biserica lui Cristos

Pentru a păstori conform lui Dumnezeu, trebuie să fim una cu Dumnezeu și chiar să devenim Dumnezeu în funcție

14/05/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

În calitate de credincioși în Cristos care învață să păstorească sfinții conform lui Dumnezeu, trebuie să-L trăim pe Dumnezeu, să fim una cu Dumnezeu, să păstorim conform naturii și dorinței lui Dumnezeu și chiar să devenim la fel ca Dumnezeu în viață și natură pentru a fi reproducerea lui Cristos, fiind una cu Dumnezeu în păstorirea noastră.

Doamne Isuse, ne deschidem Ție! Te iubim! Vrem să fim una cu Tine! Tu ești Marele Păstor. Tu ești Bunul Păstor. Tu ești Păstorul de frunte. Tu ești în noi. Reprodu-Te în noi. Trăiește în noi o viață de păstorire. Fie ca noi să fim una cu Tine astăzi pentru a păstori oile, chiar pentru a primi păstorirea de la Tine și de la Trup! Amin!

Slavă Domnului că noi, credincioșii în Cristos, suntem oile Domnului, parte din turma Lui. El a murit pentru noi. Și-a dat viața pentru noi, ca noi să putem avea viața Lui divină.

Când vedem dragostea Lui care L-a făcut să moară pentru noi, când vedem cât de mult ne iubește și ce a făcut pentru a ne răscumpăra, pur și simplu credem în El și suntem aduși într-o unire organică cu El.

Devenim oile Domnului atunci când auzim glasul Lui și suntem regenerați prin viața Lui. El este Păstorul nostru. Întreaga noastră viață creștină este plină de experiențe ale păstoririi Domnului. Avem nevoie de păstorirea Sa tot timpul. Nu există niciun aspect al vieții noastre în care să nu avem nevoie de păstorirea Lui.

Însăși natura Domnului este o natură a păstoririi. Dumnezeu locuiește într-o lumină de neapropiat, dar Domnul Isus, ca întrupare a lui Dumnezeu, a venit să fie Păstorul nostru.

Cât de mult iubim păstorirea Sa. El Și-a vărsat sângele pentru noi, iar sângele Lui a promulgat noul legământ. Acum El ne păstorește înspre savurarea Sa ca fiind bogățiile țării bune. El este pășunea noastră. El este apele de odihnă.

Și a pus, de asemenea, câțiva păstori subordonați, prezbiterii din biserici, pentru păstorirea sfinților. Cât Îi mulțumim Domnului pentru prezbiteri. Prezbiterii nu sunt aici pentru a ne îndruma ce să facem sau doar pentru a aranja lucrurile în biserică sau la întâlniri.

Funcția principală a prezbiterilor este de a păstori. Trebuie să ne rugăm ca prezbiterii să își elibereze funcția de păstorire. Avem nevoie de păstorirea Domnului și de păstorirea prezbiterilor pentru a putea crește în viață într-un mod adecvat, pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Cât Îi mulțumim Domnului și-L lăudăm că este Păstorul sufletelor noastre, supraveghind starea noastră interioară și îngrijindu-Se de situația ființei noastre interioare! Cât Îl iubim pe Domnul Isus, dragul și minunatul nostru Păstor!

A păstori conform lui Dumnezeu înseamnă a păstori conform naturii și dorinței lui Dumnezeu; pentru a păstori conform lui Dumnezeu, trebuie să devenim Dumnezeu în viață, natură, expresie și funcție!

Pe de o parte, savurăm minunata, dulcea și delicata păstorire a Domnului Isus, căci suntem oile Lui, parte din turma Lui. Pe de altă parte, așa cum se vede în 1 Petru 5:2, trebuie să păstorim turma lui Dumnezeu conform lui Dumnezeu.

Ce înseamnă să păstorim turma lui Dumnezeu conform lui Dumnezeu? Trebuie să ne uităm la ce ne spune Biblia cu privire la acest lucru și să fim înaintea Domnului cu privire la ea. Conform lui Dumnezeu înseamnă că trăim conform lui Dumnezeu (1 Tesaloniceni 3:8; 5:10).

Cuvântul „conform lui Dumnezeu” înseamnă în acord cu, în conformitate cu. A fi conform lui Dumnezeu înseamnă a fi în deplin acord cu Dumnezeu. Aceasta înseamnă că trebuie să trăim conform lui Dumnezeu și să fim conformați lui Dumnezeu.

Când suntem una cu Dumnezeu, devenim Dumnezeu în viață și în natură, dar nu în Dumnezeire și suntem Dumnezeu în păstorirea altora (Romani 11:24). Desigur, nu devenim Dumnezeu în Dumnezeirea Sa, căci numai Dumnezeu este Cel atotputernic, Cel suveran; totuși, devenim la fel ca Dumnezeu în viața și natura Sa, pe care le posedăm prin regenerarea noastră, precum și în expresia și funcția Sa.

Ne păstorim unii pe alții fiind umpluți cu Dumnezeu, fiind una cu Dumnezeu, fiind uniți cu Dumnezeu într-o unire organică. A păstori conform lui Dumnezeu înseamnă a păstori după natura, dorința, calea și gloria lui Dumnezeu, nu după preferințele, interesul, scopul și dispoziția noastră.

Natura lui Dumnezeu este sfințenia; El este sfânt. Dorința lui Dumnezeu este să aibă biserica, Trupul lui Cristos. Calea lui Dumnezeu este calea vieții. Gloria lui Dumnezeu este expresia Sa.

A păstori conform lui Dumnezeu înseamnă a fi conform naturii Sale sfinte și a păstori conform dorinței Sale de a câștiga Trupul, modul Său de viață și gloria Sa pentru expresia Sa.

Nu ar trebui să păstorim conform propriilor noastre preferințe, interese sau dispoziții. Când îi păstorim pe alții, nu ar trebui să ne exercităm preferințele. Dragostea lui Dumnezeu nu e preferențială; Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii. Aceasta este dragostea pe care El a pus-o în noi pentru ca noi să-i păstorim pe alții cu ea.

A păstori conform lui Dumnezeu înseamnă a păstori conform cu ceea ce este Dumnezeu în atributele Sale (Efeseni 4:18; 1 Ioan 4:8; Apocalipsa 15:3). El este dragoste, lumină, sfințenie și dreptate; toate aceste atribute ale lui Dumnezeu trebuie să devină virtuțile noastre omenești pentru păstorirea altora.

Acest lucru ne arată că, pentru a păstori conform lui Dumnezeu, trebuie să devenim Dumnezeu în viață, natură, expresie și funcție. Numai Dumnezeu poate păstori conform lui Dumnezeu; noi trebuie să devenim la fel ca El.

Trebuie să fim umpluți până la refuz cu viața divină, savurându-L pe Dumnezeul Triunic ca fântână, izvor și râu pentru a deveni totalitatea vieții divine, chiar pentru a deveni însăși viața divină (Ioan 4:14; Coloseni 3:4).

Trebuie să venim la Domnul în cuvântul Său cu exersarea duhului nostru pentru a primi viața Lui și a fi umpluți cu viața Lui. Când ne exersăm duhul pentru a chema Numele Lui și a ne ruga asupra cuvântului Său, îl bem pe Dumnezeul Triunic și Îl revărsăm ca păstorire față de alții.

Cu cât îl primim mai mult pe Dumnezeu ca viață divină, cu atât Îl putem curge mai mult ca viață pentru alții. Pe măsură ce-L savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca Duh în cuvântul Său, devenim Dumnezeu, la fel cum este El, în atributele Sale ale dragostei, luminii, dreptății și sfințeniei.

Asta este ceea ce trebuie să se întâmple. Trebuie să devenim reproducerea lui Cristos, expresia lui Dumnezeu, astfel încât în păstorirea noastră să ne exprimăm nu pe noi înșine, ci pe Dumnezeu.

În păstorirea noastră față de alții, nu ar trebui să exprimăm sinele cu carnea și ciudățeniile ei, ci pe Dumnezeu Însuși, Cel cu care suntem umpluți și care ne constituie. Trebuie să devenim Dumnezeu în funcția Sa de a păstori turma lui Dumnezeu conform cu ceea ce este El și conform scopului Său în economia Sa.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire la acest lucru. El vrea să păstorim conform lui Dumnezeu și El Însuși ne poate face la fel ca El. Putem păstori conform lui Dumnezeu numai atunci când devenim Dumnezeu în funcția Sa de a păstori turma lui Dumnezeu, astfel încât să-i păstorim pe sfinți conform cu ceea ce este El, nu conform cu ceea ce suntem noi.

Nu putem fi prezumtivi și eretici atunci când ne gândim să devenim la fel ca Dumnezeu; devenim la fel ca El în viața și natura Sa, în expresia și funcția Sa, dar niciodată nu devenim la fel ca Dumnezeu în Dumnezeirea Sa.

Dumnezeirea este numai a Sa. Dar El vrea să păstorim conform lui Dumnezeu, așa că El Însuși Se introduce în noi și ne constituie cu ceea ce este El, astfel încât să păstorim turma lui Dumnezeu conform cu ceea ce este El în noi!

Doamne Isuse, vrem să cooperăm cu Tine astăzi pentru a păstori turma lui Dumnezeu conform lui Dumnezeu. Amin, Doamne, fie ca noi să fim cei care trăiesc conform lui Dumnezeu și fac toate lucrurile conform lui Dumnezeu, ca să putem păstori conform lui Dumnezeu. Fie ca păstorirea noastră să nu fie conform cu preferințele, interesele, scopul sau dispoziția noastră, ci conform lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca noi să păstorim conform cu dorința, natura, calea și gloria lui Dumnezeu! Ne deschidem Ție, Doamne, ca Tu să Te poți introduce în noi și să ne constitui cu Tine Însuți. Fie ca atributele Tale să fie virtuțile noastre astăzi. Fă-ne la fel ca Tine în viață, natură, expresie și funcție. Umple-ne până la refuz cu viața divină, ca să putem deveni o totalitate a vieții divine, chiar să devenim viața divină care Îl curge pe Dumnezeu în alții! O, Doamne, fă-ne la fel ca Tine în funcția Ta de a păstori turma lui Dumnezeu conform cu ceea ce ești Tu și conform cu scopul Tău în economia Ta! Amin!

Dacă vrem să păstorim conform lui Dumnezeu, trebuie să devenim una cu Dumnezeu!

Dacă vrem să ascultăm de porunca Domnului de a ne păstori unii pe alții conform lui Dumnezeu, trebuie să devenim una cu Dumnezeu (Ioan 14:20; 1 Corinteni 6:17).

Când vine vorba de păstorire, nu putem și nu ar trebui să folosim trucuri sau metode lumești. Nu ar trebui să dorim să fim mari oratori și nici nu ar trebui să invităm persoane celebre să-și dea mărturia despre cum au crezut în Domnul.

Ascultătorii pot fi atinși de mesajul Evangheliei sau de mărturia Evangheliei, dar cine îi va păstori pe cei noi conform lui Dumnezeu după aceea? Calea Domnului astăzi nu constă în mari întâlniri evanghelice cu oameni cunoscuți sau faimoși care mărturisesc, ci în grupuri mici care predică Evanghelia în unitate și grupuri vitale care au grijă de cei noi pentru a-i păstorim conform lui Dumnezeu.

Modul în care oamenii pot fi mântuiți în mod eficient trebuie să fie prin grupurile vitale mici, iar fiecare din acest grup vital mic trebuie să fie un păstor. Dacă vom funcționa cu toții în acest fel, biserica va fi înviorată. Aceasta este calea prevalentă.

În grupurile mici putem învăța cu toții să dăm ca învățătură adevărul, adică să fim apți să dăm ca învățătură dându-ne învățătură de acasă despre Domnul unii altora (1 Timotei 3:2).

Poate că nu suntem învățători care pot da ca învățătură de la pulpitru, explicând Scripturile timp de o oră întreagă, dar putem fi constituiți cu adevărul și putem păstori și învăța unii pe alții în grupurile mici.

Fie ca noi toți să ne rugăm să fim înviorați pentru a păstori conform lui Dumnezeu. Fie ca noi toți să luăm porunca Domnului de a păstori oile Sale și de a hrăni mieii Săi și fie ca noi să fim una cu Domnul în timp ce ducem la îndeplinire păstorirea (Ioan 21:15-16).

Domnul ne-a păstorit pe noi și pe toate celelalte oi pentru a ne face o singură turmă sub El, ca un singur Păstor (10:16). El ne unește pe noi. El a făcut pace între noi și ne-a făcut una. Aceasta este păstorirea Sa.

Putem fi una cu El pentru a-i păstori pe alții conform lui Dumnezeu. Dacă vrem să păstorim conform lui Dumnezeu, trebuie să devenim una cu Dumnezeu. Suntem un singur duh cu Domnul, iar El, ca Păstor, este în duhul nostru; putem fi una cu El pentru a-i păstori pe alții conform lui Dumnezeu.

Principiul fundamental al Bibliei este că, în economia Sa, Dumnezeu Se face una cu omul și omul una cu El (Ioan 15:4; 1 Corinteni 6:17). În această unitate dintre Dumnezeu și om ar trebui să ne trăim viața de zi cu zi și ar trebui să fim una cu Dumnezeu atunci când îi păstorim pe alții.

Dumnezeu dorește ca viața divină și viața umană să fie unite pentru a deveni o singură viață care să aibă o singură trăire (Ioan 6:57; Galateni 2:20). Putem să-L mâncăm și să trăim datorită Lui și putem trăi un singur duh cu El, astfel încât să nu mai fim noi, ci Cristos cel care trăiește în noi.

Pe măsură ce-L savurăm pe Domnul atât personal, cât și în întâlnirile de acasă și în întâlnirile vitale ale grupurilor mici, suntem umpluți de Domnul, devenim una cu Dumnezeu și putem păstori pe alții conform lui Dumnezeu.

Fie ca noi să mergem pe această cale. Fie ca noi să ne ridicăm pentru a-L căuta pe Domnul, astfel încât să putem fi biruitorii care zidesc Trupul lui Cristos. Acest lucru Îi va oferi Domnului o cale de a finaliza această epocă și de a aduce împărăția Sa pentru a sărbători ziua nunții Sale spre plăcerea și satisfacția Sa.

Iar noi vom fi una cu El pentru a fi acolo cu El, sfinții biruitori ca parte a miresei lui Cristos. În cele din urmă, aceasta va finaliza scopul Său etern, Noul Ierusalim în cerul nou și pământul nou.

Astăzi putem trăi o viață de păstorire devenind una cu Dumnezeu pentru a păstori conform lui Dumnezeu, iar aceasta înseamnă a trăi o viață de biruință pentru zidirea Trupului lui Cristos pentru a finaliza Noul Ierusalim!

Doamne Isuse, fă-ne una cu Tine în orice mod posibil, ca să-i putem păstori pe alții conform lui Dumnezeu! Amin, Doamne, ne deschidem Ție. Te iubim. Îți permitem să strălucești în noi și să ne expui. Îndepărtează din noi orice nu este conform cu Tine. Fă-ne una cu Tine și fă-Te una cu noi. Păstrează-ne astăzi în duhul contopit, trăind într-un singur duh cu Tine în toate lucrurile. Amin, Doamne, ne ridicăm să Te căutăm, ca să putem fi biruitorii de care ai nevoie astăzi! Vrem să biruim în viața noastră de zi cu zi fiind într-un singur duh cu Tine! Vrem să rămânem în duhul nostru contopit și să-i păstorim pe alții conform lui Dumnezeu, fiind una cu Dumnezeu! Aleluia, păstorirea conform lui Dumnezeu este pentru zidirea Trupului lui Cristos, finalizându-se în Noul Ierusalim! Amin, Doamne, fie ca astăzi să avem o singură viață și o trăire una cu Tine. Fie ca să Te mâncăm și să trăim datorită Ție. Fie ca să trăim în unirea organică dintre Dumnezeu și om. Fie ca să rămânem în grupurile vitale în care ne-ai pus Tu, ca să putem fi una cu Dumnezeu și să-i păstorim pe alții conform lui Dumnezeu pentru zidirea Trupului lui Cristos!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, To Shepherd according to God we must be One with God and even Become God in Function, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 34 cu tema: Păstorirea conform lui Dumnezeu (ziua 5), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl savurăm pe Cristos ca Păstorul bun, marele Păstor, Păstorul de frunte și Păstorul sufletelor noastre

13/05/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Scumpul nostru Domn Isus Cristos, pe care Îl iubim și Căruia ne deschidem zi de zi, este bunul Păstor, marele Păstor, Păstorul de frunte și Păstorul sufletelor noastre; suntem oile Lui și suntem sub grija delicată a Păstorului nostru zi de zi, atât direct, cât și indirect, fiind sub păstorirea păstorilor Săi delegați, prezbiterii.

Amin, Doamne, Te iubim ca Păstor al nostru! Ne deschidem păstoririi Tale astăzi. Tu cunoști situația reală a ființei noastre. Tu cunoști condiția noastră reală din ființa noastră interioară. Îți mulțumim că ești bunul nostru Păstor care Își dă viața pentru ca noi să avem viața divină! Îți mulțumim că ai grijă de bunăstarea sufletului nostru! Te iubim și ne deschidem Ție! Amin!

Nu-L iubiți voi pe Domnul Isus ca Păstor al nostru? El este atât de minunat. El este atât de drag. El este atât de delicat în grija Lui atotinclusivă pentru noi. Pe de o parte, noi suntem oile Lui, savurând grija Sa atotinclusivă și delicată în păstorirea Lui.

Pe de altă parte, El Se reproduce în noi, pe măsură ce suntem constituiți cu Cristos, astfel încât să-i putem păstori pe alții conform lui Dumnezeu. Suntem atât oi, cât și păstori; noi toți savurăm păstorirea Domnului și a sfinților și învățăm să-i păstorim pe alții.

De fapt, cu cât Îl savurăm mai mult pe Domnul, cu cât suntem mai mult sub distribuirea divină zi de zi, cu atât avem mai mult simțământ de a avea grijă de alții. Există un simțământ în viața divină din noi, o povară care se ridică în noi pe măsură ce-L savurăm pe Domnul, că am vrea să-i păstorim pe alții.

Unii ar putea crede că doar cei instruiți și calificați sunt cei care îi păstoresc pe sfinți, dar, în realitate, fiecare dintre noi, ca oi ale Domnului, care savurează păstorirea Lui, Îl iubesc și-L savurează, suntem însărcinați să păstorim oile Domnului.

Chiar dacă falimentăm, chiar dacă am putea chiar să-L renegăm pe Domnul și să decădem, Domnul se roagă pentru noi, El ne păstorește, El ne întărește credința, El ne întâlnește acolo unde suntem și El ne însărcinează să păstorim oile Sale.

Cu cât petrecem mai mult timp cu Domnul, cu atât Îl savurăm mai mult pe El în cuvântul Său și suntem constituiți cu Cristos, cu atât suntem mai împovărați să îngrijim oile Sale. Cristosul pe care-L savurăm și cu care suntem constituiți este Capul Trupului și Păstorul; El ne infuzează cu Sine Însuși ca povară pentru a ne îngriji de alții.

Fie ca noi să continuăm să venim la Domnul pentru a-L savura și a fi constituiți cu El, astfel încât să putem fi una cu El pentru a păstori oile Sale!

Îl savurăm pe Cristos ca Păstorul cel bun care a venit ca noi să avem viață și s-o avem din belșug!

În Ioan 10:10-11, Domnul Isus ne-a spus că El este Păstorul cel bun; au fost alți păstori înaintea Lui și mulți și după El, dar El este Păstorul cel bun. Ca bun Păstor, Cristos Își dă viața pentru oi. El a venit ca noi să avem viață și s-o avem din belșug.

Viața pe care El vrea să o avem nu este viața umană, pe care o avem deja, ci viața divină. Cristos a venit ca viață (Ioan 11:25; 14:6) și a venit ca Păstorul cel Bun, pentru ca noi să avem viață și s-o avem din belșug.

Cum putem avea viața divină? În primul rând, Domnul Isus a venit ca viață și, ca Păstorul cel Bun, a murit pentru noi. Și-a dat viața umană și viața sufletească pentru ca noi să putem primi viața Lui divină.

Slavă Domnului că a venit să-Și dea viața sufletească, viața Sa umană, pentru a realiza răscumpărarea pentru noi, oile Sale, pentru ca noi să putem avea parte de viața Lui divină (vv. 11, 15, 17). El și-a dat viața umană, viața sufletească, pentru a realiza răscumpărarea pentru noi pe cruce.

El este Păstorul cel bun care are grijă de noi, oile Sale, în măsura în care a murit pentru noi, dându-Și viața pentru noi, pentru ca noi să avem viață și să fim oile Sale, parte a singurei turme. Cât de mult Îl iubim pe Domnul ca Păstorul cel Bun! Cât de mult apreciem moartea Lui pentru noi pe cruce!

Mai ales când venim la întâlnirea de la Masa Domnului, când ne amintim de Domnul și de tot ce a făcut El pentru noi, ar trebui să avem cu toții un sentiment în noi că Domnul a murit pentru noi, pentru toate păcatele noastre.

Nu merităm să fim aici, împărtășindu-ne din viața și natura Lui cu toate bogățiile lui Dumnezeu, dar, pe baza răscumpărării Domnului, suntem aici la masă, savurându-L pe Domnul. Avem un loc aici. Pentru veșnicie, vom fi recunoscători să ne amintim de mântuirea pe care am primit-o.

Cristos, ca bun Păstor, Și-a dat viața pentru noi. Astăzi, El ne conduce pe noi, oile Sale, la Sine ca pășune a noastră. Ne-a chemat pe nume, am ieșit din staul la Sine, iar El este pășunea noastră, locul de hrănire (v. 9). Acum ne hrănim liber cu Domnul ca pășunea noastră bogată, pentru a fi hrăniți de El. El nu numai că ne-a răscumpărat, ci, mai mult, ne conduce la savurarea Sa ca pășune a noastră bogată.

Aici, în El, locuim cu toții în siguranță, Îl savurăm din belșug și ne împărtășim din ceea ce este El și din ceea ce face pentru noi. El a venit să-Și dea viața pentru a-i forma pe credincioșii evrei și pe credincioșii dintre neamuri într-o singură turmă sub păstorirea Sa ca unicul Păstor (10:14-16). Slavă Domnului!

Ca bun Păstor, Domnul i-a format pe credincioșii evrei și cei dintre neamuri într-o singură turmă, care este biserica în calitate de Trup al lui Cristos; acum suntem cu toții sub păstorirea Lui ca o singură turmă (v. 16).

El ne adună împreună în turmă. Acesta este semnul unui bun Păstor: El adună împreună oile Sale în turma Sa. Suntem adunați împreună cu sfinții, membrii Trupului lui Cristos, ca tovarăși ai noștri oi.

Este atât de minunat să fim adunați ca oi împreună și să-L savurăm pe Domnul ca pășunea noastră bogată. El ne păstorește împreună și ne dă să mâncăm. El ne face singura Lui biserică, Trupul lui Cristos. Îl iubim pe bunul nostru Păstor!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit ca bun Păstor să-Ți dai viața pentru oile Tale. Îți mulțumim că ai venit la noi, ca să avem viață și s-o avem din belșug! Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ai venit și Ți-ai dat viața sufletească, viața Ta omenească, pentru a îndeplini răscumpărarea pentru noi. Îți mulțumim că ai murit pentru noi. Îți mulțumim pentru minunata Ta răscumpărare. Credem în Tine, Te apreciem și Te iubim. Ne deschidem să Te primim ca viață și vrem să ne împărtășim din Tine ca viață. Aleluia, Cristos este Păstorul cel bun și El ne conduce ca oile Sale din staul la Sine ca pășune a noastră! Amin, Doamne, ne place să fim aici, în pășunea bogată, savurându-Te pe Tine și împărtășindu-ne din toate bogățiile Tale! Ne deschidem minunatei Tale păstoriri astăzi. Ne exersăm duhul pentru a mânca liber din Tine și a fi hrăniți de Tine. Îți mulțumim că ne-ai format într-o singură turmă, atât credincioșii evrei, cât și pe cei dintre neamuri, pentru a fi biserica, Trupul lui Cristos, sub păstorirea Ta! Te iubim, Doamne Isuse, Păstorul nostru bun!

Dumnezeu L-a înviat din morți pe „Domnul nostru Isus, Marele Păstor al oilor, în sângele unui legământ veșnic”

Evrei 13:20 vorbește despre Domnul Isus ca fiind marele Păstor al oilor. În acest verset, ni se spune că Dumnezeu L-a înviat din morți pe Domnul nostru Isus, marele Păstor al oilor, în sângele unui legământ veșnic. Domnul Isus a murit pentru noi. Și-a vărsat sângele pentru noi. Iar Dumnezeu Tatăl L-a înviat din morți pentru a-L face marele Păstor al oilor în sângele unui legământ veșnic.

Ce este acest legământ? În Vechiul Testament, în Ezechiel, vedem că Dumnezeu a făcut un legământ cu poporul Său prin care își va înscrie legile în inimile lor, astfel încât să-L cunoască în interior. El vrea să Se scrie în noi, astfel încât noi să-L cunoaștem în interior, fără a fi nevoie ca cineva să ne învețe. El vrea să fie Dumnezeul nostru și noi poporul Său. De asemenea, în acest legământ, El promite să nu-și mai amintească de păcatele noastre.

Acest legământ a fost promis în Vechiul Testament, dar a fost promulgat în Noul Testament prin sângele lui Isus. Sângele lui Cristos a promulgat și a stabilit legământul pe care Dumnezeu l-a făcut cu poporul Său, cu scopul ca Dumnezeu să câștige un popor corporativ, turma Sa, biserica, pentru Sine. Acum, ca Mântuitor înviat, Cristos este marele Păstor al oilor, iar noi suntem numeroasele Sale oi.

Trebuie să venim la Domnul ca marele Păstor al oilor, căci prin El, Dumnezeu, pe baza sângelui răscumpărător al lui Cristos al legământului veșnic, ne perfecționează în orice faptă bună. Prin sângele lui Cristos, sângele legământului veșnic, Dumnezeu îi perfecționează pe toți credincioșii în Cristos ca oi ale lui Dumnezeu.

El ne perfecționează atât pe noi ca oi ale Sale, cât și bisericile corporativ în orice faptă bună, spre împlinirea voinței Sale, făcând în noi ce este plăcut Lui (Evrei 13:20-21). Cât de minunat e acest lucru!

Ca mare Păstor al oilor, Cristos a stabilit noul legământ, iar acum El lucrează în noi și ne perfecționează pentru a fi turma Lui, biserica Lui, pentru împlinirea voinței Sale. Acum putem face multe lucruri care sunt plăcute lui Dumnezeu, deoarece El ne perfecționează.

Legământul veșnic este pentru a finaliza Noul Ierusalim prin păstorire. Acest legământ veșnic este legământul noului testament pentru a câștiga o turmă, care este biserica rezultând în Trupul lui Cristos și finalizându-se în Noul Ierusalim.

Cristosul nostru înviat este marele Păstor care îndeplinește legământul lui Dumnezeu pentru a ne face biserica Lui, Trupul Său, finalizându-se în Noul Ierusalim. Aleluia! Fie ca noi să ne deschidem către El ca mare Păstor al oilor astăzi și să-I permitem să ne perfecționeze în orice faptă bună pentru împlinirea voii Sale!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ești marele Păstor al oilor. Îți mulțumim că Ți-ai vărsat sângele, sângele unui legământ veșnic, pentru ca Tu să întemeiezi legământul nou și veșnic! Aleluia, Dumnezeu promite că Își va scrie legile în inimile noastre pentru ca noi să-L cunoaștem în interior și pentru ca noi să fim poporul Lui și El să fie Dumnezeul nostru! Îți mulțumim, Doamne, pentru acest legământ minunat pe care L-ai făcut cu noi. Slavă Domnului, legământul veșnic este să finalizăm Noul Ierusalim prin păstorire! Amin, Doamne, ne deschidem Ție astăzi. Perfecționează-ne ca oi ale lui Dumnezeu în orice faptă bună, pentru a face voia lui Dumnezeu! Fie ca Tu să faci în noi ce-Ți este plăcut. Perfecționează-ne și introdu-Te în noi puțin câte puțin, zi de zi, până când devenim turma lui Dumnezeu, biserica rezultând în Trupul lui Cristos și finalizându-se în Noul Ierusalim!

Ca Păstor de frunte, Cristos Își păstorește turma prin prezbiterii din biserici

În 1 Petru 5:4 îl vedem pe Domnul Isus ca Păstor de frunte. Ca Păstor de frunte, Domnul Își păstorește turma prin prezbiterii din biserici. Cristos este Păstorul Principal, iar prezbiterii sunt păstorii subordonați.

Păstorirea prezbiterilor trebuie să fie Cristos păstorind prin ei; ei ar trebui să păstorească oile conform lui Dumnezeu, nu după ceea ce gândesc sau au ei. Fără păstorirea prezbiterilor, biserica nu poate fi zidită. Așa a rânduit Dumnezeu lucrurile în biserică.

El nu a dat „pastori” sau „episcopi”, ci a dat unii care pot supraveghea sfinții din biserică. Ei nu sunt mai presus de sfinți; Domnul i-a pus pe prezbiteri printre sfinți, în turma lui Dumnezeu, și ei supraveghează sfinții și îi păstoresc conform lui Dumnezeu.

Cu toții avem nevoie de păstorirea prezbiterilor pentru a putea merge mai departe cu Domnul. Sub păstorirea prezbiterilor, care sunt reprezentanții Păstorului de frunte, suntem zidiți ca biserică.

Trebuie să ne rugăm pentru prezbiteri. Trebuie să învățăm să ne deschidem față de prezbiteri. Trebuie să învățăm să avem părtășie despre situația și problemele noastre cu prezbiterii.

Nu-i punem pe prezbiteri undeva acolo sus, pe un piedestal, crezând că sunt ceva ce nu sunt. În omul nostru natural este ușor să facem ceea ce au făcut corintenii, să preferăm un prezbiter sau un apostol mai mult decât altul. Dar, ca oi ale Domnului, cu toții învățăm să ne păstorim unii pe alții, iar prezbiterii păstoresc turma conform lui Dumnezeu.

Slavă Domnului pentru prezbiterii din biserici. Funcția lor principală este aceea de a păstori turma lui Dumnezeu. Cristos are nevoie ca ei să coopereze cu El. Ei nu sunt acolo pentru a-i îndruma pe sfinți sau a-i controla. Ei sunt în biserici pentru a coopera cu Păstorul de frunte și a îndeplini păstorirea în bisericile locale.

Putem spune că prezbiterii sunt păstori subordonați; Cristos, ca și Cap, este Păstorul de frunte și ei păstoresc împreună cu Cristos, sub conducerea Lui. Aceasta înseamnă că toți prezbiterii trebuie să învețe să păstorească bisericile nu de unii singuri în vechea creație, ci prin Cristos, ca și Păstor de frunte, în înviere.

Fie ca noi toți să ne deschidem către Păstorul de frunte și fie ca noi toți să ne deschidem către păstorii subordonați, prezbiterii din viața de biserică. Fie ca noi toți să mergem mai departe cu Domnul și în Domnul sub păstorirea Domnului ca Păstor de frunte și sub păstorirea prezbiterilor, păstorii subordonați.

Doamne Isuse, Te iubim ca Păstor de frunte! Îți mulțumim că păstorești turma prin prezbiterii din biserici. Amin, Doamne, ne rugăm pentru prezbiteri. Fie ca ei să păstorească sfinții una cu Domnul, chiar să păstorească biserica conform lui Dumnezeu. Ne rugăm ca Cristos să fie Cel care păstorește sfinții prin prezbiteri, nu prezbiterii care îi păstoresc pe sfinți în vechea creație! Fie ca noi toți să ne deschidem Ție ca Păstor de frunte și fie ca noi să ne deschidem și păstorilor subordonați, prezbiterii. Păstorește-i pe prezbiteri, Doamne, și fii exprimat prin prezbiteri pentru a-i păstori pe sfinți. Cât de mult avem nevoie de păstorirea Ta! Fie ca biserica să fie zidită sub păstorirea Păstorului de frunte în și prin prezbiteri. Amin, Doamne, întărește-i pe prezbiteri în omul lor lăuntric și fă-i una cu Tine pe măsură ce ei păstoresc turma lui Dumnezeu conform lui Dumnezeu!

Cristos, ca Păstor al sufletelor noastre, supraveghează starea noastră Interioară, având grijă de situația ființei noastre interioare

În 1 Petru 2:25 Îl vedem pe Domnul Isus Cristos ca Păstor al sufletelor noastre. Toți eram ca niște oi, rătăciți, dar mulțumim Domnului că ne-am întors la Păstorul și Supraveghetorul sufletelor noastre. El este Păstorul sufletelor noastre.

El are grijă nu numai de toate nevoile noastre exterioare, ci mai mult, El are grijă de nevoile noastre interioare. El ne păstorește sufletul. Cristos ne păstorește îngrijindu-se de bunăstarea sufletului nostru și exercitându-și supravegherea asupra stării ființei noastre interioare.

Nu știm ce se întâmplă în noi, nu ne dăm seama câte probleme avem și nu avem nicio idee cum să ne ocupăm de toate problemele din noi. Dar Domnul ne păstorește sufletul. El are grijă de bunăstarea ființei noastre interioare.

Sufletul nostru este atât de complicat, încât avem nevoie de Cristos ca Duh dătător de viață în duhul nostru pentru a ne păstori în sufletul nostru. Sufletul nostru are multe probleme, nevoi și răni. Avem nevoie de Cristos ca Duh în duhul nostru pentru a avea grijă de mintea, emoțiile și voința noastră, cu toate problemele lor.

Poate că suntem bine în acest moment, dar când se întâmplă ceva, când cineva spune ceva sau când pierdem autobuzul, ne dăm seama câte probleme avem în noi. Sufletul nostru are multe probleme.

Deși ne-am întors la Cristos, Păstorul și Supraveghetorul sufletelor noastre, trebuie să rămânem sub păstorirea Lui zi de zi. El ne mângâie în interior. El ne face fericiți în El. Și El merge și mai adânc în noi pentru a ajunge la sufletul nostru și a avea grijă de starea noastră interioară pentru a face voia lui Dumnezeu în noi.

Slavă Domnului că avem un Păstor care nu numai că are grijă de nevoile noastre exterioare, ci, mai mult decât atât, supraveghează starea interioară a sufletului nostru! Avem nevoie de El pentru a ne perfecționa mintea, a ne ajusta emoțiile și a ne corecta voința.

Cristos este Păstorul sufletelor noastre și El a devenit Duhul realității ca al doilea Mângâietor (Ioan 14:16-17; 15:26). El a venit deja ca primul Mângâietor, Cristos în carne, iar acum El este al doilea Mângâietor, Cristos ca Duh dătător de viață, Duhul realității.

Pe măsură ce ne deschidem către El zi de zi, Cristos, ca al doilea Mângâietor, ne mângâie, ne îngrijește, ne infuzează cu Sine Însuși și ne conduce la savurarea a tot ceea ce Dumnezeu este și are în Cristos.

El ne mângâie în interior pentru a ne constitui în Trupul lui Cristos, organismul Dumnezeului Triunic cu noi, aleșii Săi regenerați și transformați (14:17-20). El vine nu doar să fie cu noi, ci și în noi; Cristos ca Duh este unit cu noi ca un singur duh.

Noi credem în Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, și El este în noi ca Duh; El este în Tatăl, Tatăl este în El și noi suntem în Tatăl și în Fiul (v. 20). Aleluia, sub păstorirea Domnului suntem încorporați în Dumnezeul Triunic pentru a fi una cu Dumnezeu ca Trup al lui Cristos!

Pe de o parte, Cristos, ca Păstor al sufletelor noastre, supraveghează starea noastră interioară și are grijă de sufletul nostru. Pe de altă parte, El ne păstorește pentru a fi una cu Dumnezeu și cu sfinții, pentru ca noi să fim Trupul lui Cristos, organismul Dumnezeului Triunic, pentru a-L exprima! Aleluia!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ești Păstorul sufletelor noastre. Aleluia, Cristosul pneumatic este Păstorul nostru, supraveghind starea noastră interioară și îngrijindu-se de situația ființei noastre interioare! Ne deschidem Ție, Doamne dragă. Te iubim ca Păstor al sufletelor noastre. Tu știi ce se întâmplă cu noi nu numai în exterior, ci și mai mult, în interior. Îți mulțumim că ne păstorești având grijă de bunăstarea sufletului nostru și exercitându-ți supravegherea asupra stării ființei noastre interioare. Doamne, ne deschidem ființa interioară Ție. Tu vezi cât de complicat este sufletul nostru. Avem nevoie de Tine ca Duh dătător de viață în duhul nostru, ca să ne păstorești în sufletul nostru. Ne deschidem sufletul Ție. Ne deschidem grijii Tale iubitoare și tandre pentru mintea, emoțiile și voința noastră. Te lăsăm să vii în noi. Ai Tu grijă de toate problemele, nevoile și rănile noastre. O, Doamne, păstorește Tu sufletul nostru. Condu-ne la apele odihnei. Mângâie-ne. Zidește-ne să fim organismul divin, încorporarea Dumnezeului Triunic cu omul! Aleluia, suntem Trupul lui Cristos, Dumnezeu în om și om în Dumnezeu! Slavă Domnului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy Christ as the Good Shepherd, Great Shepherd, Chief Shepherd, Shepherd of our Souls, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 34 cu tema: Păstorirea conform lui Dumnezeu (ziua 4), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Trăim o viață de păstorire atunci când suntem constituiți cu Cristos pentru a ne îngriji de alții

12/05/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Cu cât noi, credincioșii în Cristos, suntem mai constituiți cu Cristos, cu atât mai mult vom trăi în mod spontan o viață de păstorire, având povara de a avea grijă de alții și distribuindu-le pe Cristosul constituit în noi; fie ca să învățăm să păstorim turma lui Dumnezeu conform inimii delicate a Tatălui și a duhului căutător și păstoritor al Mântuitorului nostru Cristos.

Amin, Doamne, vrem să fim cei care trăiesc o viața de păstorire zi de zi. Reproduce viața și trăirea Ta în noi. Trăiește în noi ca Păstor. Ne dăm Ție pentru a fi constituiți cu Tine, astfel încât să putem fi umpluți cu Tine și să păstorim spontan pe alții. Amin, Doamne, Te iubim și vrem să-i păstorim pe cei din turma Ta pe care ni i-ai dat! Suntem una cu Tine în aceasta, Doamne!

Păstorirea altora nu înseamnă doar grija noastră față de ei; este viața noastră de slujire față de ei, pe măsură ce îi îngrijim cu drag și îi hrănim.

Dacă avem viață, dacă viața divină ne umple și se revarsă în noi, avem ceva de slujit altora. Însă nu ar trebui să le dăm celor aflați în grija noastră impresia că suntem deștepți sau că știm totul.

Mai degrabă, duhul nostru în păstorirea altora ar trebui să fie unul de iubire față de Domnul și de dependență de El, chiar încrezându-ne în El în toate lucrurile. Trebuie chiar să-i călăuzim pe alții să aibă încredere în Domnul, având un duh de rugăciune pe măsură ce facem toate lucrurile.

Dacă îi ajutăm pe alții să vină la Domnul în rugăciune, facem un lucru măreț, căci Domnul Însuși îi poate îngriji. Când îi păstorim pe alții, trebuie să avem un contact continuu cu ei; păstorirea necesită timp și, fără a ne face timp să păstorim, nu putem fi credincioși sau să avem succes în păstorirea altora.

Pe de o parte, venim la cei aflați în grija noastră și le administrăm pe Cristos, iar ei se bazează pe noi; pe de altă parte, trebuie și noi să ne bazăm pe ei. Este o păstorire reciprocă. Trebuie să învățăm să ne deschidem pentru a primi ceva din Cristos de la cei pe care îi păstorim. Când ne bazăm pe ei și ei se bazează pe noi, când ne deschidem lor și ei ni se deschid, există mult profit în asta.

Este ca circulația sângelui în corpul uman, care curăță totul, adaugă provizii și aduce viață tuturor membrelor. Pe măsură ce îi păstorim pe alții, ar trebui să construim această încredere reciprocă; totuși, nu ar trebui să le dăm niciodată impresia că îi forțăm să facă ceva.

Domnul nu ne forțează; El ne păstorește și ne conduce acolo unde vrea El să fim. În conceptul nostru natural, vrem să-i convingem pe alții și să ne asigurăm că fac ceea ce vrem noi să facă. Însă ar trebui pur și simplu să avem încredere în Domnul în timp ce îi păstorim pe alții, căci El este Păstorul din noi și El vrea să le ofere altora ceva.

Cu cât suntem mai mult constituiți cu Cristos, cu atât trăim mai spontan o viața de păstoririi, având povara de a avea grijă de alții

Aspectul păstoririi izvorăște din Cristosul pe care-L savurăm și cu care suntem constituiți, căci El este Păstorul. Cu cât suntem mai constituiți cu Cristos, cu atât nu numai că îi vom păstori pe alții, ci vom trăi în mod spontan o viață de păstorire și vom avea povara de a avea grijă de alții (Coloseni 1:27; 3:10-11, 14).

Dacă noi, credincioșii în Cristos, primim cu adevărat distribuirea lui Cristos și suntem constituiți cu Cristos, va exista un efect clar și sigur: spontan vom dori să-i păstorim pe alții.

Acest lucru se datorează faptului că Cristosul pe care-L savurăm, Cristosul constituit în ființa noastră și Cristosul pe care Îl experimentăm este un Păstor. Viața care ne constituie este o viață de păstorire.

Asemenea căutătoarei iubitoare din Cântarea Cântărilor, pe măsură ce Îl urmărim pe Domnul și Îl savurăm ca Preaiubitul nostru în atâtea aspecte, suntem constituiți cu El, iar laptele și mierea sunt sub limba noastră. Pur și simplu picurăm de bogățiile lui Cristos acumulate în noi, căci suntem constituiți cu El și trăim o viață de păstorire.

Atunci, vom dori să mergem cu Domnul pe câmpuri, printre biserici, cu sfinții, să trăim spontan o viață de păstorire, îngrijindu-ne de ceea ce e pe inima Domnului. Cu alte cuvinte, dacă spunem că Îl savurăm pe Domnul și primim distribuirea Lui, dar nu ne pasă de alte oi, atunci această savurare a lui Cristos este discutabilă.

Dacă Îl primim cu adevărat pe Cristos și suntem constituiți cu El, există un rezultat spontan – păstorirea. Constituția lui Cristos în viața noastră spirituală are un aspect de păstorire (Ioan 21:15-17). Îl iubim pe Domnul, suntem constituiți cu El și îi păstorim pe alții.

Cu cât Îl iubim mai mult pe Domnul și cu cât suntem mai constituiți cu El, cu atât suntem mai una cu El pentru a hrăni mieii Săi și a păstori oile Sale. Este un rezultat spontan, un rezultat spontan al faptului că Îl iubim pe Domnul și că suntem constituiți cu El.

Păstorirea nu este doar ceva ce ține de a răspunde la faptul că suntem încurajați de alții să păstorim. Cu siguranță trebuie să ne încurajăm unii pe alții să păstorim sfinții, dar păstorirea autentică nu înseamnă doar să reacționăm la încurajarea de a face acest lucru.

Putem avea instruire de păstorire în viața de biserică, putem învăța în instruirea legată de păstorire și putem citi multe porțiuni din scrierile slujbei pe această temă; păstorirea este un rezultat spontan al faptului că suntem constituiți cu Cristos.

Nu suntem aici doar pentru a avea un program de a păstori cinci persoane în fiecare săptămână, a face o listă, a nota răspunsurile lor etc. Mai degrabă, pentru că de multe ori suntem leneși și pasivi, avem nevoie de ajutor și avem nevoie de multă încurajare pentru a veni la Domnul în ceea ce privește păstorirea.

Dar pe măsură ce Îl contactăm pe Domnul ca Păstor, putem păstori și pe alții. Păstorirea altora este ceva ce ține de a fi constituiți cu Cristos (Coloseni 3:4, 10-11). Cu cât Îl savurăm mai mult pe Cristos, cu atât suntem mai umpluți de bogățiile Sale și cu atât avem mai multă dorință spontană de a ne îngriji de alții, de a le împărtăși și lor aceste bogății.

Nu vom încerca doar să-i ajutăm pe alții să fie mai buni sau să meargă la mai multe întâlniri; mai degrabă, în tot contactul nostru cu ei, îi vom ajuta să Îl savureze pe Cristos ca viață și să fie în savurarea lui Cristos în cuvântul Său.

Partea ființei noastre care a fost constituită cu Cristos este partea care îi păstorește pe alții. De aceea, uneori, nu-i păstorim pe alții; este pentru că nu suntem constituiți cu Cristos. Noi nu putem păstori pe nimeni; Cristosul constituit în noi este Păstorul (Ioan 10:11; 1 Petru 2:25; 5:2; Evrei 13:20). Trebuie să recunoaștem înaintea Domnului că nu suntem păstori; nu suntem înclinați să-i păstorim pe alții.

Prin viața noastră naturală și în viața noastră naturală nu-i păstorim pe alții. Avem nevoie de o altă viață. Trebuie să fim constituiți cu Cel care este Păstorul oilor, Isus Cristos. El este în noi. El este viața noastră. Vrem să fim umpluți cu El.

Vrem să fim constituiți cu bogățiile Sale. Apoi, pe măsură ce ne întoarcem către El și Îi permitem să ne păstorească, pur și simplu cooperăm cu El și trăim în mod spontan o viață de păstorire.

Putem spune că este ușor să încercăm să păstorim pe cineva ici și colo; însă a trăi o viață de păstorire necesită să fim constituiți cu Cristos.

Fie ca noi să ne întoarcem din nou și din nou către Domnul pentru a-L savura și a fi constituiți cu El. Fie ca noi să fim înaintea Lui în ceea ce privește păstorirea, astfel încât El, în noi, să-i păstorească pe alții.

Fie ca noi să fim constituiți cu Cristosul, care este Păstorul, astfel încât, în unitate cu El, să putem păstori oile Sale.

Doamne Isuse, venim la Tine ca să Te savurăm, să fim umpluți cu Tine și să fim constituiți cu Tine. Slavă Domnului, cu cât suntem mai constituiți cu Cristos, cu atât mai mult vom trăi o viața de păstorire în mod spontan! Amin, Doamne, venim la Tine în cuvântul Tău și ne deschidem Ție pe tot parcursul zilei. Constituie-ne cu Tine Însuți. Lucrează în noi. Fie ca Tu, în noi, să ne dai o povară pentru a avea grijă de alții. Amin, Doamne, mântuiește-ne de orice activitate exterioară pe care am putea-o numi păstorire. Salvează-ne de a face lucrurile doar într-un mod exterior pentru a avea grijă de alții. Fie ca noi să venim la Tine în cuvânt și să-Ți permitem să ne constituiești cu Tine Însuți. Fie ca noi să vedem că partea ființei noastre care a fost constituită cu Cristos este partea care îi păstorește pe alții. O, Doamne, reconstituie-ne mintea, emoția și voința cu Tine Însuți! Recunoaștem că, în noi înșine și prin noi înșine, nu putem păstori pe nimeni. Dar slavă Domnului, avem o viață de păstorire în duhul nostru, căci Cristosul constituit în noi este Păstorul!

Păstorim turma lui Dumnezeu conform inimii iubitoare și delicate a Tatălui nostru Dumnezeu și după duhul căutător și păstoritor al Mântuitorului nostru Cristos

Ca credincioși în Cristos, care Îl iubesc pe Domnul și sunt însărcinați de El să păstorim oile Sale, trebuie să ne dăm seama că păstorirea noastră ar trebui să fie conform inimii Tatălui și după Duhul Domnului.

După cum se vede în Luca, capitolul 15, versetele 1-32, Tatăl nostru Dumnezeu are o inimă iubitoare, iar Mântuitorul nostru Cristos are un Duh căutător și păstoritor pentru a-i aduce la Sine pe cei pierduți care se pocăiesc.

Cu cât Îl iubim mai mult pe Domnul și suntem constituiți cu Cristos, cu atât vom trăi mai mult o viață de păstorire. Pe măsură ce îi păstorim pe alții, trebuie să-i păstorim conform inimii iubitoare și delicate a Tatălui nostru, Dumnezeu, și după duhul căutător și păstoritor al Mântuitorului nostru, Cristos.

În povestea fiului risipitor care a plecat cu toate bunurile tatălui, risipind toți banii și ajungând să locuiască cu porcii, acesta și-a venit în fire și s-a întors la casa tatălui.

Tatăl îl aștepta să se întoarcă și, când l-a văzut pe fiul său risipitor, a alergat la el. Nu fiul a fost cel care a alergat la tatăl, ci tatăl, care avea o inimă iubitoare și delicată, a alergat la fiu. Tatăl nu l-a certat niciodată pe fiu și nici nu l-a întrebat ce a făcut cu toți banii. Pur și simplu l-a iubit pe fiu, i-a pregătit o masă și l-a primit înapoi cu o inimă delicată și iubitoare.

Inima Tatălui nostru este iubitoare și iertătoare, plină de delicatețe. Pe măsură ce trăim o viață de păstorire, trebuie să-i iubim pe alții și să fim blânzi față de ei, fiind una cu Dumnezeu Tatăl pentru a face acest lucru.

Ar trebui să avem grijă de fiecare oaie, în special de cele care s-au rătăcit. Trebuie să ne păstorim unii pe alții cu dragoste (1 Corinteni 13:1-13). Dragostea despre care vorbește Biblia nu este aceeași cu dragostea pe care o considerăm omul nostru natural. Lipsa păstoririi noastre indică lipsa noastră de dragoste.

Deoarece ne lipsește dragostea și știm atât de multe din cuvântul lui Dumnezeu și din slujbă, putem avea un sentiment de superioritate față de alții, un duh de superioritate. O, Doamne!

Atâta timp cât avem un astfel de duh, nu vom putea niciodată să aducem roade. Lucrul de care avem nevoie este dragostea. Dragostea este substanța interioară a lui Dumnezeu; dragostea este Dumnezeu Însuși. În ceea ce privește păstorirea, trebuie să ne păstorim unii pe alții în dragoste.

Trebuie să petrecem timp cu Domnul și, în special, să luăm 1 Corinteni 13 și să ne rugăm asupra acestui capitol înaintea Domnului, pentru ca El să ne umple cu Sine Însuși ca dragoste.

Dragostea este cea mai excelentă cale prin care putem fi orice și face orice lucru (12:31). Dumnezeul nostru ne-a dat un duh al dragostei (2 Timotei 1:7) și astăzi ne putem exersa duhul de dragoste pentru a-i păstori pe alții conform inimii iubitoare și delicate a Tatălui nostru, Dumnezeu.

Întrucât Dumnezeu este dragoste și întrucât am fost regenerați de Dumnezeu pentru a fi specia Lui, noi ar trebui să fim dragoste (1 Ioan 4:8; Ioan 3:6). Nu ar trebui doar să-i iubim pe alții și să fim cu dragoste: ar trebui să fim dragoste, căci Dumnezeu Tatăl nostru este dragoste și El ne-a dat viața și natura Lui.

Trupul lui Cristos se zidește pe sine în dragoste (Efeseni 4:16). Când avem grijă de alții, trăind o viață de păstorire și îngrijindu-ne unii pe alții în Domnul, nu ar trebui să fim ca un bloc de gheață și nici nu ar trebui să-i condamnăm sau să-i criticăm.

Mai degrabă, trebuie să fim una cu Domnul pentru a-i iubi și a-i îngriji. Trebuie să avem duhul de păstorire și căutare al Domnului, îngrijindu-ne de alții, căutându-i cu fervoare și administrând ceva din Cristos în ei.

Când alții se deschid Domnului și se întorc la El, nu ar trebui să-i condamnăm sau să le amintim ce s-a întâmplat și ce au făcut; ar trebui pur și simplu să-i iubim, să-i îngrijim cu tandrețe și să căutăm să-L administrăm pe Cristos în ei.

Pentru a păstori pe alții, avem nevoie de dragoste, care este Dumnezeu Însuși în tandrețea Sa, în substanța Sa interioară exprimată.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție! Îți mulțumim, Tată, că ne iubești și ne îngrijești cu tandrețe. Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ne-ai căutat și ne-ai adus înapoi în casa Tatălui pentru a savura toate bogățiile lui Dumnezeu împreună cu sfinții. Ne deschidem Ție astăzi. Vrem să învățăm să trăim o viață de păstorire astăzi, păstorindu-i pe alții conform inimii tandre și iubitoare a Tatălui! Amin, Doamne, fie ca să-i iubim pe alții cu Tine ca dragoste a noastră, căci Tu ne-ai dat un duh de dragoste. Vrem să avem grijă de alții cu un duh căutător și păstoritor, una cu Domnul Isus ca Dumnezeu Mântuitor al nostru. O, Doamne Isuse, distribuie-Te în noi. Fă-ne una cu Tine în grija față de alții. Vrem să trăim o viață de păstorire una cu Tine, să-i iubim pe alții, să-i îngrijim cu tandrețe, să-i căutăm cu fervoare și să-i păstorim conform lui Dumnezeu. Noi nu putem face asta, Doamne, dar Tu poți. Fă-ne reproducerea Ta. Tu ești Păstorul și Tu ești în duhul nostru. Trăiește în noi o viață de păstorire astăzi.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Live a Shepherding Life when we’re Constituted with Christ to Care for Others, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 34 cu tema: Păstorirea conform lui Dumnezeu (ziua 3), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Avem nevoie de păstorire reciprocă pentru a crește în viață pentru zidirea Trupului lui Cristos

11/05/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

În viața de biserică din recâștigarea Domnului de astăzi, există o nevoie urgentă de păstorire, căci păstorirea este crucială pentru creșterea noastră în viață spre maturitate, pentru zidirea Trupului, iar păstorirea reciprocă zidește Trupul lui Cristos.

Amin, Doamne, ne deschidem astăzi păstoririi Tale. Ne deschidem Ție și ne deschidem sfinților pe care i-ai pus alături de noi. Fie ca să existe multă păstorire reciprocă între noi în viața de biserică. Îți mulțumim că ai venit să ne păstorești zi de zi. Ne deschidem să fim păstoriți de Tine și de sfinți, astfel încât să putem crește în viață spre maturitate, pentru zidirea Trupului lui Cristos! Amin!

Dumnezeul nostru este un Păstor; când vine la noi, deoarece are grijă de noi în multe feluri de-a lungul vieții noastre, El este un păstor. Dumnezeu are o dispoziție de păstorire.

Psalmul 23 ne arată clar cum Iehova este Păstorul nostru. Lui Dumnezeu îi place să păstorească oamenii. Dacă citim Vechiul Testament, oamenii chemați de Dumnezeu și ridicați de El pentru a avea grijă de poporul Său erau cu toții păstori.

Avraam, Isaac, Iacov, Moise și David erau cu toții păstori. Dumnezeu ridică unii dintre poporul Său pentru a-I păstori poporul, dar, așa cum vedem în Ezechiel 34, mulți dintre acești păstori se păstoreau de fapt pe ei înșiși, se hrăneau pe ei înșiși și nu-I hrăneau poporul.

Așa că Dumnezeu S-a supărat pe ei și i-a judecat. A avut cuvinte dure față de acești așa-ziși păstori, pentru că nu făceau ceea ce trebuia. Dumnezeu este plin de grijă pentru poporul Său, turma Sa și, în ochii Săi, de multe ori turma este maltratată de cei pe care i-a pus ca păstori. O, Doamne!

Așadar, în Ezechiel 34:15, Domnul a spus că El Însuși Își va păstori poporul și îi va face să se fie în odihnă. O, Doamne! Când Domnul Isus a venit pe pământ, ne-a spus că El este Bunul Păstor. Dumnezeul nostru este un Păstor.

Întreaga Biblie este ceva ce ține de păstorire. Fără păstorire, nu există nicio cale ca economia lui Dumnezeu să fie realizată și împlinită. Trebuie să venim la Domnul din nou și din nou și să ne deschidem către păstorirea Lui.

Trebuie să privim la El și să fim în cuvântul Lui pentru a vedea că Dumnezeul nostru este un Păstor și El vrea ca noi, credincioșii în Cristos, să ne păstorim unii pe alții conform lui Dumnezeu. Deoarece Dumnezeu este un Păstor și El știe cum să păstorească, trebuie să învățăm de la El și să ne păstorim unii pe alții conform lui Dumnezeu.

Înainte de întoarcerea Domnului, El vrea să aducă acea trezire finală, supremă, nouă, iar păstorirea este unul dintre factorii acestei treziri. Fie ca noi să ne deschidem către El pentru a fi perfecționați, astfel încât să-i putem păstori pe alții conform lui Dumnezeu!

E nevoie urgentă de păstorire pentru ca noi să creștem în viață spre maturitate pentru zidirea Trupului lui Cristos

Cu toții trebuie să ne dăm seama că în recâștigarea Domnului de astăzi există o nevoie urgentă de păstorire (Ioan 21:16; 1 Petru 5:2, 4). Slavă Domnului că ne-a păstorit într-un mod minunat în aceste zile.

După ce frații Watchman Nee și Witness Lee, care au fost slujitorii epocii, au plecat la Domnul, suntem încă aici astăzi datorită păstoririi Domnului. Suntem atât de binecuvântați să fim sub slujba epocii, savurându-L pe Domnul alături de sfinți în viața de biserică și fiind sub vorbirea actuală a Domnului.

Putem vedea și învăța să practicăm vârful înalt al revelației divine. Există mii de biserici pe tot pământul și există atât de mulți sfinți care Îl savurează pe Domnul în cuvânt și în slujbă. Suntem atât de recunoscători Domnului pentru că ne ține sub binecuvântarea Lui. Nu este un lucru mic. Totul se datorează păstoririi Sale.

Fără păstorire, toate adevărurile înalte pe care le-am auzit și le-am învățat rămân doar ca cunoștințe. Prin păstorire putem fi conduși în realitate și putem pune în practică toată revelația înaltă pe care am primit-o.

Fără păstorire, chiar dacă există mulți sfinți în jurul nostru și multe biserici cu care ne putem omogeniza, bisericile locale pot fi doar o formalitate.

Trebuie să vedem nevoia noastră urgentă de păstorire în viața de biserică de astăzi. Fiecare viață de biserică trebuie să fie o viață de biserică de păstorire, altfel rămânem doar cu un fel de formalitate, o rutină. Fără păstorire, mulți dintre tineri vor pleca și nu vor fi perfecționați. O, Doamne!

Cea mai mare lipsă dintre noi este păstorirea. Dumnezeu lucrează activ pentru a ne păstori, iar Domnul Isus, în slujba Sa cerească, este Păstorul, îngrijindu-se de bunăstarea sufletelor noastre.

În mântuirea Sa organică, Dumnezeu Tatăl ne regenerează mai întâi prin Dumnezeu Duhul și apoi ne păstorește în Dumnezeu Fiul ca Păstor al nostru, pentru ca noi să putem exista și să creștem în viața Lui pentru veșnicie (1 Petru 1:3; Ioan 10:11; Apocalipsa 7:17).

El lucrează în economia Sa divină pentru a ne păstori. Cristos este implicat activ în viața noastră de zi cu zi ca Marele Păstor, Bunul Păstor și Păstorul Șef, pentru ca El să ne păstorească și să ne aducă mai departe cu El.

Cu toții avem nevoie să fim păstoriți, căci atunci când suntem sub păstorirea Domnului putem crește în viață spre maturitate pentru zidirea Trupului lui Cristos (Efeseni 5:13-16).

Păstorirea este crucială pentru creșterea noastră în viața divină spre maturitate, astfel încât să putem zidi biserica în calitate de Trup organic al lui Cristos.

Pentru păstorirea noastră, Domnul a ridicat câteva daruri: apostolii pentru a predica evanghelia și a ridica biserici, profeții care pot vorbi în numele lui Dumnezeu, evangheliștii care predică evanghelia și păstorii și învățătorii pentru perfecționarea sfinților, pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Zidirea Trupului lui Cristos nu se face doar prin daruri, prin membrele dăruite în Trupul lui Cristos, ci mai mult, prin fiecare dintre noi, fiecare membru care funcționează în măsura sa, într-un mod păstorit și desăvârșit, pentru a zidi Trupul în dragoste.

Să nu credem că fratele cutare sau sora cutare sunt înzestrați cu darul păstoririi, dar noi nu suntem; mai degrabă, să ne dăm seama că, pur și simplu având viața divină, avem capacitatea de a-i păstori pe alții.

În primul rând, trebuie să savurăm păstorirea Domnului și, de asemenea, să fim sub păstorirea sfinților împreună cu care Domnul ne-a pus. Apoi, îi putem păstori pe alții, chiar putem fi perfecționați pentru a-i păstori conform lui Dumnezeu.

Pe măsură ce îngrijim cu drag și hrănim noii credincioși și tinerii sfinți, aceștia pot merge mai departe cu Domnul, viața divină din ei poate crește și împreună zidim Trupul lui Cristos. Amin, fie ca noi să vedem lipsa de păstorire și fie ca noi să ne deschidem Domnului și membrelor Trupului în această privință!

Doamne Isuse, avem nevoie de păstorirea Ta! Amin, Doamne, ne deschidem Ție și membrelor Trupului împreună cu care ne-ai pus, pentru a putea primi păstorirea de care avem nevoie. O, ne dăm seama de nevoia noastră urgentă de păstorire în viața de biserică de astăzi. Îți mulțumim că ești cu noi. Îți mulțumim pentru vorbirea Ta actuală. Îți mulțumim pentru toți sfinții din toate bisericile locale. Amin, Doamne, suntem atât de binecuvântați să fim în viața de biserică astăzi. Slavă Tatălui care ne-a regenerat prin Dumnezeu Duhul și acum ne păstoreste în Dumnezeu Fiul ca Păstor al nostru! Amin, Doamne, îți mulțumim că putem exista și crește în viața Ta pentru veșnicie datorită păstoririi Tale! Ne deschidem păstoririi Tale astăzi. Ne deschidem și pentru a-i păstori pe alții. Fie ca noi să fim cei care cooperează cu Tine pentru a-i păstori pe credincioși, astfel încât să poată crește în viața divină spre maturitate, pentru zidirea Trupului lui Cristos! Amin, Doamne, vrem să fim una cu Tine în aspectul păstoririi!

Păstorirea care zidește Trupul lui Cristos este o păstorire reciprocă: suntem atât oi, cât și păstori

Când vorbim despre păstorire, nu ne referim la faptul că unii au această funcție anume, iar alții pur și simplu savurează faptul de a fi păstoriți. Mai degrabă, cu toții avem funcția, funcția înnăscută a vieții divine în duhul nostru, de a-i păstori pe alții.

Păstorirea care zidește Trupul lui Cristos este o păstorire reciprocă (1 Corinteni 12:23-26). În creștinismul de astăzi, mulți își dau seama că există nevoia de a păstori turma, așa că angajează un pastor care să-i păstorească. Aceasta nu este ceea ce este revelat în cuvântul lui Dumnezeu.

Ceea ce ne spune Biblia este că Cristosul înălțat a dat daruri Trupului lui Cristos, iar aceste daruri perfecționează membrele Trupului, astfel încât membrele perfecționate să funcționeze în Trup pentru zidirea Trupului în dragoste.

Unul dintre darurile pe care Cristos le-a dat Trupului Său sunt păstorii și învățătorii. Aceștia nu sunt păstori și învățători profesioniști sau instruiți; mai degrabă, sunt daruri date Trupului. Și aceste daruri perfecționează sfinții, astfel încât sfinții să poată funcționa păstorindu-se și învățându-se unii pe alții.

Dacă citim 1 Corinteni 12:23-26, vedem că în Trup cu toții trebuie să avem aceeași grijă unii de alții. Unele membre nu sunt prea onorabile, așa că trebuie să le îngrijim și să le păstorim.

Nu suntem aici pentru noi înșine; suntem în Trup, ca membre ale Trupului. Când un membru suferă, toate membrele suferă împreună cu el, iar când un membru este glorificat, toate membrele se bucură împreună cu el.

Păstorirea despre care vorbim este o păstorire reciprocă, o păstorire în reciprocitate. Toți credincioșii în Cristos, indiferent de stadiul lor de creștere spirituală, au nevoie de păstorire; cu toții avem defecte și neajunsuri și avem nevoie ca alții să ne păstorească.

Nu ar trebui să credem că doar tinerii credincioși au nevoie de păstorire; fiecare dintre noi are nevoie de păstorire. Sfinții mai în vârstă, care sunt mai maturi și mai avansați în Domnul, au nevoie de păstorirea reciprocă împreună cu sfinții.

Trebuie să vorbim unii cu alții, să avem grijă unii de alții și să-L administrăm pe Cristos unii altora. Este o păstorire minunată, de exemplu, atunci când un frate sau o soră tânără vine la un sfânt mai în vârstă și îl întreabă ce mai face, chiar împărtășește cu el ceva din ceea ce a savurat din Cristos.

Trebuie să fim sub păstorirea organică a lui Cristos și, de asemenea, trebuie să fim una cu El pentru a-i păstori pe alții (Ioan 10:11, 16; Evrei 13:20-21; 1 Petru 5:4; 2:25). Pe măsură ce facem acest lucru, trebuie să ne dăm seama că suntem atât oi, cât și păstori; suntem oile Domnului în turma Lui și învățăm să-i păstorim pe alții și să fim păstoriți de ei.

Păstorim și suntem păstoriți în reciprocitate. Prin această păstorire reciprocă, biserica este zidită în Trupul lui Cristos (Evrei 5:14; Efeseni 4:12-13). Suntem atât oi, cât și păstori. În Apocalipsa 7 ni se spune că Mielul ne va păstori. Mielul care este pe tron ne păstorește astăzi și ne duce la izvoarele apei vii.

Fie ca noi să nu ne subestimăm și să nu spunem că nu știm prea multe. Atâta timp cât suntem membre ale Trupului lui Cristos, atâta timp cât avem viața divină, suntem atât oi, cât și păstor, căci viața de păstorire este în noi.

Pe măsură ce învățăm să-i păstorim pe sfinți, ne dăm seama că păstorirea este foarte solicitantă; nici măcar predicarea Evangheliei nu este la fel de solicitantă ca păstorirea.

Tot ce are legătură cu păstorirea depinde de cei noi; din partea noastră, venim să-i vizităm și să fim cu ei, dar trebuie să renunțăm la noi înșine, la confortul nostru, la ideile și concepțiile noastre pentru a-i păstori pe alții.

Suntem ca niște părinți, care învață să-i creștem pe cei noi în viața de biserică, distribuind bogățiile lui Cristos în ei. Fiecare dintre noi are darul minunat al păstoririi, deoarece avem viața divină în duhul nostru. Slavă Domnului!

Fie ca toți să învățăm să ne zidim o viață zilnică bazată pe evanghelie, mergând la Domnul ca să ne arate cine ar trebui să fie sub grija păstoririi noastre.

Trebuie să ne deschidem către unii pentru a fi păstoriți de ei și, de asemenea, trebuie să-i păstorim pe alții. Pe măsură ce îi păstorim pe sfinți, trebuie să învățăm să-i ascultăm, astfel încât să ne putem da seama care este situația lor adevărată și reală.

Trebuie să renunțăm la propriile noastre concepții, gânduri, sentimente și vorbiri și să învățăm pur și simplu să-i păstorim pe alții ascultându-i. Păstorirea nu implică multă vorbire din partea noastră; de multe ori trebuie să așteptăm ca cei noi să se deschidă și să ne spună care este situația lor, iar apoi îi putem sluji cu ceva din Cristos.

Secretul contactării oamenilor este să nu le spunem prea multe, ci să-i ajutăm să se deschidă către Domnul și către noi. Nu ar trebui să le dăm oamenilor opiniile sau cunoștințele noastre deșarte; mai degrabă, trebuie să învățăm să-L administrăm pe Cristos celor pe care îi păstorim.

Este bine să ne deschidem către Domnul în această privință, chiar să-I cerem să ne perfecționeze în ceea ce privește păstorirea.

Doamne Isuse, vrem să învățăm să-i păstorim pe sfinți pentru zidirea Trupului lui Cristos! Aleluia, toți credincioșii în Cristos au nevoie de păstorire și au funcția de a-i păstori pe alții! Amin, Doamne, fie ca să ne dăm seama că, indiferent de stadiul nostru de creștere spirituală, cu toții avem nevoie de păstorire. Fie ca să ne deschidem Ție zi de zi pentru a primi păstorirea Ta. Fie ca să ne deschidem sfinților perfecționați pentru a fi păstoriți de ei. Vrem să rămânem sub păstorirea organică a lui Cristos și vrem să fim una cu El pentru a-i păstori și pe alții! Aleluia, suntem atât păstori, cât și oi! Slavă Domnului, păstorim și suntem păstoriți în reciprocitate pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos! Amin, Doamne, zidește-Ți Trupul astăzi prin toți sfinții care se ostenesc să păstorească! Perfecționează-ne în păstorirea noastră. Salvează-ne de la a împărți altora propriile noastre idei, concepții sau cunoștințe deșarte. Fie ca să învățăm să păstorim sfinții conform lui Dumnezeu! Fie ca să existe multă păstorire reciprocă între noi în viața de biserică de astăzi, pentru ca biserica să fie zidită ca Trupul organic al lui Cristos!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We need Mutual Shepherding to Grow in Life for the Building up of the Body of Christ, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 34 cu tema: Păstorirea conform lui Dumnezeu (ziua 2), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să vedem și să permitem viziunii bisericii în Dumnezeul Triunic procesat să ne guverneze viața

17/04/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Faptul ca biserica să fie în Dumnezeu Tatăl și Domnul Isus Cristos înseamnă că biserica este în Dumnezeul Triunic procesat, unde Tatăl este sursa și Cel care își propune, Fiul este Cel care împlinește planul Tatălui, iar Duhul aplică totul ființei noastre ca biserică.

Aleluia pentru biserica în Dumnezeul Triunic! Doamne, fie ca să nu luăm de la sine înțeles că biserica este în Dumnezeul Triunic! Fie ca noi să rămânem în Domnul și să-L lăsăm pe El să rămână în noi! Fie ca noi să rămânem în duhul nostru astăzi, astfel încât să putem fi în Dumnezeul Triunic și Dumnezeul Triunic să fie exprimat prin noi! Amin!

Săptămâna aceasta, am savurat cu rugăciune ce înseamnă ca biserica să fie în Dumnezeul Triunic, așa cum se vede în 1 Tesaloniceni 1:1, împreună cu unele porțiuni din cartea 1 Ioan. În primul rând, vedem că structura Noului Testament este Dumnezeul Triunic și putem veni să-L cunoaștem pe Dumnezeul Triunic nu doar cunoscându-L, ci experimentându-L și savurându-L.

Dumnezeul Triunic nu este doar obiectul credinței noastre; El este și ar trebui să fie experiența și savurarea noastră. Dumnezeul Triunic nu este doar Cel care este pe tron, fiind universal vast, ci El este și Cel din inima noastră. Aleluia, îl putem cunoaște pe Dumnezeul Triunic în domeniul personal al inimii noastre! Aceasta este ceea ce ne arată Noul Testament; întreaga Biblie este compusă și structurată cu Trinitatea Divină.

Dumnezeul Triunic nu este doar pentru cunoașterea și aprecierea noastră, ci, mai mult decât atât pentru ca noi să-L savurăm și să-L experimentăm astăzi, astfel încât să putem deveni expresia Lui corporativă astăzi și pentru veșnicie! Amin!

Când Pavel a scris prima sa epistolă către Tesaloniceni, el a spus: Către biserica Tesalonicenilor în Dumnezeu Tatăl și Domnul Isus Cristos. Pe de o parte, biserica din Tesalonic era a tesalonicenilor, căci credincioșii din Tesalonic alcătuiau biserica. Pe de altă parte, această biserică era în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos.

Aceasta înseamnă că biserica nu este doar a oamenilor, căci este compusă din credincioșii în Cristos; biserica este în Dumnezeul Triunic. Ce minunat e că biserica este în Dumnezeul Triunic! Avem cu adevărat nevoie ca lumina Domnului să strălucească asupra noastră și să ne arate ce înseamnă acest lucru.

Am putea crede că înțelegem acest lucru, dar când Domnul strălucește asupra noastră, când vedem ce vrea să spună Biblia că biserica este în Dumnezeul Triunic, aprecierea și savurarea noastră față de biserică vor fi extrem de înălțate. Amin!

Fie ca noi să continuăm să fim sub strălucirea Domnului pentru a aprecia biserica și a o iubi, chiar pentru a fi biserica în Dumnezeul Triunic, pe măsură ce rămânem în duhul nostru contopit zi de zi.

Biserica este în Dumnezeul Triunic: Tatăl plănuiește, originează și propune, Fiul realizează totul, iar Duhul execută și aplică

Noul Testament ne arată cum Dumnezeu este Triunic; chiar dacă termenul, Dumnezeul Triunic, nu este folosit niciodată în Biblie, ceea ce vedem este că Dumnezeu este trei, dar unul, unul, dar trei. În persoana și esența Sa, Dumnezeu este unul, dar trei; în lucrarea și economia Sa, Dumnezeu este unul, dar trei. Este cu adevărat uimitor să vedem asta!

Dumnezeu Tatăl vrea să aibă mulți fii; El este preocupat de filiație, căci El vrea să obțină mulți fii care sunt conformați chipului lui Cristos, Fiul Său Întâi Născut, pentru a-L exprima în mod corporativ (Romani 8:29). Dumnezeu Tatăl vrea să aibă mulți copii, și cu cât are mai mulți copii, cu atât este mai fericit.

Pentru aceasta, Dumnezeu Tatăl are un scop, un scop definit. În economia divină, cei trei ai Trinității Divine lucrează și se manifestă respectiv în trei etape consecutive (vezi Efeseni 1:3-14). Tatăl este Cel care plănuiește, creează și inițiază (vv. 3-6). Dumnezeu Tatăl are planul general și El este creatorul și inițiatorul acestui plan.

Conform planului Său, Dumnezeu ne-a selectat și ne-a predestinat să devenim numeroșii Săi copii, conform scopului Său. Acesta este ceva ce numai Dumnezeu Tatăl poate face, nu Dumnezeu Fiul sau Dumnezeu Duhul.

Dumnezeu este unicul Inițiator și Originator; El este originatorul bisericii, iar biserica este născută de Dumnezeu Tatăl. Nu putem fi inițiatorii sau originatorii în nimic; trebuie să-L luăm pe Tatăl ca inițiator unic.

În viața noastră creștină și în viața de biserică, trebuie să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu Tatăl ca Cel care inițiază și este sursa tuturor. Mai ales când Îi slujim Domnului și ne coordonăm cu sfinții, trebuie să-L luăm pe Tatăl ca sursă. Ar trebui să avem scopul unic al Tatălui, planul unic al Tatălui; nu putem iniția sau origina nimic. Biserica este în Dumnezeu Tatăl.

De asemenea, biserica este în Domnul Isus Cristos. Conform Noului Testament, Fiul a venit să împlinească tot ceea ce Tatăl a plănuit, a originat și a inițiat (vv. 7-12). Planul și scopul Tatălui au fost împlinite de Cristos. El a venit să-L exprime pe Tatăl, să facă voia Tatălui și să împlinească tot ceea ce Tatăl vrea să facă.

El întrupează plinătatea Dumnezeirii și este Preaiubitul Tatălui; El a venit și încă vine să facă ceea ce Tatăl vrea să facă. Cristos L-a luat pe Dumnezeu ca sursă și Inițiator al Său și nu a făcut nimic de la Sine însuși, ci doar ceea ce I-a spus Tatăl să facă.

Prin moartea Sa pe cruce, Cristos a terminat păcatul, carnea, omul natural, viața naturală, vechea creație, moartea și pe Satan. Pentru noi, a fi biserica în Domnul Isus Cristos înseamnă că tot ceea ce este negativ în noi a fost terminat. Când Îl savurăm pe Domnul Isus Cristos, tot ceea ce este negativ în noi este omorât, iar Cristos devine totul și în toți! Amin!

Tatăl plănuiește și inițiază. Fiul realizează tot ceea ce Tatăl a intenționat, a planificat, a inițiat și a originat. Iar Duhul este Executorul; Duhul execută și aplică ceea ce Tatăl a plănuit și ceea ce Fiul a realizat (vv. 13-14).

Duhul a venit de la Tatăl odată cu Fiul, iar Duhul ne aplică tot ceea ce Tatăl a plănuit și Cristos Fiul a realizat. Duhul nu-Și face propria lucrare; Duhul execută și duce la bun sfârșit ceea ce Tatăl a plănuit și Fiul a realizat. Uimitor!

Trebuie să vedem cum Dumnezeul Triunic lucrează împreună și este unul, chiar lucrând în trei etape consecutive, pentru a realiza economia eternă a lui Dumnezeu. Biserica este în Dumnezeul Triunic. Selecția este a Tatălui, eliberarea este a Fiului, iar împărtășirea sau propagarea este a Duhului (1 Tesaloniceni 1:3-6, 10).

Când vine Fiul, El vine împreună cu Tatăl și prin Duhul; Fiul astăzi este realizat ca Duhul, iar Duhul vine ca Fiul împreună cu Tatăl (Ioan 14:26; 15:26). În acest Dumnezeu Triunic ne aflăm noi, ca biserică, astăzi.

Acest Dumnezeu Triunic nu este pentru înțelegerea noastră mentală, ci pentru savurarea și experiența noastră în duh astăzi. Aleluia!

Doamne Isuse, fă-ne să vedem că biserica este în Dumnezeul Triunic! Amin, Doamne, fie ca noi să realizăm că, în economia divină, cei trei din Trinitatea Divină lucrează și Se manifestă respectiv în trei etape consecutive. Aleluia, Tatăl este Cel care plănuiește, inițiază și originează! Îți mulțumim, Dumnezeule Tată, pentru că ai planificat, inițiat și originat totul, inclusiv mântuirea noastră! Îți mulțumim că ne-ai selectat și ne-ai ales chiar înainte de începutul lumii! Amin, Doamne Isuse, Te lăudăm că ai venit ca Fiu pentru a îndeplini tot ceea ce Tatăl a plănuit, inițiat și originat! Aleluia, Cristos a venit să facă voia Tatălui și să realizeze o răscumpărare perfectă și atotinclusivă! Slavă Domnului, noi, ca biserică, suntem în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos! Slavă Domnului, Duhul vine să execute și să aplice tot ceea ce Tatăl a plănuit și Fiul a realizat! Aleluia, suntem în Dumnezeul Triunic, iar Dumnezeul Triunic este pentru savurarea și experiența noastră astăzi!

Biserica este în Dumnezeul Triunic procesat, în Cel care a devenit Duhul dătător de viață împreună cu Tatăl și cu Fiul

1 Tesaloniceni 1:1 ne spune că biserica este în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos; aceasta înseamnă că biserica este în Dumnezeul Triunic procesat (Matei 28:19; Efeseni 4:4-6). Ce fapt extraordinar: biserica este în Dumnezeul Triunic procesat! Biserica nu este doar în Dumnezeu; mai degrabă, biserica este în Dumnezeul Triunic procesat (vezi 2 Corinteni 13:14).

Biserica nu poate fi în Dumnezeu, căci Dumnezeu nu este entrabil; totuși, Dumnezeu a trecut printr-un proces pentru a deveni Duhul dătător de viață împreună cu Tatăl și Fiul, iar în Dumnezeul Triunic procesat, putem intra și trăi.

Biserica nu este doar un grup de oameni religioși care citesc Biblia și ascultă de ceea ce Dumnezeu le spune să facă în cartea cea bună; biserica este în Dumnezeul Triunic procesat.

În Geneza capitolul 1 îl vedem pe Dumnezeu; acest Dumnezeu este Dumnezeul neprocesat și nu putem avea o relație de viață cu El. Totuși, în Noul Testament, Dumnezeu a devenit Dumnezeul Triunic procesat (vezi Ioan 7:37-39; Filipeni 1:19).

Dumnezeu a trecut printr-un proces; în economia Sa, Dumnezeu a devenit om – Cuvântul a devenit carne. Mai mult, ca om în carne, Cristos, ca ultimul Adam, a devenit un Duh dătător de viață (1 Corinteni 15:45).

Când spunem că Dumnezeu a fost procesat, ne referim la faptul că Dumnezeu a trecut prin niște pași pentru a deveni ceva. În economia Sa divină, Dumnezeu a trecut prin încarnare, trăire umană, crucificare și înviere.

Ce minunat e că Dumnezeu nu numai că a devenit om, dar a și trăit ca om, a murit ca om, a fost îngropat ca om și a înviat ca om! Prin crucificare, Domnul Isus a realizat răscumpărarea, a terminat vechea creație și a distrus pe Satan și moartea (vezi Efeseni 1:17; Romani 6:6; Evrei 2:14).

Iar în învierea Sa, s-a întâmplat ceva uimitor: El a devenit un Duh dătător de viață, am fost regenerați ca mulți fii ai lui Dumnezeu și El a devenit Fiul întâi născut al lui Dumnezeu, fiind născut de Dumnezeu în umanitatea Sa! Aleluia!

Prin învierea Sa, Cristos a germinat noua creație (2 Corinteni 5:17). Acum El este Duhul dătător de viață ca finalizare supremă a Dumnezeului Triunic procesat (1 Corinteni 15:45; 2 Corinteni 3:17).

În acest Dumnezeu Triunic procesat poate fi biserica astăzi; noi, ca biserică, suntem în Dumnezeul Triunic procesat. Biserica este în Dumnezeul Triunic procesat, în Cel care a devenit Duhul dătător de viață împreună cu Tatăl și Fiul.

Domnul Isus a profețit despre aceasta în Ioan 14:20 când a spus că, în ziua aceea – ziua învierii Sale – toți vor ști că El este în Tatăl, Tatăl este în Fiul și noi suntem în Tatăl și în Fiul. Aleluia, în învierea Sa, noi toți, mulții credincioși în Cristos, am fost regenerați pentru a avea viața și natura lui Dumnezeu și am fost aduși în Dumnezeul Triunic procesat pentru a fi biserica în Dumnezeul Triunic!

Dumnezeul Triunic procesat ne-a atins, ne-a mântuit și ne-a adus în Sine. Tatăl este în Fiul, iar Fiul este acum Duhul dătător de viață care locuiește în noi (Ioan 14:10-11, 16-17, 20). Când suntem în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos, suntem în Duh; astfel, suntem biserica în Dumnezeul Triunic procesat.

Fie ca Domnul să ne dea o viziune despre ce înseamnă aceasta în viața noastră creștină de zi cu zi și în viața de biserică. Fiecare dintre noi, credincioșii în Cristos, a fost ales de Dumnezeu Tatăl, răscumpărat de Dumnezeu Fiul și sfințit de Dumnezeu Duhul; mai mult, am fost aduși în Dumnezeul Triunic procesat pentru a fi biserica în Dumnezeul Triunic.

Dacă vedem viziunea bisericii în Dumnezeul Triunic, această viziune ne va controla gândirea, activitățile și întreaga noastră viață; totuși, dacă ne lipsește această viziune, ne lipsește reținerea (Proverbe 29:18; Fapte 26:19).

Aceasta este viziunea care l-a guvernat pe apostolul Pavel și aceasta este viziunea care ar trebui să ne guverneze astăzi. Când vom vedea Marele Canion, vom fi uimiți, căci această viziune este atât de minunată. Dar dacă vedem o mică insectă târându-se pe lângă picioarele noastre, acesta nu este ceva extraordinar. A vedea o viziune înseamnă a avea o scenă extraordinară arătată nouă.

Când vedem viziunea bisericii în Dumnezeul Triunic procesat, întregul nostru mod de viață se va schimba. Ființa noastră va avea o întoarcere interioară. Această viziune va face ca viața noastră să fie plină de sens și scop. Viziunea bisericii în Dumnezeul Triunic procesat ne va motiva și ne va energiza.

De asemenea, această viziune ne va guverna și ne va restricționa. Această viziune ne va da îndurare și ne va păstra. Viziunea cerească ne restricționează, ne controlează, ne guvernează, ne păstrează și ne revoluționează.

Această viziune ne menține în unitatea autentică și ne dă îndrăzneala și puterea de a merge mai departe. Fie ca noi să avem o viziune clară asupra bisericii în Dumnezeul Triunic procesat astăzi. Și fie ca această viziune să ne guverneze viața de zi cu zi și slujirea Domnului de către noi în viața de biserică de astăzi.

Doamne Isuse, fie ca să vedem viziunea cerească a bisericii fiind în Dumnezeul Triunic procesat. Aleluia, faptul ca biserica să fie în Dumnezeu Tatăl și Domnul Isus Cristos înseamnă că biserica este în Dumnezeul Triunic procesat! Îți mulțumim, Doamne, că ai trecut printr-un proces în economia Ta pentru a realiza ceea ce Tatăl a plănuit și a-l duce la bun sfârșit prin Duhul în viața noastră. Slavă Domnului, Cristos a devenit om, a trecut prin trăire omenească, moarte, înviere și înălțare pentru a fi Duhul dătător de viață! Amin, Doamne, fie ca noi, ca biserică, să vedem că noi astăzi, ca biserică, suntem în Cel care a devenit Duhul dătător de viață împreună cu Tatăl și cu Fiul! Ce minunat e că Dumnezeul Triunic procesat ajunge la noi, ne contactează și ne este aplicat în experiența noastră prin Duhul dătător de viață! Slavă Domnului, Tatăl este în Fiul, iar Fiul este acum Duhul dătător de viață care locuiește în noi! Amin, Doamne, păstrează-ne în duhul nostru astăzi! Fie ca noi să vedem viziunea bisericii în Dumnezeul Triunic procesat. Fie ca această viziune să ne controleze gândirea, activitățile și întreaga noastră viață!