O Revelație a lui Cristos

Ne îmbrăcăm cu platoșa dreptății și fundația fermă a evangheliei păcii

22/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În războiul spiritual, trebuie să ne îmbrăcăm cu Cristos ca fiind componentele armurii lui Dumnezeu; în special, trebuie să ne îmbrăcăm cu platoșa dreptății pentru a ne acoperi conștiința și să avem fundația fermă a evangheliei păcii ca încălțăminte, acoperindu-ne picioarele pentru a sta în pace. Amin!

Pe de o parte, noi, credincioșii în Cristos, suntem membre ale Trupului lui Cristos pentru a fi expresia Lui corporativă pe pământ. Pe de altă parte, facem parte din biserică în calitate de războinic corporativ care stă una cu Domnul pentru interesele Sale pe pământ, tratând-ul pe inamic și aducând împărăția lui Dumnezeu.

Războinicul corporativ poate fi văzut în Efeseni capitolul 6, unde ni se spune să ne îmbrăcăm cu Cristos ca realitatea întregii armuri a lui Dumnezeu. Întreaga armură a lui Dumnezeu nu este pentru ca vreun creștin individual să o îmbrace; este pentru întregul Trup al lui Cristos.

Ca Trup și în Trup, trebuie să ne îmbrăcăm cu Cristos ca întreaga armură a lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă că trebuie să rămânem în Trup, să fim una cu Trupul și să funcționăm în Trup, fiind relaționați corespunzător cu Trupul, astfel încât să-L putem avea pe Cristos ca armură completă a lui Dumnezeu aplicată nouă în războiul spiritual.

Războiul spiritual de astăzi este o necesitate deoarece Satan, dușmanul lui Dumnezeu, luptă împotriva lui Dumnezeu și a intereselor Sale. Satan atacă nu numai omenirea în general pentru a uzurpa, ruina și distruge omul, ci, mai mult, îi atacă pe credincioșii în Cristos și pe biserică, căci știe că, atunci când biserica este zidită, dușmanul este învins și alungat.

Fie ca noi să ne opunem stratagemelor diavolului îmbrăcându-ne cu Cristos ca elemente constitutive ale armurii lui Dumnezeu în Trup. Primul element al armurii lui Dumnezeu văzut în Efeseni 6 este adevărul, care ne încinge coapsele. Pentru a putea rezista în războiul spiritual, trebuie să fim încinși cu adevărul.

Aceasta înseamnă nu numai că trebuie să cunoaștem adevărul și să fim constituiți cu adevărul sănătos din cuvântul lui Dumnezeu, ci și mai mult, că trebuie să-L trăim pe Cristos. Adevărul se referă la Dumnezeu în Cristos ca realitate în trăirea noastră de zi cu zi.

Cu alte cuvinte, a fi încins cu adevăr înseamnă a-L trăi pe Cristos, căci Cristosul pe care îl trăim și îl exprimăm este adevărul pe care îl trăim astăzi pentru ca Dumnezeu să fie exprimat prin noi. Când ne exersăm duhul pentru a trăi în duhul nostru și a-L exprima pe Cristos, aceasta devine puterea pentru noi de a înfrunta opoziția și situațiile adverse.

În acest articol, vrem să vedem ce înseamnă pentru noi să ne îmbrăcăm cu platoșa dreptății și să ne încălțăm picioarele cu fundația fermă a evangheliei păcii.

Ne îmbrăcăm cu Cristos ca platoșa dreptății pentru a ne acoperi conștiința

A doua parte a versetului 14 din Efeseni 6 spune: „Fiind îmbrăcați cu platoșa dreptății”. Trebuie să ne îmbrăcăm cu Cristos ca platoșa dreptății pentru a ne acoperi conștiința în războiul spiritual (Efeseni 6:14b; 1 Corinteni 1:39; Ieremia 23:6).

Pieptul semnifică conștiința noastră; Satan este acuzatorul nostru, acuzându-ne mereu și încercând să ne facă să ne simțim acuzați și descurajați. În timp ce luptăm împotriva lui Satan, trebuie să avem o conștiință lipsită de ofensă (Fapte 24:16).

Pe măsură ce ne tratăm conștiința înaintea lui Dumnezeu, mărturisind orice lucru asupra căruia Domnul luminează și pe care conștiința îl simte, avem o conștiință bună, o conștiință fără ofensă. Însă indiferent cât de bine ne simțim în legătură cu conștiința noastră, trebuie să o acoperim cu platoșa dreptății. Aceasta înseamnă că suntem în pace atât cu Dumnezeu, cât și cu omul.

Dacă avem o mică problemă cu Dumnezeu sau cu omul, Satan ne va acuza și vor exista găuri în conștiința noastră prin care credința și îndrăzneala noastră se pot scurge. Prin urmare, trebuie să avem acoperământul dreptății; trebuie să-L luăm pe Cristos ca platoșa dreptății pentru a ne proteja de acuzațiile vrăjmașului.

Fie ca noi să învățăm să ne tratăm zilnic conștiința, fiind de acord cu lumina Domnului atunci când aceasta expune orice păcat, greșeală și eșec; pe măsură ce ne mărturisim păcatele, Domnul este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nelegiuire (1 Ioan 1:9).

În plus, trebuie să ne îmbrăcăm cu platoșa dreptății pentru a ne acoperi conștiința în războiul spiritual. Apocalipsa 12:11 ne spune că îl biruim pe vrăjmaș datorită sângelui Mielului. Aleluia, pentru sângele Mielului!

Când sângele Mielului ne acoperă și stăm pe sângele Mielului, îl biruim pe dușman. Dreptatea este în sânge; când Dumnezeu privește la sângele lui Cristos, El ne vede îndreptățiți și drepți în Cristos.

Prin urmare, atâta timp cât ne mărturisim păcatele, credem că Dumnezeu ne-a iertat și Cristos ne-a spălat. Dacă există vreo altă condamnare sau acuzație, trebuie să stăm pe sângele lui Cristos, căci acesta este dreptatea noastră. Trebuie să ne îmbrăcăm cu Cristos ca platoșă a dreptății și să-i spunem dușmanului:

Satan, te-am învins datorită sângelui Mielului! Dă-te înapoi și pleacă, acuzatorule, căci am sângele lui Cristos care mă curăță și mă spală, iar păcatele mele sunt spălate!

Suntem apărați de prețiosul sânge al lui Cristos și îl avem pe Cristos ca platoșă a dreptății noastre! Trebuie să stăm pe adevăr și să declarăm adevărul; trebuie să stăm pe faptul că sângele Mielului ne curăță și ne spală și chiar trebuie să declarăm acest fapt dușmanului!

Cristos Însuși este dreptatea care ne acoperă conștiința și care ne păzește de acuzațiile lui Satan. Îl luăm ca dreptate a noastră și stăm în El, una cu El. Suntem sub curățirea sângelui lui Cristos, iar El devine dreptatea noastră. Fie ca noi să ne dăm seama că, ori de câte ori suntem pe cale să luăm parte la un război spiritual, trebuie să-L luăm pe Cristos ca platoșă a dreptății care să ne acopere; ne ascundem sub sângele Lui.

Sângele Lui l-a biruit pe vrăjmaș și sângele Lui ne-a răscumpărat și stă în ceruri înaintea lui Dumnezeu, acoperindu-ne de orice acuzații ale vrăjmașului. Iar dacă vrăjmașul ne acuză în continuare, trebuie să-i arătăm sângele și să-i cerem să se uite la sângele Mielului, care ne acoperă!

Pe de o parte, trebuie să avem o conștiință purificată de sânge, o conștiință lipsită de ofensă (Evrei 9:14; 10:22; Fapte 24:16). Pe de altă parte, trebuie să-L luăm pe Cristos ca platoșă a dreptății, crezând în sângele Lui și nu în greșelile sau eșecurile noastre.

Trebuie să răspundem acuzațiilor lui Satan spunându-i că îl învingem nu prin perfecțiunea noastră și nici măcar printr-o conștiință fără ofensă, ci prin sângele Mielului. Suntem apărați împotriva acuzațiilor lui Satan prin platoșa dreptății.

Doamne Isuse, Te luăm astăzi ca platoșă a dreptății. Venim la Tine și Îți permitem să strălucești asupra noastră; suntem de acord cu lumina Ta și ne mărturisim păcatele. Amin, Doamne, mărturisim orice și tot ce lumina Ta iluminează în noi. Ne mărturisim păcatele și credem că sângele lui Cristos ne curăță și ne spală de orice păcat. Amin, Doamne, ne exersăm să avem astăzi o conștiință purificată prin sânge, o conștiință fără ofensă. Stăm pe dreptatea Ta astăzi. Tu ești dreptatea noastră. Aleluia, îl învingem pe dușman datorită sângelui Mielului! Slavă Domnului, chiar dacă Satan ne acuză, noi nu ne bazăm pe perfecțiunea noastră și nici măcar pe conștiința lipsită de ofensă, ci pe sângele Mielului! Slavă Domnului, sângele Mielului ne acoperă, ne ascundem sub sânge și suntem acoperiți de Cristos ca platoșă a dreptății! Doamne, Îți mulțumim și Te lăudăm pentru prețiosul Tău sânge! Satan, te-am învins datorită sângelui Mielului! Slavă Domnului!

Avem picioarele încălțate cu Cristos ca temelie fermă a evangheliei păcii

Efeseni 6:15 spune: „Având picioarele încălțate cu râvna evangheliei păcii”. În războiul spiritual, trebuie să avem o bază fermă, o temelie fermă. Picioarele noastre trebuie să fie încălțate cu fundația fermă a evangheliei păcii.

Pentru a putea rezista în bătălia spirituală, trebuie să avem încălțămintea potrivită. Temelia noastră fermă este evanghelia păcii; aceasta nu este pentru a merge pe un drum sau a alerga o cursă, ci pentru a lupta bătălia. Pentru a putea duce lupta, trebuie să ne încălțăm cu Cristos ca temelie fermă a evangheliei păcii.

Cristos a făcut pace pentru noi pe cruce; El a făcut pace între Dumnezeu și om și între toți oamenii, iar această pace a devenit Evanghelia noastră (Efeseni 2:13-17). Evanghelia păcii a fost stabilită ca o temelie fermă; această Evanghelie este încălțămintea cu care picioarele noastre pot fi încălțate.

Pacea pentru o astfel de temelie fermă este Cristos, căci Cristos este pacea noastră. Slavă Domnului că a venit să facă pace; El a nimicit rânduielile, a dărâmat zidul de despărțire din mijloc și a plătit cel mai mare preț pentru a face pace între noi și Dumnezeu și pentru a face pace între evrei și neamuri în El.

Efeseni 2:15-16 ne spune că pe cruce, Cristos a realizat pacea, astfel încât credincioșii neamuri să-i poată contacta pe credincioșii evrei în pace și unitate, iar toți credincioșii să-L poată contacta pe Dumnezeu.

Aceasta este cu adevărat o veste bună, căci pacea este Evanghelia noastră și Evanghelia este a păcii! Cristos a făcut pace pentru noi pe cruce, atât cu Dumnezeu, cât și cu omul, iar această pace a devenit evanghelia noastră; evanghelia păcii a fost stabilită ca o temelie fermă, cu care picioarele noastre pot fi încălțate. Slavă Domnului!

În timp ce luptăm astăzi războiul spiritual, stăm în pace; dacă pierdem pacea dintre noi și Dumnezeu sau dintre noi și ceilalți credincioși, pierdem dreptul de a lupta. Fie ca noi să permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inimile noastre, întronând această pace și permițându-i să fie arbitrul care decide toate disputele din noi și dintre noi (Coloseni 3:15).

Fie ca noi să-L luăm pe Cristos ca pace a noastră și să permitem păcii lui Cristos să rezolve toate disputele și problemele din ființa noastră și dintre noi în viața de biserică. Pacea este fundația noastră fermă; este o bază sigură pentru poziția noastră.

Războiul nostru spiritual este o luptă de corp-la-corp, o partidă de lupte; dacă avem picioarele încălțate cu fundația fermă a evangheliei păcii, putem rezista oricărui atac al vrăjmașului.

Slavă Domnului că El a făcut pace și El a devenit pacea noastră. Ne-a predicat evanghelia păcii, ne-a adus în pace cu Dumnezeu și pace cu omul, iar acum Cristos, ca pace, arbitrează în inimile noastre. Fie ca pacea lui Cristos să arbitreze în inima noastră, la care am fost chemați într-un singur Trup, și fie ca să fim recunoscători.

Când vorbim despre război, ne dăm seama că pacea este opusul războiului; când avem pace, nu avem război, iar când luptăm, nu avem pace. Însă în războiul spiritual, noi, credincioșii în Cristos, trebuie să rămânem în Trup și să avem picioarele încălțate cu fundația fermă a evangheliei păcii.

Luptăm bătălia în pace și cu pace. Dacă pierdem această pace, dacă ne pierdem pacea cu Dumnezeu sau pacea cu sfinții din Trupul lui Cristos, ne pierdem statutul de a lupta. Fie ca să-I permitem lui Cristos ca pace să arbitreze în inimile noastre și să avem picioarele încălțate, astfel încât să putem sta tari împotriva vrăjmașului în războiul spiritual.

Când vorbim cu alții, suntem în pace cu Dumnezeu și cu omul. Când luptăm, rămânem în pace, căci poziția noastră fermă este evanghelia păcii.

Doamne Isuse, vrem să ne încălțăm picioarele cu fundația fermă a evangheliei păcii. Amin, Doamne, Tu ești pacea noastră. Îți mulțumim că ai făcut pace pentru noi pe cruce. Aleluia, Cristos a făcut pace între noi și Dumnezeu și între noi și ceilalți! Slavă Domnului, Cristos a devenit pacea noastră, iar această pace este evanghelia noastră! Amin, Doamne, vrem să avem picioarele încălțate cu Cristos ca temelie fermă a evangheliei păcii astăzi. Fie ca evanghelia păcii să fie stabilită în noi ca o temelie fermă, ca o încălțăminte cu care să ne poată încălța picioarele. Ne deschidem Ție, Doamne, și permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inimile noastre. Fie ca această pace să rezolve toate disputele din noi și orice certuri cu alți sfinți din Trup. O, Doamne, purtăm războiul spiritual stând în pace! Fie ca să nu pierdem pacea dintre noi și Dumnezeu sau dintre noi și ceilalți credincioși! Amin, pacea lui Cristos este fundația fermă care ne permite să stăm tari împotriva vrăjmașului! Aleluia, Cristos este pacea noastră!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Breastplate of Righteousness and the Firm Foundation of the Gospel of Peace, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 24 cu tema: Dătătorul darurilor și componentele armurii lui Dumnezeu, ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să fim aduși în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu și să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut Cristos

16/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Trebuie să fim aduși în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu, pentru a putea savura prezența Lui în dulceața iubirii divine și, prin urmare, să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut Cristos; atunci când îi iubim pe ceilalți cu Cristos ca dragoste a noastră, chiar devenind dragoste în Cristos, zidim Trupul în dragoste. O, Doamne!

Viața noastră creștină de zi cu zi, împreună cu umblarea noastră creștină, trebuie să fie în dragoste și lumină, în ceea ce este Dumnezeu ca dragoste și lumină. Noi, cei care credem în Cristos, am fost mântuiți de Dumnezeu nu numai din lume, ci și din modul de viață deșart moștenit de la părinții noștri.

Întreaga lume zace în cel rău și fiecare umblă în deșertăciunea minții sale; ei cred că realizează una și câștigă alta, dar, de fapt, totul este deșertăciune. Unii pot deveni superstaruri, în timp ce alții pot excela la un sport sau altul; totul este deșertăciune, căci aceste lucruri sunt aici astăzi, dar mâine vor dispărea.

Dacă iubim lumea și lucrurile din ea, dragostea Tatălui nu este în noi. Dar dacă Îl iubim pe Tatăl, nu vom iubi lumea.

Când vom vedea cât de mult ne iubește Dumnezeu și ce a făcut El pentru a-Și arăta dragostea față de noi, Îi vom răspunde pur și simplu cu dragoste și-i vom permite dragostei Sale să vină în inimile noastre.

Dumnezeu Și-a turnat dragostea în inimile noastre prin Duhul Sfânt, pe care ni l-a dat (Romani 5:5). Dragostea Sa nu doar ne-a fost dată; El Și-a turnat dragostea în inimile noastre, iar dragostea Lui curge continuu în noi pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și Îi răspundem cu dragoste.

Pe măsură ce savurăm dragostea Tatălui în Isus Cristos, Îl cunoaștem și Îl experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste, iar umblarea noastră zilnică va fi în dragoste.

În această lume de astăzi, aproape nimeni nu umblă în dragoste și lumină; toată lumea umblă în întuneric. Chiar și printre noi, în viața de biserică, cine umblă în lumină și dragoste?

Numai atunci când ne întoarcem către duhul nostru și mergem mai adânc cu Domnul, astfel încât să-L savurăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, putem avea o astfel de umblare.

Fie ca noi să fim mântuiți de la a cunoaște doar doctrina lui Dumnezeu ca fiind lumină și dragoste și fie ca noi să fim aduși la o cunoaștere autentică și intimă a lui Dumnezeu și să umblăm în dragoste și lumină, așa cum El este dragoste și lumină.

Când umblăm în dragoste, vom avea grijă de simțământul Tatălui, verificând mereu cu El legat de toate lucrurile pentru a-I face pe plac.

Dumnezeu este Tatăl nostru. Da, El este suveran, este atotputernic și este mai presus de toate lucrurile; cu toate acestea, El este și Tatăl nostru și Își arată dragostea față de noi în Isus Cristos.

Când atingem dragostea Tatălui, Îi vom răspunde cu dragoste, vom savura dragostea Lui și ne vom exprima dragostea în umblarea noastră zilnică cu Domnul.

Să fim aduși în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu și să-i iubim pe ceilalți așa cum i-a iubit Cristos

Cartea Efeseni vorbește despre biserică; ne oferă cea mai înaltă și profundă revelație a bisericii. Cu toate acestea, un alt lucru revelat în această carte este dragostea; scopul Efeseni este să ne aducă în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu.

Dumnezeu vrea să ne aducă în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu, pentru ca noi să putem savura prezența lui Dumnezeu în dulceața iubirii divine și, prin urmare, să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut-o Cristos (Efeseni 5:25).

Scopul lui Pavel în scrierea cărții Efeseni nu a fost doar să dezvăluie biserica, pentru ca noi să-i putem vedea numeroasele aspecte minunate, ci mai mult, să ne aducă în dragoste, substanța interioară a lui Dumnezeu.

Astăzi, Domnul mijlocește și se roagă pentru ca noi toți să fim aduși afară din noi înșine și întru substanța interioară a lui Dumnezeu, pentru ca noi să putem savura pur și simplu dulceața iubirii divine.

În condiția și atmosfera iubirii, suntem saturați de Dumnezeu pentru a fi sfinți și fără pată înaintea Sa (Efeseni 1:4). Dumnezeu ne iubește și noi Îl iubim. El ne-a ales în dragoste.

În această atmosferă de dragoste, noi, cei care credem în Cristos, ca aleși ai lui Dumnezeu, suntem saturați cu Dumnezeu, ca să fim sfinți și fără pată înaintea Lui.

Nu suntem sfințiți doar în mod exterior, prin faptul că multe lucruri sunt îndepărtate de la noi sau doar prin disciplinarea lui Dumnezeu; suntem făcuți sfinți și fără pată în dragoste.

Când vedem cât de mult ne iubește Dumnezeu, suntem inspirați să-L iubim și noi pe El. Într-o atmosferă atât de dulce și tandră de dragoste, suntem saturați cu Dumnezeu, ca să fim exact ca El, sfinți și fără pată.

Ce situație minunată este aceasta, în care Îl iubim pe Dumnezeu și Dumnezeu ne iubește și suntem transformați în imaginea lui Cristos, fiind saturați cu Dumnezeu!

Dragostea în care suntem înrădăcinați pentru creștere și întemeiați pentru zidire este dragostea divină realizată și experimentată de noi într-un mod practic (Efeseni 3:17). Suntem înrădăcinați și întemeiați în dragoste.

Pe de o parte, avem credință pentru a-L experimenta pe Cristos, căci credința ne face capabili să-L primim pe Cristos. Pe de altă parte, avem dragoste, care ne permite să-L savurăm pe El.

Nici credința, nici dragostea nu sunt ale noastre; nu provin de la noi, ci sunt ale Lui. Credința este de la Cristos; credința Sa devine credința noastră prin care credem în El. Dragostea este de la Dumnezeu; dragostea Sa devine dragostea noastră prin care Îl iubim.

Pentru a-L experimenta pe Cristos, avem nevoie atât de credință, cât și de dragoste (1 Timotei 1:4). Fie ca noi să ne dăm seama că am fost înrădăcinați și întemeiați în dragoste și fie ca noi să experimentăm această dragoste într-un mod practic.

Când Îi permitem Domnului să ne înrădăcineze și să ne întemeieze în dragostea Sa, Îl vom iubi pe Domnul și ne vom iubi unii pe alții cu această dragoste.

De asemenea, în această dragoste creștem în viață și suntem zidiți în viață. Dragostea lui Cristos este Cristos Însuși; această dragoste este nemăsurată și întrece cunoașterea, totuși o putem cunoaște experimentând-o (Efeseni 3:19). Ce minunat!

Pe de o parte, dragostea lui Cristos este nemăsurată și este dincolo de capacitatea noastră de a o înțelege. Pe de altă parte, putem cunoaște dragostea lui Cristos experimentând-o.

Îi putem cere Domnului zilnic să-Și facă domiciliul în inimile noastre prin credință, pe măsură ce ne întărește în omul nostru dinăuntru, după bogățiile gloriei Sale și prin Duhul Său, pentru ca să putem înțelege împreună cu toți sfinții dimensiunile universal bogate ale lui Cristos și să cunoaștem dragostea lui Cristos care întrece cunoașterea.

Nu este ceva ce trebuie doar să înțelegem, ci mai mult, să înțelegem în experiența noastră, experimentând dragostea lui Cristos. Domnul vrea să ne călăuzească, ca Duh al realității, în realitatea acestui lucru în experiența noastră, pentru zidirea bisericii în dragoste.

În dragostea lui Dumnezeu în Cristos, ne ținem de adevăr, adică ne ținem de Cristos cu Trupul Său (Efeseni 4:15). Avem adevărul, iubim adevărul, intrăm în adevăr și ne ținem de adevăr; ne ținem de adevăr în dragoste.

Dacă ne ținem doar de adevăr, fără dragoste, am putea deveni frați sau surori foarte înțelepți, dar ne vom separa de ceilalți, căci nu există dragoste; cunoașterea îngâmfă, dar dragostea zidește. Fie ca noi să-L iubim pe Domnul și să ne iubim unii pe alții avându-L pe Cristos ca dragostea noastră.

Trupul lui Cristos se zidește în dragoste (Efeseni 4:16); cea mai excelentă cale de a face orice și de a fi orice în viața de biserică de astăzi este dragostea.

Totul în economia lui Dumnezeu este în dragoste; tot ceea ce facem în viața de biserică ar trebui să fie în dragoste. Cea mai bună – chiar cea mai excelentă cale – pentru noi de a face orice sau de a fi orice în biserică este dragostea.

Doamne Isuse, adu-ne în dragoste ca substanță interioară a lui Dumnezeu, ca să putem savura prezența lui Dumnezeu și să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut Cristos! Amin, Doamne, fie ca noi să fim aduși în substanța interioară a lui Dumnezeu, în însăși dragostea, ca să putem savura prezența lui Dumnezeu în dulceața iubirii divine și să-i iubim pe ceilalți avându-L pe Cristos ca dragoste. Te lăudăm, Doamne, pentru că ne-ai chemat, ne-ai ales și ne-ai marcat. Aleluia, în condiția și atmosfera iubirii, suntem saturați de Dumnezeu pentru a fi sfinți și fără pată înaintea Lui! Ține-ne aici, dragă Doamne, în atmosfera iubirii. Te iubim și Tu ne iubești. Vrem să rămânem în dragoste cu Tine și față de Tine. Înrădăcinează-ne și întemeiază-ne în dragostea Ta pentru clădirea Ta. Fie ca dragostea divină să fie realizată și experimentată de noi într-un mod practic astăzi. O, cât de mult tânjim să cunoaștem dragostea lui Cristos, care este Cristos Însuși, experimentând-o! Aleluia, dragostea lui Cristos este nemăsurată și întrece cunoașterea, totuși o putem cunoaște experimentând-o! Amin, Doamne, fie ca noi să ne ținem de adevăr în dragoste! Fie ca noi să facem toate lucrurile în dragoste în viața de biserică, luând cea mai excelentă cale pentru a zidi biserica!

Îi iubim pe sfinți, Îl iubim pe Domnul în incoruptibilitate și devenim dragostea însăși

Ce înseamnă că Trupul lui Cristos se zidește pe sine în dragoste (Efeseni 4:16)? Se pare că tot ceea ce face Dumnezeu față de noi, în noi și cu noi este în dragoste. În dragoste, această expresie este repetată de multe ori în Efeseni (Efeseni 1:4; 3:17; 4:2, 15-16; 5:2). De la predestinarea Lui, care a fost în dragoste, până la zidirea bisericii, care este în dragoste, totul este în dragoste.

Putem ști multe lucruri, chiar putem fi constituiți cu vârful înalt al revelației divine din cuvântul lui Dumnezeu, dar dacă nu avem dragoste, tot ce avem este doar cunoaștere și nu zidim Trupul. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să creștem în viață în dragoste. Fie ca noi să ne ținem de adevăr în dragoste. Fie ca noi să facem toate lucrurile în dragoste. Când cineva este slab, suntem și noi slabi cu el, pentru ca, în dragoste, să-i putem câștiga pe cei slabi (1 Corinteni 9:22).

Când cineva este decăzut, când se abate, trebuie să ardem pentru el, să ne rugăm pentru el și să-l iubim, căci Domnul îl iubește. Aceasta înseamnă să-i iubim pe ceilalți cu Cristos ca dragoste, chiar să devenim dragostea însăși, căci Dumnezeu este dragoste.

Nu ar trebui să considerăm că alții sunt slabi, dar noi nu suntem slabi; aceasta nu este dragoste. În dragoste, îi acoperim pe ceilalți, avem grijă de ei și facem toate lucrurile pentru ca ceilalți să fie câștigați de Domnul.

Dragostea este cea mai excelentă cale prin care putem fi orice și face orice pentru zidirea Trupului lui Cristos. Zidirea Trupului lui Cristos are loc în dragoste.

Dacă nu umblăm în dragoste, fiind aduși de Dumnezeu în substanța interioară a lui Dumnezeu ca dragoste, pentru a-L iubi pe Dumnezeu și a-L iubi pe om cu Cristos ca dragoste, nu putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

La sfârșitul epistolei sale către Efeseni, Pavel a spus: „Harul să fie cu toți cei ce-L iubesc pe Domnul nostru Isus Cristos în nestricăciune” (Efeseni 6:24). Când iubim pe Domnul în incoruptibilitate, harul Domnului Isus este cu noi.

Dumnezeul nostru este incoruptibil (1 Timotei 1:17), iar Cristos a nimicit moartea și a adus la lumină viața și incoruptibilitate prin Evanghelie (2 Timotei 1:10). În înviere, lucrurile coruptibile vor deveni incoruptibile (1 Corinteni 15:50-53).

Aceasta înseamnă că trebuie să-L iubim pe Domnul nu cu dragostea noastră naturală, ci în înviere, în noua creație. A-L iubi pe Domnul în incoruptibilitate înseamnă a-L iubi pe Domnul în noua creație, în înviere.

Putem mărturisi că, atunci când încercăm să-L iubim pe Domnul, dragostea noastră pentru El se stinge în timp și eșuează. Trebuie să-L iubim pe Domnul în noua creație, în înviere.

Trebuie să ne exersăm duhul de dragoste, căci Dumnezeu ne-a dat un duh de putere, de dragoste și de chibzuință (2 Timotei 1:7).

Dragostea este în duhul nostru, căci dragostea lui Dumnezeu este Însuși Cristos în duhul nostru. Numai atunci când trăim în duhul nostru și facem toate lucrurile în duh, Îl iubim pe Dumnezeu, îi iubim pe sfinți, Îl iubim pe Domnul Isus în incoruptibilitate și îi iubim pe toți oamenii cu Cristos ca dragostea noastră.

Întreaga creație suspină sub robia stricăciunii (Romani 8:21-22). Tot ce este în vechea creație se strică, dar noua creație nu se strică. Fie ca noi să ne exersăm duhul și să rămânem în duhul nostru, chiar să trăim în duhul unit cu El, ca să-L putem iubi pe Domnul în incoruptibilitate și să-i iubim pe ceilalți cu Cristos ca dragoste.

Fiind cei care am fost regenerați de Dumnezeu pentru a deveni parte a speciei lui Dumnezeu, noi, copiii lui Dumnezeu, ar trebui să fim dragoste, pentru că Dumnezeu este dragoste (1 Ioan 4:8, 16). Devenim la fel ca Dumnezeu în viață și în natură, ar trebui să devenim și dragoste.

El ne face la fel ca El în acest aspect al dragostei, de la revărsarea dragostei Sale în inimile noastre, având dragostea Lui în noi, desăvârșindu-ne în dragostea Lui, făcând toate lucrurile în noi în dragoste, până când devenim la fel ca Dumnezeu ca dragoste.

Doamne Isuse, vrem să luăm astăzi calea dragostei, cea mai excelentă cale de a zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos. Ne deschidem Ție, dragă Doamne; revarsă-Te pe Tine însuți ca dragoste în noi și umple-ne cu Tine însuți ca dragoste. Fie ca să facem totul în dragoste și cu Cristos ca dragoste a noastră. Te iubim, Doamne, în incoruptibilitate. Ne exersăm duhul de dragoste pentru a Te iubi nu în vechea creație, care este coruptibilă, ci în noua creație! Aleluia, duhul nostru este un duh al dragostei! Slavă Domnului, suntem o creație nouă și Îl iubim pe Domnul în noua creație! Aleluia, am fost regenerați pentru a deveni specia lui Dumnezeu și devenim dragoste, așa cum Dumnezeu este dragoste! Amin, Doamne, ne deschidem pe deplin Ție. Fă în noi ceea ce trebuie să faci. Lucrează în noi. Desăvârșește-ne în dragostea Ta. Zidește-ne în dragoste. Fă-ne la fel cum Tu ești în viață și natură, ca să putem deveni dragoste! Oh, fie ca dragostea să triumfe în viața de biserică de astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Being Brought into Love as the Inner Substance of God and Love others as Christ did, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 23 cu tema: Copiii lui Dumnezeu care umblă în dragoste și lumină, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl cunoaștem și-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, savurându-L pe Cristos ca har și adevăr

13/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, născuți din Dumnezeu pentru a avea viața și natura Lui, trebuie să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină; atunci când Îl cunoaștem pe Dumnezeu ca o astfel de dragoste și lumină, Îl vom savura pe El ca har și adevăr, realitate, în viața noastră de zi cu zi. Amin!

Cât de mult Îi mulțumim Domnului și Îl lăudăm pentru faptul că ne-a regenerat cu viața lui Dumnezeu pentru a ne face copii ai lui Dumnezeu, parte a speciei lui Dumnezeu!

Noi, credincioșii în Cristos, Îl avem pe Cristos trăind în noi, iar El, ca persoană vie, locuiește în noi, trăiește în noi, crește în noi, este format în noi și ne aduce la maturitate, astfel încât să putem fi glorificați și să fim așa cum este El. Minunat!

Pe măsură ce trecem prin viața noastră de zi cu zi, având grijă de multe lucruri și făcând lucrurile pe care trebuie să le facem zilnic, învățăm să avem părtășie cu Domnul, chiar să-I permitem să se răspândească în noi, să-Și facă locuința în noi și să facă toate lucrurile în noi.

Suntem copii ai lui Dumnezeu. Așa cum copiii noștri au viața și natura noastră, tot așa și noi, ca și copii ai lui Dumnezeu, avem viața și natura lui Dumnezeu în noi.

Cu cât ne întoarcem mai mult către Domnul, întorcându-ne către duhul nostru pe parcursul zilei, cu atât ajungem să-L cunoaștem mai mult pe Domnul care locuiește în noi.

Cu cât Îl contactăm mai mult pe Domnul în toate situațiile noastre și în toate lucrurile în care ne aflăm, cu atât El crește mai mult în noi, trăiește în noi și este format în noi.

În calitate de copii ai lui Dumnezeu, având viața și natura Lui, putem fi imitatori ai lui Dumnezeu, căci viața divină a lui Dumnezeu în noi poate fi exprimată pentru a trăi același fel de viață pe care a trăit-o Isus.

Însă dacă încercăm doar în noi înșine și prin efortul nostru natural să-L exprimăm pe Dumnezeu, rezultatul nu va fi exprimarea lui Dumnezeu, ci ceea ce vedem astăzi în creștinism, încercarea umană de a-L exprima pe Dumnezeu prin intermediul religiei.

Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră și să ne aducă la realizarea faptului că suntem copii ai lui Dumnezeu și fie ca noi să fim imitatori ai lui Dumnezeu trăind în duhul nostru contopit! Amin!

Putem fi perfecți așa cum Tatăl nostru ceresc este perfect, deoarece avem viața și natura Lui în noi. Avem viața și natura lui Dumnezeu și putem fi la fel de perfecți ca Tatăl nostru.

Aceasta nu înseamnă că ne îmbunătățim pe noi înșine și că viața noastră naturală devine mai bună, chiar mai asemănătoare cu Dumnezeu; mai degrabă, aceasta înseamnă că suntem terminați, omul nostru natural este omorât, sinele este lepădat și Cristos trăiește în noi.

Numai atunci când Cristos trăiește în noi putem fi expresia lui Dumnezeu. Numai atunci când trăim în duhul nostru, una cu Domnul, putem fi perfecți așa cum Tatăl nostru ceresc este perfect.

Trebuie să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină – Dumnezeu este dragoste și Dumnezeu este lumină

Noul Testament ne arată că Dumnezeu este dragoste și lumină (1 Ioan 4:8, 16; 1:5). Trebuie să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină.

Cunoașterea pe care trebuie să o avem despre Dumnezeu nu este obiectivă, ceva ce știm în mintea noastră. Trebuie să avem o cunoaștere adecvată a lui Dumnezeu ca dragoste și lumină, dar trebuie să avem și o cunoaștere și o experiență subiectivă a Lui.

Suntem copii ai lui Dumnezeu și trebuie să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca dragoste și lumină. Îi putem cere Domnului să ne călăuzească să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca dragoste și, de asemenea, să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca lumină.

Când Domnul Isus a înviat, în ziua învierii Sale, El a spus că Se va înălța la Tatăl Său și Tatăl nostru, la Dumnezeul Său și Dumnezeul nostru. Dumnezeu este Dumnezeul nostru și, de asemenea, Tatăl nostru.

Vrem să-L cunoaștem ca dragoste și lumină. Dragostea și lumina sunt de fapt Dumnezeu Însuși; ele sunt ființa lui Dumnezeu, esența Sa (vezi 1 Ioan 4:8; 1:5). Acesta este mesajul pe care l-am auzit de la El și pe care vi-l anunțăm: Dumnezeu este lumină și în El nu este întuneric. Amin, Dumnezeu este lumină!

Lumina este însăși ființa Sa. Natura ființei lui Dumnezeu este lumina. Când îl vedem pe Dumnezeu, vedem lumină, căci Dumnezeu este lumină. Când venim la Dumnezeu, atingem lumina, căci Dumnezeu este lumină. Când suntem una cu Domnul, umblăm în lumină și nu este întuneric în noi sau în viața noastră.

Mai mult, Dumnezeu este dragoste; cine nu iubește, nu L-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste.

Cartea 1 Ioan spune mai întâi că Dumnezeu este lumină (1:5) și apoi că Dumnezeu este dragoste (4:8, 16). Apostolul Ioan a fost o persoană care L-a cunoscut și L-a experimentat pe Dumnezeu ca dragoste și lumină în viața sa de zi cu zi, iar scrierile sale au împărtășit ceva din Dumnezeu ca dragoste și lumină celor care le-au citit.

Dragostea este natura esenței lui Dumnezeu; în esența Sa, Dumnezeu este dragoste. Dumnezeu nu doar iubește; Dumnezeu este dragoste. Când Îl atingem pe Dumnezeu, atingem dragostea. Dragostea noastră este limitată, dar dragostea lui Dumnezeu este nelimitată și transcendentă.

Natura esenței lui Dumnezeu este dragostea; din dragoste, El L-a trimis pe Fiul Său Preaiubit să vină și să moară pentru noi.

Datorită marii iubiri cu care ne-a iubit, pe când eram încă păcătoși, Cristos a venit să moară pentru noi. Nu există niciun moment în care Dumnezeu să nu fie dragoste; El este dragoste, căci esența ființei Sale este dragostea.

Trebuie să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină. Trebuie să ne deschidem Domnului zi de zi, pentru a-L putea cunoaște și experimenta pe Dumnezeu ca dragoste și lumină.

Când Îl atingem pe Dumnezeu ca lumină, primim adevărul, realitatea, căci adevărul este strălucirea luminii. Lumina este sursa adevărului, iar dragostea este sursa harului.

Când lumina strălucește, ea devine adevăr, iar când dragostea este exprimată, ea devine har. Dragostea, ca natură a esenței lui Dumnezeu, este sursa harului, în timp ce lumina, ca natură a exprimării lui Dumnezeu, este sursa adevărului.

Nu-L putem atinge pe Dumnezeu ca lumină, căci oricine Îl vede pe Dumnezeu față în față va muri, căci El locuiește într-o lumină de neapropiat. Însă putem savura ca har; Evanghelia după Ioan ne arată că Cristos a venit plin de har și realitate (Ioan 1:17).

Cristos a venit să-L facă pe Dumnezeu plăcut, abordabil și ușor de acceptat, așa că a venit plin de har și realitate. Când Îl primim pe Cristos, avem părtășie cu El și trăim prin har și realitate, El ne aduce în părtășia cu Tatăl, unde atingem dragostea Lui ca sursă de har și lumina Lui ca sursă de adevăr.

Când credem în Domnul Isus, primim har și adevăr; când Îl savurăm ca har și adevăr, suntem aduși înapoi la sursa harului și adevărului, Dumnezeu Tatăl ca dragoste și lumină.

Fie ca noi să rămânem în părtășie cu Dumnezeu ca dragoste și lumină, pentru a putea deveni copii iubiți ai lui Dumnezeu care umblă în dragoste și lumină. Fie ca noi să căutăm să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, pentru ca în toată viața noastră de zi cu zi să putem umbla în dragoste și lumină.

Zi de zi trebuie să-I cerem Domnului să ne dea porția de har de care avem nevoie pentru a-L trăi pe Cristos și a-L exprima pe Dumnezeu. Dumnezeu Tatăl vrea să-L savurăm pe Fiul Său ca har și realitate și vrea să ajungem să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină.

Când dragostea divină ni se arată, ea devine har; apoi, când lumina divină strălucește asupra noastră, ea devine adevăr. Putem mărturisi că, pe măsură ce venim la cuvântul Domnului și ne exersăm să-L atingem, Îl savurăm pe Domnul ca har, căci dragostea lui Dumnezeu ajunge la noi ca har.

De asemenea, putem mărturisi că simțim strălucirea Domnului prin cuvântul Său și ceea ce obținem este adevărul, expresia lui Dumnezeu ca lumină.

Fie ca noi să venim la Domnul din nou și din nou în cuvântul Său și să rămânem în părtășie cu El pe tot parcursul zilei, astfel încât să-L putem cunoaște și experimenta pe Dumnezeu ca dragoste și lumină în viața noastră de zi cu zi!

Doamne Isuse, vrem să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină. Aleluia, suntem copii ai lui Dumnezeu și putem să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină în viața noastră de zi cu zi! Ne deschidem Ție, Doamne. Vrem să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca dragoste, chiar să-L atingem pe Dumnezeu ca dragoste și să fim umpluți de Dumnezeu ca dragoste. Îți mulțumim, Tată, că ne iubești. Îți mulțumim că faci atâtea lucruri pentru noi din dragoste pentru noi. Îți mulțumim că ne păstrezi în dragostea Ta și că-Ți arăți dragostea față de noi zi de zi. Venim la Tine și Îl savurăm pe Cristos ca har, expresia lui Dumnezeu ca dragoste. O, Cristos este atât de bogat și plin de har și realitate! Amin, Doamne, ne deschidem Ție pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu și a-L experimenta pe Dumnezeu ca lumină! Fie ca noi să rămânem sub strălucirea Ta astăzi. Strălucește asupra noastră și strălucește în noi. Păstrează-ne în lumină. Venim la Tine în cuvântul Tău, pentru ca adevărul Tău să fie infuzat în noi, să strălucească asupra noastră și să ne satureze. Aleluia, Dumnezeu este dragoste și lumină și putem să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină în viața noastră de zi cu zi, căci suntem copii ai lui Dumnezeu!

Îl cunoaștem și-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, savurându-L pe Cristos ca har și adevăr

Când spunem că Dumnezeu este dragoste și lumină, vorbim despre natura însăși a ființei Sale. Însă atunci când ajungem să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, de fapt Îl savurăm pe Cristos ca har și adevăr, căci dragostea ajunge la noi ca har și lumina strălucește ca adevăr.

Acesta este un lucru pentru experiența noastră zilnică ca creștini, ca credincioși în Cristos și ca copii ai lui Dumnezeu.

Neamurile umblă în deșertăciunea minții lor pentru că nu au strălucirea luminii lui Dumnezeu asupra lor (Efeseni 4:17-18). Cu toate acestea, noi, credincioșii în Cristos, avem lumina divină care este Dumnezeu Însuși, strălucind asupra noastră și chiar făcându-ne lumină în Domnul (Efeseni 5:8).

Slavă Domnului că Dumnezeu strălucește asupra noastră și lumina Sa ajunge la noi ca adevăr pentru a expune orice întuneric, a îndepărta orice pată întunecată și a ne sfinți, chiar pentru a adăuga natura lui Dumnezeu în noi și a ne face la fel ca El.

Noi, credincioșii în Cristos, avem lumina divină strălucind asupra noastră. Pe măsură ce Îl savurăm pe Dumnezeu ca lumină care strălucește asupra noastră prin intermediul lui Cristos ca adevăr, umblăm în lumină și chiar devenim lumină. Aleluia!

Într-o zi, toate lucrurile care sunt necurate vor fi manifestate prin lumină, căci tot ceea ce face lucrurile evidente este lumină. Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră astăzi. Fie ca să-I permitem să expună orice întuneric și să manifeste orice aspect din împărăția întunericului din noi.

Fie ca noi să fim cei care se trezesc din orice somn și chiar sunt înviați din morți, pentru ca Cristos să strălucească asupra noastră (Efeseni 5:13-14).

Când Domnul strălucește asupra noastră și expune orice întuneric din noi, trebuie doar să spunem Amin și să-L lăsăm pe Domnul să trateze acel lucru, curățând acel lucru din ființa noastră. Dacă primim expunerea și dojenirea, vom fi binecuvântați.

Lumina expune și, de asemenea, curăță. De multe ori în viața noastră de zi cu zi, simțim că Domnul strălucește asupra noastră în diferite aspecte ale vieții noastre, în relația noastră cu ceilalți, în modul în care reacționăm la ceea ce se întâmplă și chiar în atitudinea noastră față de unii oameni.

Dacă permitem luminii Domnului să strălucească asupra noastră, să ne dojeneze și să ne expună și nu ne certăm cu lumina, Îl vom cunoaște pe Dumnezeu ca dragoste și lumină. Fiecare expunere este strălucirea lui Cristos.

Fie ca noi să ne închinăm Domnului pentru strălucirea Lui și să primim dojenirea Lui. Dacă facem asta, vom umbla în lumină. Dar dacă nu suntem dispuși să primim dojenirea de la lumină, vom rămâne în întuneric.

Fie ca Domnul să aibă o cale să ne lumineze zi de zi și fie ca noi să ne poziționăm sub strălucirea Lui venind la cuvântul Său cu exersarea duhului nostru. Uneori, strălucirea Lui expune faptul că nu doar dormim, ci suntem morți; El ne trezește din somn și ne înviază din morți. O, câtă nevoie avem de strălucirea Domnului zi de zi!

Pe măsură ce El strălucește asupra noastră prin Cuvânt, adevărul ajunge la noi și Îl savurăm pe Cristos ca adevăr. De asemenea, Îl savurăm pe Dumnezeu ca dragoste exprimată prin Cristos ca har; când dragostea lui Dumnezeu ajunge la noi, primim și savurăm harul.

O, ce har! Ce har primim de la Domnul atunci când Îi permitem să strălucească asupra noastră și să ne expună, și ne deschidem către El pentru a primi elementul Său!

Efeseni 4:17-32 ni-L arată pe Cristos ca realitatea harului pentru trăirea omului nou. Efeseni 5:1-21 ni-L arată pe Cristos ca lumină plină de dragoste pentru umblarea noastră zilnică.

Fie ca să-L lăsăm pe Domnul să strălucească asupra noastră. Fie ca noi să-L savurăm pe El ca har. Fie ca să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca dragoste și lumină în viața noastră de zi cu zi și fie ca noi să-L experimentăm pe Cristos ca adevăr și har, exprimarea lui Dumnezeu ca dragoste și lumină.

Doamne Isuse, luminează-ne! Ne deschidem strălucirii Tale. Expune și îndepărtează orice întuneric din ființa noastră. Vrem să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca dragoste și lumină în experiența noastră zilnică. Aleluia, Cristos este lumină plină de dragoste pentru umblarea noastră zilnică. Strălucește asupra noastră, Doamne, și luminează fiecare parte a ființei noastre și fiecare aspect a vieții noastre. Spunem Amin strălucirii Tale. Fie ca orice este întunecat sau impur să fie manifestat prin lumină. Dă-ne harul de a fi de acord cu lumina și de a permite luminii să curețe orice păcat și întuneric din ființa noastră. O, Doamne, fie ca să nu rămânem adormiți sau în moarte, ci să ne trezim și să ne ridicăm din orice somn sau moarte, pentru a-L putea cunoaște și experimenta pe Dumnezeu ca dragoste și lumină! Fă-ne dispuși să acceptăm expunerea, dojenirea și dezvăluirea din strălucirea Ta, pentru a putea fi copii ai lui Dumnezeu, umblând în dragoste și lumină. Amin, Doamne, vrem să umblăm în lumină, așa cum Tu ești în lumină și vrem să umblăm în dragoste, așa cum Tu ești dragoste. Te iubim, Doamne Isuse!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Know and Experience God as Love and Light by Enjoying Christ as Grace and Truth, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 23 cu tema: Copiii lui Dumnezeu care umblă în dragoste și lumină, ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos și biserica reprezintă înțelesul universului și înțelesul vieții umane

03/10/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Marele mister – Cristos și biserica – reprezintă înțelesul universului și al vieții umane (Apocalipsa 4:11; Efeseni 5:32); misterul lui Cristos și misterul bisericii ar trebui să fie viața noastră de zi cu zi, căci fără acest mister, viața noastră ar fi doar viața unei ființe umane și nu viața unui creștin. Amin!

Săptămâna aceasta am considerat cu rugăciune misterul bisericii așa cum se vede în cartea Efeseni. Scopul ascuns al lui Dumnezeu este misterul, iar dezvăluirea acestui mister este revelația. Efeseni vorbește despre revelația misterului.

Misterul lui Cristos – biserica – a fost ascuns în alte generații, dar ne-a fost revelat astăzi în epoca Noului Testament. Pentru a vedea revelația misterului ascuns, trebuie să fim întăriți în omul nostru interior și să-I îngăduim lui Cristos să-Și facă domiciliul în inima noastră.

Primii care au văzut misterul lui Cristos au fost apostolii și profeții în duhul lor, prin revelație. Putem vedea, de asemenea, misterul lui Cristos și al bisericii în duhul nostru, exersându-ne duhul pentru a-L contacta pe Domnul și a ne ruga asupra cuvântului lui Dumnezeu.

Fie ca noi să vedem proclamarea lui Isus Cristos, conform descoperirii misterului, care a fost ținut în tăcere în vremurile epocilor, dar care acum a fost manifestată. Într-o zi, la trâmbița a șaptea, economia eternă a Dumnezeului Triunic procesat va fi finalizată.

Citind Vechiul Testament, vedem că, de la Moise la Cristos, totul a fost dezvăluit și deschis, dar astăzi în Noul Testament totul este un mister, ascuns. Încarnarea lui Cristos, Cristos Însuși, biserica și tot ce are legătură cu Dumnezeu este un mister; singura cale prin care putem vedea și intra în misterul lui Dumnezeu și misterul lui Cristos este prin a fi în duhul nostru.

Misterul suprem din univers este misterul bisericii; biserica este misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu. Noi, credincioșii în Cristos, facem parte din biserică, dar biserica este mult mai mult decât credincioșii adunați laolaltă; biserica este misterul lui Cristos.

Astăzi, Cristos zidește biserica pentru a-Și obține mireasa, finalizându-se în Noul Ierusalim. Când va suna a șaptea trâmbiță, epoca misterului se va sfârși, iar Cristos își va obține mireasa.

Biserica zidită devine mireasa lui Cristos pentru a I se potrivi lui Cristos în căsătoria eternă dintre Dumnezeul Triunic procesat și finalizat și omul transformat și glorificat ca Noul Ierusalim. Amin!

Marele mister – Cristos și biserica – este înțelesul universului și al vieții omenești

Pe de o parte, trebuie să vedem că trăim într-o epocă a misterului și că Cristos și biserica sunt cel mai profund și suprem mister din economia eternă a lui Dumnezeu, care este, de asemenea, un mister.

Pe de altă parte, trebuie să ne dăm seama că marele mister – Cristos și biserica – este înțelesul universului și al vieții umane (Apocalipsa 4:11; Efeseni 5:32).

Trebuie să existe un moment în viața noastră creștină în care vedem marele mister – Cristos și biserica – și ne dăm seama că acesta este înțelesul vieții noastre umane și înțelesul universului.

Când vedem că Cristos și biserica sunt înțelesul existenței noastre umane, vom trăi o viață pentru împlinirea scopului etern al lui Dumnezeu, indiferent unde ne aflăm și ce facem.

Tot ceea ce a făcut Dumnezeu în trecut și face în prezent este pentru biserică. Dumnezeu a creat toate lucrurile pentru biserică. Dumnezeu a creat cerurile, pământul și multe lucruri din ceruri și de pe pământ pentru ca El să obțină biserica.

Intenția Sa în crearea atâtor lucruri, inclusiv a omului, a fost ca El să vină în om și să Se contopi cu omul, astfel încât Dumnezeu să obțină biserica. Aceasta este ceva ce ține de duhul nostru.

Dumnezeu a întins cerurile, a pus temeliile pământului și a format duhul omului în el (Zaharia 12:1). Cerurile pe care Dumnezeu le-a creat sunt pentru pământ, pământul cu tot ce este pe el este pentru om, iar omul are un duh uman pentru ca Dumnezeu să vină, să se contopească cu omul și să fie viața omului și totul.

Dumnezeu a creat atât de multe lucruri și face atât de multe lucruri cu un singur scop: să câștige biserica în calitate de Trup al lui Cristos, expresia corporativă a lui Dumnezeu.

Misterul ascuns adânc în Dumnezeu (Efeseni 3:9), care a creat toate lucrurile, este ca El să câștige biserica. Dumnezeu are o voință și un plan (Efeseni 1:10-11) și, pe baza acestui lucru, El a creat multe lucruri pentru a avea cadrul și mediul potrivit pentru a câștiga biserica.

Toate lucrurile au fost create după voia lui Dumnezeu, ca El să poată câștiga biserica (Apocalipsa 4:11). După voia Sa, El a conceput un plan pentru a putea avea biserica. Dorința inimii Sale este să aibă expresia reală a lui Cristos, Trupul lui Cristos, creșterea lui Cristos.

Trupul lui Cristos este, de asemenea, satisfacția supremă a experienței spirituale a omului. Ca și credincioși în Cristos, cea mai înaltă și supremă satisfacție spirituală este să zidim biserica și să fim zidiți ca biserică.

Mulți dintre noi putem atinge un anumit nivel de satisfacție prin căutare și exersare spirituală, dar după ce atingem această satisfacție, simțim în continuare că ne lipsește ceva. Nu vom fi niciodată satisfăcuți până când Domnul nu ne va aduce la punctul suprem, pentru a ne da seama că suntem membri ai Trupului lui Cristos.

Suntem satisfăcuți doar atunci când funcționăm practic în Trupul lui Cristos ca membri perfecți și maturi ai Trupului, căci Cristos și biserica sunt înțelesul existenței noastre umane și înțelesul universului.

Dorința inimii lui Dumnezeu este să aibă misterul lui Cristos – Trupul lui Cristos ca creștere și expresie a lui Cristos (Efeseni 1:5, 9, 11, 22-23). Când vom înțelege acest lucru, când vom vedea că Cristos și biserica sunt înțelesul existenței noastre umane, ne vom deschide pe deplin Domnului pentru a primi puterea Duhului pentru a ne respinge pe noi înșine și a-L lăsa pe Cristos să trăiască în noi.

Vom atinge cel mai înalt nivel de satisfacție spirituală atunci când vom primi continuu puterea Duhului Sfânt pentru a ne respinge pe noi înșine și a-I da lui Cristos, ca Duh, terenul, șansa și oportunitatea de a trăi în noi și prin noi (Efeseni 5:30).

Aceasta este viața de biserică autentică realizată de noi într-un mod practic. Când vom ajunge la acest punct, când ne vom trăi cu adevărat viața creștină și viața de biserică având pe Cristos și biserica în calitate de sens, vom atinge dorința inimii lui Dumnezeu și vom savura cu adevărat de ceea ce am căutat.

Nevoia Sa este satisfăcută și nevoia noastră este, de asemenea, satisfăcută. Economia misterului ascuns în Dumnezeu de-a lungul epocilor este misterul bisericii ca Trup al lui Cristos (Efeseni 3:9-11).

Fie ca toți să ne dăm seama de ce suntem aici; nu suntem aici doar pentru educația sau viața noastră umană, ci pentru Cristos și biserică. Oriunde ne-am afla, orice am face și în orice am fi implicați, chiar și atunci când nu avem nimic de făcut decât să ne odihnim, trăim pentru Cristos și biserică.

Pe măsură ce Domnul își recâștigă ultimele lucruri divine, cu toții trebuie să mergem împreună cu El pentru a-I oferi o cale liberă, realizând că El vrea să trăiască în noi pentru zidirea bisericii.

Nu suntem aici doar ca oameni mântuiți care așteaptă ca Domnul să vină și să ne ia în rai; mai degrabă, am văzut viziunea lui Cristos și a bisericii și cunoaștem înțelesul universului și înțelesul vieții noastre umane. Trăim pentru Cristos și biserică astăzi!

Doamne Isuse, dezvăluie-ne pentru a vedea că marele mister – Cristos și biserica – este înțelesul universului și înțelesul vieții noastre umane! Aleluia, toate lucrurile au fost și au fost create datorită voii lui Dumnezeu de a avea biserica! Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai creat după imaginea și asemănarea Ta și ai pus un duh în noi. Ne exersăm duhul astăzi pentru a veni la Tine, a Te savura și a ne împărtăși din bogățiile Tale în duh. Amin, Doamne, îl considerăm pe Cristos și biserica în calitate de fiind înțelesul vieții noastre omenești. Vrem să atingem cel mai înalt nivel al experienței noastre spirituale trăindu-L pe Cristos în și pentru biserică! Aleluia, suntem membre ale Trupului lui Cristos și suntem pe deplin mulțumiți să creștem în viață și să funcționăm în Trup! Ne deschidem Ție, Doamne, și vrem să primim continuu puterea Duhului Sfânt pentru a ne respinge pe noi înșine și a-I da lui Cristos, ca Duh, terenul pentru a trăi în noi și prin noi. Trăiește în noi, Doamne Isuse! Trăiește în noi pentru zidirea bisericii. De asta avem nevoie: să trăim pentru dorința inimii Tale, biserica de astăzi!

Misterul lui Cristos și misterul bisericii ar trebui să fie viața noastră de zi cu zi

Fiind credincioși în Cristos, trebuie să avem misterul lui Cristos și misterul bisericii ca viață de zi cu zi. Dacă vrem să știm cum ar trebui să trăim ca și creștini, trebuie să cunoaștem misterul lui Cristos.

Cristos vrea să fie viața noastră de zi cu zi și El a venit în noi pentru a fi viața noastră astăzi. Misterul lui Cristos ar trebui să fie viața noastră de zi cu zi. Misterul lui Cristos și misterul bisericii ar trebui să fie reale pentru noi în viața noastră de zi cu zi și ar trebui să fie viața noastră de zi cu zi.

Dacă nu trăim în misterul lui Cristos și al bisericii, viața noastră umană va fi doar viața unei ființe umane și nu viața unui creștin. Viața unui creștin este o viață în care Cristos trăiește în noi; El locuiește în noi, El este exprimat prin noi, El trăiește în noi și El este format în noi (Coloseni 1:27; Galateni 2:20; 4:19).

El este deja în noi ca viața noastră și învățăm să-L luăm ca viață și ca tot ce avem în viața de zi cu zi. Nu noi suntem cei care trăim – Cristos este Cel care trăiește în noi.

Aceasta este o viață misterioasă cu o trăire misterioasă, căci iată-ne aici, ființe umane, care nu trăiesc prin propria noastră viață naturală, ci prin viața divină din duhul nostru, iar Cristos trăiește în noi. Nu noi suntem cei care trăiesc, ci Cristos, Cel misterios, trăiește în noi.

Toți cei din jurul nostru trăiesc pentru ei înșiși și înspre ei înșiși, iar când li se întâmplă ceva bun, sunt fericiți, dar când au tristețe și durere, sunt triști. Nu există niciun mister cu ei. Dar cu noi, ca și credincioși în Cristos, lucrurile sunt foarte diferite. Indiferent dacă trecem printr-o situație tristă sau fericită, Îl trăim pe Cristos.

Când circumstanțele sunt line, Îi mulțumim Domnului. Când circumstanțele sunt adverse, Îi aducem laudă Domnului. Alții se uită la noi și, cunoscând situația noastră, sunt nedumeriți să vadă că încă Îl lăudăm pe Domnul, chiar dacă suferim și avem multe necazuri.

Poate că suntem într-un zbor lung și, în loc să încercăm să ne odihnim sau să citim ceva, împărtășim despre Domnul cu cei din jurul nostru. Suntem într-un zbor nu doar pentru a ajunge la destinație, ci pentru Cristos și biserică, iar misterul lui Cristos și misterul bisericii sunt viața noastră de zi cu zi.

Poate că vrem să ne căsătorim și să avem copii și, chiar dacă facem acest lucru, în timp ce ne ocupăm de multe lucruri normale, de rutină, din viața noastră de zi cu zi, trăim în misterul lui Cristos și al bisericii.

Misterul lui Cristos și misterul bisericii ar trebui să fie viața noastră de zi cu zi; fără acest mister, viața noastră ar fi doar viața unei ființe umane, nu viața unui creștin (1 Timotei 3:15-16). Zi de zi, exersăm să venim la cuvântul Domnului cu multă rugăciune și contemplare, astfel încât sabia Duhului să ne străpungă și să ne despartă sufletul de duhul nostru (Evrei 4:12).

Apoi, pe parcursul zilei, în timp ce trăim în lumea umană exterioară, trăim în lumea interioară, divină, misterul lui Cristos și al bisericii. În timp ce așteptăm autobuzul sau mașinile din fața noastră la semafor, în loc să ne îngrijorăm că vom întârzia la destinație, Îl contactăm pe Domnul chemând Numele Lui.

Cristos locuiește în noi. El este misterul lui Dumnezeu și El locuiește în noi. Acum învățăm să trăim într-un singur duh cu El, iar El trăiește în noi. Îl contactăm din nou și din nou. Omul nostru exterior este mistuit, dar omul nostru interior este înnoit zi de zi.

Nu trăim doar după bine sau rău; trăim într-un singur duh cu Domnul în toate lucrurile. Cristos și biserica sunt înțelesul vieții noastre umane și înțelesul universului și prețuim locuirea Lui în noi. Povestea misterioasă a lui Cristos continuă în noi astăzi.

Doamne Isuse, învață-ne cum să ne trăim viața creștină. Vrem să știm cum ar trebui să trăim noi, creștinii. Fie ca misterul lui Cristos și misterul bisericii să fie viața noastră de zi cu zi. Mântuiește-ne, Doamne dragă, de la a trăi doar viața unei ființe umane și nu viața unui creștin. Viața noastră este pentru Cristos și pentru biserică. Te luăm pe Tine, Doamne Isuse, ca viață a noastră. Te luăm ca persoană a noastră. În toate lucrurile zilnice ale vieții noastre, vrem să Te contactăm și să Te savurăm. O, Doamne, trăiește în noi astăzi. Îți mulțumim că ești în noi; ne deschidem către Tine și vrem să rămânem în contact cu Tine. Vrem să profităm de fiecare ocazie pentru a Te contacta și a Te savura. O, Doamne, Te iubim! Te lăudăm. Îți mulțumim pentru toate lucrurile. Continuă să trăiești în noi astăzi. Exprimă-te prin noi. Fă-ne continuarea Ta. Fie ca viața noastră de zi cu zi să fie continuarea poveștii misterioase a lui Cristos, pe măsură ce îl luăm pe Cristos și biserica în calitate de înțeles al vieții noastre umane. Amin, Doamne, fie ca misterul lui Cristos și misterul bisericii să fie viața noastră de astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ and the Church is the Meaning of the Universe and the Meaning of Human Life, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 21 cu tema: Misterul bisericii, ziua 6, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Biserica este misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu, revelată nouă în duh

02/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Biserica este misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu, care nu a fost revelată în vremurile Vechiului Testament, dar care ne-a fost manifestată astăzi; Cristos și biserica sunt marele mister, care se finalizează în Noul Ierusalim ca mireasă a Mielului.

Fie ca noi să fim cei care sunt dezvăluiți pentru a vedea marele mister, Cristos și biserica, și fie ca noi să ne trăim viața creștină și să-I slujim Domnului în duh în biserică, conform acestei viziuni care ne guvernează.

Când a venit Cristos, El era un mister; El era misterul lui Dumnezeu. Dumnezeu este ascuns, invizibil și în culise, dar Cristos a venit să-L manifeste pe Dumnezeu, să-L exprime pe Dumnezeu și să-L facă cunoscut pe Dumnezeu.

Dacă vrei să vezi cum este Dumnezeu, ce vrea El și cum se comportă și lucrează, privește la Domnul Isus, căci în Acesta, plinătatea Dumnezeirii a binevoit să locuiască. Încarnarea lui Cristos este un mister; a fost o taină pentru Dumnezeu nu doar să vină peste om ca Duh și să-l miște pe om să facă lucruri pentru Dumnezeu, ci și mai mult, ca Dumnezeu să intre în om.

Încarnarea lui Cristos a început epoca misterului; astăzi Dumnezeu nu se mai mișcă în principal în exterior pentru a face lucruri pentru om, a-l binecuvânta și a-l ajuta, ci mai degrabă El se mișcă în interior, în interiorul omului, și Se mișcă și lucrează cu omul și prin om.

Asta este ceea ce experimentăm astăzi în epoca bisericii, care este epoca harului, epoca credinței și epoca misterului; experimentăm prețioasa, misterioasa și minunata locuire interioară a lui Cristos și devenim biserica în calitate de mister al lui Cristos.

Dumnezeu este un mister, iar Cristos este misterul lui Dumnezeu. Cristos este un mister, iar misterul lui Cristos este biserica. Deci, biserica este misterul lui Cristos; este un mister al unui mister.

Nu este ușor să știi ce este biserica; trebuie să fim în duhul nostru contopit, având o față dezvăluită și un duh exersat pentru a cunoaște și a înțelege misterul lui Cristos, biserica. Fie ca Domnul să ne descopere misterul bisericii. Ceea ce face Domnul astăzi este să-Și zidească biserica pentru a fi mireasa Lui, pentru ca El să se întoarcă.

Noi, credincioșii în Cristos, suntem în viața de biserică, învățând să Îl savurăm pe Domnul, crescând în viață, fiind perfecționați în funcția noastră și fiind zidiți împreună, astfel încât să putem deveni mireasa lui Cristos pentru ca El să se întoarcă, să încheie această epocă și să aducă epoca împărăției.

Fie ca noi să primim îndurarea Domnului pentru a fi biruitorii de astăzi, care compun mireasa lui Cristos pentru a-L aduce pe El înapoi.

Biserica este misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu, revelat nouă în duh

Misterul bisericii este misterul suprem din univers, căci biserica este misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu (Efeseni 3:9-11). Biserica este un mister atât de ascuns adânc în Dumnezeu, încât niciunul dintre căutătorii Săi din Vechiul Testament nu l-a văzut sau nu a știut despre el și nici măcar îngerii nu au știut despre el.

Efeseni 4:5 spune că această taină a lui Cristos, care este biserica, nu a fost făcută cunoscută fiilor oamenilor în alte generații. Profeții au văzut multe lucruri cu privire la viitorul lui Israel și chiar au văzut ceva despre Cristos, Mesia, și au profețit despre Cristos. Cu toate acestea, nici măcar profeții nu au văzut misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu, care este biserica.

Ioan Botezătorul a văzut puțin mai mult decât profeții. El a vorbit despre Cristos ca Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii (Ioan 1:29). El a spus că Cristos va fi Cel care va boteza oamenii în Duhul Sfânt (Matei 3:11) și El va fi Mirele care va avea mireasa (Ioan 3:29). Dar nici măcar Ioan Botezătorul nu a văzut o viziune clară cu privire la biserică ca taină ascunsă în economia eternă a lui Dumnezeu.

În epocile dinaintea Noului Testament, misterul bisericii era ascunsă oamenilor. Însă acest mister ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu a fost revelat apostolilor și credincioșilor din epoca Noului Testament în duh (Efeseni 3:5; Coloseni 1:26).

Astăzi, noi, ca și credincioși în Cristos, Îl avem pe Cristos ca mister al lui Dumnezeu care locuiește în noi (v. 27). Cristos locuiește în noi, și acesta este un mister, căci El, ca Duh, este unit cu duhul nostru, locuind în duhul nostru și trăind în noi. Uimitor!

Misteriosul Cristos, ca mister al lui Dumnezeu, este în noi pentru a produce un Trup misterios, biserica în calitate de mister ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu.

Biserica nu este doar o clădire unde creștinii merg să se închine. Biserica nu este doar o adunare de credincioși în Cristos care citesc Biblia și vor să se închine împreună lui Dumnezeu. Biserica este ceva ascuns adânc în inima lui Dumnezeu, ceva ce El a dorit să obțină din eternitate și pe care o va câștiga în timp.

Biserica este misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu. Misterul universului este Dumnezeu, misterul lui Dumnezeu este Cristos, iar misterul lui Cristos este biserica (Gen. 1:1; Apoc. 4:11; Col. 2:2; Efeseni 3:4). Cât de misterioasă este biserica!

Biserica este misterul unui mister al unui mister. În Efeseni 3:4, biserica are acest titlu particular, misterul lui Cristos. Trebuie să vedem acest mister astăzi. Trebuie să ne exersăm duhul și să venim la Domnul în cuvântul Său, citind și rugându-ne asupra cuvântulului Său, pentru a putea fi dezvăluiți pentru a vedea misterul bisericii.

Cât de recunoscători suntem Domnului că trăim în epoca Noului Testament, chiar și la sfârșitul acestei epoci a misterului, căci astăzi putem vedea misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu – biserica!

Acest mister a fost ascuns de generații, dar acum ne este revelat în duh! Astăzi, noi, fiind credincioși în Cristos, avem poziția și privilegiul de a primi ceea ce nu a fost revelat poporului lui Dumnezeu în epoca Vechiului Testament. Fie ca noi să ne exersăm duhul și să-L contactăm pe Domnul zi de zi și fie ca noi să venim la Domnul în cuvântul Său cu fața descoperită, pentru a-L privi și a fi pătrunși de dorința inimii Sale cu privire la biserică.

În centrul atenției Sale se află biserica: El vrea să câștige biserica în calitate de mireasă a lui Cristos, astfel încât El să se poată întoarce. Suntem aici pentru aceasta: suntem aici pentru ca biserica să fie zidită.

Este bine să ne deschidem Domnului și să fim înaintea Lui în această privință, chiar să luăm în considerare cu rugăciune problema bisericii așa cum este revelată în Noul Testament, astfel încât Domnul să ne poată aduce în realitatea bisericii de astăzi și să putem cunoaște misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, descoperă-ne pentru a vedea biserica în calitate de misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu! Ce minunat e că biserica este misterul ascuns care nu a fost revelat celor dinaintea epocii Noului Testament! Amin, Doamne, Îți mulțumim că putem vedea viziunea bisericii de astăzi în duhul nostru! Slavă Domnului pentru duhul nostru regenerat, mijlocul prin care putem vedea misterul bisericii. Mântuiește-ne, Doamne dragă, de a nu avea o apreciere înaltă a bisericii, misterul ascuns în economia lui Dumnezeu. Continuă să strălucești în noi astăzi și în fiecare zi, pentru ca să putem vedea biserica așa cum o vezi Tu! Aleluia, noi, sfinții din epoca Noului Testament, avem poziția și privilegiul de a primi ceea ce nu a fost revelat poporului lui Dumnezeu în epoca Vechiului Testament! O, Doamne, ce privilegiu este pentru noi să vedem biserica, să fim în biserică și să trăim în realitatea bisericii de astăzi! Ne dăruim Ție astăzi pentru a trăi în viața bisericii și a fi produși ca biruitori care compun mireasa lui Cristos pentru a-L aduce înapoi!

Misterul suprem din univers este misterul bisericii care se finalizează în Noul Ierusalim ca expresie eternă și deplină a lui Dumnezeu în umanitate

Misterul suprem din univers este misterul bisericii; acesta este ultimul mister. Biblia este cu adevărat o carte minunată, plină de multe lucruri minunate, dar există unele mistere ascunse adânc în Biblie, care sunt dezvăluite în principal în Noul Testament.

Biblia începe cu Dumnezeu făcând o lucrare de creație și creație ulterioară (Geneza 1) și continuă cu Dumnezeu alegând o națiune pentru Sine, care să fie expresia și reprezentarea Sa corporativă pe pământ.

Apoi, în Zaharia 12:1, vedem că Dumnezeu prețuiește duhul pe care l-a format în om la fel de mult cum prețuiește cerurile și pământul, căci în acest duh El poate veni să Se reveleze și să Se împărtășească omului.

În Noul Testament, vedem că Dumnezeul care a creat toate lucrurile a venit să fie om; a venit să fie în mijlocul oamenilor prin încarnarea Sa (Ioan 1:1, 14). Isus Cristos a venit ca întruparea lui Dumnezeu și a dorit să fie lărgit și extins; lărgirea și expansiunea Sa este biserica în calitate de Trup al lui Cristos, plinătatea Celui care umple totul și în toți.

Astăzi, biserica este Trupul lui Cristos, continuarea lui Cristos și lărgirea lui Cristos. Aceasta este ceea ce Dumnezeu a dorit să obțină din eternitate și aceasta este ceea ce El câștigă în această epocă astăzi.

Însă biserica este misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu; mai mult, biserica este misterul suprem din univers. Biserica strălucește puternic pentru a fi lampadarul de aur, ținându-L sus pe Dumnezeu și exprimându-L pe Dumnezeu pe pământ.

Biserica, în calitate de lampadar de aur, îl are pe Dumnezeu ca substanță, pe Cristos ca formă și pe Duhul strălucind pentru expresia sa; Dumnezeul Triunic este contopit cu omul pentru a străluci prin om.

Domnul își zidește astăzi biserica (Matei 16:18) și El va câștiga Noul Ierusalim, mireasa Mielului, pentru a fi un lampadar de aur veșnic care strălucește cu Dumnezeu în Cristos ca lumină pentru exprimarea corporativă a lui Dumnezeu în univers.

La sfârșitul cărții Apocalipsa, vedem cetatea Noului Ierusalim, o cetate mare pe un munte mare. Această cetate mare este mireasa iubită a lui Cristos, finalizarea bisericii din această epocă (Apocalipsa 21:2).

Când Cristos Se va întoarce, El se va căsători cu biserica în calitate de mireasă a Sa (19:7), iar Duhul și mireasa vor fi o singură entitate care Îl exprimă pe Dumnezeu pentru eternitate! Noul Ierusalim este manifestarea supremă a miresei lui Cristos, care este biserica de astăzi, și este împlinirea finală a ceea ce este simbolizat de Eva în Geneza 2.

În Noul Ierusalim, Dumnezeu obține o expresie eternă și deplină în omul pe care L-a creat; acesta este misterul suprem din univers – misterul bisericii (Efeseni 5:32).

Astăzi suntem în procesul și procedura de a deveni Noul Ierusalim. Noul Ierusalim nu este un oraș fizic; cetatea sfântă este o persoană, o persoană corporativă, mireasa lui Cristos, mireasa Dumnezeului mântuitor.

Duhul nostru trebuie să fie puternic și plin de înțelepciune și revelație, pentru a putea cunoaște misterul bisericii (Efeseni 1:17). Trebuie să ne rugăm ca Domnul să ne întărească duhul și să ne facă duhul puternic, chiar să ne facă duhul plin de înțelepciune și revelație.

Când Îi cerem Domnului aceasta, El ne va întări în omul nostru lăuntric, ne va da un duh de înțelepciune și revelație și vom vedea și vom fi în misterul ascuns, chiar misterul suprem, misterul bisericii.

Vom trăi atunci o viață pentru împlinirea economiei veșnice a lui Dumnezeu, care este biserica din această epocă, finalizându-se în Noul Ierusalim. Într-o zi, Duhul și mireasa – Cristos și biserica finalizată – vor vorbi în unitate: Vino (Apocalipsa 22:17).

Dumnezeu și omul vor deveni un cuplu etern pentru eternitate! Aleluia! Aceasta este povestea universului, manifestarea supremă a universului. Biblia ne dezvăluie povestea universului, de la crearea universului până la împlinirea misterului suprem din univers, misterul bisericii.

Fie ca Domnul să ne lumineze pentru a vedea acest mister suprem, misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu și fie ca noi să trăim o viață pentru împlinirea scopului lui Dumnezeu astăzi, ca să putem fi parte din mireasa lui Cristos, biruitorii de care El are nevoie astăzi!

Doamne Isuse, întărește-ne duhul. Dă-ne un duh de înțelepciune și revelație în deplina cunoaștere a lui Cristos ca mister al lui Dumnezeu și a bisericii ca mister al lui Cristos. Amin, Doamne, dezvăluie-ne pentru a vedea misterul ascuns în economia eternă a lui Dumnezeu – misterul bisericii. Dăruiește-ne o revelație clară a dorinței inimii Tale de a obține biserica, care se finalizează în Noul Ierusalim. Fie ca duhul nostru să fie puternic și plin de înțelepciune și revelație, ca să putem cunoaște misterul bisericii. O, cât de mare și adânc este misterul lui Cristos și misterul bisericii! Amin, Doamne, ne exersăm duhul astăzi. Te lăudăm că putem vedea misterul bisericii. Aleluia, biserica este zidită astăzi pentru a deveni Noul Ierusalim! Slavă Domnului, în Noul Ierusalim, Dumnezeu obține o exprimare eternă și deplină în omul pe care L-a creat! Aleluia pentru acest mister suprem din univers – misterul bisericii!