cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață

Să avem armonie în ființa noastră interioară și printre noi, singurul acord, pentru a savura binecuvântarea lui Dumnezeu

08/12/2025 by Credincios in Cristos 5 Comments

Cheia principală a fiecărei binecuvântări din Noul Testament este singurul acord, căci Dumnezeu își va trimite binecuvântarea asupra unei situații de singur acord; singurul acord se referă la armonia din ființa noastră interioară, din mintea și voința noastră, ca o melodie armonioasă. Amin!

Evangheliile vorbesc despre Domnul Isus, omul-Dumnezeu, care a venit să îndeplinească răscumpărarea și, de asemenea, să-L exprime pe Dumnezeu înaintea omului. El a trăit o viață minunată de om-Dumnezeu, împlinind scopul etern al lui Dumnezeu în orice fel posibil. După Evanghelii, avem cartea Faptele Apostolilor, care ne arată continuarea lui Cristos.

Punctul de reper dintre Evanghelii și Faptele Apostolilor este singurul acord. Unii spun că punctul de reper este revărsarea Duhului Sfânt în ziua cincizecimii, căci atunci s-a format biserica și Dumnezeu Și-a început lucrarea prin discipoli pentru a răspândi Evanghelia și a stabili împărăția lui Dumnezeu.

Acest lucru este adevărat doar parțial, căci Dumnezeu nu doar a trimis pur și simplu Duhul, ci a avut loc cooperarea discipolilor lui Cristos care s-au rugat într-un singur acord, o sută douăzeci la număr, iar Domnul a turnat Duhul.

După moartea și învierea Domnului, discipolii nu s-au dus imediat să predice evanghelia și să anunțe împărăția lui Dumnezeu; mai degrabă, au rămas în Ierusalim, așa cum li s-a poruncit Dumnezeu și s-au rugat într-un singur acord timp de zece zile.

Acest lucru a declanșat o reacție în ceruri: Tatăl l-a turnat pe Cristosul pneumatic ca Duh Sfânt peste discipoli pentru a-i îmbrăca pentru lucrarea lor.

Ei erau deja regenerați de Dumnezeu când Domnul Isus a suflat în ei Duhul Sfânt (Ioan 20:22). Acum, în ziua cincizecimii, după ce s-au rugat într-un singur acord, Domnul i-a îmbrăcat cu putere pentru ca ei să devină biserica, Trupul lui Cristos și pentru ca ei să aibă autoritatea de a-L propaga pe Cristosul înviat și de a răspândi împărăția lui Dumnezeu.

Din păcate, singurul acord s-a pierdut mai târziu printre discipoli, iar Domnul a avut o cale de a se mișca în principal cu apostolul Pavel. Însă astăzi vrem să recâștigăm singurul acord pentru ca El să aibă o cale de a-Și revărsa binecuvântarea.

Fie ca noi să urmăm modelul primilor discipoli de a fi într-un singur acord, astfel încât Domnul să aibă o cale de a-Și revărsa binecuvântarea. Dacă ne exersăm duhul și ne tratăm inima pentru a practica principiul Trupului, vom avea singurul acord, căci singurul acord este Trupul. Atingem realitatea Trupului lui Cristos în experiența noastră atunci când avem singurul acord.

Cheia principală a fiecărei binecuvântări din Noul Testament este singurul acord – trebuie să practicăm unitatea prin singurul acord

Dacă citim primele două capitole din Fapte, vom vedea că singurul acord este cheia principală a fiecărei binecuvântări din Noul Testament (Efeseni 1:3; Psalmul 133). Psalmul 133 ne arată că, acolo unde frații locuiesc în unitate, acolo unde există singurul acord între sfinți, Domnul revarsă binecuvântarea Sa, chiar viață eternă. Amin!

Pentru a primi binecuvântarea lui Dumnezeu, trebuie să practicăm unitatea prin singurul acord. Gradul în care avem singurul acord este gradul în care savurăm binecuvântarea lui Dumnezeu.

Pe măsură ce avem părtășie și ne rugăm cu sfinții, trebuie să-L lăsăm pe Domnul să ne acorde și să ne unească, astfel încât să putem fi într-un singur acord. Pot exista unele probleme în viața de biserică, unii sfinți pot trăi într-o situație care nu este potrivită și pot exista chiar unele situații pe care nimeni nu le poate atinge în biserică.

În toate aceste lucruri, trebuie pur și simplu să rămânem în părtășie și rugăciune într-un singur acord cu sfinții. Dacă vrem să experimentăm botezul Duhului Sfânt, trebuie să avem singurul acord. Dacă noi, ca credincioși în Cristos și sfinți din bisericile locale, avem singurul acord, botezul Duhului va fi prezent.

Dacă vrem să practicăm modul corect de a predica Evanghelia, să avem impact și să-i conducem pe mulți la Domnul și la savurarea lui Cristos în viața de biserică, avem nevoie de singurul acord.

Poate că știm multe despre Domnul, economia Lui și învățătura sănătoasă din cuvântul lui Dumnezeu, dar dacă nu avem singurul acord, nu avem cheia principală pentru fiecare binecuvântare din Noul Testament.

Ceea ce ar trebui să avem și să căutăm să avem este singurul acord, nu doar o mulțime de activități. Nu ne comparăm cu alții, nu-i imităm pe alții și nu încercăm să-i ajungem din urmă pe alții; trebuie să avem singurul acord, cheia principală.

Cheia principală pentru toate camerele pentru ca noi să savurăm binecuvântarea lui Dumnezeu în Noul Testament este singurul acord. Apostolul Pavel știa că Evodia și Sintihia nu aveau singurul acord, chiar dacă acestea erau două surori dragi care Îi slujeau Domnului, așa că le-a încurajat să fie într-un singur acord. O, Doamne Isuse!

Vrem cu adevărat să avem binecuvântarea lui Dumnezeu. Viața noastră creștină depinde de binecuvântarea lui Dumnezeu. Dacă nu avem binecuvântarea lui Dumnezeu, suntem exact ca restul ființelor umane de pe pământ, făcând una și alta pentru Dumnezeu, dar Dumnezeu nu este acolo cu noi, manifestându-se în noi sau fiind exprimat prin noi. O, Doamne Isuse!

Binecuvântarea lui Dumnezeu poate veni doar într-o situație de singur acord, practicarea unității. Când nu există o singurul acord, binecuvântarea este reținută; când există o singurul acord, Dumnezeu își revarsă binecuvântarea.

Când vedem acest lucru, nu vom încerca doar să predicăm evanghelia sau să vizităm persoanele noi, ci vom căuta să avem o singurul acord, astfel încât Dumnezeu să aibă o cale de a-Și revărsa binecuvântarea.

Poate că Îl slujim pe Domnul, poate facem multe lucruri pentru Domnul și poate suntem destul de implicați în slujirea din viața de biserică, dar dacă nu avem singurul acord, nu există binecuvântare.

Nu există nimic mai trist decât să-L slujești pe Dumnezeu fără a avea binecuvântarea Sa. Fie ca Domnul să ne perfecționeze, să ne instruiască și să ne formeze în viața noastră de zi cu zi și în viața noastră de biserică, astfel încât să putem avea singurul acord care invită și aduce binecuvântarea lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, arată-ne faptul că principala cheie pentru toate binecuvântările din Noul Testament este singurul acord. Salvează-ne de la a face lucruri pentru Tine sau în numele Tău fără a avea singurul acord. Ne dăm Ție, Doamne dragă, pentru a fi una cu Tine și, de asemenea, să fim una cu sfinții împreună cu care ne-ai pus. Fie ca să învățăm să ne oprim din ceea ce facem pentru Tine și să fim uniți într-un singur acord, chiar pentru ca diferențele noastre să fie eliminate și dărâmate, astfel încât singurul acord să fie printre noi. O, Doamne, vrem să avem cheia principală pentru toate binecuvântările din Noul Testament! Vrem să avem binecuvântarea Ta! Fără binecuvântarea Ta nu putem merge mai departe. Fără binecuvântarea Ta, viața noastră este mizerabilă și lucrarea noastră pentru Tine este zadarnică. Ne dăm Ție pentru a cunoaște Trupul, a păstra principiul Trupului și a avea singurul acord în viața de biserică! Fie ca Tu să ai printre noi o situație în care să existe singurul acord, practicarea unității, ca să poți revărsa binecuvântarea Ta!

Să avem armonie în ființa noastră interioară, în mintea și voința noastră: singurul acord este cheia și pulsul vital al rugăciunii, al Duhului și al Cuvântului

Ce este singurul acord? Ce înseamnă să ai singurul acord care invită binecuvântarea lui Dumnezeu și botezul în Duh? În Fapte 1:14 vedem că singurul acord se referă la armonia din ființa noastră interioară, din mintea și voința noastră.

Singurul acord se referă la armonia interioară. Aceasta nu înseamnă că trebuie să ne analizăm pe noi înșine și să vedem dacă avem singurul acord; mai degrabă, trebuie să ne rugăm și să învățăm să avem singurul acord. Există un simț în duhul nostru care ne indică în ce măsură există armonie în ființa noastră.

Există un simț interior pe care îl avem că nu există nimic care anulează sau împiedică armonia din ființa noastră, armonia din mintea și voința noastră.

În cartea Faptele Apostolilor îi vedem pe cei o sută douăzeci care s-au rugat împreună într-un singur acord; s-au rugat într-un gând, cu același gând. S-au rugat cu aceeași voință și cu același scop în jurul și în interiorul sufletului și inimii lor.

Pe de o parte, atunci când ne rugăm, trebuie să ne exersăm duhul. Pe de altă parte, trebuie să fim și cu același gând și cu aceeași voință, cu același scop în jurul și în interiorul sufletului și inimii noastre.

Întreaga noastră ființă este implicată atunci când vine vorba de singurul acord. Întreaga noastră ființă trebuie să fie în armonie, căci trebuie să avem armonie în ființa noastră interioară – în mintea și voința noastră. De asemenea, printre noi, cu sfinții cu care ne rugăm, trebuie să fim în armonie.

În Fapte 1:14, cuvântul grecesc pentru singurul acord este homothumadon; este un termen puternic și atotinclusiv. Provine din cuvintele „homo” care înseamnă același lucru și „thumos” care înseamnă minte, voință, scop (suflet, inimă).

Acest cuvânt denotă armonia sentimentului interior în întreaga ființă a unei persoane.

De multe ori putem mărturisi că nu există armonie în ființa noastră interioară. Voința noastră este în conflict cu voința lui Dumnezeu, mintea noastră are gânduri diferite de gândurile lui Dumnezeu și, atunci când ne adunăm, avem opinii, sentimente și intenții diferite de cele ale celor cu care ne rugăm. O, Doamne Isuse!

Trebuie să venim la Domnul și să-I cerem să creeze armonie în ființa noastră interioară. Nu trebuie să cerem situații sau relații mai dificile; avem nevoie de mai multă armonie în ființa noastră. Trebuie să-I cerem Domnului să ne aducă întreaga ființă interioară în armonie înaintea lui Dumnezeu, de dragul Trupului lui Cristos.

De dragul Trupului, de dragul mărturiei lui Dumnezeu, trebuie să avem armonie interioară, în mintea și voința noastră. De dragul mărturiei Domnului, este nevoie să avem armonie între sfinți.

Toți ar trebui să fim în aceeași minte și în aceeași voință, având același scop în jurul și în interiorul sufletului și inimii noastre. Întreaga noastră inimă este implicată, ceea ce înseamnă că întreaga noastră ființă este implicată.

Pe măsură ce urmăm modelul discipolilor din cartea Fapte, vrem să luăm calea rugăciunii, a Duhului și a Cuvântului. Înainte de a face ceva, se rugau. Când făceau ceva, erau în duh și Duhul vorbea în ei. Și ceea ce vorbeau nu era altceva decât Cuvântul lui Dumnezeu, nu propriile lor lucruri.

Conform Bibliei și istoriei, trebuie să luăm calea rugăciunii, a Duhului și a cuvântului pentru ca Evanghelia să prevaleze. Cheia practicării rugăciunii, a Duhului și a Cuvântului este singurul acord.

Singurul acord este cheia și pulsul vital al rugăciunii, al Duhului și al Cuvântului. Dacă nu avem singurul acord, putem căuta botezul Duhului Sfânt, ne putem ruga mult și putem avea multă cunoștință spirituală din Cuvânt, dar nu vom avea binecuvântarea. O, Doamne Isuse!

Atâția creștini astăzi au multă cunoștință biblică, se roagă cu disperare pentru botezul Duhului Sfânt și se roagă mult, dar nu au binecuvântarea lui Dumnezeu pentru că nu au singurul acord.

Nu există armonie în ființa lor interioară și nici între ei și sfinți. Și mai rău, în loc să existe armonie, există disidență și dezbinare. Singurul acord este ceva ce cu toții trebuie să căutăm să avem și să practicăm și implică întreaga noastră ființă.

Dacă ne uităm la cartea Fapte, singurul acord nu mai este folosit după Fapte 15; în versetele 1-33 din acest capitol vedem că frații conducători au devenit de un singur acord, dar la sfârșitul acestui capitol a existat o disensiune între Barnaba și Pavel.

Astăzi, Domnul vrea să restabilească singurul acord între noi. El vrea să aibă acces la adâncimile ființei noastre și să trateze orice nu este în acord cu El.

El vrea să expună orice diferențe în opiniile, sentimentele și gândurile noastre, astfel încât să ne poată acordeze împreună cu sfinții. În Matei 18:19, cuvântul grecesc symphoneo este folosit pentru a semnifica singurul acord; acest cuvânt înseamnă „a fi în armonie sau acord”.

Se referă în special la sunetul armonios al instrumentelor muzicale sau al vocilor. Când avem armonia sentimentului interior în ființa noastră și printre credincioși, aceasta este ca o melodie armonioasă pentru Dumnezeu.

Când noi, credincioșii în Cristos, avem singurul acord, devenim o melodie plăcută lui Dumnezeu, iar Dumnezeu este satisfăcut; El poate apoi să-Și reverse binecuvântarea.

Doamne Isuse, ne deschidem întreaga ființă interioară Ție. Ai Tu acces la mintea, emoția și voința noastră și introdu-Te în fiecare parte. Te rugăm să ne acorzi armonie în ființa noastră interioară. Fie ca să existe armonie în mintea și voința noastră; fie ca mintea și voința noastră să fie în acord cu Tine. O, Doamne, dă-ne să avem singurul acord între noi astăzi cu sfinții. Fă-Ți voia în noi și printre noi. Fie ca noi să fim în aceeași minte și aceeași voință, cu același scop în jurul și în interiorul sufletului și inimii noastre. O, Doamne, ne deschidem întreaga ființă Ție! Fă ca ființa noastră interioară să fie una cu Tine. Fie ca Tu să câștigi un sunet armonios în timp ce ne rugăm cu un singur acord împreună cu sfinții! Câștigă Tu melodia plăcută pe care o dorești printre sfinți, ca să poți revărsa binecuvântarea Ta! Vrem să luăm calea rugăciunii, a Duhului și a Cuvântului într-un singur acord, pentru ca Tu să ai o cale printre noi într-un mod biruitor!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Having Harmony in our Inner Being & Among us, the One Accord, to enjoy God’s Blessing, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 2 cu tema: Singurul acord (ziua 2), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Practicăm singurul acord în biserică pentru a aplica unitatea Trupului lui Cristos

07/12/2025 by Credincios in Cristos 6 Comments

Singurul acord autentic în biserică este practicarea unității Trupului, care este unitatea Duhului; dacă practicăm principiul Trupului, lăsând la o parte diferențele noastre și fiind serioși cu Domnul, vom avea singurul acord în rugăciune, căci singurul acord este Trupul. Amin!

În această săptămână, în înviorarea noastră de dimineață, venim la subiectul, Singurul Acord. Cu toții trebuie să avem o înțelegere foarte clară și precisă a modului în care aceste două cuvinte simple, singurul acord, sunt folosite în special în Fapte, deoarece totul în îndeplinirea scopului etern al lui Dumnezeu este cu o conștiență a Trupului.

Totul depinde de singurul acord. Îndeplinirea scopului lui Dumnezeu, împlinirea călăuzirii prezente a lui Dumnezeu, zidirea bisericii și o viață creștină biruitoare, totul depinde de singurul acord autentic.

În Fapte 6:4 ni se spune că apostolii vor persevera cu sărguință în rugăciune și în slujba Cuvântului și au perseverat cu un singur acord în rugăciune. În mod similar, în Fapte 1:14, frații și surorile erau absolut într-un singur acord, rugându-se cu stăruință și perseverând într-un singur acord. În 4:24, când sfinții au auzit vestea, și-au ridicat glasul într-un singur acord către Dumnezeu.

Aceasta este ceea ce Domnul vrea să câștige astăzi; El vrea să câștige un singur acord în practică printre noi. Singurul acord autentic s-a pierdut și trebuie recâștigat.

În Fapte 7:57 îi vedem pe oamenii religioși atacându-l pe Ștefan; ei voiau să-l ucidă cu pietre, așa au strigat cu glas tare, și-au acoperit ochii și s-au năpustit asupra lui într-un singur acord. Există un singur acord satanic.

Dar ceea ce Domnul vrea să câștige este un singur acord autentic. În Fapte 15:25 vedem că sfinții au devenit într-un singur acord. A existat un proces prin care au devenit într-un singur acord. Unii au spus că credincioșii dintre neamuri trebuiau să respecte legea, în timp ce alții au spus că nu ar trebui; a existat părtășie, iar sfinții au devenit într-un singur acord.

În viața de biserică, în slujirea noastră împreună, există un proces prin care devenim într-un singur acord. Totul din viața noastră creștină și în special în lucrarea noastră creștină depinde de singurul acord autentic, care este practicarea unității Trupului.

Fie ca Domnul să ne lumineze și fie ca noi să fim dispuși să fim luminați de El, astfel încât să putem învăța să fim într-un singur acord în viața de biserică, chiar să avem singurul acord autentic între noi, pentru ca Domnul să facă ceea ce vrea El să facă în noi și cu noi.

Unitatea autentică în biserică este practicarea unității Trupului

Slavă Domnului că ne-a făcut pe toți una în Trupul Său! Unitatea autentică este a Trupului lui Cristos, nu a bisericii; biserica este una, dar este multe în multele localități de pe pământ, însă Trupul este unul, iar unitatea este a Trupului!

Efeseni 4:3-6 ne arată că singurul acord autentic în biserică este practicarea unității Trupului, care este unitatea Duhului. Pavel nu spune că există o singură biserică și un singur Duh; mai degrabă, el spune, Un singur Trup și un singur Duh.

Biserica poate fi plurală, căci există biserici în diferite localități, o singură biserică într-o singură localitate, dar Trupul nu poate fi niciodată plural. Prin urmare, unitatea este a Trupului și în Trup.

Avem singurul acord autentic în biserică, în Trup și în Duh. Practicarea singurului acord autentic în biserică este aplicarea unității; atunci când unitatea este practicată, ea devine singurul acord (Fapte 1:14; 2:46).

Aceasta nu este o teorie sau o doctrină; nu este doar ceva obiectiv. Aceasta este însăși esența vieții de biserică autentice; singurul acord este esența.

Biserica este una universal și numeroase în toate localitățile de pe pământ, dar Trupul este unul. În Trupul lui Cristos, avem nevoie de unitate, iar în biserici și printre biserici, avem nevoie de singurul acord.

Pentru practicarea vieții de biserică, trebuie să avem singurul acord autentic. Practicăm singurul acord autentic bazat pe faptul că avem unitatea Trupului lui Cristos.

În Ioan 17:11, Domnul Isus S-a rugat ca toți să fim una, așa cum Tatăl, Fiul și Duhul sunt una. Aceasta este unitatea în fapt. Apoi, în ziua Cincizecimii, revărsându-Se ca Duh finalizat, El Și-a împlinit rugăciunea. El a obținut unitatea! Singurul acord este practicarea unității.

Punctul de reper care desparte Evangheliile de Fapte este singurul acord dintre cei o sută douăzeci (Fapte 1:14). Au fost unsprezece ucenici plus încă unul care a fost adăugat pentru a-l înlocui pe Iuda și erau într-un singur acord în rugăciune cu sfinții care erau adunați laolaltă, toți o sută douăzeci.

Toți au trecut prin cruce și au avut un nou început în puterea învierii Domnului. Toți au fost zdrobiți, supuși și au fost cu adevărat în unitate autentică în rugăciune nu doar timp de o oră – ci zi după zi!

L-au văzut pe Domnul înviind, au primit instrucțiunile Sale de a rămâne în rugăciune până când El va trimite Duhul promis și au fost într-un singur acord în rugăciune.

Această primă mențiune a singurului acord, a singurului acord autentic, este punctul de reper dintre Evanghelii și Fapte, căci Domnul a avut o cale clar de a avea o nouă mișcare cu grupul de sfinți într-un singur acord. Ei deveniseră una în Trup și, în acea unitate, au continuat cu sârguință într-un singur acord în rugăciune.

Putem spune că cunoaștem Trupul și ne pasă de Trup, dar, de fapt, trebuie să avem singurul acord autentic pentru a fi în realitatea Trupului lui Cristos.

Slavă Domnului că El a realizat unitatea pe cruce și apoi a revărsat Duhul, care este realitatea unității noastre. Noi astăzi păstrăm unitatea Trupului păstrând unitatea Duhului; practicăm unitatea Trupului lui Cristos având singurul acord autentic.

Fie ca toți să avansăm în experimentarea vieții divine de către noi, pas după pas, până când devenim conștienți de Trup. Fie ca noi să fim cei care cunosc Trupul lui Cristos în experiența noastră și trăiesc în Trup, zidim Trupul și păstrăm principiul Trupului!

Numai atunci când suntem conștienți de Trup și trăim în realitatea Trupului putem noi să ne angajăm împreună în războiul spiritual. Când apostolii și credincioșii din cartea Fapte au practicat viața de biserică, au practicat-o într-un singur acord (vezi Fapte 2:46; 4:24, 32; 5:12; 15:25).

Singurul acord este practicarea unității; avem unitatea, dar trebuie să o practicăm în viața noastră și în viața de biserică având singurul acord autentic.

Doamne Isuse, fă-ne să înțelegem că singurul acord autentic în biserică este practicarea unității Trupului! Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, avem unitatea Duhului, care este unitatea Trupului lui Cristos! Amin, Doamne, vrem să păstrăm unitatea. Vrem să practicăm unitatea. Vrem să aplicăm unitatea. Fie ca să avem practica singurului acord autentic în biserică, astfel încât să putem aplica unitatea! Amin, atunci când unitatea este practicată, ea devine singurul acord. O, Doamne, mântuiește-ne de a avea doar unitate în duh – fie ca să avem singurul acord autentic în practică. Ne dăm Ție pentru a crește în viață, a fi maturi în viața Ta și a cunoaște Trupul și a trăi în realitatea Trupului lui Cristos. Câștigă singurul acord printre noi astăzi. Fie ca să trăim și să practicăm viața de biserică în singurul acord autentic, astfel încât Tu să putem câștiga mărturia și exprimarea Ta corporativă printre noi! Amin, Doamne, ne dăruim Ție pentru ca Tu să câștigi ceea ce cauți printre noi și în noi!

Practicăm singurul acord în biserică pentru a aplica unitatea: singurul acord este Trupul!

În Ioan 17, Domnul Isus s-a rugat pentru unitate, care este unitatea Trupului lui Cristos, unitatea Duhului. Avem unitatea; ori de câte ori suntem în duhul nostru, avem unitatea. Cu toate acestea, trebuie să fim călăuziți de Domnul să practicăm singurul acord, adică să aplicăm unitatea.

În Matei 18, Domnul Isus ne-a călăuzit să practicăm singurul acord. Matei 18:19, Domnul Isus a vorbit despre doi care se roagă împreună pe pământ în armonie, într-un singur acord. Fie ca Domnul să ne descopere pentru a vedea că nu doar avem unitate în duh, ci, mai mult, trebuie să practicăm singurul acord.

Avem nevoie de călăuzirea, instruirea și îndrumarea Domnului pentru a ne ruga într-un singur acord.

De exemplu, când suntem în adunarea de rugăciune, suntem noi într-un singur acord? Când cineva se roagă, spunem oare noi, Amin, și suntem una cu el sau dăm din cap ca o indicație a nemulțumirii noastre? O, Doamne! Când dăm din cap în semn de aprobare sau nemulțumire în timp ce alții se roagă, ne exprimăm fie nemulțumirea, fie acordul. Aceasta arată că nu practicăm unitatea, pentru că nu avem singurul acord.

Domnul Isus a spus că, dacă doi dintre noi pe pământ se roagă într-un singur acord, rugăciunea noastră va fi ascultată. El vrea să facă multe lucruri, vrea să reverse răspunsul la rugăciunea noastră, dar are nevoie de rugăciunea noastră într-un singur acord. Trebuie să practicăm singurul acord în rugăciunea noastră.

Cum putem fi într-un singur acord? Cum putem practica singurul acord dacă suntem atât de diferiți în educație, experiență, rasă și opinii? Putem practica singurul acord bazându-ne pe faptul că toți avem o viață comună.

Putem fi diferiți în rasă, în culoarea pielii și chiar în trecutul și educația noastră, dar când ne adunăm să ne rugăm, trebuie să uităm orice diferență. Trebuie să uităm de diferitele rase și culori. Trebuie să uităm chiar și de opiniile și sentimentele noastre și pur și simplu să fim serioși cu Domnul pentru înaintarea mișcării Sale pe pământ.

Dacă nu avem aceeași înțelegere, aceeași intenție, același scop și același țel, ne va fi imposibil să ne rugăm împreună într-un singur acord. O, Doamne Isuse! Cât de mult trebuie să fim acordați în aceeași minte și înțelegere, chiar în același scop și țel, pentru a putea fi într-un singur acord!

Dacă noi, credincioșii în Cristos, ne adunăm și fiecare dintre noi are propriul scop, intenție și opinie, cum ne putem ruga într-un singur acord? Nu va exista nicio bază pentru rugăciunea într-un singur acord.

Dar dacă Îl iubim pe Domnul și suntem serioși pentru scopul Domnului, și apoi ne adunăm să ne rugăm, cu siguranță vom avea baza pentru a ne ruga într-un singur acord. Slavă Domnului, putem fi într-un singur acord pentru că avem o viață comună!

Putem practica un singur acord bazat pe faptul că avem aceeași viață, viața divină a lui Dumnezeu, care ne face una! Dacă practicăm principiul Trupului, vom avea singurul acord, căci singurul acord este Trupul (Romani 12:4-5; 15:5-6; 1 Corinteni 12:12-13, 20, 27; 1:10). Ce minunat!

Singurul acord este Trupul lui Cristos. Cum pot alții să-L vadă pe Isus viu din nou, Isus fiind exprimat în umanitate? Nu este vorba de mai mulți credincioși individuali care fac o lucrare pentru Dumnezeu, ci de practicarea principiului Trupului, astfel încât să putem fi într-un singur acord.

De aceea, în cartea Fapte vedem că Dumnezeu a avut un impact prin ucenicii lui Cristos; aceasta s-a întâmplat pentru că ei au aplicat singurul acord, au făcut totul într-un singur acord și s-au exersat să facă totul într-un singur acord.

În predicarea Evangheliei, în învățătura și în rugăciunea lor, în toate lucrurile, ei au practicat singurul acord.

Fie ca noi să fim astăzi cei care tratează cu seriozitate cu Domnul și care Îl iubesc până la măsura în care lăsăm deoparte orice diferență și ne rugăm într-un singur acord pentru a practica singurul acord și a-I permite Domnului să facă ceea ce dorește El să facă astăzi.

Doamne Isuse, vrem să practicăm singurul acord potrivit în biserică, astfel încât să putem aplica unitatea Duhului! Aleluia, avem unitatea Trupului și o putem practica în viața de biserică. Doamne, ai Tu o cale în ființa noastră și acordează-ne cu sfinții pentru a fi în aceeași minte, emoție și voință. Condu-ne, instruiește-ne și îndrumă-ne să ne rugăm într-un singur acord. O, Doamne, fie ca Tu să câștigi rugăciunea într-un singur acord în viața de biserică de astăzi! Fie ca noi să fim cei care practică unitatea și au singurul acord autentic astăzi. Aleluia, suntem una în Domnul și, pe baza acestei unități, putem practica singurul acord! Slavă Domnului, avem aceeași viață, viața divină a lui Dumnezeu în duhul nostru și putem fi una! O, Doamne, vrem să uităm de opinii, intenții și scopuri și să ne rugăm într-un singur acord! Amin, Doamne, suntem serioși pentru scopul Tău, pe măsură ce ne adunăm și ne exersăm duhul pentru a ne ruga într-un singur acord!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Practice the One Accord in the Church to Apply the Oneness of the Body of Christ, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 2 cu tema: Singurul acord (ziua 1), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Isus trăind din nou în noi este continuarea lui Cristos pentru expresia Sa corporativă

05/12/2025 by Credincios in Cristos 7 Comments

Fapte capitolele 27-28 ne arată viața lui Pavel trăindu-L pe Cristos, mărindu-L pe Cristos, făcând toate lucrurile în Cristos și fiind găsit în Cristos, căci aici îl vedem pe Isus trăind din nou într-un membru al Trupului Său; astăzi suntem continuarea Domnului, căci Isus trăiește în noi ca multele membre până când va obține Noul Ierusalim, expresia Sa corporativă! Amin!

Când privim cartea Fapte, suntem uimiți să vedem că nu are un sfârșit; ultimul verset al acestei cărți este deschis, căci Domnul continuă să trăiască în noi, multele membre ale Trupului lui Cristos. Continuarea cărții Fapte este de fapt continuarea lui Cristos, care suntem noi, credincioșii în Cristos.

În special, continuarea lui Cristos este trăirea corporativă a oamenilor-Dumnezeu perfecționați ca realitate a Trupului lui Cristos. Deși Cristos nu este aici cu noi și printre noi fizic, El este în noi și trăiește în noi, mulții credincioși în Cristos.

Tatăl a lucrat, Fiul lucrează și Duhul Sfânt lucrează; lucrarea Dumnezeului Triunic este de a-L propaga pe Cristosul înviat prin credincioșii Săi, astfel încât El să poată câștiga împărăția lui Dumnezeu.

Această continuare a lui Cristos a fost profețită de Isaia și Mica, iar Domnul Isus a profețit și el despre ea când a spus: „Eu voi zidi biserica Mea”. Isaia a profețit că Domnul va vedea o sămânță și Își va prelungi zilele; noi suntem sămânța pe care a obținut-o prin moarte și înviere și noi suntem prelungirea zilelor Sale.

Isaia a mai spus că Cristos va vedea rodul ostenelii sufletului Său și va fi satisfăcut; Domnul a obținut rodul ostenelii sufletului Său și este satisfăcut. Mica a profețit și el despre continuarea lui Cristos când a spus că ieșirile lui Cristos sunt din vremurile străvechi, din zilele veșniciei.

Aceste ieșiri au loc și astăzi, căci astăzi Cristos înaintează în noi, credincioșii în Cristos. Slavă Domnului! Domnul Isus a profețit și el despre continuarea Sa atunci când a spus că Își va zidi biserica; biserica în calitate de Trup al Său, este continuarea Sa astăzi.

Un model foarte bun trăire a lui Cristos, o persoană care L-a exprimat pe Cristos este apostolul Pavel; el nu doar a completat cuvântul lui Dumnezeu prin scrierile sale, ci, mai mult decât atât, a chemat numele Domnului, a trăit prin Duhul atotinclusiv, a trăit în duhul contopit cu El și s-a bucurat în Domnul.

El a fost aliat cu Dumnezeu și Dumnezeu l-a ajutat în timp ce vorbea Evanghelia cu îndrăzneală în numele lui Isus pentru a răspândi mărturia Domnului pe pământ!

Pavel L-a trăit pe Cristos, L-a mărit pe Cristos și a făcut toate lucrurile în Cristos – el era Isus trăind din nou

În Fapte 27-28 vedem a patra călătorie de slujire a lui Pavel; aceasta a fost aducerea sa la Roma ca întemnițat, și el a avut o călătorie neplăcută. Totuși, în toate lucrurile care i s-au întâmplat, vedem viața, comportamentul și caracterul lui Pavel.

El nu a fost stresat sau deprimat pentru că corabia era în furtună pentru o lungă perioadă de timp și nici nu a fost îngrijorat de ceea ce s-ar întâmpla dacă corabia ar naufragia. Mai degrabă, el a trăit în înălțare, una cu Domnul, iar viața lui a fost o viață de trăire a lui Cristos și de mărire a Sa.

În aceste capitole, vedem în special trăirea lui Pavel de a-L trăi pe Cristos, de a-L mări pe Cristos, de a face toate lucrurile în Cristos și de a-L urmări pe Cristos pentru a fi găsit în Cristos (Filipeni 1:19-21a; 3:8-9, 14; 4:13).

Pavel nu a vorbit doar despre acestea și nu doar a scris aceste lucruri în epistolele sale; el le-a și trăit. Pavel a trăit chiar viața pe care aspira să o trăiască în Filipeni 3; L-a urmărit pe Cristos pentru a fi găsit în Cristos (vv. 9, 12).

Deși a avut o călătorie grea și dificilă, Pavel a trăit o viață de înălțare și demnitate și a fost plin de înțelepciune. Da, el a fost întemnițatul în această situație, însă s-a comportat ca un împărat. Mai mult, a avut previziunea și înțelepciunea de a gestiona lucrurile, iar Domnul a fost cu el.

El a fost unul dintre cei două sute șaptezeci și șase de pasageri, însă el a fost centrul, focalizarea situației, fie că se aflau pe corabie, fie pe insula unde iernau după ce corabia a fost distrusă. În toate circumstanțele, fie pe corabie, fie pe țărm, Pavel L-a trăit pe Cristos, L-a mărit pe Cristos și a făcut toate lucrurile în Cristos, căci el era Isus care trăia din nou.

Pavel a fost continuarea lui Isus pe pământ, Isus care trăia din nou într-unul dintre numeroasele Sale membre. El a scris în epistolele sale că trebuie să umblăm conform Duhului; acum, pe tot parcursul călătoriei sale și pe insula Malta, Pavel a fost o persoană care a umblat conform Duhului. Trăirea sa a fost expresia Duhului dătător de viață.

El L-a predicat pe Cristosul încarnat, crucificat, înviat și înălțat la cer ca Duh dătător de viață; acum, când se afla printre cei care naufragiau pe Malta, el L-a trăit pe un astfel de Cristos ca Duh atotinclusiv.

El a scris mai târziu că toate lucrurile se vor întoarce spre mântuirea sa prin rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos și prin cererile sfinților; acum trăia aceasta, își experimenta mântuirea și toate lucrurile se întorceau spre mântuirea lui.

Când se afla pe mare în furtună, Domnul l-a făcut pe apostolul Pavel nu doar proprietarul tovarășilor săi de călătorie, ci și garantul și mângâietorul lor (Fapte 27:22-25). Domnul l-a ținut în înălțarea Sa și l-a făcut în stare să trăiască o viață mai presus de domeniul îngrijorării.

Dacă privim la felul în care a trăit și la cum s-a comportat, vom observa că trăirea sa a fost pe deplin demnă, având cel mai înalt standard de virtuți umane, exprimând cele mai excelente atribute divine.

Îl vedem cu adevărat pe Isus trăind din nou în el același fel de viață pe care o trăise pe pământ cu ani înainte. Domnul Isus era în ceruri, dar El era încă aici pe pământ, trăind din nou în umanitatea Sa îmbogățită în mod divin în apostolul Pavel!

Aceeași persoană care a trăit în Evanghelii viața unui om-Dumnezeu, a continuat acum să trăiască în Fapte prin unul dintre numeroșii Săi membri! Pavel a fost continuarea lui Isus, căci L-a trăit pe Cristos. L-a mărturisit pe Cristos în trăirea sa și a fost un martor viu al Cristosului încarnat, crucificat, înviat și înălțat de Dumnezeu!

El nu a încercat să scape sau să fie eliberat cumva, nici nu a încercat să aibă o situație mai bună și să-și îmbunătățească statutul. Dimpotrivă, L-a trăit pe Cristos, L-a mărit pe Cristos, a făcut toate lucrurile în Cristos și a fost găsit în Cristos. Cât de minunat!

Mai mult, când au ajuns la Roma (Fapte 28:14-16), frații au venit să-l întâmpine, căci auziseră de călătoria sa nefericită și l-au încurajat mult. Pe de o parte, el a savurat rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos. Pe de altă parte, a apreciat și a fost încurajat de celelalte membre ale Trupului, având cererea sfinților și încurajarea lor.

Primirea călduroasă a fraților din Roma și grija iubitoare a celor din Puteoli (vv. 13-14) ne arată frumoasa viață a Trupului care exista în primele zile printre biserici. Ce dulce era atmosfera și ce minunată era grija reciprocă dintre sfinți!

În istoria umană exterioară, apostolul a intrat ca întemnițat în lanțuri în regiunea capitalei întunecate a imperiului uzurpat de Satan. De fapt, în domeniul divin și mistic, în istoria divină din istoria umană, Pavel a fost un ambasador al lui Cristos cu autoritatea Sa (Efeseni 6:20; Matei 28:18-19).

Ca atare, el intrase într-o altă parte a participării la viața Trupului a bisericii lui Cristos în împărăția lui Dumnezeu pe pământ! Slavă Domnului!

Când Pavel i-a văzut pe frați, I-a mulțumit lui Dumnezeu și a prins curaj (Fapte 28:15). El era destul de uman, căci, deși a fost încurajat direct de Domnul (23:11) și a fost foarte curajos pe tot parcursul călătoriei sale, însă a prins curaj la primirea călduroasă a fraților.

Ce model a fost apostolul Pavel pentru noi, fiind o continuare a lui Cristos, Isus trăind din nou într-unul dintre membrele Sale pe pământ!

Doamne Isuse, vrem să-L trăim pe Cristos, să-L mărim pe Cristos și să facem toate lucrurile în Cristos. Îți mulțumim că ne-ai arătat modelul lui Pavel, care L-a exprimat pe Cristos chiar și în lunga și nefericita sa călătorie la Roma din Fapte 27-28. O, Doamne, fie ca noi să fim cei care Îl mărim pe Cristos astăzi! Păstrează-ne în duhul nostru pe tot parcursul zilei. Fie ca viața noastră, prin trăirea noastră de zi cu zi, să fie o expresie a lui Cristos. Ne exersăm duhul pentru a savura și a ne împărtăși din rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos și ne bazăm pe cererile sfinților, rezerva din Trup! Trăiește în noi astăzi, Doamne Isuse! Fie ca toate lucrurile din jurul nostru și toate lucrurile legate de noi să se îndrepte spre mântuire astăzi. Ne îngrijim doar ca Cristos să aibă o continuare astăzi. Amin, Doamne, fie ca viața noastră să fie o mărturie a lui Cristos, Isus care trăiește din nou! Trăiește din nou în noi astăzi. Ține-ne în Trup, depinzând de Trup și fiind una cu Trupul! O, Doamne, câștigă ceea ce cauți în noi, ca să poți obține expresia Ta corporativă pe pământ, continuarea lui Cristos!

Continuarea lui Cristos este Isus care trăiește din nou în membrele Sale pentru expresia Sa corporativă

Cartea Fapte este o carte minunată care ne arată atât continuarea lui Cristos în și prin mulții discipoli ai lui Cristos, cât și continuarea Sa într-o persoană anume, apostolul Pavel, care era Isus care trăia din nou în ultimele două capitole ale acestei cărți.

Ceea ce Dumnezeu caută astăzi este continuarea lui Cristos, trăirea corporativă a oamenilor-Dumnezeu perfecționați care trăiesc o viață de om-Dumnezeu. Dumnezeu Tatăl este pe deplin mulțumit de Cristos, Fiul Său Preaiubit; El dorește ca Cristos să fie reprodus și trăit în mulții Săi fii, mulții credincioși în Cristos.

Astăzi, noi, credincioșii în Cristos, suntem continuarea lui Cristos; îl continuăm pe Cristos trăindu-L pe Cristos, mărindu-L pe Cristos și fiind găsiți în Cristos.

Divinitatea Sa este în noi, iar umanitatea Sa îmbogățită în mod divin este în duhul nostru. Minunatul, excelentul și misteriosul om-Dumnezeu Isus Cristos, care a trăit în Evanghelii, continuă acum să trăiască în noi, continuarea lui Cristos, ca multele membre ale Sale!

Continuarea lui Cristos nu este altceva decât Isus care trăiește din nou în noi, membrele Trupului lui Cristos, pentru ca Dumnezeu să câștige o expresie corporativă.

Suntem cu toții martori ai lui Cristos; Îl savurăm, Îl iubim, Îl mâncăm în Cuvânt (Ieremia 15:16; Ioan 6:63; 6:57) și trăim datorită Lui. Viața noastră de zi cu zi de astăzi trebuie să fie în duh, prin Duh și conform Duhului.

Poate că nu suntem întemnițați pentru Domnul așa cum a fost Pavel, dar în situația noastră, oriunde ne-am afla, Domnul Isus vrea să-Și continue viața în noi. Fie ca noi să fim Isus care trăiește din nou astăzi pentru expresia Sa corporativă.

Pe partea corporativă, Domnul ne-a așezat în Trup și, ca membre ale Trupului, trebuie să fim zidiți împreună și să ne bazăm pe rezerva Trupului în toate lucrurile. Trebuie să trăim viața Trupului, viața Trupului lui Cristos și să ne iubim unii pe alții, să avem grijă unii de alții și să depindem de porția altora în dragoste.

Mai ales când auzim că unii trec prin suferințe și încercări, trebuie să învățăm să ne mângâiem unii pe alții cu mângâierea cu care Dumnezeul mângâierii ne-a mângâiat și pe noi. Nu ar trebui să credem că sfinții mai spirituali sau mai maturi nu au nevoie de mângâiere sau încurajare; cu toții avem nevoie de păstorire reciprocă și trebuie să învățăm să ne păstorim unii pe alții vizitându-ne unii pe alții pentru a ne îngriji cu drag și a ne hrăni unii pe alții în Domnul.

Așa cum Pavel avea nevoie de încurajarea fraților care veneau să-l viziteze, tot așa și noi, ca multele membre ale Trupului lui Cristos, avem nevoie nu doar de rezerva din belșug al Duhului lui Isus Cristos, ci și de rugăciunea și grija membrelor Trupului lui Cristos.

Aceasta este viața de biserică de astăzi pentru ca Dumnezeu să aibă o expresie corporativă pe pământ. Fie ca noi să fim Isus care trăiește din nou, atât personal, cât și corporativ.

Țelul final al bisericii va fi Noul Ierusalim în eternitatea viitoare, ca expresie deplină și eternă a lui Dumnezeu (Apocalipsa 21-22). Aleluia, Noul Ierusalim va fi expresia corporativă finalizată a lui Dumnezeu în umanitate, pentru ca toți să o vadă!

Aceasta ar trebui să fie realitatea și țelul întregii noastre predicări a Evangheliei, pe măsură ce urmăm modelul apostolului Pavel: „propovăduind Împărăția lui Dumnezeu și învățând pe oameni lucrurile despre Domnul Isus Cristos cu toată îndrăzneala și fără piedică” (Fapte 28:31).

Fie ca aceasta să fie realitatea noastră astăzi. Mai ales când vedem război și auzim zvonuri de războaie, când vedem foamete și moarte în jurul nostru, trebuie să predicăm evanghelia împărăției întregului pământ locuit, pentru ca Domnul să-Și poată câștiga mărturia pe pământ!

Doamne Isuse, suntem una cu Tine pentru ca Tu să câștigi o expresie corporativă pe pământ astăzi! Amin, Doamne, câștigă biserica, Trupul lui Cristos, pentru ca Tu să ai o expresie corporativă a Ta. Fie ca umanitatea noastră să fie înălțată cu virtuțile ei umane, astfel încât Cristos, cu atributele Sale divine, să fie exprimat prin noi. O, Doamne, fie ca noi să vedem că suntem ambasadorii Tăi astăzi, având autoritatea Ta și suntem, de asemenea, membre ale Trupului, depinzând de Trup! Vrem să savurăm rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos și vrem să depindem de rezerva Trupului! Amin, Doamne, câștigă viața de biserică adecvată astăzi! Fie ca Tu să câștigi trăirea corporativă a oamenilor-Dumnezeu perfecționați ca realitate a Trupului lui Cristos. O, Doamne, ne dăm Ție astăzi! Vrem să fim cei care proclamă Împărăția lui Dumnezeu și învață lucrurile despre Domnul Isus Cristos cu toată îndrăzneala, fără piedică! Amin, fie ca această evanghelie a Împărăției să fie predicată întregului pământ locuit ca mărturie!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Jesus Living again in us is the Continuation of Christ for His Corporate Expression, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 1 cu tema: Continuarea cărții Fapte – continuarea corporativă a lui Cristos (ziua 6), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Urmăm modelul lui Pavel de a-L trăi pe Cristos pentru mărirea Sa ca fiind continuarea Sa astăzi

04/12/2025 by Credincios in Cristos 5 Comments

Apostolul Pavel, ca un model pentru toți credincioșii, L-a trăit pe Cristos pentru mărirea Sa ca fiind continuarea Sa; el a fost un discipol al lui Cristos, un vas ales care a trăit în duhul său contopit, a fost plin de Duh, s-a bucurat în Domnul, a fost aliat cu Dumnezeu și ajutat de Dumnezeu și i-a îngrijit cu drag și hrănit pe sfinți pe măsură ce L-a trăit pe Cristos. Amin!

Pe de o parte, cartea Faptele Apostolilor ne arată continuarea lui Cristos, iar această continuare a fost profețită în Vechiul Testament și, de asemenea, în Noul Testament de către Domnul Isus. Pe de altă parte, nu rămânem fără un model când vine vorba de continuarea lui Cristos, căci apostolul Pavel a fost un model pentru credincioși în această privință.

Noul Testament are o porțiune considerabilă referitoare la istoria lui Pavel, viața lui Pavel, lucrarea lui Pavel și modelul lui Pavel. El a început ca un persecutor al bisericii, dorind să-i întemnițeze pe discipolii lui Isus, dar a fost întâmpinat de Însuși Domnul Isus pe drumul spre Damasc și a fost convertit la Cristos.

Faptele Apostolilor 9 relatează convertirea lui Pavel; a fost întâmpinat de Domnul cu o lumină orbitoare în timp ce se afla în drum spre Damasc pentru a-i lega pe cei care credeau în Isus și Îl urmau.

Domnul Isus i s-a arătat și a avut o convertire la Cristos. Apoi, fiind orbit de lumină, a așteptat într-o casă de pe strada numită Dreaptă, în Damasc, până când Anania, un membru al Trupului, a fost trimis de Domnul să-l aducă în părtășia Trupului.

Anania a fost reticent să vină la Saul (numit mai târziu Pavel), deoarece auzise că acesta era acolo pentru a-i persecuta și a-i întemnița pe urmașii lui Isus. Dar Domnul l-a asigurat pe Anania că Pavel era un vas ales, chiar un model pentru cei care cred, care va suferi mult pentru Numele Domnului. Foarte interesant de văzut asta.

Domnul a luat această persoană care L-a urât pe Cristos și pe urmașii Săi și l-a făcut un model pentru toți cei care cred. Viața și lucrarea lui Pavel au fost o continuare a lui Cristos, căci L-a mărit pe Cristos ca discipol al lui Cristos.

El a fost un vas ales care a trăit în duhul său contopit, a depins de Trup, a trăit prin Duhul atotinclusiv al lui Isus, a fost umplut de Duhul bucuriei, s-a exersat să aibă o conștiință pură și bună, a trăit o viață de bucurie în Domnul și a fost aliat cu Dumnezeu și ajutat de Dumnezeu să vestească evanghelia.

Trebuie să vedem modelul lui Pavel ca fiind o persaonă care a fost făcut de Dumnezeu să fie continuarea lui Isus.

Apostolul Pavel ca model pentru toți credincioșii L-a trăit pe Cristos pentru mărirea Sa ca fiind continuarea a Sa

1 Timotei 1:16 spune că Pavel este un model pentru toți credincioșii; apostolul Pavel L-a trăit pe Cristos pentru mărirea Sa ca fiind continuare a Sa (vezi Filipeni 1:19-21a; Fapte 9:4-5, 15; 26:18-19).

Cum putem fi noi o continuare a lui Cristos astăzi? Cum ar trebui să trăim ca fiind continuarea lui Cristos? Trebuie să ne uităm la modelul lui Pavel, care L-a trăit pe Cristos pentru mărirea Sa, ca fiind continuarea Sa.

Pavel a fost un discipol al lui Cristos – L-a văzut pe Cristos, L-a auzit pe Cristos și L-a învățat pe Cristos așa cum realitatea este în Isus

Una dintre trăsăturile remarcabile ale lui Pavel a fost că a fost un discipol al lui Cristos, văzându-L pe Cristos, auzindu-L pe Cristos și învățându-L pe Cristos așa cum realitatea este în Isus (vezi Fapte 9:1-19, 25-27; 22:14-15; Efeseni 4:20-21).

În momentul convertirii sale, Pavel L-a văzut pe Cristos și a avut o viziune clară despre cine este această minunată persoană. Apoi, de-a lungul vieții sale, a continuat să Îl savureze pe Cristos, să-L vadă pe Cristos, să-L audă pe Cristos și să-L învețe pe Cristos așa cum realitatea este în Isus.

El L-a trăit pe Cristos pentru mărirea Sa, ca fiind continuarea Sa, căci Cristos a fost reprodus în Pavel. Pe măsură ce L-a privit pe Cristos și L-a învățat pe Cristos, Cristos a trăit în el.

Pavel a fost un vas ales al lui Cristos și un om al rugăciunii

Încă de la începutul vieții sale creștine, când Domnul l-a convertit pe Pavel, el și-a dat seama că era un vas.

Pavel nu era în primul rând un instrument, ci un vas care trebuia umplut cu Cristos; aceasta era realitatea vieții și lucrării sale zilnice, iar acest lucru a ieșit la iveală și în scrierile sale (Fapte 9:15; 2 Corinteni 4:7; Efeseni 1:22-23; 3:19).

Noi, cei care credem în Cristos, suntem vase care trebuie umplute cu Domnul. Suntem vase care să-L conțină pe Dumnezeu, să fie umpluți cu Dumnezeu și să ne umplem de Dumnezeu pentru plinătatea Lui. Fie ca noi să ne deschidem vasul Domnului pentru a fi umpluți cu El.

Pavel a fost și un om al rugăciunii (vezi Fapte 9:11; 13:1-3; 14:23; 16:13, 25; 20:36; 21:5; 22:17; 28:8; Efeseni 6:18; Coloseni 4:2).

El se ruga din nou și din nou. Aducea toate lucrurile, toate situațiile, toate problemele și toți sfinții la Domnul în rugăciune. Chiar în timp ce își scria epistolele, se ruga și rămânea într-un duh de rugăciune.

Ca urmare a rugăciunii, a fost trimis de Duhul Sfânt împreună cu un alt frate și, oriunde mergeau, rugăciunea era obiceiul lui. Din nou și din nou, fie că vizita un loc sau pleca dintr-un loc, se ruga. Ne-a îndemnat să perseverăm în rugăciune, veghind în ea cu mulțumire.

Chiar și atunci când citim Biblia, trebuie să o citim și să ne rugăm, să ne rugăm cu ea și să o citim, chiar să veghem în rugăciune cu toată stăruința și cererea pentru toți sfinții.

Doamne Isuse, îți mulțumim că ne-ai făcut vase care să Te conțină! Ne deschidem vasul nostru Ție pentru a Te primi, a fi umpluți cu Tine și a da pe dinafară cu Tine. Umple-ne vasul astăzi. Umple-ne până la refuz. Revarsă prin noi și în alții. Vrem să fim oameni ai rugăciunii. Vrem să aducem toate lucrurile la Tine în rugăciune. Fie că mâncăm, fie că bem, fie că facem ceva sau mergem undeva, vrem să ne rugăm. Fă-ne să venim la Tine cu privire la toate lucrurile și în toate lucrurile. O, Doamne, fă-ne oameni ai rugăciunii care se roagă neîncetat și stăruiesc în rugăciune. Fie ca să veghem în rugăciune cu mulțumire!

Pavel se baza pe Trup și practica chemarea numelui Domnului

Chiar dacă era matur în viață și destul de avansat în cunoașterea spirituală, apostolul Pavel se baza pe Trup și făcea totul în Trup, prin Trup și pentru Trup (Fapte 9:11, 17-18, 25-27; 1 Corinteni 1:1; 12:14-27).

El a predicat evanghelia, a întemeiat biserici și a numit prezbiteri, totuși se baza în continuare pe Trup. Chiar de la convertirea sa, când Anania a venit la el, Pavel și-a dat seama că era membru al Trupului, căci avea nevoie de un alt membru care să-l aducă la Domnul, să-l boteze și să-l aducă în părtășia Trupului.

Apoi, când a fost persecutat pentru că predica Evanghelia, ceilalți discipoli l-au ajutat să fugă de persecutori, coborându-l într-un coș prin zid.

În mod repetat, el se baza pe Trup. Când a scris Epistolele, erau și niște frați cu el, și a scris epistolele în principiul Trupului.

Dumnezeu a așezat membrele în Trup așa cum a voit El, și nimeni din noi să nu poftească slujba altuia, nici să nu-și disprețuiască slujba.

Fiecare din noi este membru al Trupului, și slujba noastră este necesară pentru zidirea Trupului. Chiar și membrele care nu par frumoase, Dumnezeu le acoperă cu mai multă cinste.

Trebuie să depindem de Trup, să trăim în Trup și să facem toate lucrurile în Trup și pentru Trup. Nu ar trebui să ne mândrim și să spunem că slujba noastră este mai importantă decât slujba altora, nici să spunem că ar trebui să avem slujba altora, altfel nu suntem în Trup.

Ca model pentru noi, Pavel L-a trăit pe Cristos pentru mărirea Sa, ca fiind continuarea Sa, și a practicat chemarea Numelui Domnului (Faptel 9:14, 21; 22:16; 2 Timotei 2:22; Romani 10:12-13; Filipeni 2:9-11).

El obișnuia să-i prigonească pe cei care chemau acest Nume, dar apoi a devenit unul dintre cei care cheamă și ne-a încurajat să fim cu cei care cheamă pe Domnul dintr-o inimă pură.

Slavă Domnului că nu există nicio diferență între iudeu și grec, căci același Domn este Domn al tuturor și bogat pentru toți cei ce-L cheamă. Căci oricine cheamă Numele Domnului va fi mântuit.

Fie ca noi să-L mărturisim deschis pe Isus Cristos ca Domn, spre gloria lui Dumnezeu Tatăl!

Doamne Isuse, Te iubim și iubim Trupul! Fie ca noi să fim cei care depind de Trup, să facem totul în Trup și să trăim pentru Trup! Amin, Doamne, fie ca tot ce facem să fie în Trup, prin Trup și pentru Trup, ca Tu să poți câștiga gloria! Arată-ne că suntem membre ale Trupului, chiar membre unii altora. Arată-ne că depindem nu numai de Cristos ca și Cap, ci și de membrele Trupului. Amin, Doamne, păstrează-ne chemând Numele Tău împreună cu cei care Te urmează dintr-o inimă pură! O, Doamne Isuse, Tu ești atât de bogat pentru noi, cei care chemăm Numele Tău! Mântuiește-ne mult mai mult în viața Ta, pe măsură ce te chemăm! Te lăudăm, Doamne!

Pavel a trăit prin Duhul atotinclusiv al lui Isus pentru lucrarea sa de predicare

Fiind o persoană care L-a trăit pe Cristos pentru mărirea Sa ca fiind continuarea lui Isus, Pavel a trăit prin Duhul atotinclusiv al lui Isus pentru lucrarea sa de predicare.

Fapte 16:6-7 este o porțiune enigmatică, dar minunată, care ne arată că lui Pavel i-a fost interzis de Duhul Sfânt să meargă undeva, iar Duhul lui Isus nu le-a permis să meargă în altă parte. Foarte interesant.

Acest lucru ne arată că Pavel și conlucrătorii săi nu au mers undeva conform unui program sau preferințe personale, ci au urmat călăuzirea Duhului. El a suferit pentru Domnul, iar Duhul lui Isus i-a hrănit.

Pavel a trăit prin Duhul atotinclusiv al lui Isus, care este Duhul unui om cu putere îmbelșugată pentru suferință (Ioan 7:37-39; Fapte 9:16; 16:7, 22-34; Filipeni 3:10; Coloseni 1:24; 2 Corinteni 6:4; 11:23; Evrei 6:19-20; 13:13).

El și-a îndeplinit slujba de suferință printre ființele umane și pentru ființele umane în viața umană, pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Oriunde mergea, suferința era porția lui, iar persecuția era peste tot; Duhul lui Isus, însă, îl hrănea, căci în acest Duh există rezerva de a trăi viața umană și de a îndura suferințele ei.

Isus a fost un om care a fost persecutat și a suferit de-a lungul vieții Sale. Elementul suferinței, puterea suferinței, se află acum în Duhul lui Isus, care este cu duhul nostru.

Noi astăzi putem trăi viața umană și viața creștină, chiar ne putem îndeplini slujba în Domnul, savurând rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus.

Pe măsură ce ne întoarcem către duhul nostru, simțim că există o rezervă îmbelșugată în Duhul lui Isus cu duhul nostru; s-ar putea să nu fim eliberați de suferințele noastre, ci mai degrabă, putem fi conduși spre mai multe suferințe, dar există rezerva interioară pe măsură ce suferim.

Oriunde ne-am afla, orice am face și oricare ar fi situația în timp ce trăim viața creștină, trebuie să trăim prin Duhul atotinclusiv al lui Isus pentru slujba noastră, astfel încât să-L putem exprima pe Dumnezeu în toate detaliile vieții noastre de zi cu zi.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ești Duhul lui Isus cu duhul nostru, cu provizia suferinței. O, cât de mult avem nevoie de Tine! Ne exersăm duhul pentru a fi una cu Tine și pentru a savura Duhul lui Isus cu puterea de a suferi. Aleluia, Duhul lui Isus este cu duhul nostru, alimentându-ne constant cu puterea de care avem nevoie pentru a-L trăi pe Cristos pentru mărirea Sa, chiar și în suferințele noastre! O, Doamne, noi nu putem face asta, dar Tu poți. Noi nu putem reuși, dar Duhul lui Isus este cu duhul nostru, alimentându-ne mereu. Fie ca să ne întoarcem către duhul nostru pentru a Te savura și a ne împărtăși din rezerva îmbelșugată a Duhului atotinclusiv al lui Isus!

Pavel a trăit în duhul său contopit, a fost plin de Duhul bucuriei și s-a exersat pentru a avea o conștiință bună

Pe măsură ce L-a trăit pe Cristos pentru mărirea Sa, pentru continuarea Lui, Pavel a trăit în duhul său contopit. De nenumărate ori, atât în scrierile sale, cât și în viața și lucrarea sa umană pentru Domnul, Pavel a trăit în Duhul divin contopit cu duhul său uman ca un singur duh (Fapte 17:16; 19:21; Romani 8:4, 6, 16; 1 Corinteni 6:17).

Duhul său a fost provocat când a văzut niște idoli și și-a propus în duhul său să facă anumite lucruri. Trebuie să vedem că cerințele drepte ale legii sunt împlinite în noi atunci când trăim și umblăm conform Duhului, nu conform cărnii.

Când mintea noastră este fixată pe duh, savurăm viață și pace, dar când mintea este fixată pe carne, suntem în moarte.

Slavă Domnului că suntem uniți cu Domnul ca un singur duh, iar Duhul lui Dumnezeu mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Amin!

Pavel a fost umplut de Duhul bucuriei în mod esențial pentru existența sa și de Duhul puterii în mod economic pentru funcția sa (Fapte 13:9, 52; Efeseni 5:18).

Chiar dacă a suferit atât de mult pentru Domnul, chiar dacă a fost supus multor persecuții și presiuni, Pavel a fost umplut de Duhul bucuriei și s-a bucurat întotdeauna în Domnul, chiar și în închisoare.

De multe ori, când ne întâlnim cu sfinții, înfățișarea noastră nu este plăcută, căci nu-L savurăm pe Domnul. Cum îi putem păstori pe alții când noi înșine nu suntem umpluți de Domnul ca bucurie a noastră? Nu-i putem păstori pe alții dacă avem o înfățișare tristă.

Asemenea lui George Müller, prima îndatorire dimineața pentru noi ar trebui să fie să ne facem sufletul fericit în Domnul. Putem avea o familie cu mulți copii mici, putem avea multe responsabilități la locul de muncă sau în biserică, dar în toate aceste lucruri, trebuie să învățăm să ne facem inima fericită în Domnul!

Pavel s-a străduit să aibă întotdeauna o conștiință bună și pură (Fapte 23:1; 24:16; 1 Timotei 1:19; 3:9); înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor, s-a străduit să aibă o conștiință pură.

Acesta este o exersare a duhului nostru. Pe măsură ce ne exersăm duhul și trăim în duhul contopit, nu suntem doar umpluți cu Duhul bucuriei, ci avem și o conștiință pură.

Fie ca noi să fim cei care trăiesc mereu o viață de bucurie în Domnul, rugându-ne neîncetat și mulțumindu-I pentru toate lucrurile (Fapte 16:25; 27:35; Filipeni 4:4; Coloseni 3:16; 1 Tesaloniceni 5:16-18).

Putem aduce toate aceste lucruri Domnului, căci în noi înșine nu suntem asemenea persoane, dar când suntem în duhul nostru, pur și simplu Îl trăim pe Cristos și Îl preamărim!

Doamne Isuse, umple-ne cu Duhul bucuriei în interior și în esență pentru existența noastră! Umple-ne cu Duhul puterii în mod economic pentru funcția noastră! Vrem să trăim astăzi în duhul contopit. Vrem să facem toate lucrurile în duh, fiind una cu Tine în duh, în timp ce facem una și alta. O, Doamne, Îți mulțumim că Te-ai contopit cu duhul nostru. Aleluia, suntem uniți cu Domnul ca un singur duh! Ne exersăm duhul, Doamne, pentru a avea o conștiință bună și pură. Ne exersăm să trăim o viață de bucurie mereu în Domnul, rugându-ne neîncetat și mulțumindu-Ți pentru toate lucrurile! Amin, Doamne, păstrează-ne în duhul nostru astăzi!

Pavel a fost aliat cu Dumnezeu și ajutat de Dumnezeu să vestească Evanghelia și să-i păstorească pe sfinți

Pe măsură ce L-a trăit pe Cristos pentru mărirea Sa ca fiind continuarea Sa, Pavel a fost aliat cu Dumnezeu și ajutat de Dumnezeu să vestească Evanghelia cu îndrăzneală (vezi Fapte 9:20, 27; 26:22-29; 28:31; 1:8; 1 Tesaloniceni 2:2; comp. cu Romani 15:24, 28).

El a fost aliat cu Dumnezeu, căci a obținut ajutorul care vine de la Dumnezeu pentru a da mărturie atât celor mici, cât și celor mari despre Evanghelia lui Cristos. El putea vesti Evanghelia cu îndrăzneală în numele lui Isus pentru a răspândi mărturia lui Isus până la marginile pământului! Amin!

Dumnezeu a fost aliat cu Pavel, iar Pavel a obținut ajutorul care vine de la Dumnezeu.

Când Îl trăim pe Cristos pentru ca mărirea Sa să fie continuarea Sa, Dumnezeu ne ajută, Dumnezeu este aliatul nostru și El ne dă ajutorul de care avem nevoie pentru a predica Evanghelia și a răspândi mărturia Sa până la marginile pământului.

Trebuie să vedem că suntem într-o alianță cu Dumnezeu pe măsură ce Îl slujim în duhul nostru. El ne ajută în această alianță; Dumnezeu este aliatul nostru. Slavă Domnului!

Pavel i-a păstorit pe sfinți conform lui Dumnezeu (Fapte 20:18-38; 1 Tesaloniceni 2:1-12). El i-a îngrijit cu drag pe sfinți în umanitatea lui Isus și i-a hrănit în divinitatea lui Cristos cu toate adevărurile economiei eterne a lui Dumnezeu, arătând în trăirea sa cuvântul Domnului Isus că este mai bine să dai decât să primești.

El le-a împărtășit nu numai Evanghelia, ci și propriul lui suflet, care a fost constituit din umanitatea lui Cristos, pentru a-i îngriji cu drag și i-a hrănit cu învățătura sănătoasă a economiei lui Dumnezeu. Fie ca noi să fim astfel de oameni astăzi!

Doamne Isuse, ne dăm Ție astăzi. Fie ca noi să obținem ajutorul care vine de la Dumnezeu pentru a sta în picioare și a vesti Evanghelia cu îndrăzneală și a răspândi mărturia Ta pe tot pământul. Aleluia, Dumnezeu este aliatul nostru în timp ce Îl slujim în duhul nostru în Evanghelia Fiului Său! Amin, Doamne, ne bazăm pe Tine și vrem să ne dăm seama de ajutorul Tău în această alianță! Trăiește în noi astăzi. Fie ca noi să fim cei care predică Evanghelia și, de asemenea, cei care-i îngrijim cu drag pe sfinți și îi hrănim una cu Tine! Fie ca noi să-i îngrijim cu drag pe sfinți în umanitatea lui Isus și să-i hrănim în divinitatea lui Cristos cu toate adevărurile economiei lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca viața noastră să arate cuvântul Domnului Isus că este mai bine să dai decât să primești!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Follow Paul’s Pattern to Live Christ for His Magnification as His Continuation Today, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 1 cu tema: Continuarea cărții Fapte – continuarea corporativă a lui Cristos (ziua 4), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos împlinește cea mai mare profeție din Biblie: Eu voi zidi biserica Mea

03/12/2025 by Credincios in Cristos 7 Comments

Cea mai mare profeție din Biblie referitoare la continuarea lui Cristos este în Matei 16:18, unde Domnul a spus: Eu voi zidi biserica Mea; zidirea bisericii și pregătirea miresei continuă și astăzi, iar împlinirea acestei profeții Îl va aduce pe Domnul înapoi! Amin, vino, Doamne Isuse!

Dacă citim Biblia cu rugăciune, vom realiza că Vechiul Testament profețește despre lucrurile din Noul Testament și același lucru este valabil și pentru continuarea lui Cristos, așa cum se vede în Faptele Apostolilor.

Cristos a venit și a trăit viața unui om-Dumnezeu, L-a exprimat pe Dumnezeu, a făcut lucrarea lui Dumnezeu și a îndeplinit lucrarea de răscumpărare murind pe cruce. Apoi, a trecut prin moarte și înviere, iar în înviere a devenit un Duh dătător de viață pentru a se distribui tuturor celor care vor crede în El.

Cartea Fapte ne arată nu numai cum urmașii lui Cristos au continuat pe calea Sa și au răspândit învățăturile Sale, ci și mai mult, ea ne arată continuarea lui Cristos. Da, Cristos nu a mai fost printre oameni fizic pe pământ după învierea și înălțarea Sa, dar El era încă aici prin ucenicii Săi, căci ei L-au continuat pe Cristos pe pământ.

Această continuare a lui Cristos a fost profețită și în Vechiul Testament, în special de doi profeți – Isaia și Mica. Cât de minunat este să vedem că nu numai Cristos, ci și continuarea Sa, biserica în calitate de reproducere a lui Cristos, a fost profețită și în Vechiul Testament!

Isaia a profețit despre încarnarea, trăirea umană, moartea și învierea lui Cristos; în special, el a spus că Cristos va vedea o sămânță și Își va prelungi zilele.

Cristos a suferit niște suferințe de neimaginat, fiind omorât într-un mod nemilos și crud, dar știa că va vedea o sămânță, o continuare a Sa, în biserică! După cum spune Evrei, pentru bucuria care I-a fost pusă înainte, El a îndurat crucea și a suferit rușinea! Slavă Domnului!

Mai mult, Cristos Își va prelungi zilele; zilele Lui sunt prelungite prin și în toți credincioșii în Cristos. Într-o altă parte, Isaia a spus că Cristos va vedea rodul muncii sufletului Său și va fi satisfăcut.

După ce a suferit moartea, Cristos în înviere vede rezultatul, rodul: biserica în calitate de continuare a lui Cristos, așa cum se vede în cartea Fapte. Și astăzi suntem în continuarea Faptelor Apostolilor, căci cartea Fapte nu au fost niciodată încheiată.

De partea sa, Mica a spus că ieșirile lui Cristos sunt din vremuri străvechi, din zilele veșniciei. Ieșirile Lui au loc și astăzi, căci El continuă în toți credincioșii în Cristos, continuarea Lui. Slavă Domnului!

Cea mai mare profeție din Biblie cu privire la continuarea lui Cristos: Eu voi zidi biserica Mea (Matei 16:18)

Aceste profeții din Vechiul Testament – vezi Isaia 53:10-11 și Mica 5:12 – culminează cu cea mai mare profeție din Biblie cu privire la continuarea lui Cristos, care a fost rostită de Însuși Domnul Isus.

După ce i-a întrebat pe ucenicii Săi cine spun oamenii că este El, Domnul a mers mai departe de la dezvăluirea faptului că este Fiul lui Dumnezeu la dezvăluirea bisericii.

El a spus în Matei 16:18: „Și Eu îți spun: tu ești Petru, și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței morților nu o vor birui.” Aceasta este cea mai mare profeție din Biblie, o profeție care încă se împlinește în ziua de astăzi.

Cel mai probabil, niciunul dintre ucenici – nici măcar Petru – nu și-a dat seama vreodată că există așa ceva ca biserica în univers. Așadar, Domnul a dezvăluit nu numai cine este El, ci și ce este biserica și, mai mult, a profețit că va zidi biserica. Asta face Domnul chiar acum: El zidește biserica.

Au trecut aproape douăzeci de secole de când Domnul a rostit acest cuvânt, totuși încă nu putem vedea că biserica este pe deplin zidită. Putem vedea tot felul de organizații și denominațiuni exterioare în cadrul creștinismului care se autointitulează biserică, dar unde este biserica pe care Cristos o zidește astăzi?

Unii creștini spun că, în ziua Cincizecimii, Domnul Isus Și-a împlinit cel puțin parțial profeția, căci El a zidit ceva în acea zi. Acest lucru este corect; Domnul a început să-Și zidească biserica și, de-a lungul epocilor, El a făcut o lucrare ascunsă, intrinsecă, pentru a zidi biserica în calitate de o continuare a lui Cristos.

Și porțile Hadesului nu pot birui biserica zidită! Porțile Hadesului sunt autoritatea sau puterea întunericului lui Satan; ele atacă biserica din toate direcțiile, dar nu pot birui biserica.

Mai mult, așa cum dezvăluie Coloseni 1:12-13, noi, credincioșii în Cristos, suntem eliberați de autoritatea întunericului și transferați în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu pentru a-L savura pe Domnul ca porție a noastră alocată de Dumnezeu.

Zi de zi, suntem eliberați de sub autoritatea întunericului și suntem calificați pentru o parte din porție alocată sfinților în lumină. Cristos este porția noastră alocată de Dumnezeu astăzi; Tatăl ne-a calificat și acum Îl savurăm pe Cristos împreună cu sfinții pentru zidirea bisericii. Amin!

Profeția despre zidirea bisericii începută de Domnul în Matei 16 este continuată de apostolul Pavel în Efeseni 4:13-16, unde profețește cu privire la zidirea bisericii într-un mod specific; și aceasta trebuie să se împlinească.

Dumnezeu dorește cu adevărat să obțină o continuare a lui Cristos și o va obține; Cristos lucrează pentru a zidi biserica, iar noi, ca credincioși în Cristos, cooperăm cu El pentru aceasta. Cu toții vrem să ajungem la unitatea credinței, la un om complet matur și la măsura staturii plinătății lui Cristos.

Aceasta înseamnă că trebuie să creștem zilnic în viață, permițându-I Domnului să crească în noi prin distribuirea Sa divină, astfel încât să putem crește cu creșterea lui Dumnezeu, spre zidirea bisericii.

Creșterea Trupului este creșterea tuturor membrelor Trupului, iar această creștere este spre zidirea sa însuși în dragoste. Domnul lucrează astăzi pentru a sfinți biserica prin spălarea cu apă în cuvânt (Efeseni 5:26). El spală toate impuritățile, defectele, petele și zbârciturile pentru a obține o biserică glorioasă, o mireasă fără pată pentru El.

Pe de o parte, El Și-a vărsat sângele pentru a ne curăța de orice păcat (Evrei 13:12; 1 Ioan 1:7, 9). Pe de altă parte, El curăță biserica prin cuvântul Său viu, instantaneu, personal, curățitor, pentru a o purifica și a o face fără pată și fără zbârcituri, să fie la fel ca El.

Împlinirea celei mai mari profeții din Biblie este văzută în Apocalipsa 19:7-8, unde ni se spune să ne bucurăm, să ne exultăm și să-I dăm slavă, căci nunta Mielului a venit și soția Lui s-a pregătit.

Într-o zi, biserica în calitate de Trup al lui Cristos va fi pe deplin zidită, iar biserica în calitate de mireasă a lui Cristos, va fi pe deplin pregătită; în acea zi, se va împlini cea mai mare profeție din Biblie!

Împlinirea nu este încă aici; astăzi suntem în acest proces și tot ce a profețit Domnul, El va împlini. Fie ca noi să cooperăm cu Domnul pentru împlinirea celei mai mari profeții din Biblie cu privire la continuarea lui Cristos, zidirea bisericii.

Doamne Isuse, Îți mulțumim pentru promisiunea Ta și pentru profeția Ta că Tu îți vei zidi biserica și porțile Hadesului nu o vor birui. Aleluia, Cristos astăzi Își zidește biserica și, oricât de mult vor încerca porțile Hadesului, ele nu o vor birui! Slavă Domnului, noi, credincioșii în Cristos, suntem parte a bisericii, Trupul lui Cristos, iar Cristos zidește biserica Sa! O, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine pentru zidirea bisericii Tale astăzi. Vrem ca viața și lucrarea noastră să contribuie la împlinirea celei mai mari profeții din Biblie! Fie ca toți să creștem în viață spre maturitate, până când vom ajunge cu toții la unitatea credinței și la cunoașterea deplină a Fiului lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca toți să ajungem la un om complet, la măsura staturii plinătății lui Cristos. Crești în noi astăzi. Zidește-Te în noi și zidește-ne pe noi în Tine. Zidește-ne împreună în biserică. Câștigă biserica zidită, dragă Doamne!

Când biserica este zidită și mireasa este pregătită, Domnul Se va întoarce

Dacă citim Efeseni 4:14-15, vedem că Domnul nu zidește biserica în mod direct, ci indirect, prin membrele Trupului lui Cristos care funcționează în măsura lor pentru zidirea bisericii.

Cea mai mare profeție din Biblie este că Cristos va zidi biserica Sa, iar astăzi suntem parte a împlinirii acestei profeții. Trebuie să ne ținem de adevăr în dragoste, pentru a putea crește în El în toate lucrurile, care este Capul, Cristos, din care tot Trupul se zidește pe sine în dragoste.

Trebuie să creștem în Cristos în toate lucrurile; în toate lucrurile de zi cu zi ale vieții noastre, în toate lucrurile văzute și în lucrurile în care alții nu ne văd, Cristos trebuie să crească în noi.

Când biserica este zidită și mireasa lui Cristos este pregătită, Domnul Isus se va întoarce. El așteaptă zidirea bisericii. Această așteptare nu este pasivă, ci foarte activă, căci Cristos lucrează în și prin membrele Trupului Său pentru a zidi biserica și a pregăti mireasa.

El va împlini cea mai mare profeție din Biblie; El nu va fi niciodată învins. Întrucât Domnul Isus a profețit în Matei 16:18 că El va zidi biserica Sa, această profeție se va împlini. El nu se poate întoarce dacă această profeție nu se împlinește, iar acest lucru va fi o rușine pentru El.

Astăzi, dacă privim în jur, putem vedea clar că biserica nu este încă zidită și, în multe privințe, vrăjmașul pare să învingă. Dar Domnul lucrează în lucrarea Sa de recâștigare pentru a recâștiga funcția tuturor membrelor Trupului, astfel încât Trupul să se poată zidi în dragoste.

El vrea să se laude vrăjmașului că a zidit biserica și a pregătit mireasa Sa, astfel încât Se va întoarce. Împlinirea profeției Domnului privind zidirea bisericii Îl va aduce înapoi.

Când creștem în viață astăzi, când ne dăm Domnului pentru a-I permite să crească în noi (Ioan 3:30), cooperăm cu Domnul pentru zidirea bisericii. Da, Cristos este Cel care zidește biserica Sa, dar El o face în și prin membrele Trupului Său. Fiecare membru al Trupului lui Cristos trebuie să crească în viața divină și să funcționeze în măsura sa pentru zidirea Trupului.

Este nevoie de tot Trupul pentru a cauza creșterea Trupului spre zidirea sa în dragoste. Trupul se zidește în dragoste. Această dragoste este Dumnezeu ca dragoste care se infuzează în noi și este domeniul în care Trupul este zidit.

Domnul Isus a venit și L-a exprimat pe Dumnezeu ca dragoste, iubindu-i pe cei din jurul Său și având îndurare de ei chiar și atunci când se aflau într-o stare jalnică și umilită. El nu a venit să-i condamne pe alții sau să-i judece; El a venit să-i iubească și să Se dea pe Sine Însuși pentru ei.

Astăzi, El trăiește în noi, iar noi, ca și credincioși în Cristos, Îl avem pe Cristos ca dragoste pentru a-i iubi pe ceilalți, a ne iubi unii pe alții și a contribui la zidirea bisericii în dragoste.

Nu suntem aici pentru a-i condamna sau a-i critica pe ceilalți; nu suntem aici pentru a le expune eșecurile și păcatele și nici nu suntem aici pentru a-i judeca. Suntem aici pentru a-i iubi pe ceilalți, a ne iubi unii pe alții și a crește în viață și în funcție, în măsura noastră, pentru zidirea bisericii în dragoste. Amin!

Fie ca noi să cooperăm cu Domnul astăzi pentru împlinirea celei mai mari profeții din Biblie. Fie ca noi să ne dăm Lui pentru a zidi biserica și a pregăti mireasa Sa, astfel încât El să se poată întoarce. Fie ca noi să alegem calea cea mai excelentă, calea dragostei, pentru a zidi biserica.

Dacă vedem că împlinirea profeției Domnului privind zidirea bisericii și pregătirea miresei Sale Îl va aduce înapoi, vom lăsa totul deoparte și ne vom da Lui pentru aceasta.

Domnul este ca un celibatar care vrea să se căsătorească; El este nerăbdător să se căsătorească, așa că lucrează pentru a-Și câștiga mireasa. Este timpul să ne ridicăm, să lăsăm deoparte interesele noastre și să ne unim cu Domnul și unii cu alții pentru zidirea bisericii și pregătirea miresei Sale.

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să Te întorci curând! Amin, vino, Doamne Isuse! Ne dăruim Ție pentru zidirea bisericii și pregătirea miresei Tale! Amin, Doamne, împlinește profeția Ta de zidire a bisericii Tale! Zidește-Ți biserica astăzi. Ne dăm Ție pentru clădirea Ta. Zidește în noi. Introdu-Te în noi. Crești în noi. Zidește-ne împreună. Perfecționează-ne ca numeroase membre ale Trupului, astfel încât să putem funcționa cu toții pentru zidirea Trupului! Amin, Doamne, fie ca Trupul să se zidească în dragoste astăzi! Vrem să auzim acea chemare glorioasă de a ne bucura și a exulta că nunta Mielului a venit și mireasa s-a pregătit! Amin, Doamne, pentru zidirea Ta dăm totul ca Tu să fii satisfăcut! Spală-ne cu apa din Cuvânt. Constituie-ne cu Tine Însuți. Zidește-ne împreună cu sfinții. Amin, Doamne, câștigă clădirea Ta! Câștigă-Ți mireasa!