ne exersăm duhul

Să petrecem timp să-L absorbim pe Cristos prin exersarea duhului de credință și fiind una cu El

23/05/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Trebuie să avem o realizare deplină a ceea ce avem în Cristos și trebuie să ne exersăm duhul de credință pentru a participa la tot ceea ce este al nostru în Cristos, să petrecem timp pentru a absorbi toate bogățiile lui Cristos prin exersarea duhului nostru.

În calitate de credincioși în Cristos, suntem făcuți plini în Cristos, Cel în care toată plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește. În El locuiește toată plinătatea și noi suntem în El; este de la Dumnezeu că suntem în Cristos Isus și, pentru că suntem în El, suntem făcuți plini în El.

Aceasta înseamnă că noi, credincioșii în Cristos, am fost făcuți plini în Cristos, plini de bogățiile Sale divine. Am fost uniți cu El în mod organic și în această unire organică absorbim toate bogățiile lui Cristos pentru a fi pe deplin în El.

Cu toate acestea, de prea multe ori, credem că suntem într-o stare de jos și situația noastră nu este chiar atât de bună; de prea multe ori mergem la Domnul și ne plângem în rugăciunile noastre cu privire la situația noastră sau situația altora.

Fie ca să învățăm să ne gândim la lucrurile de sus – să învățăm să realizăm unirea noastră organică cu Domnul, căci în această unire cu El avem tot ce avem nevoie și în El am fost făcuți deplini!

Noi credincioșii în Cristos am fost puși în Cristosul atotinclusiv și vast – am fost identificați cu El și suntem una cu El.

Unde suntem acum? Nu suntem în păcat și sărăcie și într-o situație joasă – suntem în Cristos, în locurile cerești și în Cel în care locuiește toată plinătatea, așa că suntem făcuți plini în El.

Dacă ne întoarcem doar la El și Îl rugăm să Se dispenseze pe Sine în noi, tot ceea ce este El va fi infuzat în ființa noastră și vom fi făcuți plini în El.

Pentru că suntem una cu Domnul, El ca istoria lui Dumnezeu devine istoria noastră; avem parte de tot ceea ce este El, tot ce a realizat și tot ceea ce a obținut.

Nu suntem păcătoși săraci și mizerabili – suntem moștenitori glorioși, pentru că moștenim tot ceea ce Cristos este, a experimentat și prin care a trecut, și primim tot ceea ce este El! Aleluia!

La fel cum Cristos este istoria lui Dumnezeu, la fel și istoria lui Cristos devine istoria noastră, căci El este manifestat și reprodus în noi.

Orice avem nevoie, El este; orice avem nevoie – indiferent dacă cunoaștem acest lucru sau nu – este în Cristos și am fost înrădăcinați în El pentru a absorbi toate bogățiile Sale.

Fie să ne dăm seama ce avem în Cristos și să putem extrage toate bogățiile de la El, absorbind tot ceea ce este El, astfel încât să devenim plinătatea Celui care umple pe toate și în toate!

Să petrecem timp pentru a-L absorbi pe Domnul prin exersarea duhului nostru de credință pentru a-L contacta și a fi una cu El

Înainte de a crede în Domnul, nu aveam nimic pozitiv; mai degrabă, am fost implicați în multe lucruri negative, cum ar fi păcatul, lumea, carnea, rânduielile și puterea întunericului.

Dar când am crezut în Domnul și am fost botezați, am fost transferați din autoritatea întunericului întru Împărăția lui Dumnezeu și am fost înrădăcinați în Cristos ca țară bună.

Acum că suntem înrădăcinați în Cristos, plinătatea a devenit a noastră și în El avem totul.

În Cristos Îl avem pe Dumnezeu, o umanitate înălțată, toate atributele divine și toate virtuțile umane.

În Cristos avem viață; în El avem răbdare, dragoste, bucurie, îndelungă răbdare și tot ceea ce avem nevoie, căci toate acestea sunt incluse în plinătate.

Cât de bogat este solul în care am fost înrădăcinați! Toată plinătatea Dumnezeirii locuiește în El și am fost înrădăcinați în El. Putem să-L savurăm pe Domnul și putem să-L absorbim petrecând timp cu El.

Este posibil să știm cât de bogat este El, putem citi despre toate bogățiile din El, dar trebuie să exersăm să-L contactăm pe Domnul și să petrecem timp pentru a-L absorbi prin exersarea duhului nostru asupra cuvântul lui Dumnezeu.

Este ușor să fii pasiv sau leneș în a-L savura pe Cristos; dar când ne facem timp să-L savurăm pe Domnul, toate elementele solului bogat sunt absorbite în noi.

Dacă nu petrecem timp să-L absorbim pe Domnul dimineața, multe lucruri pot veni să ne deranjeze în timpul zilei.

Dar dacă petrecem timp adecvat cu El și Îl absorbim, dacă învățăm să ne deschidem către El și să ne exersăm duhul pentru a fi una cu El, ne bucurăm de bogățiile Sale.

Cu toții trebuie să învățăm să ne întoarcem de la gândurile, emoțiile, intențiile și sentimentele noastre și să ne deschidem doar către Domnul și să ne rugăm. Îi putem spune Domnului,

Doamne Isuse, Te iubesc, mă închin Ție, Te ador și mă deschid Ție! Mă dau Ție, dragă Doamne – Îți dau inima, mintea mea și toate lucrurile legate de mine. Îți dau tot ceea ce privește ziua mea și toate lucrurile pe care trebuie să le fac. Doamne, Te iubesc!

Când Îl contactăm pe Domnul în acest fel, nu ar trebui să ne grăbim timpul cu El; mai degrabă, ar trebui să petrecem timp pentru a-L savura pe Domnul – cu cât mai mult, cu atât mai bine.

Pe măsură ce petrecem timp contactându-L pe Domnul, spontan absorbim bogăția solului în ființa noastră.

Plinătatea Dumnezeirii, crucificarea lui Cristos, îngroparea Sa, înălțarea Sa, împărțirea vieții, ștergerea rânduielilor și eliminarea autorităților vor fi ale noastre.

Când ne exersăm duhul de a-L contacta pe Domnul în cuvântul Său, toate faptele din Cuvântul lui Dumnezeu devin reale pentru noi în experiența noastră.

Faptele sunt în Cristos, iar experiența este prin Cristos; experimentăm faptele în Cristos contactându-L pe Domnul și fiind una cu El într-un mod practic.

Când Îl rugăm pe Domnul să ne dea harul să fim și să trăim un singur duh cu El și chiar să ne amintească de faptul că suntem un singur duh cu El, El o va face; El și noi vom trăi ca un singur duh.

Cu cât Îl contactăm pe Domnul în duh și trăim un singur duh cu Domnul, cu atât Îl vom experimenta pe Cristosul atotinclusiv și vast descoperit în Coloseni.

Fie ca să ne dăm pe noi înșine pentru a-L absorbi pe Domnul, pentru a-L savura și pentru a-L experimenta, dându-ne seama că am fost înrădăcinați într-un sol bogat, fertil, plin de atributele divine și virtuțile umane înălțate.

Tot ce avem nevoie este în solul bogat al lui Cristos, în pământul bun în care am fost înrădăcinați!

Așadar, trebuie să fim cei care petrecem timp cu Domnul pentru a absorbi bogățiile Sale în contactul cu El prin exersarea duhului nostru și a fi una cu El, pentru a putea rămâne înrădăcinați în El ca pământ și să absorbim toate bogățiile sale!

Doamne Isuse, dă-ne harul de a trăi un duh cu Tine astăzi. Îți mulțumim că ne-ai pus în Cristos; suntem înrădăcinați în acest sol bogat și tot ce avem nevoie este în sol. Amin, Doamne, vrem să venim din nou la Tine pentru a Te contacta din nou, exersându-ne duhul și trăind un singur duh cu Tine. Amintește-ne, Doamne, că suntem un singur duh cu tine; amintește-ne să rămânem în unirea organică cu Tine astăzi, absorbind toate bogățiile acestui Cristos atotinclusiv și vast în care suntem înrădăcinați!

Să avem o realizare deplină a ceea ce avem în Cristos și să ne exersăm duhul de credință pentru a ne împărtăși din El

Slavă Domnului, noi credincioșii în Cristos avem tot ce avem nevoie – am fost înrădăcinați în Cristos și tot ce trebuie să facem este să ne exersăm duhul de credință pentru a ne împărtăși din tot ceea ce este al nostru în El (Efeseni 3:17).

Nu suntem săraci și nici nu suntem undeva jos; am fost făcuți plini în El.

Este posibil să nu reușim azi – poate că nu ne-am trezit devreme pentru a-L contacta pe Domnul, nu am avut înviorarea dimineață sau ne-am pierdut cumpătul – și toate aceste lucruri sunt reale, dar trebuie să privim la Cristos!

Trebuie să privim la Cristos care este taina lui Dumnezeu, întruparea plinătății Dumnezeirii, căci din plinătatea Lui am primit cu toții, harul după har!

În El am fost făcuți deplini. Nu este din străduința noastră sau din lupta noastră; este din El și de la El.

Aceasta nu înseamnă că suntem nepăsători și ușuratici, acceptând orice ni se întâmplă; mai degrabă, ne exersăm duhul de credință – căci credința este în duhul nostru – pentru a pune stăpânire pe faptul spiritual că am fost făcuți deplin în El!

Atunci când ne exersăm duhul, Dumnezeu ne dă har fără măsură, căci cu Dumnezeu nu există nimic îngust, nimic stâlcit, ci cu El există întotdeauna ceva ce se revarsă!

Amin, trebuie să ne exersăm credința vie, să uităm de ceea ce vedem în jurul nostru, să uităm chiar de noi înșine și de starea noastră și să ne concentrăm pur și simplu pe acest Cristos atotinclusiv și vast care, ca mister al lui Dumnezeu, este întruparea întregii plinătăți a Dumnezeirii și în El suntem făcuți plini! Amin!

Deoarece această plinătate este atotinclusivă, ea realizează totul pentru noi, ne satisface pe deplin și ne aprovizionează și ne face plini, desăvârșiți și compleți (Col. 2:9).

Fie să ne dăm seama că avem plinătatea atotinclusivă, inepuizabilă, care locuiește în Cristos trupește și în El suntem făcuți plini (Efeseni 3:8; Col. 2:9-10).

Această plenitudine nu este ceva „nebulos”, ceva în ceruri; plinătatea Dumnezeirii este întrupată în Cristos într-o formă trupească și putem să ne împărtășim din El astăzi!

Am fost puși în Cristos, avem plinătatea atotinclusivă, inepuizabilă, care locuiește în Cristos trupește și putem să ne împărtășim din El!

Pe măsură ce ne exersăm duhul de credință pentru ne împărtăși din Cristos, devenim plinătatea lui Cristos – acesta este Trupul lui Cristos, singurul om nou, ceea ce face Domnul astăzi! Amin!

Fie să-L vedem pe acest Cristos atotinclusiv și vast în Coloseni, și să ne dăm seama că nu este suficient doar să fim oameni spirituali, etici sau buni – trebuie să-L avem pe acest Cristos care umple întregul univers, să ne umple întreaga ființă!

Trebuie să-I permitem să ne umple și tot ce e legat de noi până când nu este loc pentru evrei, greci, tăiere împrejur, netăiere împrejur, etc., pentru că acest Cristos umple totul!

Cristos umple toate golurile, toate crăpăturile, toți oamenii și toate lucrurile, până când El devine toți și în toți!

Aleluia, avem plinătatea atotinclusivă, inepuizabilă, care locuiește în Cristos trupește și în El suntem făcuți plini! Te lăudăm Doamne Isuse că ești atât de disponibil ca noi să Te savurăm și să Te primim, iar pe măsură ce Te savurăm, această plinătate realizează totul pentru noi, ne satisface pe deplin și ne face plini, desăvârșiți și perfecționați! Amin, Doamne, fie ca să avem o realizare deplină a ceea ce avem în Cristos, pentru a ne putea exersa duhul de credință pentru a ne împărtăși din ceea ce este al nostru în Cristos! Slavă Domnului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Taking Time to Absorb Christ by Exercising our Spirit of Faith and being One with Him, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 5 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Fiind adânc înrădăcinați în Cristos petrecând timp cu El în Cuvânt pentru a-I absorbi bogățiile

03/03/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În calitate de credincioși în Cristos, am fost înrădăcinați în Cristos și trebuie să creștem în El și să fim zidiți în El, petrecând timp adecvat cu Domnul în cuvântul Său pentru a absorbi bogățiile Sale.

Cristos ne-a fost alocat ca porțiunea repartizată a sfinților în lumină; ni s-a dat de la Dumnezeu un lot de moștenire, un „lot din Cristos” ca să-L savurăm și să avem parte din El.

Nu aparținem lumii – avem o țară, o țară promisă, care este Cristos atotinclusiv; trebuie să intrăm în posesia acestei țări bune și să o savurăm. Această țară nu este un teren fizic, ci unul duhual – este Cristos atotinclusiv care, ca Duh, este garanția moștenirii noastre.

Intenția lui Dumnezeu este să ne aducă pe noi toți – tot poporul lui Dumnezeu – în savurarea țării bune, care îl simbolizează pe Cristos ca țel. Cristos este porțiunea alocată a sfinților ca moștenire divină pentru savurarea noastră.

Cum savurăm noi această țară bună și cum intrăm în posesia moștenirii noastre?

Trebuie să ne dăm seama că am fost înrădăcinați în Cristos; ca ființe vii, suntem ca niște plante care au fost înrădăcinate în solul bogat al lui Cristos, țara bună și acum trebuie să exersăm să absorbim bogățiile lui Cristos în ființa noastră pentru a crește în El și a fi zidit în El.

Zi de zi, chiar și clipă de clipă, trebuie să trăim viața unei plante, adică trebuie să fim strâns legați de Domnul și să trimitem rădăcini adânc în El pentru a absorbi bogățiile Sale în ființa noastră.

Facem acest lucru petrecând timp adecvat cu Domnul, în special dimineața, și, de asemenea, pe tot parcursul zilei; când punem de-o parte timp de-a lungul zilei să fim împreună cu Domnul, să-L contactăm, să ne rugăm peste cuvântul Său și să avem părtășie cu El, noi trimitem rădăcini în El și absorbim bogățiile Sale.

Acest lucru ne va determina să avem o schimbare metabolică, care se va manifesta și într-o schimbare exterioară a comportamentului și atitudinii noastre; vom arăta tot mai mult ca Cristos, iar trăirea noastră va deveni din ce în ce mai mult trăirea lui Cristos pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Mai întâi trebuie să creștem în jos, trimițând rădăcini adânc în Cristos, iar apoi vom crește în sus, dând roade și având o anumită manifestare a lui Cristos.

Fie ca să ne dăm seama că am fost înrădăcinați în Cristos ca țară bună și să ne facem zilnic timp să-L savurăm pe Domnul, nu ne grăbim timpul cu El, ci să petrecem timp adecvat pentru a-L absorbi.

Simpla cunoaștere a faptului că Domnul este țara bună nu este suficientă – trebuie să petrecem timp cu El și să ne exersăm duhul pentru a absorbi bogățiile Sale în ființa noastră.

Fiind înrădăcinați în Cristos, să umblăm în Cristos umblând conform Duhului

Țara bună azi este Cristos ca Duhul atotinclusiv (Galateni 3:14), care locuiește în duhul nostru (2 Tim. 4:22; Rom. 8:16) ca savurare a noastră; a umbla conform acestui Duh (Gal. 5:16) este punctul central și crucial în Noul Testament.

Țara bună este Cristosul atotinclusiv ca Duhul din duhul nostru, iar atunci când umblăm conform duhului și umblăm în duh, Duhul împarte bogățiile lui Cristos întru noi pentru savurarea și participarea noastră.

După cum L-am primit pe Cristos Isus Domnul, trebuie să și umblăm în El umblând în duh. Fie ca noi să fim readuși la acest principiu de bază, umblarea conform duhului.

Avem un duh contopit – Domnul Isus este cu duhul nostru, iar acest Duh este Cristosul atotinclusiv ca țară bună; acum trebuie să umblăm în El.

Orice loc pe care tălpile picioarelor noastre pășește în țara bună, acel loc este al nostru; cu cât umblăm mai mult în Cristos, cu atât mai mult avem de la Cristos, dar cu cât umblăm mai puțin în Cristos, cu atât mai puțin din Cristos avem în realitate.

Trebuie să umblăm în lungul și în latul țării bune, Cristosul incomensurabil și bogat, pentru a-L câștiga și a-L poseda. Dacă am fost înrădăcinați în Cristos, vom umbla spontan în Cristos trăind, acționând, mișcându-ne și avându-ne ființa în Cristos.

Cu cât mai mult trimitem rădăcini în Cristos, petrecând timp adecvat cu El în cuvântul Său pentru a absorbi bogățiile Sale, cu atât vom umbla mai mult în El în mod spontan.

Dar dacă nu-L absorbim pe Cristos, dacă nu primim bogățiile Sale în noi, nu putem umbla în El; umblarea noastră în Cristos este un rezultat spontan al absorbirii lui Cristos de către noi.

În fiecare zi în viața noastră personală, în viața în căsătorie și în viața de familie trebuie să trăim, să acționăm și să ne avem ființa în Cristos; acest lucru este foarte necesar în biserici astăzi.

Cu toții trebuie să fim acei care trăim, acționăm, ne mișcăm și ne avem ființa în Cristos în fiecare moment; vrem să fim găsiți în El, făcând chiar și cele mai mici lucruri în El.

Fie ca să căutăm să fim găsiți în Cristos chiar și în cele mai banale și nesemnificative lucruri, pentru a ne putea trimite rădăcinile adânc în Cristos și a umbla în Cristos umblând conform duhului.

În timp ce umblăm în Cristos, vom fi zidiți în Cristos pentru a-L trăi pe Cristos; această trăire a lui Cristos va produce expresia corporativă a lui Cristos, viața de biserică (Col. 2:6-7).

Aleluia, am fost înrădăcinați în Cristos și zilnic putem fi înrădăcinați profund în El în experiența noastră, petrecând timp cu El în cuvântul Său pentru a absorbi bogățiile Sale.

Și pe măsură ce suntem înrădăcinați în Cristos, putem umbla în Cristos, pentru ca așa cum în interior suntem înrădăcinați în Cristos, tot astfel să-L exprimăm în exterior, umblând conform duhului contopit. În acest fel devenim expresia corporativă a lui Cristos, viața de biserică.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai înrădăcinat în Tine, solul bogat al țării bune și atotinclusive. Vrem să ne exersăm zilnic duhul pentru a Te savura și pentru a fi înrădăcinați profund în Tine, pentru a putea umbla în mod spontan în Cristos, umblând conform duhului. Amin, Doamne Isuse, vrem să trăim, să ne mișcăm și să vorbim în Cristos, pentru ca noi să umblăm în Cristos în viața noastră de zi cu zi pentru expresia corporativă a lui Cristos. Ne întoarcem spre Tine, Doamne și ne exersăm duhul; alegem să umblăm conform duhui și să fim astăzi în duh!

Fiind adânc înrădăcinați în Cristos, petrecând timp cu El în Cuvânt pentru a-I absorbi bogățiile

Col. 2:6-7 dezvăluie faptul că Cristos, în calitate de țară bună, este solul bogat în care am fost înrădăcinați, astfel încât să putem crește cu elementele pe care le absorbim din sol (vezi 1 Corinteni 3:6, 9; Col. 2:19).

Țara bună este compusă din solul bun al lui Cristos; ca noi să umblăm în Cristos, mai întâi trebuie să fim înrădăcinați profund în Cristos, la fel cum plantele sunt înrădăcinate în sol.

În 1 Cor. Pavel a spus că Apolo a udat, Pavel a plantat, dar Dumnezeu dă creșterea; Pavel ne-a plantat în acest țară bună, în solul bogat al lui Cristos, iar acum ca plante în Cristos, trebuie să absorbim toate bogățiile Sale.

Singurul mod de a ne înrădăcina profund în Cristos este să-L contactăm și să petrecem timp cu El în Cuvânt cu multă rugăciune; mai întâi, creștem în jos și apoi vom da roade în sus (Efeseni 5:26; 6:17-18; Isaia 37:31).

Știm cu toții că trebuie să-L contactăm Domnul și să petrecem timp cu El, dar este posibil să nu practicăm acest lucru într-un mod adecvat.

Pe de o parte am fost deja înrădăcinați în Cristos, iar pe de altă parte, trebuie să continuăm să fim înrădăcinați profund întru Cristos, petrecând timp cu El în Cuvânt pentru a absorbi bogățiile Sale.

Ar trebui să uităm de situația noastră, de starea noastră, de eșecurile noastre și de slăbiciunile noastre, și pur și simplu să ne facem timp să-L savurăm de Domnul, astfel încât să-L putem absorbi și să asimilăm elementele bogate din El ca țară bună.

Mai ales dimineața, trebuie să petrecem timp adecvat pentru a-L savura pe Domnul în cuvântul Său; nu ar trebui să ne grăbim timpul cu El, ci, mai degrabă, să petrecem timp adecvat cu El la începutul fiecărei zile.

Pe măsură ce petrecem timp cu Domnul în cuvântul Său pentru a absorbi bogățiile Sale, lucrurile negative nu ne vor deranja; în bogățiile lui Cristos pe care le absorbim primim soluția pentru a-l respinge pe Satan, așa că nu ne vor mai deranja ispitele, necazurile și problemele lui.

Trebuie să petrecem timp cu Domnul dimineața și, de asemenea, pe tot parcursul zilei, pentru a savura un ospăț din El și cu El. Din nou și din nou, trebuie să ne întoarcem de la mintea, emoția și intenția noastră și pur și simplu să ne deschidem Domnului, exersându-ne duhul pentru a-I spune,

Doamne Isuse, Te iubesc și mă deschid Ție! Te ador, Doamne, și mă închin Ție. Mă întorc către Tine din gândurile, grijile, emoțiile și intențiile mele și doar îmi deschid ființa către Tine! Doamne, mă dau Ție. Îți dau inima mea și tot ce este legat de ziua mea. Te iubesc, Doamne Isuse!

În fiecare dimineață, trebuie să ne petrecem timp adecvat pentru a-L absorbi pe Domnul; deși zece minute este un timp bun, cel mai bine este să petrecem treizeci de minute pentru a-L savura la începutul fiecărei noi zile.

Pe măsură ce petrecem timp contactându-L pe Domnul dimineața și pe tot parcursul zilei în duhul nostru, vom absorbi în mod spontan bogățiile lui Cristos ca pământ întru ființa noastră.

Nu ar trebui să avem doar o „cafea și gogoașă” din Cristos în fiecare dimineață, ci trebuie să petrecem timp adecvat pentru a-L absorbi.

O plantă este înrădăcinată în sol pentru a absorbi nutrienții și bogățiile din sol; această absorbție nu durează doar zece minute dimineața și apoi zece minute seara, ci mai degrabă, este ceva constant, non-stop, 24/7, altfel planta va muri.

În calitate de credincioși în Cristos, am fost înrădăcinați în Cristos și trebuie să-L contactăm în fiecare zi, în fiecare ceas, chiar și moment cu moment și să fim în unirea organică cu El pentru a absorbi nutrienții bogați din Cristos pentru creșterea noastră în viață, umblând în Cristos și devenind expresia lui Cristos.

Trebuie să ne luăm timp pentru a-L savura pe Domnul ca țară bună atotinclusivă, pentru ca toate elementele lui Cristos, ca sol bogat, să fie absorbite în noi pentru ca noi să fim făcuți deplini în El în experiența noastră.

Cristos este plinătatea Dumnezeirii și am fost făcuți deplini în El absorbind bogățiile Sale în ființa noastră.

Ca să absorbim bogățiile lui Cristos ca țară bună, trebuie să avem rădăcini fragede și noi; nu ar trebui să permitem să fim vechi sau învechiți în relația noastră cu Domnul, ci să fim proaspeți și reînnoiți în fiecare zi (2 Cor. 4:16; cf. Deut. 34:7; Luca 11:34-36; Fapte 3:19 -20; Psa. 16:11).

Cea mai bună absorbție are loc nu prin rădăcinile mari și bătrâne, ci cu firele de rădăcină, deoarece acestea au cea mai mare suprafață de contact cu solul și prin aceasta substanțele nutritive cu apa pătrund în celulele plantei.

Planta nu iese din locul ei pentru a căuta nutrienți – rădăcinile coboară pe pământ și fac ceva pentru a atrage nutrienții la ele; ele atrag, absorb și „sug” în mod activ bogățiile din sol.

În fiecare zi trebuie să dezvoltăm niște rădăcini noi, câteva fire de rădăcină, astfel încât să avem o absorbție nouă și proaspătă a bogățiilor lui Cristos.

Trebuie să uităm de situația noastră, de starea noastră, de eșecurile noastre și de slăbiciunile noastre și pur și simplu să petrecem timp pentru a-L absorbi pe Domnul, pentru a putea fi zidiți în El pentru zidirea Trupului Său, expresia Sa corporativă (Luca 8:13; Mat 14:22-23; 6:6). Amin!

Fie ca să avem o schimbare în practica noastră de a-L contacta pe Domnul; fie ca să lăsăm deoparte lucrurile care ne distrag atenția și să ne concentrăm numai pe Domnul pentru a petrece timp adecvat cu El ca să absorbim bogățiile Sale.

Doamne Isuse, ne consacrăm Ție în mod proaspăt; ne deschidem către Tine într-un mod nou și venim la Tine pentru a-Ți absorbi bogățiile întru ființa noastră! Vrem ca rădăcinile noastre să fie tandre și noi ca să absoarbă bogățiile Tale în fiecare clipă în ființa noastră. Amin, Doamne Isuse, fie ca să nu devenim vechi sau să stagnăm în părtășia noastră cu Tine. Fie ca să nu parcurgem doar un program sau să ne facem citirea noastră din Biblie ci să petrecem timp adecvat pentru a Te savura în Cuvântul Tău prin exersarea duhului nostru, astfel încât să putem absorbi bogățiile Tale în ființa noastră și să creștem în viață, să fim zidiți în Cristos și umblăm în Cristos pentru a deveni expresia corporativă a lui Cristos!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Being Deeply Rooted in Christ by Spending Time with Him in the Word to Absorb His Riches, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 7 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să fim vase deschise Domnului și să ne închidem vasul către moarte și întinăciune

23/02/2020 by Credincios in Cristos 2 Comments

Întinarea este inevitabilă, dar putem învăța să ne închidem vasul înspre moarte și întinăciune și ne putem deschide vasul către Domnul!

Răscumpărarea pe care Cristos a realizat-o pe cruce este etern eficientă și este întotdeauna disponibilă pentru fi aplicată la ființa noastră; ori de câte ori devenim necurați, Îl putem contacta pe Domnul prin exersarea duhului nostru și Duhul Sfânt va aplica sângele lui Cristos ființei noastre pentru a ne curăța din nou.

Moartea și întinarea morții prevalează și este aproape imposibil să nu fim întinați de moarte sau de impuritate.

Deci trebuie să-L luăm pe Cristos ca realitate a vițelei roșii și să-I permitem Duhului să aplice eficacitatea răscumpărării lui Cristos ființei noastre.

Putem crede că sângele lui Isus este cel care are grijă de impuritate, dar aplicarea se face prin exersarea duhului nostru, astfel încât Duhul Sfânt să aplice eficiența răscumpărării lui Cristos ființei noastre.

Rebeliunea este un păcat, iar rezultatul rebeliunii este moartea; răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu are multe forme și uneori se manifestă prin murmure, iar alteori este o rebeliune deschisă împotriva lui Dumnezeu și împotriva conducerii pe care Dumnezeu a rânduit-o.

Un păcat comun poate fi iertat și curățat luându-L pe Cristos ca ofrandă pentru păcat și curățarea pentru acest păcat este imediată; însă răzvrătirea nu este un păcat obișnuit, iar ofranda pentru păcat nu este suficientă.

Întinarea morții care rezultă din păcatul rebeliunii nu poate fi curățată decât de apa impurității. Această apă era compusă dintr-un anumit fel de cenușă și apa curgătoare (apa vie).

Aceste cenușe erau rezultatul arderii unei vițele roșii (împreună cu tot ceea ce avea, inclusiv sângele ei), împreună cu lemn de cedru, isop și șuvițe stacojii; cenușa rezultată este păstrată într-un loc special și, de fiecare dată când este nevoie de apă pentru impuritate, unele cenușe au fost amestecate cu apă curgătoare și au fost aplicate persoanei necurate.

În primul rând, trebuie să ne dăm seama că suntem necurați; chiar dacă suntem credincioși, Îl iubim pe Domnul și Îl mâncăm în cuvântul Său și Îl experimentăm și Îl savurăm, încă suntem în contact cu atâtea lucruri întinătoare și ne este ușor să ne întinăm.

Slavă Domnului, însă, căci Domnul Isus a venit ca adevărata vițea roșie, El a fost dat la moarte, iar cenușa rezultată poate fi amestecată cu Duhul Sfânt ca apă curgătoare pentru a ne curăța și pentru a ne aproviziona cu apă vie.

Doar lucrarea răscumpărării lui Cristos, prin umanitatea Sa demnă (lemn de cedru) și umilă (isopul), împreună cu moartea Sa și cu Duhul învierii Sale, ne poate vindeca și curăța situația de necurăția morții.

Avem nevoie de puterea Duhului Sfânt pentru a aplica răscumpărarea lui Cristos și pentru a ne curăța de necurăție

Cenușa înseamnă că orice a fost ars a ajuns în stadiul final; cenușa este starea finală a oricărui lucru și nimic nu mai poate schimba cenușa – ea este în forma finală.

Vițeaua roșie a fost arsă complet – pielea, carnea și sângele.

Pe cruce Cristos a fost răstignit și a fost „ars” de dreptatea lui Dumnezeu în mod complet, iar El a fost procesat pentru a fi în forma finală – cenușă, care în ochii omului nu înseamnă nimic, dar în ochii lui Dumnezeu e foarte importantă.

Lucrarea lui de răscumpărare a lui Cristos a fost consumată în etapa ei finală, iar lucrarea Lui a devenit acum „cenușă”, fără să i se adauge nimic.

Aceste cenușe trebuiau puse în afara taberei într-un loc curat, pentru a fi păstrate pentru adunarea copiilor lui Israel pentru apa pentru impuritate; aceasta este o ofrandă pentru păcat (Num. 19:11).

Aleluia, răscumpărarea lui Cristos a fost dusă la îndeplinire și ea este păstrată într-un loc special, un loc curat, astfel încât, ori de câte ori suntem necuțiți sau întinați, putem s-o aplicăm ființei noastre.

Pur și simplu atingând lumea, lucrurile lumii și contactând oamenii din lume, noi devenim necurați; lumea este în rebeliune împotriva lui Dumnezeu, iar principiul lumii este înlocuirea lui Dumnezeu cu multe alte lucruri.

Rezultatul lucrării lui Satan în om este moartea; rezultatul păcatului este moartea. Noi eram morți în păcate și ofense; aveam viață fizică, dar eram morți spiritual.

Când contactăm oameni care sunt morți din păcate și ofense, putem deveni necurați. Atunci când contactăm oamenii care trăiesc în păcat, devenim necurați și întinați.

Când avem prieteni în lume și trăim în lume, „atingem cadavre” și devenim necurați. O, Doamne Isuse!

Fără ca să ne dăm seama, pur și simplu trăind în lumea de azi, suntem infectați și întinați de impurități; când păcătuim prin faptul că atingem lumea, suntem necurați.

Cum putem fi curățați? Nu doar răscumpărarea Domnului ne curăță, ci apa pentru impuritate; apa vie trebuie amestecată cu cenușa și stropită pe noi.

Aceasta înseamnă că Duhul Sfânt trebuie să facă o lucrare în noi pentru a aplica ființei noastre eficacitatea răscumpărării Domnului.

Cristos este stânca, iar când El a fost lovit apa vie a curs (1 Corinteni 10: 4); această apă vie este Duhul Sfânt, iar a lua apa vie și a face din ea apă pentru impuritate înseamnă că este nevoie de lucrarea Duhului Sfânt.

Dacă există doar răscumpărarea Domnului, putem crede într-un fapt obiectiv și să fim de acord cu acesta; cu toate acestea, Domnul vrea să amestecăm Duhul Sfânt (apa vie) și răscumpărarea lui Cristos (cenușa) și să le aplicăm ființei noastre.

Slavă Domnului, Domnul Isus nu trebuie să moară din nou: lucrarea Sa unică pe cruce este veșnic eficientă și ne poate curăța oricând!

Deci trebuie să ne exersăm duhul, să-L contactăm Domnul și Duhul Sfânt va lucra în noi pentru a aplica eficacitatea răscumpărării lui Cristos ființei noastre pentru a ne curăța de păcatul nostru.

Eficacitatea lucrării Domnului pe cruce în urmă cu două mii de ani continuă până astăzi și până în veșnicie; prin întoarcerea către Domnul și exersarea duhului, ne deschidem către Dumnezeu și Îi permitem Duhului Sfânt să lucreze în noi și să aplice răscumpărarea lui Cristos ființei noastre, pentru a putea fi curățați de orice necurăție și să fim alimentați cu apa vieții.

Te lăudăm Doamne Isuse pentru lucrarea Ta pe cruce; răscumpărarea Ta este o lucrare eficientă în mod etern! Aleluia! Ne exersăm duhul, Doamne, în conformitate cu conștiința noastră luminată, pentru a ne mărturisi păcatele în lumina Ta și credem că Duhul Sfânt lucrează în noi pentru a aplica răscumpărarea lui Cristos ființei noastre și pentru a ne curăța de orice necurăție! Aleluia, Duhul curge ca apă vie, iar răscumpărarea lui Cristos ni se aplică – acum suntem curățați de orice întinăciune și impuritate și suntem aprovizionați cu apa vie!

Să fim vase deschise Domnului și să ne închidem vasul către moarte și întinăciune

Un tip reprezentativ foarte particular de întinare, care poate fi aplicat și experienței noastre creștine și vieții noastre de biserică, este menționat în Num. 19:15; aici se spune că orice vas care nu este acoperit este necurat, dar vasele închise sunt curate.

Noi suntem vase: suntem făcuți ca un vas pentru a-L conține pe Dumnezeu și, atunci când vorbim despre relația noastră cu Dumnezeu, noi ca vas dorim să fim deschiși pentru El și să-L primim, să-L savurăm și să fim plini de El.

Suntem vase alese; Dumnezeu ne-a ales din eternitate, El ne-a proiectat și ne-a creat, ne-a cunoscut mai dinainte și ne-a adus în ființă, pentru a putea fi un vas care-L conține pe Dumnezeu.

Deci, înspre Dumnezeu, trebuie să fim un vas deschis, deschizându-ne inima către El, întorcându-ne către El, exersându-ne duhul, astfel încât să nu avem nici o piedică între noi și El. Trebuie chiar să deschidem gura pentru a chema numele Său, să ne rugăm, să cântăm, să citim cu rugăciune și să-I mulțumim Domnului.

Cu toate acestea, noi, ca vas, trebuie să știm și să fim „închis” și să avem capacul strâns închis. Dacă vasul nostru este deschis tot timpul și capacul nu este strâns legat de el, moartea poate intra ușor să ne întineze.

Noi și doar noi suntem responsabili pentru ceea ce intră în vasul nostru; nimeni nu ne poate controla în ceea ce auzim, ce ascultăm (auzim multe lucruri, dar unor lucruri le acordăm o atenție deosebită și le ascultăm), ceea ce citim și ceea ce îngăduim să rămână în mintea noastră.

În ceea ce privește mântuirea din întinarea morții, există o singură acțiune pe care o putem lua în mod preventiv: putem face ceva astfel încât să putem reduce măsura de întinare și anume să ne menținem vasul închis – chiar bine închis – atunci când vine vorba de moarte.

Da, s-ar putea să trăim în lume, dar ne putem închide vasul înspre lume, astfel încât lumea să nu ne întineze și să ne facă să fim impuri. Ne putem feri de a fi întinați. Putem învăța să nu ascultăm vorbirea care conține elementul morții.

Putem discerne când cineva vrea să ne vorbească și să infuzeze rebeliune în noi și putem sta departe de asemenea persoane.

Nu ar trebui să ascultăm vorbele care au în ele elementul răzvrătirii; chiar dacă par adevărate, bazate pe fapte, o astfel de vorbire este din pomul cunoașterii binelui și răului și va aduce moarte.

Moartea vine într-un mod meschin, într-un mod camuflat; există un element de adevăr în vorbire care aduce moartea și există și moarte și cunoaștere…

Trebuie să ne ferim vasul de întinare; vasul nostru trebuie să fie deschis Domnului, dar în același timp trebuie să fie strâns închis spre moarte și întinăciune.

De cele mai multe ori nimeni nu încearcă să ne „otrăvească” sau „să ne întineze” – pur și simplu alegem să citim ceva, să ascultăm ceva sau să urmărim ceva care ne întinează – ne otrăvim pe noi înșine! O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să fim mântuiți de citirea lucrurilor care vor aduce moartea spirituală și să nu luăm în noi lucruri care știm că includ moarte și rebeliune. Fie ca să învățăm să ne închidem vasul, să închidem strâns capacul și să lăsăm să intre doar viața – să lăsăm apa vie și să nu lăsăm moartea să intre!

Doamne Isuse, ne deschidem vasul către Tine și îl închidem strâns către orice vorbire care aduce moarte și întinăciune! Amin Doamne Isuse, Te iubim și ne îndreptăm inima spre Tine, ne exersăm duhul pentru a Te contacta și vrem să Te savurăm și să primim distribuirea Ta divină. Alegem să ne închidem vasul spre orice vorbire din pomul cunoașterii binelui și răului. Alegem să nu ascultăm vorbirea care duce la moarte și alegem să nu citim lucruri care știm că ne vor întina. Dragă Doamne Isuse, vasul nostru este larg deschis pentru Tine și legat și închis către orice moarte și întinăciune!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Being Open Vessels to the Lord and Closing our Vessel toward Death and Defilement (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 5 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Cerem, căutăm și batem în rugăciune pentru a primi bogățiile lui Dumnezeu și pentru a-i hrăni și pe alții

03/12/2019 by Credincios in Cristos 2 Comments

Pe măsură ce îi contactăm pe oameni și avem grijă de ei, trebuie să cerem, să căutăm și să batem în rugăciune pentru modul potrivit de a-i contacta; trebuie să primim resursa divină și să administrăm această resursă altora.

În Matei 7 vedem calea prin care noi, ca oameni ai împărăției, ca cetățeni ai împărăției cerurilor, putem să ne îngrijim de alții și să-i tratăm.

În primul rând, nu ar trebui să-i judecăm pe alții, nici să căutăm să le găsim defectele și să le expunem, căci noi înșine avem defecte și nimeni nu ne-a cerut să judecăm. De fapt, judecata cu care îi judecăm pe alții, vom fi și noi judecați, și măsura cu care îi măsurăm pe alții, cu ea vom fi și noi măsurați.

În al doilea rând, trebuie să fim atenți atunci când împărtășim adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu și experimentarea lui Cristos de către noi altora, deoarece unii dintre ei pot să nu fie în starea și situația potrivită și, în loc să le primească, le-ar putea călca în picioare și să se întoarcă să ne rupă (vezi v. 7).

Lucrurile sfinte se referă la adevărul obiectiv care aparține lui Dumnezeu, iar mărgăritarele se referă la experiențele subiective ale lui Cristos.

Slavă Domnului, pe măsură ce Îl urmărim și creștem în El, suntem infuzați și umpluți cu cuvântul Său, și adevărul divin este constituit în noi, până la punctul în care vrem să ne revărsăm și să împărtășim acest lucru cu alții.

În plus, pe măsură ce creștem în viață, avem experimentări subiective prețioase din Cristos, iar El devine atât de real și personal pentru noi; dorința noastră este să vorbim despre această Persoană minunată altora.

Dar pur și simplu faptul de a fi entuziasmați de adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu și faptul de a fi fericiți cu privire la experimentările lui Cristos pe care le-am avut, nu înseamnă că ar trebui să împărtășim aceste lucruri cu toată lumea, indiferent cine sunt și unde se află.

Mai degrabă, legea împărăției cerurilor – așa cum e detaliată de Domnul în Mat. 7 – este că trebuie să ne abținem să împărtășim aceste lucruri sfinte și experimentări dulci cu unii care sunt precum “câinii” și ca “porcii”, unii care pot fi credincioși, dar sunt religioși și sunt gata să se întoarcă și să ne rupă.

Când vorbim altora despre experimentările subiective ale lui Cristos de către noi, trebuie să luăm în considerare cu cine vorbim; mai ales acei tineri dintre noi, când se entuziasmează, vorbesc cu toții despre toate lucrurile și destul de curând unii se întorc și îi calcă pe picioare.

Când vorbim cu alții despre adevăr sau despre experimentările prețioase ale lui Cristos de către noi, trebuie să percepem și să stabilim dacă au sau nu capacitatea de a primi ceea ce intenționăm să împărtășim.

Ceea ce trebuie să facem în primul rând – și chiar în timp ce îi contactăm pe alții – este să cerem, să căutăm și să batem la ușă pentru modul potrivit de a-i contacta.

Să învățăm să cerem, să căutăm și să batem pentru calea potrivită de a-i contacta pe oameni conform Duhului

Adevărul este că nu știm cum să-i contactăm pe oameni, iar faptul că avem o inimă bună și savurăm cuvântul lui Dumnezeu nu înseamnă că ar trebui să le spunem tuturor acest lucru.

Pe măsură ce îi contactăm pe oameni și îi tratăm, trebuie să cerem, să căutăm și să batem la uși pentru calea potrivită de a-i contacta (Mat. 7:7-8; 1 Tim. 5:1-2). Aceasta înseamnă că trebuie să ne rugăm; trebuie să ne rugăm înainte de a vorbi și trebuie să ne rugăm în timp ce vorbim cu ceilalți.

A cere înseamnă a ne ruga într-un mod obișnuit, a căuta înseamnă a ne implica într-un mod specific și a bate la uși înseamnă a cere în cel mai intim și mai serios mod.

Când întâlnim pe cineva, trebuie să-L întrebăm pe Domnul, “Doamne, ce ar trebui să vorbesc cu această persoană? Care este situația și starea ei și ce ar trebui să-i spun?” Aceasta este o rugăciune obișnuită.

Apoi trebuie să ne rugăm într-un mod mai specific, să avem cuvintele specifice de la Domnul pe care să le spunem. Și chiar mai mult, trebuie să cerem de la Domnul într-un mod cât mai intim ca El să fie Cel care vorbește în noi și El să însoțească cuvântul nostru cu mâna Sa puternică.

Domnul Isus Însuși a făcut acest lucru în Matei 11, unde, în timp ce mustra orașele care L-au respins, El a răspuns și I-a spus Tatălui: “Da, Tată”; în timp ce mustra cetățile, Domnul cerea, căuta și bătea la ușă în rugăciune înaintea Tatălui și vorbea ceea ce I-a spus Tatăl.

El a vrut să știe cum simte Tatăl în legătură cu această situație anume, cum tratează El aceste orașe, cum le mustră și cum să fie într-o astfel de situație.

Cel mai mare secret în contactarea celorlalți este că trebuie să ne rugăm; trebuie să nu ne bazăm pe ceea ce știm, pe cum simțim noi și pe ceea ce putem vedea, ci să ne rugăm.

Trebuie să ne rugăm chiar în momentul în care îi contactăm pe oameni și trebuie să învățăm să cerem, să căutăm și să batem la ușă pentru calea potrivită de a-i contacta pe oameni conform duhului.

În timp ce cerem, căutăm și batem la uși în rugăciune, rugându-ne cu cereri către Domnul, rugându-ne într-un mod specific și cerând de la El într-un mod cât mai intim, vom primi călăuzire de a-i trata pe oameni potrivit împărăției și conform Duhului.

Principiul controlator al contactului nostru cu ceilalți este împărăția și Duhul. Pe măsură ce cerem, căutăm și batem la ușă, Tatăl ne va da lucruri bune (Mat. 7:9-10), care este Duhul Sfânt (Luca 11:13).

Cu alte cuvinte, pe măsură ce ne rugăm în timp ce îi contactăm pe oameni, Domnul Se va da pe Sine Însuși nouă ca noi să-L distribuim pe El lor.

Trebuie să petrecem timp pentru a-L căuta pe Domnul; în contactul cu alții, avem nevoie de cerere, de căutare și de baterea la ușă, iar ușa se va deschide și vom avea o cale de a-i contacta pe alții în calea cea mai profitabilă.

Vom ști cum să vorbim cu ei, ce să le distribuim și cum să evităm greșelile; vom ști, de asemenea, să ne ferim de “câini” și de “porci”. Pe măsură ce ne rugăm Domnului, vom ști cum să păzim noua lege a împărăției cerurilor.

Pe măsură ce Îl căutăm, căutăm mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Sa și o vom găsi (Mat. 6:33). Când batem, o ușă ni se va deschide și vom intra prin poarta strâmtă și vom umbla pe calea îngustă (Mat. 7:14).

Doamne Isuse, vrem să învățăm cum să cerem, să căutăm și să batem la uși în rugăciune pentru calea potrivită de a-i contacta pe oameni conform Duhului. Salvează-ne din a ne gândi că știm cum să-i contactăm pe ceilalți și ce să le vorbim. Salvează-ne din a-i contacta pe alții și din a-i trata într-un mod natural. Doamne Isuse, Te rugăm cu privire la alții, ne rugăm într-un mod specific cu privire la ei și cerem în modul cel mai intim și cu multă stăruință, ca să-L putem distribui pe Cristos lor conform nevoii lor.

Să ne rugăm întru Dumnezeu ca să primim bogățiile din Duhul Său pentru a ne hrăni pe noi înșine și pe alții

Dacă citim Luca 11:1-13, porțiunea paralelă cu Mat. 7, vedem parabola celui care avea un prieten care a venit la el noaptea și nu avea ce să-i dea să mănânce, așa că s-a dus la un alt prieten să ceară de mâncare.

Acest al doilea prieten, deși avea ușa încuiată și era deja în pat, datorită persistenței sale îndrăznețe, s-a ridicat și i-a dat prietenului său ceea ce avea nevoie.

Pe măsură ce îi contactăm pe oameni și îi tratăm, trebuie să cerem, să căutăm și să batem la uși în rugăciune înaintea Domnului, iar noi facem acest lucru ca să ne rugăm întru Dumnezeu ca să primim bogățiile întrupate în Duhul Său ca noi să le mâncăm și pentru ca cei de care ne îngrijim să fie hrăniți.

Când ne rugăm așa cum ne-a învățat Domnul, “Tată, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta…” – vom fi scoși din noi înșine și aduși întru Dumnezeu. Există multe feluri de rugăciuni care nu ne aduc întru Dumnezeu, dar acest fel de rugăciune ne va aduce întru Dumnezeu.

Pe măsură ce îi contactăm pe oameni, trebuie să venim la Domnul ca să cerem, să căutăm și să batem la uși în rugăciune, având o persistență lipsită de rușine în rugăciune înaintea Sa ca să primim bogățiile întrupate în Duhul Său ca să ne hrănim pe noi înșine și pe toți cei de care ne îngrijim.

Dacă noi, care suntem răi, știm să dăm daruri bune copiilor noștri, cu cât mai mult va da Tatăl nostru Duhul Sfânt celor care Îl cer! Dacă persistăm fără rușine în rugăciune, Domnul ne va da ceea ce avem nevoie.

Dacă cerem, ni se va da; dacă vom căuta, vom găsi și, dacă batem, ni se va deschide. Trebuie să ne rugăm pe noi înșine întru Dumnezeu și vom primi rezerva de viață simbolizată de Duhul; apoi, vom avea mâncare să le oferim celor pe care îi contactăm.

Rugăciunea este foarte importantă, căci dacă nu ne rugăm întru Dumnezeu, nu avem rezerva și nu putem distribui această rezervă altora!

Pe de o parte, noi înșine trebuie să fim prin cruce; trebuie să fim crucificați prin Cristos, căci în biserică nu este loc pentru persoana naturală, ci Cristos este totul și în toate (Col. 3:11). Pe de altă parte, trebuie să fim prin Duhul și să facem totul în duh pentru a-L distribui pe Cristos altora, iar acest lucru trebuie făcut pentru zidirea bisericii.

Fie ca să practicăm acest lucru: fie ca să exersăm să facem totul prin cruce și prin Duhul pentru a-L distribui pe Cristos altora pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos.

Fie ca să ne smerim ca Solomon și să cerem Domnului înțelepciune în tratarea poporului Său, cum să fim cu ei, cum să intrăm și să ieșim printre ei și cum să-i slujim (vezi 2 Cron. 1:10).

Avem nevoie de Domnul în vorbirea cu ceilalți. Trebuie să ne renegăm de noi înșine prin exersarea duhului nostru ca să ne rugăm, și trebuie să ne rugăm întru Dumnezeu ca să primim bogățiile Sale în Duhul Său pentru a ne hrăni pe noi și pentru a-i hrăni și pe cei de care ne îngrijim.

Doamne Isuse, vrem să ne rugăm întru Dumnezeu ca să primim bogățiile lui Cristos întrupate în Duhul ca să ne hrănim pe noi și pe alții. Amin, Doamne Isuse, venim la Tine ca să primim resursa de viață; vie împărăția Ta și facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Avem nevoie de alimentarea Ta, Doamne; avem nevoie de Duhul ca alimentarea noastră, și trebuie să fim hrăniți și umpluți cu Duhul Sfânt. Fie ca să învățăm să facem totul prin cruce și prin Duhul pentru a-L distribui pe Cristos întru alții pentru Trupul Său!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Ask, Seek, and Knock in Prayer to Receive God’s Riches and Feed Others also (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 4 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să experimentăm puterea învierii lui Cristos pentru a participa la suferințele Sale pentru Trup

21/11/2019 by Credincios in Cristos 2 Comments

Aspirația lui Pavel a fost să-L cunoască pe Cristos și puterea învierii Sale și părtășia suferințelor Sale; noi trebuie să experimentăm puterea învierii lui Cristos pentru a participa la suferințele Sale.

Dacă renunțăm la noi înșine și rămânem sub moartea crucii, vom experimenta puterea învierii lui Cristos pentru zidirea Trupului.

Ce înseamnă să-L experimentăm pe Cristos? Cum Îl putem experimenta pe Cristos în viața noastră de zi cu zi? A-L experimenta pe Cristos înseamnă a-L cunoaște și a-L savura pe Cristos într-un mod experimental; trebuie ca nu doar să cunoaștem despre Cristos și despre ceea ce poate fi El pentru noi, ci să avem o participare directă, personală, în Cristos.

De exemplu, un cuplu poate fi în procesul de curtare, și după ce le este clar în fața Domnului că ar trebui să continue, după ce se căsătoresc, au o participare directă, personală, în viața de căsnicie.

După ce am crezut în Domnul, am fost aduși în domeniul lui Dumnezeu, al lui Cristos și al împărăției lui Dumnezeu, iar acum Îl urmărim pe Cristos ca să-L cunoaștem într-un mod experimental, având nu numai o cunoaștere a lui Cristos, ci obținând persoana Sa.

Pentru a câștiga ceva din Cristos, trebuie să plătim un preț; Pavel a plătit prețul tuturor lucrurilor, la care a renunțat cu bucurie, pentru că le-a considerat ca fiind un gunoi de dragul cunoașterii lui Cristos.

Ca să-L câștigăm pe Cristos înseamnă să experimentăm, să savurăm și să luăm în posesie toate bogățiile Sale nepătrunse, plătind un preț. Cristos, Mântuitorul nostru, are bogății de nepătruns; bogățiile Sale sunt de nepătruns în măsura lor, dar ele pot deveni realitatea noastră deplină pe măsură ce Îl savurăm și Îl experimentăm.

Acest lucru este manifestat și clarificat la masa Domnului, când venim împreună nu numai pentru a ne aminti la nivel mental de ceea ce a făcut Domnul pentru noi, ci pentru a coopera cu Domnul pe care L-am savurat și L-am experimentat, pentru a-L oferi Tatălui pentru satisfacția Sa.

Fie ca să continuăm și să creștem în viața omenească și în viața divină zi de zi, savurându-L și experimentându-L pe Cristos. Fie ca să plătim prețul pierderii vieții noastre sufletești, negând sinele și socotind toate lucrurile ca pierdere de dragul lui Cristos, pentru ca Cristos să fie experiența noastră de zi cu zi și El să fie introdus în noi.

Trebuie să-L cunoaștem pe Cristos experimentându-L, savurându-L, fiind una cu El și avându-L înăuntrul nostru, având o viață zilnică cu Domnul, pentru ca El să trăiască în noi.

Tatăl nostru dorește să aibă adevărata închinare din partea copiilor Săi, iar această închinare adevărată nu se rezumă doar la cunoașterea lui Cristos, ci la experimentarea acestei Persoane minunate și bogate, care a fost experimentat și savurat de către noi în experimentarea noastră zilnică.

Aspirăm să cunoaștem puterea învierii lui Cristos și părtășia suferințelor Sale

Pavel aspira să cunoască puterea învierii lui Cristos și părtășia suferințelor Sale (Fil. 3:10). Puterea învierii lui Cristos este de fapt viața Sa de înviere, care L-a înviat din morți (vezi Efes. 1:19-20).

Pavel nu voia doar să-L cunoască pe Cristos într-un mod general; el a dorit să cunoască în mod specific puterea învierii lui Cristos și părtășia suferințelor Sale, fiind conformat morții Sale.

Trebuie să-I cerem Domnului în mod specific ca să Îl experimentăm și să cunoaștem puterea învierii Sale și părtășia suferințelor Sale.

Domnul, în îndurarea Sa, ne va da lumină și va crea situații care ne vor permite să cunoaștem în mod direct și personal această putere de înviere, pe care moartea nu o poate învinge!

Moartea nu poate învinge viața de înviere; moartea nu-L poate învinge pe Domnul Isus și moartea nu poate învinge niciodată Trupul lui Cristos. Chiar dacă unii sfinți merg la Domnul și pare că există o înfrângere exterioară, viața de înviere triumfă, și puterea învierii este cea mai înaltă putere din univers!

Realitatea învierii lui Cristos și puterea sa este Duhul (Rom. 8:9-11; 1 Cor. 15:45; 1 Ioan 5:6). Duhul compus cu învierea lui Cristos și puterea învierii locuiește în duhul nostru pentru a distribui învierea lui Cristos și puterea ei în întreaga noastră ființă (Fil. 1:19; Exo. 30:23-25; Rom. 8:6b, 10-11).

Pentru a experimenta și pentru a cunoaște puterea învierii lui Cristos, trebuie să trăim o viață crucificată după modelul vieții Sale; conformarea noastră cu moartea lui Cristos oferă baza pentru ca puterea învierii lui Cristos să se ridice, astfel încât viața divină să fie exprimată prin noi.

Duhul – care este realitatea învierii lui Cristos cu puterea sa – este în duhul nostru pentru a distribui viața de înviere și puterea sa către toate părțile interioare ale ființei noastre.

Aspirația noastră este să cunoaștem puterea învierii lui Cristos și părtășia suferințelor Sale; atunci când cunoaștem viața de înviere, suntem în stare și suntem întăriți ca să fim conformați morții lui Cristos.

Deoarece Cristos ca Duhul este în duhul nostru, duhul nostru este viață datorită dreptății; când ne întoarcem și avem mintea ațintită pe duh, mintea noastră (partea de căpetenie a sufletului nostru) este viață, iar Duhul împarte viață trupului nostru muritor pentru a da viață chiar și trupului nostru fizic.

Aleluia, întreaga noastră ființă devine viață, deoarece Duhul se răspândește din duhul nostru înspre toate părțile ființei noastre interioare!

Deși trupul nostru muritor îmbătrânește, Domnul ne dă viață zi de zi pe măsură ce ne întoarcem către duhul nostru, iar puterea de înviere operează în noi, atât pentru a ne conforma morții lui Cristos, cât și pentru a transmite viață divină întregii noastre ființe!

Doamne, aspirăm să cunoaștem puterea învierii lui Cristos și părtășia suferințelor Sale. Îți mulțumim că ai venit ca Duhul în înviere pentru a fi unit cu duhul nostru și pentru a împărți viața divină în toate părțile ființei noastre interioare. Aleluia, duhul nostru este viață, mintea noastră devine viață, iar Duhul împarte viață chiar și trupului nostru muritor! Amin, Doamne, fie ca aceeași putere care a operat în Tine pentru a Te ridica din morți să opereze și în noi pentru a învia întreaga noastră ființă, ca să cunoaștem puterea învierii lui Cristos și părtășia suferințelor Sale!

Să experimentăm puterea învierii lui Cristos pentru a participa la suferințele Sale pentru Trup

Dacă noi, în calitate de credincioși în Cristos, ne punem pe noi înșine deoparte și rămânem sub moartea crucii, vom experimenta puterea învierii lui Cristos; apoi, în mod spontan, puterea de înviere experimentată de către noi va zidi Trupul lui Cristos (Fil. 3:10; Efes. 4:12, 16).

Condiția necesară pentru experimentarea puterii de înviere (2 Tim. 2:11) prin conformarea cu moartea Sa este părtășia suferințelor Domnului (Matei 20:22-23; Col. 1:24).

În cazul Domnului, mai întâi au venit suferințele și moartea, apoi a urmat învierea; în cazul nostru, mai întâi primim și experimentăm puterea învierii, apoi avem părtășia suferințelor Sale și conformarea cu moartea Sa.

Aleluia, ori de câte ori ne întoarcem către duhul nostru și atingem Duhul, savurăm puterea învierii Domnului, iar prin această putere suntem în măsură să participăm la suferințele Sale și să trăim o viață crucificată pentru producerea și zidirea Trupului lui Cristos!

Baza experimentării lui Cristos de către noi este conformarea cu moartea lui Cristos; dacă nu suntem conformați morții lui Cristos, nu-L putem experimenta pe Cristos, pentru că nu avem nici o bază.

Pentru ca să-L experimentăm pe Cristos, trebuie să fim conformați cu moartea Sa și, ca să fim conformați cu moartea Sa, trebuie să avem părtășia suferințelor Sale.

Prin participarea la suferințele lui Cristos, suntem aduși în poziția de a experimenta puterea învierii lui Cristos.

Cu toate acestea, unii cred că, dacă renunțăm la noi înșine, adică dacă Îl experimentăm pe Cristos în moartea Sa, nu va mai rămâne nimic din noi; totuși, atunci când credincioșii experimentează negarea sinelui, ceea ce rămâne este Cristos.

Când necredincioșii renunță la ei înșiși, nu mai rămâne nimic, pentru că ei nu-L au pe Duhul; dar când noi, ca credincioși, ne negăm pe noi înșine, când Îl experimentăm pe Cristos în moartea Sa, Duhul va fi real în noi și va trăi în noi.

Aceasta este de fapt puterea învierii. Trebuie să facem un singur lucru – să renunțăm la noi înșine, adică să ne punem sinele în moarte și să-l ținem pe cruce; atunci, vom trăi o viață crucificată ca bază pentru ca puterea învierii să fie manifestată.

Când puterea învierii este manifestată, acest lucru nu este în principal pentru savurarea noastră, ci pentru zidirea bisericii în calitate de Trup al lui Cristos. Experimentarea puterii de înviere de către noi este pentru producerea și zidirea Trupului lui Cristos.

Ceea ce dorește Dumnezeu nu sunt niște indivizi spirituali prin care El să fie exprimat… El dorește să obțină un Trup și vrea ca Trupul să fie zidit pentru a fi expresia Sa corporativă.

Dacă renunțăm la noi înșine și rămânem sub moartea crucii, vom savura puterea învierii; imediat, puterea învierii va produce Trupul și va zidi Trupul lui Cristos.

E adevărat că va exista opoziție, dar Trupul va fi zidit, iar porțile Hadesului nu vor triumfa împotriva acestuia!

Expresia “părtășia suferințelor Sale” din Fil. 3:10 se referă la participarea la suferințele lui Cristos, care este o condiție necesară pentru a experimenta puterii învierii Sale (Mat. 20:22-23; Col. 1:24).

Cristos a suferit deja pentru răscumpărarea noastră și nimeni nu poate participa la această suferință; dar există un alt tip de suferință, așa cum se vede în Col. 1:24, care constituie ceea ce lipsește din suferințele lui Cristos pentru Trupul Său, biserica.

Cu toții trebuie să intrăm în părtășia suferințelor lui Cristos pentru zidirea Trupului lui Cristos. Mai întâi, experimentăm puterea învierii Sale, iar apoi prin această putere suntem în măsură să participăm la suferințele Sale (Fil. 3:10).

Unele dintre cele mai adânci suferințe nu vor fi cunoscute de nimeni, nu va exista vreo aparență sau ceva evident, și nu ne vom plângem de milă nici nu vom regreta, ci mai degrabă, trăim înaintea lui Dumnezeu Tatăl, trăim o viață secret, iar Trupul este zidit.

Aceste suferințe sunt în principal pentru Trupul lui Cristos, biserica; atunci când avem părtășia suferințelor Sale, viața divină este eliberată în Trupul lui Cristos pentru zidirea Trupului Său.

Doamne Isuse, vrem să învățăm să renunțăm la noi înșine și să rămânem sub moartea crucii, pentru a putea experimenta puterea învierii lui Cristos pentru zidirea Trupului. Amin, Doamne Isuse, fie ca să intrăm în părtășia suferințelor Tale pentru Trup și fie ca să experimentăm puterea învierii Tale. Fie ca să existe mulți credincioși care să intre în părtășia suferințelor Tale prin puterea învierii Tale, pentru ca viața Ta divină să fie eliberată în Trupul lui Cristos pentru zidirea Trupului!