Dorința lui Dumnezeu

Trebuie să-L mâncăm continuu pe Cristos ca pâine a vieții pentru a trăi datorită Lui în fiecare zi

17/03/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să-L mâncăm continuu pe Cristos ca pâine a vieții, astfel încât să putem trăi datorită Lui în fiecare zi.

În Ioan 6 vedem un discurs detaliat despre Domnul Isus fiind pâinea vieții; El a spus de mai multe ori că El este pâinea vieții, pâinea vie, pâinea adevărată, chiar și pâinea care s-a pogorât din cer, și trebuie să-L mâncăm pe Cristos ca pâinea vieții zi de zi. Amin! Mulți creștini au ideea că Cristos este Mântuitorul și Domnul lor, ceea ce nu este greșit, dar ei nu știu că Cristos este hrana lor.

Dacă citim acest capitol special din Evanghelia după Ioan, vom vedea cum Domnul vorbește în mod specific privitor la faptul că El este pâinea vieții. El a venit pentru ca noi să avem viață și îl putem primi ca viață mâncându-L.

Domnul Isus a trecut printr-un proces pentru a deveni comestibil; El vrea ca omul nu numai să fie răscumpărat și mântuit, ci și mai mult, să se împărtășească din El ca pâinea vieții în fiecare zi.

De partea Sa, El a făcut totul: El a devenit pâinea vieții și El este gata să Se împartă ca viață în noi zi de zi, chiar și clipă de clipă. Dar problema este de multe ori de partea noastră; de atâtea ori nu mâncăm pe Domnul și s-ar putea să nu avem foame de El. S-ar putea să fim foame de multe lucruri în lume, dar nu de Cristos.

Și dacă-L mâncăm pe Cristos, mâncăm atât de sporadic încât nu primim suficientă hrană în ființa noastră spirituală. Așa cum omenește putem mâncă ici și colo, fiind stresați și făcând multe lucruri, iar asta nu este bine pentru sănătatea noastră, la fel spiritual putem mâncă ici și colo, când ne amintim sau când avem chef, iar acest lucru nu este sănătos pentru sănătatea noastră spirituală.

Fie ca să ne dăm seama că întreaga Biblie este o carte a vieții, chiar și o carte pe care să o mâncăm și să savurăm. Cristos ca pomul vieții ni s-a prezentat ca viață de la Geneza până la Apocalipsa, iar când S-a încarnat, El a spus din nou și din nou că El este pâinea vieții pe care să o mâncăm.

El a spus că El ne dă carnea Sa pentru hrana noastră și sângele Său pentru băutura noastră. În același timp, El a spus că sângele și carnea nu folosesc la nimic, căci Duhul este Cel care dă viață, iar cuvintele pe care El ni le spune sunt duh și sunt viață (Ioan 6:63).

Ne putem întreba cum îl putem mânca pe Domnul Isus, cum putem mânca carnea Sa și cum putem bea sângele Lui; răspunsul este simplu: Îl putem mânca în Cuvânt, căci cuvântul Domnului Isus Îl conține.

Mâncarea noastră este foarte importantă; dacă-L mâncăm pe Domnul, putem trăi datorită Lui, dar dacă nu-L mâncăm pe Domnul, încă trăim în sine, în carne și în omul natural, și suntem la fel ca ceilalți din lume.

Când îl mâncăm pe Cristos astăzi, când de obicei luăm timp să-L mâncăm pe Domnul, putem crește în viață, putem trăi datorită a ceea ce mâncăm și îl putem exprima pe Cristos.

Cristos este pâinea vieții pe care să o mâncăm, să savurăm și să o experimentăm zilnic și continuu

Capitolul 6 din Evanghelia după Ioan este un discurs detaliat despre Domnul Isus fiind pâinea vieții; El a declarat: Eu sunt pâinea vieții (v. 48). Multe versete din acest capitol dezvăluie că Cristos este pâinea vieții pentru experiența și savurarea noastră (vezi v. 27, 32-35, 47-58, 63a, 68).

Dacă citim acest capitol, deși se vorbește despre cutare sau cutare lucru, iar Domnul tratează o anume problemă, punctul principal este că Cristos este hrana noastră, pâinea vieții (v. 35, 48). Trebuie să ne dăm seama că Cristos este hrana noastră; Cristos este pâinea vieții pe care să o mâncăm, savurăm și experimentăm.

Când vorbim despre mâncare, trebuie să ne dăm seama că aceasta nu este o ceva o dată pentru totdeauna; nu-l mâncăm pe Cristos o dată și atât. Mai degrabă, trebuie să-L mâncăm pe Cristos ca pâinea vieții zilnic, pentru că El este comestibil (v. 50).

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să-L cunoaștem pe Dumnezeu și să trăim o viață pentru împlinirea scopului lui Dumnezeu, trebuie să-L mâncăm pe Cristos ca pâinea vieții.

Pentru ca noi să mergem mai departe cu Domnul și să rămânem în viața de biserică, fiind ținuți în centrul împlinirii economiei lui Dumnezeu, trebuie să-L mâncăm pe Cristos ca pâinea vieții.

Când luăm în considerare acest lucru ne dăm seama cât timp am pierdut.

Petrecem atât de mult timp făcând una sau alta, vizionând cutare sau cutare lucru, sau mergând aici sau acolo, dar nu petrecem suficient timp mâncându-L pe Cristos ca pâine a vieții. Trebuie să ne pocăim înaintea Domnului pentru timpul pe care l-am pierdut și să învățăm să răscumpărăm timpul.

Zilele sunt rele, așa că trebuie să răscumpărăm timpul pentru a-L mânca pe Cristos ca pâine a vieții. Trebuie să venim la Domnul în cuvântul Său și să-L mâncăm, să ne împărtășim cu El ca viață și să fim hrăniți cu El.

Domnul Isus ca cuvânt al lui Dumnezeu, ca pâine a vieții și ca pâine care a coborât din cer, este întrupat în cuvântul Său; trebuie să-L mâncăm, să-L digerăm și să-L asimilăm. Trebuie să ne exersăm zilnic duhul pentru a ne hrăni cu Cristos, astfel încât să-L primim, să-L digerăm, să savurăm de El și să-L aplicăm clipă de clipă (v. 56-57).

Modul de a-L mânca pe Cristos ca pâine a vieții este să ne exersăm duhul în timp ce venim la Domnul în Cuvântul Său. Pe de o parte, Cristos astăzi este Duhul, întotdeauna disponibil și de primit; pe de altă parte, Duhul poate fi abstract, dar El este întrupat în Cuvânt.

Când venim la Cuvântul lui Dumnezeu și ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul, îl mâncăm pe Cristos ca pâinea vieții. Trebuie nu numai să citim Biblia secvenţial şi conform unui program, chiar şi într-un mod obişnuit, ci şi mai mult, trebuie să ne exersăm duhul în timp ce venim la Cuvântul Domnului.

Trebuie să citim Biblia pentru a-L savura pe Cristos ca hrană. Fie ca toți să ne concentrăm asupra acestui singur lucru: să-l mâncăm pe Cristos și apoi să trăim prin ceea ce am mâncat din El (v. 54)!

Când mâncăm pe Cristos, ne împărtășim cu El ca hrană și savurăm de El ca pâinea vieții, suntem hrăniți în interior și putem trăi pe Cristos, adică putem trăi datorită a ceea ce am mâncat. Să ne concentrăm pe această problemă: să-l mâncăm pe Cristos ca pâinea vieții și să trăim prin Cristosul pe care îl mâncăm, digerăm și asimilăm.

Mâncarea adecvată a Domnului va avea un impact asupra modului în care trăim. Nu putem spune că-L mâncăm pe Cristos și, totuși, trăim la fel ca ceilalți oameni din jurul nostru, fără să ne ținem seama de Dumnezeu și de scopul Său.

Mai degrabă, dacă găsim cuvintele Domnului și le mâncăm, dacă petrecem zilnic timp cu Domnul și mâncăm cuvântul Lui, vom fi întăriți și hrăniți în interior, astfel încât să putem trăi datorită lui Cristos, adică să trăim pe Cristos.

Mulțumim Domnului că El este comestibil! El este pâinea vieții, adevărata noastră hrană! Fie ca să ne exersăm duhul pentru a chema numele Domnului și a-L mânca în cuvântul Său! Și să-L aplicăm zilnic, chiar și clipă de clipă, în viața noastră de zi cu zi! Să uităm de orice altceva și să ne concentrăm doar pe a-l mâncă pe Cristos!

Fie ca să uităm de faptele noastre și de lucrarea noastră și să învățăm pur și simplu să-L mâncăm pe Cristos ca pâinea vieții și apoi să trăim prin ceea ce am mâncat din El. Acesta este calea divină de a trăi viața noastră de zi cu zi.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit la noi ca pâinea vieții pe care să o mâncăm astăzi. Ne exersăm duhul în timp ce venim la Cuvântul lui Dumnezeu pentru a-L contacta pe Dumnezeu și a-L mânca pe Cristos ca pâine a vieții. Amin, Doamne Isuse, vrem să uităm de alte lucruri și să ne concentrăm asupra acestui singur lucru: să mâncăm pe Cristos și să trăim prin Cristosul pe care îl mâncăm! Uităm de faptele noastre și de munca noastră și pur și simplu vrem să învățăm să-L mâncăm pe Cristos ca pâinea vieții! Amin, Doamne, te luăm ca hrană. Te luăm ca pâinea vieții. Dă viață ființei noastre interioare. Adaugă mai mult din Tine însuți la ființa noastră. Vrem să Te primim în noi, să Te digerăm, să Te experimentăm și să Te aplicăm clipă de clipă. Fie ca Cristosul pe care îl mâncăm să devină atât de real pentru noi în interior și să fie trăit din noi în exterior. Îți mulțumim, dragă Doamne, pentru acest mod divin de viață pentru viața noastră de zi cu zi: să-l mâncăm pe Cristos ca pâine a vieții și să trăim datorită Cristosului pe care L-am savurat! Amin, vrem să ne concentrăm asupra acestui singur lucru: să-l mâncăm pe Cristos și să trăim datorită Cristosului pe care-L mâncăm și savurăm!

Dezvoltăm un gust pentru Cristos și-L mâncăm pe Cristos ca pâine a vieții pentru a trăi datorită Lui

Ioan 6:27 spune: „Lucrați nu pentru hrana care piere, ci pentru hrana care rămâne în viața eternă, pe care ți-o va da Fiul Omului”. Petrecem atât de mult timp lucrând și lucrând la lucruri legate de mâncarea care piere.

Depunem multă energie și timp pentru a avansa în locurile noastre de muncă, pentru a avea grijă de afacerea noastră și de a avea grijă de familia noastră. Trebuie să facem toate aceste lucruri, dar ca credincioși în Cristos suntem chemați într-un alt tip de întreprindere: să-L exprimăm pe Cristos mâncându-L ca pâine a vieții.

Suntem aici nu doar pentru a ne ocupa de nevoile noastre sau pentru a avea o afacere bună și o carieră stelară; suntem aici pentru a-L exprima pe Dumnezeu mâncându-L pe Cristos ca pâine a vieții și trăind datorită Lui.

Viața eternă este viața divină, viața necreată a lui Dumnezeu, care nu este numai eternă în ceea ce privește timpul, ci este și eternă și divină în natură (Ioan 3:15). Când îl mâncăm pe Cristos ca pâinea vieții, ni se oferă viața eternă și putem trăi datorită Lui; hrana care rămâne până la viața eternă ne poate furniza și ne poate aduce la viața eternă (6:27).

Mulțumim Domnului, Tatăl ne dă adevărata pâine din ceruri, căci Cristos este pâinea lui Dumnezeu care se coboară din cer și dă viață lumii (vv. 32-33). El este adevărata pâine, adevărata hrană. Există și alte alimente în afară de El, dar toate sunt feluri de mâncare rele, lucruri care nu sunt sănătoase pentru noi să le mâncăm.

Pe măsură ce continuăm cu Domnul astăzi și trăim în această eră modernă, trebuie să vedem că Satan este interesat să ne facă să păcătuim și, de asemenea, să ne strice alimentația. El vrea să mâncăm multe lucruri negative, chiar să ne dea gustul pentru lucrurile rele. Dezvoltăm gustul pentru un anume lucru petrecând timp cu el.

Satan are o strategie de a ne ademeni în lucruri și de a ne determina să petrecem timp cu anumite lucruri, iar încetul cu încetul gustul nostru se schimbă: începem să ne placă anumite lucruri rele sau anumite lucruri din lume. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să învățăm să dezvoltăm un gust pentru Cristos, un gust pentru pâinea vieții, petrecând timp cu Domnul zi de zi! Nu suntem aici pentru doctrine, reglementări sau simple practici – suntem aici pentru viață, pentru pomul vieții!

Vrăjmașul știe asta, așa că este subtil; el vrea să ne afecteze gustul, pentru că gustul nostru ne determină să mâncăm lucrurile pe care le mâncăm.

Unii oameni aleg automat mâncarea chinezească atunci când trebuie să mănânce ceva, în timp ce alții gravitează spre mâncarea pe care le place să o mănânce. Ce mâncăm? Ce mâncăm spiritual și cu ce ne hrănim în viața de zi cu zi? Lucrurile cu care petrecem timpul au o influență asupra tipului de alimentație pe care îl avem.

Lucrurile în care zăbovim, pe care le privim și în care suntem angajați dezvoltă în noi un gust pentru acele lucruri, iar acest lucru ne schimbă alimentația. Din păcate, avem un gust pentru atât de multe lucruri care sunt diferite de cele cerești. Oh, Doamne. Domnul caută să afecteze și să influențeze gustul nostru, astfel încât să iubim pâinea vieții și lucrurile cerești.

Numai lucrurile spirituale sunt reale, pentru că Duhul este realitatea (1 Ioan 5:6). Ca pâine adevărată, Cristos este pâinea adevărului, a realității; Cristos este adevărat, real, iar noi Îl putem mânca pe Cristos ca pâine a vieții în Cuvântul Său pentru a fi umplut cu realitate și pentru a deveni reali.

Cu toții trebuie să fim profund impresionați de faptul că avem nevoie de Cristos ca adevărată pâine a vieții trimisă de Dumnezeu pentru a ne aduce viața eternă. Domnul să ne impresioneze profund cu acest lucru.

Poate că știm că El este pâinea vieții, dar ne afectează acest lucru viața de zi cu zi? Ne hrănim cu Domnul zi de zi și avem gust pentru Domnul ca pâinea vieții? Ăâinea lui Dumnezeu din Ioan 6:33 este adevărata pâine din v. 32.

Ca fiind pâinea care s-a coborât din cer, Cristos este pâinea cerească și ca pâinea lui Dumnezeu, El este de la Dumnezeu, El a fost trimis de Dumnezeu și El a fost cu Dumnezeu. Cristos este pâinea lui Dumnezeu, pâinea vieții și pâinea adevărată; în plus, El este pâinea cerească și pâinea vie.

Când îl mâncăm pe Cristos ca pâine a vieții și o digerăm, aceasta devine constituția noastră și suntem uniți și contopiți cu Domnul ca unul singur (1 Cor. 6:17). Amin, fie ca noi să practicăm asta în viața noastră de zi cu zi! Fie ca să ne construim un obicei de a-L mânca pe Domnul ca pâinea vieții zi de zi, chiar și de multe ori în timpul zilei.

Oricine mănâncă pâinea vie care s-a pogorât din cer va trăi pentru totdeauna (Ioan 6:50-51). Noi vrem să fim astfel, cei care mănâncă pe Domnul ca pâine vie zi de zi pentru a trăi datorită Lui.

Doamne Isuse, vrem să învățăm să-L mâncăm pe Cristos ca pâinea vieții zi de zi. Doamne, ne dăm Ție. Îți dăm Ție gustul nostru și preferința noastră în mâncare. Salvează-ne de la a mânca lucruri care sunt rele și nesănătoase pentru noi din punct de vedere spiritual. Vrem să dezvoltăm gustul pentru a mânca pâinea vieții zi de zi. Ferește-ne de capcana inamicului pentru a ne schimba gustul. Fie ca să avem gustul pentru viață și să nu permitem nimic să ne schimbe gustul. Doamne, ești atât de dulce! Tu ești pâinea noastră de viață și ne place să Te mâncăm exersându-ne duhul pentru a veni la Cuvântul Tău. Vrem să Te mâncăm ca fiind adevărata hrană, adevărata pâine a lui Dumnezeu. Vrem să ne împărtășim cu Tine ca fiind pâinea adevărului, a realității, pentru ca noi să fim plini de Tine ca realitate. O, Doamne, vrem să Te mâncăm ca pâinea vieții și să Te digerăm pentru ca Tu să devii constituția noastră! Vrem să-l mâncăm pe Cristos zi de zi și să trăim datorită lui Cristos în viața noastră de zi cu zi! Amin, Doamne, trăiește astăzi în noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We need to Continually Eat Christ as the Bread of Life to Live Because of Him Daily, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 7 (Pâinea vieții) ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Domnul este pâinea vieții pe care să o mâncăm și să o digerăm pentru a fi constituiți cu El

16/03/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Scopul principal pentru care Domnul Isus S-a coborât din cer pe pământ a fost să ni Se dea pe Sine însuși ca hrană, pâinea vieții, pentru ca noi să-L mâncăm ca hrană spirituală și să-L digerăm pentru a deveni constituția noastră. Aleluia!

În această săptămână, în înviorarea noastră de dimineață, venim la Ioan 6 și la articolul minunat pe care-l vedem în acest capitol, pâinea vieții. Astăzi trebuie să fim cei care Îl experimentează, savurează și îl exprimă pe Cristos.

Trebuie să luăm în considerare situația noastră actuală nu în sensul introspecției sau al autoanalizei, ci să fim în fața Domnului și să vedem unde ne aflăm în realitate în ceea ce privește experimentarea, savurarea și exprimarea lui Cristos. Cât de mult Îl savurăm pe Cristos? Cât de mult îl trăim pe Cristos? Cât de mult îl exprimăm pe Cristos?

S-ar putea să știm multe despre Domnul și slujba poate fi atât de mult constituită în ființa noastră; dar cât de mult trăim în jubileu zi de zi, savurându-L, trăindu-L și exprimându-L pe Cristos? Când trăim în jubileu, nu avem nicio îngrijorare sau anxietate, nici îngrijorare sau grijă, nici lipsă, nici boală, calamitate sau probleme.

În jubileu, savurăm toate beneficiile, căci Cristos Însuși este jubileul nostru și toate celelalte lucruri sunt plăcute și satisfăcătoare pentru inima noastră. Când trăim în jubileu, suntem în largul nostru, entuziasmați și exultant, iar Cristos este adevăratul nostru jubileu.

Totuși, în viața noastră de zi cu zi, cât de mult trăim în realitatea jubileului? Când se întâmplă ceva și pur și simplu reacționăm, suntem noi în jubileu? Ducem mare lipsă în experiența noastră. Săptămâna aceasta, când venim la subiectul pâinii vieții, putem crede că știm asta, pentru că este ceva despre care vorbim de mult timp și știm că Cristos este pâinea vieții. O, Doamne Isuse!

Fie ca Domnul să aibă o cale de a ne vorbi într-un mod proaspăt zi de zi, astfel încât să-L luăm ca pâinea noastră zilnică, chiar ca pâinea vieții, într-un mod proaspăt, nou și viu. În capitolul 6 din Ioan, Domnul Isus a spus din nou și din nou că El este pâinea vieții, pâinea vie, pâinea lui Dumnezeu și pâinea care a coborât din cer.

Ce facem cu pâinea? O admirăm și ne uităm la ea? Nu, mâncăm pâinea. Domnul Isus este pâinea vieții pe care să o mâncăm. Așa îl putem trăi pe Cristos: mâncându-L. Îl mâncăm pe Domnul ca pe pâinea vieții și trăim datorită Lui.

Ceea ce vrea Dumnezeu de la noi nu este că ne străduim mai mult să-I plăcem și să facem ceea ce Domnul Isus ne-a spus să facem, nici nu vrea ca noi să facem mai multe lucrări pentru El în exterior. El vrea să-L mâncăm pe Cristos ca fiind pâinea vieții, astfel încât să putem trăi datorită a ceea ce mâncăm din El și a fost digerat și asimilat în ființa noastră interioară. Amin!

Domnul este pâinea vieții, dată nouă să o mâncăm – Cuvintele Sale sunt Duh și viață, iar noi Îl mâncăm mâncând Cuvântul Său

Dacă citim cu atenție Ioan capitolul 6, vom avea o impresie profundă despre acest capitol, pentru că vom vedea că Domnul este pâinea vieții, dată nouă să mâncăm. Putem spune că există șapte puncte cruciale în acest capitol care se referă la Cristos ca fiind pâinea vieții.

În primul rând, Domnul este pâinea vieții (Ioan 6:35, 48), El ne dă pâinea Sa a vieții pentru ca noi s-o mâncăm (v. 51), El ne dă sângele Său să-l bem (v. 53), El nu numai că a murit, ci și a înviat (v. 56), El trăiește în noi și noi trăim datorită Lui (v. 57), ne dă viața și ne dă viața Lui (v. 57), iar cuvintele Lui sunt duh și viață (v. 63).

Cristos vine la noi nu ca o doctrină, ci ca pâine a vieții; Domnul este pâinea vieții nu pentru studiul nostru doctrinar, ci ca hrană. Dumnezeu nu este în primul rând pentru studiul teologic și înțelegerea doctrinară; Dumnezeu a fost încarnat în Cristos pentru a veni la noi ca pâinea vieții pe care să o mâncăm.

Domnul ne dă pâinea Sa a vieții ca să mâncăm (v. 51). Pâinea vieții se referă la carnea Sa; El își dă carnea ca să-l mâncăm. Când au auzit evreii din vremea aceea, chiar și când au auzit unii dintre ucenici, au fost deranjați de ideea de a mânca carnea Sa, iar unii dintre ucenici L-au părăsit.

Dar carnea nu folosește la nimic – cuvintele pe care ni le spune Cristos sunt duh și viață. Domnul ne dă și sângele Său ca noi să-l bem (v. 53). Faptul că există o separare între carne și sânge indică moartea Domnului; El a fost ucis și Și-a dat viața pentru viața lumii.

El nu numai că a murit, ci și a înviat (v. 56). Moartea nu L-a putut ține; El a înviat din morți pentru că dorința Lui era să rămână în noi și să putem rămâne în El. Dacă mâncăm carnea Sa și bem sângele Său, rămânem în El și El rămâne în noi. Rămânerea reciprocă este posibilă numai mâncându-L pe Domnul.

A mânca ceva înseamnă a-l lua și a-l ingera; ceva care este în afara noastră vine în noi prin masticație și inghițire pentru a fi digerat și asimilat în ființa noastră. Deoarece Cristos a devenit Duhul în învierea Sa, El poate veni în noi. Pentru că Cristos trăiește în noi, noi trăim datorită Lui și trăim înaintea Lui (v. 57).

Acum, după cum Tatăl cel viu L-a trimis și El a trăit datorită Tatălui, tot așa și noi, cei care Îl mâncăm, vom trăi datorită Lui. Amin!

Pentru ca noi să trăim viața creștină, trebuie să-L mâncăm pe Domnul. Nu este ceva ce ține de comportament sau de auto-îmbunătățire; viața creștină nu este o ceva ce ține de corectare și de îmbunătățire, ci ceva ce ține de a-L mânca pe Isus. Duhul Său, nu carnea Sa fizică, ne dă viață și resursa de viață (v. 63).

Duhul astăzi este în cuvintele rostite ale Domnului; când venim la cuvântul Său și ne exersăm duhul pentru a primi cuvântul Său, cuvintele Sale devin duh și viață pentru noi.

Cristos a trecut printr-un proces de încarnare, moarte, înviere și înălțare, nu numai pentru a îndeplini lucrarea mântuirii, ci și mai mult, pentru a deveni Duhul dătător de viață și a fi încarnat în cuvintele Sale pentru ca noi să mâncăm. Acum, astăzi, Domnul este pâinea vieții și trebuie să-L mâncăm.

Ultimul Adam – Cristos în trup – a devenit un Duh dătător de viață și, ca Duh, El este încarnat în cuvintele Sale pentru ca noi să-L mâncăm. Pe măsură ce Îl mâncăm, suntem capabili să trăim viața creștină, chiar și să trăim datorită Lui, pentru că trăim prin ceea ce mâncăm.

Fie ca noi toți să fim la fel ca Ieremia în Ier. 15:16, găsind cuvintele Domnului și mâncându-le, ca să fim plini de El și să trăim datorită Lui. Fie ca noi să avem o nouă apreciere pentru cuvintele Domnului și să venim la El zi de zi în cuvântul Său pentru a-L mânca.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit la noi ca pâinea vieții pe care să o mâncăm astăzi! Aleluia, Domnul este pâinea vieții și Îl putem mânca astăzi! Amin, Doamne, mulțumim că ne-ai dat pâinea Ta a vieții ca s-o mâncăm și sângele Tău ca să-l bem. Îți mulțumim că ai trecut prin moarte și înviere pentru a deveni un Duh dătător de viață pe care să-l primim și să-l savurăm. Aleluia, acum Cristos trăiește în noi ca Duh, iar noi trăim datorită Lui și trăim înaintea lui Dumnezeu! Amin, Doamne, venim la Tine ca să Te mâncăm și să trăim din cauza Ta astăzi. Îți mulțumim că Ți-ai dat carnea Ta ca s-o mâncăm, iar acum ne putem împărtăși din Duhul în Cuvântul Tău ca viața noastră. Amin, Doamne Isuse, mulțumim că ești încarnat în cuvântul Tău ca Duh care dă viață; venim la cuvântul Tău să Te mâncăm! Aleluia, Domnul ca pâinea vieții este în cuvântul lui Dumnezeu pentru ca noi să-L mâncăm, să-L digerăm și să-L asimilam, astfel încât să putem trăi datorită Lui și să-L trăim pentru exprimarea lui Dumnezeu!

Cristos a venit să ni Se dăruiască ca hrană, pâinea vieții, pentru ca noi să-L mâncăm și să-L digerăm pentru a fi constituiți cu El

Dacă suntem deschiși Domnului și dezveliți înaintea Sa în timp ce citim capitolul 6 al Evangheliei după Ioan, conceptul nostru despre Cristos va fi revoluționat. Acest capitol ne arată că scopul principal pentru care Domnul Isus a coborât din cer pe pământ a fost acela de a realiza un lucru central – să se dăruiască nouă ca hrană, ca pâine a vieții.

Ioan 6:50-51, în special, ne arată că Domnul este pâinea vieții, astfel încât El să poată fi mâncat de noi ca hrană spirituală și să fie digerat de noi pentru a deveni constituția noastră. Pe de o parte, El este pâinea vieții pe care să o mâncăm; pe de altă parte, El are nevoie să fie digerat și asimilat în constituția noastră organică.

De ce S-a coborât Domnul din cer pe pământ? El nu a venit doar pentru a ne răscumpăra, chiar dacă aceasta a fost o parte din ceea ce El a coborât. El S-a coborât prin încarnare pentru ca El să fie pâinea vieții pe care să o mâncăm.

Domnul este pâinea vieții pe care să o mâncăm, să o digerăm și să o asimilăm, pentru a putea trăi datorită Lui. Acesta nu este un cuvânt superficial; mai degrabă, acesta este foarte profund. Ceea ce vrea Dumnezeu nu este ca noi să venim la El să ne închinăm înaintea Lui și să-I aducem jertfe; El vrea ca noi să-L primim și să-L luăm ca pe viață.

Când El a venit, El nu a venit ca rege sau arhanghel; mai degrabă, El a venit ca un om și El a spus că El este pâinea vieții. Acest lucru este cu adevărat uimitor! Lucrarea Domnului pe pământ este ca El să fie mâncat de om pentru a fi viața omului.

Pe de o parte, Cristos s-a încarnat și a făcut multe lucruri pe pământ pentru a face voia lui Dumnezeu și a împlini planul Său. Pe de altă parte, Cristos a venit pe pământ pentru a realiza un lucru centra: să Se dea omului ca hrană, astfel încât să poată fi mâncat de om ca hrană spirituală pentru a deveni constituția omului. Amin!

Dumnezeu a rânduit, chiar înainte de întemeierea lumii, ca destinul nostru să fie să-L mâncăm zilnic pe Domnul. Acesta este motivul pentru care vedem pomul vieții în Geneza la început și în Apocalipsa la sfârșit; destinul și viitorul nostru este să-l mâncăm continuu pe Domnul.

Noi, ca creștini, trebuie să-L mâncăm pe Domnul. Suntem creștini care-L mâncăm pe Domnul. Ce fel de creștin ești? Ești un creștin care încearcă din răsputeri să facă asta sau asta pentru Domnul, străduindu-se să-L imite pe Cristos și trăind conform standardului moralității pe care el știe că este cel mai bun?

Ar trebui să fim creștini care îl mâncăm pe Domnul. Viața noastră de biserică ar trebui să fie o viață de mâncare a Domnului. Suntem creștini care mâncăm pe Domnul. Astăzi, Domnul ne recâștigă de la concentrarea asupra lucrurilor exterioare la concentrarea asupra mâncării Domnului.

Nu ar trebui să luăm problema mâncării într-un mod superficial; mai degrabă, trebuie să exersăm zilnic să mâncăm pe Domnul ca pe pâinea vieții. Pe măsură ce0L mâncăm pe Domnul, ceva se întâmplă în ființa noastră; Îl digerăm și Îl asimilăm, iar El devine parte din ființa noastră interioară, chiar din constituția noastră.

Trebuie să mâncăm, să digerăm și să-L asimilam pe Cristos ca pâine a vieții. Putem merge la întâlniri, să participăm la conferințe sau chiar să mergem la instruirea cu timp integrap de doi ani; toate acestea sunt foarte bune, dar în viața noastră de zi cu zi trebuie să exersăm să-L mâncăm pe Domnul ca pe pâinea vieții.

Fără să-L mâncăm pe Cristos ca pâine a vieții, nu-L putem trăi pe Cristos și nici nu putem trăi datorită lui Cristos. Trebuie să dezvoltăm practica de a petrece timp cu Domnul.

Trebuie să avem de-a face cu Domnul în ceea ce privește cuvântul Său, permițându-i să ne infuzeze cu ceea ce este El și să lucreze pe Sine în noi. El vrea ca noi să-L savurăm ca pâinea vieții zi de zi, astfel încât să fim plini de viața Sa, să creștem în viața Sa și să putem exprima viața Sa.

Când Îl digerăm și Îl asimilăm pe Cristos în ființa noastră interioară, El devine însăși constituția noastră și Îl exprimăm în viața noastră de zi cu zi.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit la noi nu ca rege sau ca arhanghel, ci ca pâinea vieții pe care s-o mâncăm, s-o digerăm și s-o asimilam. Aleluia, Dumnezeu S-a făcut om pentru ca El să devină hrana noastră spirituală pe care s-o mâncăm și s-o digerăm pentru a fi constituiți cu El! Amin, Doamne, schimbă-ne conceptul referitor la relația noastră cu Tine. Fie ca noi să ne oprim acțiunile noastre, străduința și lupta noastră de a-ți face plăcere și pur și simplu să venim să Te savurăm. Fie ca să vedem că scopul principal pentru care Domnul Isus S-a coborât din cer pe pământ este ca El să ni se dea pe Sine însuși ca hrană, ca pâinea vieții! Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu această lucru central mâncându-Te ca pâinea vieții! Te luăm ca hrana noastră spirituală. Vrem să Te digerăm și să Te asimilăm în ființa noastră interioară, astfel încât Tu să poți deveni constituția noastră astăzi. Amin, Doamne Isuse, menține-ne să Te mâncăm astăzi! Te luăm ca pâinea vieții. Vrem să Te mâncăm în cuvântul Tău. Vrem să Te mâncăm zi de zi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Lord is the Bread of Life for us to Eat and Digest to be Constituted with Him, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 7 (Pâinea vieții) ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos vorbește pentru Dumnezeu, fiind scara care Îl unește pe Dumnezeu cu omul pentru clădirea lui Dumnezeu

15/03/2025 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Cristos vorbește pentru Dumnezeu fiind scara care unește Dumnezeu și om pentru clădirea lui Dumnezeu; El este scara cerească instalată în duhul nostru pentru a ne face una cu Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu astăzi.

Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu, vorbește pentru Dumnezeu prin faptul că a devenit scara care aduce cerul (Dumnezeu) pe pământ (om) și unește pământul (omul) cu cerul (Dumnezeu) ca unul singur pentru clădirea lui Dumnezeu; astăzi Dumnezeu introduce pentru a câștiga clădirea Sa, biserica Sa zidită, pentru ca Domnul să se întoarcă curând. Amin!

Săptămâna aceasta am savurat faptul că Cristos este Cuvântul Dumnezeu, așa cum se vede în Ioan capitolul 1. Dacă citim primul capitol al Evangheliei după Ioan și avem lumina Domnului strălucind asupra noastră, punând ochelarii economiei lui Dumnezeu în timp ce o citim, ne vom da seama că există cinci evenimente majore care au avut loc în univers și toate acestea sunt menționate sau implicate în acest capitol.

Ca prolog la Evanghelia după Ioan, Ioan 1 este un rezumat al istoriei Dumnezeului Triunic călător ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu în eternitatea trecută, pe puntea timpului și, în cele din urmă, ieșind din timp în eternitate. Aleluia!

În primul rând, îl avem pe Dumnezeu Însuși creând toate lucrurile; în Ioan 1 ni se spune că toate lucrurile au fost create prin Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu și El este Cel care ține și susține toate lucrurile. Aleluia!

Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu a creat toate lucrurile și chiar mai mult, în al doilea eveniment major din univers, Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu s-a făcut carne. Încarnea este al doilea mare eveniment; Cuvântul S-a făcut carne (Ioan 1:14) și a locuit printre noi, plin de har și realitate.

Cât de uimitor este să vezi că Dumnezeu Însuși, în calitate de Cuvânt, S-a făcut carne și El a locuit printre noi pentru a-L exprima pe Dumnezeu într-un fel minunat, chiar pentru a da har peste har omului. Amin!

Apoi, al treilea eveniment major este răscumpărarea; la sfârșitul vieții Sale umane pe pământ, Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu a vorbit pentru Dumnezeu murind pe cruce pentru a realiza o răscumpărare atotinclusivă.

El a fost Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii, așa cum este menționat de Ioan Botezătorul în Ioan 1:29. Aleluia, crezând în Cristos ca Miel al lui Dumnezeu, suntem răscumpărați prin credință și suntem mântuiți! Slavă Domnului!

Mai mult, al patrulea eveniment major din istoria universului este acela că Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu, care S-a făcut carne și a murit pe cruce, a înviat pentru a fi un Duh dătător de viață, chiar și pentru a fi Duhul care unge, menționat în v. 32.

Duhul care se coboară asupra lui Cristos ca un porumbel este un tip reprezentativ al Duhului pe care Cristos trebuia să devină (7:39), Duh care este Duhul realității (15:16), chiar Duhul care dă viață (1 Cor. 15:45). Acesta este Duhul ungător pentru a unge poporul lui Dumnezeu pentru regenerarea, transformarea și clădirea lor. Aleluia!

În acest articol, dorim să vedem ultimul eveniment major care va avea loc în univers în curând, și anume zidirea poporului lui Dumnezeu în Cristos pentru ca El să obțină o biserică zidită care se finalizează în Noul Ierusalim, așa cum este indicat de Ioan 1:51.

Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu vorbește pentru Dumnezeu prin faptul că a devenit scara care aduce pe Dumnezeu la om și îl unește pe om cu Dumnezeu ca unul singur pentru clădirea lui Dumnezeu

În Ioan 1:51, Domnul Isus i-a spus lui Natanael: „Adevărat, adevărat îți spun că vei vedea cerul deschis și îngerii lui Dumnezeu urcând și coborând asupra Fiului Omului. Aleluia! Nu știm care a fost contextul, adică ce făcea Natanael sub smochin, dar Domnul i-a spus că este un om fără viclenie, iar apoi Natanael a exclamat: Rabbi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu. Tu ești regele lui Israel!

La aceasta, Domnul a răspuns: Vei vedea cerul deschis și îngerii lui Dumnezeu urcând și coborând asupra Fiului Omului. La ce se referă asta? Trebuie să se refere la visul lui Iacov din Gen. 28; când fugea de fratele său, a ajuns într-un loc oarecare unde a luat o piatră și a făcut din ea pernă, iar noaptea a avut un vis.

El a visat că pe pământ era o scară care ajungea la cer, iar pe scară, îngerii lui Dumnezeu urcau și coborau. Când s-a trezit, a spus: Acesta este un loc minunat, acesta este casa lui Dumnezeu; așa că a pus numele acelui loc, Betel, și a luat perna de piatră și a făcut un stâlp de piatră, turnând ulei peste el.

Care este înțelesul acestui lucru, care este legătura cu Cristos și cum putem noi ca creștini să experimentăm acest lucru? Ioan 1:51 este împlinirea lui Geneza 28:11-22 și ne arată pe Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu care vorbește pentru Dumnezeu prin faptul că a devenit scara care aduce cerul pe pământ și unește pământul cu cerul ca unul singur pentru clădirea lui Dumnezeu.

Cristos este scara cerească stabilită pe pământ pentru a-L aduce pe Dumnezeu la om și pentru a-l uni pe om cu Dumnezeu ca unul singur pentru clădirea lui Dumnezeu. Aleluia!

Acesta este un vis pe care l-a avut Iacov, care s-a împlinit în Domnul Isus, iar noi suntem în împlinirea acelui vis. Principiul unui vis este că ți se întâmplă ceva imposibil; când te trezești, ești fie fericit, fie trist că visul s-a încheiat, căci un vis este ceva imposibil, dar ți se întâmplă.

De exemplu, când am fost mântuiți, am fost ca într-un vis, pentru că am crezut că este imposibil să fim mântuiți, iar când am intrat în viața de biserică, din nou, am simțit că a fost ca un vis, căci aici îl avem pe Dumnezeu contopit cu omul și pe Dumnezeu savurat de om!

Piatra care a fost o pernă și a devenit un stâlp Îl semnifică pe Cristos care a fost introdus în noi și pe care ne sprijinim devenind materialul și suportul pentru clădirea lui Dumnezeu, casa lui Dumnezeu. Amin!

Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu, vorbește pentru Dumnezeu prin faptul că a devenit scara care Îl aduce pe Dumnezeu la om și îl unește pe om cu Dumnezeu ca unul singur pentru clădirea lui Dumnezeu. Aleluia!

Când L-am primit pe Cristos ca viață și totul, El a devenit scara cerească stabilită în duhul nostru pentru a-L aduce pe Dumnezeu la om și pe om la Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu. Aleluia!

Cristos, fiind scara cerească la Betel, ne vorbește despre cum dorește Dumnezeu să aibă o casă pe pământ. Dumnezeu dorește să câștige nu doar un grup de oameni care au viața și natura Sa, ci și mai mult, o casă, o persoană corporativă zidită.

El vrea să dobândească o casă constituită cu aleșii Săi răscumpărați și transformați, astfel încât El să poată aduce cerul pe pământ și să unească pământul cu cerul, pentru a-i face pe cei doi să fie unul pentru eternitate!

Aleluia, ori de câte ori suntem în duhul nostru, suntem în casa lui Dumnezeu și suntem în clădirea lui Dumnezeu cu omul!

Trebuie să vedem că, în primul rând, Cristos ca fiind Cuvântul Dumnezeu vorbește pentru Dumnezeu în crearea tuturor lucrurilor, în încarnarea Sa, în răscumpărarea Sa și în faptul că a devenit Duhul ungător. Ca Duh care unge, El vine în noi pentru a ne regenera și a ne transforma și, de asemenea, ne zidește împreună cu alți credincioși transformați în Cristos.

Putem fi într-una din aceste trei situații: putem fi un om creat care trebuie regenerat, un om regenerat, care este destul de natural și trebuie transformat, sau un om transformat, care este încă separat și individualist, care trebuie să fie unit cu ceilalți, zidit împreună.

În primul rând, trebuie să fim regenerați, apoi trebuie să fim transformați și, în sfârșit, trebuie să fim uniți pentru clădirea lui Dumnezeu. Mulțumim Domnului că El este în noi ca Duhul care face o lucrare de transformare și zidire în noi. Amin!

Zi de zi Cristos, ca Duh, este Duhul dătător de viață, care vorbește în noi, ne mustră, atinge inima și conștiința noastră și Îl introduce pe Dumnezeu în noi. Pe măsură ce rămânem în proces de transformare, suntem, de asemenea, zidiți împreună în clădirea lui Dumnezeu pentru a fi casa lui Dumnezeu.

Fie ca noi toți să ne întoarcem zi de zi către duhul nostru, astfel încât să fim zidiți împreună ca fiind biserica, locașul lui Dumnezeu, pentru a fi locuința lui Dumnezeu pe pământ!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit în noi ca scară cerească pentru a-L aduce pe Dumnezeu la om și pe om la Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu! Aleluia, Cristos este scara stabilită în duhul nostru pentru a uni cerul cu pământul și pământul cu cerul, pentru a aduce cerul pe pământ și pentru a ne face să trăim o viață cerească pe pământ! Amin, Doamne, ne deschidem Ție astăzi. Ne exersăm duhul pentru a trăi un singur duh cu Tine. Mulțumim că ești Cuvântul lui Dumnezeu care vorbește pentru Dumnezeu, prin faptul că ai devenit scara care aduce cerul pe pământ și unește pământul cu cerul ca unul singur pentru clădirea lui Dumnezeu! Aleluia, în duhul nostru suntem una cu Dumnezeu, uniți cu El în Cristos ca scară cerească, pentru a fi clădirea lui Dumnezeu! Amin, Doamne, ne exersăm duhul și vrem să rămânem în procesul de transformare și de zidire pentru ca astăzi să fim locuința Ta zidită în duh! Vrem să trăim o viață pentru dorința inimii Tale, pentru biserică în calitate de casă a lui Dumnezeu pe pământ!

Ne întoarcem spre duhul nostru și trăim în duh pentru a-L experimenta pe Cristos ca scară cerească pentru clădirea lui Dumnezeu, Biserica, finalizat în Noul Ierusalim

Visul lui Iacov din Geneza 28:12 este o revelație a lui Cristos, pentru că Cristos este realitatea scării pe care Iacov a văzut-o la Betel, casa lui Dumnezeu (Ioan 1:51). Iar astăzi Cristos este în duhul nostru; Domnul este cu duhul nostru (2 Tim. 4:22), iar când ne întoarcem către duhul nostru, îl atingem pe Cristos ca scară cerească pentru ca Dumnezeu să fie adus în om și omul să fie adus în Dumnezeu ca unul pentru clădirea lui Dumnezeu.

La Betel, casa lui Dumnezeu, locuința lui Dumnezeu, care este poarta cerului, Cristos este scara care unește pământul cu cerul și aduce cerul pe pământ. Cheia este duhul nostru; ori de câte ori ne întoarcem către duhul nostru, îl trăim pe Cristos ca fiind scara care îl aduce pe Dumnezeu la noi și pe noi la Dumnezeu. Amin!

Duhul nostru regenerat de astăzi este locuința lui Dumnezeu pe pământ (Efeseni 2:22). Duhul nostru este baza de pe pământ unde a fost așezat Cristos ca scară cerească. Dacă vedem asta, ne vom da seama că ceea ce a visat Iacov în Geneza 28 și ceea ce a spus Domnul în Ioan 1:51 poate fi experimentat de noi astăzi într-un mod simplu, prin faptul că ne întoarcem către duhul nostru.

Când ne întoarcem către duhul nostru chemând numele Domnului, îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos ca pe scara cerească și Îl savurăm pe Dumnezeu, iar Dumnezeu ne infuzează mai mult cu Sine Însuși.

Cât de uimitor este că noi, credincioșii în Cristos, Îl avem pe Cristos ca scară cerească așezată în duhul nostru pentru a-L aduce pe Dumnezeu în om și pe om în Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu! Amin!

Nu numai că am fost creați de Dumnezeu, răscumpărați de Cristos și regenerați de Duhul, ci chiar mai mult, suntem în proces de a fi transformați și zidiți împreună pentru a fi casa lui Dumnezeu, locuința lui Dumnezeu pe pământ!

Pe măsură ce ne întoarcem către duhul nostru și trăim în duhul nostru, îl experimentăm pe Cristos ca scara cerească pentru clădirea lui Dumnezeu, biserica în calitate de Trupul lui Cristos astăzi care se finalizează în Noul Ierusalim. Amin!

Fie ca noi să exersăm zilnic să ne fixăm mintea asupra duhului nostru (Romani 8:6) și să umblăm după Duhul (Rom. 8:4; Gal. 5:16, 25), astfel încât să-L putem experimenta pe Cristos ca scara cerească!

Pe măsură ce ne întoarcem către duhul nostru și trăim în duhul nostru, savurăm faptul de a fi uniți cu Domnul ca un singur duh, iar Dumnezeu Se introduce pe Sine în noi încetul cu încetul, făcându-ne să trăim o viață cerească pe pământ pentru clădirea lui Dumnezeu. Amin!

Rezultatul lui Cristos ca scară cerească este clădirea lui Dumnezeu – Betel, biserica, Trupul lui Cristos în acest veac. Pentru eternitate, finalizarea lui Cristos ca scară cerească este Noul Ierusalim.

Astăzi, în epoca bisericii, trebuie să-L savurăm și să-L experimentăm pe Cristos ca scara cerească, divină și mistică în duhul nostru care ne unește cu Dumnezeu, scara care Îl aduce pe Dumnezeu în Dumnezeu și ne aduce în Dumnezeu.

Pe măsură ce-L savurăm și experimentăm pe Cristos ca scară cerească, Dumnezeu este adus în noi și suntem aduși în Dumnezeu și devenim la fel ca Dumnezeu în viață și în natură, dar nu în Dumnezeire. Amin! Aceasta este Betel, casa lui Dumnezeu.

Rezultatul experienței noastre despre Cristos ca scară cerească este că devenim clădirea lui Dumnezeu, casa Lui pe pământ, biserica în calitate de Trup al lui Cristos, care se finalizează în Noul Ierusalim pentru eternitate. Slavă Domnului!

Mai ales că trăim la sfârșitul acestui veac, ceea ce are nevoie Domnul este o zidire solidă a căutătorilor Săi; când El își câștigă clădirea, El se poate întoarce. Când Domnul câștigă o clădire solidă a celor care-L caută, El va avea o o piatră de pus piciorul, un cap de pod, pentru ca El să vină și să ia pământul, pentru că El are o locuință reciprocă atât pentru Dumnezeu, cât și pentru om.

El vrea să câștige aceasta, contopirea divinității cu umanitatea și a umanității cu divinitatea pentru veșnicie! Amin! Clădirea lui Dumnezeu va fi împlinirea supremă a visului lui Iacov și, de asemenea, a planului etern al lui Dumnezeu.

Când Dumnezeu va dobândi zidirea Sa pe pământ, puntea timpului va fi încheiată și veșnicia binecuvântată va fi introdusă înăuntru. Astăzi vrem să trăim pentru acea clădire și chiar să fim acea clădire, astfel încât să putem grăbi întoarcerea Domnului.

Doamne Isuse, alegem să ne întoarcem la duhul nostru pentru a-L experimenta pe Cristos ca scara cerească stabilită în duhul nostru, care îl aduce pe Dumnezeu la noi și pe noi la Dumnezeu! Amin, Doamne, ne întoarcem către duhul nostru și vrem să trăim în duhul nostru astăzi. Ne fixăm mintea pe duhul nostru contopit. Saturează-ne și pătrunde-ne mai mult cu Tine însuți pentru clădirea lui Dumnezeu. Zidește-te pe Tine însuți în noi și zidește-ne pe noi în Dumnezeu. Amin, Doamne Isuse, vrem să Te experimentăm și să Te savurăm ca scara cerească așezată în duhul nostru, astfel încât să putem fi parte din clădirea lui Dumnezeu, biserica în calitate de Trup al lui Cristos care se finalizează în Noul Ierusalim! Amin, Doamne Isuse, câștigă o clădire solidă a căutărilor Tăi! Câștigă o o piatră de pus piciorul, un cap de pod, pentru ca Tu să iei pământul! Câștigă locuința reciprocă atât pentru Dumnezeu, cât și pentru om! Contopește-Te mai mult cu noi astăzi! Vrem să trăim un singur duh cu Tine pentru clădirea Ta astăzi. Vrem să fim clădirea ta astăzi! Amin, Doamne Isuse, zidește-Te pe Tine însuți în noi și zidește-ne pe noi în Tine astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ Speaks for God by being the Ladder joining God and Man for God’s Building, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 6 (Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu) ziua 6, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos vorbește pentru Dumnezeu devenind Duhul care unge pentru a ne transforma pentru clădirea lui Dumnezeu

13/03/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Cristos, ca Cuvânt al lui Dumnezeu, vorbește pentru Dumnezeu prin faptul că a devenit Duhul care unge pentru transformarea poporului răscumpărat al lui Dumnezeu în pietre pentru zidirea casei lui Dumnezeu într-un mod organic astăzi; trebuie să urmăm ungerea interioară și să fim sub saturarea și mișcarea Duhului pentru a fi transformați în pietre vii pentru clădirea lui Dumnezeu! Amin!

Ce Cristos minunat avem, așa cum este revelat în Ioan capitolul 1! Dacă citim acest capitol, vedem cele cinci evenimente majore din istoria universului: creația, încarnarea, răscumpărarea, ungerea și clădirea. În toate aceste cinci evenimente majore, Cristos ca Cuvânt al lui Dumnezeu vorbește pentru Dumnezeu.

Ioan 1:1 spune că la început – referindu-se la veșnicia trecută, înainte ca universul să fie creat – a fost Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu. S-ar putea să citim asta și să trecem la următorul verset, dar dacă vom săpă mai adânc în acest verset și în întregul capitol vom realiza că Cristos, ca Cuvânt al lui Dumnezeu, a făcut multe lucruri pentru a vorbi pentru Dumnezeu.

În tot ceea ce a făcut, în toate procesele prin care a trecut și în toată lucrarea pe care a realizat-o, El a vorbit pentru Dumnezeu pentru a-L explica pe Dumnezeu, a defini pe Dumnezeu și a-L exprima pe Dumnezeu. El a vorbit pentru Dumnezeu în veșnicia trecută pentru a-L exprima pe Dumnezeu și El a vorbit pentru Dumnezeu când a creat toate lucrurile.

Dumnezeu a creat toate lucrurile în Cristos, prin Cristos și pentru Cristos, iar în crearea de către El a universului, Cristos vorbește pentru Dumnezeu. Priviți creația astăzi: veți fi uimiți de lucrurile minunate ale creației lui Dumnezeu și veți vedea caracteristicile divine ale lui Dumnezeu și puterea Lui divină exprimată.

Cristos vorbește pentru Dumnezeu și prin încarnarea Sa; când S-a încarnat, El, ca Cuvânt al lui Dumnezeu, S-a făcut carne și a locuit printre noi. Când Îl vedem pe Cristos în încarnarea Sa și viața umană, Îl vedem pe Dumnezeu exprimat, explicat și definit. Citiți Evangheliile: veți vedea cum se manifesta Dumnezeu prin Isus Cristos.

Cristos vorbește pentru Dumnezeu ca Cuvânt al lui Dumnezeu în răstignirea Sa, adică prin răscumpărarea Sa. Amin, când ne uităm la Cristosul răstignit, ce putem spune decât: Amin, Doamne, mulțumesc! Moartea lui Cristos pe cruce vorbește multe; ne vorbește nu numai despre dragostea lui Dumnezeu pentru noi, ci și despre intenția Sa de a ne mântui și de a deschide o cale nouă și vie pentru a intra în Dumnezeu.

Cristos, ca Cuvânt al lui Dumnezeu, vorbește pentru Dumnezeu pentru a-L exprima pe Dumnezeu, pentru a-L face pe Dumnezeu real pentru noi și pentru a-L explica și a-L defini pe Dumnezeu. În acest articol, dorim să vedem al patrulea eveniment major din istoria universului, care este Cristos care devine Duh.

În faptul că El a devenit Duh, Cristos ca Cuvânt al lui Dumnezeu vorbește în numele lui Dumnezeu și exprimă dorința lui Dumnezeu de a unge și de a transforma omul în pietre vii pentru biserică în calitate de clădirea lui Dumnezeu.

Cristos vorbește pentru Dumnezeu prin faptul că a devenit Duhul care unge pentru transformarea poporului lui Dumnezeu în pietre pentru clădirea lui Dumnezeu

Ioan 1:32 spune: „Iar Ioan a mărturisit, zicând: „Am văzut pe Duhul coborându-se ca un porumbel din cer, și a rămas peste El”. Acest lucru indică faptul că Cristos devine Duh.

Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu, vorbește pentru Dumnezeu prin faptul că a devenit Duhul care unge pentru transformarea poporului răscumpărat al lui Dumnezeu în pietre (Ioan 1:32-42) pentru zidirea casei lui Dumnezeu (Betel – vezi v. 51) în mod organic pentru Noul Testament.

Duhul care coboară asupra lui Cristos ne arată că Cristos urma să devină Duhul dătător de viață și de transformare (1 Cor. 15:45; 2 Cor. 3:18). Cristos devenind Duhul care unge ne vorbește cum Dumnezeu Își duce la îndeplinire economia într-un mod organic prin intermediul vieții Sale divine pentru scopul Său divin, conform dorinței inimii Sale.

Duhul S-a coborât ca un porumbel peste Cristos ca Mielul; mai întâi, Cristos este Mielul lui Dumnezeu și apoi, El este porumbelul care coboară. De ce este Cristos Duhul? Cristos a devenit Duhul care unge pentru transformarea poporului răscumpărat al lui Dumnezeu în pietre pentru zidirea organică a casei lui Dumnezeu.

Îi mulțumim Domnului și-L lăudăm pentru că El trece prin moarte pentru noi, pentru moartea Sa pe cruce adusă în mântuirea noastră, iar acum putem crede în El și putem fi îndreptățiți înaintea lui Dumnezeu. Am fost răscumpărați prin sângele prețios al Domnului și putem primi viața Sa divină crezând în El.

Acum că suntem credincioși în Cristos, cei născuți din Dumnezeu (Ioan 1:12-13), ce urmează? Ce se întâmplă în viața noastră creștină acum când suntem mântuiți? Conform cu Ioan 1, vedem că Cristos a devenit Duhul care unge pentru a ne transforma din lut în pietre prețioase, chiar pietre vii pentru clădirea lui Dumnezeu.

Pe de o parte, îi mulțumim Domnului că ne-a răscumpărat; totuși, prin răscumpărare, rămânem încă oameni. Pe de altă parte, trebuie să fim transformați în chipul lui Cristos pentru a fi la fel ca El. Pentru ca noi să devenim la fel cu Cristos, trebuie să fim transformați.

Suntem transformați de Cristos ca Duhul care unge care zilnic se adaugă nouă și se mișcă în noi pentru a elimina în mod organic toate elementele vechi ale sinelui, omul natural și cărnii, și pentru a adăuga elementul divin al lui Dumnezeu ființei noastre.

Am fost creați de Dumnezeu după chipul și asemănarea Lui (Geneza 1:26) și am fost răscumpărați de Cristos ca Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii (Ioan 1:29), dar avem nevoie și mai mult să fim transformați de Duhul care unge.

Porumbelul, Duhul care unge, regenerează omul creat, unge și transformă omul natural în pietre vii și unește și transformă omul. Trebuie să fim transformați din lut în pietre vii. Regenerarea este primul pas; când credem în Domnul, ni se dă autoritatea de a deveni copii ai lui Dumnezeu, cei născuți din Dumnezeu (v. 12-13).

Acum că suntem regenerați, trebuie să fim transformați în pietre pentru clădirea spirituală a lui Dumnezeu, casa Sa. Pentru aceasta, Cristos a devenit Duhul care unge care să vină în duhul nostru și să ne ungă adăugând tot ceea ce este Dumnezeu în ființa noastră pentru transformarea noastră.

Pe măsură ce Îl privim zilnic pe Domnul cu fața dezvelită, El elimină fiecare element negativ din ființa noastră și El adaugă ceea ce El este pentru noi pentru a ne transforma în aceeași imagine cu care este El pentru zidirea bisericii în calitate de casa lui Dumnezeu. Amin!

Fie ca noi să petrecem timp cu Domnul zilnic și să urmăm conducerea interioară a ungerii în duhul nostru, astfel încât să fim conformați cu chipul lui Cristos și să fim transformați în pietre vii pentru clădirea lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, mulțumim că ai devenit Duhul care unge pentru a veni în duhul nostru și a ne transforma pentru clădirea lui Dumnezeu! Aleluia, prin credința în Cristos, suntem regenerați cu viața Sa pentru a fi copii ai lui Dumnezeu, cei născuți nu din carne sau din voia omului, ci din Dumnezeu! Amin, Doamne, suntem născuți din Dumnezeu pentru a fi copii ai lui Dumnezeu și acum vrem să creștem în viață până la maturitate și să fim transformați! Transformă-ne mai mult în imaginea Ta astăzi. Transformă-ne pentru clădirea lui Dumnezeu. Ne deschidem Ție ca Duh dătător de viață din duhul nostru; distribuie mai mult din Dumnezeu ca viață în noi. Ne deschidem Ție ca fiind Duhul care unge: unge-ne zilnic și adaugă în noi tot ce este Dumnezeu. Ne deschidem Ție ca Duh transformator: transformă-ne în chipul lui Cristos, pentru ca noi să devenim la fel ca El pentru zidirea bisericii! Amin, Doamne Isuse, vrem să urmăm învățătura ungerii interioare în viața noastră de zi cu zi. Ne deschidem Ție fără nicio rezervă: transformă-ne după chipul Tău și fă-ne pietre vii pentru clădirea lui Dumnezeu!

Nu trăim în principiul lui Anticrist, ci trăim prin ungere sub saturarea și mișcarea Duhului care unge pentru clădirea lui Dumnezeu

Când vorbim despre Duhul care unge văzut în Ioan 1:32, trebuie să ne dăm seama că de atâtea ori nu urmăm ungerea, ci mai degrabă ne aflăm în principiul lui anticrist. Trebuie să fim atenți pentru a nu permite nimic din viața noastră de zi cu zi să îl înlocuiască pe Cristos ca Duh care unge în duhul nostru (1 Ioan 2:20, 27).

Cristos este Cel uns care a devenit Cel care unge și El este și ungerea; El a venit în noi ca ungere. Cu toate acestea, este posibil pentru noi să trăim în principiul lui anticrist, adică să fim împotriva ungerii; anti înseamnă împotriva, în loc de, în loc de (vv. 18, 22; 4:3; 2 Ioan 7). O, Doamne!

Este posibil pentru noi, ca credincioși în Cristos, să trăim în principiul lui anticrist; Ioan spune că astăzi sunt mulți antihrisți. A trăi în principiul lui anticrist înseamnă că, deși avem în noi mișcarea, lucrarea și funcționarea Duhului, nu-l ascultăm, ci mai degrabă, înlocuim Duhul care unge cu altceva.

A fi anti-Cristos înseamnă atât a fi împotriva lui Cristos, cât și a-L înlocui pe Cristos cu altceva. Îl putem înlocui pe Cristos cu noi înșine; noi putem fi cei care luăm decizii, facem lucruri și vorbim toate lucrurile. Bunătatea noastră îl poate înlocui pe Cristos, iar virtuțile noastre îl pot înlocui pe Cristos.

Dacă Îl înlocuim pe Cristos cu ceva din propriul nostru comportament și caracter, practicăm principiul lui anticrist în sensul de a permite anumitor lucruri să-l înlocuiască pe Cristos Însuși (vezi Fil. 1:21; 4:4-9). De exemplu, cultura noastră îl poate înlocui pe Cristos; în loc să trăim în Cristos, prin Cristos, cu Cristos și una cu Cristos, putem pur și simplu să trăim propria noastră cultură.

S-ar putea să trăim conform a ceea ce suntem prin natură și trecut, fără să-L luăm în considerare pe Cristos. Europenii au cultura lor, asiaticii au cultura lor, iar africanii au cultura lor. Fiecare țară are propria sa cultură. Cultura este bună când creștem, pentru că ne păstrează umanitatea. Dar când va veni Cristos, acum ar trebui să trăim conform ungerii, nu după cultura noastră.

Dacă suntem americani, nu ar trebui să trăim conform culturii noastre americane, iar dacă suntem japonezi, nu ar trebui să trăim conform culturii noastre japoneze. Cultura noastră trebuie să fie Cristos.

Acest lucru nu înseamnă că aruncăm toate regulile și reglementările pentru o viață adecvată și trăim sălbatic, crezând că suntem „conduși de Duhul” într-un mod ciudat; mai degrabă, pe măsură ce avem grijă de lucrurile legate de viața noastră de zi cu zi, trăim prin Duhul care unge și savurăm ungerea interioară.

Cultura noastră devine Cristos; Cristos este modul nostru de a trăi, iar trăirea prin ungere este modul nostru de viață. Cât de mult trebuie să ne pocăim pentru că trăim zilnic în principiul lui anticrist!

Pe măsură ce Îi permitem Domnului să strălucească asupra noastră și să ne arate ce aspecte ale culturii noastre și ale omului nostru natural L-au înlocuit pe Cristos ca ungere în noi, ne vom pocăi înaintea Domnului de faptul că nu L-am trăit pe Cristos.

Când Domnul strălucește asupra noastră în ceea ce privește viața noastră zilnică, ne vom pocăi că trăim zilnic în principiul lui anticrist. Ne vom da seama că permitem culturii noastre, religiei, eticii și conceptelor naturale să îl înlocuiască pe Cristos ca ungere interioară. Aceasta înseamnă că suntem împotriva ungerii, împotriva mișcării, a lucrului și a saturării Dumnezeului Treinic din noi. O, Doamne Isuse!

Când nu trăim prin Duhul care unge, când nu trăim sub ungere contactându-L pe Domnul pentru a fi saturați și umpluți cu El, trăim în principiul lui anticrist, pentru că permitem lucrurilor, persoanelor și lucrurilor să-L înlocuiască pe Cristos.

Cristos a devenit Duhul care unge pentru a ne transforma pentru clădirea lui Dumnezeu; însă noi trebuie să ținem seama de ungerea interioară, contactându-L proaspăt pe Domnul pentru a fi unși cu Dumnezeul Triunic.

Fie ca să căutăm să fim proaspăt vopsiți cu Dumnezeu, adăugându-ne strat peste strat al lui Dumnezeu, astfel încât să trăim conform ungerii și să fim transformați în chipul lui Cristos pentru clădirea lui Dumnezeu.

La convertirea lui Petru, Domnul i-a dat un nou nume, Petru – o piatră (Ioan 1:42), iar când Petru a primit revelația cu privire la Cristos, Domnul a descoperit în continuare că El era piatra – o piatră (Matei 16:16-18). Prin aceste două incidente, Petru a primit impresia că atât Cristos, cât și credincioșii Săi sunt pietre pentru clădirea lui Dumnezeu (1 Petru 2:4-8). Amin!

Pe măsură ce ținem seama de ungerea interioară și trăim un singur duh cu Domnul, permițând Duhului care unge să ne transforme, devenim pietre vii pentru clădirea lui Dumnezeu. El este piatra vie; venim la El și suntem transformați în pietre vii. El este piatra de temelie pe care suntem zidiți cu toții și El este piatra de temelie care unește și ține împreună clădirea lui Dumnezeu. Amin!

Doamne Isuse, mulțumim că ai venit în noi ca Duhul care unge pentru a fi ungerea care ne conduce și ne călăuzește în toate lucrurile. Vrem să dăm atenție ungerii interioare. Nu vrem să Te înlocuim cu nimic din noi înșine sau cu nimic din comportamentul, caracterul sau cultura noastră. O, Doamne, salvează-ne de la practicarea principiului lui anticrist în sensul de a permite anumitor lucruri să-L înlocuiască pe Cristos Însuși în noi! Nu vrem să trăim conform culturii noastre sau conform vreunei practici religioase sau etice, ci vrem să trăim conform ungerii! O, Doamne Isuse, ne deschidem Ție zi de zi, chiar și clipă de clipă. Vrem să trăim și să umblă conform ungerii și prin ungere. Vrem să avem în noi mișcarea, funcționarea și saturarea Dumnezeului Triunic. Transformă-ne mai mult în imaginea Ta astăzi. O, Doamne, unge-ne si transforma-ne in pietre vii pentru biserica în calitate de casa lui Dumnezeu. Venim la Tine ca piatra vie pentru a fi transformați în pietre vii pentru clădirea lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ Speaks for God by Becoming the Anointing Spirit to Transform us for God’s Building, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 6 (Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Avem trăirea jubileului și-L proclamăm pe Cristos ca jubileu

07/03/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să vedem că trăirea jubileului este a trăi în savurarea lui Cristos, o viață de a-L savura pe Dumnezeu ca moștenirea și libertatea noastră reală în viața noastră de zi cu zi, pentru că învățăm să-L luăm pe Dumnezeu ca factor principal și centru al vieții noastre. Amin!

Săptămâna aceasta ne-am savurat de faptul că Cristos este realitatea jubileului Noului Testament și de modul în care Îl putem savura pe Cristos ca jubileu astăzi.

În Lev. 25 Dumnezeu a rânduit ca poporul Său să aibă un an jubiliar la fiecare cincizeci de ani, un an în care se proclamă libertatea și fiecare este înapoiat în posesiunea lor și în casa lui. Anul jubileului a adus două binecuvântări principale: întoarcerea fiecărui om la posesiunea lui pierdută și eliberarea din sclavie. Jubileul a durat un an în Vechiul Testament.

Când a venit Domnul Isus, El a venit să aducă jubileul, căci El Însuși este jubileul. Întreaga epocă a harului este epoca jubileului, căci astăzi îl putem primi și savura pe Cristos ca jubileul nostru adevărat și putem fi eliberați din robia păcatului și putem reveni la posesiunea noastră, Dumnezeu Însuși, pentru a-L savura pe El în familia noastră divină, biserica.

Fie ca noi toți să ne dăm seama că epoca harului este anul jubileului și să venim zilnic la Domnul pentru a-L savura pe El în cuvântul Său. Epoca în care trăim este epoca jubileului, chiar o epocă a extazului pentru mântuirea noastră.

Cristos nu a venit să ne judece, să ne condamne sau să ne expună păcatele și eșecurile; El a venit să ne mântuiască și El rostește cuvintele Sale de har în noi pentru a ne aduce la savurarea de Sine ca jubileu.

Ne-am născut în păcat și comitem păcate în mod obișnuit, neavând speranță în lume și neputând înceta să păcătuim. Însă Domnul Isus a venit să ne mântuiască de păcatele noastre și de felul nostru de viață anterioară, iar când Îl primim, suntem eliberați de sclavia păcatului.

Când Îl primim pe Domnul Isus prin pocăință și crezând în El, intrăm în jubileu. În jubileu, totul este satisfăcător pentru noi, pentru că ne mulțumim să-L savurăm pe Cristosul atotinclusiv cu bogățiile Sale.

Indiferent de lucrurile care ni se întâmplă, indiferent în ce situație ne aflăm și indiferent de modul în care ne tratează alții, suntem mulțumiți și satisfăcuți pentru că suntem în jubileu, iar pentru noi, Cristos cu bogățiile Sale este suficient.

Evanghelia după Luca în special este guvernată de proclamarea jubileului, iar Domnul a dat pilda fiului risipitor și pilda bunului samaritean pentru a ne arăta că El Însuși este jubileul și El a venit să fie jubileul nostru. Indiferent cât de jos am fi, indiferent cât de mult am căzut și oricât de departe am fi de Dumnezeu, dragostea Domnului încă ajunge la noi.

Să-L savurăm astăzi pe Cristos ca realitate a libertăților și binecuvântărilor jubileului Noului Testament și să trăim în jubileu în viața noastră de zi cu zi.

Să-L luăm pe Dumnezeu Însuși ca factor și centru primar al vieții noastre pentru a-L savura pe Cristos în toate lucrurile pentru a avea trăirea jubileului

În calitate de credincioși în Cristos, am intrat în jubileu; însă trebuie să trăim zilnic în jubileu. Ce este trăirea în jubileu? Cum arata trairea jubileului in viața noastră de zi cu zi? Trăirea jubileului este o trăire în savurarea lui Cristos.

Trăirea jubileului este o viață de a-L savura pe Dumnezeu ca moștenire și libertate reală (Fapte 26:18; Ioan 8:36). Trăirea jubileului este o viață în care Îl luăm pe Dumnezeu Însuși ca factor principal și centru în noi pentru a birui toate necazurile vieții noastre umane (Ioan 6:16-21; Col 1:17b, 18b; Filip. 4:6-7, 11-12).

Este un lucru este să fii mântuit și este cu totul altceva să ai trăirea jubileului. Trăirea jubileului este a trăi în savurarea lui Cristos; zi de zi trebuie să-L savurăm numai pe Dumnezeu Însuși în fiecare situație.

Acest lucru nu înseamnă că acum trebuie să renunțăm la studii, să renunțăm la serviciu și să nu ne căsătorim sau să avem copii, pentru că tot ce facem este să-L savurăm pe Dumnezeu.

Mai degrabă, ar trebui să studiem și să facem tot ce putem în studiile noastre, dar în același timp factorul principal și centrul vieții noastre este Dumnezeu Însuși, căci chiar și în studiile noastre vrem să-L savurăm pe Dumnezeu.

Trebuie să avem o slujbă și trebuie să ne facem treaba cu onoare și sârguință înaintea lui Dumnezeu, nu numai înaintea omului; cu toate acestea, pe măsură ce ne facem treaba, Îl savurăm în interior pe Cristos.

Trebuie să ne căsătorim și, de asemenea, trebuie să avem copii, dar pe măsură ce trăim viața de familie și viața de căsătorie, factorul și centrul principal din noi este Dumnezeu Însuși. Pe măsură ce ne îndeplinim responsabilitățile ca părinți, lucrători, studenți și oameni în societatea umană, dorim să trăim jubileul savurându-L pe Cristos în toate lucrurile.

Trebuie să învățăm să-L avem pe Dumnezeu Însuși ca factor principal în noi. Când El este factorul nostru principal, când ne concentrăm pe a-L savura pe Domnul în toate lucrurile, vom ști să studiem, vom avea grijă de viața noastră de familie și ne vom onora în mod corespunzător părinții și ne vom face treaba la locul de muncă.

Cristos trebuie să fie factorul principal în noi și trebuie să ne concentrăm pe a-L savura pe Cristos în toate lucrurile. Dacă nu ne concentrăm asupra lui Cristos, totul va fi o dificultate și o povară pentru noi; slujba ne va epuiza, viața de familie va fi dificilă pentru noi, iar relația noastră cu părinții noștri și cu cei din jurul nostru nu va fi potrivită.

Să ne concentrăm doar pe a-L savura pe Cristos, astfel încât să putem avea azi trăirea jubileului. Când trăim prin a-L savura pe Dumnezeu ca moștenire și libertate reală, vom avea trăirea jubileului.

Viața noastră creștină trebuie să fie o viață de jubileu, o viață de savurare deplină a Domnului.

Aceasta înseamnă că avem nevoie zilnic să ne rugăm neîncetat, să-L savurăm mereu și să mulțumim în toate (1 Tes. 5:16-18). Cum putem fi recunoscători în toate lucrurile? Cum putem să-L savurăm mereu și să ne rugăm neîncetat? Este doar savurându-L pe Domnul în toate lucrurile.

Fie că avem succes în ceea ce facem sau dacă suferim pierderi, fie că eșuăm sau suntem biruitori, în toate lucrurile trebuie să-L savurăm pe Domnul. Inima noastră trebuie să fie fixată pe El, concentrarea noastră ar trebui să fie Domnul Însuși și în toate lucrurile trebuie să căutăm să-L mărim.

În viața noastră de căsnicie, soțul nostru sau soția noastră nu este punctul nostru de interes; mai degrabă, Cristos este concentrarea noastră și Îl savurăm de El în toate lucrurile, astfel încât să putem avea o viață de căsnicie adecvată.

Când ne facem treaba cu respect și sârguință, a ne face treaba nu este concentrarea noastră – Cristos este punctul nostru de interes și învățăm să-L savurăm pe El în interior pentru a-L lua ca factor principal și centru în interior.

Pe măsură ce Îl savurăm de Cristos și ne împărtășim din bogățiile Sale chemând Numele Lui și rugându-ne asupra Cuvântului Său, Îl savurăm ca libertate reală, iar viața noastră va fi trăirea jubileului.

Dar dacă inima noastră este îndreptată spre alte lucruri, persoane sau chestiuni, vom avea doar dezamăgire și suferință. Când ne fixăm inima pe o persoană, o problemă sau un lucru care nu este Domnul, sfârșitul este suferința și nenorocirea. O, Doamne!

Oamenii din lume, cei necredincioși, au o viață de suferință și nenorocire, pentru că își fixează inima pe lucruri, lucruri și persoane și nu-L au pe Domnul. Dar noi, în calitate de credincioși în Cristos, Îl avem pe Cristos ca factor principal în interior, iar El trece peste toate necazurile vieții umane. Fie ca noi să învățăm să-L luăm pe Cristos ca centru în toate lucrurile.

Fie ca să ne fixăm mintea asupra duhului nostru (Romani 8:6) și să ne fixăm inima cu toată ființa asupra Lui, astfel încât să putem trăi astăzi jubileul. Când ne concentrăm asupra Domnului, El ne perfecționează în toate lucrurile pentru a-L savura pe El.

Toate lucrurile sunt aranjate în mod suveran de către Domnul pentru ca noi să-L savurăm pe Domnul și să trăim în jubileu.

Doamne Isuse, Te iubim și ne concentrăm întreaga ființă asupra Ta. Vrem să trăim astăzi jubileul trăind în savurarea lui Cristos. Amin, Doamne, vrem să trăim prin a-L savura pe Dumnezeu ca moștenire și libertate reală! Ne fixăm inima pe Tine. Refuzăm sa ne concentrăm pe alte lucruri, persoane sau chestiuni in afara Ta. Îl luăm pe Dumnezeu în fiecare situație ca factor principal și centru în noi. Amin, Doamne, vrem să ne trăim viața de zi cu zi în savurarea lui Cristos! Fie ca Tu în noi să birui toate necazurile vieții umane. Fie ca Tu să ne dai să trăim un singur duh cu Tine și să ne facem datoria de oameni, oriunde ne-ai așezat. Amin, Doamne, Tu ne mântuiești de toate suferințele vieții omenești. Perfecționează-ne, dragă Doamne, să trăim zilnic în savurarea lui Cristos. Fie ca să realizăm că toate lucrurile lucrează împreună spre bine pentru ca noi să-L savurăm pe Domnul, să ne împărtășim din bogățiile Sale și să savurăm libertatea reală, fiind în duhul nostru! Te iubim, Doamne Isuse, și ne concentrăm întreaga ființă asupra Tine!

Trăim în jubileu invitându-L pe Domnul în barca noastră și-L proclamăm pe Cristos ca jubileu

Viața umană este plină de suferințe, încercări și lucruri care nu sunt atât de plăcute. S-ar putea să-L savurăm pe Domnul astăzi, dar mâine se poate întâmpla ceva și s-ar putea să nu trăim în jubileu. Astăzi poate că suntem fericiți și totul poate merge bine, dar a doua zi poate veni o furtună. O, Doamne Isuse!

În Ioan 6:16-21 vedem cum Domnul i-a trimis pe ucenicii Săi peste mare, în timp ce El a trimis mulțimile și, în timp ce ei vâslau, a venit o furtună. După ce i-a hrănit pe cei cinci mii de oameni, Domnul nu a rămas în succesul slujbei Sale, ci, mai degrabă, a trimis mulțimile acasă și i-a trimis pe ucenicii Săi să treacă marea.

Iar apoi El Însuși a trecut marea, arătându-se ucenicilor Săi în timp ce mergea pe apă. Mai întâi, El s-a urcat pe munte să se roage, un tip reprezentativ al Domnului înălțându-se și apoi arătându-se poporului Său pe măsură ce erau în călătorie în epoca bisericii.

Astăzi suntem într-o călătorie peste mare, iar vânturile bat, marea se zbârnește și valurile lovesc barca. Există duhuri rele în aer și demoni în mare care stârnesc tot felul de furtuni care să ne tulbure în timp ce călătorim peste mare pentru a ajunge de cealaltă parte.

Dar Domnul li S-a arătat ucenicilor Săi, mergând pe mare și apropiindu-se de barcă; ei s-au înspăimântat, dar El le-a zis: Eu sunt, nu vă temeţi. Apoi, ei au fost dispuși să-L ia în barcă și îndată barca a ajuns la țara în care mergeau.

De multe ori suntem la fel ca ucenicii; pe măsură ce trecem prin furtuni și trăim probleme, suferințe și necazuri în viața noastră creștină, Îl vedem pe Domnul mergând pe apă și apropiindu-se de noi, dar ne este frică și nu suntem dispuși să-L luăm în barca noastră.

S-ar putea să ne fie frică să ne deschidem situația în fața Domnului și să-L invităm înăuntru și s-ar putea să ne fie frică să ne deschidem situația către părtășia cu sfinții. Nu doar tinerii, ci toți sfinții s-ar putea să aibă gândul că, dacă ne deschidem Domnului despre acest lucru anume pe care vrem să-l facem sau acel loc în care vrem să mergem, Domnul ne poate spune Nu.

S-ar putea să simțim că, dacă ne deschidem situația în părtășie sfinților mai maturi, știm ce vor spune: doar savurează-L pe Domnul! Sau și mai rău, Domnul poate să ia ceea ce iubim, pentru că s-ar putea ca El să nu fie de acord ca noi să mergem într-un anumit loc, să cumpărăm ceva sau să facem ceva.

De atâtea ori nu Îl invităm pe Domnul în barca noastră; suntem într-o furtună și avem probleme și dificultăți, dar tot nu Îl invităm în barca noastră. O, Doamne Isuse! Fie ca noi să învățăm să ne deschidem către Domnul și să-L invităm să intre. S-ar putea să ne surprindă.

El poate merge alături de noi în timp ce facem cutare lucru, sau El ne poate permite să facem anumite lucruri; ceea ce contează este prezența Lui cu noi. Să-L includem pe Domnul în toate. Fie ca noi să trăim în jubileu trăind în savurarea lui Cristos zi de zi și să-L invităm să intre.

Totul din viața noastră este sub suveranitatea Domnului; prin urmare, putem pur și simplu să ne deschidem către El și să-I cerem să intre și să ne umple, să ne stăpânească și să ne ajute să-L savurăm pe El în toate lucrurile.

Pe măsură ce trăim în jubileu, având trăirea jubileului, vom putea să proclamăm jubileul și altora, iar ei vor fi atrași nu numai de Cristosul pe care îl predicăm, ci și mai mult de trăirea noastră în jubileu.

Nu este posibil să proclamăm jubileul dacă noi înșine nu trăim mai întâi în jubileu, având trăirea jubileului.

Când îl invităm pe Domnul în barca noastră și suntem perfecționați să-L savurăm pe Cristos în toate lucrurile, indiferent de circumstanță și situație, vom fi slujitorii și martorii de astăzi care trăiesc în jubileu și proclamăm jubileul (Fapte 26:16-19). Îl vom mări pe Cristos, căci pentru noi a trăi este Cristos (Filipeni 1:19-21) și vom proclama Evanghelia – Cristos ca jubileul harului – pentru realizarea economiei eterne a lui Dumnezeu.

Fie ca toți să-L savurăm pe Cristos ca realitate a jubileului, petrecând timp cu Domnul pentru a ne împărtăși din bogățiile Sale în Cuvântul Său. Fie ca noi toți să ne facem timp să-L privim, să-L ascultăm și să ne liniștim ființa, astfel încât să putem fi infuzați cu El în timp ce avem părtășie cu El.

Și în toate situațiile, toată ziua, să-L invităm pe Domnul și să-I dăm primul loc, astfel încât să putem avem trăirea jubileului.

Doamne Isuse, ne deschidem Ție. Vrem să petrecem timp cu Tine și să Te privim. Infuzează-ne cu tot ceea ce ești Tu. Ne deschidem toată ființa Ție. Doamne, vrem să Te invităm în barca noastră. Intră în situația noastră. Nu ne este frică să Te invităm în barca noastră în orice situație și în toate lucrurile. Amin, Doamne Isuse, umple-ne! Câștigă-ne! Ia-ne în stăpânire! Indiferent care este situația noastră exterioară, vrem doar să Te savurăm! Păstrează-ne în savurarea Ta în toate lucrurile astăzi. Avem încredere în Tine că Tu aranjezi în mod suveran toate lucrurile pentru ca noi să fim perfecționați pentru a-L savura doar pe Domnul și pentru a avea trăirea jubileului. O, Doamne Isuse, avem încredere că nu greșești în ceea ce aranjezi în viața noastră și în cine aranjezi să fie cu noi. Tu ești Domnul. Ne oprim din lupta și eforturile noastre și ne concentrăm doar să Te savurăm pe Tine! Fie ca trăirea noastră de astăzi să fie în savurarea lui Cristos în toate lucrurile, pentru ca Cristos să fie mărit prin noi! Amin, Doamne, fă-ne slujitorii și martorii Tăi de astăzi, trăind și proclamând evanghelia pentru a realiza economia eternî a lui Dumnezeu! Vrem să avem trăirea jubileului și să proclamăm jubileul astăzi!