Trupul lui Cristos

Zidirea Trupului se face prin membrele perfecționate care funcționează în măsura lor

20/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Zidirea Trupului lui Cristos se face prin membrele perfecționate ai Trupului care funcționează în măsura lor. Cristos a promis că El va zidi biserica Sa și o face dând mai întâi daruri Trupului și apoi punând membrele dăruite să-i perfecționeze pe sfinți în distribuirea divină, astfel încât sfinții perfecționați să poată face lucrarea slujbei, adică să zidească Trupul lui Cristos. Amin!

Este cu adevărat uimitor să vedem scena din Efeseni 4:8-16, care începe cu călătoria universală a Domnului și dăruirea de daruri Trupului. Cristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, al doilea din Trinitatea Divină, a ieșit din veșnicie și a intrat în timp. El a coborât din ceruri pe pământ pentru a deveni om. Ca om, El a trăit o viață umană perfectă și minunată, împlinind scopul lui Dumnezeu.

După moartea Sa, El a coborât și mai departe, în Hades, și a declarat Evanghelia celor de acolo. El a biruit moartea și Hadesul, a luat cheile morții și ale Hadesului și apoi a înviat în a treia zi. La patruzeci de zile după învierea Sa, S-a înălțat public la ceruri și acum se află în al treilea cer, întronat cu Dumnezeu pe tron. Minunat!

Aceasta a fost o călătorie universală a omului-Dumnezeu Isus. El a călătorit coborând pe pământ, apoi în Hades, apoi înălțându-se pe pământ și apoi în al treilea cer. Făcând aceasta, El umple toate lucrurile.

Mai mult, în înălțarea Sa, Cristos l-a biruit pe Satan și i-a luat pe captivii pe care îi avea Satan, făcându-i proprii Săi captivi. Noi, cei care credem în Cristos, eram captivii lui Satan, căci el ne-a uzurpat și ne-a înrobit. Dar prin moartea, învierea și înălțarea Sa, Cristos l-a învins pe Satan, i-a luat captivii și a mers victorios înaintea tronului lui Dumnezeu cu o procesiune triumfală, aducându-ne la Tatăl ca daruri, trofee.

Tatăl, fiind foarte mulțumit, ne-a returnat lui Cristos și Cristos ne-a dat ca daruri Trupului Său. Fiecare credincios în Cristos este acum un dar pentru Trupul lui Cristos. Unele sunt daruri mai mari, iar altele sunt daruri mai mici; măsura darului depinde de măsura harului. Cu toții suntem daruri pentru biserică și fiecare dintre noi este un dar pentru Trupul lui Cristos.

Trebuie să ne dăm seama și să apreciem că Cristos ne-a dat ca daruri pentru Trupul Său și trebuie să funcționăm în viața de biserică crescând în viață și fiind perfecționați în funcția noastră, astfel încât să putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Trebuie să-L lăsăm pe Cristos să Se înalțe și să coboare în noi. Oriunde ne-am afla, ne putem întoarce către El, ne putem deschide către El și Îi putem permite să Se răspândească în noi, să ne cucerească, să ne învingă și să ne supună. Dacă Îi permitem Domnului să ne învingă tot timpul, devenim captivii Lui și El are o modalitate de a lucra în noi și de a zidi biserica prin noi.

Fie ca noi să fim captivii Domnului astăzi, cei care nu-L înving pe Domnul în experiența lor necedând Lui, ci mai degrabă care spun Amin cuvântului Său, se supun Lui și Îl lasă pe El să ne învingă tot timpul.

Zidirea Trupului se face prin membrele perfecționate care funcționează în măsura lor

Efeseni 4:11-12 spune că Cristos a dat pe unii ca apostoli, pe alții ca profeți, pe alții ca evangheliști și pe alții ca păstori și învățători, spre perfecționarea sfinților, în vederea lucrării slujbei, spre zidirea Trupului lui Cristos.

Cristos a dat unele daruri Trupului lui Cristos; El a dat unele daruri nu pentru a înlocui membrele Trupului, ci pentru a-i perfecționa. Zidirea intrinsecă a Trupului lui Cristos se face prin persoanele dăruite care îi perfecționează pe sfinți în distribuirea divină, astfel încât toți sfinții să poată face lucrarea slujbei Noului Testament, adică să zidească Trupul lui Cristos.

Trupul nostru omenesc este zidit nu doar de un singur membru sau de câteva membri proeminenți și mai puternici; mai degrabă, fiecare membru al trupului nostru omenesc crește în viață și este perfecționat în funcția sa, astfel încât întregul trup este zidit. Aceasta este o umbră a realității care se găsește în Trupul lui Cristos.

Trupul lui Cristos se zidește singur în dragoste prin funcția fiecărui membru. Aceasta înseamnă că fiecare dintre noi este un dar pentru Trup și trebuie să facem două lucruri: să creștem în viață și să fim perfecționați în funcția noastră.

Dumnezeu a dat unele daruri specifice, cum ar fi Pavel, Petru, Ioan, Martin Luther, John Nelson Darby, Watchman Nee, Witness Lee și multe altele. Aceste daruri date de Capul bisericii sunt pentru perfecționarea sfinților din bisericile locale (1 Corinteni 12:28; Faptele Apostolilor 13:1).

Membrii dăruiți nu sunt pentru a funcționa și fiecare să se așeze și să fie încurajat de funcția lor; mai degrabă, ei îi perfecționează pe sfinți pentru lucrarea slujbei, spre zidirea Trupului lui Cristos. Persoanele dăruite îi perfecționează pe sfinți hrănindu-i conform pomului vieții cu rezerva de viață pentru creșterea lor în viață (Geneza 2:9; 1 Corinteni 3:2, 6).

De aceea trebuie să fim prezenți în adunările bisericii și să fim implicați în slujirea din viața de biserică, fiind în părtășia și coordonarea vieții de biserică. Aici, în părtășie și coordonare și în adunările bisericii, Domnul ne poate perfecționa pe toți prin membrele dăruite.

Când cineva se ridică și împărtășește, având o porție mai mare din darul lui Cristos, suntem udați, hrăniți și alimentați. Unii sfinți se ridică și împărtășesc ceva, iar noi toți simțim că suntem udați, căci ei sunt ca o stropitoare mare care ne udă.

Trebuie să învățăm să funcționăm în întâlnirile bisericii fiind perfecționați de membrele dăruite, astfel încât să putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Fiecare dintre noi, ca membre ale Trupului lui Cristos, trebuie să fie perfecționat; mai întâi, trebuie să fim hrăniți și alimentați cu proaspăta rezervă de viață divină pentru creșterea noastră în viață, iar apoi trebuie să fim perfecționați în funcția noastră.

Trebuie să ne dăm seama că, chiar dacă am putea crede că nu putem face atât de mult sau nu știm ce să vorbim în întâlnirile bisericii, partea și funcția noastră în întâlniri sunt cele care zidesc biserica.

Fie ca vrăjmașul să nu ne înșele să credem că doar membrele dăruite pot și ar trebui să funcționeze, în timp ce noi toți ascultăm și învățăm. Mai degrabă, fie ca noi toți să ne deschidem perfecționării Domnului prin membrele dăruite, ca să învățăm să funcționăm în măsura noastră pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Persoanele dăruite îi perfecționează pe sfinți pentru a face ceea ce fac ei pentru zidirea directă a Trupului lui Cristos (Matei 16:18; Efeseni 4:11-12; 1 Timotei 1:16; 4:12). Aceasta este funcția principală a membrelor dăruite – să-i perfecționeze pe sfinți, astfel încât sfinții perfecționați să poată funcționa pentru a zidi Trupul lui Cristos.

Dumnezeu i-a dat pe unii ca apostoli, profeți, evangheliști, păstori și învățători; aceștia ne perfecționează pe noi să facem ceea ce fac ei, dar în măsura noastră. Persoanele dăruite îi perfecționează pe sfinți pentru a funcționa în același mod în care o fac ei – poate nu în aceeași măsură ca persoanele dăruite, dar în același mod pentru zidirea bisericii.

Poate că nu suntem mari apostoli precum Pavel, dar dacă suntem perfecționați pentru a fi apostoli, trimiși, putem fi apostoli pentru vecinul nostru de alături pentru Evanghelie. Poate că nu suntem mari profeți, dar dacă Îl lăsăm pe Domnul să ne perfecționeze prin persoanele dăruite, vom funcționa ca profeți pentru a vorbi cuvântul lui Dumnezeu și a zidi biserica.

În toate aceste lucruri, trebuie să ne exersăm duhul, căci numai în duh și cu exersarea duhului nostru putem noi zidi biserica. Nu învățăm doar să facem ceva în exterior, chiar dacă ar putea fi implicată o lucrare sau o activitate exterioară; învățăm să ne exersăm duhul și să fim perfecționați pentru a funcționa în măsura noastră pentru zidirea bisericii.

Învățăm să venim zilnic la Cuvântul lui Dumnezeu și să fim umpluți de Domnul, apoi să funcționăm în întâlnirile bisericii și ori de câte ori îi întâlnim pe sfinți pentru a împărți viață pentru zidirea bisericii.

Doamne Isuse, ne deschidem perfecționării Tale prin persoanele dăruite, ca să putem face lucrarea slujbei spre zidirea Trupului lui Cristos. Îți mulțumim că ne-ai dat ca daruri Trupului lui Cristos. Aleluia, fiecare credincios în Cristos este un dar pentru Trup și fiecare credincios are o funcție în măsura sa în Trup! Amin, Doamne, fie ca să nu ne neglijăm funcția. Salvează-ne de la participarea pasivă la întâlnirile bisericii fără exersarea duhului nostru și fără a funcționa în măsura noastră. Fie ca să învățăm să ne deschidem Ție zilnic și să Te savurăm pentru a crește în viață și fie ca să ne deschidem către persoanele dăruite pentru a fi perfecționați în funcția noastră. O, Doamne Isuse, ne deschidem perfecționării Tale prin persoanele dăruite. Ne exersăm duhul astăzi. Păstrează-ne în duhul nostru. Perfecționează-ne, dragă Doamne, pentru a face lucrarea slujbei, ca să putem zidi Trupul lui Cristos în mod direct! Aleluia, persoanele dăruite îi perfecționează pe sfinți hrănindu-i și ajutându-i să facă ceea ce fac persoanele dăruite pentru zidirea Trupului lui Cristos!

Suntem perfecționați pentru a fi un membru ziditor în dragoste și a ajunge la unitatea credinței

Slavă Domnului că noi toți suntem daruri pentru Trupul lui Cristos și fiecăruia dintre noi i s-a dat o măsură după harul dat nouă de Dumnezeu. Amin! Fie ca noi să învățăm să-L savurăm zilnic pe Domnul și să ne deschidem către El, astfel încât să putem avea mai mult har, să savurăm mai mult din ceea ce este El și să fim perfecționați în funcția noastră în biserică.

De multe ori în viața de biserică, Domnul ne pune împreună cu un sfânt care ne perfecționează; de multe ori, o persoană dăruită funcționează și suntem perfecționați pe măsură ce avem părtășie și ne coordonăm cu el. Trebuie să-I permitem Domnului să ne perfecționeze în funcția noastră în viața de biserică.

Pavel i-a spus lui Timotei să facă lucrarea unui evanghelist; Timotei nu era un evanghelist și nici nu era o persoană dăruită în acest sens, dar el era perfecționat pentru a face lucrarea unui evanghelist.

Dacă ne deschidem către Domnul și ne deschidem către sfinți în viața de biserică, vom fi perfecționați pentru a funcționa ca apostol, profet, evanghelist, păstor și învățător și vom funcționa pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Pe măsură ce Îl lăsăm pe Domnul să ne perfecționeze și permitem persoanelor dăruite să ne perfecționeze, va exista un rezultat. Rezultatul acestei perfecționări este că vom ajunge cu toții la unitatea credinței și a cunoașterii depline a Fiului lui Dumnezeu, la un om matur și la măsura staturii plinătății lui Cristos (Efeseni 4:13; cf. Ioan 17:23).

Cu toții trebuie să ajungem la aceste trei lucruri crescând în viață și fiind perfecționați în funcția noastră. Mai mult, nu vom mai fi copii mici aruncați de valuri și purtați de orice vânt de învățătură (Efeseni 4:14).

Dacă nu creștem în viață și nu suntem perfecționați în funcția noastră, rămânem ca niște copilași, fiind o povară pentru alții, în loc să avem grijă de ei. Dar dacă creștem în viață zi de zi și suntem perfecționați în funcția noastră în Trup, vom funcționa în măsura noastră și vom purta responsabilitatea.

Nu vom mai fi aruncați încoace și încolo, nici aruncați de valuri; vom fi tari în Domnul și pentru biserică. Ne vom ține de adevăr în dragoste și vom crește în Cristos, Capul, în toate lucrurile (v. 15).

Trebuie să ținem de adevăr în dragoste. Adevărul din Efeseni se referă la ceea ce este real, iar acesta este Cristos și biserica.

Cristos, în calitate de Cap al Trupului, și biserica, în calitate de Trup al Capului, sunt ceva real, iar noi ne ținem de adevăr în dragoste. Ne ținem de aceste lucruri reale în dragoste, ținându-ne de Cristos și de biserică, și creștem în Cap, Cristos, în toate lucrurile.

Această perfecționare ne va face să nu mai fim copii mici aruncați de valuri și purtați de orice vânt de învățătură, în viclenia oamenilor, în șiretenia lor, în vederea sistemului satanic de eroare. Slavă Domnului!

În loc să ne lăsăm duși, ne ținem de adevăr în dragoste, creștem în Cristos în toate lucrurile și vom funcționa din El! Pe măsură ce creștem în Cristos, Capul, ceva vine din Cap, căci funcționăm cu provizia pe care o primim de la Cristos.

Creștem în Cristos pentru creșterea noastră, iar apoi din Cristos vom funcționa pentru utilitatea noastră (v. 16). Această perfecționare va face ca fiecare membru al Trupului lui Cristos să fie un membru ziditor în dragoste – crescând în Cap și funcționând din Cap.

Fie ca noi să fim membre perfecționate ale Trupului care cresc în Cap și funcționează din Cap pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos!

Doamne Isuse, ne deschidem Ție pentru a putea crește în viață și ne deschidem, de asemenea, Trupului pentru a fi perfecționați în funcția noastră! Amin, Doamne, fie ca noi să fim membrele perfecționate ale Trupului lui Cristos care cresc în viață și funcționează în măsura lor pentru zidirea Trupului! Fă-ne să creștem în viață și să fim perfecționați în funcția noastră până când vom ajunge cu toții la unitatea credinței! Amin, Doamne, fie ca noi să ajungem cu toții la unitatea credinței și a cunoașterii depline a Fiului lui Dumnezeu, la un om matur, la măsura staturii plinătății lui Cristos! Ține-ne deschiși către perfecționarea Ta prin membrele dăruite, ca să nu mai fim copilași aruncați de valuri și purtați de orice vânt de învățătură! O, Doamne, ne ținem de adevăr în dragoste, ținându-ne de Cristos și de biserică – ne ținem de lucruri adevărate! Te ținem ca și Cap și primim distribuirea și alimentarea Ta, astfel încât să putem funcționa din Cap pentru zidirea bisericii!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Building up of the Body is by the Perfected Members Functioning in their Measure, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 24 cu tema: Dătătorul darurilor și componentele armurii lui Dumnezeu, ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să vedem că fiecare membru al Trupului lui Cristos este un dar indispensabil pentru Trup

19/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Cristos este Dătătorul de daruri pentru zidirea Trupului organic al lui Cristos; fiecare membru al Trupului este un dar indispensabil pentru Trup, constituit de Cristos în înălțarea și coborârea Sa în noi pentru a ne supune, a ne cuceri și a ne umple, chiar a umple toate lucrurile în noi. Amin!

Săptămâna aceasta venim la subiectul, Dătătorul darurilor și componentele armurii lui Dumnezeu, bazat în principal pe Efeseni capitolele 4 și 6.

Cea mai mare profeție din Biblie este cea rostită de Domnul Isus în Matei 16:18, Eu voi zidi biserica Mea. Aceasta este încă în curs de desfășurare. Cristos încă își zidește biserica. Și El face aceasta în noi și prin noi, multele membre ale Trupului lui Cristos.

Fiecare dintre noi este un dar dat de Cristos Trupului Său, astfel încât noi să putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Săptămâna aceasta vrem să vedem cum Cristos este Dătătorul de daruri – și procesul prin care a trecut pentru a produce și a oferi darurile Trupului Său și, de asemenea, vrem să-L vedem pe Cristos ca fiind componentele armurii lui Dumnezeu.

Am putea crede că numai Cristos este calificat să zidească biserica în calitate de Trup al lui Cristos și avem parțial dreptate; Cristos zidește biserica, dar El o face în și prin darurile pe care le-a dat Trupului, care este fiecare credincios în Cristos.

Am putea crede că numeroasele elemente ale armurii lui Dumnezeu trebuie să fie puse pe noi una câte una, pentru a putea lupta războiul spiritual și avem parțial dreptate, căci Cristos Însuși este realitatea armurii lui Dumnezeu. Fiecare parte a armurii lui Dumnezeu este Cristos Însuși.

Trebuie să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos ca și componente ale armurii lui Dumnezeu. Aceasta ne face membre luptătoare ale Trupului lui Cristos pentru ca stăpânirea lui Dumnezeu să fie exprimată pe pământ.

Fie ca noi să fim cei care Îl savurăm și Îl experimentăm pe Cristos ca Dătător de daruri, astfel încât să putem deveni membre ziditoare ai Trupului lui Cristos pentru expresia Lui în mod corporativ.

Și fie ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos ca elemente constitutive ale armurii lui Dumnezeu, astfel încât să putem deveni membre luptătoare ai Trupului pentru stăpânirea Lui.

Aceasta este împlinirea supremă a versetului din Geneza 1:26, unde vedem că Domnul dorește să obțină o exprimare și o reprezentare colectivă pe pământ prin unicul om nou. Fiind unicul om nou din acest univers, suntem creați în Cristos după imaginea lui Cristos pentru a-L exprima pe Cristos și a-L reprezenta. Slavă Domnului!

Fiecare membru al Trupului lui Cristos este un dar indispensabil pentru Trupul lui Cristos

Efeseni 4:7-16 ni-L prezintă pe Cristos ca Dătător de daruri pentru zidirea intrinsecă a Trupului organic al lui Cristos. Această zidire a Trupului se face prin dăruirea, distribuirea harului divin, după măsura darului lui Cristos.

Fiecare membru al Trupului lui Cristos este un dar indispensabil pentru Trupul lui Cristos (v. 7; 1 Corinteni 12:14-22; Romani 12:4-5). Fiecare dintre noi, ca și credincioși în Cristos, suntem un dar pentru Trupul lui Cristos și suntem indispensabili Trupului.

În 1 Corinteni 12, Pavel aseamănă Trupul mistic al lui Cristos cu trupul nostru fizic; Trupul lui Cristos este realitatea, iar trupul nostru fizic este doar o imagine a acelei realități – nu invers. Trebuie să vedem că Trupul este unul, dar are multe membre.

Trupul lui Cristos nu este doar un singur membru care funcționează, iar restul ascultă în liniște; Trupul este compus din multe membre care funcționează toate, fiecare în măsura sa, conform darului dat lor de Dumnezeu. Cu toții avem nevoie unii de alții, căci fiecare dintre noi este un dar indispensabil pentru Trup.

Dacă piciorul ar zice: „Fiindcă nu sunt mână, nu sunt din trup”, nu este că pentru aceasta nu este din trup. Tot așa, dacă urechea ar zice: „Fiindcă nu sunt ochi, nu sunt din trup”, nu este că de aceea nu este din trup. Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Trupul este alcătuit din mai multe membre, și Dumnezeu a pus membrele trupului, fiecare pe rând, în Trup, așa cum a voit El.

Ochiul nu poate să spună mâinii: „Nu am nevoie de tine”, nici gura nu poate să spună picioarelor: „Nu am nevoie de voi”. Ci, membrele trupului care par a fi mai slabe sunt cu atât mai necesare. Aceasta este o imagine a realității care se întâmplă în Trupul lui Cristos.

Fiecare membru al Trupului lui Cristos este un dar indispensabil pentru Trup. Fiecare membru al Trupului are o funcție particulară în Trup pe care nimeni altcineva nu o are, iar noi avem nevoie de funcția tuturor membrelor.

Pe de o parte, trebuie să ne dăm seama că funcția noastră în Trup este necesară, chiar critică pentru zidirea Trupului, și nu ar trebui să ne disprețuim funcția. Pe de altă parte, nu ar trebui să minimalizam funcția altora și nici nu ar trebui să le râvnim funcția.

Fie ca noi să citim Biblia cu rugăciune, în special porțiunile din 1 Corinteni 12:14-22 și Romani 12:4-5, pentru a ne da seama că suntem membre ale Trupului lui Cristos.

Pavel a avut clar o viziune a Trupului imediat după convertirea sa, căci a fost orbit de lumina divină timp de trei zile, apoi un membru al Trupului a venit la el – Anania – și i-a zis: „Saule, frate!”

Prin nașterea din nou cu viața divină, devenim membre ale Trupului lui Cristos și suntem frați și surori cu sfinții.

Saul obișnuia să fie un persecutor al bisericii, căutând să-i omoare și să-i distrugă pe urmașii lui Isus, dar Domnul S-a îndurat de el și a avut o convertire la Cristos. Acum era un frate în Domnul și era un membru al Trupului. El depindea de Trup în toate lucrurile.

Odată, tot orașul voia să-l găsească și să-l omoare, dar frații l-au coborât într-un coș prin zidul cetății pentru ca el să scape (Faptele Apostolilor 9:25; 2 Corinteni 11:32-33). Toți suntem „cazuri speciale” – avem nevoie ca frații să ne salveze și să ne acopere și facem parte din frăția care îi ajută pe alți frați.

Toți depindem de Trupul lui Cristos. Așa cum într-un singur trup avem multe membre și nu toate membrele au aceeași funcție, tot așa și noi, care suntem mulți, suntem un singur trup în Cristos și fiecare în parte suntem membre unii altora. Avem daruri care diferă după harul dat nouă de Cristos.

În Efeseni 4:7, harul lui Cristos este savurarea noastră și ne oferă darul; în Romani 12:6, darurile diferă după harul care le este dat. Pe măsură ce Îl savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca Duh, avem un anumit dar, anumite abilități și capacități, care inconștient și spontan ies din noi pentru a zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Fie ca noi să Îl savurăm pe Domnul zi de zi și să avem o creștere a darului dat nouă de Dumnezeu, astfel încât să putem funcționa în Trupul lui Cristos. Darul lui Cristos este o persoană constituită cu viața și elementul lui Cristos, distribuite în el de către Trinitatea Divină (2 Corinteni 1:15).

Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul ca har, chiar și venirea noastră la alți sfinți pentru a-i vizita va fi o vizită a harului. Ne vom osteni, dar nu noi, ci harul lui Dumnezeu, care ne este înmulțit.

Fiecare persoană dăruită are o măsură, iar harul divin este dat, distribuit, în ea conform acelei măsuri (Efeseni 4:16; comp. cu Romani 12:3). Fie ca noi să fim treji la minte și să nu avem o părere mai înaltă despre noi înșine decât ar trebui să avem.

Putem ști multe lucruri și putem chiar să fim capabili să vorbim multe lucruri, dar dacă credem că avem o porție mai mare decât prezbiterii sau chiar decât apostolul Pavel, nu suntem treji la minte. Fiecare dintre noi are o slujbă pe care trebuie să o îndeplinească și fiecare are o măsură; harul divin este dat și distribuit în noi conform acelei măsuri.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai făcut daruri pentru Trupul lui Cristos. Aleluia, fiecare credincios autentic în Cristos este un membru al Trupului lui Cristos, un dar indispensabil pentru Trup! Amin, Doamne, fie ca să ne dăm seama că suntem membre ale Trupului lui Cristos cu o funcție particulară pentru zidirea Trupului! Fie ca să vedem că funcția noastră este foarte necesară pentru zidirea Trupului! Ne deschidem Ție, dragă Doamne, și vrem să Te savurăm astăzi. Vrem să fim constituiți cu viața și elementul lui Cristos. Distribuie-Te mai mult în noi astăzi. Ne deschidem distribuirii Tale divine. Constituie-ne în membre ale Trupului lui Cristos care funcționează. O, Doamne, nu vrem să neglijăm darul nostru spiritual dat nouă conform măsurii harului. Fă-ne să Te savurăm până când vom funcționa în măsura noastră pentru zidirea Trupului! Aleluia, fiecare persoană dăruită are o măsură, iar noi avem harul divin care ne este dat și împărțit în noi conform acelei măsuri!

Cristos S-a înălțat și S-a coborât, i-a condus captivi pe cei luați captivi și ne-a constituit ca daruri pentru Trupul Său

Ne putem privi pe noi înșine ca credincioși în Cristos și ne putem gândi că suntem atât de slabi, că nu-L experimentăm sau nu-L cunoaștem atât de bine pe Cristos, așa că cum putem fi un dar indispensabil pentru Trup? Dar nu trebuie să ne uităm la noi înșine – să ne uităm doar la Domnul și la ceea ce a făcut El pentru noi!

Efeseni 4:8 ne spune că Cristos, după ce s-a înălțat la înălțime, i-a dus captivi pe cei luați captivi și a dat daruri oamenilor. Înălțimea din această porțiune din Psalmul 68:18 se referă la Muntele Sion (v. 15-16), simbolizând al treilea cer, unde locuiește Dumnezeu (1 Împ. 8:30).

Psalmul 68 sugerează că în chivot S-a înălțat Dumnezeu la Muntele Sion după ce chivotul a câștigat victoria (Numeri 10:35); aceasta ilustrează modul în care Cristos a câștigat victoria și S-a înălțat triumfător la ceruri. Este uimitor!

Prin acest trafic sau călătorie universală și în înălțarea Sa, Cristos i-a dus captivi pe cei care fuseseră luați captivi de Satan și i-a făcut daruri pentru Trupul Său (Efeseni 4:8-11). Uimitor!

Cristos a călătorit; El este Dumnezeul Triunic care călătorește. El a călătorit din ceruri la pământ, din pământ la Hades, din Hades înapoi la pământ și din pământ la al treilea cer. Prin acest trafic universal, darurile au fost date Trupului lui Cristos.

El a călătorit nu doar pe pământ, ci și mai mult, până în cele mai de jos părți ale pământului, chiar în Hades, și de acolo înapoi pe pământ, și de pe pământ în al treilea cer.

Când a călătorit în acest fel, mai ales când a călătorit în înălțarea Sa, după ce l-a învins pe Satan, Cristos i-a luat pe captivii lui Satan – adică pe noi – și i-a adus ca un cuceritor victorios într-un convoi de dușmani învinși la Tatăl.

El a mers înaintea Tatălui cu un convoi de captivi, i-a prezentat pe acești captivi Tatălui, care la rândul său i-a dat înapoi lui Cristos ca daruri. Apoi, Cristos i-a dat pe toți acești captivi ca daruri Trupului Său pentru zidirea Trupului. Aleluia!

Ce sărbătoare victorioasă trebuie să fi fost această procesiune triumfală! Acest lucru este real: este non-ficțiune, este ceea ce s-a întâmplat în domeniul spiritual în momentul morții, îngropării, învierii și înălțării Domnului.

Toți eram captivi ai lui Satan, căci am fost luați captivi de Satan înainte de a fi mântuiți prin moartea și învierea lui Cristos (Luca 4:18). Dar în înălțarea Sa, Cristos ne-a condus captivi, adică ne-a salvat din captivitatea lui Satan și ne-a luat la Sine (Psalmul 68:18). Slavă Domnului!

În înălțarea Sa, Cristos ne-a condus pe noi, credincioșii în Cristos, ca și captivi ai Săi, să fim în convoiul Său de dușmani învinși și ne-a făcut daruri pentru Trupul Său. Acum, fiecare dintre noi, ca și credincioși în Cristos, este un dar pentru Trupul lui Cristos, chiar un dar indispensabil pentru Trup.

Cât de minunat este să știm că noi, care am fost odată captivi ai lui Satan, am fost eliberați din captivitatea lui Satan și aduși la Dumnezeu de Cristos într-un convoi de dușmani învinși pentru a fi transformați în daruri pentru Trupul lui Cristos!

Suntem trofee date Tatălui și suntem daruri pentru Trupul lui Cristos. Uimitor! Acum, Cristos Își sărbătorește triumful asupra noastră, dușmanii Săi învinși, și ne conduce ca prizonieri ai Săi într-o procesiune triumfală în mișcarea Sa pentru slujba Sa de a zidi Trupul Său (2 Corinteni 2:14).

Slavă lui Dumnezeu, care ne călăuzește întotdeauna în triumful în Cristos și manifestă mireasma cunoașterii Lui prin noi în orice loc.

Acesta este ceva ce ni s-a întâmplat nu doar o dată, când Cristos S-a înălțat, ci chiar mai mult, ceva ce ar trebui să experimentăm zi de zi.

Pentru a fi în realitate daruri pentru Trupul care zidesc Trupul, trebuie să-L lăsăm pe Cristos să se înalțe și să se coboare în noi, să ne cucerească și să ne învingă și să ne umple cu Sine Însuși, astfel încât să putem fi constituiți ca daruri pentru Trupul lui Cristos (Efeseni 4:9-10).

În Sine Însuși, Cristos nu are nevoie să se înalțe și să se coboare; El este statornic și neclintit. Dar în noi și cu noi, El a venit în noi ca să fie cu noi, iar când suntem în jos, El este jos cu noi ca să ne încurajeze și să ne ridice. Și când suntem sus, mai ales când nu suntem treji la minte în ceea ce privește ceea ce suntem și cine suntem, El este cu noi ca să ne aducă jos. El călătorește mult în noi.

El umple toate lucrurile prin călătoria Sa universală și, pe măsură ce călătorește în noi, ne umple și pe noi însuși. Fie ca noi să-I permitem Domnului să fie cu noi, să ne vorbească, să ne ridice și să ne aducă jos așa cum consideră El de cuviință.

Fie ca noi să-I permitem Domnului să ne supună și să ne învingă. Fie ca noi chiar să-I cerem să nu ne lase niciodată să câștigăm, ci să ne învingă tot timpul. Când suntem supuși de Domnul, dându-I mai mult teren în ființa noastră, El ne constituie ca daruri pentru Trupul Său și putem împărți viață altora în Trup.

Dar dacă rămânem întregi, dacă nu suntem tratați și nu-L lăsăm pe Domnul să ne învingă și să ne captureze, nu putem funcționa, căci nu avem darul harului și măsura noastră este foarte mică. Fie ca noi să ne deschidem Domnului și să-I spunem:

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai făcut daruri indispensabile Trupului lui Cristos prin călătoria Ta universală și prin umplerea tuturor lucrurilor! Aleluia, Cristos a coborât pe pământ, apoi în Hades și S-a înălțat pe pământ și apoi în al treilea cer pentru a umple toate lucrurile! Slavă Domnului, prin traficul și înălțarea Sa universală, Cristos i-a condus ca și captivi pe cei care fuseseră luați captivi de Satan și i-a făcut daruri pentru Trupul Său! Amin, Doamne, fie ca noi să vedem că am fost conduși captivi de Cristos în înălțarea Sa, căci El ne-a salvat din captivitatea lui Satan și ne-a luat la Sine! Aleluia, în înălțarea Sa, noi, credincioșii în Cristos, am fost conduși la ceruri ca și captivi ai lui Cristos în convoiul Său de dușmani învinși pentru a fi făcuți daruri pentru Trup! Amin, Doamne, Te lăudăm și ne deschidem Ție! Fie ca Tu să te înalți și să te cobori în noi și fie ca Tu să ne cucerești și să ne învingi, pentru ca noi să putem fi constituiți ca daruri pentru Trup! O, Doamne, fie ca Să-Ți permitem să ne învingi și să ne umpli, pentru ca noi să putem fi daruri pentru Trup, funcționând în măsura noastră pentru zidirea Trupului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Seeing that Every Member of the Body of Christ is an Indispensable Gift to the Body, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 24 cu tema: Dătătorul darurilor și componentele armurii lui Dumnezeu, ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos este totul și în toți în omul nou: trebuie să-L luăm pe Cristos ca persoana noastră astăzi

10/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Conform Coloseni 3:10-11, în omul nou, Cristos este toate membrele și în toate membrele, căci Cristosul care locuiește în noi este constituentul singurului om nou, iar pentru omul nou cu toții Îl luăm pe Cristos ca persoană a noastră pentru singurul om nou, astfel încât El să ia decizii în noi și să vorbim același lucru cu o gură și cu un singur acord. Amin!

Omul nou este cu adevărat capodopera lui Dumnezeu, dar trebuie să ia ființă printre noi astăzi. Cristos este Creatorul singurului om nou ca și capodoperă a lui Dumnezeu. Intenția lui Dumnezeu de la bun început, când a creat universul și când l-a format pe om după imaginea Sa, a fost să câștige un om corporativ care să-L exprime și să-L reprezinte.

Omul nou este poemul, capodopera lui Dumnezeu; acest om a fost creat prin moartea și învierea lui Cristos. Pe partea negativă, Cristos a desființat în carnea Sa toate lucrurile negative din univers, inclusiv Satan, păcatul, carnea, lumea, vechea creație și rânduielile legii. Apoi, El a creat omul nou în Sine Însuși, fiind esența, elementul și natura omului nou.

Mai întâi, omul natural a fost crucificat împreună cu Cristos, iar apoi, prin anularea omului vechi, Cristos ne-a împărțit elementul Său divin pentru a ne face să devenim capodopera lucrării lui Dumnezeu – omul nou.

Omul nou este un element absolut nou în univers, o nouă invenție a lui Dumnezeu. Noi, ca biserică, suntem capodopera lucrării lui Dumnezeu; suntem un poem care exprimă înțelepciunea infinită și planul divin al lui Dumnezeu.

Dumnezeul nostru înțelept dorește să obțină o manifestare înțeleaptă a tot ceea ce este și a făcut El și L-a făcut pe Cristos înțelepciune pentru noi de la Dumnezeu pentru a fi dreptatea, sfințirea și răscumpărarea noastră. Pentru trecutul nostru, Cristos este dreptatea noastră. Pentru prezentul nostru, El este sfințirea noastră. Pentru viitorul nostru, El este răscumpărarea noastră.

Ca înțelepciune de la Dumnezeu pentru noi, Cristos răscumpără, transformă și glorifică pe deplin întreaga noastră ființă tripartită cu viața Sa divină, astfel încât să putem deveni exprimarea înțeleaptă a tot ceea ce este Cristos. Ce destin glorios avem!

Acum trebuie să intrăm în realitatea omului nou din viața noastră creștină mai întâi, văzând că Cristos a anulat în carnea Sa legea poruncilor în rânduieli. Toate reglementările privind viața și închinarea care au divizat națiunile au fost anulate.

Trebuie să-L lăsăm pe Cristos să le anuleze în noi, astfel încât să fim flexibili și dispuși să fim de acord cu ceilalți, chiar să renunțăm la mândria noastră naturală și culturală. Pentru biserică în calitate de om nou, trebuie să lăsăm pacea lui Cristos să arbitreze în inimile noastre, la care am fost chemați în omul nou!

În omul nou, Cristos este toate membrele și în toate membrele: El este constituentul omului nou!

Un aspect particular al bisericii ca om nou este că în omul nou, Cristos este toate membrele și El este, de asemenea, în toate membrele, așa cum se vede în Coloseni 3:10-11. Ne îmbrăcăm cu omul nou, care se înnoiește spre deplina cunoaștere, după chipul Celui ce L-a creat, unde nu poate fi grec și iudeu, tăiere împrejur și netăiere împrejur, barbar, scit, rob, om liber, ci Cristos este totul și în toți.

Domnul nu ne lasă în întuneric cu privire la omul nou și la ce înseamnă să fii omul nou; Biblia este clară că Cristos este toate membrele și în toate membrele în omul nou. Indiferent de ce fel de persoană suntem, indiferent de originea și cultura noastră, numai Cristos este constituentul omul nou.

Cristosul care locuiește în noi este constituentul omul nou (Coloseni 1:27; 3:11). Nu există nicio persoană naturală în omul nou. Indiferent de ce fel de persoană suntem, în ceea ce privește omul nou, există loc doar pentru Cristos și nu e loc pentru nici o persoană naturală.

Naționalitatea noastră, educația noastră culturală și rasa sau trecutul noastru, toate acestea sunt eliminate atunci când noi suntem în realitate biserica în calitate de singur om nou.

În omul nou, Cristos este totul și în toți; El este toate membrele și El este în toate membrele. Cristos Însuși este omul nou – El este Capul Trupului și, de asemenea, Trupul Capului, singur om nou (1 Corinteni 12:13).

Cu toții suntem parte din singurul om nou, dar suntem omul nou în realitate numai atunci când ne dăm seama că Cristos este totul și în toți în omul nou. Acest cuvânt „toți” din Coloseni 3:11 se referă la toate membrele care alcătuiesc singurul om nou. Cristos este toate membrele singurului om nou și El este în toate membrele.

Așa cum membrele trupului nostru suntem noi și suntem exprimați prin fiecare membru al trupului nostru, tot așa Cristos este în toate membrele Trupului și El este, de asemenea, toate membrele Trupului. Aceasta înseamnă că trebuie să devenim Cristos.

Trebuie să-L luăm atât ca viața noastră pentru viața Trupului lui Cristos, cât și ca persoana noastră pentru singurul om nou. Trebuie să ne dăm seama că, atunci când ne adunăm ca biserică, singurul om nou, originea și cultura noastră sunt terminate și nu suntem germani, britanici, chinezi, japonezi, polonezi, români sau orice altă naționalitate: suntem doar Cristos!

Deoarece Cristos este în toate membrele omului nou, nu există nicio posibilitate, niciun loc pentru vreo persoană naturală în omul nou! În omul nou nu există loc pentru vreo rasă, naționalitate, cultură sau statut social; în omul nou, Cristos este totul și în toți.

Indiferent de ce fel de persoană suntem, indiferent de originea noastră și indiferent de statutul nostru în societate, în ceea ce privește omul nou, cu toții suntem niște nimeni și numai Cristos este persoana.

În singurul omul nou există o singură persoană – Cristosul atotinclusiv (Coloseni 2:17; 3:4, 11). Fiecare credincios în Cristos trebuie să devină Cristos, căci Cristos locuiește și trăiește în fiecare credincios în Cristos.

Pe măsură ce Îl luăm pe Cristos ca viață și persoană a noastră, devenim nu doar Trupul lui Cristos, ci chiar mai mult, singurul om nou, Cristos fiind totul și în toți.

Întrucât Cristos este totul și în toți în omul nou și, întrucât suntem parte din omul nou, suntem parte din Cristos. Fiecare membru al bisericii, ca singurul om nou, este o parte din Cristos, și fiecare membru este Cristos.

Doamne Isuse, fă-ne să vedem că în biserică, ca singurul om nou, Cristos este totul și în toți! Aleluia, Cristos este în toate membrele și Cristos este toate membrele singurului om nou! Slavă Domnului, în omul nou nu pot exista grec și evreu, circumcizie și necircumcizie, barbar, scit, rob, om liber, ci Cristos este totul și în toți! Amin, Doamne, devino Tu totul pentru noi astăzi. Trăiește în noi astăzi. Te luăm pe Tine ca viață și ca persoană a noastră pentru biserică, ca singurul om nou. Fie ca noi să ne dăm seama că, indiferent de ce fel de persoană suntem, nu suntem nimic în ceea ce privește omul nou, căci Cristos este totul și în toate în omul nou! Fie ca noi să vedem că Cristos este totul în omul nou, căci El este toate membrele și El este în toate membrele omului nou. Aleluia, Cristos este în noi și noi suntem în Cristos! Slavă Domnului, din moment ce Cristos este totul și în toți în omul nou, noi suntem parte din Cristos și El este în noi! Amin, Doamne, fie ca noi toți să-L luăm pe Cristosul atotinclusiv ca viață și persoană astăzi!

Pentru omul nou, cu toții Îl luăm pe Cristos ca persoană a noastră și vorbim același lucru cu o singură gură

Cum poate Cristos să fie totul și în toate în omul nou? Numai dacă noi toți Îl luăm pe Cristos ca persoană a noastră pentru omul nou (Efeseni 2:15; 3:17). Când Îl luăm pe Cristos ca persoană a noastră, El devine totul și în toate pentru noi și împreună devenim omul nou.

Ca Trup al lui Cristos, biserica are nevoie de Cristos ca viață a ei. Ca om nou, biserica are nevoie de Cristos ca persoană. Când Îl luăm pe Cristos ca viață, putem trăi pe Cristos și putem fi membre ale Trupului lui Cristos, funcționând în măsura noastră în și pentru Trup.

Când Îl luăm pe Cristos ca persoană, El devine totul și în toți în omul nou. Cristos este în noi toți ca o singură persoană; prin urmare, cu toții avem o singură persoană (Galateni 2:20; Efeseni 3:17).

Dacă vrem să avem existența practică a omului nou, persoana totală a omului vechi trebuie înlăturată și trebuie să trăim prin persoana noastră nouă, luându-L pe Cristos ca persoană a noastră (Romani 6:6; Galateni 2:20; Efeseni 4:22-24; 3:17).

Este un fapt că omul nostru vechi a fost crucificat împreună cu Cristos; acest fapt trebuie aplicat în viața noastră de zi cu zi, luându-L pe Cristos ca persoană a noastră pentru omul nou.

Trebuie să trăim o viață în omul nou, luându-L pe Cristos ca persoană a noastră, cu El ca fiind Cel care ia toate deciziile în noi. În fiecare zi luăm decizii, de la decizii mici la decizii mari. Din momentul în care ne trezim dimineața, întreaga noastră zi este petrecută luând decizie după decizie.

Chiar și momentul în care ne trezim este o decizie pe care o luăm. Când facem duș, mâncăm, ne pregătim, ne îmbrăcăm, mergem la serviciu, facem treburi prin casă, ne relaxăm și facem atât de multe lucruri, cu toții luăm decizii.

A-L lua pe Cristos ca persoană a noastră înseamnă a-L lăsa să fie Cel care decide lucrurile în noi. Trebuie să ne consultăm cu Domnul și să-L lăsăm să decidă lucrurile în noi, permițându-I lui Cristos să fie Cel care decide totul.

Cum ne petrecem timpul, ce citim, unde mergem, cu cine vorbim, ce ascultăm și ce urmărim – trebuie să venim la Domnul din nou și din nou și să-L luăm ca persoană a noastră, lăsându-L să fie Cel care decide în noi.

Când Îl luăm pe Cristos ca persoană a noastră și Îl lăsăm să decidă totul în noi, vom avea o viață de familie dulce și o viață de biserică plăcută. Aceasta implică să avem viziunea că suntem singurul om nou, unde Cristos este totul și în toți.

Odată ce vedem că suntem parte din singurul om nou, nu vom putea decide lucrurile doar singuri; mai degrabă, vom verifica cu Domnul și, de asemenea, cu celelalte membre ale Trupului.

Trebuie să vedem că suntem un Trup corporativ și un om nou corporativ. Trebuie să ne dăm seama că atât viața noastră, cât și mișcarea noastră sunt corporative, așa că trebuie să-L luăm pe Cristos ca viață și persoană a noastră (1 Corinteni 12:12; Romani 12:4-5).

În special, trebuie să-L luăm pe Cristos ca persoană a noastră pentru singurul om nou în vorbirea noastră. Romani 15:6 spune că vorbim cu o singură gură, 1 Corinteni 1:10 spune că vorbim același lucru, iar Efeseni 2:15 vorbește despre singurul om nou.

În omul nou, vorbim același lucru cu o singură gură, într-un singur acord. Cum este posibil acest lucru? Cum poate biserica cu milioane de membri să vorbească același lucru cu o singură gură? Acest lucru pare imposibil, cel puțin din punct de vedere omenesc.

Dar în biserica locală trebuie să ne exersăm să-L luăm pe Cristos ca persoană și să vorbim cu o singură gură, chiar să vorbim același lucru, un singur lucru, într-un singur acord. Amin!

Motivul pentru care vorbim lucruri diferite este pentru că avem mai mult de o persoană; dacă eu mă iau pe mine ca persoană și tu te iei pe tine însuți ca persoană, vorbim lucruri diferite și nu există un singur om nou. O, Doamne!

Când există mai mult de o persoană, există multe idei și există multe opinii. Dar slavă Domnului că-L putem lua pe Cristos ca persoană în vorbirea noastră!

Nu avem un polițist printre noi în viața de biserică, ci îl avem pe Cristos ca persoană! El este persoana mea și El este persoana ta; Cristosul din mine este același Cristos ca și în tine și vorbim același lucru, căci Cristos vorbește același lucru!

Fiecare dintre noi este absolut liber; în același timp, niciunul dintre noi nu are libertatea de a spune ce vrea, pentru că în noi există o altă persoană, Cristos. Poate că vrem să spunem ceva, dar Cristos din noi ne deranjează și ne dă sentimentul să nu spunem nimic; pur și simplu spunem: Amin!

Când vrem să vorbim din nou, Domnul ne deranjează din nou și spunem: Mulțumesc, Doamne! Cu toții trebuie să exersăm să-L luăm pe Cristos ca persoană pentru omul nou.

În trecut erau prea multe guri pentru că erau prea multe persoane. Acum, cu toții, într-un singur acord, vorbim cu o singură gură același lucru, pur și simplu pentru că cu toții îl luăm pe Cristos ca persoană.

Fie ca să-L lăsăm pe Cristos să decidă totul în noi. Fie ca El să-L lăsăm să vorbească în noi. Deși suntem mulți și venim din multe locuri, cu toții avem o singură gură și cu toții vorbim același lucru; Asta pentru că noi toți suntem omul nou, având o singură persoană (Efeseni 2:15; 4:22-24; 3:17a; Romani 15:6; 1 Corinteni 1:10).

Amin, fie ca noi să fim cei care ne exersăm duhul astăzi, să fim întăriți în omul nostru lăuntric, să-L luăm pe Cristos ca persoană a noastră și să trăim în realitatea omului nou!

Doamne Isuse, Te luăm pe Tine ca persoana noastră pentru omul nou. Îți mulțumim că ești viața noastră pentru Trupul lui Cristos și persoana noastră pentru omul nou. O, Doamne, Tu ești în noi; Te luăm ca persoană a noastră. Tu ești persoana noastră, Doamne! Fie ca noi să realizăm că, pentru existența practică a omului nou, persoana totală a omului vechi trebuie înlăturată și trebuie să trăim prin noua noastră persoană! Amin, Doamne, vrem să trăim o viață în omul nou, luându-L pe Cristos ca persoană a noastră! Ne deschidem Ție, Doamne, și Te lăsăm să fii Cel care ia toate deciziile în noi. Fie ca Cristos să fie Cel care decide în toate lucrurile. Salvează-ne de la a lua decizii singuri. Fie ca să vedem că suntem un Trup corporativ și un om nou corporativ și că atât viața, cât și mișcarea noastră sunt corporative! Amin, Doamne, Te luăm ca persoană în vorbirea noastră! Fie ca noi toți, ca omul nou, să vorbim cu o singură gură același lucru, spre gloria lui Dumnezeu! Aleluia, în omul nou există o singură persoană și toți vorbim același lucru cu o singură gură!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ is All and in All in the New Man: we need to Take Christ as our Person Today, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 22 cu tema: Creatorul singurului om nou ca fiind capodopera lui Dumnezeu, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să fim dispuși să renunțăm la rânduielile noastre de dragul bisericii ca om nou

08/10/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Pe cruce, Cristos a creat omul nou în Sine Însuși, desființând în carnea Sa legea poruncilor în rânduieli, zidul de mijloc al despărțirii; toate modurile noastre de viață și de închinare – care creează vrăjmășie și dezbinare – au fost desființate pe cruce, iar acum îl avem doar pe Cristos și unitatea autentică. Amin!

Unul dintre principalele motive pentru care biserica de astăzi nu este încă omul nou în realitate este că noi toți, ca credincioși în Cristos, ne ținem de rânduielile noastre, adică de modurile noastre de viață și de închinare.

De partea Sa, Domnul Isus a desființat în mod specific toate aceste rânduieli și a țintuit pe cruce înscrierea din rânduieli; de partea noastră, trebuie să aplicăm acest lucru astăzi în viața noastră de biserică și în viața noastră creștină.

Domnul vrea să câștige omul nou astăzi, dar cine este dispus să-L ia doar pe Cristos ca viață și persoană pentru singurul om nou? El vrea să câștige biserica în calitate de om corporativ care-L exprimă și reprezintă pe Dumnezeu, biserica în aspectul omului nou, dar cine este dispus să renunțe la rânduielile sale bune, chiar și la rânduielile făcute de ei înșiși, pentru a putea fi una cu alții în viața de biserică de dragul unității?

Dumnezeu vrea să obțină biserica în calitate de manifestare înțeleaptă a tot ceea ce este Cristos și El ni l-a dat pe Cristos ca înțelepciune de la Dumnezeu pentru noi, ca dreptate, sfințire și răscumpărare. Dar cine Îl ia pe Cristos și numai pe Cristos ca fiind totul pentru el și cine Îl ia pe Cristos și numai pe Cristos ca persoană pentru omul nou, astfel încât Cristos să fie totul și în toți?

Domnul, de partea Sa, a făcut și face totul; noi, de partea noastră, trebuie să cooperăm cu El, chiar să-I permitem să crucifice și să desființeze toate rânduielile din ființa și viața noastră, astfel încât să putem fi biserica în calitate de un singur om nou.

Pe măsură ce creștem într-o anumită țară și într-un anumit oraș, pe măsură ce mergem la școală și ne dezvoltăm și creștem în carieră și în viața de familie, pe măsură ce ne întâlnim cu sfinții dintr-o anumită localitate pentru o perioadă lungă de timp, câștigăm o mulțime de obiceiuri, moduri de viață și moduri de închinare. Acestea pot să nu fie greșite, dar ne despart și ne separă de ceilalți.

Când mergem să vizităm alți sfinți, alte familii, alte localități și alte biserici din alte țări, ne dăm seama cât de diferiți sunt de noi. Rânduielile lor ne pot impresiona cel mai mult și ne putem da seama că fac una sau alta mai bine decât noi, sau că noi facem una sau alta mai bine decât ei.

Acesta nu ar trebui să fie obiectivul nostru. Oriunde mergem să vizităm și să ne omogenizăm, trebuie să renunțăm la rânduielile noastre, să nu insistăm asupra lor și pur și simplu să fim de acord cu modul în care fac alții lucrurile, astfel încât să putem fi una cu ei în Trup.

Cristos a desființat legea poruncilor în rânduieli și a creat omul nou

Efeseni 2:14-15 ne spune în mod clar că, pe cruce, Cristos a creat omul nou în Sine, desființând în carnea Sa legea poruncilor prin rânduieli, zidul de mijloc al despărțirii. Legea despre care se vorbește în acest verset nu este legea poruncilor morale, ci legea poruncilor rituale, cum ar fi orânduirile circumciziei, păzirea Sabatului și consumul anumitor alimente.

Există legea poruncilor morale, care nu va fi niciodată desființată, ci va rămâne pentru totdeauna; însă există și legea orânduirilor, modurile de viață și de închinare, care au fost desființate. Legea poruncilor morale nu va fi desființată în această epocă, nici în următoarea, nici în veșnicie.

Cu toate acestea, poruncile rituale legate de lucruri precum consumul anumitor alimente, păzirea unei anumite zile mai presus de altele și întâlnirea și închinarea la Dumnezeu într-un anumit mod au fost desființate.

Cei trei piloni ale iudaismului sunt păzirea Sabatului, circumcizia și alimentația; acestea au provenit din cuvântul lui Dumnezeu, însă au fost dispensaționale, adică au fost doar pentru o anumită dispensație de timp. Când a venit Cristos, toate ritualurile au fost terminate. Când Cristos era pe pământ, El a împlinit legea poruncilor morale, dar a încălcat legea rânduielilor.

Uneori, El vindeca pe cineva bolnav în ziua de Sabat, chiar dacă știa că ceilalți Îl urmăreau pentru a vedea dacă va încălca Sabatul. Odată, El a vindecat o femeie bolnavă în ziua de Sabat, iar altădată El a vindecat un paralitic în ziua de Sabat.

Mai târziu, lui Petru i s-a arătat o viziune de la Dumnezeu să ia și să mănânce dintr-un cearșaf plin cu animale necurate; și-a dat seama că Domnul voia ca el să meargă la neamuri și să le spună Evanghelia, chiar dacă acestea erau necurate pentru evrei.

Trebuie să ne dăm seama că pe cruce, Cristos a creat omul nou în Sine, desființând în carnea Sa legea poruncilor în rânduieli. Pavel a fost, de asemenea, foarte ferm când a venit vorba de rânduieli și chiar l-a mustrat pe Petru în față când s-a retras de la masa cu sfinții neamuri, văzându-i pe sfinții evrei venind de la Iacov.

În capitolul 3 din Filipeni, Pavel a folosit un cuvânt peiorativ, concizie, numindu-i chiar pe iudaizatori „câini”, pentru că și-a dat seama că încercau să-i aducă pe credincioșii dintre neamuri înapoi la rânduielile din iudaism.

Rânduielile sunt forme sau moduri de viață și de închinare, care creează dușmănie și dezbinare. Pe cruce, Cristos a desființat toate rânduielile referitoare la viață și închinare, toate rânduielile care au divizat națiunile (Efeseni 2:15; Coloseni 2:14).

El a șters înscrisul din rânduieli și acum nu mai există rânduieli care să fie împotriva noastră sau contrare nouă; El le-a pironit pe toate pe cruce.

Pe măsură ce ne întâlnim astăzi în viața de biserică, nu ar trebui să insistăm asupra vreunei practici anume; dacă insistăm asupra vreunui mod de viață, de închinare sau de întâlnire, aceasta devine o rânduială care separă și creează dușmănie.

Creștinii din întreaga lume au fost divizați prin rânduieli, cum ar fi diferitele moduri de a face botezul, folosirea instrumentelor muzicale, practicarea vieții de biserică și întâlnirea unii cu alții.

Dacă insistăm asupra unei anumite practici, indiferent cât de bună este și cât de mult beneficiu spiritual obținem prin practicarea ei, o facem o rânduială și ne separăm de ceilalți.

Cristos a desființat toate rânduielile pe cruce. Trebuie să-I permitem să trateze toate rânduielile din noi, astfel încât să putem fi biserica în calitate de un singur om nou. Dacă vedem că rânduielile creează dușmănie și dezbinare, le vom trata cu mare seriozitate.

Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră și să ne lumineze cu privire la rânduielile noastre. Fie ca noi să nu ne uităm la rânduielile altora, ci să fim de acord cu modul în care fac lucrurile, cu excepția cazului în care este un anumit lucru este păcătos, imoral sau idolatru.

S-ar putea să nu aprobăm anumite practici, când suntem cu alții, ar trebui doar să fim de acord cu ele pentru a nu da loc rânduielilor.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai creat omul nou în Tine pe cruce, desființând în carnea Ta legea poruncilor în rânduieli! Aleluia, toate rânduielile au fost terminate pe cruce! Amin, Doamne, luminează-ne să vedem ce rânduieli avem în noi și cum ar trebui să le respingem! Strălucește asupra noastră și expune orice formalitate sau mod de viață pe care îl avem și care ne separă de ceilalți. O, Doamne, mântuiește-ne de a fi separați sau dezbinați de ceilalți prin felul în care mâncăm, bem sau prin respectarea anumitor zile, prin anumite practici și prin îndeplinirea anumitor ritualuri în viața de biserică! Fie ca să vedem că Cristos a desființat toate reglementările privind viața și închinarea, astfel încât El să poată crea un singur om nou în Sine Însuși! Slavă Domnului, zidul din mijloc de despărțire, diferitele moduri de viață și de închinare, au fost dărâmate și acum suntem un singur om nou! Amin, Doamne, Te luăm ca viața și persoana noastră. Te luăm ca modul nostru unic de viață și de închinare și suntem dispuși să mergem una cu alții în modul lor de a se întâlni sau de a practica ceva de dragul unui singur om nou!

Să fim dispuși să renunțăm la rânduielile noastre de dragul bisericii ca om nou

Încă din vremea lui Babel, omenirea a fost divizată prin rânduieli privind modurile de viață și de închinare (Gen. 11:1-9). Însă Cristos pe cruce a desființat toate rânduielile și a dărâmat zidul de despărțire din mijloc, iar acum trebuie să biruim Babelul în viața noastră creștină zilnică și în viața de biserică.

Am putea crede că noi, cei din viața de biserică, am părăsit creștinismul și nu avem rânduieli, căci ne adunăm pentru a-L savura pe Domnul, a-L mânca în cuvânt, a-I chema numele, a citi cu rugăciune cuvântul Său și a cânta, chiar și pentru a ne împărtăși savurarea noastră în cadrul întâlnirilor.

Însă am putea merge să vizităm biserica dintr-o altă localitate și am putea observa unele diferențe în modul în care se întâlnesc, în modul în care își conduc întâlnirile și chiar în modul în care aranjează scaunele în cadrul întâlnirii.

Acestea pot fi cu greu numite rânduieli, dar sunt diferențe; trebuie să fim dispuși să fim una cu ceilalți atunci când ne întâlnim cu ei, fiind dispuși să renunțăm la rânduielile noastre de dragul bisericii ca om nou. Putem compara modul în care practicăm viața de biserică cu modul în care o altă localitate sau o altă țară practică viața de biserică și putem fi expuși la rânduielile care sunt în noi.

Chiar și modul nostru de a chema numele Domnului și de a citi cu rugăciune cuvântul Său poate fi o rânduială, căci ne poate separa de unii sfinți care vor să aibă părtășie cu noi. Nu ar trebui să insistăm asupra a nimic legat de felul sau formalitatea noastră de viață și de închinare, ci ar trebui să fim dispuși să renunțăm la rânduielile noastre de dragul unității.

Singura noastră sursă ar trebui să fie Cristos; nu ar trebui să permitem ca nimic din trecutul, cultura sau naționalitatea noastră să fie sursa noastră (vezi Coloseni 3:10-11). Cel mai mare obstacol în biserică, fiind omul nou, sunt rânduielile.

Modul în care ne exersăm duhul în cadrul întâlnirii, modul nostru unic de a ne elibera duhul, poate fi o rânduială; trebuie să învățăm să intrăm în modul în care alții își exersează duhul și să fim una cu ei, fără a ieși în evidență în niciun fel.

Fiecare rânduială creează diferențe, diviziuni și chiar dușmănie. Fie ca noi să nu insistăm asupra nimic altceva decât să fim de acord cu ceilalți. Mai ales astăzi, când lumea pare să devină mai mică și, când se întâmplă ceva într-o anumită localitate, toate celelalte localități află despre asta prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare, fie ca noi să învățăm să renunțăm la rânduielile noastre.

Domnul poate binecuvânta o anumită localitate într-un anumit fel și noi am putea dori să copiem modul în care fac lucrurile; copierea sau preluarea rânduielilor altora nu va funcționa. Nu ar trebui să insistăm asupra modului nostru de viață și de închinare atunci când ne întâlnim și nici nu ar trebui să criticăm sau să expunem modul de viață și de închinare al altora.

Trebuie ca pur și simplu să-L lăsăm pe Cristos să crucifice toate rânduielile din noi în timp ce mergem înainte una cu alții în practicarea vieții de biserică astăzi, pentru ca Domnul să poată câștiga omul nou.

Atâta timp cât o practică nu este imorală, păcătoasă sau idolatră, chiar dacă s-ar putea să nu ne placă sau să nu fim de acord cu ea, ar trebui să fim flexibili și să renunțăm la diferențele noastre pentru a fi la fel ca ceilalți.

Nu facem aceasta într-un mod ecumenic sau exterior, de dragul altora, ci într-un mod organic, permițându-I Domnului să distrugă orice rânduială din noi de dragul omului nou.

Unii credincioși pot veni printre noi în viața de biserică și pot fi destul de surprinși sau șocați de modul în care practicăm viața de biserică. Fie că ne dăm seama de acest lucru sau nu, în biserica noastră locală avem un mod particular de a practica viața de biserică, care nu este rău sau malefic, ci poate deveni căile și formele noastre de închinare către Dumnezeu, rânduielile noastre.

Fie ca Domnul să Se îndure de noi și să ne lumineze în această privință. Oamenii lumești consideră diferențele culturale ca o sursă de prestigiu; se laudă chiar cu trecutul lor, cu practicile și realizările lor. Dar în Cristos, noi, credincioșii în Cristos, am renegat acest prestigiu. Acum, singurul nostru prestigiu este Cristos și unitatea autentică.

Fie ca noi toți să fim dispuși să renunțăm la rânduielile și la mândria noastră culturală, astfel încât Domnul să aibă o cale de a avea o viață de biserică adecvată printre noi astăzi (Efeseni 4:22-24).

Fie ca noi să învățăm să mergem una cu alții în felul lor de a se întâlni și practica viața de biserică în bisericile locale, renunțând la rânduielile noastre și exersându-ne duhul pentru a fi una cu ceilalți pentru omul nou.

Nu ar trebui să vorbim despre propria noastră viață de biserică, despre cum practicăm lucrurile, cum facem una sau alta; ar trebui pur și simplu să mergem una cu alții și să practicăm lucrurile așa cum le fac ei în biserica lor locală.

Nu ar trebui să vorbim despre propria noastră istorie și nici să încercăm să aflăm care este sursa sau istoria modului în care fac ei lucrurile; mai degrabă, ar trebui să-L lăsăm pe Cristos să înlăture toate rânduielile.

Nu ar trebui să atingem situațiile negative și nici să ne întrebăm de ce alții fac asta în acel fel; ar trebui pur și simplu să ne exersăm să-L savurăm pe Domnul împreună cu sfinții.

Nu ar trebui să ne certăm despre nicio doctrină și nici să apărăm o anumită practică spirituală utilă; ar trebui pur și simplu să să-L savurăm pe Domnul și să lăsăm deoparte rânduielile noastre.

Fie ca Domnul să ne mântuiască de orice atitudine de superioritate atunci când suntem cu alții și fie ca noi să fim salvați de a avea propriul nostru cerc de prieteni sau tovarăși, cei cu care ne petrecem timpul.

Fie ca noi să fim dispuși să fim zidiți și omogenizați cu toți sfinții din toate bisericile locale. În loc să insistăm asupra vreunei rânduieli, ar trebui pur și simplu să-L slujim pe Cristos altora într-un duh de dragoste și grijă.

Atâta timp cât nu există idolatrie, curvie, dezbinare sau erezie, ar trebui pur și simplu să renunțăm la rânduielile noastre și să fim pur și simplu una cu Domnul și cu ceilalți pentru a practica viața de biserică.

Dacă suntem cu toții dispuși să renunțăm la rânduielile noastre și la mândria noastră culturală, va fi posibil ca Domnul să aibă viața de biserică potrivită, iar omul nou va lua ființă.

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să fim una cu Tine în timp ce practicăm viața de biserică pentru ca Tine să câștigăm realitatea omului nou! Te luăm ca singura noastră sursă; nu vrem să permitem ca nimic din trecutul sau cultura noastră să fie sursa noastră. Amin, Doamne, fie ca nimic din cultura sau naționalitatea noastră să nu fie sursa noastră. Renunțăm la orice prestigiu natural sau cultural și pur și simplu îl luăm pe Cristos ca prestigiu și unitate! Amin, Doamne Isuse, îndură-Te de noi când vizităm alte localități sau vedem modul în care alții practică viața de biserică. Expune rânduielile noastre și dă-ne harul să renunțăm la propriile noastre căi sau forme de viață și închinare atunci când ne întâlnim cu alții. Fie ca să învățăm să le urmăm, fiind flexibili în modul în care practicăm viața de biserică, pentru ca Tu să poți câștiga adevărata unitate printre noi și ca omul nou să poată lua ființă! Amin, Doamne Isuse, fie ca Tu să câștigi viața de biserică potrivită printre noi astăzi! Fie ca Tu să câștigi realitatea omului nou în toate bisericile locale!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Being Willing to Let Go of our Ordinances for the Sake of the Church as the New Man, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 22 cu tema: Creatorul singurului om nou ca fiind capodopera lui Dumnezeu, ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

În carnea Sa, Cristos a terminat toate lucrurile negative pentru a crea omul nou în El Însuși

06/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Omul nou, ca și capodoperă a lui Dumnezeu, a fost creat prin moartea lui Cristos și în învierea Sa; în carnea Sa, Cristos a terminat toate lucrurile negative și, în El Însuși, El i-a creat pe evrei și pe neamuri într-un singur om nou. Aleluia!

Biblia ne spune că Dumnezeu are o intenție specială în crearea omului; El a creat omul într-un mod foarte specific, spre deosebire de celelalte animale, care au fost create în felul lor. Omul a fost creat după imaginea lui Dumnezeu și conform asemănării Sale, astfel încât omul să-L exprime pe Dumnezeu prin imaginea Sa și să-L reprezinte prin stăpânirea Sa.

Adam, strămoșul nostru, a fost creat după imaginea și asemănarea lui Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a dat stăpânire asupra tuturor animalelor și lucrurilor de pe pământ. Cu toate acestea, Adam a fost înșelat de dușmanul lui Dumnezeu, Satan, și a decăzut; așa că Cristos a trebuit să vină ca Dumnezeu încarnat ca om pentru a împlini intenția lui Dumnezeu în crearea omului.

Cristos a venit ca om-Dumnezeu, Dumnezeu încarnat și a împlinit individual intenția lui Dumnezeu în creația Sa. El L-a exprimat pe Dumnezeu oriunde a mers și L-a reprezentat pe Dumnezeu cu stăpânirea Sa. El L-a manifestat și l-a exprimat pe Dumnezeu și, în același timp, a adus împărăția lui Dumnezeu și a înlocuit împărăția lui Satan.

Apoi, Cristos a trecut prin moarte și a intrat în înviere, iar în înviere a devenit Duhul dătător de viață care a venit în toți cei care cred în El pentru a-i face membre ale Trupului Său.

Acum, Cristos ca și Cap și noi ca și Trupul Său suntem singurul om nou, creat de Cristos prin moartea Sa și în învierea Sa, iar acest singur om nou împlinește în realitate intenția lui Dumnezeu în crearea omului în această epocă.

În epoca următoare, biruitorii vor împlini intenția lui Dumnezeu în crearea omului, căci ei Îl vor exprima pe Dumnezeu cu imaginea Sa și Îl vor reprezenta și pe El cu stăpânirea Sa, domnind ca mulții co-împărați ai lui Cristos.

Pentru veșnicie, Noul Ierusalim Îl va exprima pe Dumnezeu și Îl va reprezenta pe Dumnezeu, căci imaginea lui Dumnezeu va fi exprimată prin Noul Ierusalim, iar cetatea sfântă va fi centrul guvernării Sale în cerul nou și pământul nou. Aleluia!

Trebuie să vedem ce este omul nou, cum a luat ființă omul nou și cum putem intra practic în realitatea omului nou în viața noastră de zi cu zi. Fie ca Domnul să ne lumineze și să îndepărteze orice văluri de pe ochii noștri, astfel încât să putem vedea crearea omului nou prin moartea lui Cristos și în învierea Sa.

Prin moartea Sa în carnea Sa, Cristos a terminat toate lucrurile negative din univers

În Efeseni 2:15 există două expresii specifice: în carnea Sa și în El Însuși. Cristos a abolit în carnea Sa legea poruncilor în rânduieli, ca să-i poată crea pe cei doi în El Însuși într-un singur om nou.

Pe partea negativă, Cristos a abolit legea poruncilor în rânduieli în carnea Sa; cu toate acestea, El nu a creat omul nou în carnea Sa. Lucrurile negative au fost toate terminate în carnea lui Cristos, în timp ce omul nou – care este pozitiv – a fost germinat în Cristos Însuși.

Trebuie să ne dăm seama că toți am fost incluși în Cristos, în carnea Sa, când El a fost crucificat pe cruce. Am fost în carnea Sa și, când El a fost crucificat, am fost și noi crucificați împreună cu El (Galateni 2:20).

În carnea Sa, Cristos a terminat toate lucrurile negative din univers prin cruce. El l-a terminat pe Satan, vrăjmașul lui Dumnezeu (Evrei 2:14), păcatul (Romani 8:3; Ioan 1:29), carnea omului căzut (Galateni 5:24), lumea, cosmosul, sistemul malefic al lui Satan (Ioan 12:31), vechea creație reprezentată de omul vechi (Romani 6:6) și rânduielile despărțitoare ale legii (Efeseni 2:15).

Fiecare lucru negativ din univers a fost terminat de Cristos în carnea Sa pe cruce. Satan a fost distrus, păcatul a fost judecat, carnea a fost sfârșită, lumea a fost terminată, omul cel vechi a fost crucificat și rânduielile legii au fost terminate în carnea lui Cristos pe cruce.

Trebuie să considerăm cu rugăciune toate aceste versete pentru a fi impresionați de faptul că a avut loc o lucrare foarte importantă prin crucificarea lui Cristos în carnea Sa pe cruce. Satan, diavolul, care are puterea morții, a fost distrus pe crucea lui Cristos. Când vine la noi, trebuie să-i amintim de lucrarea lui Cristos pe cruce.

Lumea a fost judecată pe cruce; când lumea ne ademenește și încearcă să ne îndepărteze de Domnul și de viața de biserică, trebuie să ne exersăm duhul și să spunem lumii că suntem crucificați pentru lume și că lumea este moartă pentru noi. Carnea noastră, omul nostru cel vechi și tot ce este negativ au fost terminate pe cruce.

Mai mult, rânduielile au fost terminate în carnea Sa pe cruce. Am putea crede că rânduielile noastre, modurile noastre de a trăi, de a ne închina și de a face lucrurile, sunt bune, pentru că nu sunt păcătoase; totuși, ne separă unii de alții și cauzează divizare și separare în Trupul lui Cristos.

Cristos a abolit în carnea Sa legea poruncilor în rânduieli. Avem nevoie ca Domnul să strălucească asupra rânduielilor noastre. Am putea crede că noi, în viața de biserică, suntem liberi de rânduielile religioase din creștinismul organizat, dar când mergem să ne omogenizăm cu o altă localitate sau unii vin să ne viziteze, ne dăm seama că facem lucrurile într-un anumit fel, în timp ce alții fac lucrurile diferit.

Putem practica modul de a avea întâlniri acasă într-un mod anume, dar alții îl pot practica într-un mod diferit. Toate acestea ni se par bune, în special propriile noastre rânduieli, dar dacă ne separă și ne fac să ne separăm de ceilalți, ele sunt rânduieli și trebuie să aplicăm crucea la toate acestea.

Ceea ce Îl frustrează cel mai mult pe Dumnezeu în a câștiga omul nou sunt rânduielile. El vrea să obțină expresia practică a unui singur om nou, dar există ceva care frustrează cel mai mult acest lucru; Nu este vorba de păcat, de lume sau de carne, ci de rânduielile.

Avem nevoie de strălucirea Domnului asupra acestei chestiuni. Motivul pentru care nu am intrat încă în deplina conștientizare și experiență a bisericii ca singur om nou este că încă ne ținem de rânduielile noastre și nu I-am permis Domnului să le desființeze în noi și printre noi.

Fie ca noi să ne dăm seama că Cristos, în carnea Sa pe cruce, a terminat toate lucrurile, inclusiv rânduielile și chiar pe noi înșine, dând la moarte vrăjmășia dintre oameni prin cruce. Slavă Domnului!

Slavă Domnului, în carnea Sa, Cristos a terminat toate lucrurile negative din univers! Aleluia, Satan, diavolul, dușmanul lui Dumnezeu, a fost distrus de Cristos pe cruce! Îți mulțumim, Doamne Isuse, pentru moartea Ta distrugătoare de diavol pe cruce. Slavă Ție nu numai că ai luat păcatul lumii, ci, mai mult, ai terminat păcatul pe cruce! Îți mulțumim că ai crucificat carnea pe cruce pentru a o desființa. Aleluia, lumea a fost crucificată pe cruce și sistemul malefic al lui Satan a fost judecat și terminat! Amin, Doamne, Îți mulțumim că ai terminat omul vechi, vechea creație reprezentată de omul vechi, prin cruce. Aleluia, Cristos a terminat în carnea Sa legea poruncilor în rânduieli. O, Doamne, ne deschidem Ție. Termină tot ce este negativ în noi prin crucea Ta. Fie ca noi să rămânem una cu Tine pe cruce, ca Tu să ai o cale să termini și să judeci pe Satan, păcatul, lumea și tot ce este negativ în noi!

În Sine Însuși, Cristos i-a creat pe evrei și pe neamuri într-un singur om nou în înviere

Pe partea negativă, Cristos a terminat toate lucrurile negative în carnea Sa pe cruce; pe partea pozitivă, El i-a creat pe cei doi – pe evrei și pe neamuri – în El Însuși într-un singur om nou, făcând astfel pace (Efeseni 2:15-16).

În Sine Însuși, ca sferă, element și esență, Cristos i-a creat pe evrei și pe neamuri într-un singur om nou. Mai întâi, noi eram în carnea lui Cristos și atât noi, cât și toate lucrurile negative am fost terminați prin cruce și pe cruce. Apoi, am fost înviați împreună cu El și am fost germinați cu viața și natura Lui pentru a fi creați ca parte a unui singur om nou în învierea Lui.

Moartea lui Cristos L-a adus la înviere; acum, în învierea Sa, El nu mai este în carne, ci El este Duhul minunat (1 Corinteni 15:45; 2 Corinteni 3:17).

Pe partea negativă, omul nostru vechi și natura noastră veche au fost crucificate împreună cu Cristos în carnea Sa, iar toate rânduielile legate de natura noastră decăzută au fost nimicite. Pe partea pozitivă, în învierea lui Cristos și în Duhul Său minunat, am fost creați într-un singur om nou. Ce minunat!

Este foarte semnificativ faptul că omul nou a fost creat în Cristos, în El Însuși. Cristos nu a fost doar Creatorul omului nou, biserica, ci și sfera în care acest om nou a fost creat și, de asemenea, esența omului nou. Cristos este totul în omul nou – El este totul și în toate, elementul, esența și persoana omului nou (Coloseni 3:10-11).

Când Cristos a înviat, El i-a creat pe cei doi – evrei și neamuri – într-un singur om nou. În exterior, nu există nicio cale ca evreii și neamurile să fie una, căci fiecare are un mod diferit de viață și de închinare. Dar în Cristos, am fost creați într-un singur om nou.

Religia separă oamenii, dar în Cristos suntem făcuți una. Cristos pe cruce a eliminat toate diferențele și a creat cele două popoare în El Însuși într-un singur om nou. Cristos este acum esența unui singur om nou.

Omul nou este aspectul cel mai înalt al bisericii. Biserica are multe aspecte, dintre care unul este omul nou; acest aspect este cel mai înalt.

Biserica este adunarea, care se referă la asocierea sau adunarea poporului lui Dumnezeu. Biserica sunt cei chemați și casa lui Dumnezeu; noi suntem familia lui Dumnezeu, ceea ce este o relație mai strânsă decât o asociere. Biserica este, de asemenea, Trupul lui Cristos; această relație este și mai strânsă, căci suntem membre unii altora, iar Cristos este viața noastră.

Biserica este, de asemenea, singurul om nou, ceea ce înseamnă că Cristos este persoana noastră, căci El este totul și în toți. Cristos este însăși elementul și esența singurului om nou, făcând natura divină a lui Dumnezeu o singură entitate cu umanitatea (Coloseni 3:10-11).

Cristos este totul și în toți. Putem înțelege aceasta ca Cristos fiind în mine și Cristos fiind în voi, dar este mult mai mult decât atât. Cristos este toate persoanele din omul nou și El este în toate persoanele din omul nou. Noi devenim Cristos și El devine noi; împreună, suntem omul nou.

Toate obstacolele sunt îndepărtate și acum suntem singurul om nou! Fie ca noi să vedem că Cristos a creat omul nou în El Însuși. El a introdus natura divină în natura umană și a împărțit viața divină în viața umană.

În vechea creație, Dumnezeu nu Și-a introdus natura sau viața în niciuna dintre creaturile Sale, dar în noua creație, viața și natura lui Dumnezeu au fost introduse în om. Aceasta înseamnă că chiar acum pe pământ există o entitate care are viața și natura lui Dumnezeu, iar Dumnezeu câștigă omul nou, care Îl are pe Cristos ca persoană.

Acest lucru îl îngrozește pe inamic. Inamicul, cu toate puterile sale demonice, încearcă să-i împiedice pe creștini să vadă faptul creării omului nou. Fie ca noi să ne rugăm pentru o minte clară și sobră, care să înțeleagă că nu numai că am fost terminați pe cruce, ci, mai mult, prin intermediul acestei terminări, am fost transferați în Cristos!

Acum suntem în Cristos, în El Însuși, iar El a creat singurul om nou în El Însuși pentru a obține expresia și reprezentarea Sa corporativă pe pământ. Dacă nu suntem în Cristos, nu putem fi creați în omul nou. În noi înșine, nu avem viața și natura divină, deci nu putem fi omul nou.

Numai în esența divină și cu esența divină putem fi creați ca singurul om nou; acest lucru este posibil numai în Cristos. Aleluia, suntem în Cristos, Cristos este în noi, El este viața și persoana noastră, iar noi suntem singurul om nou!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai creat ca singurul om nou în Tine în învierea Ta! Aleluia, prin moartea lui Cristos pe cruce, El a terminat toate lucrurile negative, iar în învierea Sa în El Însuși, El a creat singurul om nou! Amin, Doamne, tot ce este negativ a fost terminat și judecat în carnea Ta pe cruce, iar noi am fost creați într-un singur om nou în Tine! Aleluia! Doamne, dă-ne o minte limpede și sobră pentru a înțelege că nu numai că am fost terminați pe cruce, ci am fost și transferați în Cristos! Aleluia, suntem acum în Cristos și, avându-l pe Cristos ca sferă și element, suntem singurul om nou! Slavă Domnului, în biserică în calitate de singurul om nou, nu există nici evreu, nici grec, ci Cristos este totul și în toți! Fie ca noi să vedem aceasta, Doamne, și să-L luăm pe Cristos ca viață și persoană pentru singurul om nou! Aleluia, în Cristos am fost creați pentru a fi singurul om nou și nu mai există vrăjmășie, dezbinare sau separare – în Cristos suntem una!