh, umbla în duh, se comporta în duhul său și făcea toate lucrurile în duhul său. În 2 Cor. 2:13 el a spus că nu are odihnă în duhul său, așa că a făcut un anume lucru, chiar dacă i s-a deschis o ușă în Domnul.

El ar fi putut să meargă înainte prin ușa larg deschisă de la Domnul și să facă cutare și cutare lucru pentru Domnul, dar îi păsa mai mult de odihna din duhul său. El a fost un model pentru credincioși în această privință și trebuie să-i urmăm modelul astăzi.

Trebuie să fim în duhul nostru astăzi. Trebuie să fim aduși în realizarea duhului nostru și să învățăm să facem toate lucrurile în duhul nostru. Când suntem fericiți, trebuie să învățăm să fim fericiți în duhul nostru, iar dacă suntem triști, trebuie să fim triști în duh.

De multe ori, însă, suntem fericiți în emoțiile noastre și suntem triști în sentimentele noastre, nu în duhul nostru. Fie ca noi să învățăm să acordăm atenție duhului nostru, să avem grijă de odihna din duhul nostru și să fim persoane care trăiesc în duh. În acest fel, vom fi cei care trăiesc în duhul nostru pentru împlinirea scopului etern al lui Dumnezeu.

Fie ca noi să avem același duh de credință (2 Cor. 4:13) și să fim în duhul nostru, fiind persoane care își exersează duhul. Orice am fi, orice am face, orice am spune, trebuie să avem același duh, adică să fim în duh. Nu ar trebui să fim în carne sau să trăim în sine, ci în duhul nostru.

Când vizităm pe cineva, trebuie să-l vizităm în duhul nostru. Când ne facem treburile acasă, având grijă de multe lucruri practice prin casă de dragul familiei noastre, trebuie să fim în duhul nostru.

La fel ca și Tit, trebuie să umblăm în același duh ca și apostolul Pavel (2 Cor. 12:18). Pavel era o persoană care trăia pe deplin, absolut și temeinic în duh. Să nu fim niciodată ținuți departe de duhul nostru, ci să facem toate lucrurile în duhul nostru.

Când mergem la muncă, trebuie să ne exersăm duhul. Când călătorim sau facem ceva, trebuie să învățăm să fim în duh. În toate lucrurile și în orice, fie ele mari sau mici, trebuie să ne exersăm duhul și să fim în duhul nostru contopit.

Când trăim în duh și umblăm conform duhului nostru, vom fi un model pentru credincioși nu numai în cuvânt, ci și în purtare. Fie ca nimeni să nu ne disprețuiască tinerețea, dar să învățăm să trăim în duh și să facem toate lucrurile în duhul contopit, astfel încât să putem fi un model pentru credincioșii în viața de biserică de astăzi.

Doamne Isuse, adu-ne la o realizare mai profundă a duhului nostru. Vrem să învățăm să facem toate lucrurile în duhul nostru. Aleluia pentru duhul nostru! Amin, Doamne, vrem să trăim în duh. Vrem să fim fericiți în duhul nostru, să avem grijă de alții în duh și să facem toate lucrurile în duhul nostru. Fie ca să ne pese mai mult de odihna din duhul nostru decât de a face ceva în exterior pentru Domnul. Da, Doamne, vrem să ne exersăm duhul în așa măsură încât să trăim în duhul nostru și să facem toate lucrurile în duhul nostru. Păstrează-ne în duhul nostru. Salvează-ne de la a face vreun în fără a fi în duhul nostru!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Receive the Lord’s mercy to be a Pattern to the Believers by Living in the Spirit, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să fim un vas înspre onoare, un om al lui Dumnezeu deplin echipat, prin faptul de a fi întăriți în harul care este în Cristos Isus ca să îndeplinim în totalitate slujba noastră din unica slujbă a economiei lui Dumnezeu (2024 ITERO din primăvară) – săptămâna 3 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Facem voia Tatălui nostru ceresc pentru a intra în împărăția cerurilor

07/11/2024 by Credincios in Cristos 3 Comments

Pentru ca noi să intrăm în împărăția cerurilor, nu trebuie ca doar să chemăm numele Domnului, ci și mai mult, să facem voia Tatălui ceresc, pentru că este posibil ca noi să facem lucruri în numele lui Dumnezeu făr ca să fim aprobați de El, căci noi nu facem acest lucruri în El, împreună cu El și în voia Sa perfectă. O, Doamne Isuse!

Astăzi, noi, credincioșii în Cristos, trebuie să trăim în realitatea împărăției cerurilor, astfel încât, la întoarcerea Domnului, să fim răsplătiți de El cu manifestarea împărăției cerurilor. Pe măsură ce ne trăim viața creștină, trebuie să fim atenți și să facem voia Tatălui nostru ceresc. Domnul Isus a făcut voia Tatălui și El a fost limitat și restricționat nu de vreo lege sau reglementare exterioară, ci de voia Tatălui.

Când alții mergeau la un ospăț, Domnul Isus nu mergea cu ei, pentru că Tatăl voia ca El să meargă ceva mai târziu; El a mers mai târziu, dar nu în mod deschis. Altă dată, Domnul S-a dus într-un anumit loc și a ocolit pentru a trece printr-un oraș în care era o femeie samariteană care trebuia să bea apa vie.

Lucrurile pe care le-a spus Domnul și lucrările pe care le-a făcut nu erau propriile Lui lucruri și fapte, ci ceea ce El a auzit de la Tatăl și ceea ce El a văzut pe Tatăl făcând. Domnul Isus a spus că El a venit să facă voia Tatălui Său și, Tatăl a fost pe deplin satisfăcut de El. Tatăl a fost atât de satisfăcut de Domnul Isus încât de cel puțin trei ori a vorbit din ceruri despre El, aprobându-L în mod deschis.

Domnul Isus a făcut voia Tatălui până la moarte, pentru că El a luat voia Tatălui, crucea, și a murit pe cruce pentru noi. El a băut paharul mâniei lui Dumnezeu pentru ca noi să bem paharul binecuvântării Sale. El a luat paharul suferinței, acum ne împărtășim cu paharul bucuriei. El Și-a dat viața sufletească și chiar viața Sa fizică pentru noi, astfel încât să putem lua parte din viața Sa divină.

Acum o astfel de Persoană trăiește în noi. Cel care face toate lucrurile și vorbește după voia Tatălui locuiește în noi. Ce fel de viață trăiește El în noi astăzi? El trăiește în noi o viață pentru satisfacția Tatălui de a împlini voia Tatălui. Domnul Isus trăiește în noi astăzi, nu pentru a ne ajuta să facem ceea ce este corect și să respingem lucrul greșit; El trăiește în noi pentru a face voia Tatălui în noi.

Când suntem una cu Domnul, când ne exersăm duhul și suntem în Domnul, rămânând în El, facem voia Tatălui nostru ceresc, iar Tatăl este satisfăcut de noi, pentru că Cristos în noi face voia Tatălui.

Pentru a intra în împărăția cerurilor, trebuie să facem voia Tatălui nostru ceresc

Când vorbim despre voia lui Dumnezeu, mulți creștini vor să știe care este voia lui Dumnezeu pentru viața lor. Cu toate acestea, Apocalipsa 4:11 spune clar că toate lucrurile există și au fost create pentru voia lui Dumnezeu. Dumnezeu are o voie. El vrea să-și împlinească voia. Când suntem una cu Domnul pentru a face voia Tatălui nostru ceresc, vom fi satisfăcuți, pentru că voia Sa este bună și plăcută, iar când voia Sa se face, El este satisfăcut și noi suntem satisfăcuți.

Matei 7:21-23 este o porțiune din Biblie care-i neliniștește pe mulți creștini și ar trebui să-i tulbure în special pe mulți care astăzi fac mari lucrări de putere în numele lui Dumnezeu. Aici Domnul spune că nu oricine Îi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerurilor, ci cel care face voia Tatălui Său care este în ceruri.

Mulți creștini în ziua judecății vor spune Domnului: Doamne, oare nu în numele Tău am proorocit și în numele Tău am scos demoni și în numele Tău am făcut multe fapte de putere? Și Domnul le va spune în ziua aceea: Depărtați-vă de la Mine, că nu v-am cunoscut. Extraordinar!

Ce înseamnă acest lucru și cum are legătură cu noi? Se pare că există posibilitatea ca noi, creștinii, să facem lucrări mari pentru Dumnezeu, chiar și lucrări miraculoase, dar să nu facem voia Tatălui nostru ceresc, iar Domnul ne va respinge și ne va renega la scaunul Său de judecată. O, Doamne!

În Rom. 10:13 ni se spune că, dacă chemăm mumele Domnului, suntem mântuiți; aceasta este pentru mântuirea noastră. Când vine vorba de răsplata noastră, însă, nu este suficient doar să chemăm numele Domnului; trebuie să facem și voia Tatălui nostru ceresc. Nu oricine zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerurilor în manifestarea ei; cei care Îl cheamă pe Domnul și fac voia Tatălui ceresc sunt cei care vor intra.

Intrarea în împărăția cerească în manifestarea ei necesită să facem voia Tatălui ceresc, în timp ce intrarea în împărăția lui Dumnezeu presupune să fim regenerați cu viața și natura lui Dumnezeu (Ioan 3:3, 5). Trebuie ca nu doar să fim regenerați chemându-L pe Domnul pentru a primi viața Sa și să intrăm în domeniul împărăției lui Dumnezeu, ci și mai mult, trebuie să facem voia Tatălui nostru ceresc, astfel încât să putem intra în manifestarea împărăției cerurilor (Matei 25:11; Luca 6:46; 13:25).

Voia Tatălui include și regenerarea noastră și merge și mai departe. Mulți fac multe lucruri pozitive și mărețe în numele lui Dumnezeu, iar Domnul nu spune că nu fac aceste lucrări, ci că El nu le aprobă. Mulți astăzi și de-a lungul secolelor au făcut cutare mare lucrare și chiar mari minuni în numele Domnului. Unii au scris lucrări teologice uimitoare, au rostit predici atât de puternice și au predicat evanghelia în multe locuri și multor oameni.

Dar ei au făcut aceasta în numele Domnului ci de unii singuri; nu au făcut voia Tatălui lor ceresc. S-au simțit bine, alții i-au lăudat și au fost foarte apreciați, poate chiar li s-a ridicat o statuie după moartea lor sau s-au scris cărți despre ei; dar în ochii lui Dumnezeu, ei sunt respinși. Chiar mai mult, Domnul îi va numi, lucrători ai fărădelegii.

Am putea face ceea ce considerăm ca fiind o lucrare spirituală în lucruri foarte cruciale și trebuie să fie făcută o astfel de lucrare, dar dacă noi suntem sursa, vom fi respinsi de Domnul la scaunul de judecată. Dacă noi suntem sursa lucrării și nu facem voia Tatălui nostru ceresc, Domnul nu o va aproba.

Uneori se manifestă că cineva are un mare dar de la Dumnezeu și este capabil să deschidă cuvântul lui Dumnezeu sau să predice Evanghelia cu putere; dacă p asemenea persoană nu face voia Tatălui ceresc, luându-L pe Tatăl ca sursă, nu este aprobat de Dumnezeu. De multe ori vedem astfel de oameni luându-se pe ei înșiși ca sursă și făcând propria lor lucrare și, în cele din urmă, ajung să facă o mare diviziune în Trupul lui Cristos, ținând totul sub controlul lor și stabilindu-și propria „împărăție” în împărăția lui Dumnezeu.

Ei fac încă o lucrare mare pentru Dumnezeu, dar acum sunt folosiți de dușman pentru a diviza Trupul lui Cristos. O, Doamne Isuse!

A chema pe Domnul este suficient pentru ca noi să fim mântuiți, dar pentru a intra în împărăția cerurilor, trebuie să facem și voia Tatălui ceresc (Rom. 10:13; 12:2; Mat. 12:50; Efeseni 5:17; Col. 1:9). Amin! Întrucât intrarea în împărăția cerurilor necesită împlinirea voii Tatălui ceresc, este în mod clar diferit de intrarea în împărăția lui Dumnezeu prin regenerare.

Intrarea în împărăția lui Dumnezeu se face prin nașterea din viața divină (Ioan 1:12-13; 3:5-6), iar intrarea în împărăția cerurilor se face prin trăirea prin viața divină (Mat. 7:21; 12:50). Fie ca noi să fim cei careÎl caută pe Domnul, fac voia Tatălui nostru ceresc și Îl ia pe Tatăl ca sursă în toate lucrurile, nefăcându-ne propria noastră lucrare în împărăția lui Dumnezeu. Fie ca să ne deschidem Domnului cu privire la acest lucru și să ne dăruim Lui în rugăciune,

Doamne Isuse, vrem să facem voia Tatălui nostru ceresc! Îți mulțumim că ne-ai mântuit de la pierzarea veșnică și că ne-ai regenerat cu viața Ta atunci când ne-am pocăit și am chemat numele Domnului. Aleluia, acum suntem în împărăția lui Dumnezeu, căci suntem copii ai lui Dumnezeu, născuți din Dumnezeu! Amin, Doamne, dorim nu numai să fim în împărăția lui Dumnezeu, ci și să fim răsplătiți cu o intrare în împărăția cerurilor în manifestarea ei la întoarcerea Domnului. Vrem să fim cei care trăiesc prin viața divină, depinzând mereu de Domnul, astfel încât să nu ne facem propria lucrare sau să ne spunem propriile cuvinte, ci să-L luăm pe Dumnezeu ca sursă a tuturor lucrurilor. Salvează-ne de la a face o lucrare pentru Dumnezeu în numele lui Dumnezeu, dar în afara voii Tatălui nostru ceresc. Salvează-ne de la a face lucrări mari pentru Dumnezeu, dar fără aprobarea lui Dumnezeu. Doamne, Te luăm ca sursă. Dacă nu inițiezi ceva, nici noi nu vrem să-l inițiem. Doamne, păstrează-ne un duh cu Tine. Fii sursa întregii noastre lucrări pentru Domnul! Fie ca noi să fim cei care sunt aprobați de Dumnezeu la scaunul de judecată!

Facem voia Tatălui nostru ceresc trăind prin viața divină și luându-L pe Dumnezeu ca sursă în toate lucrurile

Fie ca noi să luăm în considerare cuvântul de avertizare al Domnului din Matei 7:21-23 și să ne rugăm asupra acestor versete, astfel încât Domnul să ne umple cu o frică sfântă de Dumnezeu în lucrarea noastră pentru Domnul. Simplul fapt că putem face ceva pentru Dumnezeu, că avem capacitatea de a face o lucrare iar rezultatul este o lucrare mare pentru Dumnezeu, nu înseamnă că El o aprobă.

Există multă lucrare care trebuie făcută pentru Domnul și în viața de biserică. Este multă lucrare de făcut. Dar cine este sursa? Cine preia conducerea și o inițiază: suntem noi sau este Domnul? Acest cuvânt nu este doar pentru cei care preiau conducerea și sunt în pericol de a-L înlocui pe Domnul ca Cap și Sursă în inițierea lucrării; acesta este un cuvânt pentru noi toți, credincioșii în Cristos.

Simplul fapt că sfinții sunt de acord că ar trebui să facem cutare lucru sau cei conducători îi încurajează pe sfinți să facă o anumită lucrare nu înseamnă că facem voia Tatălui ceresc; trebuie să-L luăm mai întâi pe Tatăl ca sursă și să facem toate lucrurile prin viața divină a Tatălui nostru.

Suntem oameni cerești care nu fac lucruri doar pentru că trebuie făcute și nici nu lucrăm doar pentru Dumnezeu pentru că este nevoie ca o astfel de lucrare să fie făcută. Suntem aici nu doar pentru a ne birui temperamentul, poftele noastre, sinele și carnea noastră, și nici nu suntem aici doar pentru a fi buni și simpatici cu ceilalți.

Suntem aici pentru ca voia Tatălui să se facă. Aceasta înseamnă că trebuie să mergem pe un drum strâmt, luând voia Tatălui nostru ceresc drept cale pentru a merge. Dacă Tatăl inițiază o lucrare, noi suntem una cu El pentru a o face, dar dacă El nu o inițiază, trebuie să ne abținem de la a o face.

Trebuie să învățăm să trăim conform vieții Tatălui nostru ceresc și să facem voia Tatălui. Viața noastră creștină este a trăi din viața Tatălui în noi și a face voia Tatălui în viața noastră. Voia Tatălui este de a zidi biserica (Matei 16:18) ca Trup al lui Cristos pe Cristos ca stâncă. Trebuie să trăim în viața Tatălui nostru ceresc și prin viața Sa, iar lucrarea noastră este să zidim biserica pe Cristos ca temelie unică, stânca.

Acest lucru este dezvoltat pe deplin în Faptele Apostolilor, în Epistole și în cartea Apocalipsei. Ca fii ai Tatălui nostru ceresc, trebuie să trăim conform vieții Tatălui nostru și să zidim biserica în calitate de Trup al lui Cristos pentru ca Tatăl să aibă o expresie corporativă pe pământ.

Dacă nu facem aceasta, Domnul nu ne va pedepsi astăzi; suntem în epoca harului și, la fel cum mântuirea este prin har prin credință – și este opțională, în același fel lucrarea noastră de astăzi poate să nu fie ajustată sau dezvăluită de Domnul, dar ziua judecății o va dezvălui. Ce rușine va fi în acea zi pentru atâția lucrători creștini a căror lucrare va fi respinsă de Domnul!

În Mat. 7:22 „în ziua aceea” se referă la ziua scaunului de judecată al lui Cristos (1 Cor. 3:13; 4:5; 2 Cor. 5:10). În ziua judecății, când noi toți credincioșii în Cristos vom sta în fața scaunului de judecată al lui Cristos, mulți vor spune că au proorocit, au scos demoni și au făcut fapte mari de putere în numele Său, dar Domnul îi va respinge. El va spune: Nu te-am cunoscut niciodată (Mat. 7:23); asta nu înseamnă că El nu i-a întâlnit niciodată, ci că El nu i-a aprobat sau recunoscut niciodată.

Domnul Isus i-a mustrat pe cei care au profețit, au scos demoni și au făcut fapte de putere în numele Său, deoarece, fiind „lucrători ai fărădelegii”, au făcut aceste lucruri din ei înșiși, nu din ascultare de voia lui Dumnezeu. Același cuvânt pentru „cunosc” a fost tradus prin „recunoaștere” în Rom. 7:15, unde Pavel a spus că, ceea ce face el, el nu recunoaște. O, Doamne Isuse!

Domnul nu neagă faptul că acești lucrători au făcut multe lucrări mari în numele lui Dumnezeu; El va spune pur și simplu că ei sunt lucrători ai fărădelegii pentru că nu au făcut voia Tatălui ceresc. Ei au făcut multe lucruri în numele lui Dumnezeu și părea că Dumnezeu era cu ei, binecuvântându-le lucrarea; cu toate acestea, Domnul nu a aprobat lucrarea lor. O, Doamne. Acesta ar trebui să fie un cuvânt de avertizare pentru noi toți.

Chiar și scriind acest articol și menținând acest site web cu multă savurare din cuvânt și din slujbă, vrem să-L luăm pe Tatăl ca sursă, să trăim prin viața Tatălui și să vorbim cuvintele pe care Tatăl ni le dă să le vorbim. Nu vrem să facem lucruri doar pentru că le putem face sau suntem împovărați să le facem și nici nu vrem să inițiem vreo lucrare pur și simplu pentru că este nevoie de acea lucrare și suntem calificați să o facem.

Domnul să Se îndure de noi. Fie ca noi să fim cei care trăim prin viața divină a Tatălui și facem voia Tatălui nostru ceresc de a zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos. Fie ca tot ceea ce facem să fie în linia voii divine, pentru ca, la scaunul de judecată al Domnului, El să ne răsplătească cu intrarea în bucuria Stăpânului nostru, împărăția cerurilor.

Doamne Isuse, vrem să facem voia Tatălui nostru ceresc în viața noastră de zi cu zi și în lucrarea noastră pentru Dumnezeu. Te luăm pe Tine, Tată, ca sursă a lucrării noastre. Nu vrem să inițiem nimic; fii Tu sursa a tot ceea ce spunem și facem. O, Doamne, vrem să trăim prin viața Ta divină astăzi, ca să Te exprimăm și să zidim biserica în calitate de Trup al lui Cristos. Fie ca trăirea noastră de astăzi să fie prin viața Tatălui, după natura Tatălui și ca voia Tatălui să se facă. Păstrează-ne un duh cu Tine astăzi. Păstrează-ne în Trup, în părtășia cu Trupul lui Cristos, astfel încât să fim echilibrați, coordonați și zidiți. Amin, Doamne, nu vrem să fim lucrători ai fărădelegii, cei care facem multe lucrări în numele Tău, dar fără aprobarea Ta. Vrem să venim la Tine în toate lucrurile și să depindem de Tine în tot ceea ce facem. Fie ca toate lucrările noastre să fie făcute în conformitate cu voia Tatălui ceresc!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Do the Will of our Heavenly Father to Enter into the Kingdom of the Heavens, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să fim un vas înspre onoare, un om al lui Dumnezeu deplin echipat, prin faptul de a fi întăriți în harul care este în Cristos Isus ca să îndeplinim în totalitate slujba noastră din unica slujbă a economiei lui Dumnezeu (2024 ITERO din primăvară) – săptămâna 2 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Scopul etern al lui Dumnezeu este să Se contopească cu omul pentru a câștiga Trupul lui Cristos

04/11/2024 by Credincios in Cristos 2 Comments

Scopul etern al lui Dumnezeu este să Se distribuie pe Sine în poporul Său pentru a-i face la fel ca El în viață și natură, dar nu în Dumnezeire pentru expresia Sa lărgită și extinsă. Răspunsul la toate întrebările este economia lui Dumnezeu, iar intenția Sa este să Se contopească cu omul pentru a produce biserica în calitate de Trupul lui Cristos care se finalizează în Noul Ierusalim. Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, am fost mântuiți de Dumnezeu de la a trăi în deșertăciunea vieții noastre umane și acum trăim o viață pentru împlinirea scopului etern al lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a mântuit și ne-a chemat pentru scopul Său și conform scopului Său. Dumnezeul nostru nu este fără scop; El are un scop etern și tot ceea ce face este conform scopului Său.

Pentru ca El să-și îndeplinească scopul, Dumnezeu a creat toate lucrurile; El a creat cerurile, pământul și toate lucrurile din ele. Mai mult, El l-a creat pe om într-un mod special, astfel încât omul să poată fi una cu Dumnezeu, plin de Dumnezeu, chiar saturat cu Dumnezeu, astfel încât omul să devină expresia corporativă a lui Dumnezeu. Modul în care a fost creat omul a fost atât de intenționat și plin de sens!

Cu toate acestea, din păcate, să spun că omul a căzut; Satan a intervenit și l-a înșelat pe om și omul a căzut, iar mai târziu Satan a intrat în trupul omului și l-a corupt pe omul creat de Dumnezeu. Când omul a căzut, a pierdut sensul existenței sale. Oamenii căzuți astăzi nu au nici un sens pentru existența lor.

Pentru că sunt goi și lipsiți de sens, ei încearcă să găsească un scop în viață. Unii cred că, dacă au mai mulți bani, își găsesc sensul vieții; cu toate acestea, mai mulți bani și mai multe posesiuni nu pot satisface niciodată golul profund din interiorul omului. Unii cred că, atâta timp cât își găsesc un soț bun sau soție bună și au o viață de familie iubitoare, acest lucru îi va face fericiți și va deveni sensul vieții lor umane. Cu toate acestea, ei descoperă curând că nimeni de pe pământ nu-l poate satisface pe om și nimic și nimeni de aici nu poate da sens vieții omului.

Aceasta pentru că omul a fost creat pentru Dumnezeu și numai atunci când Dumnezeu vine în om pentru a Se contopi cu omul și a-l contopi pe om cu Dumnezeu, omul este satisfăcut și trăiește o viață plină de sens. Amin! Sensul vieții umane este sensul universului, pentru că omul este centrul universului, iar omul este aici pentru Dumnezeu.

Când descoperim că Dumnezeu vine în noi pentru a ne umple și a Se contopi cu noi pentru ca noi să fim una cu El și chiar să devenim la fel cu El în viață și natură, dar nu în Dumnezeire pentru a fi parte din expresia Sa corporativă, vom fi plin de sens în viața noastră, iar viața noastră umană va avea un scop. Suntem aici pentru scopul etern al lui Dumnezeu și suntem una cu El pentru ca El să-și împlinească scopul. Când Dumnezeu Își îndeplinește scopul și noi facem parte din el, viața noastră este plină de sens.

Care este scopul lui Dumnezeu în crearea omului și în tratarea poporul Său ales?

Cartea lui Iov este o carte foarte interesantă, pentru că aici vedem un om neprihănit care a făcut totul „după carte”, dar care a fost „tetat” de Dumnezeu când El i-a permis lui Satan să facă anumite lucruri lui și familiei sale. Această carte ne lasă cu o dublă întrebare: care este scopul lui Dumnezeu în crearea omului și care este scopul lui Dumnezeu în relația cu noi, poporul Său ales (Iov 1:1; 10:13; 13:3-4)?

Trebuie să știm răspunsul la aceste întrebări, deoarece acesta se referă la sensul existenței noastre umane. În scopul etern al lui Dumnezeu nu există accidente; mai degrabă, El permite lucrurilor să se întâmple și El aranjează ca multe lucruri să aibă loc pentru un anumit scop. Răspunsul la această dublă întrebare nu se găsește în Iov, ci în Noul Testament.

Care este scopul lui Dumnezeu în crearea omului? Care este scopul lui Dumnezeu în tratarea poporului Său ales? Răspunsul la ambele întrebări este economia lui Dumnezeu, care este intenția eternă a lui Dumnezeu cu dorința inimii Sale de a Se distribui în Trinitatea Sa divină pentru a fi viața și natura lor, astfel încât să devină la fel ca El pentru plinătatea Sa, expresia Sa (Gen. 1:26; 1 Tim. 1:22-23).

De ce ne-a creat Dumnezeu? De ce suntem aici pe pământ? De ce sunt atâtea suferințe în viața noastră și în lume? Răspunsul este clar: scopul etern al lui Dumnezeu, economia Sa. Noul Testament ne dezvăluie că intenția lui Dumnezeu în crearea de către El a universului, inclusiv a omului, este să se introducă pe Sine în om.

Pavel a văzut aceasta și a cooperat cu Dumnezeu în epistolele sale pentru a-i lumina pe toți, pentru ca ei să vadă care este economia tainei, care de-a lungul epocilor a fost ascunsă în Dumnezeu, care a creat toate lucrurile (Efeseni 3:9-10). Conform economiei Sale, Dumnezeu dorește să arate și să facă cunoscută înțelepciunea Sa felurită conducătorilor și autorităților din ceruri prin intermediul bisericii, conform scopului etern pe care El l-a făcut în Cristos Isus, Domnul nostru (v. 11).

Dorința inimii lui Dumnezeu, intenția Sa eternă, este să se distribuie pe Sine în poporul Său, astfel încât ei să fie umpluți cu El și să devină una cu El pentru a deveni la fel cu El în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeire, astfel încât ei să devină expresia Sa corporativă. Scopul lui Dumnezeu în tratarea Sa cu noi, căutătorii Săi iubitori astăzi, chiar și atunci când suferim pierdere, este ca noi să-L putem câștiga pe Dumnezeu în cea mai mare măsură, astfel încât El să poată fi exprimat prin noi pentru deplinătatea scopului Său etern în crearea de către El a omului (Rom. 8:28-29).

Cu alte cuvinte, scopul etern al lui Dumnezeu are de-a face cu expresia Sa corporativă; El vrea să fie exprimat printr-un grup corporativ de oameni. Modul în care El face acest lucru nu este forțându-l pe om sau constrângându-l să facă ceea ce dorește El, ci venind la om prin Evanghelie pentru a-l atrage pe om, a-l atrage pe om și a veni în om. Dumnezeu a creat în noi un anumit organ pe care numai El îl poate umple – duhul nostru uman.

Satan a afectat trupul nostru uman pentru a-l transmuta în carne și ne-a corupt sufletul pentru a-l transforma în sine; totuși, Satan nu are tern în duhul nostru, căci duhul nostru este rezervat numai pentru Dumnezeu. Slavă Domnului, atunci când L-am primit pe Domnul Isus ca Mântuitor și viață, El a venit în duhul nostru, iar acum El este Duhul cu duhul nostru, distribuind în mod constant tot ceea ce este Dumnezeu întru ființa noastră.

Chiar și atunci când trecem prin vremuri de suferință și pierdere, când lucrurile nu numai că nu merg pe calea noastră, dar parcă ne descurcăm din ce în ce mai rău, ne putem deschide Domnului și Îi permitem să Se introducă mai mult în noi. S-ar putea să nu putem face mare lucru pentru a ne schimba situația exterioară, dar ne putem deschide Domnului din adâncul ființei noastre pentru a primi și a savura distribuirea Sa divină. El ne iubește și, chiar și atunci când suferim pierderi, El dorește ca noi să-L câștigăm în cea mai mare măsură, astfel încât El să poată fi exprimat prin noi pentru împlinirea scopului etern al lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem să vedem scopul etern al lui Dumnezeu și să fim un vas deschis pentru a primi distribuirea Ta divină. Aleluia, scopul etern al lui Dumnezeu este să Se distribuie în noi, astfel încât să putem deveni la fel ca El în viață și natură, dar nu în Dumnezeire, pentru ca El să obțină o expresie extinsă și lărgită pe pământ! Amin, Doamne, ne deschidem Ție. Distribuie-Te întru ființa noastră puțin mai mult astăzi. Păstrează-ne ființa deschisă la distribuirea Ta divină. Fă-ne la fel ca și Tine în viață, în natură, în expresie și în funcție, dar nu în Dumnezeirea Ta, astfel încât să poți câștiga expresia Ta corporativă pe pământ. Aleluia, am fost creați de Dumnezeu după chipul Său și conform asemănării Sale pentru economia lui Dumnezeu! Slavă Domnului, chiar și tratarea Sa cu noi și atunci când suferim pierdere, Dumnezeu încă vrea să Se introducă pe Sine în noi, astfel încât să-L putem câștiga pe Dumnezeu, să fim una cu Dumnezeu și chiar să devenim Dumnezeu în viață și natură, dar nu în Dumnezeire, astfel încât putem fi expresia Lui corporativă! Amin, Doamne, câștigă Ti împlinirea scopului Tău etern în noi și cu noi astăzi!

Scopul etern al lui Dumnezeu este să Se contopească cu omul pentru a câștiga Trupul lui Cristos, expresia Sa corporativă

Când citești Biblia, realizezi că nu omul a scris-o, ci Dumnezeu, căci Biblia nu este scrisă după logica umană, ci după gândirea lui Dumnezeu. Există multe lucruri care sunt „omise” în descrierea modului în care a fost creat universul, a modului în care s-a desfășurat istoria și chiar în viața Domnului Isus. Cu toate acestea, Biblia ne prezintă o viziune clară asupra mișcării lui Dumnezeu.

În Vechiul Testament, mișcarea lui Dumnezeu nu a fost în om, ci împreună cu omul și între oameni, pentru că El nu putea intra în om. Dar într-o zi, Dumnezeu a ieșit din eternitate în timp și a intrat cu divinitatea Sa în umanitate pentru a deveni om. El a fost zămislit în pântecele unei fecioare timp de nouă luni și S-a născut pentru a fi un om numit Isus, primul om-Dumnezeu.

Acest Om a trăit o viață umană perfectă și minunată și multe lucruri pe care le-a făcut și le-a spus sunt consemnate în cele patru Evanghelii, care pot fi considerate biografia Lui. Apoi, El a fost pus pe cruce și a murit și a realizat multe lucruri minunate în moartea Sa. După ce a murit, a fost îngropat și, a treia zi, a înviat. În învierea Sa, El a devenit un Duh dătător de viață (1 Cor. 15:45).

Prin înviere, El și-a adus umanitatea în divinitatea Sa (Romani 1:3-4). Mai mult, în învierea Sa, Cristos a fost născut pentru a fi Fiul întâi născut al lui Dumnezeu în umanitatea Sa, pentru a fi Fiul întâi născut dintre numeroșii fii ai lui Dumnezeu. În cele din urmă, în învierea Sa, noi toți, care credem în Domnul Isus, am fost născuți din Dumnezeu pentru a fi mulți fii ai lui Dumnezeu (2 Petru 1:3), multele membre ale Trupului lui Cristos pentru a constitui Trupul lui Cristos, care este biserica (Efeseni 1:22-23).

Trupul lui Cristos este omul nou în noua creație și Cristos este totul și toți în acest om nou (Col. 3:10-11). În cele din urmă, acest Trup va fi lărgit și finalizat pentru a fi Noul Ierusalim ca plinătate, expresie corporativă, a lui Dumnezeu pentru eternitate. Ce minunat!

Biblia dezvăluie mișcarea lui Dumnezeu în om, iar intenția lui Dumnezeu în crearea tuturor lucrurilor este revelată în mod clar în Noul Testament. Intenția lui Dumnezeu în crearea tuturor lucrurilor, inclusiv a omului, a fost ca omul să fie contopit cu Dumnezeu pentru a produce biserica în calitate de Trup al lui Cristos pentru a finaliza Noul Ierusalim pentru expresia Sa glorioasă pentru eternitate (Zah. 12:1; Apoc. 4:11; 19:7).

Scopul etern al lui Dumnezeu, conform dorinței inimii Sale, este ca biserica să fie Trupul organic al lui Cristos pentru manifestarea înțelepciunii Sale felurite (Efeseni 1:9-11, 22-23; 3:9-11). Ceea ce dorește Dumnezeu în scopul Său etern este să câștige biserica în calitate de Trup al lui Cristos pentru manifestarea Sa corporativă. Pentru aceasta, El a creat toate lucrurile, El a trecut prin procesul lung în întruparea Sa și El vine în noi pentru a ne regenera și a-și face domiciliul în inima noastră.

Scopul etern al lui Dumnezeu este motivul pentru care El face totul și noi putem coopera cu El astăzi pur și simplu trăind în duh. Noi creștinii ar trebui să ne îngrijim doar de Duhul în duhul nostru; El este în noi pentru a-L împărtăși pe Dumnezeu în noi, pentru a ne face cunoscută voia lui Dumnezeu și pentru a ne conduce în toate lucrurile. Avem viață și trăim prin El, așa că trebuie să facem și toate lucrurile prin El și să umblăm împreună cu El în viața noastră de zi cu zi (Gal. 5:25; Rom. 8:4).

Trebuie să ne rugăm prin Duhul, să citim Biblia prin Duhul, să-i iubim pe alții prin Duhul și să predicăm Evanghelia prin Duhul. Tot ce avem nevoie este în Duhul; pur și simplu trebuie să ne împărtășim din harul atotinclusiv cu duhul nostru (Gal. 6:18) și să trăim conform Duhului, exersându-ne duhul.

Când ne îngrijim de duhul nostru, făcând toate lucrurile prin exersarea duhului nostru, Cristos își va face domiciliul în inima noastră, El ne transformă și noi facem toate lucrurile în El și împreună cu El. Duhul divin trăiește în noi ca să ne rugăm, să citim Biblia, să vorbim Cuvântul lui Dumnezeu, să ne iubim soțul sau soția, să-i vizităm pe păcătoși pentru predicarea Evangheliei și să facem toate lucrurile în noi și împreună cu noi.

Trebuie pur și simplu să trăim o viață pentru scopul etern al lui Dumnezeu, exersându-ne duhul, astfel încât El să-Și poată câștiga biserica, Trupul lui Cristos, pentru exprimarea Sa corporativă. Atunci când trăim o viață contopită, o viață în care suntem zilnic contopiți cu Dumnezeul Triunic, Domnul are o cale de a trăi în noi, de a fi exprimat prin noi și de a face toate lucrurile în noi. Fie ca noi să învățăm să ne deschidem Domnului cu privire la scopul etern al lui Dumnezeu și să cooperăm cu El pentru împlinirea scopului Său în viața noastră de zi cu zi.

Doamne Isuse, vrem să trăim o viață pentru scopul etern al lui Dumnezeu astăzi, exersându-ne duhul și trăind conform Duhului. Amin, Doamne, ne exersăm duhul pentru a trăi un singur duh cu Tine astăzi. Îți mulțumim că trăiești în noi ca să te rogi, să citești Biblia, să vorbești Cuvântul lui Dumnezeu și să faci toate lucrurile în noi și împreună cu noi. Ne deschidem către Tine. Vrem să ne rugăm prin Duhul, să trăim prin Duhul, să-i iubim pe alții prin Duhul și să predicăm evanghelia prin Duhul, pentru ca Tu să câștigi biserica, expresia corporativă a lui Dumnezeu. Amin, Doamne, câștigă împlinirea scopului etern al lui Dumnezeu în noi, cu noi și printre noi. Câștigă biserica, Trupul lui Cristos, expresia lărgită și extinsă a lui Dumnezeu în om! Câștigă-ți dorința inimii pe pământ, biserica în calitate de Trup organic al lui Cristos pentru manifestarea înțelepciunii Tale felurite! Dorim să cooperăm cu Tine pentru împlinirea scopului Tău, trăind în duhul nostru astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God’s Eternal Purpose is to Mingle Himself with Man to gain the Body of Christ, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să fim un vas înspre onoare, un om al lui Dumnezeu deplin echipat, prin faptul de a fi întăriți în harul care este în Cristos Isus ca să îndeplinim în totalitate slujba noastră din unica slujbă a economiei lui Dumnezeu (2024 ITERO din primăvară) – săptămâna 2 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Ne înflăcărăm duhul dat de Dumnezeu și construim un obicei de a ne exersa duhul

30/10/2024 by Credincios in Cristos 3 Comments

Cheia de a primi distribuirea divină a Trinității Divine și pentru a fi un canal al acestei distribuiri pentru ca alții să-L primească și să Îl savureze pe Cristos este să ne exersăm duhul, chiar să ne construim un obicei de a ne exersa duhul, care este să ne înflăcărăm duhul dat de Dumnezeu.

Aleluia pentru duhul nostru! Noi, credincioșii în Cristos, nu numai că avem un duh, dar avem un duh regenerat, un duh uman care a fost regenerat de viața divină. Aleluia! Prin regenerare, am primit viața lui Dumnezeu în duhul nostru și ne-am născut din Dumnezeu Duhul pentru a fi un duh (Ioan 3:6). Acum duhul nostru este un duh contopit, pentru că Duhul divin locuiește în duhul nostru și Se contopește cu duhul nostru.

Suntem contopiți cu Domnul în duh într-o asemenea măsură încât Duhul mărturisește cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Atât Duhul lui Dumnezeu, cât și duhul nostru mărturisesc, în unitate, că suntem copii ai lui Dumnezeu. Acum că suntem contopiți cu Domnul în duhul nostru, trebuie să fim în duhul nostru, să trăim în duhul nostru și să facem toate lucrurile în duhul nostru. Trebuie să trăim conform Duhului prin exersarea duhului nostru.

Când ne exersăm duhul, suntem una cu Domnul, împlinim economia lui Dumnezeu și toate lucrurile legate de Dumnezeu este real pentru noi. Amin! Când suntem în duhul nostru, lumea este sub picioarele noastre, pentru că am biruit lumea; Cel ce este în noi este mai mare decât cel care este în lume, și ceea ce a fost născut din Dumnezeu în noi biruiește lumea. Când trăim în duhul nostru, nu putem păcătui, pentru că în duh împlinim economia lui Dumnezeu și nu putem păcătui.

Când trăim în duhul nostru, cel rău nu ne poate atinge. El va încerca, și chiar încearcă, dar nu are nicio cale, nici un temei, nici o ocazie în nimic în noi, pentru că în duhul nostru suntem una cu Cel care L-a biruit. Slavă Domnului! Cât de mult Îi mulțumim Domnului și Îl lăudăm pentru duhul nostru contopit!

Trebuie să vedem că avem un duh, trebuie să construim obiceiul de a ne exersa duhul și trebuie să ne înflăcărăm duhul dat de Dumnezeu pe tot parcursul zilei. Când suntem în duhul nostru, biruim orice idoli și nu există nimic pe care să-l iubim mai mult decât pe Domnul Isus. Zi de zi trebuie să ne construim un obicei de a ne exersa duhul. În lucrurile mari și în lucrurile mici, trebuie să ne exersăm duhul. Acasă, la serviciu, singuri și împreună cu alți oameni, trebuie să învățăm să ne exersăm duhul. Trebuie să fim oameni spirituali, cei care își exersează duhul tot timpul și trăiesc conform duhului lor contopit pe tot parcursul zilei.

Trebuie să ne construim un obicei de a ne exersa duhul pentru a primi și a curge în afara distribuirea lui Dumnezeu

Fie ca Domnul să ne arate că cheia pentru a primi distribuirea divină a Trinității Divine și a fi un canal al acestei distribuiri pentru creșterea în viață a sfinților și savurarea lui Cristos de către ei este să ne exersăm duhul (Filipeni 1:25; 1 Tim. 4:7-8; 1 Cor. 14:22). Duhul nostru este crucial pentru viața noastră creștină. Trebuie să vedem importanța crucială a duhului nostru și trebuie să ne construim un obicei de a ne exersa duhul.

1 Tim. 4:7-8 spune că trebuie să ne exersăm înspre evlavie; exercițiul trupesc este de folos pentru puțin, dar evlavia este de folos pentru toate lucrurile, având făgăduința vieții prezente și a celei viitoare. Evlavia este o viață care este expresia lui Dumnezeu; o astfel de viață este rezultatul distribuirii divine pentru economia divine.

Această distribuire și primirea acestei distribuiri depinde de exersarea duhului nostru de a-L trăi pe Cristos în viața noastră de zi cu zi pentru manifestarea corporativă a lui Dumnezeu în viața de biserică (1 Tim. 1:3-4; 3:15-16; 4: 7-8; 2 Tim. 1:6-7). A ne exersa spre evlavie înseamnă a ne exersa duhul. Trebuie să ne construim un obicei de a ne exersa duhul în toate lucrurile și în orice moment.

De exemplu, dimineața, când ne trezim, trebuie să ne construim obiceiul de a chema numele Domnului. În loc să fim liniștiți, să ne adunăm gândurile sau să ne concentrăm pe orice altceva, primul lucru pe care ar trebui să-l facem în fiecare dimineață este să chemăm, Doamne! Apoi, din nou, trebuie să chemam numele Lui până când Îl atingem cu adevărat. O, Doamne! Când chemăm numele Domnului, ne construim un obicei de a ne exersa duhul.

Nu ne exersăm duhul făcând tot posibilul pentru a ne concentra mintea în liniște asupra lucrurilor lui Dumnezeu. Mai degrabă, chemând numele Domnului, ne exersăm duhul. Zi de zi învățăm să ne exersăm duhul. Zi de zi ne construim un obicei de a ne exersa duhul. Face o mare diferență în ziua noastră atunci când chemăm numele Domnului prima dată de dimineață. Face o mare diferență în venirea noastră la Domnul prin cuvântul Său atunci când chemăm pentru prima dată numele Domnului.

Când vorbim de exersarea duhului nostru, cuvântul exercițiu implică forțare; nimeni nu face exerciții în mod implicit, pentru că nu este firesc sau obișnuit să ne exersăm duhul. Cuvântul exercițiu implică forțare; noi creștinii trebuie să ne forțăm să ne folosim duhul până când ne construim un obicei puternic de a ne exersa duhul (1 Tim. 4:7).

De exemplu, Jocurile Olimpice au avut loc în Franța, iar mulți oameni din întreaga lume au urmărit sportivii concurând în jocurile lor respective. Concurenții olimpici nu au mers la aceste jocuri fără ca să se exerseze fizic; mai degrabă, trebuiau să-și impună un regiment strict, să se exercite zilnic și chiar să se forțeze și să se împingă la limită pentru a fi calificați să participe la Jocurile Olimpice.

Dacă noi, creștinii, vrem să fim puternici în Domnul și vrem să creștem în El, trebuie să ne forțăm să ne folosim duhul. Trebuie să ne construim un obicei de a ne exersa duhul în viața de zi cu zi. Este posibil să avem un dezacord cu soțul nostru sau unele probleme cu colegii noștri de la serviciu; dacă nu ne exersăm duhul, sufletul nostru va prelua conducerea, iar mintea noastră va gândi prea mult la lucruri, emoțiile noastre vor fi stârnite, iar voința noastră va lua anumite decizii care nu sunt pozitive. S-ar putea chiar să ne pierdem cumpătul într-un mod rău. O, Doamne!

Când sufletul nostru neînnoit devine predominant și nu ne exersăm duhul, ne comportăm într-un mod foarte asemănător cu cei din lume, de parcă nu am avea duh. Avem un duh; pur și simplu nu ne exersăm duhul. Acesta este motivul pentru care trebuie să ne construim un obicei de a ne exersa duhul în viața de zi cu zi, astfel încât, atunci când apar probleme sau teste, să ne exersăm în mod obișnuit duhul și să-L contactăm pe Domnul în toate lucrurile.

Când ne forțăm să ne exersăm duhul, când ne construim un obicei de a ne exersa duhul, vom deveni o persoană diferită, iar Domnul va avea o cale de a trăi în noi și de a se exprima prin noi. Acest lucru depinde în întregime de noi. Nimeni nu poate face asta pentru noi. Dumnezeu nu ne va forța să ne exersăm duhul, iar cei mai apropiați prieteni sau rude nu pot face asta pentru noi. Fiecare dintre noi trebuie să-și construiască personal un obicei de a ne exersa duhul, luând inițiativa de a chema numele Domnului, de a citi și de a citi cu rugăciune Cuvântul Lui și de a se întoarce la El în toate lucrurile.

Doamne Isuse, vrem să ne construim un obicei de a ne exersa duhul. Doamne Isuse, chemăm numele Tău. Vrem să chemăm numele Tău primul lucru dimineața, când ne trezim, și vrem să continuăm să chemăm numele Tău pe tot parcursul zilei! Amin, Doamne, vrem să fim cei care se exersează spre evlavie! Salvează-ne de la a avea mintea, emoția la conducere în noi în viața de zi cu zi. Fie ca duhul nostru să fie puternic. Vrem să fim oameni spirituali, oameni care își exersează duhul în toate lucrurile. Fie ca duhul nostru să fie cea mai puternică parte a ființei noastre. Amin, Doamne, vrem să ne construim un obicei de a ne exersa duhul zi de zi, chemând numele Domnului. Vrem să venim la Tine în toate lucrurile și cu privire la toate lucrurile. Păstrează-ne într-un duh și o atmosferă de rugăciune, astfel încât să putem trăi în duhul nostru și să umblăm conform Duhului. Amin, Doamne, vrem să fim puternici și să creștem în Domnul, așa că ne forțăm să ne folosim duhul în toate lucrurile. Aleluia pentru duhul nostru contopit!

A ne exersa duhul înseamnă a ne înflăcăra duhul, pentru că duhul nostru este darul nostru dat de Dumnezeu

În 1 Tim. 1:6-7 Pavel i-a cerut lui Timotei să-și înflăcăreze duhul. A ne exersa duhul înseamnă a ne înflăcăra duhul. 2 Tim. 1:6 se referă la „darul lui Dumnezeu”, iar versetul 7 indică faptul că Dumnezeu ne-a dat duhul nostru regenerat, duhul nostru contopit, care este al puterii, al dragostei și al chibzuinței. Darul lui Dumnezeu este duhul nostru dat de Dumnezeu și trebuie să ne exersăm duhul prin înflăcărărarea duhului nostru.

În duhul nostru este foc; focul divin a intrat în noi, în duhul nostru, în momentul regenerării noastre. Putem chiar spune că duhul nostru este focul divin, căci ori de câte ori ne atingem duhul și ne exersăm duhul, prindem focul divin. Darul spiritual pe care ni l-a dat Dumnezeu este mai întâi duhul nostru; duhul nostru este locuit pe dinăuntru de Duhul Sfânt. Duhul nostru uman a fost regenerat de Dumnezeu cu viața Sa și Duhul a intrat în duhul nostru ca focul divin.

Acum trebuie să ne aprindem duhul în flacără. Mulțumim Domnului pentru darul pe care ni l-a dat, duhul nostru contopit. Noi cei mântuiți avem capitalul de a trăi viața creștină și viața de biserică; acest capital este duhul nostru dat de Dumnezeu. Cum putem trăi viața creștină? Nu încercând mai mult să-L mulțumim pe Dumnezeu sau să ascultăm de cuvântul Lui, ci exersându-ne duhul, căci ori de câte ori trăim în duhul contopit, toate cerințele Lui sunt împlinite spontan în noi (Romani 8:4).

Cum putem trăi viața de biserică? Nu doar făcând tot posibilul să mergem la toate adunările bisericii și să fim implicați în activitățile bisericii; mai degrabă, este prin exersarea duhului nostru, pentru că realitatea bisericii, locuința lui Dumnezeu, este în duhul nostru. Capitalul ca noi să trăim viața creștină este duhul nostru dat de Dumnezeu.

Există foc în duhul nostru regenerat, în care Duhul Sfânt locuiește; de fapt, duhul nostru este focul (Luca 12:49-50; Romani 12:11; Apoc. 4:5; Prov. 20:27). Domnul Isus a fost botezat și a aruncat focul divin pe pământ și fiecare credincios în Cristos a prins focul divin. Acest foc divin este forța care ne întărește în viața noastră creștină. Focul divin din duhul nostru este cel care ne face să mergem mai departe cu Domnul și să ne împărtășim din bogățiile Sale.

Focul divin din duhul nostru este cel care ne face să avansăm în creșterea vieții și să ne întâlnim cu sfinții. Poate că vrem uneori să mergem într-o anumită direcție, dar există o forță impulsionantă în noi care ne face să nu mergem acolo. Trebuie să ne exersăm darul dat de Dumnezeu, duhul nostru, înflăcărându-ne duhul.

Cum ne putem înflăcăra duhul? Trebuie să ne deschidem nu numai gura, ci și mai mult inima și duhul nostru pentru a chema numele Domnului. În primul rând, trebuie să chemăm numele Domnului cu gura noastră, O, Doamne Isuse. Apoi, trebuie să mergem mai adânc decât să chem numele Domnului și să ne întoarcem inima către El pentru a spune: O, Doamne Isuse! Și atunci trebuie să mergem și mai adânc decât inima noastră pentru a ne atinge duhul și a ne folosi duhul pentru a spune: O, Doamne Isuse!

Trebuie să învățăm să ne deschidem întreaga ființă din adâncul interiorului. A chema numele Domnului este o modalitate bună de a ne deschide ființa către El și de a ne înflăcăra duhul. Duhul nostru este adânc în ființa noastră, dincolo de trupul și sufletul nostru; trebuie să ne atingem duhul și să ne înflăcărăm duhul, chemând numele Domnului cu gura, inima și duhul nostru.

Când suntem în jos, trebuie să-l chemăm din nou și din nou, Doamne Isuse, din adâncul sufletului, cu exersarea duhului nostru. Aceasta trebuie să fie practica noastră zi de zi.

Doamne Isuse, vrem să chem numele Tău din adâncul nostru! Ne exersăm gura pentru a chema numele Tău. Ne îndreptăm inima către Tine și chemăm din adâncul nostru numele Tău prețios. Amin, Doamne, ne exersăm duhul atunci când chemăm numele Tău! Vrem să ne înflăcărăm duhul, chemând numele Domnului cu gura, inima și duhul nostru. Aleluia, există focul divin în duhul nostru și ne putem înflăcăra duhul! Amin, Doamne Isuse, vrem să chem numele Tău toată ziua. Vrem să chemăm numele Tău din adâncul sufletului! O, Doamne Isuse! Ne deschidem gura, ne deschidem inima și ne deschidem duhul pentru a chema numele Domnului! Fie ca focul divin din duhul nostru să ardă și să ne întărească să trăim viața creștină și viața de biserică! Fie ca duhul nostru să fie exersat și înflăcărat în viața noastră de zi cu zi și în viața noastră de biserică! Amin, Doamne, vrem să folosim capitalul pentru a trăi viața creștină și viața de biserică – duhul nostru dat de Dumnezeu! Alegem să ne înflăcărăm duhul astăzi, astfel încât focul divin să ardă în noi și Domnul Isus să fie exprimat prin noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Fan our God-given Spirit into Flame and Build up a Habit of Exercising our Spirit, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să fim un vas înspre onoare, un om al lui Dumnezeu deplin echipat, prin faptul de a fi întăriți în harul care este în Cristos Isus ca să îndeplinim în totalitate slujba noastră din unica slujbă a economiei lui Dumnezeu (2024 ITERO din primăvară) – săptămâna 1 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Credincioșii biruitori vor domni cu Cristos și vor intra în bucuria Domnului în împărăție

25/10/2024 by Credincios in Cristos 2 Comments

Credincioșii biruitori vor fi răsplătiți în împărăția care vine cu ospătarea împreună cu credincioșii vechitestamentari, moștenind viața eternă pentru a avea o savurare mai deplină a vieții divine, intrând în bucuria Domnului și mântuind sufletul lor, și vor domni împreună cu Cristos și vor stăpâni peste națiuni.

Fie ca noi să aspirăm să fim credincioșii biruitori ai Domnului astăzi, cei care vor fi răsplătiți la venirea Lui cu împărăția cu binecuvântările și bucuriile ei! Dacă vrem să Îl savurăm pe Cristos ca răsplată a împărăției și coroana dreptății, un lucru stă între noi și acesta: ce iubim cel mai mult astăzi, ce iubim și ce căutăm mai întâi. Suntem noi iubitori de bani, iubitori de plăceri, iubitori de sine sau suntem iubitori de Dumnezeu? Fie ca noi să fim cei care nu sunt ocupați cu bani sau plăceri, ci cei care sunt plini de Dumnezeu și ocupați de El.

Fie ca noi să fim cei care trăim în duhul contopit în fiecare zi, cei care biruim pe vrăjmaș prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei noastre și prin faptul că nu ne iubim viața-suflet până la moarte (Apoc. 12:11). Fie ca aceasta să fie mărturia noastră, că astăzi nu ne iubim viața-suflet, ci, mai degrabă, Îl iubim pe Domnul, ne pierdem viața-suflet de dragul Lui și Îi dăm primul loc în toate lucrurile în viața noastră de zi cu zi.

Când venim la Domnul pentru a-L savura, Cristos va deveni dreptatea noastră în mod obiectiv înaintea lui Dumnezeu și, de asemenea, El va fi trăit din noi în mod subiectiv. Vrem să-L câștigăm pe Cristos ca răsplată, ca Cristos al dreptății noastre. Apostolul Pavel este modelul nostru; a luptat lupta cea bună, a păstrat credința și și-a încheiat alergarea și a iubit apariția Domnului într-o asemenea măsură încât a fost asigurat că coroana dreptății îi aparține atunci când Îl va întâlni pe Domnul. Amin!

Vrem să fim aceia care nu numai că credem în Domnul, ci și mai mult, Îl iubim pe Domnul, alergăm cursa creștină, luptăm lupta cea bună a credinței și păstrăm credința; să fim cei care Îl iubim pe Domnul și iubim apariția Lui astăzi. Când credem în Domnul, suntem mulțumiți și nevoia noastră este satisfăcută; totuși, când Îl iubim pe Domnul și ne dăruim Lui, Domnul este mulțumit. Coroana dreptății este pentru cei care au iubit apariția Domnului. Fie ca noi să fim dispuși să plătim prețul pentru a-L iubi pe Domnul, astfel încât să putem primi răsplata Sa.

Fie ca noi să primim nu numai dreptatea obiectivă care ne acoperă înaintea lui Dumnezeu, ci și mai mult, să-L luăm pe Cristos ca dreptatea noastră subiectivă și să-L trăim pe Cristos zi de zi ca dreptatea noastră subiectivă. Fie ca noi să fim cei care sunt absoluti pentru adevăr și să trăim pe Cristos zi de zi, avându-l pe Cristos trăit în afară dreptăți subiective, astfel încât, atunci când Domnul se va întoarce, El să ne răsplătească ca fiind credincioșii Săi biruitori cu cununa dreptății.

În împărăția Tatălui lor, credincioșii biruitori se vor ospăta împreună cu biruitorii din Vechiul Testament și vor avea o moștenire plină de savurare

Una dintre recompensele credincioșilor biruitori în împărăția viitoare este că se vor ospăta cu biruitorii vechitestamentari. În Mat. 8:11 Domnul Isus a vorbit despre aceasta când a spus că, în ziua aceea, mulți vor veni de la răsărit și de la apus și se vor așeza la masă cu Avraam și Isaac și Iacov în împărăția cerurilor. Dacă noi, credincioșii în Cristos, trăim în realitatea împărăției cerurilor astăzi, vom fi răsplătiți de Domnul la întoarcerea Sa cu manifestarea împărăției cerurilor.

Credincioșii biruitori vor fi răsplătiți de Domnul la întoarcerea Sa cu împărtășirea la manifestarea Împărăției cerurilor. În această manifestare, credincioșii biruitori se vor ospăta în împărăția Tatălui lor împreună cu credincioșii din Vechiul Testament. Va fi o mare sărbătoare de dragoste în împărăția viitoare, iar credincioșii biruitori noutestamentari vor ședea împreună cu Avraam, Isaac, Iacov și ceilalți credincioși din Vechiul Testament pentru a ospăta împreună timp de o mie de ani. Aleluia!

Dorim să fim astăzi credincioșii biruitori ai Domnului, cei care trăiesc în realitatea împărăției cerurilor în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să fim răsplătiți cu manifestarea împărăției cerurilor la întoarcerea Domnului. În manifestarea împărăției, credincioșii biruitori dintre neamuri (și sperăm că facem parte din acest grup) se vor ospăta cu credincioșii vechitestamentari, inclusiv cu David, Isaia, Avraam, Isaac, Iacov, Ieremia și mulți alții. Amin!

Mai mult, împărăția care vine, împărăția cerească, va fi o moștenire pentru credincioșii biruitori (vezi 1 Cor. 6:9-10). Faptul că aceasta va fi moștenirea noastră ca credincioși biruitori implică savurare. Vom savura împărăția cerurilor în manifestarea ei în epoca viitoare, iar aceasta va fi o mare savurare pentru noi! Manifestarea împărăției cerurilor va fi o răsplată pentru sfinții biruitori, ca savurare cu Domnul.

Nu toți credincioșii vor savura moștenirea împărăției; numai cei biruitori vor lua parte la aceasta. Mulți vor zice Domnului în ziua aceea: Doamne, Doamne, n-am scos noi demoni în numele Tău? Nu am făcut noi lucrări de putere în numele Tău? Și Domnul va trebui să îi respingă pe aceștia, pentru că El nu le-a aprobat lucrările (Matei 7:21-23). Am putea face lucrări mari în numele Domnului, dar s-ar putea ca Domnul să nu ne aprobe. Fie ca Domnul să Se îndure de noi astăzi și să cooperăm cu Domnul în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să-L putem trăi pe Cristos ca dreptate a noastră, nu rămânând doar în savurarea dreptății obiective, ci mergând înainte cu Domnul pentru a-L trăi în afară ca dreptățile noastre subiective.

Tatăl nostru ceresc a pregătit o împărăție pentru savurarea noastră, împărăția cerească a lui Dumnezeu; cu toate acestea, numai credincioșii care biruiesc se vor împărtăși din această împărăție și o vor moșteni pentru savurarea lor. Fie ca noi să fim asemenea persoane zi. Fie ca noi să fim credincioșii biruitori pe care Domnul îi va răsplăti cu împărăția cerească la venirea Sa.

Doamne Isuse, vrem să fim astăzi credincioșii Tăi biruitori, ca să ne răpești la întoarcerea Ta! Amin, Doamne, vrem să trăim astăzi în realitatea împărăției cerurilor, trăind sub stăpânirea și autoritatea Ta, pentru ca noi să fim răsplătiți cu împărăția la întoarcerea Ta. Aleluia, credincioșii biruitori se vor ospăta în împărăția Tatălui lor împreună cu biruitorii vechitestamentari! Amin, Doamne, vrem să fim acolo cu Tine și cu sfinții biruitori din Vechiul Testament, sărbătorind cu Tine timp de o mie de ani! Slavă Domnului, împărăția cerească va fi o moștenire plină de savurare pentru biruitori în epoca viitoare. Da, Doamne, fă-ne astăzi biruitorii Tăi. Nu suntem aici pentru noi înșine. Nu suntem aici pentru plăceri, pentru bani sau pentru sine; suntem aici ca să Te iubim și să Te trăim ca dreptatea noastră. Fie ca noi să fim cei care cooperăm cu Tine în această epocă, pentru ca noi să fim credincioșii Tăi biruitori, care vor moșteni împărăția cerească în epoca viitoare!

În împărăția cerească, biruitorii vor intra în bucuria Domnului și își vor câștiga sufletul

Una dintre recompensele pe care credincioșii biruitori le vor primi în împărăția viitoare este intrarea în bucuria Domnului și câștigarea sufletului lor, adică primirea mântuirii sufletului lor. Astăzi, Domnul ne cere să-L urmăm și să ne lepădăm de sine, să pierdem viața-suflet și să ne luăm crucea zilnic (Matei 19:23-24). Dacă facem acest lucru în această epocă, dacă suntem credincioși și sârguincioși să ne pierdem viața-suflet în această epocă de dragul Domnului, vom moșteni viața eternă și vom avea o savurare mai deplină a vieții divine în epoca viitoare (vv. 28-29).

Vom moșteni viața eternă în epoca viitoare (Luca 18:29-30), iar viața eternă va fi savurarea noastră în epoca milenară și savurarea noastră deplină pentru eternitate. Amin! A moșteni viața eternă înseamnă a fi răsplătit în epoca viitoare cu savurarea vieții divine în manifestarea împărăției cerurilor.

Astăzi învățăm să trăim după viața divină, să savurăm bogățiile vieții divine și să exprimăm viața divină. Cu toate acestea, acest lucru este parțial și este destul de misterios. Dar în acea zi, în împărăția cerească, ca răsplată pentru credincioșii biruitori, biruitorii vor moșteni viața eternă și o vor savura într-un mod mai deplin. Amin!

De asemenea, a participa la împărăția care vine înseamnă a ne câștiga viața-suflet. În împărăția cerească, biruitorii vor intra în bucuria Domnului și vor câștiga astfel sufletul lor, își vor mântui sufletul și vor savura mântuirea sufletului lor (Matei 10:39; 16:25-26; 25:21, 23; Luca 9:24; Evr. 10:39). Această epocă nu este epoca în care să avem plăcere în suflet. Lumea pare să ne ofere o mulțime de distracție, plăreci și lucruri vesele la care să ne împărtășim, dar aceste lucruri nu oferă o savurare reală sufletului nostru.

Sufletul nostru este atât de mult atras de lucrurile din această lume, de activitățile care sunt în jurul nostru, de lucrurile pe care le putem face și în care putem fi implicați și de sentimentele și politica din jurul nostru. Există un aspect în lume pentru fiecare dintre noi, iar sufletul nostru iubește un anumit aspect al epocii prezente. Dar dacă învățăm să ne pierdem viața-suflet în această epocă de dragul Domnului, o vom câștiga la venirea Sa.

Dacă astăzi ne pierdem viața-suflet și îi refuzăm sufletului nostru savurarea sa în lume, vom câștiga savurarea reală în suflet atunci când Domnul Se întoarce cu împărăția Sa. Pe măsură ce trăim viața creștină astăzi, vom avea probleme, dureri și suferințe în sufletul nostru și învățăm să ne pierdem viața-suflet de dragul Domnului. Dacă suntem una cu Domnul astăzi pentru a ne pierde viața-suflet în această epocă, dacă îi refuzăm sufletului savurarea în lumea de astăzi de dragul Domnului, vom obține savurarea reală și mai deplină în sufletul nostru în împărăția cerească.

Asta nu înseamnă că trebuie să renegăm orice plăcere în suflet astăzi și să trăim ca niște călugări, undeva în deșert, departe de lume și de ispita ei. Mai degrabă, înseamnă că, pe măsură ce trăim în această lume astăzi, îi refuzăm sufletului să se bucure de lucrurile lumești din jurul nostru, de dragul Domnului. Alegem să petrecem timp cu Domnul în cuvântul Său, în loc să savurăm o porțiune suplimentară de somn și să zăbovim în patul nostru.

Alegem să chemăm numele Domnului atunci când avem ceva timp liber, în loc să ne petrecem timp pe telefon. Știm că ajungem într-o gaură neagră atunci când deschidem anumite aplicații pe telefoanele noastre, așa că Îl contactăm pe Domnul și ne folosim telefonul chemând numele Domnului. Alegem să mergem la adunările bisericii deși ne simțim obosiți și știm că avem atât de multe de făcut acasă.

Deși sufletul nostru dorește să facă cutare sau cutare lucru, bucurându-ne de lucrurile din această lume, ne exersăm duhul și ne pierdem viața-suflet de dragul Domnului în această epocă. De fapt, pe măsură ce ne exersăm duhul și Îl contactăm pe Domnul, obținem o adevărată savurare în duh, iar savurarea noastră în suflet va urma. Cu toții putem mărturisi cât de mult mai dulce este Domnul decât orice altceva are de oferit această lume și cât de mult mai prețios este El când ne pierdem viața-suflet de dragul Lui!

Totuși, dacă astăzi suntem credincioși învinși și permitem sufletului să-și aibă savurarea sufletească în această epocă, vom fi pedepsiți în epoca viitoare a împărăției; nu vom savura răsplata, ci vom fi disciplinați de Domnul. Credincioșii învinși vor pierde sufletul, căci va fi scrâșnirea dinților ca un oftat de suferință în suflet. Fie ca noi să alegem să Îl savurăm pe Domnul astăzi, exersându-ne duhul și pierzându-ne viața-suflet de dragul Domnului, astfel încât, atunci când El se va întoarce, El să ne spună: Bine făcut, sclav bun și credincios; intră în bucuria stăpânului tău.

Fie ca noi să fim cei care astăzi suntem credincioși în puține lucruri, cei care învață să ne pierdem viața-suflet în această epocă pentru Domnul, pentru ca, când Domnul Se va întoarce, El să ne pună peste multe lucruri și să ne aducă în bucuria Stăpânului nostru, obținând astfel mântuirea sufletului nostru.

Doamne Isuse, Te iubim. Vrem să trăim o viață de biruință astăzi. Fă-ne credincioșii tăi biruitori în trăirea noastră. Alegem să Te savurăm astăzi. Vrem să fim cei care reneagă sufletului savurarea în această epocă, astfel încât să putem obține mântuirea sufletului nostru în epoca următoare. Amin, Doamne Isuse, Te iubim și nu ne iubim viața-suflet. Alegem să Te savurăm pe Tine și, de dragul Tău, vrem să ne pierdem viața-suflet în această epocă. O, Doamne, salvează-ne de la a fi credincioși învinși, cei care trăiesc în sufletul lor și îngăduie sufletului să savureze această epocă. Păstrează-ne în duhul nostru. Vrem să facem din duhul nostru cea mai puternică parte a ființei noastre. Vrem să trăim în duhul nostru, să fim în duhul nostru și să facem toate lucrurile în duhul nostru. Amin, Doamne Isuse, noi vrem să Te trăim și după standardul Tău pentru ca, la întoarcerea Ta, să ne răsplătești cu împărăția! Amin, Doamne, vrem să fim primiți de Tine în bucuria Ta în epoca viitoare! Vrem să obținem mântuirea sufletului nostru și să avem savurare și bucurie deplină în sufletul nostru alături de Tine în epoca viitoare!

În împărăția cerească, credincioșii biruitori vor domni împreună cu Cristos și vor stăpâni peste națiuni

Una dintre cele mai uimitoare recompense oferite credincioșilor care biruiesc este că, în împărăția cerească, ei vor domni împreună cu Cristos și vor stăpâni peste națiuni (Apoc. 20:4; 2:26-27). Extraordinar! Astăzi s-ar putea să nu guvernăm și să domnim în exterior, ci mai degrabă, învățăm să domnim asupra sinelui, a cărnii, a omului vechi și a mediului înconjurător, trăind un singur duh cu Domnul și pierzând în mod constant viața-suflet de dragul Lui.

Dacă facem asta, dacă Îi permitem Domnului să conducă și să domnească în noi în această epocă, El ne va răsplăti cu stăpânirea împreună El în epoca viitoare. Amin! Răsplata pentru credincioșii care biruiesc nu este doar că ei primesc o cunună, ci că ei vor domni împreună cu Cristos. Biruitorii vor ședea pe tron cu Domnul și vor domni cu împreună cu El. Aleluia!

În această epocă, s-ar putea să fim persecutați și chiar martirizați (spiritual, psihologic sau chiar fizic), dar în epoca viitoare, vom domni și vom stăpâni împreună cu Domnul. Dacă vom răbda până la sfârșit astăzi, dacă îi permitem Domnului să domnească și să stăpânească în noi, vom domni și noi cu El. Să înduram astăzi. Fie ca noi să împărățim împreună cu El în epoca care vine. Fie ca noi să fim astăzi credincioșii biruitori care vor fi răsplătiți de Domnul cu stăpânirea peste națiuni.

Domnul Însuși va da biruitorilor autoritatea asupra națiunilor. În epoca viitoare și pentru eternitate vor exista națiuni pe pământ, iar acestea au nevoie de conducători; credincioșii biruitori vor fi conducătorii națiunilor. Răsplata pentru biruitorii din împărăția milenară va fi acela de a domni și de a stăpâni împreună cu Cristos peste națiuni.

Fie ca noi să răspundem astăzi la chemarea Domnului și să biruim astăzi creștinismul degradat. Fie ca noi să răbdăm până la sfârșit, fiind un duh cu Domnul, și să-I permitem să stăpânească și să domnească în noi. Fie ca harul să domnească în noi înspre viața eternă și să ținem cuvântul Domnului până la sfârșitul acestei epoci

Cât de mult avem nevoie astăzi de îndurarea Domnului pentru a fi biruitorii Săi în această epocă, astfel încât, când El se va întoarce, El să ne răsplătească cu binecuvântările și bucuriile din împărăția milenară! Psa. 2:9 spune că Dumnezeu i-a dat lui Cristos autoritatea de a conduce peste națiuni; în Împărăţia care vine, Cristos va da aceeaşi autoritate credincioşilor biruitori (Apoc. 2:26-27).

Asemenea apostolului Pavel, fie ca ochii noștri să fie ațintiți spre răsplata viitoare și să pierdem din vedere orice altceva, pentru că vrem să-L câștigăm pe Cristosul lui Dumnezeu și să fim pe deplin una cu El. Asemenea Domnului Isus care a avut bucuria pusă înaintea Lui și a îndurat crucea și a disprețuit rușinea, fie ca și noi să îndurăm crucea, să ne pierdem viața-suflet în această epocă și să-L lăsăm să domnească și să domnească în noi, pentru ca noi să fim credincioșii Săi biruitori din această epocă.

Doamne Isuse, vrem să ținem cuvântul Tău până la sfârșit, ca să putem fi astăzi credincioșii Tăi biruitori în această epocă. Amin, Doamne, vrem să biruim și să păstrăm până la capăt lucrările Tale, ca să ne dai autoritate asupra națiuni. Aleluia, credincioșii biruitori vor domni împreună cu Cristos și vor stăpâni peste națiuni în împărăția viitoare, împărăția cerească! Amin, Doamne, aspirăm să fim astăzi credincioșii tăi biruitori. Nu vrem să trăim în noi înșine și pentru noi înșine; vrem să trăim în Tine, pentru Tine, cu Tine și una cu Tine. Vrem să răbdăm astăzi până la sfârșit, ca să putem domni și noi cu Tine. Fie ca noi să păzim lucrările Tale și să ținem cuvântul Tău până la sfârșit. Vrem să fim împreună cu Tine acolo unde ești. Vrem să ne alăturăm Ție în stăpânirea și domnia Ta peste pământ. Amin, Doamne, Tu ai toată autoritatea în cer și pe pământ. Ne supunem Ție. Vrem să fim una cu Tine astăzi. Păstrează-ne în duhul nostru, trăind un singur duh cu Tine în toate lucrurile de astăzi. Amin, Doamne, câștigă-ne pe noi ca credincioșii Tăi biruitori astăzi, cei care vor fi răsplătiți de Tine cu cununa dreptății la întoarcerea Ta, cei care vor domni și stăpâni împreună cu Cristos peste neamuri!