Dorința lui Dumnezeu

Ne îmbrăcăm cu Cristos ca fiind componentele armurii lui Dumnezeu: ne încingem coapsele cu adevărul

21/10/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Cristos este elementele constitutive ale armurii lui Dumnezeu, așa cum se vede în Efeseni 6:10-20, iar această armură este pentru întregul Trup al lui Cristos, căci noi ducem bătălia în Trup, nu de unii singuri; trebuie să stăm în picioare, avându-ne coapsele încinse cu adevărul, adică cu Cristosul pe care Îl experimentăm și îl exprimăm în trăirea noastră de zi cu zi. Amin!

În Efeseni 4, vedem că Cristos, Capul, a dat unele daruri Trupului; unele dintre daruri au o capacitate mai mare și sunt capabile să le perfecționeze pe altele, dar toate membrele Trupului sunt daruri pentru Trup.

Persoanele dăruite date de Cristos Trupului erau captivii lui Satan, dar El l-a învins pe Satan, i-a luat captivii și i-a făcut captivi ai Săi și i-a dat ca daruri pentru Trup. Fiecare credincios în Cristos este un dar pentru Trupul lui Cristos și fiecare credincios are o funcție particulară în Trup pentru zidirea Trupului.

Însă fiecare credincios are nevoie de perfecționare din partea persoanelor dăruite, astfel încât să poată funcționa în Trup, spre zidire. Dacă membrele dăruite nu îi perfecționează pe toți credincioșii, credincioșii nu au nicio cale de a zidi Trupul.

Trupul lui Cristos nu este zidit în mod direct de membrele dăruite ale Trupului lui Cristos. Cu toții trebuie să creștem în viață spre maturitate, savurându-L pe Domnul și permițându-I să crească în noi și, de asemenea, trebuie să fim deschiși perfecționării persoanelor dăruite, astfel încât să putem funcționa la fel ca ei, dar în măsura noastră.

Trebuie să fim perfecționați de apostoli, profeți, evangheliști, păstori și învățători pentru a fi cei trimiși, cei care vorbesc în numele lui Dumnezeu, cei care predică Evanghelia și cei care îi păstoresc și îi învață pe alții cu bogățiile din cuvântul lui Dumnezeu.

Când îi permitem Domnului să crească în noi și, de asemenea, să ne perfecționeze prin persoanele dăruite din Trup, vom crește în Cristos, Capul, în toate lucrurile și vom funcționa din El cu ceea ce vine de la El.

Așa cum membrele trupului nostru fizic cresc în viață și se perfecționează în funcția lor pe măsură ce creștem și ne dezvoltăm, și toate sunt sub controlul și îndrumarea Capului, așa este și în Trupul lui Cristos.

În Trupul lui Cristos, cu toții Îl luăm pe Cristos ca și Cap al nostru, ne supunem Lui și creștem în Cap în toate lucrurile. Apoi, din Cap vine rezerva pentru ca noi să funcționăm în măsura noastră, așa cum ne îndrumă Capul. Cât de frumos e acest lucru! În acest fel, Trupul se zidește singur în dragoste. Acesta este pentru expresia corporativă a lui Cristos.

Acum vrem să vedem partea stăpânirii, cum Dumnezeu vrea să câștige un războinic corporativ care să stea pentru interesele Sale pe pământ astăzi.

Ca Trup al lui Cristos, ne îmbrăcăm cu Cristos ca fiind componentele armurii lui Dumnezeu și luptăm războiul spiritual în Trup

În Efeseni 6:10-20 vedem armura lui Dumnezeu cu toate elementele acesteia; Pavel ne îndeamnă să ne îmbrăcăm cu toată armura lui Dumnezeu, ca să putem rezista împotriva uneltirilor diavolului (v. 11).

Dacă privim la elementele constitutive ale armurii lui Dumnezeu, vom realiza că realitatea tuturor acestora este Cristos; Cristos este elementul constitutiv al armurii lui Dumnezeu. Trebuie să ne îmbrăcăm cu Cristos ca fiind componentele armurii lui Dumnezeu.

Satan este dușmanul lui Dumnezeu și are o împărăție; el și împărăția lui luptă împotriva împărăției lui Dumnezeu, încercând să înșele, să distrugă și să uzurpe credincioșii în Cristos și făcând tot posibilul să împiedice împlinirea scopului lui Dumnezeu.

Satan este un mincinos și tatăl ei; el vrea să ne fure savurarea de Cristos, să ne ucidă funcția și să distrugă tot ceea ce suntem (Ioan 10:10a). Trebuie să ne dăm seama că Satan este o persoană cu adevărat teribilă, dar noi, cei care credem în Cristos, suntem în Trup – suntem membre ale Trupului și, ca Trup, ne îmbrăcăm cu toată armura lui Dumnezeu.

Armura lui Dumnezeu nu este pentru ca o persoană individuală să o îmbrace singură, căci războinicul despre care vorbește Pavel în Efeseni 6 este o persoană corporativă, biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Noi, ca Trup al lui Cristos, ne îmbrăcăm corporativ cu Cristos, ca fiind componentele armurii lui Dumnezeu. Trebuie să fim în Trup, să fim zidiți împreună cu sfinții din biserică și să rămânem în Trup, astfel încât împreună, ca Trup, să putem îmbrăca cu toată armura lui Dumnezeu.

Doar războinicul corporativ poate purta toată armura lui Dumnezeu – niciun credincios individual nu poate face asta.

Cristos, ca fiind componentele armurii lui Dumnezeu, este pentru protecția noastră în războiul spiritual. Trebuie să ne îmbrăcăm cu toată armura lui Dumnezeu, astfel încât să putem rezista împotriva stratagemelor diavolului.

O cale prin care vrăjmașul ne atacă este frica; Satan este un ucigaș de la început și toate gândurile despre moarte vin de la Satan. El vrea să ne gândim sau să dorim să murim; el este sursa oricăror gânduri suicidale.

El este insidios și dăunător, iar în povestea lui Iov vedem că l-a făcut pe Iov să se gândească la moarte. Chiar și soția lui i-a spus să-L blesteme pe Dumnezeu și să moară. O, Doamne!

Orice gând despre moarte sau că este mai bine să murim este de la Satan. Domnul a venit ca noi să avem viață și să o avem din belșug, iar El este în noi ca viața noastră. Toate gândurile de sinucidere, dorințe de moarte și moarte prematură sunt ispite de la Satan.

Astăzi, printre tineri, există astfel de gânduri, căci Satan ispitește omul, înșeală omul, iar cartea lui de vizită este frica. El vrea să pună frică în noi și să ne facă să ne temem.

De aceea trebuie să ne îmbrăcăm cu Cristos ca fiind componentele armurii lui Dumnezeu, stând în Trup și fiind una cu Domnul pentru a rezista atacurilor inamicului.

Fie ca noi să înțelegem că toată armura lui Dumnezeu este pentru întregul Trup al lui Cristos ca războinic corporativ, nu pentru vreun membru individual al Trupului (Efeseni 6:10-13; Iacov 4:7; comp. cu.Romani 13:12-14; Deuteronom 32:30).

Luptăm războiul spiritual în Trup, nu ca indivizi. Când luptăm împotriva vrăjmașului în noi înșine și prin noi înșine, suntem ușor învinși; însă când purtăm bătălia în Trup, suntem victorioși în Trup, stând în victoria Capului, Cristos. Un om urmărește o mie și doi pun pe fugă zece mii; când suntem în Trup, vrăjmașul este alungat.

În Efeseni capitolul 2, stăm cu Cristos în locurile cerești pentru a participa la toate realizările Sale (v. 6). În Efeseni 4 și 5, umblăm în Trupul Său pe pământ pentru a împlini scopul etern al lui Dumnezeu (4:1, 17; 5:2, 8, 15). În capitolul 6, stăm în puterea Lui în locurile cerești pentru a lupta împotriva vrăjmașului lui Dumnezeu (Efeseni 6:11, 13-14; comp. cu.1 Ioan 5:4, 18; Ioan 3:6b).

1 Ioan 5:4 spune că tot ce a fost născut din Dumnezeu biruiește lumea; acest „tot” se referă la duhul nostru, care a fost regenerat de Dumnezeu. Duhul nostru biruiește lumea. Credința este în duhul nostru; îndoielile sunt în mintea noastră. Când ne exersăm duhul de credință, suntem una cu Domnul și stăm în Trup și biruim lumea.

Fie ca noi să rămânem în duhul nostru astăzi. Fie ca noi să ne ascundem în turnul înalt al duhului nostru, nu să ieșim din duhul nostru.

Fie ca noi să învățăm să ne întoarcem zilnic către duhul nostru, să trăim în duhul nostru și să facem toate lucrurile în duhul contopit, astfel încât să putem fi una cu Domnul în Trup și să ne îmbrăcăm cu Cristos ca fiind componentele armurii lui Dumnezeu în experiența noastră.

Doamne Isuse, ne exersăm duhul pentru a ne îmbrăca cu Cristos ca fiind componentele armurii lui Dumnezeu astăzi! Aleluia, Cristos este realitatea tuturor elementelor constitutive ale armurii lui Dumnezeu pentru războiul spiritual! Amin, Doamne, ne îmbrăcăm astăzi cu Tine pentru a fi pe deplin acoperiți și protejați în războiul spiritual. Slavă Domnului, întreaga armură a lui Dumnezeu este pentru întregul Trup al lui Cristos ca războinic corporativ. Ne exersăm duhul, Doamne, pentru a fi în Trup și a rămâne în Trup, una cu Capul și una cu toate membrele Trupului. Vrem să luptăm războiul spiritual în Trup, nu ca indivizi. Amin, Doamne, Te lăudăm că suntem așezați cu Cristos în locurile cerești pentru a participa la toate realizările Sale! Aleluia, umblăm în Trupul lui Cristos pe pământ pentru a împlini scopul etern al lui Dumnezeu! Amin, Doamne, stăm în puterea Ta în locurile cerești pentru a lupta împotriva dușmanului lui Dumnezeu! O, Doamne, ne îmbrăcăm cu întreaga armură a lui Dumnezeu, ca să putem rezista împotriva stratagemelor diavolului!

Ne încingem coapsele cu adevărul – Cristos Însuși experimentat și trăit de noi

Primul element al lui Cristos ca armura lui Dumnezeu prezentată în Efeseni 6 este adevărul – trebuie să stăm în picioare, avându-ne coapsele încinse cu adevărul (Efeseni 6:14).

A ne încinge coapsele înseamnă a ne întări întreaga ființă. Întreaga noastră ființă trebuie să fie întărită cu adevărul; această întărire nu este pentru a ședea, ci pentru a sta în picioare. Când ființa noastră este întărită și încinsă cu adevărul, suntem capabili să stăm în picioare.

Ce este adevărul? La ce se referă adevărul? Conform modului în care este folosit adevărul în Efeseni 4 (vezi versetele 15, 21, 22-24), se referă la Dumnezeu în Cristos ca realitate în trăirea noastră de zi cu zi.

Adevărul nu este doar adevărul din Biblie din afara noastră; adevărul se referă la Dumnezeu realizat și experimentat de noi în trăirea noastră de zi cu zi. Adevărul este Cristos Însuși trăit de noi (Ioan 14:6; 8:31-32, 36).

A avea coapsele încinse cu adevărul înseamnă a-L trăi pe Cristos și a-L exprima pe Cristos în trăirea noastră de zi cu zi. Trăirea lui Cristos, expresia lui Cristos în trăirea noastră de zi cu zi, ne întărește întreaga trăire pentru războiul spiritual.

Însă dacă trăirea noastră de zi cu zi este în mod ușuratic, dacă nu ne exersăm duhul pentru a trăi un singur duh cu Domnul în timpul zilei, nu vom putea sta împotriva puterilor întunericului.

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să stăm în picioare în războiul spiritual, trăirea noastră de zi cu zi trebuie să fie întărită și încinsă cu adevărul; avem nevoie ca Dumnezeu Însuși să fie exprimat prin noi.

Dumnezeu Însuși exprimat este principiul umblării noastre zilnice, standardul vieții noastre zilnice și modelul vieții noastre.

Credincioșii în Cristos care își exersează duhul pentru a-L contacta pe Domnul și a-L trăi pe Cristos au coapsele încinse cu adevărul; sunt capabili să înfrunte atacuri și opoziție.

Dar dacă Dumnezeu nu este exprimat în trăirea noastră de zi cu zi, dacă nu-L trăim pe Cristos în umblarea noastră de zi cu zi, nu vom avea un brâu în jurul coapselor; nu vom avea puterea să rezistăm împotriva dușmanului. Când apar opoziție și controverse, nu vom avea puterea să le înfruntăm. O, Doamne!

Adevărul cu care suntem încinși este de fapt Cristosul pe care îl experimentăm.

Dacă privim la trăirea și umblarea lui Pavel, ne dăm seama că el a urmat modelul lui Cristos și, prin urmare, a avut puterea să înfrunte toată opoziția și circumstanțele adverse (Efeseni 4:20-21; Filipeni 1:19-21).

Pavel a mărturisit că pentru el, a trăi însemna Cristos. El L-a trăit pe Cristos; acesta este adevărul care i-a încins coapsele și a putut să stea în picioare. În același timp, a rămas în Trup, fiind în strânsă părtășie și dependență de membrele Trupului lui Cristos.

Pe de o parte, trebuie personal să-L trăim pe Cristos în trăirea noastră de zi cu zi, astfel încât să putem fi încinși cu adevărul și, prin urmare, să putem sta în picioare. Pe de altă parte, trebuie să rămânem în Trup, fiind legați în mod corespunzător de celelalte membre ai Trupului lui Cristos.

Trăirea noastră de zi cu zi trebuie să fie conformă modelului lui Cristos, pentru a-L putea exprima în trăirea noastră. Atunci, vom avea puterea de a înfrunta orice opoziție și de a face față circumstanțelor adverse.

Acest fel de trăire ne va permite să rezistăm în ziua războiului spiritual. Dacă ne uităm la trăirea noastră de zi cu zi, am putea fi expuși de Domnul cu privire la lipsa noastră de a trăi pe Cristos. Fie ca Domnul să Se îndure de noi și să ne dea harul de a ne renega pe noi înșine și de a permite crucii să lucreze în noi, astfel încât să nu mai trăim noi, ci Cristos să trăiască în noi (Galateni 2:20).

Fie ca noi să nu fim introspectivi sau cei care se auto-analizează în această privință, ci pur și simplu să fim înaintea Domnului în ceea ce privește trăirea noastră de zi cu zi.

Pe măsură ce învățăm să ne îmbrăcăm cu toată armura lui Dumnezeu, luându-L pe Cristos ca armura lui Dumnezeu în experiența noastră, trebuie să stăm în picioare, avându-ne coapsele încinse cu adevărul, adică trebuie să-L trăim pe Cristos și să-L exprimăm.

Fie ca noi să aducem acest lucru Domnului în timpul nostru personal cu El și să-I spunem:

Doamne Isuse, vrem să stăm în picioare, avându-ne coapsele încinse cu adevărul. Amin, Doamne, ne exersăm duhul pentru a-L lua pe Cristos ca parte a armurii lui Dumnezeu și, în special, Te luăm pe Tine ca viață astăzi. Trăiește în noi astăzi. Fii exprimat prin noi. Fie ca noi să fim încinși cu adevărul avându-L pe Cristos trăind în noi astăzi. O, Doamne, ce zici de trăirea noastră de zi cu zi? Ce zici de trăirea noastră în fața celor de la serviciu și de trăirea noastră acasă? Trăiește în noi, dragă Doamne. Fie ca trăirea noastră de zi cu zi să fie conform principiului adevărului. Fie ca Dumnezeu Însuși să fie exprimat prin noi. Conformează-ne imaginii Tale și fii exprimat prin noi. O, Doamne, fie ca trăirea lui Cristos și expresia lui Cristos să fie adevărul care ne încinge coapsele. Salvează-ne de la o viață ușuratică de zi cu zi. Salvează-ne de la a nu-L trăi pe Cristos. Fie ca trăirea noastră de zi cu zi să fie conform modelului lui Cristos, ca să avem puterea de a înfrunta toată opoziția și circumstanțele adverse! Amin, Doamne, vrem să Te savurăm, să Te experimentăm și să Te exprimăm astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Put on Christ as the Constituents of God’s Armour: have our Loins Girded with Truth, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 24 cu tema: Dătătorul darurilor și componentele armurii lui Dumnezeu, ziua 3, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Zidirea Trupului se face prin membrele perfecționate care funcționează în măsura lor

20/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Zidirea Trupului lui Cristos se face prin membrele perfecționate ai Trupului care funcționează în măsura lor. Cristos a promis că El va zidi biserica Sa și o face dând mai întâi daruri Trupului și apoi punând membrele dăruite să-i perfecționeze pe sfinți în distribuirea divină, astfel încât sfinții perfecționați să poată face lucrarea slujbei, adică să zidească Trupul lui Cristos. Amin!

Este cu adevărat uimitor să vedem scena din Efeseni 4:8-16, care începe cu călătoria universală a Domnului și dăruirea de daruri Trupului. Cristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, al doilea din Trinitatea Divină, a ieșit din veșnicie și a intrat în timp. El a coborât din ceruri pe pământ pentru a deveni om. Ca om, El a trăit o viață umană perfectă și minunată, împlinind scopul lui Dumnezeu.

După moartea Sa, El a coborât și mai departe, în Hades, și a declarat Evanghelia celor de acolo. El a biruit moartea și Hadesul, a luat cheile morții și ale Hadesului și apoi a înviat în a treia zi. La patruzeci de zile după învierea Sa, S-a înălțat public la ceruri și acum se află în al treilea cer, întronat cu Dumnezeu pe tron. Minunat!

Aceasta a fost o călătorie universală a omului-Dumnezeu Isus. El a călătorit coborând pe pământ, apoi în Hades, apoi înălțându-se pe pământ și apoi în al treilea cer. Făcând aceasta, El umple toate lucrurile.

Mai mult, în înălțarea Sa, Cristos l-a biruit pe Satan și i-a luat pe captivii pe care îi avea Satan, făcându-i proprii Săi captivi. Noi, cei care credem în Cristos, eram captivii lui Satan, căci el ne-a uzurpat și ne-a înrobit. Dar prin moartea, învierea și înălțarea Sa, Cristos l-a învins pe Satan, i-a luat captivii și a mers victorios înaintea tronului lui Dumnezeu cu o procesiune triumfală, aducându-ne la Tatăl ca daruri, trofee.

Tatăl, fiind foarte mulțumit, ne-a returnat lui Cristos și Cristos ne-a dat ca daruri Trupului Său. Fiecare credincios în Cristos este acum un dar pentru Trupul lui Cristos. Unele sunt daruri mai mari, iar altele sunt daruri mai mici; măsura darului depinde de măsura harului. Cu toții suntem daruri pentru biserică și fiecare dintre noi este un dar pentru Trupul lui Cristos.

Trebuie să ne dăm seama și să apreciem că Cristos ne-a dat ca daruri pentru Trupul Său și trebuie să funcționăm în viața de biserică crescând în viață și fiind perfecționați în funcția noastră, astfel încât să putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Trebuie să-L lăsăm pe Cristos să Se înalțe și să coboare în noi. Oriunde ne-am afla, ne putem întoarce către El, ne putem deschide către El și Îi putem permite să Se răspândească în noi, să ne cucerească, să ne învingă și să ne supună. Dacă Îi permitem Domnului să ne învingă tot timpul, devenim captivii Lui și El are o modalitate de a lucra în noi și de a zidi biserica prin noi.

Fie ca noi să fim captivii Domnului astăzi, cei care nu-L înving pe Domnul în experiența lor necedând Lui, ci mai degrabă care spun Amin cuvântului Său, se supun Lui și Îl lasă pe El să ne învingă tot timpul.

Zidirea Trupului se face prin membrele perfecționate care funcționează în măsura lor

Efeseni 4:11-12 spune că Cristos a dat pe unii ca apostoli, pe alții ca profeți, pe alții ca evangheliști și pe alții ca păstori și învățători, spre perfecționarea sfinților, în vederea lucrării slujbei, spre zidirea Trupului lui Cristos.

Cristos a dat unele daruri Trupului lui Cristos; El a dat unele daruri nu pentru a înlocui membrele Trupului, ci pentru a-i perfecționa. Zidirea intrinsecă a Trupului lui Cristos se face prin persoanele dăruite care îi perfecționează pe sfinți în distribuirea divină, astfel încât toți sfinții să poată face lucrarea slujbei Noului Testament, adică să zidească Trupul lui Cristos.

Trupul nostru omenesc este zidit nu doar de un singur membru sau de câteva membri proeminenți și mai puternici; mai degrabă, fiecare membru al trupului nostru omenesc crește în viață și este perfecționat în funcția sa, astfel încât întregul trup este zidit. Aceasta este o umbră a realității care se găsește în Trupul lui Cristos.

Trupul lui Cristos se zidește singur în dragoste prin funcția fiecărui membru. Aceasta înseamnă că fiecare dintre noi este un dar pentru Trup și trebuie să facem două lucruri: să creștem în viață și să fim perfecționați în funcția noastră.

Dumnezeu a dat unele daruri specifice, cum ar fi Pavel, Petru, Ioan, Martin Luther, John Nelson Darby, Watchman Nee, Witness Lee și multe altele. Aceste daruri date de Capul bisericii sunt pentru perfecționarea sfinților din bisericile locale (1 Corinteni 12:28; Faptele Apostolilor 13:1).

Membrii dăruiți nu sunt pentru a funcționa și fiecare să se așeze și să fie încurajat de funcția lor; mai degrabă, ei îi perfecționează pe sfinți pentru lucrarea slujbei, spre zidirea Trupului lui Cristos. Persoanele dăruite îi perfecționează pe sfinți hrănindu-i conform pomului vieții cu rezerva de viață pentru creșterea lor în viață (Geneza 2:9; 1 Corinteni 3:2, 6).

De aceea trebuie să fim prezenți în adunările bisericii și să fim implicați în slujirea din viața de biserică, fiind în părtășia și coordonarea vieții de biserică. Aici, în părtășie și coordonare și în adunările bisericii, Domnul ne poate perfecționa pe toți prin membrele dăruite.

Când cineva se ridică și împărtășește, având o porție mai mare din darul lui Cristos, suntem udați, hrăniți și alimentați. Unii sfinți se ridică și împărtășesc ceva, iar noi toți simțim că suntem udați, căci ei sunt ca o stropitoare mare care ne udă.

Trebuie să învățăm să funcționăm în întâlnirile bisericii fiind perfecționați de membrele dăruite, astfel încât să putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Fiecare dintre noi, ca membre ale Trupului lui Cristos, trebuie să fie perfecționat; mai întâi, trebuie să fim hrăniți și alimentați cu proaspăta rezervă de viață divină pentru creșterea noastră în viață, iar apoi trebuie să fim perfecționați în funcția noastră.

Trebuie să ne dăm seama că, chiar dacă am putea crede că nu putem face atât de mult sau nu știm ce să vorbim în întâlnirile bisericii, partea și funcția noastră în întâlniri sunt cele care zidesc biserica.

Fie ca vrăjmașul să nu ne înșele să credem că doar membrele dăruite pot și ar trebui să funcționeze, în timp ce noi toți ascultăm și învățăm. Mai degrabă, fie ca noi toți să ne deschidem perfecționării Domnului prin membrele dăruite, ca să învățăm să funcționăm în măsura noastră pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Persoanele dăruite îi perfecționează pe sfinți pentru a face ceea ce fac ei pentru zidirea directă a Trupului lui Cristos (Matei 16:18; Efeseni 4:11-12; 1 Timotei 1:16; 4:12). Aceasta este funcția principală a membrelor dăruite – să-i perfecționeze pe sfinți, astfel încât sfinții perfecționați să poată funcționa pentru a zidi Trupul lui Cristos.

Dumnezeu i-a dat pe unii ca apostoli, profeți, evangheliști, păstori și învățători; aceștia ne perfecționează pe noi să facem ceea ce fac ei, dar în măsura noastră. Persoanele dăruite îi perfecționează pe sfinți pentru a funcționa în același mod în care o fac ei – poate nu în aceeași măsură ca persoanele dăruite, dar în același mod pentru zidirea bisericii.

Poate că nu suntem mari apostoli precum Pavel, dar dacă suntem perfecționați pentru a fi apostoli, trimiși, putem fi apostoli pentru vecinul nostru de alături pentru Evanghelie. Poate că nu suntem mari profeți, dar dacă Îl lăsăm pe Domnul să ne perfecționeze prin persoanele dăruite, vom funcționa ca profeți pentru a vorbi cuvântul lui Dumnezeu și a zidi biserica.

În toate aceste lucruri, trebuie să ne exersăm duhul, căci numai în duh și cu exersarea duhului nostru putem noi zidi biserica. Nu învățăm doar să facem ceva în exterior, chiar dacă ar putea fi implicată o lucrare sau o activitate exterioară; învățăm să ne exersăm duhul și să fim perfecționați pentru a funcționa în măsura noastră pentru zidirea bisericii.

Învățăm să venim zilnic la Cuvântul lui Dumnezeu și să fim umpluți de Domnul, apoi să funcționăm în întâlnirile bisericii și ori de câte ori îi întâlnim pe sfinți pentru a împărți viață pentru zidirea bisericii.

Doamne Isuse, ne deschidem perfecționării Tale prin persoanele dăruite, ca să putem face lucrarea slujbei spre zidirea Trupului lui Cristos. Îți mulțumim că ne-ai dat ca daruri Trupului lui Cristos. Aleluia, fiecare credincios în Cristos este un dar pentru Trup și fiecare credincios are o funcție în măsura sa în Trup! Amin, Doamne, fie ca să nu ne neglijăm funcția. Salvează-ne de la participarea pasivă la întâlnirile bisericii fără exersarea duhului nostru și fără a funcționa în măsura noastră. Fie ca să învățăm să ne deschidem Ție zilnic și să Te savurăm pentru a crește în viață și fie ca să ne deschidem către persoanele dăruite pentru a fi perfecționați în funcția noastră. O, Doamne Isuse, ne deschidem perfecționării Tale prin persoanele dăruite. Ne exersăm duhul astăzi. Păstrează-ne în duhul nostru. Perfecționează-ne, dragă Doamne, pentru a face lucrarea slujbei, ca să putem zidi Trupul lui Cristos în mod direct! Aleluia, persoanele dăruite îi perfecționează pe sfinți hrănindu-i și ajutându-i să facă ceea ce fac persoanele dăruite pentru zidirea Trupului lui Cristos!

Suntem perfecționați pentru a fi un membru ziditor în dragoste și a ajunge la unitatea credinței

Slavă Domnului că noi toți suntem daruri pentru Trupul lui Cristos și fiecăruia dintre noi i s-a dat o măsură după harul dat nouă de Dumnezeu. Amin! Fie ca noi să învățăm să-L savurăm zilnic pe Domnul și să ne deschidem către El, astfel încât să putem avea mai mult har, să savurăm mai mult din ceea ce este El și să fim perfecționați în funcția noastră în biserică.

De multe ori în viața de biserică, Domnul ne pune împreună cu un sfânt care ne perfecționează; de multe ori, o persoană dăruită funcționează și suntem perfecționați pe măsură ce avem părtășie și ne coordonăm cu el. Trebuie să-I permitem Domnului să ne perfecționeze în funcția noastră în viața de biserică.

Pavel i-a spus lui Timotei să facă lucrarea unui evanghelist; Timotei nu era un evanghelist și nici nu era o persoană dăruită în acest sens, dar el era perfecționat pentru a face lucrarea unui evanghelist.

Dacă ne deschidem către Domnul și ne deschidem către sfinți în viața de biserică, vom fi perfecționați pentru a funcționa ca apostol, profet, evanghelist, păstor și învățător și vom funcționa pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Pe măsură ce Îl lăsăm pe Domnul să ne perfecționeze și permitem persoanelor dăruite să ne perfecționeze, va exista un rezultat. Rezultatul acestei perfecționări este că vom ajunge cu toții la unitatea credinței și a cunoașterii depline a Fiului lui Dumnezeu, la un om matur și la măsura staturii plinătății lui Cristos (Efeseni 4:13; cf. Ioan 17:23).

Cu toții trebuie să ajungem la aceste trei lucruri crescând în viață și fiind perfecționați în funcția noastră. Mai mult, nu vom mai fi copii mici aruncați de valuri și purtați de orice vânt de învățătură (Efeseni 4:14).

Dacă nu creștem în viață și nu suntem perfecționați în funcția noastră, rămânem ca niște copilași, fiind o povară pentru alții, în loc să avem grijă de ei. Dar dacă creștem în viață zi de zi și suntem perfecționați în funcția noastră în Trup, vom funcționa în măsura noastră și vom purta responsabilitatea.

Nu vom mai fi aruncați încoace și încolo, nici aruncați de valuri; vom fi tari în Domnul și pentru biserică. Ne vom ține de adevăr în dragoste și vom crește în Cristos, Capul, în toate lucrurile (v. 15).

Trebuie să ținem de adevăr în dragoste. Adevărul din Efeseni se referă la ceea ce este real, iar acesta este Cristos și biserica.

Cristos, în calitate de Cap al Trupului, și biserica, în calitate de Trup al Capului, sunt ceva real, iar noi ne ținem de adevăr în dragoste. Ne ținem de aceste lucruri reale în dragoste, ținându-ne de Cristos și de biserică, și creștem în Cap, Cristos, în toate lucrurile.

Această perfecționare ne va face să nu mai fim copii mici aruncați de valuri și purtați de orice vânt de învățătură, în viclenia oamenilor, în șiretenia lor, în vederea sistemului satanic de eroare. Slavă Domnului!

În loc să ne lăsăm duși, ne ținem de adevăr în dragoste, creștem în Cristos în toate lucrurile și vom funcționa din El! Pe măsură ce creștem în Cristos, Capul, ceva vine din Cap, căci funcționăm cu provizia pe care o primim de la Cristos.

Creștem în Cristos pentru creșterea noastră, iar apoi din Cristos vom funcționa pentru utilitatea noastră (v. 16). Această perfecționare va face ca fiecare membru al Trupului lui Cristos să fie un membru ziditor în dragoste – crescând în Cap și funcționând din Cap.

Fie ca noi să fim membre perfecționate ale Trupului care cresc în Cap și funcționează din Cap pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos!

Doamne Isuse, ne deschidem Ție pentru a putea crește în viață și ne deschidem, de asemenea, Trupului pentru a fi perfecționați în funcția noastră! Amin, Doamne, fie ca noi să fim membrele perfecționate ale Trupului lui Cristos care cresc în viață și funcționează în măsura lor pentru zidirea Trupului! Fă-ne să creștem în viață și să fim perfecționați în funcția noastră până când vom ajunge cu toții la unitatea credinței! Amin, Doamne, fie ca noi să ajungem cu toții la unitatea credinței și a cunoașterii depline a Fiului lui Dumnezeu, la un om matur, la măsura staturii plinătății lui Cristos! Ține-ne deschiși către perfecționarea Ta prin membrele dăruite, ca să nu mai fim copilași aruncați de valuri și purtați de orice vânt de învățătură! O, Doamne, ne ținem de adevăr în dragoste, ținându-ne de Cristos și de biserică – ne ținem de lucruri adevărate! Te ținem ca și Cap și primim distribuirea și alimentarea Ta, astfel încât să putem funcționa din Cap pentru zidirea bisericii!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Building up of the Body is by the Perfected Members Functioning in their Measure, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 24 cu tema: Dătătorul darurilor și componentele armurii lui Dumnezeu, ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să fim aduși în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu și să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut Cristos

16/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Trebuie să fim aduși în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu, pentru a putea savura prezența Lui în dulceața iubirii divine și, prin urmare, să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut Cristos; atunci când îi iubim pe ceilalți cu Cristos ca dragoste a noastră, chiar devenind dragoste în Cristos, zidim Trupul în dragoste. O, Doamne!

Viața noastră creștină de zi cu zi, împreună cu umblarea noastră creștină, trebuie să fie în dragoste și lumină, în ceea ce este Dumnezeu ca dragoste și lumină. Noi, cei care credem în Cristos, am fost mântuiți de Dumnezeu nu numai din lume, ci și din modul de viață deșart moștenit de la părinții noștri.

Întreaga lume zace în cel rău și fiecare umblă în deșertăciunea minții sale; ei cred că realizează una și câștigă alta, dar, de fapt, totul este deșertăciune. Unii pot deveni superstaruri, în timp ce alții pot excela la un sport sau altul; totul este deșertăciune, căci aceste lucruri sunt aici astăzi, dar mâine vor dispărea.

Dacă iubim lumea și lucrurile din ea, dragostea Tatălui nu este în noi. Dar dacă Îl iubim pe Tatăl, nu vom iubi lumea.

Când vom vedea cât de mult ne iubește Dumnezeu și ce a făcut El pentru a-Și arăta dragostea față de noi, Îi vom răspunde pur și simplu cu dragoste și-i vom permite dragostei Sale să vină în inimile noastre.

Dumnezeu Și-a turnat dragostea în inimile noastre prin Duhul Sfânt, pe care ni l-a dat (Romani 5:5). Dragostea Sa nu doar ne-a fost dată; El Și-a turnat dragostea în inimile noastre, iar dragostea Lui curge continuu în noi pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și Îi răspundem cu dragoste.

Pe măsură ce savurăm dragostea Tatălui în Isus Cristos, Îl cunoaștem și Îl experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste, iar umblarea noastră zilnică va fi în dragoste.

În această lume de astăzi, aproape nimeni nu umblă în dragoste și lumină; toată lumea umblă în întuneric. Chiar și printre noi, în viața de biserică, cine umblă în lumină și dragoste?

Numai atunci când ne întoarcem către duhul nostru și mergem mai adânc cu Domnul, astfel încât să-L savurăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, putem avea o astfel de umblare.

Fie ca noi să fim mântuiți de la a cunoaște doar doctrina lui Dumnezeu ca fiind lumină și dragoste și fie ca noi să fim aduși la o cunoaștere autentică și intimă a lui Dumnezeu și să umblăm în dragoste și lumină, așa cum El este dragoste și lumină.

Când umblăm în dragoste, vom avea grijă de simțământul Tatălui, verificând mereu cu El legat de toate lucrurile pentru a-I face pe plac.

Dumnezeu este Tatăl nostru. Da, El este suveran, este atotputernic și este mai presus de toate lucrurile; cu toate acestea, El este și Tatăl nostru și Își arată dragostea față de noi în Isus Cristos.

Când atingem dragostea Tatălui, Îi vom răspunde cu dragoste, vom savura dragostea Lui și ne vom exprima dragostea în umblarea noastră zilnică cu Domnul.

Să fim aduși în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu și să-i iubim pe ceilalți așa cum i-a iubit Cristos

Cartea Efeseni vorbește despre biserică; ne oferă cea mai înaltă și profundă revelație a bisericii. Cu toate acestea, un alt lucru revelat în această carte este dragostea; scopul Efeseni este să ne aducă în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu.

Dumnezeu vrea să ne aducă în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu, pentru ca noi să putem savura prezența lui Dumnezeu în dulceața iubirii divine și, prin urmare, să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut-o Cristos (Efeseni 5:25).

Scopul lui Pavel în scrierea cărții Efeseni nu a fost doar să dezvăluie biserica, pentru ca noi să-i putem vedea numeroasele aspecte minunate, ci mai mult, să ne aducă în dragoste, substanța interioară a lui Dumnezeu.

Astăzi, Domnul mijlocește și se roagă pentru ca noi toți să fim aduși afară din noi înșine și întru substanța interioară a lui Dumnezeu, pentru ca noi să putem savura pur și simplu dulceața iubirii divine.

În condiția și atmosfera iubirii, suntem saturați de Dumnezeu pentru a fi sfinți și fără pată înaintea Sa (Efeseni 1:4). Dumnezeu ne iubește și noi Îl iubim. El ne-a ales în dragoste.

În această atmosferă de dragoste, noi, cei care credem în Cristos, ca aleși ai lui Dumnezeu, suntem saturați cu Dumnezeu, ca să fim sfinți și fără pată înaintea Lui.

Nu suntem sfințiți doar în mod exterior, prin faptul că multe lucruri sunt îndepărtate de la noi sau doar prin disciplinarea lui Dumnezeu; suntem făcuți sfinți și fără pată în dragoste.

Când vedem cât de mult ne iubește Dumnezeu, suntem inspirați să-L iubim și noi pe El. Într-o atmosferă atât de dulce și tandră de dragoste, suntem saturați cu Dumnezeu, ca să fim exact ca El, sfinți și fără pată.

Ce situație minunată este aceasta, în care Îl iubim pe Dumnezeu și Dumnezeu ne iubește și suntem transformați în imaginea lui Cristos, fiind saturați cu Dumnezeu!

Dragostea în care suntem înrădăcinați pentru creștere și întemeiați pentru zidire este dragostea divină realizată și experimentată de noi într-un mod practic (Efeseni 3:17). Suntem înrădăcinați și întemeiați în dragoste.

Pe de o parte, avem credință pentru a-L experimenta pe Cristos, căci credința ne face capabili să-L primim pe Cristos. Pe de altă parte, avem dragoste, care ne permite să-L savurăm pe El.

Nici credința, nici dragostea nu sunt ale noastre; nu provin de la noi, ci sunt ale Lui. Credința este de la Cristos; credința Sa devine credința noastră prin care credem în El. Dragostea este de la Dumnezeu; dragostea Sa devine dragostea noastră prin care Îl iubim.

Pentru a-L experimenta pe Cristos, avem nevoie atât de credință, cât și de dragoste (1 Timotei 1:4). Fie ca noi să ne dăm seama că am fost înrădăcinați și întemeiați în dragoste și fie ca noi să experimentăm această dragoste într-un mod practic.

Când Îi permitem Domnului să ne înrădăcineze și să ne întemeieze în dragostea Sa, Îl vom iubi pe Domnul și ne vom iubi unii pe alții cu această dragoste.

De asemenea, în această dragoste creștem în viață și suntem zidiți în viață. Dragostea lui Cristos este Cristos Însuși; această dragoste este nemăsurată și întrece cunoașterea, totuși o putem cunoaște experimentând-o (Efeseni 3:19). Ce minunat!

Pe de o parte, dragostea lui Cristos este nemăsurată și este dincolo de capacitatea noastră de a o înțelege. Pe de altă parte, putem cunoaște dragostea lui Cristos experimentând-o.

Îi putem cere Domnului zilnic să-Și facă domiciliul în inimile noastre prin credință, pe măsură ce ne întărește în omul nostru dinăuntru, după bogățiile gloriei Sale și prin Duhul Său, pentru ca să putem înțelege împreună cu toți sfinții dimensiunile universal bogate ale lui Cristos și să cunoaștem dragostea lui Cristos care întrece cunoașterea.

Nu este ceva ce trebuie doar să înțelegem, ci mai mult, să înțelegem în experiența noastră, experimentând dragostea lui Cristos. Domnul vrea să ne călăuzească, ca Duh al realității, în realitatea acestui lucru în experiența noastră, pentru zidirea bisericii în dragoste.

În dragostea lui Dumnezeu în Cristos, ne ținem de adevăr, adică ne ținem de Cristos cu Trupul Său (Efeseni 4:15). Avem adevărul, iubim adevărul, intrăm în adevăr și ne ținem de adevăr; ne ținem de adevăr în dragoste.

Dacă ne ținem doar de adevăr, fără dragoste, am putea deveni frați sau surori foarte înțelepți, dar ne vom separa de ceilalți, căci nu există dragoste; cunoașterea îngâmfă, dar dragostea zidește. Fie ca noi să-L iubim pe Domnul și să ne iubim unii pe alții avându-L pe Cristos ca dragostea noastră.

Trupul lui Cristos se zidește în dragoste (Efeseni 4:16); cea mai excelentă cale de a face orice și de a fi orice în viața de biserică de astăzi este dragostea.

Totul în economia lui Dumnezeu este în dragoste; tot ceea ce facem în viața de biserică ar trebui să fie în dragoste. Cea mai bună – chiar cea mai excelentă cale – pentru noi de a face orice sau de a fi orice în biserică este dragostea.

Doamne Isuse, adu-ne în dragoste ca substanță interioară a lui Dumnezeu, ca să putem savura prezența lui Dumnezeu și să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut Cristos! Amin, Doamne, fie ca noi să fim aduși în substanța interioară a lui Dumnezeu, în însăși dragostea, ca să putem savura prezența lui Dumnezeu în dulceața iubirii divine și să-i iubim pe ceilalți avându-L pe Cristos ca dragoste. Te lăudăm, Doamne, pentru că ne-ai chemat, ne-ai ales și ne-ai marcat. Aleluia, în condiția și atmosfera iubirii, suntem saturați de Dumnezeu pentru a fi sfinți și fără pată înaintea Lui! Ține-ne aici, dragă Doamne, în atmosfera iubirii. Te iubim și Tu ne iubești. Vrem să rămânem în dragoste cu Tine și față de Tine. Înrădăcinează-ne și întemeiază-ne în dragostea Ta pentru clădirea Ta. Fie ca dragostea divină să fie realizată și experimentată de noi într-un mod practic astăzi. O, cât de mult tânjim să cunoaștem dragostea lui Cristos, care este Cristos Însuși, experimentând-o! Aleluia, dragostea lui Cristos este nemăsurată și întrece cunoașterea, totuși o putem cunoaște experimentând-o! Amin, Doamne, fie ca noi să ne ținem de adevăr în dragoste! Fie ca noi să facem toate lucrurile în dragoste în viața de biserică, luând cea mai excelentă cale pentru a zidi biserica!

Îi iubim pe sfinți, Îl iubim pe Domnul în incoruptibilitate și devenim dragostea însăși

Ce înseamnă că Trupul lui Cristos se zidește pe sine în dragoste (Efeseni 4:16)? Se pare că tot ceea ce face Dumnezeu față de noi, în noi și cu noi este în dragoste. În dragoste, această expresie este repetată de multe ori în Efeseni (Efeseni 1:4; 3:17; 4:2, 15-16; 5:2). De la predestinarea Lui, care a fost în dragoste, până la zidirea bisericii, care este în dragoste, totul este în dragoste.

Putem ști multe lucruri, chiar putem fi constituiți cu vârful înalt al revelației divine din cuvântul lui Dumnezeu, dar dacă nu avem dragoste, tot ce avem este doar cunoaștere și nu zidim Trupul. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să creștem în viață în dragoste. Fie ca noi să ne ținem de adevăr în dragoste. Fie ca noi să facem toate lucrurile în dragoste. Când cineva este slab, suntem și noi slabi cu el, pentru ca, în dragoste, să-i putem câștiga pe cei slabi (1 Corinteni 9:22).

Când cineva este decăzut, când se abate, trebuie să ardem pentru el, să ne rugăm pentru el și să-l iubim, căci Domnul îl iubește. Aceasta înseamnă să-i iubim pe ceilalți cu Cristos ca dragoste, chiar să devenim dragostea însăși, căci Dumnezeu este dragoste.

Nu ar trebui să considerăm că alții sunt slabi, dar noi nu suntem slabi; aceasta nu este dragoste. În dragoste, îi acoperim pe ceilalți, avem grijă de ei și facem toate lucrurile pentru ca ceilalți să fie câștigați de Domnul.

Dragostea este cea mai excelentă cale prin care putem fi orice și face orice pentru zidirea Trupului lui Cristos. Zidirea Trupului lui Cristos are loc în dragoste.

Dacă nu umblăm în dragoste, fiind aduși de Dumnezeu în substanța interioară a lui Dumnezeu ca dragoste, pentru a-L iubi pe Dumnezeu și a-L iubi pe om cu Cristos ca dragoste, nu putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

La sfârșitul epistolei sale către Efeseni, Pavel a spus: „Harul să fie cu toți cei ce-L iubesc pe Domnul nostru Isus Cristos în nestricăciune” (Efeseni 6:24). Când iubim pe Domnul în incoruptibilitate, harul Domnului Isus este cu noi.

Dumnezeul nostru este incoruptibil (1 Timotei 1:17), iar Cristos a nimicit moartea și a adus la lumină viața și incoruptibilitate prin Evanghelie (2 Timotei 1:10). În înviere, lucrurile coruptibile vor deveni incoruptibile (1 Corinteni 15:50-53).

Aceasta înseamnă că trebuie să-L iubim pe Domnul nu cu dragostea noastră naturală, ci în înviere, în noua creație. A-L iubi pe Domnul în incoruptibilitate înseamnă a-L iubi pe Domnul în noua creație, în înviere.

Putem mărturisi că, atunci când încercăm să-L iubim pe Domnul, dragostea noastră pentru El se stinge în timp și eșuează. Trebuie să-L iubim pe Domnul în noua creație, în înviere.

Trebuie să ne exersăm duhul de dragoste, căci Dumnezeu ne-a dat un duh de putere, de dragoste și de chibzuință (2 Timotei 1:7).

Dragostea este în duhul nostru, căci dragostea lui Dumnezeu este Însuși Cristos în duhul nostru. Numai atunci când trăim în duhul nostru și facem toate lucrurile în duh, Îl iubim pe Dumnezeu, îi iubim pe sfinți, Îl iubim pe Domnul Isus în incoruptibilitate și îi iubim pe toți oamenii cu Cristos ca dragostea noastră.

Întreaga creație suspină sub robia stricăciunii (Romani 8:21-22). Tot ce este în vechea creație se strică, dar noua creație nu se strică. Fie ca noi să ne exersăm duhul și să rămânem în duhul nostru, chiar să trăim în duhul unit cu El, ca să-L putem iubi pe Domnul în incoruptibilitate și să-i iubim pe ceilalți cu Cristos ca dragoste.

Fiind cei care am fost regenerați de Dumnezeu pentru a deveni parte a speciei lui Dumnezeu, noi, copiii lui Dumnezeu, ar trebui să fim dragoste, pentru că Dumnezeu este dragoste (1 Ioan 4:8, 16). Devenim la fel ca Dumnezeu în viață și în natură, ar trebui să devenim și dragoste.

El ne face la fel ca El în acest aspect al dragostei, de la revărsarea dragostei Sale în inimile noastre, având dragostea Lui în noi, desăvârșindu-ne în dragostea Lui, făcând toate lucrurile în noi în dragoste, până când devenim la fel ca Dumnezeu ca dragoste.

Doamne Isuse, vrem să luăm astăzi calea dragostei, cea mai excelentă cale de a zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos. Ne deschidem Ție, dragă Doamne; revarsă-Te pe Tine însuți ca dragoste în noi și umple-ne cu Tine însuți ca dragoste. Fie ca să facem totul în dragoste și cu Cristos ca dragoste a noastră. Te iubim, Doamne, în incoruptibilitate. Ne exersăm duhul de dragoste pentru a Te iubi nu în vechea creație, care este coruptibilă, ci în noua creație! Aleluia, duhul nostru este un duh al dragostei! Slavă Domnului, suntem o creație nouă și Îl iubim pe Domnul în noua creație! Aleluia, am fost regenerați pentru a deveni specia lui Dumnezeu și devenim dragoste, așa cum Dumnezeu este dragoste! Amin, Doamne, ne deschidem pe deplin Ție. Fă în noi ceea ce trebuie să faci. Lucrează în noi. Desăvârșește-ne în dragostea Ta. Zidește-ne în dragoste. Fă-ne la fel cum Tu ești în viață și natură, ca să putem deveni dragoste! Oh, fie ca dragostea să triumfe în viața de biserică de astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Being Brought into Love as the Inner Substance of God and Love others as Christ did, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 23 cu tema: Copiii lui Dumnezeu care umblă în dragoste și lumină, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Văzând dragostea Tatălui pentru noi, umblăm în dragoste, având grijă de simțământul Tatălui

15/10/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

În calitate de credincioși în Cristos și copii ai lui Dumnezeu, trebuie să umblăm în dragoste, așa cum Dumnezeu ne-a iubit și Cristos S-a jertfit pentru noi; trebuie să umblăm în intimitate cu Dumnezeu, savurând nu doar harul Său, ci și dragostea Sa, având grijă de simțământul Tatălui și trăind intim în dragostea Sa delicată.

O, cât de mult Îl iubim pe Domnul! Amin, cât de mult Îl iubim pe dragul nostru Tată ceresc! Eram păcătoși, morți în păcate și greșeli, dar Dumnezeu ne-a iubit atât de mult! Ne-a iubit atât de mult încât a devenit om și a venit să moară pentru noi, chiar dacă noi eram morți în păcate și greșeli. Ce fel de dragoste este aceasta?

În calitate de credincioși în Cristos, fie ca noi să ne amintim mereu de dragostea pe care o are Tatăl pentru noi. Dumnezeu este dragoste. El este pur și simplu dragoste. El iubește și iubește și iubește. El iubește pe toți oamenii fără discriminare.

Dumnezeul nostru este dragoste. Și El ne-a întins mâna în Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, pentru a veni și a fi viața noastră. Cristos a venit ca expresie și întrupare a iubirii Tatălui și L-a exprimat pe Dumnezeu, L-a manifestat pe Dumnezeu și ni L-a făcut cunoscut tuturor.

Când privim la Domnul Isus, vedem cât de mult ne iubește Dumnezeu. Cristos nu a venit să ne condamne; El a venit să ne mântuiască, să ne salveze și să-Și împartă viața și natura în noi, astfel încât să putem face parte din împărăția lui Dumnezeu.

Astăzi suntem parte din împărăția lui Dumnezeu, iar viața și natura Dumnezeului nostru sunt în noi. Fiind copii ai lui Dumnezeu, trebuie să umblăm în dragoste și lumină, căci dragostea și lumina sunt natura ființei lui Dumnezeu.

Pe măsură ce facem una și alta în viața și umblarea noastră de zi cu zi, trebuie să avem o umblare care să fie constituită din substanța iubitoare a lui Dumnezeu și elementul strălucitor al lui Dumnezeu. Amin! Substanța lui Dumnezeu este dragostea, iar elementul Său este strălucitor, plin de lumină.

Ne place să fim cu Dumnezeu, să-L savurăm pe Dumnezeu și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină! Și pe măsură ce facem acest lucru, pe măsură ce Îl cunoaștem și Îl experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, umblăm spontan în dragoste și lumină.

Rezultatul cunoașterii și experimentării lui Dumnezeu ca dragoste și lumină este că umblarea noastră zilnică este constituită din substanța iubitoare a lui Dumnezeu și din elementul strălucitor al lui Dumnezeu. Sursa interioară a umblării noastre nu mai devine eu, ci Cristos și, în special, Dumnezeu în Cristos exprimat prin noi ca dragoste și lumină.

Cu toții putem mărturisi că, în noi înșine, nu suntem oameni iubitori și nici nu ne place să umblăm în lumină. Dar atunci când Îl contactăm pe Domnul în duhul nostru și rămânem în părtășie cu Domnul, umblăm spontan în dragoste și lumină. Slavă Domnului!

Fiind copii ai lui Dumnezeu, trebuie să umblăm în dragoste, adică să umblăm în intimitate cu Dumnezeu

Efeseni 5:2 ne spune să umblăm în dragoste, așa cum și Cristos ne-a iubit pe noi și S-a dat pe Sine însuși pentru noi, ca jertfă și mireasmă lui Dumnezeu. Dacă citim și ne rugăm, ne rugăm și citim și cugetăm cu rugăciune la acest verset, vom atinge ceva din dulceața și tandrețea iubirii lui Dumnezeu.

Când atingem dragostea lui Dumnezeu, vom umbla pur și simplu în dragoste, căci Dumnezeu este dragoste. A umbla în dragoste înseamnă a umbla în intimitate cu Dumnezeu (1 Ioan 3:1). Dumnezeu este dragoste.

Îl savurăm și Îl cunoaștem pe Dumnezeu ca dragoste și umblăm în dragoste. În prezența Tatălui, nu numai că savurăm har, expresia dragostei, ci savurăm și dragostea însăși. Dragostea se găsește în Dumnezeu, căci Dumnezeu este dragoste.

Nu este ușor să ilustrăm ce fel de umblare ar trebui să avem în dragoste, dar un exemplu ar fi relația intimă dintre o fiică și o mamă. Când o fiică își iubește mama și vrea să-i facă pe plac, va face multe lucruri împotriva propriei voințe doar pentru a-i putea face pe plac. Nu va face multe lucruri pentru că mamei sale nu-i plac acele lucruri și va fi fericită când o va face fericită pe mama ei.

Când umblăm în dragoste, umblăm în intimitate cu Dumnezeu; umblăm nu doar în har sau prin har, ci în dragoste. Noi, cei care credem în Cristos, suntem copii ai lui Dumnezeu și avem o relație intimă cu Dumnezeu, Tatăl nostru.

Am primit har și venim în Fiul pentru a-L contacta pe Tatăl. Pe măsură ce venim la Tatăl pentru a-L savura și a-L cunoaște, savurăm dragoste. În prezența Tatălui, există însăși dragostea; nu există doar har, ci, mai mult decât atât, există dragoste.

Pe măsură ce umblăm în dragoste, căci Dumnezeu este dragoste, nu vom dori să facem nimic care să-I displacă Tatălui. Mai degrabă, umblăm în intimitate cu Dumnezeu și nu vrem să-L întristăm, ci să facem întotdeauna lucruri care să-I fie plăcute.

Așa a spus Pavel, că vrem să-I fim plăcuți Domnului; Îl iubim atât de mult încât nu facem nimic care să-I displacă. De exemplu, Tatăl urăște curvia, necurăția și pofta; ca și copii ai lui Dumnezeu care umblăm în dragoste, noi ne ferim și de astfel de lucruri (1 Corinteni 6:18; Evrei 13:4; 1 Corinteni 7:2; Matei 5:32; 19:9).

Există mult păcat, imoralitate și răzvrătire împotriva lui Dumnezeu în jurul nostru peste tot în lume, dar noi, credincioșii în Cristos, Îl iubim pe Tatăl nostru, umblăm în dragoste și ne ferim de astfel de lucruri. Acest fel de umblare este blândă și delicată; nu este doar o viață prin har, ci mai mult, o umblare în dragoste.

Cristos a venit să fie savurarea noastră și El este plin de har și realitate (Ioan 1:17). Când Îl savurăm pe Cristos, savurăm har; apoi, mergem mai adânc și-L savurăm pe Tatăl ca dragoste, sursa harului.

Fie ca noi să fim copiii lui Dumnezeu care savurează dragostea lui Dumnezeu și umblă în dragoste. Fie ca noi să ne amintim întotdeauna că suntem sfinți care suntem separați de El și saturați de El și trăim și umblăm în intimitate cu Dumnezeu.

Putem ilustra diferența dintre dragoste și har în relația dintre o mamă și copilul ei. Uneori, un copil poate dori ceva de la mama sa, iar mama sa i-l dăruiește cu dragoste; acesta este har. Alteori, copilul vrea pur și simplu să rămână în îmbrățișarea mamei sale; aceasta este dragoste.

Când primim ceva de la Dumnezeu, acesta este har, dar când savurăm ceea ce este Dumnezeu, aceasta este dragoste. Trebuie nu doar să-L savurăm pe Cristos ca har, ci și mai mult, să mergem mai departe și mai adânc cu Domnul pentru a-L savura pe Dumnezeu Tatăl ca dragoste, astfel încât să putem umbla în dragoste.

Când atingem dragostea Tatălui, vom trăi în intimitate cu Dumnezeu; vom savura harul, dar și mai mult, Îl vom savura pe Dumnezeu ca dragoste și îl vom exprima pe Dumnezeu ca dragoste în viața noastră de zi cu zi.

Doamne Tată, Te iubim! Îți mulțumim că ne-ai iubit mai întâi. Îți mulțumim că ne-ai arătat dragostea Ta făcându-ne copii ai lui Dumnezeu! Aleluia, Dumnezeul nostru este Tatăl nostru și El este dragoste! O, Doamne, ne deschidem Ție! Revarsă mai mult din Tine în noi ca dragoste. Constituie-ne cu dragostea Ta. Vrem să savurăm nu doar harul Tău, ci și mai mult, să Te atingem ca dragoste și să umblăm în dragoste. Ne dăm Ție, Doamne. Îți dăm umblarea și viața noastră zilnică. Vrem să trăim și să umblăm în dragoste. Te iubim atât de mult, Doamne, încât nu vrem să facem nimic care să-Ți displacă. Fie ca viața și umblarea noastră zilnică să fie în intimitate cu Dumnezeu. O, Doamne Tată, Te iubim! Ne place să fim în prezența Ta, savurând dragostea Ta. Ce fel de dragoste este aceasta, că Dumnezeu a venit să fie om și ne-a răscumpărat, ne-a regenerat și ne-a făcut fii ai lui Dumnezeu! Doamne Tată, Te iubim și iubim ceea ce iubești Tu! Te iubim și urâm ceea ce urăști Tu. Alegem să trăim în intimitate cu Dumnezeu astăzi și ne ținem departe de orice Îți displace! Amin, vrem să umblăm în dragoste astăzi!

Când vedem dragostea Tatălui pentru noi, umblăm în dragoste și ne pasă de simțământul Tatălui, trăind intim în dragostea Sa delicată

Natura esenței lui Dumnezeu este dragostea; ceea ce este El prin însăși esența Sa este dragostea. În aceasta s-a arătat dragostea lui Dumnezeu printre noi, că Dumnezeu L-a trimis pe singurul Său Fiu născut în lume, ca noi să avem viață și să trăim prin El (1 Ioan 4:9).

Dumnezeu este dragoste și Și-a manifestat dragostea trimițându-L pe Fiul Său să vină și să moară pentru noi, chiar să devină viața noastră, ca noi să putem deveni copii ai lui Dumnezeu. O, ce fel de dragoste este aceasta?

Una e să iubești pe cineva care este demn de iubit și bun, dar noi eram morți în păcate și greșeli, răzvrătiți împotriva lui Dumnezeu și departe de Dumnezeu, totuși Dumnezeu ne-a iubit și L-a trimis pe Fiul Său să vină și să moară pentru noi.

El iubește omenirea decăzută (1 Ioan 4:19); atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică (Ioan 3:16). Când vedem dragostea lui Dumnezeu manifestată în Cristos, suntem mișcați, inima noastră se topește și pur și simplu Îi răspundem cu dragoste. Pur și simplu Îl iubim înapoi.

Dumnezeu ne-a iubit atât de mult încât ne-a dat viață prin Fiul Său cu propria Lui viață, ca să putem deveni copiii Lui.

1 Ioan 4:10 spune în continuare că așa s-a manifestat dragostea lui Dumnezeu – nu că noi L-am iubit pe Dumnezeu, ci că El ne-a iubit și L-a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispășire pentru păcatele noastre. Aceasta este dragostea mai înaltă și mai nobilă a lui Dumnezeu.

Dumnezeu ne-a iubit atât de mult încât L-a trimis pe Fiul Său ca să ne mântuiască și să ne dea viața lui Dumnezeu, ca să devenim copii ai lui Dumnezeu. Dumnezeul nostru, fiind bogat în îndurare, datorită marii Sale iubiri cu care ne-a iubit, ne-a întins mâna chiar și atunci când eram morți în păcate și greșeli și ne-a adus la viață împreună cu Cristos, dându-ne viața Lui și făcându-ne copii ai lui Dumnezeu (Efeseni 2:4-6).

Ne aflam într-o stare jalnică, foarte umili, nevrednici de dragostea lui Dumnezeu; însă Dumnezeu este bogat în îndurare și ne-a atins în îndurarea Sa pentru a ne aduce într-o stare potrivită în care să ne poată iubi.

Iubirea mai nobilă a lui Dumnezeu este atributul Său esențial și El Și-a exercitat atât îndurarea, cât și dragostea Sa pentru a ne aduce în împărăția lui Dumnezeu, făcându-ne copii ai lui Dumnezeu.

Cât de mult Îi mulțumim Domnului că, datorită marii Sale iubiri, El este bogat în îndurare pentru a ne mântui din poziția noastră jalnică într-o stare potrivită pentru dragostea Sa și ne-a iubit nespus de mult!

Pe măsură ce vedem dragostea Tatălui în Cristos, Îi răspundem cu dragoste și, în umblarea noastră zilnică, vom ține cont de simțământul Tatălui, căci trăim intim în dragostea Sa delicată. Când ne gândim la Tatăl, care a trimis Duhul Fiului Său în inimile noastre strigând: „Ava, Tată” (Romani 8:16), suntem umpluți de dragoste față de El.

Ne vom preocupa nu doar de cerințele Tatălui, ci și de simțământul Tatălui, iar simțământul Tatălui va deveni simțământul nostru. Când îi vom întâlni pe alții, îi vom iubi cu dragostea lui Dumnezeu, care a fost turnată în inimile noastre. Când vorbim cu sfinții și cu cei din jurul nostru, în special cu cei din familia noastră, ei vor atinge ceva din dragostea lui Dumnezeu.

Când alții ne atacă și chiar ne urăsc, când cei mai apropiați ne urăsc și nu vor să vorbească cu noi, dragostea lui Dumnezeu se va exprima prin noi, căci trăim în intimitate cu Dumnezeu, ne pasă de simțământul Tatălui și umblăm în dragoste.

Nu vom fi indignați și nici nu-i vom ataca pe cei care ne urăsc; mai degrabă, vom permite Tatălui ca dragoste să fie exprimat prin noi. Așa cum Dumnezeu Tatăl ne iubește și se întinde spre noi în îndurarea Sa pentru a ne aduce într-o stare în care ne poate iubi până la capăt, tot așa și noi exprimăm dragostea Tatălui, chiar dragostea pe care Tatăl o are în noi.

Această dragoste nu este dragostea noastră naturală; dragostea noastră naturală este limitată și se strică, dar dragostea divină este nelimitată, nobilă și eternă. Dragostea lui Dumnezeu este atât de puternică încât nimic nu ne poate separa de dragostea lui Dumnezeu în Isus Cristos.

Însă această dragoste este atât de intimă și delicată, căci ne atinge, ajunge la noi și ne împarte ceea ce este Dumnezeu, chiar în adâncul ființei noastre. Fie ca noi să fim cei care Îl savurează și Îl experimentează pe Dumnezeu ca dragoste, astfel încât să umblăm în dragoste.

Fie ca noi să permitem dragostei lui Dumnezeu să ne atingă, să ne topească inima și să ne infuzeze, astfel încât să putem umbla în dragoste, umblând în intimitate cu Dumnezeu și îngrijindu-ne de inima Tatălui. O, cât de mult ne iubește Dumnezeu! Cât de mult Îl iubim noi! Ce dragoste delicată are El față de noi!

Îți mulțumim, Tată, că ești bogat în îndurare, datorită marii Tale iubiri cu care ne-ai iubit. Îți mulțumim că ai venit la noi în îndurarea Ta pentru a ne mântui în Fiul și a ne regenera cu viața Ta, astfel încât să putem fi copii ai lui Dumnezeu! Ce fel de dragoste este aceasta, nu că noi L-am iubit pe Dumnezeu, ci că El ne-a iubit pe noi și a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispășire pentru păcatele noastre! Te iubim, Doamne Tată! Îți mulțumim că ne-ai arătat dragostea Ta cea mai nobilă și mai înaltă. Amin, în aceasta s-a arătat dragostea lui Dumnezeu printre noi, că Dumnezeu L-a trimis pe singurul Său Fiu în lume, ca noi să avem viață și să trăim prin El! Te iubim, Tată! Îți răspundem în dragoste. Vrem să umblăm în dragoste, având întotdeauna grijă de simțământul Tatălui în umblarea noastră zilnică. Fie ca noi să trăim intim în dragostea Ta delicată astăzi. Fie ca dragostea Ta să fie exprimată prin noi către cei din jurul nostru. Desăvârșește-ne în dragostea Ta. Păstrează-ne în dragostea Ta. Cât de mult avem nevoie de dragostea Ta astăzi! Cât de mult vrem ca dragostea Ta să fie exprimată prin noi, pe măsură ce umblăm în dragoste!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Seeing the Father’s Love for us, we Walk in Love Caring for the Father’s Feeling, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 23 cu tema: Copiii lui Dumnezeu care umblă în dragoste și lumină, ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Fiind copiii lui Dumnezeu, noi umblăm în dragoste și lumină, nu doar conform adevărului și harului

14/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, suntem copii ai lui Dumnezeu, iar Dumnezeu este Tatăl nostru; în calitate de copii ai lui Dumnezeu, ar trebui să umblăm în dragoste și lumină, și putem face asta pentru că Cristos în noi este dragoste și lumină pentru a fi elementul constitutiv al ființei noastre în umblarea noastră zilnică. Amin!

Dumnezeu este lumină (1 Ioan 1:5) și Dumnezeu este dragoste (4:8, 16). Aceasta este ceea ce este Dumnezeu în natura Sa; dragostea și lumina sunt constituenții ființei Sale.

Când Îl vedem pe Dumnezeu și Îl atingem pe Dumnezeu, vedem lumină și dragoste și atingem lumină și dragoste. Cu toate acestea, Dumnezeu ca dragoste vine la noi ca har, iar Dumnezeu ca lumină vine la noi ca adevăr.

Nu-L putem atinge pe Dumnezeu ca lumină, căci El locuiește într-o lumină de neapropiat; Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a venit să-L exprime pe Dumnezeu ca lumină, iar El este calea și realitatea (adevărul) și viața.

Cristos a venit să-L exprime pe Dumnezeu și să ni-L facă cunoscut, chiar să ni-L facă vizibil, căci El L-a definit pe Dumnezeu, L-a exprimat pe Dumnezeu, L-a explicat pe Dumnezeu și L-a făcut real pentru noi.

Dumnezeu, ca lumină, vine la noi ca adevăr; când venim la Cuvântul lui Dumnezeu sau suntem sub auzirea credinței, ceea ce primim este adevărul divin, iar adevărul Îl aduce pe Dumnezeu ca lumină.

Dumnezeu strălucește asupra noastră și în noi prin cuvântul Său, adevărul. De aceea trebuie să venim la cuvântul lui Dumnezeu zi de zi; venim nu doar pentru a citi Biblia și a avea o cunoaștere generală despre Dumnezeu și planul Său, ci pentru a avea strălucirea Sa.

De fapt, când Dumnezeu strălucește, suntem treziți din orice somn sau moțăială și suntem înviați din orice situație de moarte.

Zi de zi avem nevoie de strălucirea Domnului; trebuie să ne deschidem către El, să ne întoarcem inima către El și să-I permitem să strălucească în noi; El strălucește în noi și peste noi prin cuvântul Său, adevărul, și suntem sfințiți în adevăr (Ioan 17:17) pentru a avea elementul Său sfânt în noi.

Dumnezeu este dragoste și El Și-a turnat dragostea în inimile noastre. Ne-a arătat dragostea Lui venind să moară pentru noi în persoana Domnului Isus; dragostea Sa care L-a făcut să moară pentru noi este atât de convingătoare și emoționantă, iar noi suntem atinși de dragostea Lui.

Când vedem dragostea lui Dumnezeu și suntem atinși de dragostea Sa, Îl savurăm pe Cristos ca har, căci harul este veirea dragostei Sale către noi. Dragostea lui Dumnezeu este sursa harului lui Dumnezeu; Cristos a venit plin de har și realitate, căci El a venit să-L exprime pe Dumnezeu și să-L reprezinte pe Dumnezeu.

Astăzi, noi, cei care credem în Cristos, suntem copii ai lui Dumnezeu și trebuie să umblăm în dragoste și lumină; facem acest lucru nu într-un mod exterior sau deliberat, ci într-un mod organic, intrinsec, trăind după viața și natura divină a Tatălui nostru ceresc în duhul nostru.

Ca și copii ai lui Dumnezeu, ar trebui să umblăm în dragoste și lumină, nu numai conform harului și adevărului

În Efeseni 5:2 și 8, ni se spune să umblăm în dragoste și lumină; în calitate de copii ai lui Dumnezeu, ar trebui să umblăm în dragoste și lumină. Pavel nu ne-a îndemnat sau încurajat doar să umblăm în dragoste și lumină; ne-a poruncit să umblăm în dragoste și lumină.

În Efeseni 4:17-32, elementele de bază sunt harul și realitatea (adevărul), iar în 5:1-33, elementele de bază sunt dragostea și lumina (vezi versetele 2, 25, 8-9, 13).

Pe de o parte, trebuie să Îl savurăm și experimentăm pe Cristos ca har și adevăr, fiind umpluți de savurarea lui Cristos ca har și constituiți cu adevărul în ființa noastră interioară. Pe de altă parte, trebuie să mergem mai adânc decât harul și adevărul și să atingem sursa, chiar însăși ființa lui Dumnezeu, astfel încât să umblăm în dragoste și lumină.

Harul este expresia dragostei, căci dragostea este sursa harului. Adevărul este strălucirea luminii divine, căci lumina este originea și sursa adevărului. În însăși ființa Sa, Dumnezeu este dragoste și lumină (1 Ioan 4:8; 1:5); când El este exprimat și revelat în Domnul Isus, Dumnezeu vine la noi ca har și adevăr.

Când Cristos a venit, dragostea lui Dumnezeu s-a transformat în har pentru noi, iar lumina Lui a devenit adevăr. Când am auzit Evanghelia pentru prima dată, am fost atinși de dragostea lui Dumnezeu și l-am primit pe Cristos ca har; ceea ce am auzit a fost adevărul, care transmitea strălucirea luminii lui Dumnezeu.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos ca har și adevăr, suntem aduși mai adânc în Dumnezeu pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu și a-L experimenta pe Dumnezeu ca dragoste și lumină.

Viața noastră de zi cu zi trebuie să meargă mai adânc decât simpla savurare a harului și a adevărului; trebuie să umblăm în dragoste și lumină. Trebuie să progresăm de la elementele exterioare ale harului și adevărului la elementele interioare ale dragostei și luminii.

Dragostea este substanța interioară a lui Dumnezeu; putem simți dragostea interioară a lui Dumnezeu. Lumina este elementul exprimat al lui Dumnezeu; lumina exterioară a lui Dumnezeu este vizibilă.

Dumnezeu nu ne dă lucruri doar și apoi le cere de la noi; El ne deschide însăși substanța interioară a ființei Sale. El își deschide inima către noi, arătându-ne dragostea Sa și manifestându-Se nouă ca lumină.

El nu ne dă doar o lumină sau o dragoste și nici nu ne arată doar un aspect a ceea ce este El pentru a ne impresiona. El ne deschide miezul ființei Sale.

Dragostea interioară a lui Dumnezeu poate fi simțită, iar lumina exterioară a lui Dumnezeu este vizibilă. Putem mărturisi că putem simți dragostea lui Dumnezeu în interior și putem vedea lumina lui Dumnezeu strălucind.

Fie ca noi să mergem mai adânc cu Domnul în viața noastră de zi cu zi, astfel încât nu numai să Îl savurăm pe El ca har și adevăr, ci să atingem sursa cunoscându-L și experimentându-L pe Dumnezeu ca dragoste și lumină.

Și fie ca noi să umblăm în dragoste și lumină, căci suntem copii ai lui Dumnezeu. Umblarea noastră zilnică în calitate de copii ai lui Dumnezeu ar trebui să fie constituită atât din substanța iubitoare a lui Dumnezeu, cât și din elementul strălucitor al lui Dumnezeu; aceasta ar trebui să fie sursa interioară a umblării noastre.

Trebuie să vedem substanța iubitoare a lui Dumnezeu și să fim constituiți cu ea. Trebuie să vedem și să fim umpluți cu elementul strălucitor al lui Dumnezeu.

Trebuie să transformăm acest lucru în rugăciunea noastră și să-I cerem Domnului să ne arate esența și substanța Lui iubitoare și trebuie să fim deschiși către El pentru ca El să strălucească asupra noastră și să ne infuzeze cu Sine Însuși ca lumină.

Pe măsură ce umblăm astăzi în calitate de copii ai lui Dumnezeu, trebuie să fim constituiți cu substanța iubitoare a lui Dumnezeu și cu elementul strălucitor al lui Dumnezeu, astfel încât să putem umbla în dragoste și lumină.

Sursa interioară a umblării noastre zilnice trebuie să fie substanța interioară a lui Dumnezeu ca dragoste și elementul strălucitor al lui Dumnezeu ca lumină. O astfel de umblare în dragoste și lumină este mai profundă și mai fină decât a trăi conform adevărului și harului.

Nu minimalizăm adevărul și harul; vrem doar să ne dăm seama că există o cale mai profundă de a-L cunoaște și experimenta pe Dumnezeu, chiar de a umbla în ceea ce este Dumnezeu, umblând în dragoste și lumină.

Zi de zi, începând de dimineață, trebuie să ne apropiem de tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har pentru ajutor la timp (Evrei 4:16). Trebuie să Îl savurăm pe Domnul în cuvântul Său pentru a fi umpluți de adevăr.

Cu toate acestea, trebuie să mergem și mai adânc pentru a atinge sursa harului și a adevărului, adică să-L atingem și să-L savurăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină.

Trebuie să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină și trebuie să umblăm în dragoste și lumină, căci suntem copii ai lui Dumnezeu. Fie ca Dumnezeu, ca dragoste și lumină, să fie sursa vieții noastre de zi cu zi.

Fie ca noi să profităm de fiecare ocazie din timpul zilei, chiar și de momentele în care luăm o pauză sau trebuie să așteptăm să se întâmple anumite lucruri, pentru a ne deschide Domnului și a-L atinge pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, astfel încât să putem umbla în dragoste și lumină.

Fie ca Domnul să ne înalțe viața de zi cu zi și umblarea în El și cu El până când vom umbla în lumină și dragoste în calitate de copii ai lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem să umblăm în dragoste și lumină astăzi. Fii sursa vieții noastre astăzi. Venim la Tine în cuvântul Tău și chemăm numele Tău pentru a Te savura ca har și adevăr. Umple-ne cu savurarea lui Cristos și constituie-ne cu Tine ca adevăr, cuvântul viu al lui Dumnezeu. O, Doamne, vrem să mergem mai adânc cu Tine pentru a atinge însăși esența și natura ființei Tale. Fie ca noi să-L atingem, să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, sursa harului și a adevărului. Infuzează-ne cu Tine Însuți ca dragoste. Fie ca noi să-L atingem pe Dumnezeu ca dragoste și să primim strălucirea lui Dumnezeu ca lumină. O, Doamne Isuse, fie ca umblarea noastră zilnică în calitate de copii ai lui Dumnezeu să fie constituită atât din substanța iubitoare a lui Dumnezeu, cât și din elementul strălucitor al lui Dumnezeu! Doamne Tată, vrem să fim constituiți cu substanța Ta iubitoare! Vrem să experimentăm elementul strălucitor al lui Dumnezeu! O, fie ca Dumnezeu, ca lumină și dragoste, să fie sursa interioară a umblării noastre creștine de astăzi! Amin, Doamne, vrem să mergem mai adânc cu Tine și să avem o umblare în dragoste și lumină astăzi!

Umblăm în dragoste, așa cum Cristos ne-a iubit, și umblăm ca fiind copii ai luminii, chiar ca lumină în Domnul

A umbla în dragoste și lumină este ceva foarte profund; nu putem umbla în dragoste și lumină decât dacă mergem mai adânc cu Domnul, chiar mai adânc decât să-L cunoaștem și să-L savurăm pe Cristos ca adevăr și har.

Pavel ne poruncește în Efeseni 5:2 să umblăm în dragoste, așa cum și Cristos ne-a iubit pe noi și S-a dat pe Sine însuși pentru noi, ca jertfă și mireasmă lui Dumnezeu.

Ce fel de dragoste este aceasta? Acesta este Dumnezeu ca dragoste exprimată și trăită în Cristos. Cristos nu doar ne-a iubit și apoi a venit să ne mântuiască din păcat; El S-a jertfit pe Sine pentru noi.

Pe de o parte, în 4:32 îl vedem pe Dumnezeu ca model al umblării noastre zilnice; pe de altă parte, Cristos este exemplul pentru trăirea noastră în 5:2. În 4:32, ni se spune să-i iertăm pe ceilalți așa cum Dumnezeu ne-a iertat în Cristos; Dumnezeu este modelul iertării.

Dar în Efeseni 5 vedem că Cristos este exemplul nostru, căci dragostea este exprimată în Cristos (v. 2, 25) și lumina este strălucită de Cristos asupra noastră (v. 14) pentru a fi elementele de bază care constituie ființa noastră.

Cristos ne-a iubit și S-a jertfit pe Sine pentru noi; El este exemplul umblării în dragoste. El S-a oferit pe Sine ca jertfă lui Dumnezeu pentru răscumpărarea păcatelor noastre; de asemenea, S-a oferit pe Sine ca ofrandă lui Dumnezeu pentru părtășia noastră cu Dumnezeu.

În Biblie, există o diferență între o jertfă și o ofrandă. O ofrandă este adusă lui Dumnezeu pentru părtășie cu Dumnezeu, dar o jertfă este adusă Lui pentru răscumpărare.

Cristos ne-a iubit într-o asemenea măsură încât S-a oferit lui Dumnezeu ca jertfă pentru păcatele noastre pentru răscumpărarea noastră și, de asemenea, S-a dat lui Dumnezeu ca ofrandă pentru părtășia noastră cu Dumnezeu.

El ne-a iubit și S-a dat pe Sine pentru noi. Suntem atinși de dragostea Lui, iar aceasta este, de asemenea, o mireasmă plăcută lui Dumnezeu.

Trebuie să învățăm de la Cristos să trăim și să umblăm în dragoste și lumină; pe măsură ce învățăm de la Cristos și Îl exprimăm ca dragoste, vom umbla pe aceeași cale pe care a umblat și El.

Fie ca noi să urmăm exemplul Domnului astăzi de a umbla în dragoste, astfel încât umblarea noastră zilnică să fie și ea o mireasmă plăcută lui Dumnezeu.

Fie ca Domnul să ne câștige viața de zi cu zi într-o asemenea măsură. Fie ca noi să fim atinși de dragostea lui Dumnezeu exprimată în Cristos și fie ca noi să trăim și să umblăm în dragoste astăzi.

Pe măsură ce urmăm exemplul Domnului, umblarea noastră va fi în dragoste pentru ceilalți și va emana o mireasmă plăcută lui Dumnezeu. Amin!

Efeseni 5:8 ne spune că odată eram întuneric, dar acum suntem lumină în Domnul; prin urmare, ar trebui să umblăm ca niște copii ai luminii. Trebuie să umblăm în dragoste și lumină.

Odată nu eram doar în întuneric, ci eram întunericul însuși. Pentru că eram una cu Satan, eram în întuneric și eram întunericul însuși. Dar acum, după ce am crezut în Domnul Isus, nu suntem doar în lumină, ci suntem lumina însăși.

Suntem copii ai luminii și chiar ai luminii în Domnul (Matei 5:14). Fie ca noi să vedem că suntem lumină în Domnul și fie ca noi să rămânem zilnic în lumină, să umblăm în lumină și să-I permitem Domnului să strălucească asupra noastră și prin noi.

Aceasta este o activitate pe care o facem în mod obișnuit; nu este o umblare deliberată, ci ceva organic, care vine din constituția interioară a ființei noastre.

Când umblăm în dragoste și lumină, vom dovedi ce este plăcut Domnului (Efeseni 5:10). Fie ca noi să nu umblăm în mod nechibzuit, orbește sau în ignoranță; fie ca noi să umblăm ca niște copii ai luminii, dovedind ce este plăcut Domnului.

Fie ca Domnul să câștige aceasta în noi. Fie ca Domnul să câștige viața noastră zilnică venind din ființa noastră interioară, din constituția ființei noastre, așa cum Îl cunoaștem și Îl experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai iiubit și Te-ai jertfit pentru noi, ca o ofrandă și o jertfă lui Dumnezeu, ca o mireasmă plăcută! O, Doamne, Te iubim! Îți răspundem cu dragoste, căci dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin credință! Te luăm pe Tine, dragă Doamne Isuse, ca exemplu pentru viața noastră. Vrem să urmăm exemplul Tău astăzi, umblând în dragoste. Îți mulțumim că Te-ai jertfit pentru noi, ca să fim mântuiți de păcatele noastre și să avem părtășie cu Dumnezeu. Te iubim, Doamne. Exprimă-te prin noi ca dragoste. Fie ca umblarea noastră să fie în dragoste față de ceilalți și plină de o mireasmă plăcută lui Dumnezeu! Amin, Doamne Isuse, Te iubim! Îți mulțumim că ne faci lumină în Domnul! Slavă Domnului, odată eram întuneric, dar acum suntem lumină în Domnul! Vrem să umblăm în lumină ca și copii ai luminii. Strălucește în noi, dragă Doamne. Strălucește în fiecare parte a ființei noastre. Păstrează-ne în lumină. Fie ca noi să umblăm în dragoste și lumină, ca să putem dovedi ce este bine plăcut Domnului!