Credincios in Cristos

Să fim robii credincioși și înțelepți în lucrurile Stăpânului nostru pentru a intra în bucuria Sa

03/10/2019 by Credincios in Cristos 2 Comments

Fie ca să fim robii credincioși și înțelepți în lucrurile stăpânului nostru, ca să putem intra în bucuria Sa!

În calitate de credincioși în Cristos, avem un statut dublu: în aspectul vieții suntem fecioare înaintea Domnului și trebuie să avem ulei în vasul nostru, nu numai în lampa noastră, și în aspectul serviciului suntem robi buni pentru a realiza ceea ce El intenționează să îndeplinească și trebuie să fim robi credincioși.

Deci, pe de o parte, trebuie să fim cei care cumpără uleiul, adică trebuie să plătim prețul pentru a câștiga mai mult din Duhul în vasul nostru, în sufletul nostru. Pe de altă parte, trebuie să investim darurile spirituale pe care Domnul ni le-a oferit, astfel încât să “facem afaceri” pentru Domnul până când va veni.

În fiecare zi trebuie să câștigăm mai mult din Duhul și să fim umpluți cu Duhul; trebuie să-I cerem Domnului să ne umple și să ne satureze în fiecare zi, și trebuie să plătim prețul pierderii vieții noastre sufletești și a lepădării de sine, pentru a-L savura pe Domnul și pentru a permite Duhului să ne satureze.

În același timp, trebuie să fim cei care dăm hrană poporului Domnului; trebuie să fim robi buni și credincioși, cei care administrează bogățiile lui Cristos poporului lui Dumnezeu și se îngrijesc de cei din casa lui Dumnezeu până când Domnul se va întoarce.

Trebuie să fim robi înțelepți, cei care folosim darul nostru spiritual; nu ar trebui să fim rob răi și leneși.

Vrem ca, la întoarcerea Domnului, pe de o parte să intrăm la sărbătoarea de nuntă, deoarece avem ulei în vasul nostru (nu numai în lampa noastră) și pe de altă parte să intrăm și în bucuria stăpânului nostru, pentru că am fost credincioși și înțelepți peste puține lucruri.

Vrem să intrăm în sărbătoarea de nuntă și în bucuria Stăpânului nostru. Dar dacă nu suntem un rob bun, un rob credincios și înțelept, Domnul ne va numi robi răi și leneși, și vom fi aruncați în întunericul de afară, unde este plânsul și scrâșnirea dinților. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să fim salvați de această disciplină în epoca viitoare și să auzim vocea Domnului care ne spune: “Bine ai făcut, rob bun și credincios, intră în bucuria Stăpânului tău!”

Domnul ne-a oferit fiecăruia dintre noi talanturi, daruri spirituale și trebuie să le investim.

De exemplu, fiecare membru al trupului nostru fizic este un dar pentru trupul nostru, deși unele sunt mai mari și altele mai mici. În Trupul lui Cristos există unii care sunt de cinci talanți, unii de doi talanți, iar cei mai mulți dintre noi suntem membri de un talant.

Nu există prea mulți sfinți care au cinci talanți, dar de-a lungul istoriei bisericii am văzut pe unii cum ar fi contele Zinzendorf, John Nelson Darby, Watchman Nee, Witness Lee și alții câțiva care sunt de cinci talanți.

Dar trebuie să ne dăm seama că, chiar dacă s-ar putea să nu fim un membru care are cinci talanți, cinci membrii care au un talant – atunci când își exercită funcția – sunt egali cu un membru de cinci talanți.

Să fim veghetori în viață și înțelepți în serviciu ca fecioare și robi pentru Domnul

Pe de o parte, noi credincioșii în Cristos suntem fecioare înaintea Domnului și există aspectul de a fi veghetori și pregătiți; pe de altă parte, suntem robii Săi și trebuie să fim credincioși și înțelepți.

În statutul nostru legat de viață, suntem fecioare, iar în statutul legat de slujire, suntem robi. S-ar putea să ne placă să fim fecioare, dar s-ar putea să nu dorim să auzim că suntem robi; cu toate acestea, noi nu suntem doar fecioare, ci și robi, și Domnul este atât Mirele cât și Stăpânul nostru.

Pe de o parte, Domnul este atât de dulce, plăcut, minunat și iubitor ca Mirele nostru care vine; pe de altă parte, El este Stăpânul nostru strict și, uneori, El ne tratează într-un mod strict.

Ca fecioare, trebuie să obținem ulei ca să ne umplem vasul; trebuie să plătim zilnic prețul pentru a cumpăra din Duhul ca uleiul aurit în vasul nostru. În calitate de robi, avem un talant spiritual pe care trebuie să-l folosim și să “facem afaceri” pentru Domnul, pentru a fi robii credincioși și înțelepți.

Când plătim prețul pentru a cumpăra uleiul, acest ulei ca Duhul ajunge chiar pe fundul vasului nostru și El ne reînnoiește din interior pentru a ne transforma.

Multe persoane astăzi în creștinism nu sunt preocupate de reînnoirea și transformarea interioară; ei vor doar să arate bine la exterior înaintea celorlalți – aceasta este religia, faptul de a fi preocupați de aspectul exterior, de spectacolul exterior.

Dar, ca fecioare ale Domnului, trebuie să căutăm să avem umplerea interioară a Duhului, iar acest Duh va ajunge în părțile noastre interioare și ne va reînnoi pentru a ne transforma din interior.

Rezultatul acestei reînnoiri și transformări este faptul că Îl trăim spontan pe Cristos, Îl exprimăm pe Cristos și suntem sănătoși spiritual; acest lucru este diferit de a face un spectacol sau a avea un “machiaj” pe fața noastră atunci când ne întâlnim cu ceilalți.

Cu toate acestea, faptul că trebuie să fim reînnoiți și transformați nu înseamnă că nu avem nevoie de activități exterioare; pe de o parte trebuie să fim reînnoiți, iar pe de altă parte, trebuie să ne folosim talantele spirituale pentru Domnul.

În ceea ce privește aspectul vieții, trebuie să fim reînnoiți din interior, iar în ceea ce privește aspectul serviciului, trebuie să fim foarte activi în exterior.

Noi tindem să mergem prea mult fie într-o direcție, fie în cealaltă; uneori suntem atât de activi în exterior încât neglijăm reînnoirea interioară, în timp ce alteori ne pasă atât de mult de viața interioară, încât nu lucrăm adecvat.

Domnul numește o asemenea persoană o “turtă neîntoarsă” (Osea 7:8), o turtă care este arsă de cărbune pe o parte, în timp ce pe cealaltă este crudă. Noi trebuie să fim o “turtă transformată”, așa că atunci când lucrăm prea mult, Domnul ne spune să ne odihnim și să Îl savurăm, iar dacă ne odihnim prea mult, Domnul ne va spune să lucrăm.

Fie ca să fim cei care veghează în viață ca fecioare pentru Domnul și înțelepți în serviciu ca robi ai Domnului.

Doamne Isuse, vrem să fim veghetori în viață și să fim credincioși în serviciul Tău. Amin, Doamne, căutăm umplerea interioară a uleiului în vasul nostru și, de asemenea, vrem să folosim darul nostru spiritual pentru a lucra pentru Tine. Umple-ne cu Duhul, Doamne, și reînnoiește-ne și transformă-ne din interior! Întărește-ne în omul nostru interior, pentru a-Ți permite să-Ți faci casa Ta adânc în inima noastră. Amin, Doamne, vrem atât creșterea interioară a vieții cât și acțiunile exterioare, fiind atât veghetori în viață, cât și credincioși și înțelepți în serviciul nostru pentru Tine.

Să fim robii credincioși și înțelepți în lucrurile Stăpânului nostru pentru a intra în bucuria Sa

Domnul vrea să ducă la îndeplinire ceva, așa că pentru serviciul nostru, pentru lucrarea noastră, avem nevoie de talant, de darul spiritual, pentru a putea fi dotați ca un rob bun pentru a duce la îndeplinire ceea ce dorește El (vezi Mat. 25:20-23; vezi 24:45-51).

Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om pe cale să plece în străinătate, care și-a chemat robii și le-a dat posesiunile sale; unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, și altuia unul singur, fiecare în funcție de propria sa capacitate, apoi a plecat în străinătate (Mat. 25:14-15).

În aspectul serviciului nostru pentru Domnul, noi credincioșii suntem robi; Pavel s-a prezentat ca fiind, Pavel, un sclav al lui Cristos Isus (vezi Rom. 1:1; 1 Pet. 1:1; 1 Cor. 7:22-23).

În casa și întreprinderea Sa, Domnul are robi, care sunt credincioșii Săi; posesiunile Sale simbolizează biserica (Efeseni 1:18) cu toți credincioșii, care constituie reședința lui Dumnezeu (Matei 24:45).

Dar cine este robul credincios și înțelept care își folosește talantul pentru a obține profit și creștere pentru stăpân?

Robul leneș și rău a spus în inima sa: Stăpânul meu Își întârzie venirea… Fie ca noi să nu facem asta niciodată; să nu avem niciodată gândul că Domnul Își întârzie întoarcerea, ci să iubim apariția Sa!

Fie ca noi să nu ținem companie cu oamenii lumești și în mod lumesc, fiind contaminați de lume (“el a mâncat și a băut cu bețivii”) și fie ca noi să nu îi tratăm rău pe semenii noștri credincioși (“el îi bate pe semenii săi”).

Fie ca să fim robii credincioși și înțelepți ai Domnului, care fac afaceri până când Domnul vine și obțin un beneficiu pentru El; fie ca să fim cei care dăm de mâncare poporului Domnului până când vine El, dându-le de mâncare la momentul potrivit.

Amin, să le dăm de mâncare altora – să fim umpluți cu bogățiile lui Cristos și să distribuim aceste bogății altora în casa lui Dumnezeu!

Talantele simbolizează darurile spirituale (25:15-23; Rom. 12:6; 1 Cor. 12:4; 1 Pet. 4:10; 2 Tim. 1:6-7); umplerea Duhului în viață ne permite să folosim darul spiritual în serviciu (lucrare), iar darul spiritual în serviciu se potrivește cu umplerea Duhului în viață, pentru a putea fi un mădular perfect al lui Cristos.

Fiecare dintre noi, după darul pe care l-am primit de la Domnul, să-l administrăm între noi ca niște buni ispravnici ai harului variat al lui Dumnezeu (1 Pet. 4:10).

Trebuie să Îl savurăm pe Domnul și, de asemenea, să administrăm altora numeroasele aspecte ale savurării lui Dumnezeu.

Pentru a face acest lucru, trebuie să ventilăm până la flacără darul lui Dumnezeu care este în noi, iar acest dar este duhul nostru (2 Tim. 1:6-7), căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de lașitate, ci de putere și de dragoste și de chibzuință.

Duhul nostru dat de Dumnezeu este un dar de la Dumnezeu pe care trebuie să-l ventilăm până la flacără.

Dacă suntem robii credincioși și înțelepți în lucrurile stăpânului nostru de azi, vom intra în bucuria Stăpânului nostru; aceasta se referă la savurarea Domnului în împărăția viitoare ca răsplată pentru serviciul nostru credincios pentru El (Mat. 25:21, 23).

Această răsplată se referă la satisfacția interioară, nu la poziția exterioară; a participa la bucuria Domnului este cea mai mare răsplată, mai bună decât gloria și poziția din împărăția viitoare.

Nimic nu este mai înalt decât savurarea autentică a lui Cristos; trebuie să mergem spre altarul lui Dumnezeu, la Dumnezeu, bucuria noastră nemărginită (Psa. 43:4) și trebuie să fim robii credincioși și înțelepți în lucrurile stăpânului nostru de astăzi, pentru a putea intra în bucuria Sa la întoarcerea Sa.

Pe măsură ce funcționăm și lucrăm ca robi credincioși și înțelepți, suntem credincioși peste puține lucruri; cu cât continuăm mai mult, cu atât ne ducem la îndeplinire adevărata funcție, iar când Domnul se va întoarce, El ne va pune peste multe lucruri și ne va aduce în bucuria Stăpânului nostru.

În această epocă trebuie să folosim darul Domnului pentru a-i mântui pe oameni și pentru a le administra bogățiile Sale.

Fie ca să nu ne îngropăm talantul în pământ, crezând că Domnul este un Stăpân strict și că trebuie să păstrăm ceea ce ne-a dat și să-l returnăm Lui. Mai degrabă, ar trebui să investim darurile noastre spirituale și să fim robii credincioși și înțelepți, sporind ceea ce Domnul ne-a oferit și folosind darul nostru pentru a-i mântui pe alții și pentru a le administra bogățiile Domnului.

Pentru a-i mântui pe oameni nu trebuie să fim un membru cu cinci talanți cum ar fi un mare evanghelist, ci putem pur și simplu să vorbim evanghelia altora, le putem oferi un tractat de evanghelie sau pur și simplu putem lăsa un tractat unde oamenii vor fi. Nu știm niciodată, oferirea unui tractat evanghelistic cuiva îi poate schimba cursul vieții și să-l aducă în împărăția lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem să fim robii credincioșii și înțelepți care folosesc darurile spirituale pe care ni le-ai dat pentru a-i mântui pe oameni și pentru a le administra bogățiile Tale. Amin, Doamne, umple-ne cu Duhul pentru a putea să ne folosim darul spiritual în serviciul nostru pentru Tine. Vrem să nu ne îngropăm talentul, ci să-l folosim în serviciul Tău pentru a obține beneficii și pentru ca casa Ta să crească și să fie zidită. Doamne, vrem să intrăm în bucuria Stăpânului nostru, în savurarea Domnului în împărăția viitoare ca răsplată pentru serviciul nostru credincios pentru El! Amin, Doamne, dorința noastră este să participăm la bucuria Domnului ca cea mai mare răsplată a noastră!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Being Faithful and Prudent Slaves in the things of our Master to Enter into His Joy (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 7 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să nu întristăm sau să stingem Duhul ci să ne rugăm neîncetat ca să trăim și să umblăm în duhul

02/10/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

Ca fecioare prudente care se pregătesc pentru întoarcerea Domnului, trebuie să plătim prețul pentru a cumpăra uleiul, Duhul, în vasul nostru; nu ar trebui să-L întristăm pe Duhul Sfânt, ci să vorbim cuvinte de har, și nu ar trebui să stingem Duhul, ci să ne bucurăm mereu, trăind și făcând totul în duh și fiind umpluți cu rezerva îmbelșugată a Duhului.

În fiecare zi trebuie să veghem înspre rugăciune, plătind prețul pentru a cumpăra Duhul ca „ulei auriu” nu numai în lampa noastră (în duhul nostru), ci și în vasul nostru (în sufletul nostru), pentru a putea aproviziona bisericile cu Duhul.

Atunci când câștigăm o cantitate adecvată de Duh în sufletul nostru, permițându-i Duhului să ne sature și să ne umple mintea, emoția și voința, vom avea ulei pentru a aproviziona bisericile pentru mărturia lui Isus, și vom fi răsplătiți de Domnul prin participarea la ospățul de căsătorie a Mielului.

Cum putem plăti prețul pentru a cumpăra uleiul astăzi? Biblia ne arată că există cel puțin douăsprezece feluri în care putem cumpăra uleiul.

În primul rând, trebuie să-L iubim pe Domnul cu prima noastră dragoste, să-L iubim mai presus de toate lucrurile, având ochii noștri deschiși pentru a vedea prețiozitatea Sa supremă.

În al doilea rând, trebuie să socotim toate celelalte lucruri – bune sau rele, realizări sau câștiguri, abilități sau alte lucruri naturale – ca pierderi în contul lui Cristos, pentru ca să-L câștigăm pe cristos, să fim găsiți în Cristos și să-L cunoaștem pe Cristos în mod subiectiv.

În al treilea rând, trebuie să-L savurăm pe Domnul Isus în Cuvântul Său în fiecare zi dimineața, pentru a avea un nou început în fiecare zi; chiar înainte de a ne trezi trebuie să ne anticipăm timpul nostru cu El, așteptând cu nerăbdare să petrecem timp cu iubitul nostru Domn.

În al patrulea rând, trebuie să tratram păcatele noastre în detaliu; nu putem neglija păcatul, ci mai degrabă, pe măsură ce Domnul strălucește asupra noastră, trebuie să ne mărturisim păcatele și să credem că El este credincios și neprihănit să ne ierte de păcatele noastre și să ne curățească de orice nelegiuire.

În al cincilea rând, trebuie să rămânem la părtășia cu Domnul în fiecare zi și în fiecare ceas, chiar în fiecare minut; trebuie să rămânem în dulcea curgere a vieții divine dinăuntrul nostru.

În al șaselea rând, trebuie să ne răscumpărăm timpul și să ne cheltuim energia pentru a fi saturați de Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu, astfel încât acest Cuvânt să ne îmbibe și să ne constituie; trebuie să-L inspirăm pe Domnul rugându-ne asupra Cuvântului Său.

În al șaptelea rând, trebuie să fim atenți și alerți referitor la viața noastră de rugăciune, răscumpărând timpul pentru a ne ruga; trebuie să ne rugăm și să veghem înspre rugăciune cu toată perseverența.

În al optulea rând, trebuie să răscumpărăm timpul în aceste zile rele pentru a fi umpluți în duh, vorbindu-ne unii cu alții în psalmi, imnuri și cântece spirituale; de asemenea, să dăm mulțumiri Domnului în orice moment și pentru toate lucrurile, și să fim supuși unul altuia în frica lui Cristos.

Astăzi vrem să vedem încă patru moduri în care putem plăti prețul pentru a cumpăra uleiul în vasul nostru.

Să nu întristăm sau să stingem Duhul, ci să vorbim cuvinte de har, să ne bucurăm mereu și să ne rugăm neîncetat

Duhul lui Dumnezeu a intrat în duhul nostru și s-a contopit pe Sine cu duhul nostru; a plăti prețul pentru a cumpăra uleiul înseamnă a întrista Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, ci a vorbi cuvinte de har.

Când vorbim altora cuvinte corupte, putrezite (nocive, jignitoare sau fără valoare), noi Îl întristăm Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, în care am fost pecetluiți până în ziua răscumpărării noastre (Efeseni 4:29-30).

În loc să vorbim asemenea cuvinte, trebuie să ne exersăm duhul, să-L savurăm pe Domnul și să rostim cuvinte de har pentru a da har celor care aud. Să nu Îl facem pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu să fie nefericit.

De exemplu, poate știm că avem o întâlnire de casă sau de rugăciune, dar poate că nu mergem; astfel, Îl întristăm pe Duhul Sfânt. Sau s-ar putea să mergem la întâlnire, dar să nu ne exersăm duhul și nu funcționăm, și astfel Îl mâhnim pe Duhul.

Când suntem nemulțumiți – și devenim nefericiți ori de câte ori nu-I facem plăcere Domnului, căci în acest caz duhul nostru este nefericit – Duhul Sfânt este și El nefericit. Principalul motiv pentru care Duhul este nefericit este că nu plătim prețul pentru a cumpăra uleiul pentru a câștiga mai mult din Duhul în sufletul nostru.

Vrem să avem zâmbetul Domnului, nu fața Sa întristată; deci trebuie să ne exersăm duhul, să urmăm conducerea Duhului din interior și să vorbim cuvinte de har altora.

De asemenea, nu ar trebui să stingem Duhul; din contră, ar trebui să ne bucurăm mereu, să ne rugăm neîncetat și în toate lucrurile să fim mulțumitori, căci aceasta este voia lui Dumnezeu în Cristos Isus pentru noi (1 Tes. 5: 16-19).

Voia lui Dumnezeu pentru noi într-un mod practic este să ne bucurăm întotdeauna – nu numai atunci când simțim așa sau avem motive să ne bucurăm, ci întotdeauna să ne bucurăm.

De asemenea, trebuie să ne rugăm neîncetat, să ne deschidem neîncetat Domnului și să conversăm cu El despre toate lucrurile. Și trebuie să mulțumim Domnului în toate.

Ce înseamnă să stingem Duhul? Înseamnă să-L ignorăm pe Duhul, chiar să-i spunem Domnului să ne tolereze pentru un anumit timp și să nu ne inspire.

Este posibil să știm și să-L simțim pe Duhul care Se mișcă în noi, dar Îl ignorăm, nu ne place ce ne spune, și nu Îl urmăm. O, Doamne Isuse!

Cu toții trebuie să recunoaștem că de atâtea ori am stins Duhul…fie ca să urmăm Duhul și să cumpărăm uleiul pentru a acumula tot mai mult Duhul în ființa noastră!

Trebuie să ne menținem duhul arzând, înflăcărând darul lui Dumnezeu care este în noi. Satan vrea însă să ne stingă duhul.

Acesta este motivul pentru care în Lev. 6:12-13 ni se spune că focul de pe altar nu trebuie să se stingă.

Focul Domnului care arde în noi nu trebuie să se stingă; trebuie să punem lemne pe altar în fiecare zi și să-L luăm pe Cristos ca ofranda noastră arsă și ca ofranda de pace.

Trebuie să-L luăm pe Cristos ca absolutismul nostru și ca pace pentru părtășia noastră cu Dumnezeu. În acest fel ne vom consacra în mod proaspăt Domnului, iar El devine absolutismul și pacea noastră.

Fie ca să nu Îl întristăm pe Duhul ci să rostim cuvinte de har, și fie ca să nu putem stinge duhul, ci să ne bucurăm mereu și să ne rugăm neîncetat!

Doamne Isuse, nu vrem să-L întristăm pe Duhul lui Dumnezeu, cu care am fost pecetluiți înspre ziua răscumpărării noastre. Nu vrem să vorbim cuvinte corupte, putrede, lipsite de valoare sau jignitoare, ci să vrem să vorbim cuvinte de har pentru a da har celor care ascultă. Amin, Doamne, nu vrem să stingem Duhul; din contră, vrem să ne bucurăm mereu, să ne rugăm neîncetat și în toate să fim mulțumitori! Doamne Isuse, Te luăm ca absolutismul nostru în fața lui Dumnezeu și Te luăm ca pace pentru părtășia noastră cu Dumnezeu. Fie ca noi să ardem în duh, slujind Domnului, și fie ca să nu întristăm niciodată pe Duhul nici să nu-L stingem!

Să trăim și să facem totul conform duhului contopit, și să fim umpluți cu rezerva îmbelșugată a Duhului

Un mod de a cumpăra ulei pentru a câștiga Duhul în vasul nostru este prin a umbla conform duhului contopit (Rom. 8:4).

Duhul nostru uman este contopit cu Duhul divin și atunci când umblăm conform duhului, noi răscumpărăm timpul, cumpărăm uleiul și câștigăm mai mult din Duhul în vasul nostru.

A umbla înseamnă „a trăi, a acționa, a ne comporta, a face lucruri, a ne avea ființa”. Trebuie să facem totul în duhul contopit; gândirea și vorbirea noastră, expresia și atitudinea noastră, și chiar și ființa noastră trebuie să fie conform duhului contopit.

Acest lucru necesită să plătim un mare preț; se prea poate să nu mai verificăm telefonul la fiecare cinci minute, să renunțăm să vorbim la telefon sau pe mesagerul Facebook pentru o perioadă și să oprim derularea fără minte pe Instagram sau Facebook.

Trebuie să ne dăm seama că multe lucruri ne ia timp astfel pierdem timpul, făcându-ne să nu ne fixăm mintea pe duh.

Când ne fixăm mintea pe carne, ceea ce obținem este moartea; dar când ne fixăm mintea pe duh, avem viață și pace. Când ne fixăm mintea pe duh, avem un sentiment interior de satisfacție, întărire, înviorare, udare, iluminare și ungere.

De asemenea, simțul interior al păcii înseamnă că avem un sentiment interior de confort, armonie, bucurie, odihnă și libertate. Fie ca să dăm atenție duhului nostru (Mal. 2: 15-16) și să trăim, să umblăm, să ne comportăm, să facem totul și să ne avem ființa conform duhului contopit.

În cele din urmă, a cumpăra uleiul înseamnă a fi plin de rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos, ca aprovizionare a Trupului lui Cristos, pentru a-L trăi Cristos pentru mărirea Sa (Fil. 1:19-21a; Psa. 133; 1 Tes. 5:25).

Cu toții avem nevoie de rezerva îmbelșugată a Duhului; această aprovizionare este în Trup și pentru Trup, iar când primim această aprovizionare, Cristos este mărit în noi.

Indiferent unde ne aflăm, trebuie să ne dăm seama că nu suntem separați de Trup; suntem mădulare în Trup și trebuie să primim rezerva abundentă a Duhului în Trup.

Fie ca noi toți să ne trăim o viață de continuă cumpărare a porției suplimentare de ulei, fără ca să pierdem timpul în ceea ce facem.

De multe ori știm că pierdem timpul dacă facem un anumit lucru, dacă vizionăm ceva, sau dacă mergem într-un anumit loc; dacă simțim că ceea ce facem este o pierdere de timp, ar trebui să folosim acest timp pentru a contacta Domnul și pentru a ne ruga.

A veghea înspre rugăciune înseamnă să nu lăsăm ca timpul să se scurgă, nu să pierdem timpul, ci să câștigăm timpul și luăm toate șansele pentru a cumpăra uleiul. A cumpăra uleiul este cea mai bună fel de a ne răscumpăra timpul, căci zilele sunt scurte.

Chiar și în felul în care ne îmbrăcăm, cumpărăm, vorbim și trăim, trebuie să fim serioși și să cumpărăm uleiul, căutând să obținem o porție suplimentară a Duhului în ființa noastră.

În toate problemele vieții noastre de zi cu zi și în tot timpul, Domnul vrea ca să plătim prețul pentru a cumpăra uleiul trăind și făcând totul conform duhului contopit și fiind plini de rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos.

Trebuie să cerem Domnului să ne umple, să ne satureze și să ne îmbibe cu Duhul; asta înseamnă să-L inspirăm și să ne deschidem întreaga ființă ca El să ne satureze.

Doamne Isuse, suntem aici în fața Ta ca un vas deschis: umple-ne, saturează-ne și îmbibă-ne cu Duhul și în Duhul! Vrem să plătim prețul pentru a cumpăra uleiul, pentru a putea câștiga o porție suplimentară a Duhului în sufletul nostru. Amin, Doamne, nu vrem să mai pierdem timpul – fie ca să răscumpărăm timpul pe măsură ce Îl contactăm pe Domnul în rugăciune pentru a câștiga mai mult din Duh! Amin! Doamne, vrem să trăim, să acționăm, să ne comportăm și să avem ființa noastră în conformitate cu duhul contopit, pentru a putea câștiga mai mult din Duh. Umple-ne cu rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos în Trup, pentru ca toate lucrurile să ne fie înspre mântuire!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Do not Grieve or Quench the Spirit but Pray Unceasingly to Live and Walk in the Spirit (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 7 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să plătim prețul pentru a cumpăra Duhul ca ulei în vasul nostru prin Cuvânt și rugăciune

01/10/2019 by Credincios in Cristos 2 Comments

În fiecare zi trebuie să fim veghetori să plătim prețul pentru a cumpăra Duhul reprezentat de uleiul de aur, astfel încât să putem alimenta bisericile cu Duhul pentru mărturia lui Isus și să fim răsplătiți de Domnul pentru a participa la cina de nuntă a Mielului.

Nevoia noastră urgentă de astăzi este să câștigăm mai mult din Duhul; trebuie să trăim o viață de cumpărare a unei porții suplimentare din Duhul pentru a ne satura întreaga ființă.

Zi de zi trebuie să trăim o astfel de viață, o viață de plătire a prețului pentru a câștiga Duhul nu numai în duhul nostru, ci și în sufletul nostru, fiind saturați cu Duhul în vasul nostru. Dacă avem o zi în care nu plătim prețul pentru a câștiga din Duhul care saturează, aceasta este o zi irosită; nu vrem să avem zile irosite!

În Matei 25 vedem că erau cinci fecioare înțelepte și cinci nechibzuite, căci cele nechibzuite nu și-au luat ulei suplimentar în vasul lor și, când a venit mirele, nu aveau suficient ulei pentru a-și aprinde lămpile.

În aspectul vieții, noi credincioșii în Cristos suntem ca o fecioară înaintea Domnului, fiind logodiți cu El prin slujba epocii și învățând să-L iubim și să fim umpluți cu El.

Noi ne-am întors la Păstorul și supraveghetorul sufletelor noastre, Domnul Isus, și El se îngrijește de bunăstarea ființei noastre interioare și de starea persoanei noastre reale (1 Petru 2:24). El supraveghează sufletele noastre și vrea să obținem mai mult din Duhul în sufletul nostru, mai mult ulei în vasul nostru.

Mai mult, cei care sunt una cu Domnul pentru a supraveghea sufletele sfinților sunt, de asemenea, preocupați de această problemă, ca sfinții nu doar să Îl savureze pe Domnul și să participe la întâlniri, ci să obțină o porție suplimentară din Duhul în sufletul lor în fiecare zi.

Pentru a câștiga mai mult din Duhul în sufletul nostru trebuie să plătim un preț; trebuie să plătim prețul renunțării la lume, să tratăm sinele, să-L iubim pe Domnul mai presus de toate lucrurile și să socotim toate lucrurile ca pierdere pentru Cristos.

Zi de zi, trebuie să plătim prețul de a ne pierde viața sufletească și de a renega lucrurile pe care vrem să le facem pentru a ne ruga mai mult, chiar să perseverăm în rugăciune și să veghem în rugăciune, pentru a putea câștiga mai mult din Duhul.

Dacă nu plătim prețul de a cumpăra ulei astăzi, va trebui să îl plătim după ce vom învia; mai devreme sau mai târziu, va trebui să plătim prețul – așa că de ce nu astăzi, de ce nu în această epocă?

Să-L iubim pe Domnul mai presus de toate lucrurile și să socotim toate lucrurile ca pierdere în contul Său pentru a-L câștiga pe El

Fie ca noi să fim cei care zilnic veghem prin faptul că plătim prețul cumpărării Duhului pentru a fi saturați cu Duhul în sufletul nostru.

Biblia ne arată multe moduri în care să cumpărăm Duhul reprezentat de uleiul de aur (uleiul auriu), iar primul mod este să Îl iubim pe Domnul mai presus de toate lucrurile. Mulțumim Domnului că El ne-a poruncit să-L iubim!

Trebuie să-L iubim pe Domnul mai presus de toate lucrurile, având ochii deschiși pentru a vedea prețiozitatea Sa supremă (vezi Mat. 22:37; Fil. 3:8; 1 Pet. 2:4; 6:7; 1:19).

Nu L-am văzut pe Domnul, dar Îl iubim și săltăm de bucurie plină de glorie!

El vrea prima noastră dragoste; această primă dragoste nu este doar dragostea cu care L-am iubit pe Domnul când am fost mântuiți pentru prima dată, ci a da Domnului preeminența în întreaga noastră ființă, în tot ceea ce este legat de noi și făcându-L pe El totul pentru noi.

Când Îi dăm Domnului prima dragoste, vor rezulta câteva lucrări – faptele dintâi. Dar dacă nu ne pocăim și nu ne întoarcem la Domnul ca prima noastră dragoste și să facem faptele dintâi, El va îndepărta lampadarul din mijlocul nostru.

Acest lucru este foarte groaznic, căci dacă nu-L iubim pe Domnul, este posibil să avem o formă exterioară a întâlnirii pe terenul bisericii, dar este posibil să nu avem realitatea interioară a bisericii, care este mărturia Dumnezeului Triunic (Apoc. 3:18).

Trebuie să socotim toate lucrurile ca pierdere în contul lui Cristos pentru a-L câștiga pe El, să fim găsiți în El și să-L cunoaștem pe El (vezi Fil. 3:7-10). Lucrurile din omul nostru natural, capacitatea noastră naturală, chiar și lucrurile și abilitățile bune pe care le putem poseda, totul trebuie pus deoparte pentru a-L putea câștiga pe Cristos.

Chiar și lucrurile care par bune și pot fi o realizare trebuie să fie considerate pierderi în contul lui Cristos, pentru a-L câștiga pe El și pentru a fi găsiți în El. Când Îl iubim pe Domnul cu prima noastră dragoste, iubindu-L mai presus de toate lucrurile, vom socoti toate lucrurile ca pierdere în contul Său, pentru a-L putea câștiga pe El.

Vom suferi de bună voie pierderea tuturor lucrurilor și chiar le vom socoti ca un gunoi, pentru a-L obține pe Cristos, pentru ca să-L câștigăm pe Cristos și să fim găsiți în El.

Aceasta înseamnă să fim atenți la plătirea prețului pentru a cumpăra Duhul reprezentat de uleiul de aur în această epocă astăzi.

În afara lui Cristos, toate celelalte lucruri sunt gunoi, obstacole, mizerie, rebuturi; pentru că Îl prețuim și Îl iubim, suntem dispuși să punem deoparte orice altceva pentru a-L câștiga pe El.

Doamne Isuse, Te iubim; ne întoarcem către Tine de la orice alt lucru și vrem să Te iubim și mai mult, adică să Te iubim cu cea mai bună dragoste, mai presus de toate lucrurile. Tu ești Cel mai prețios. Ne pocăim că am iubit alte lucruri și Îți oferim preeminența în întreaga noastră ființă și în tot ceea ce este legat de noi. O, Doamne, dragostea Ta ne întărește să fim cei care plătesc prețul pentru a cumpăra din Duhul și de a fi saturați cu Duhul. Orice altceva în afară de Tine este gunoi – Tu ești Cel mai de preț!

Să Îl savurăm pe Domnul în fiecare dimineață, tratând păcatele și răscumpărând timpul pentru a fi saturați cu Cuvântul lui Dumnezeu

Pentru ca să plătim prețul de a cumpăra Duhul și de a fi saturați cu Duhul, trebuie să începem de dimineață; trebuie să Îl savurăm pe Domnul în Cuvânt dimineața devreme pentru a avea un nou început în fiecare zi.

La fel ca psalmistul în Psalmul 119:147-148, trebuie să anticipăm zorile, așteptând cu nerăbdare momentul când ne trezim ca să petrecem timp personal cu Domnul.

Iar atunci când Îl contactăm pe Domnul, trebuie să ne gândim la cuvântul Său; trebuie să ne închinăm Domnului cu Cuvântul, să conversăm cu noi înșine și cu Domnul cu Cuvântul, și chiar să-I cântăm Domnului cu Cuvântul.

Trebuie să luăm cuvântul lui Dumnezeu prin tot felul de rugăciuni, și trebuie să rostim cuvântul Său cu voce tare, gustându-l și savurându-l prin luare aminte cu atenție.

Pe măsură ce Domnul strălucește asupra noastră, trebuie să ne tratăm păcatele într-un mod amănunțit; după cum spune 1 Ioan 1:7, 9, sângele lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, ne curăță de orice păcat atunci când îl mărturisim.

Pe măsură ce avem părtășie cu Domnul și Îi dăm primul loc, El strălucește asupra păcatelor noastre, iar noi le mărturisim; Domnul este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nedreptate.

Trebuie să rămânem în părtășia cu Domnul zilnic și în fiecare ceas. Părtășia cu Domnul este de fapt curgerea vieții eterne în interiorul nostru. Am primit această curgere la momentul regenerării noastre și trebuie să fim zilnic în curgerea vieții, să nu pierdem curgerea, ci să dăm curgerii preeminența în ființa noastră.

În ceea ce privește timpul nostru, trebuie să răscumpărăm timpul și să ne petrecem energia pentru a fi constituiți și saturați și îmbibați cu Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu.

Faptul că plătim prețul pentru a cumpăra din Duhul pentru a fi saturați cu Duhul înseamnă că plătim prețul de a permite Cuvântului lui Dumnezeu să locuiască în noi din belșug în toată înțelepciunea (Col. 3:16) și facem acest lucru inspirând Cuvântul insuflat al lui Dumnezeu (2 Tim. 3:16-17).

Trebuie să fim oameni ai lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu; în fiecare zi trebuie să “Îl inspirăm pe Dumnezeu în cuvântul Său” rugându-ne asupra Cuvântului lui Dumnezeu, iar când slujim altora, “expirăm” cuvântul pe care l-am inspirat.

În Gen. 2:7 vedem că Dumnezeu a suflat în nările omului suflarea vieții și omul a devenit un suflet viu; suflarea vieții aici este duhul omenesc al omului, iar cuvântul ebraic pentru suflare (neshamah) este același ca în Prov. 20:27 care este tradus ca duh.

Apoi, în Ioan 20:22, Domnul a suflat în ucenicii Săi și a spus: Primiți suflarea sfântă, Duhul Sfânt. În cele din urmă, Scripturile sunt cuvântul insuflat al lui Dumnezeu și trebuie să ne exersăm duhul pentru a primi suflarea lui Dumnezeu.

Fie ca zilnic să plătim prețul de a răscumpăra timpul, dându-ne seama că zilele sunt rele și să Îl savurăm pe Dumnezeu în Cuvântul Său, exersându-ne duhul pentru a primi Duhul întrupat în Scripturile insuflate de Dumnezeu.

Doamne, fie ca să avem un nou început cu Tine în fiecare dimineață, chiar anticipând zorile, astfel încât să putem petrece timp cu Tine în cuvântul Tău ca să Te savurăm. Prețuim timpul cu Tine și vrem să fim infuzați cu Tine prin Cuvântul Tău. Amin, Doamne, strălucește asupra noastră și în noi, și spală-ne toate păcatele și nelegiuirile noastre. Vrem să rămânem în părtășie cu Domnul zilnic, rămânând în dulcea curgere a vieții din duhul nostru. Doamne, fie ca zilnic să răscumpărăm timpul și să ne folosim energia pentru a fi saturați și îmbibați cu Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu. Amin, fie ca Cuvântul să ne satureze și să devină suflarea lui Dumnezeu pentru noi prin exersarea duhului nostru, pentru a putea fi oameni ai lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu.

Să plătim prețul pentru a cumpăra Duhul și să fim saturați cu Duhul prin rugăciune și veghere în rugăciune

Cel mai important mod de a obține Duhul este rugăciunea; trebuie să fim omcare plătesc prețul pentru a cumpăra Duhul și să fim saturați de Duhul fiind veghetori în rugăciune (Efeseni 6:18).

Pe de o parte, trebuie să primim Cuvântul lui Dumnezeu prin tot felul de rugăciuni și cereri, iar pe de altă parte, trebuie să ne rugăm în orice timp în duh, chiar să veghem la aceasta în toată cererea și perseverența cu privire la toți sfinții.

Aceasta înseamnă că trebuie să fim veghetori, în alertă, pentru viața noastră de rugăciune. Nu ar trebui să permitem ca timpul nostru cu Domnul să fie redus sau să fie de slabă calitate; mai degrabă, ar trebui să avem un timp de calitate cu El, un timp în care noi Îl atingem și El ne atinge.

Trebuie să perseverăm în rugăciune, veghind înspre rugăciune cu mulțumire. Începând de dimineață, trebuie să-I spunem Domnului: “Doamne, Te iau ca ofrandă pentru păcat și ofrandă pentru abatere, și cred că sângele Tău mă spală și mă curăță. Doamne, am nevoie să fiu umplut cu Tine; umple-mă cu Duhul atotinclusiv în interior și la exterior! Amin, Doamne, am nevoie de saturarea și îmbibarea cu Tine!”

Trebuie să ne rugăm în acest fel în fiecare dimineață, rugându-L pe Domnul să ne umple și să ne satureze de El Însuși ca Duhul.

Viața noastră creștină nu este o viață conform unor reguli și reglementări; mai degrabă, este o viață de plătire a prețului pentru a cumpăra din Duhul reprezentat de uleiul de aur, pentru a putea fi saturați cu Duhul în sufletul nostru.

Poate că spunem că nu avem timp să cumpărăm uleiul, dar avem timp să ne uităm la televizor, suntem pe YouTube, verificăm Facebook-ul, și ne jucăm pe telefon. Zicem că nu avem timp să ne rugăm, dar avem timp să facem sport, să mergem la sală, să călătorim și să stăm pe telefon în neștire.

S-ar putea să credem că aceste lucruri nu sunt păcătoase… dar ele iau timpul pe care ar trebui să-L petrecem cu Domnul! Există o mulțime de “totuși” în viața noastră cu Domnul; nu avem timp să ne rugăm sau să petrecem timp cu Domnul în Cuvânt, dar totuși avem timp pentru una și alta.

Trebuie să ne dăm seama că am primit Duhul Sfânt în duhul nostru ca lampa noastră, dar dacă vrem să intrăm în sărbătoarea de nuntă a Domnului, trebuie să plătim prețul în tratarea sufletului nostru, și pentru acest lucru trebuie să petrecem timp cu Domnul în rugăciune.

Deci trebuie să luăm în considerare ceea ce facem, ceea ce spunem, unde mergem și cum reacționăm la ceilalți; sunt aceste lucruri favorabile pentru a cumpăra mai mult ulei, adică pentru a fi saturați cu Duhul în sufletul nostru?

Când avem un schimb de cuvinte cu soțul sau soția noastră, oare câștigăm mai mult din Duhul? Când mergem în anumite locuri, spunem anumite cuvinte și vorbim cu anumite persoane în mod uzual, oare câștigăm mai mult din Duhul?

Trebuie să ne pocăim înaintea Domnului de atâtea lucruri pe care le-am spus și le-am făcut, pentru că aceste lucruri ne-au făcut să pierdem timpul și să nu cumpărăm ulei. Fie ca să fim cei care veghează în rugăciune, fiind în alertă pentru viața noastră de rugăciune (Efeseni 6:18).

Fie ca să ne dăm seama că modul în care obținem uleiul în vasul nostru este să petrecem timp în rugăciune cu Domnul; în acest fel plătim prețul pentru a cumpăra din Duhul și de a fi saturați cu Duhul.

Amin, fie ca să răscumpărăm timpul în aceste zile rele pentru a fi umpluți în duh, vorbindu-ne unii altora în psalmi și imnuri și cântece spirituale, mulțumind Domnului în orice moment pentru toate lucrurile și fiind supuși unul altuia în frica de Cristos (Efeseni 5:14-17)!

Doamne Isuse, iartă-ne că nu am vegheat în rugăciune. Iartă-ne că am petrecut timp să facem, să scriem, să citim, să ne jucăm și să pierdem timp cu alte lucruri, dar nu și în viața noastră de rugăciune. O, Doamne, vrem să fim cei care plătesc prețul pentru a cumpăra din Duhul ca ulei de aur în vasul nostru. Vrem să plătim prețul pentru a ne ruga și pentru a veghea înspre viața noastră de rugăciune cu Tine. Fie ca să fim cei care veghează la viața noastră de rugăciune, plătind prețul pentru a ne trata sufletul și învățând să ne oprim din a face alte lucruri ca să ne rugăm! Amin, Doamne Isuse!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Paying the Price to Buy the Spirit as the Oil in our Vessel by the Word and Prayer (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 7 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Ca fecioare înțelepte noi plătim prețul pentru a fi saturați cu Duhul în sufletul nostru

30/09/2019 by Credincios in Cristos 2 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să fim fecioarele înțelepte care Îl câștigă pe Duhul nu doar în lămpile lor (duhul nostru), ci și în vasele lor (sufletul nostru), căutând să fim umpluți cu Duhul pentru a trăi o viață castă pentru mărturia Domnului.

Săptămâna aceasta, în înviorarea noastră de dimineață, ajungem la subiectul “Să fim veghetori în viață și credincioși în serviciu.”

Două cuvinte ies în evidență – cumpărîm și investim; trebuie să fim cumpărători și investitori – cumpărăm uleiul (Duhul) și investim darul nostru spiritual (talantul nostru spiritual). În fiecare zi trebuie să câștigăm mai mult din Duhul, să fim umpluți mai mult cu Duhul și să Îi permitem Duhului care ne saturează în duhul nostru să ne umple și să ne satureze sufletul, astfel încât să putem intra în sărbătoarea nunții Mielului.

Recâștigarea Domnului are scopul de a pregăti mireasa lui Cristos, iar fecioarele înțelepte din Matei 25 sunt elementele constitutive ale miresei lui Cristos. Aceste fecioare înțelepte au răscumpărat timpul în a cumpăra și de a câștiga mai mult din Duhul.

Pe de altă parte, sclavii înțelepți și-au folosit darul spiritual și au fost sclavi buni și credincioși, nu sclavi răi și leneși. Pe de o parte vrem să intrăm la sărbătoarea de nuntă a Domnului, iar pe de altă parte, vrem să intrăm în bucuria Stăpânului nostru.

Ar fi o mare tragedie să fim în recâștigarea Domnului mulți ani și să nu intrăm în manifestarea împărăției cerurilor ca răsplată a noastră, adică să nu fim mireasa lui Cristos și să nu intrăm în bucuria Stăpânului nostru. Nu vrem să fim aruncați în întunericul de afară.

În ceea ce privește sclavul rău și leneș, sclavul neroditor, el a fost aruncat în întunericul de afară, unde este plânsul și scrâșnirea dinților. Plânsul indică învinovățirea – el se învinovățește, că ar fi putut câștiga mult din Cristos; scrâșnirea dinților indică regretul.

Vrem să ne rugăm ca Domnul să ne primească și să ne spună: Bine ai făcut, rob bun și credincios, intră în bucuria Stăpânului tău!

În ce privește faptul de a fi umpluți în duh, trebuie să-I cerem Domnului să ne umple; dacă Îi cerem, El o va face pentru noi și ne va da Duhul fără măsură.

Bogățiile nepătrunse ale lui Cristos sunt realizate și întrupate în Duhul dătător de viață atotinclusiv, și aceste bogății ne hrănesc pe noi și pe cei de care ne îngrijim; ca să savurăm aceste bogății, trebuie să ne rugăm întru Dumnezeu în fiecare zi.

Fie ca să cerem Domnului să ne umple și să căutăm să câștigăm Duhul nu numai în duhul nostru prin exersarea duhului nostru, ci și în vasul nostru, în sufletul nostru, pentru a putea fi fecioarele înțelepte care vor intra la sărbătoarea de nuntă cu Domnul.

Suntem persoane de astăzi – nu avem ziua de ieri, nu putem conta pe umplerea de ieri a Domnului, ci în fiecare zi avem o nouă zi, în fiecare zi trebuie să căutăm să fim umpluți în duh. Nu ar trebui să privim înapoi în trecut sau spre viitor, ci astăzi trebuie să căutăm să fim umpluți în duh, să căutăm să fim umpluți cu Duhul astăzi.

Să fim fecioarele înțelepte care sunt umplute cu Duhul în vasul lor pentru întoarcerea Domnului

În aspectul vieții, suntem fecioare înaintea Domnului, cei care au nevoie de ulei, de Duhul lui Dumnezeu, chiar de umplerea Sa, pentru a putea fi capabili să trăim viața de fecioară pentru mărturia Domnului pe pământ astăzi (vezi Mat. 25:4, 9-10).

În Matei 25 avem parabola celor zece fecioare, simbolizându-i pe credincioși, care și-au luat fiecare lămpile și au ieșit în întâmpinarea Mirelui; deoarece El zăbovea, ele au adormit și, când s-a anunțat venirea Mirelui, s-au ridicat și și-au pregătit lămpile pentru a-L întâlni.

Totuși, cinci dintre ele erau nechibzuite, deoarece nu și-au luat ulei suplimentar în vasul lor, în timp ce celelalte cinci erau înțelepte, pentru că aveau ulei doar în lămpile lor, ci și în vasul lor.

Lămpile noastre simbolizează duhul nostru; Duhul locuiește în duhul nostru, dar noi vrem ca acest ulei să se răspândească din duhul nostru în toate părțile sufletului nostru. Sufletul nostru este vasul nostru; ca fecioare înțelepte, trebuie să plătim prețul pentru a cumpăra uleiul nu numai în duhul nostru, ci și în sufletul nostru, în vasul nostru.

Fecioarele nechibzuite le-au cerut celor înțelepte să le dea un pic de ulei, căci uleiul lor se termina; dar cele înțelepte au răspuns și le-au spus: Poate că nu ne va ajunge nici nouă și nici vouă; mergeți mai degrabă la cei care vând și cumpărați.

Nimeni nu poate cumpăra uleiul pentru noi; nimeni nu Îl poate savura pe Domnul pentru noi; nimeni nu poate fi transformat sau reînnoit în sufletul lor în locul nostru.

Trebuie să fim fecioarele înțelepte de astăzi, cei care Îl savurează pe Domnul ca să câștigăm o porție suplimentară din Duhul în vasul nostru, iar acest lucru nu este doar pentru noi înșine, ci pentru ca noi să fim în mod colectiv pregătirea miresei lui Cristos.

Fecioarele din Matei 25 ne indică pe noi, credincioșii, din aspectul vieții. Pavel spune că el i-a logodit pe credincioși prin slujba sa, considerându-i pe credincioși drept fecioare logodite cu Cristos; el a vrut să ne prezinte ca pe o fecioară pură înaintea lui Cristos.

Așadar, nu trebuie să permitem șarpelui, inamicul, să ne înșele, la fel cum a înșelat-o pe Eva, făcându-ne să fim corupți în gândirea noastră de la simplitatea și curăția față de Cristos.

Fie ca să avem o apreciere, o dragoste și o savurare autentică a persoanei prețioase a Domnului nostru Isus Cristos ca viață și ca totul al nostru, și să nu fim distrași de la acest lucru.

Noi credincioșii, ca oameni ai împărăției de astăzi, suntem ca niște fecioare caste, cei care poartă mărturia (lampa) Domnului în această epocă întunecată, și ieșim din lume pentru a-L întâlni pe Domnul; pentru aceasta, avem nevoie nu numai de locuirea interioară a Duhului, ci și de umplerea Duhului Sfânt.

Lampa noastră este duhul nostru; duhul omului este lampa lui Iehova (Prov. 20:27), care conține Duhul lui Dumnezeu reprezentat de ulei (Rom. 8:16).

În calitate de credincioși, strălucim cu lumina Duhului lui Dumnezeu în duhul nostru; pentru ca lumina divină să strălucească în părțile noastre interioare, Duhul lui Dumnezeu reprezentat de ulei trebuie să îmbibe (să se contopească cu) duhul nostru reprezentat de fitil (cf. v.16) și să “ardă” împreună cu duhul omului (Rom. 12:11).

În acest fel, noi credincioșii, devenim lumina lumii și strălucim ca o lampă în întunericul acestei epoci (Matei 5:14-16; Fil. 2:15-16), purtând mărturia Domnului pentru glorificarea lui Dumnezeu.

Fie ca lumina noastră să strălucească și să fie văzută înaintea oamenilor, pentru ca ei să vadă lucrările noastre bune și să-L glorifice pe Tatăl nostru care este în ceruri!

Căci Dumnezeu este Cel care operează în noi atât voința, cât și înfăptuirea pentru buna Sa plăcere (Fil. 2:13-14), astfel încât să facem toate lucrurile fără cârtiri și raționamente, fără șoapte indirecte sau plângeri confidențiale sau motive folosite în găsirea de argumente.

În acest fel, vom fi cinstiți și nevinovați, strălucind ca lumini în lume, păstrând cuvântul vieții; noi aplicăm cuvântul vieții, îl prezentăm și îl oferim lumii prin faptul că Îl trăim pe Cristos. Amin!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit ca Duhul ca să fii contopit cu duhul nostru, și acum lumina divină strălucește în noi! Amin, aleluia, duhul nostru este lampa lui Iehova, și Duhul arde în duhul nostru pentru a străluci lumina lui Dumnezeu tuturor oamenilor! Doamne, fie ca noi ca și credincioșii Tăi, oameni ai împărăției, să strălucim ca lumina lumii, strălucind în acest loc întunecat pentru a purta mărturia Domnului pentru glorificarea lui Dumnezeu! Amin, Doamne Isuse, Te iubim, ne deschidem Ție, Îți permitem să strălucești în noi și Îți permitem să strălucești prin noi înspre toți cei din jurul nostru!

Să plătim prețul în calitate de fecioare înțelepte pentru a câștiga și a fi saturați cu Duhul în sufletul nostru

Diferența dintre fecioarele înțelepte și cele nechibzuite este că cele înțelepte au luat ulei în vasele lor cu lămpile lor (Mat. 25:4).

Omul este un vas făcut pentru Dumnezeu (Rom. 9:21, 23-24), iar personalitatea omului este sufletul său; prin urmare, vasul nostru este sufletul nostru.

Ca fecioare înțelepte, trebuie să luăm ulei nu numai în lămpile noastre (duhul nostru), ci și în vasul nostru (în sufletul nostru); trebuie ca Duhul lui Dumnezeu nu doar să locuiască în duhul nostru (Rom. 8:9, 16), ci și să ne umple și să ne satureze sufletele noastre.

Cristos este Păstorul și supraveghetorul sufletului nostru, și El vrea ca noi să obținem Duhul reprezentat de ulei în sufletul nostru; în plus, cei care îi supraveghează pe sfinți fac același lucru, ei sunt preocupați ca sfinții să obțină o măsură mai mare din Duhul în sufletul lor.

Faptul că Matei 25:9 spune că trebuie să cumpărăm ulei indică faptul că trebuie să plătim un preț; faptul de a avea umplerea Duhului Sfânt implică un cost, cum ar fi renunțarea la lume, tratarea sinelui, iubirea Domnului mai presus de toate lucrurile, și socotirea tuturor lucrurilor ca pierdere pentru Cristos; dacă nu plătim astăzi acest preț, va trebui să îl plătim după ce vom învia (vezi Apoc. 3:18; 2 Cor. 5:10).

Trebuie să veghem să fim umpluți cu Duhul Sfânt toată ziua; în calitate de credincioși care Îl iubesc pe Domnul și aspiră să fie fecioare înțelepte, ar trebui să plătim zilnic prețul pentru a câștiga mai mult din Duhul în sufletul nostru.

Trebuie să permitem Duhului să ne satureze întreaga ființă din interiorul duhului nostru pentru a ajunge și a pătrunde în sufletul nostru. Dacă vrem să avem de-a face cu mișcarea Domnului astăzi, trebuie să fim plini de Duh în fiecare dimineață în fiecare zi.

Pe de o parte, trebuie să ne mărturisim păcatele și să tratăm orice lucru dintre noi și Domnul, astfel încât Duhul din duhul nostru să strălucească. Pe de altă parte, trebuie să plătim prețul pentru a cumpăra uleiul, adică să plătim prețul pentru a fi saturați cu Duhul în sufletul nostru.

Avem nevoie de o umplere și saturare zilnică a Duhului în sufletul nostru. Este posibil să trebuiască să ne trezim puțin mai devreme pentru a petrece timp cu Domnul în cuvântul Său și trebuie să cerem Domnului să ne umple.

În Apocalipsa 3:18, Domnul ne sfătuiește să cumpărăm de la El aur curățit prin foc, ca să fim îmbogățiți; aceasta înseamnă că trebuie să Îl câștigăm pe Tatăl în natura Sa divină, pentru a putea fi cu adevărat îmbogățiți.

De asemenea, trebuie să cumpărăm haine albe pentru a fi îmbrăcați ca rușinea goliciunii noastre să nu fie manifestată; aceste haine albe sunt Cristos în calitate de Fiul trăit în noi ca dreptatea noastră subiectivă.

În cele din urmă, trebuie să cumpărăm alifie pentru ochi ca să ne ungem ochii și să vedem; trebuie să plătim prețul pentru a cumpăra din Duhul ungător ca să vedem mai mult din Cristos, economia lui Dumnezeu și scopul lui Dumnezeu.

Nevoia noastră urgentă de astăzi este să câștigăm mai mult din Duhul ca finalizare a Dumnezeului Triunic; trebuie să trăim o viață de cumpărare a unei porții suplimentare din Duhul pentru a ne satura întreaga ființă (Mat. 25:9; cf. Dan. 5:27).

În fiecare zi există un preț de plătit pentru a cumpăra uleiul. Fie ca să nu fim cântăriți de către Domnul și să fim găsiți cu lipsă de ulei în vasul nostru. Fie ca noi să fim fecioarele înțelepte care obțin și sunt saturați cu Duhul în sufletul nostru!

Doamne Isuse, fie ca noi să fim fecioarele înțelepte care așteaptă întoarcerea Ta, cei care au ulei nu numai în lămpile lor, ci și în vasul lor. Amin, Doamne, vrem să plătim prețul pentru a fi saturați cu Duhul și pentru a fi umpluți cu Duhul în sufletul nostru. Fie ca “măsura de ulei” din sufletul nostru să crească astăzi. Întărește-ne ca să plătim prețul renunțării la lume, să tratăm sinele, să Îl iubim pe Domnul mai presus de toate lucrurile, și să socotim toate lucrurile ca pierderi pentru Cristos, ca să putem câștiga porția suplimentară a Duhului în sufletul nostru astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, As Prudent Virgins we Pay the Price to Be Saturated with the Spirit in our Soul (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 7 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Pentru a trăi viața împărăției, trebuie să-l iertăm pe fratele nostru așa cum și Domnul ne-a iertat

12/09/2019 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Pentru ca noi să trăim viața împărăției, viața de om-Dumnezeu, viața de biserică, trebuie să fim smeriți și să nu disprețuim pe nici un credincios, ci să-l iubim pe fratele nostru și să ne iertăm fratele din toată inima.

În Matei 18:1-35 avem o porțiune minunată despre cum să trăim viața împărăției, și chiar de la început discipolii L-au întrebat pe Domnul: “Cine este cel mai mare în împărăția cerurilor?” Ceea ce îi interesa pe ei era cine este numărul unu în împărăție.

Aceasta a fost o întrebare greșită și Domnul nu a răspuns la această întrebare, ci mai degrabă, El a răspuns adevăratei întrebări.

Adevărata întrebare este: “Doamne, Te rugăm, arată-ne cum putem trăi în realitatea împărăției printre frați, astfel încât să nu devenim un prilej de poticnire în rândul oamenilor, și cum ar trebui să avem grijă de toți tinerii și de cei mai slabi dintre noi pentru ca să fie și ei în realitatea împărăției?”

Aceasta este adevărata întrebare; acestei întrebări Domnul le-a răspuns. Când vorbim de a fi în împărăția lui Dumnezeu, primul lucru pe care trebuie să îl facem este să ne smerim pe noi înșine, să nu disprețuim pe nici un credincios, ci să iubim pe fratele nostru și să ne iertăm fratele din toată inima.

Apoi, mai târziu, Petru a pus o altă întrebare, care arată cu adevărat unde se afla: “De câte ori trebuie să iert pe fratele meu?” O astfel de întrebare este plină de mândrie, arătând că Petru a fost ofensat de către unul dintre frații care obișnuiau să îl ofenseze.

Răspunsul Domnului a fost nu numai de șapte ori, ci de șapte ori câte șapte, adică de nenumărate ori.

Apoi, Domnul le-a spus parabola unui sclav care îi datora stăpânului său o sumă uriașă de bani, zece mii de talanți (echivalentul a 12 milioane de dolari astăzi) și l-a implorat pe stăpânul său să îl aștepte până când poate plăti, dar stăpânul i-a iertat toată datoria.

Dar mai apoi, când acest sclav a ieșit, l-a găsit pe un sclav la fel ca el care îi datora o sumă mică de bani și i-a cerut-o, nefiind dispus să-l ierte sau să-l păsuiască.

Așa că ceilalți sclavi au dus vestea stăpânului lor, iar stăpânul lor l-a disciplinat pe sclavul neiertător.

În viața împărăției, trebuie să-l iubim și să-l iertăm pe fratele nostru; dragostea și iertarea, însă, nu sunt “simțăminte”, ci alegeri.

Nu trebuie să “simțim” dragoste ca să iubim și nu trebuie ca să “simțim” iertarea ca să iertăm; pur și simplu trebuie să alegem să iubim și să iertăm, iar Domnul ne va împuternici să iubim și să iertăm.

Să trăim viața împărăției smerindu-ne, să nu fim pricină de poticnire pentru ceilalți și să nu-i disprețuim pe ceilalți

Pentru a trăi viața împărăției, trebuie să ne smerim și să devenim ca niște copilași (vezi Mat. 18:2-4). Pentru a fi în împărăția lui Dumnezeu, trebuie să fim ca un copil, nevinovat și fără mândrie.

Mai mult, pentru a trăi în viața împărăției, nu ar trebui să-i facem pe alții să păcătuiască sau să fim prilej de poticnire (vezi Mat. 7:5-9; cf. Mat. 11:6). Cuvântul Domnului în această porțiune este foarte puternic, pentru că El se identifică cu “copilașii” și cu “cei mici.”

El a zis, Cine primește pe unul dintre acești micuți, Mă primește pe Mine; oricine va poticni pe unul dintre acești mici, este mai profitabil să fie înecat în mare. Vai de lume din cauza prilejurilor de poticnire; nu se poate să nu vină prilejurile de poticnire, dar vai de omul prin care vine prilejul de poticnire!

Când citim un asemenea cuvânt din partea Domnului, ar trebui să avem o teamă potrivită și sănătoasă înaintea Domnului, având o conștientizare și o rugăciune în fața Sa, ca niciodată să nu fim prilej de poticnire pentru sfinții din viața de biserică.

Putem chiar să-I spunem: “Doamne, nu mă lăsa niciodată să fiu un prilej de poticnire pentru niciunul dintre sfinții Tăi! Nu permite ca falimentul meu să-i poticnească, ca nu cumva să-și piardă savurarea în împărăția Ta!”

Domnul chiar a spus că, dacă piciorul sau mâna noastră ne face să ne poticnim, ar trebui să o tăiem și să o aruncăm; și dacă ochiul ne face să păcătuim, ar trebui să-l scoatem, căci este mai bine să intrăm în împărăția lui Dumnezeu mutilați decât să ardem în foc cu tot trupul.

În tratarea păcatului trebuie să fim fermi și serioși; de asemenea, în grija noastră față de ceilalți sfinți, în păstorirea lor și în îngrijirea lor conform duhului, de asemenea, ar trebui să fim serioși și sobri.

Trebuie să învățăm să ne iubim unii pe alții, să ne îngrijim unii de alții și să nu facem nimic care să-i poticnească pe ceilalți.

Mai ales când vine vorba de slujitorii sau frații conducători, sfinții privesc la ei, iar ceea ce ei fac pot afecta mult pe sfinți.

Uneori, frații conducători s-ar putea să nu vorbească unii cu alții sau să se ierte unul pe altul, ci mai degrabă se ceartă între ei; cum se poate dezvolta împărăția lui Dumnezeu într-o astfel de biserică locală?

Cu toții trebuie să trăim viața împărăției smerindu-ne înaintea Domnului și în fața sfinților, și trebuie să nu ne poticnim unii pe alții și să nu devenim un prilej de poticnire pentru ceilalți.

Ca să trăim viața împărăției, nu ar trebui să disprețuim nici măcar pe un credincios neînsemnat (Mat. 18:10-14).

Este ușor să disprețuim pe unii care nu funcționează prea mult în modul exterior, sau care sunt timizi și care nu cunosc Cuvântul prea mult… dar trebuie să ne smerim pe noi înșine, să acceptăm și să apreciem porțiunea fiecăruia, și trebuie să învățăm să Îl administrăm pe Cristos unii altora în viața de biserică în calitate de împărăția lui Dumnezeu astăzi.

Doamne Isuse, îndură-Te de noi. Ne smerim înaintea Ta; vrem să fim ca niște copilași, nevinovați în natură, fără mândrie și gata să primim ceva nou de la Tine. O, Doamne, ferește-ne de la a poticni pe vreunul dintre sfinți prin cuvântul, fapta sau atitudinea noastră. Fie ca să fim sobri și nu înguști în viața de biserică, pentru a nu deveni un prilej de poticnire pentru niciunul dintre sfinți. O, Doamne, vrem să fim cei care tratează păcatul într-un mod serios și care sunt stricți cu ei înșiși, astfel încât să nu-i poticnim pe alții. Amin, Doamne, vrem să trăim viața împărăției smerindu-ne pe noi înșine, nu poticnindu-i pe alții și fără să disprețuim pe niciunul dintre sfinți.

Pentru a trăi viața împărăției, ar trebui să-l iertăm pe fratele nostru fără limită, așa cum Domnul ne-a iertat

Pentru a trăi viața împărăției astăzi, ar trebui să-l iertăm pe fratele nostru fără limită (vezi Mat. 18:21-35). Cum oare am putea trăi noi viața de biserică ca realitate a vieții împărăției astăzi, dacă nu ne iertăm unii pe alții?

Răspunsul Domnului dat lui Petru a fost că trebuie să-și ierte fratele nu numai de șapte ori, ci de șaptezeci de ori câte șapte; asta înseamnă că ar trebui să îl iertăm pe fratele nostru fără limită.

Incapacitatea de a ierta pe ceilalți are o rădăcină, iar această rădăcină este mânia din dispoziția noastră.

Dacă nu am descoperit această rădăcină, nu ne va fi ușor să-i iertăm pe ceilalți. Motivul pentru care nu îi putem ierta pe ceilalți este că există mânie în noi; suntem mânioși în dispoziția noastră.

Trebuie să ne rugăm Domnului cu privire la acest lucru și să Îi permitem să trateze mânia din dispoziția noastră. Trebuie să îl iertăm pe fratele care ne-a ofensat chiar șaptezeci de ori câte șapte; trebuie să-i iertăm pe ceilalți chiar așa cum și Domnul ne-a iertat.

Datoria noastră înaintea Domnului este imposibil de plătit, dar pe măsură ce ne mărturisim păcatele în fața Sa, Domnul ne iartă datoriile în viața noastră creștină învinsă pentru restabilirea părtășiei noastre cu El (vezi Mat. 18:23-27).

Chiar și după ce am fost mântuiți, noi continuăm să greșim, să păcătuim și să îi ofensăm pe ceilalți; Domnul, însă, ne iartă păcatele, ne curăță de greșelile și impuritățile noastre, și El ne iartă datoriile în viața noastră creștină învinsă, pentru ca părtășia noastră cu El să fie restabilită.

Datoria altora față de noi este foarte mică în comparație cu datoria noastră față de Domnul. Trebuie să-i iertăm pe ceilalți chiar așa cum și Domnul ne-a iertat.

Domnul ne-a iertat și cu cât Îl slujim mai mult ca un sclav, cu atât avem mai multe falimente și cu atât acumulăm mai multe datorii; datoria noastră este precum datoria Statelor Unite, devenind din ce în ce mai mare în fiecare an.

Avem tot mai multe falimente și mai multe defecte, dar atunci când venim la Domnul, El ne iartă de fiecare dată. Cum deci să nu-l iertăm pe fratele nostru pentru o mică ofensă sau greșeală?

În timp ce trăim viața împărăției, trebuie să-l iertăm pe fratele nostru fără limită, așa cum și Domnul ne-a iertat.

Dacă nu-l iertăm pe fratele care păcătuiește împotriva noastră, acest lucru îi va mâhni pe ceilalți frați și ei ar putea aduce această problemă înaintea Domnului (Mat. 18:28-31), la fel cum ceilalți sclavi s-au mâhnit după felul în care sclavul iertat l-a tratat pe datornicul său și au adus această situație în atenția stăpânului.

Dacă nu iertăm din inimă un frate astăzi, nu vom putea intra în împărăție în epoca viitoare (Mat. 18:32-35; Marcu 11:25-26).

Este un lucru grav să nu-i iertăm pe ceilalți. Este grav să fim ofensați și este și mai grav să nu iertăm; dacă suntem ofensați și nu iertăm, nu putem intra în împărăția viitoare.

Trebuie să tratăm foarte serios înaintea Domnului cu mânia din dispoziția noastră și cu incapacitatea noastră de a ierta, altfel acest lucru ne va costa împărăția în manifestarea sa.

În viața de căsnicie, soțul și soția sunt sfinți în biserică și sunt amândoi membri ai Trupului; ei trebuie să fie împăcați de fiecare dată, iar ofensele nu pot rămâne neiertate.

Se întâmplă ofense în viața de căsnicie, dar trebuie să învățăm să ne iertăm unii pe alții. Viața de căsnicie este ca un “laborator” în care lucrăm viața de biserică; trebuie să învățăm să iertăm în laborator și atunci putem ierta în viața de biserică. Dacă nu putem ierta acasă, nu putem ierta în alte părți.

Dacă nu îl iertăm pe fratele nostru astăzi, vom fi disciplinați de Domnul până când îl vom ierta din inimă, adică până când vom fi plătit tot ceea ce datorăm (Mat. 18:34). Faptul de a nu ierta din inimă pe un frate astăzi ne-ar putea costa să nu intrăm în împărăție în epoca viitoare.

Doamne Isuse, salvează-ne de mânia din dispoziția noastră și vindecă-ne de incapacitatea de a ierta. Vrem să trăim astăzi viața împărăției în viața de biserică, iertându-l pe fratele nostru fără limită. Fie ca să învățăm de la Tine și să iertăm pe fratele nostru, așa cum și Domnul ne-a iertat. Îți mulțumim, Doamne, căci Tu nu doar că ne-ai iertat inițial de toate păcatele în momentul regenerării noastre, ci întotdeauna ne-ai iertat și ne-ai curățit de păcatele și fărădelegile noastre în viața noastră creștină învinsă pentru restaurarea părtășiei noastre cu Tine. Vrem să experimentăm și să trăim viața Ta iertătoare pentru a-i ierta pe cei care ne-au greșit, așa cum și Domnul ne-a iertat!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, To Live the Kingdom Life we should Forgive our Brother even as the Lord forgave us (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 4 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.