curățiți și purificați

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie moale, pură, iubitoare și în pace: cooperăm cu El!

07/04/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Fiind Cel care ne sfințește, Dumnezeul nostru, care lucrează în interior, operează pentru a ne trata inima, astfel încât viața Lui să curgă liber în noi, iar noi trebuie să cooperăm cu El în a trăi o viață sfântă pentru viața de biserică, căci Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie moale, pură, iubitoare și în pace.

O, Doamne, inima noastră! Îți dăm inima noastră! Lucrează în inima noastră pentru a o face moale, pură, iubitoare și în pace! Fie ca inima noastră să fie singulară pentru Tine, mereu deschisă Ție! Curgi liber în noi și curge din ființa noastră ca multe râuri de apă vie! Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, am primit îndurarea lui Dumnezeu pentru a ne pocăi și a crede în Domnul Isus, iar în momentul regenerării noastre, Dumnezeu ne-a dat o inimă nouă pentru a-L iubi și un duh nou pentru a-L contacta.

El ne-a luat inima de piatră și ne-a dat o inimă de carne pentru a fi plină de sentimente față de El și ne-a înnoit duhul adăugându-Se ca viață divină la duhul nostru. Slavă Domnului!

Însă acesta este doar începutul vieții noastre creștine. Acum, că inima noastră este nouă și duhul nostru este, de asemenea, nou, trebuie să continuăm să fim înnoiți în inimă și să avem un duh exersat.

Inima noastră este atât de schimbătoare; astăzi este sus și mâine este jos, și chiar mai rău, în aceeași zi este fericită și apoi foarte tristă. Inima noastră este schimbătoare, deci este vinovată; prin urmare, trebuie să fim întăriți fără vină în sfințenie de către Dumnezeu.

Cum se întâmplă acest lucru? Cum poate fi inima noastră întărită fără vină în sfințenie? Este prin înnoirea continuă a Duhului Sfințitor; Duhul din și împreună cu duhul nostru lucrează pentru a ne sfinți nu numai separându-ne pentru Dumnezeu, ci și mai mult, saturându-ne cu elementul și esența sfântă a lui Dumnezeu pentru a ne face la fel de sfinți precum El este sfânt. Ce minunat!

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie întărită, zidită, în starea de a fi sfântă, starea de a fi separată pentru Dumnezeu și saturată cu Dumnezeu. Dumnezeu nu vrea doar să ne schimbe la exterior și să ne îmbunătățească comportamentul până când facem lucrurile la fel ca Cristos și chiar vorbim la fel ca Cristos.

El vrea să lucreze în noi prin distribuirea Sa continuă și fină, până când suntem constituiți cu El și Îl trăim spontan. El a venit în duhul nostru, iar duhul nostru este viață datorită dreptății. Dar din duhul nostru, El vrea să se răspândească în sufletul nostru pentru a face din sufletul nostru viață!

Astăzi vrem să cooperăm cu El. Pentru a fi cei sfințiți trăind o viață sfântă pentru viața de biserică, trebuie să cooperăm cu lucrarea interioară a Celui care ne sfințește, tratând cu inima noastră (Evrei 2:11; Psalmul 139:23-24).

Trebuie să cooperăm cu Domnul, tratând cu inima noastră. Fie ca noi să-I cerem Domnului să ne cerceteze, să ne încerce, să ne cunoască gândurile anxioase și să vadă dacă există vreo cale dăunătoare în noi, ca El să ne poată călăuzi spre viața veșnică.

Fie ca noi să ne rugăm și să cooperăm cu Domnul pentru a ne trata inima, astfel încât să avem o inimă moale, pură, iubitoare și în pace. O, Doamne, inima noastră!

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie moale: El ne înmoaie inima și noi cooperăm cu El

Pe măsură ce învățăm să cooperăm cu Domnul în a ne trata inima, pentru ca curgerea vieții să fie liberă în noi și din noi, trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie moale (Ezechiel 36:26; Matei 13:4, 19; 2 Corinteni 5:14; comp. cu Exod 32:9; Ieremia 48:11).

El ne-a dat o inimă nouă și a venit să se semene în pământul inimii noastre. Însă Îi dăm terenul din ființa noastră pentru ca El să crească? Este inima noastră moale și tandră față de El? Sau suntem noi încăpățânați?

Suntem oare împietriți în inima noastră față de Domnul din cauza traficului lumesc în care suntem implicați? Trebuie să ne dăm seama că inima noastră trebuie să fie moale față de Domnul. Poporul Israel era un popor încăpățânat și la fel suntem și noi astăzi în multe privințe.

Ne place să fim liniștiți și nu vrem să trecem prin suferințe sau greutăți; chiar vrem să ieșim din orice greutăți sau suferințe. Dar Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie moale, așa că El lucrează pentru a ne înmuia inima.

A avea o inimă moale înseamnă că voința noastră față de Dumnezeu este supusă și cedând Lui, nu încăpățânată și răzvrătită. De atâtea ori, însă, inima noastră este ca o piatră, împietrită față de Domnul și nu moale față de El. Așadar, Domnul lucrează în noi și în jurul nostru pentru a ne ajuta să fim moi în inima noastră.

Cum ne înmoaie Domnul inima și cum putem coopera cu El pentru a avea o inimă moale? În primul rând, Dumnezeu își folosește dragostea pentru a ne mișca; El ne constrânge cu dragostea Lui, El ne atrage cu dragostea Lui și dragostea Lui ne topește inima.

Dacă ne deschidem către El și Îi permitem să ne înmoaie inima cu dragostea Lui, El are o cale de a-Și face locuința în inima noastră și de a curge liber ca viață. El are o cale de a lucra în noi ca lege a vieții pentru a ne elibera de legea păcatului și a morții.

Însă dacă inima noastră este încă împietrită și nu este moale față de Domnul, Domnul Își folosește mâna prin mediul înconjurător pentru a ne lovi până când inima noastră se înmoaie.

Numai atunci când inima noastră este moale față de El, El poate lucra în noi și viața Lui poate curge liber în noi.

Fie ca noi să cooperăm cu Domnul zi de zi, mai întâi răspunzând dragostei Sale și în al doilea rând, neopunându-ne mâinii Sale atunci când El lucrează prin mediul înconjurător pentru a ne înmuia. Trebuie să ne rugăm ca inima noastră să fie moale față de Domnul.

Trebuie cu adevărat să ne deschidem față de El în această privință, căci tot ce ne înconjoară și toți cei din jurul nostru pot face inima noastră să fie împietrită față de Domnul, dar trebuie să cooperăm cu Domnul pentru a avea o inimă moale față de El.

Doamne Isuse, ne deschidem Ție; fă ca inima noastră să fie moale față de Tine. Salvează-ne de a fi încăpățânați față de Tine în voința noastră. Fie ca voința noastră să fie maleabilă, ascultătoare și supusă față de Tine. Fie ca inima noastră să nu fie împietrită sau dură, ci moale față de Domnul. Fie ca inima noastră să fie deschisă Ție în ceea ce vrei Tu să faci în noi. Amin, Doamne, ne întoarcem inimile către Tine. Vrem să cooperăm cu Tine pentru a ne trata inima, ca să avem o inimă moale. Înmoaie-ne inima. Tu vezi cât de împietrită este inima noastră. Atrage-ne cu dragostea Ta. Topește-ne inima și înmoaie-o prin dragostea Ta. O, Doamne, pe măsură ce tratezi inima noastră împietrită prin mediul înconjurător, fie ca noi să învățăm să ne deschidem Ție și să-Ți permitem să ne înmoi inima! Fie ca inima noastră să fie înmoaie, astfel încât viața Ta să poată lucra în noi!

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie pură, iubitoare de Dumnezeu și dorindu-L pe Dumnezeu în puritate pentru ca noi să-L vedem pe Dumnezeu

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie pură; inima noastră este concentrată pe multe alte lucruri și are multe alte iubiri în afară de Dumnezeu, așa că Dumnezeu vrea să ne purifice inima și să ne facă inima pură (Matei 5:8; Psalmul 73:1, 25; Ieremia 32:39; Psalmul 86:11b; 2 Timotei 2:22; 1 Timotei 1:5).

Ferice de cei puri în inimă, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu. Dumnezeu este bun cu cei curați cu inima. O persoană pură în inimă nu dorește decât pe Dumnezeu, considerând că nu există nimic pe pământ pe care să-L dorească decât pe Dumnezeu și nu există pe nimeni în cer pe care să-L aibă decât pe Dumnezeu.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului pentru a ne da o inimă pură, chiar o inimă care se teme de El în toate zilele, spre binele nostru și spre binele copiilor noștri de după noi.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului și să-I cerem să ne învețe calea Lui, ca să putem umbla în adevărul Său și fie ca El să ne facă inima pură în temerea de numele Său.

În căutarea Domnului de către noi, fie ca noi să fugim de poftele tinereții și să-L urmărim pe Cristos ca dreptate, credință, dragoste și pace, împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă pură.

Cel mai greu lucru de găsit printre creștini este puritatea; poți găsi putere, dar este greu să găsești puritate. Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie nu doar curată, ci pură.

A fi curat înseamnă a fi curățat, dar a fi pur înseamnă a fi singular în intenția ta – scopul tău este numai Dumnezeu. A fi pur în inimă înseamnă a avea un singur scop, acela de a-L câștiga pe Cristos. Cu toate acestea, inima noastră de multe ori dorește alte lucruri, urmărește alte lucruri și este concentrată asupra altor persoane și lucruri în afară de Domnul.

Îl iubim pe Domnul, cu siguranță; totuși, deoarece suntem pentru Domnul și Îl urmărim, s-ar putea să urmărim și altceva, într-un mod ascuns. Poate că urmărim o carieră sau ne îngrijim familia, sau chiar facem o lucrare măreață pentru Domnul. O, Doamne!

Orice avem în inimă și urmărim în afara Domnului cauzează dezbinare; cuvântul dezbinare înseamnă viziune duală, viziune dublă, a avea două viziuni și nu una.

Dacă încercăm să privim la două obiecte în același timp, nu putem vedea lucrurile clar. Trebuie să fim simpli în ochi și puri în inimă. Puritatea inimii este o nevoie disperată printre noi. Dacă nu suntem puri în inimă, nu-L putem vedea pe Dumnezeu.

Dacă gândurile noastre nu sunt concentrate exclusiv asupra Domnului, dacă iubim și altceva pe lângă Dumnezeu, atunci inima noastră nu este pură. Fie ca noi să venim la Domnul cu privire la inima noastră și să-I permitem să ne purifice inima.

Fie ca noi să spunem Amin lucrării Sale din noi și lucrării Sale din jurul nostru de a îndepărta lucrurile care Îl înlocuiesc. Fie ca să-L urmărim pe Domnul împreună cu cei care au o inimă pură. Când suntem curați în inimă, Îl vom vedea pe Dumnezeu și viața Lui poate lucra liber în noi.

Fie ca să ne deschidem Domnului în legătură cu acest lucru și să-I permitem să ne purifice inima.

Doamne Isuse, ne întoarcem inima către Tine. Dă-ne să avem o inimă pură față de Tine. O, Doamne, Te iubim! Fie ca să fim puri și simpli față de Tine în inima noastră. Fie ca inima noastră să-L iubească numai pe Dumnezeu și să-L dorească numai pe Dumnezeu! O, ferice de cei puri în inimă, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu! Amin, Doamne, purifică-ne inima! Fie ca să avem o inimă pură, ca să-L putem vedea pe Dumnezeu! Fie ca inima noastră să fie pură, ca viața Ta să lucreze liber în noi și să curgă prin noi! Ești atât de bun, Doamne, cu cei puri în inimă. Dă-ne să avem o inimă unică în temerea Numelui Tău. Te iubim, Doamne. Ne deschidem către Tine. Fă-ne inima pură. Vrem să venim la Tine din nou și din nou pentru a fi purificați în inima noastră. Vrem să fugim de poftele tinereții și să-L urmărim pe Cristos împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă pură! Amin, Doamne, Te iubim!

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie iubitoare față de El, pentru ca viața Lui interioară să se miște liber

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie iubitoare față de El, chiar să-L iubească până la cel mai înalt grad (vezi Psalmul 42:1-2; 2 Corinteni 3:16; 2 Tesaloniceni 3:5; Imnuri, #546, #547; Efeseni 6:24; Ioan 15:9-10; 21:15-17; Matei 26:6-13; 1 Ioan 2:5).

Atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, prima poruncă a lui Dumnezeu este să-L iubim. A-L iubi pe Domnul înseamnă a tânji după El, a-L dori, a tânji în sufletul nostru după El și a dori să fim cu El. Trebuie să-L iubim pe Domnul cu toată ființa noastră.

A avea o inimă iubitoare față de Domnul înseamnă că emoția noastră Îl iubește pe Dumnezeu, Îl dorește, însetează după Dumnezeu, tânjește după Dumnezeu și are afecțiune față de Dumnezeu.

Vedem o bună descriere a iubirii noastre față de Domnul în Cântarea Cântărilor; ar trebui să-L iubim pe Domnul așa cum o femeie își iubește iubitul. Dragostea noastră pentru Domnul este atât de profundă și neschimbătoare și este la fel de puternică precum moartea (Cântarea Cântărilor 8:6-7).

Pe măsură ce Îl iubim pe Domnul, putem crește în viață spre maturitate. Inima noastră este organul nostru iubitor; trebuie să-L iubim pe Domnul în nestricăciune. Dar inima noastră este distrasă de atâtea lucruri și de atâtea ori iubim alți oameni sau lucruri în afară de Domnul. O, Doamne!

Așadar, Domnul vine la noi așa cum a venit la Petru după învierea Sa, pentru a ne recâștiga și a ne întări dragostea pentru El. Putem să-L renegăm pe Domnul, putem să-L părăsim, totuși El vine la noi pentru a ne reaprinde dragostea pentru El. El ne întreabă: Mă mai iubești? Mă iubești mai mult decât aceștia?

Domnul vrea să ne conducă emoțiile spre El, astfel încât să-L putem iubi cu prima dragoste, cu cea mai bună dragoste. Când Îi permitem Domnului să ne constrângă cu dragostea Sa, vom avea o inimă iubitoare față de Domnul, iar viața Lui are ocazia să crească în noi și să se răspândească în noi, chiar să lucreze în noi.

Un alt bun exemplu de cineva care L-a iubit pe Domnul până la capăt a fost femeia care a spart vasul de alabastru și a vărsat tot ce avea asupra Domnului. Deși a fost ridiculizată de cei care stăteau acolo, care au spus: Ce risipă, dar Domnul a spus, pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna!

Putem chiar să-i iubim pe săraci mai mult decât Îl iubim pe Domnul. Fie ca noi să venim la Domnul în cuvântul Său, să vedem prețiozitatea Lui și pur și simplu să-L iubim.

Fie ca noi să ne deschidem către El și să-I permitem să ne conducă să-L iubim mai mult. Când Îl iubim pe Domnul cu prima dragoste, când inima noastră este iubitoare față de Domnul, viața Domnului din noi poate curge și poate face ce-i place.

Doamne Isuse, Te iubim! Fă ca inima noastră să fie iubitoare față de Tine astăzi. Reaprinde dragostea noastră pentru Tine. O, Doamne, fie ca noi să avem o inimă iubitoare față de Domnul! Fie ca inima noastră să fie plină de emoție față de Tine, iubindu-Te, dorindu-Te, însetându-Te după Tine, tânjind după Tine și căutându-Te cu multă afecțiune! Amin, Doamne, Tu ești iubitul nostru. Ne place să venim la Tine și să-Ți spunem că Te iubim. Tu ești Cel mai prețios. Toate celelalte lucruri nu sunt nimic în comparație cu Tine; Tu ești Cel mai minunat. Noi suntem mireasa Ta iubită și Tu ești Soțul nostru Iubit. Te iubim, Doamne Isuse! Vrem să venim mai aproape de Tine. Vrem să ne deschizi către Tine. Fie ca noi să răspundem căutării Tale iubitoare zi de zi, astfel încât inima noastră să fie atrasă de Tine și să Te iubească! Amin, Doamne, Te iubim și permitem vieții Tale din noi să curgă în noi și să facă ce trebuie pentru împlinirea scopului Tău!

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie în pace, cu o conștiință lipsită de ofensă și fără condamnare

Dumnezeu vrea ca inima noastră să fie în pace, fără ofensă sau condamnare (vezi Fapte 24:16; 1 Ioan 3:19-21; Evrei 10:22; 1 Ioan 1:7, 9; 1 Timotei 1:5; Filipeni 4:6-7; Coloseni 3:13-15). Trebuie să ne exersăm să avem întotdeauna o conștiință fără ofensă față de Dumnezeu și față de oameni.

Când ne mărturisim păcatele și greșelile, El ne spală și ne curăță și ne iartă. În acest fel, ne convingem inima înaintea Lui și inima noastră nu ne învinovățește; prin urmare, avem îndrăzneală față de Dumnezeu.

Fie ca noi să avem o inimă curată și o conștiință bună. Dacă nu există pace în inima noastră, fie ca noi să venim la Domnul și să permitem păcii lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere omenească, să ne păzească inimile și gândurile în Cristos Isus.

În viața de biserică, pe măsură ce ne întâlnim și ne omogenizăm cu sfinții, fie ca noi să învățăm să ne purtăm unii pe alții, să ne iertăm unii pe alții și, dacă există vreo plângere împotriva cuiva, așa cum Domnul ne-a iertat pe noi, așa să ne iertăm și noi unii pe alții.

Și mai presus de toate acestea, fie ca noi să ne îmbrăcăm cu dragostea, care este legătura unificatoare a perfecțiunii, și să lăsăm ca pacea lui Cristos să arbitreze în inimile noastre.

Trebuie să avem o inimă în pace, chiar o inimă pașnică. Inima noastră trebuie să fie liberă de condamnare și fără frică sau acuzații. Inima noastră trebuie să aibă o conștiință curată, fără ofensă față de Dumnezeu și față de oameni. În acest fel, inima noastră va avea îndrăzneală față de Dumnezeu și nu va exista nicio vină.

Fie ca noi să avem o inimă adevărată, o inimă stropită de o conștiință rea, o inimă care savurează iertarea și curățirea Domnului. Pentru aceasta, trebuie să tratăm cu claritate orice ofensă, condamnare și reproș; când facem acest lucru, inima noastră va fi în pace, chiar în siguranță și liniște.

Când inima noastră este în pace, Dumnezeu poate trece prin noi, iar legea vieții poate continua să lucreze în noi. Când inima noastră nu este în pace nici cu Dumnezeu, nici cu omul, viața lui Dumnezeu nu poate curge liber în noi, iar Domnul nu poate lucra în ființa noastră.

Fie ca noi să învățăm să ne tratăm inima înaintea Domnului și să-I permitem să ne păzească inima în pacea Sa. Când inima noastră este întărită fără vină în sfințenie prin înnoirea continuă a Duhului sfințitor, noi, credincioșii în Cristos, devenim Noul Ierusalim cu noutatea vieții divine și cetatea sfântă cu sfințenia naturii divine (Apocalipsa 21:2; 1 Ioan 5:11-12; 2 Petru 1:4).

Astăzi suntem în procesul de a deveni cetatea sfântă, Noul Ierusalim, rămânând în procesul de sfințire prin înnoirea inimii noastre. Fie ca noi să cooperăm cu Domnul pentru aceasta.

Doamne Isuse, fie ca inima noastră să fie în pace. Venim la Tine și rămânem sub strălucirea Ta. Expune orice păcat, greșeală și faptă rea. Vrem să mărturisim ceea ce Tu expui. Amin, Doamne, ne pocăim și ne mărturisim păcatele. Curăță-ne și spală-ne. Iartă-ne păcatele noastre. Vrem să ne tratăm conștiința noastră, astfel încât să fie curată și pură înaintea Ta. Fie ca să avem o inimă în pace, o inimă lipsită de acuzații și condamnări. Fie ca să avem o conștiință curată și bună, fără nicio ofensă față de Dumnezeu și oameni. Amin, Doamne, fie ca să avem o inimă stropită de o conștiință rea. Fie ca să savurăm iertarea și curățirea Domnului și fie ca inima noastră să fie în pace cu Dumnezeu și cu oamenii. Păzește-ne inima, Doamne, ca Dumnezeu al păcii, și fie ca pacea Ta să ne guverneze inima. Fie ca inima noastră să fie în pace, ca Dumnezeu să poată trece și ca legea vieții să poată continua să lucreze în noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God Wants our Heart to be Soft, Pure, Loving, and at Peace: we Cooperate with Him, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (3) – săptămâna 29 cu tema: Cauza nevinovăției noastre în sfințenie și cauza sfințirii noastre complete în duhul, sufletul și trupul nostru (ziua 2), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Dumnezeu folosește încercări de foc pentru a ne purifica: trăim viața creștină sub guvernarea lui Dumnezeu

24/06/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu folosește încercări de foc pentru a ne trata în judecata administrației Sale guvernamentale, care începe din casa Lui, așa că trebuie să trăim viața creștină sub guvernarea lui Dumnezeu, permițându-I Domnului să ne purifice și să îndepărteze orice zgură din ființa noastră. Amin!

Pentru mulți oameni din lume, Dumnezeu pare a fi un Dumnezeu distant, rece, nemilos, care domnește peste toate lucrurile și permite să aibă loc atât de multă suferință pe pământ. Și chiar și pentru mulți credincioși de astăzi li se poate părea că Dumnezeu îi lasă să treacă prin atâtea încercări, suferințe și persecuții, căci se simt ca Iov, mereu sub testele și încercările lui Dumnezeu.

Viața umană este o viață de suferință. E adevărat viața umană este o viață de bucurie și savurare, dar mai presus de toate, viața umană este o viață de suferință, căci suferința este peste tot.

Mulți creștini cred în mod natural că, acum că cred în Dumnezeu și că Cristos a venit să-i mântuiască, vor trăi o viață fără griji, o viață lipsită de suferință și nu vor mai exista lacrimi și încercări, căci Domnul este Păstorul lor și El îi va aduce în rai.

Spre surprinderea lor, însă, descoperă că suferințele se intensifică, există persecuții și multe încercări și necazuri care le ies în cale. În omul nostru natural, putem crede că Dumnezeu vrea să ne pedepsească, pentru că nu am făcut nimic greșit ca să merităm asta și ne putem certa cu El, chiar încerca să-L „dăm în judecată” din cauza lucrurilor nedrepte care ni se întâmplă.

Alții ne pot trata rău pentru că suntem creștini, cei din jurul nostru ne pot cauza dificultăți, putem suferi cu sănătatea noastră și putem duce lipsă de cele necesare zilnic. O, Doamne Isuse! În același timp, dușmanul este chiar acolo, în trupul și în mintea noastră, acuzându-L pe Dumnezeu și spunându-ne tot felul de minciuni despre Dumnezeu.

În sufletul nostru, suferim foarte mult; carnea noastră nu este în pace, iar vrăjmașul Îl acuză pe Dumnezeu. O, Doamne! Trebuie să ne dăm seama ce se întâmplă astăzi cu noi și în jurul nostru. Suntem copii ai lui Dumnezeu, născuți din Dumnezeu cu viața și natura Lui prin credința în Isus Cristos (Ioan 1:12-13).

Dumnezeul nostru este sfânt și El vrea să ne împărtășim din sfințenia Lui. În noi înșine, nu suntem sfinți; doar duhul nostru este sfânt, așa că atunci când suntem în duhul nostru, suntem sfinți.

Dar cea mai mare parte a vieții noastre nu este petrecută în duhul nostru contopit, așa că Dumnezeu trebuie să vină și să judece lucrurile din noi și cele legate de noi, căci El vrea să ne împărtășim din sfințenia Lui.

Judecata lui Dumnezeu începe din casa Lui, iar noi suntem judecați mai întâi pentru a putea fi purificați și a deveni sfinți și drepți așa cum este El.

Viața creștină și guvernarea lui Dumnezeu merg împreună: trăim o viață creștină sub guvernarea lui Dumnezeu

Scrierile lui Petru sunt atât de iluminatoare și încurajatoare pentru noi, creștinii, căci în ele apostolul pune laolaltă viața creștină și guvernarea lui Dumnezeu. Prețiozitatea scrierilor lui Petru constă în faptul că el combină viața creștină cu guvernarea lui Dumnezeu, dezvăluind că viața creștină și guvernarea lui Dumnezeu merg împreună ca o pereche (vezi 1 Petru 1:17; 2:21, 24; 3:15; 4:17; 5:5-8).

În special prima epistolă a lui Petru dezvăluie acest lucru, și anume că viața creștină este sub guvernarea lui Dumnezeu. Este ușor pentru noi să acordăm atenție vieții creștine, dar să neglijăm guvernarea lui Dumnezeu sau să fim inconștienți de ea.

Petru pune aceste două împreună și face un echilibru, făcându-ne să realizăm că noi, credincioșii în Cristos, trăim viața creștină sub guvernarea lui Dumnezeu.

În ceea ce privește viața creștină, slavă Domnului, Dumnezeul Triunic a trecut printr-un proces lung în Cristos și a devenit Duhul dătător de viață care locuiește în noi (Ioan 1:14; 14:17; 1 Corinteni 15:45b; 6:17). Acum, Dumnezeu în Cristos, ca Duh, este unit cu duhul nostru, iar în duh, noi suntem uniți cu Domnul ca un singur duh.

Există un Duh dătător de viață în duhul nostru, contopit cu duhul nostru, și ori de câte ori ne întoarcem la duhul nostru, trăim în duhul nostru și ne îndreptăm atenția spre duhul nostru, savurăm viață și pace. Ce viață creștină minunată!

În același timp, însă, Dumnezeul Triunic este încă Creatorul universului și El este Cel care guvernează peste toate lucrurile, fiind Conducătorul peste toate (1 Petru 4:19). Chiar dacă suntem credincioși în Cristos, născuți din Dumnezeu cu viața și natura Lui, împărtășindu-ne din natura Sa divină în duh și învățând să trăim într-un singur duh cu Domnul, suntem încă sub guvernarea lui Dumnezeu.

A fi creștin nu înseamnă că nu mai suntem sub guvernarea lui Dumnezeu și că acum putem face orice vrem, căci avem libertate în duh. Mai degrabă, înseamnă că devenim conștienți de guvernarea lui Dumnezeu și trăim o viață creștină sub guvernarea lui Dumnezeu.

Pe de o parte, suntem o creație nouă în duh (2 Corinteni 5:17), căci Cristos este viața noastră (Coloseni 1:27) și El trăiește în noi (Galateni 2:20). Avem o viață spirituală, căci am fost născuți din nou pentru a avea viața divină în duhul nostru. Cât de minunat este acest lucru!

Pe de altă parte, noi suntem încă în vechea creație și, din acest motiv, avem nevoie de acțiunile guvernamentale ale lui Dumnezeu. Pentru a crește în viața noastră creștină, pentru ca viața creștină să crească, avem nevoie de disciplina guvernării lui Dumnezeu.

Petru pune împreună aceste două aspecte într-un mod foarte prețios în scrierile sale, arătându-ne că guvernarea lui Dumnezeu merge mână în mână cu viața creștină și că trebuie să le avem pe amândouă.

Eclesiastul 12:1 spune: „Adu-ți aminte de Creatorul tău din zilele tinereții tale”. Mulți credincioși în Cristos, în special mulți tineri care cresc în viața de biserică, știu doar să să-L savureze pe Cristos, să fie fericiți în Domnul și să se împărtășească din bogățiile lui Cristos.

Este adevărat că trebuie să-L savurăm pe Domnul din ce în ce mai mult, dar, în același timp, nu trebuie să-L uităm pe Creatorul nostru, ci mai degrabă trebuie să trăim viața creștină sub guvernarea lui Dumnezeu. Nu suntem Creatorul. Nu ar trebui să fim îngâmfați.

Poate că suntem inteligenți și capabili, dar Dumnezeu este Olarul, iar noi suntem lutul. El este Creatorul, este suveran și are autoritate absolută și supremă. Ne-ar putea plăcea să facem planuri și să decidem lucruri pentru viața noastră, dar Dumnezeu este Cel Suveran. El decide cursul căii noastre și El deține controlul.

Trebuie să recunoaștem suveranitatea lui Dumnezeu și să ne dăm seama de autoritatea Lui absolută. Nu putem vorbi lucrurile la existență; numai Dumnezeu poate face asta. Poate că suntem capabili și inteligenți, dar indiferent cât de mult credem că suntem, trebuie să ne temem de Dumnezeu.

Trebuie să existe o frică sănătoasă și adecvată de Dumnezeu în ființa noastră, fără să uităm niciodată de Creatorul nostru, Cel care a creat totul. Deși ne-am născut din Dumnezeu pentru a avea o viață spirituală și pentru a fi o creație nouă, suntem încă în creația veche (Ioan 1:12-13; 3:3, 5-6; 2 Corinteni 5:17).

Din partea noastră, am fost născuți din nou, regenerați, pentru a deveni o creație nouă; totuși, nu am fost încă transformați pe deplin. Suntem în procesul de transformare, așa că încă avem carnea și omul vechi, iar sinele este încă prezent. Din acest motiv, avem nevoie de tratarea guvernamentală a lui Dumnezeu (1 Petru 1:17).

Duhul nostru a fost regenerat și este locuit de Duhul lui Dumnezeu; totuși, carnea noastră este locul unde locuiește păcatul și există tot felul de patimi și pofte în carne. Avem nevoie de tratarea Tatălui nostru înțelept și credincios, astfel încât toate aceste lucruri negative să fie dărâmate.

Pentru ca viața creștină să crească, avem nevoie de disciplina guvernării lui Dumnezeu (2:2; 4:17; 2 Petru 1:5-7). Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire la acest lucru și să-I dăm mai mult teren în ființa noastră pentru a avansa în noi și trata orice lucru care Îl împiedică în noi.

Doamne Isuse, fă-ne să vedem că viața noastră creștină este o viață sub guvernarea lui Dumnezeu. Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai regenerat cu viața Ta divină pentru a ne face copii ai lui Dumnezeu. Aleluia, în calitate de credincioși în Cristos, avem viața lui Dumnezeu în noi și suntem uniți cu Domnul ca un singur duh! Amin, Doamne, fie ca noi să ne dăm seama că, chiar dacă suntem o nouă creație în înviere în duhul nostru, suntem încă în vechea creație în exterior și avem nevoie de acțiunile guvernamentale ale guvernării lui Dumnezeu. Fie ca noi să ne deschidem Ție, astfel încât să putem experimenta disciplina guvernării lui Dumnezeu și viața noastră creștină să crească. Amin, Doamne, crești în noi mai mult astăzi! Vrem să trăim viața noastră creștină sub guvernarea lui Dumnezeu. Transformă-ne mai mult astăzi. Fă-ne să rămânem deschiși către Tine în timp ce experimentăm acțiunile Tale guvernamentale. O, Doamne, Tu ești Domnul, Creatorul și Conducătorul! Ne aducem aminte de Tine în viața noastră creștină de zi cu zi, căci Tu ești Creatorul nostru și Tu ești Dumnezeul nostru!

Dumnezeu folosește încercări de foc pentru a ne purifica și a îndepărta orice impuritate în administrația Sa guvernamentală

În 1 Petru 4:12-13, apostolul îi încurajează pe preaiubiții credincioși în Cristos să nu creadă că încercarea de foc dintre ei, ca încercare, este ciudată, ci că acestea sunt suferințe ale lui Cristos, pentru ca, la descoperirea gloriei Sale, să se bucure și ei cu veselie. Amin!

Astăzi, în lumea modernă, se pare că nu există multă persecuție exterioară împotriva creștinilor, dar există încă multă persecuție la locul de muncă, acasă, printre rudele noastre și chiar în vecinătatea noastră.

Cu toții trecem prin încercări de foc, fie prin persecuție, fie prin suferințe provocate de încercări; nu ar trebui să considerăm aceste lucruri ca fiind ciudate, ca și cum ar fi un lucru ciudat care ni se întâmplă. Ci, întrucât avem parte de suferințele lui Cristos, ar trebui să ne bucurăm, pentru ca și la descoperirea gloriei Lui să ne bucurăm cu veselie. Amin!

Cuvântul grecesc pentru „încercare de foc” din versetul 12 este „purosei”, care înseamnă „ardere” și se referă la arderea unui cuptor de topit pentru curățirea aurului și a argintului (Prov. 27:21; Psalmul 66:10).

Suferințele noastre cauzate de persecuție și încercări nu sunt ceva ciudat; mai degrabă, ele sunt folosite de Domnul ca un cuptor aprins pentru a ne purifica viața și a îndepărta orice impuritate.

Așa cum aurul este prețios, dar trebuie ars pentru ca orice zgură și impurități să poată fi îndepărtate, tot așa trebuie să trecem prin cuptor pentru ca credința noastră să fie testată și să devină mai prețioasă.

Dumnezeu folosește cuptorul suferințelor și al încercărilor pentru a ne purifica viața; acesta este modul în care Dumnezeu se poartă cu credincioșii Săi în judecata administrației Sale guvernamentale, care începe chiar din casa Lui (1 Petru 4:17-19).

Fie ca noi să nu credem că este ciudat când vin la noi suferințe, persecuții și încercări, ci mai degrabă să ne dăm seama că acestea sunt încercări aranjate și permise de Domnul. Fie ca noi să nu fim surprinși sau uimiți de aceste lucruri.

Domnul folosește astăzi persecuțiile și încercările ca un cuptor pentru a ne purifica viața și a îndepărta orice impuritate din noi, în administrația Sa guvernamentală. Astfel de lucruri nu sunt ciudate, străine sau străine pentru noi; este destinul nostru să suferim în această epocă.

Această epocă, era harului, este o epocă a savurării Domnului în duh și, în același timp, este o epocă a suferinței în sufletul nostru.

Este destinul nostru să suferim în această epocă, dar nu este destinul nostru să suferim în epoca următoare; destinul nostru veșnic este să-L savurăm pe Domnul pentru totdeauna, fără nicio suferință, dar în această epocă, suferința este partea noastră zilnică.

Pe măsură ce trecem prin persecuții și încercări, ne împărtășim din și participăm la suferințele lui Cristos. Din partea noastră, nu căutăm suferințe sau încercări; mai degrabă, căutăm să-L trăim pe Cristos, să-L iubim pe Domnul și mărturisim despre El în această epocă.

Totuși, pe măsură ce facem acest lucru, lumea se ridică împotriva noastră și mulți necredincioși ne persecută, pentru că depunem mărturie despre Domnul și credem în El. În ochii lui Dumnezeu, astfel de persecuții și suferințe sunt considerate suferințe ale lui Cristos.

Prin astfel de încercări arzătoare, suntem purificați de elementul natural și de lucrurile decăzute și suntem transformați și conformați chipului Domnului.

O ilustrație similară este folosită în Ieremia 48:11 cu privire la Moab, care a fost liniștit din tinerețe, fiind așezat pe drojdia sa și nefiind golit din vas în vas.

De multe ori, noi, cei care credem în Cristos, suntem ca Moabul: suntem credincioși de mulți ani, dar mirosul nostru a rămas, iar alții încă văd omul natural exprimat în noi, căci nu am fost tratați și nici nu am fost turnați din vas în vas.

În exterior, poate că putem face multe lucruri pentru Domnul, dar nu am fost goliți; încă mirosim ca „Moabul”, încă fiind în omul nostru natural. Trebuie să fim goliți și nu să fim așezați pe drojdia noastră.

Așadar, Dumnezeu ne dă un soț sau o soție care ne va ajuta să fim goliți și nu să fim așezați. Apoi, El ne dă unul sau mai mulți copii pentru a continua să ne golească. Dumnezeu poate aranja un șef deosebit de dur care să ne microgestioneze la birou sau poate aranja anumiți colegi de muncă cu care este dificil să lucrezi.

Toate lucrurile, persoanele și problemele din jurul nostru sunt aranjate în mod suveran de Dumnezeu pentru a ne goli de noi, a ne transforma și a ne conforma chipului lui Cristos, fiind în același timp salvați de asemănarea cu noi înșine.

Am putea crede că schimbându-ne locul de muncă vom avea un șef mai bun și colegi de muncă mai buni, dar se pare că sărim din tigaie în foc. Dumnezeu nu vrea ca gustul nostru să rămână același. El nu vrea doar să avem o creștere în cunoștințe sau daruri spirituale, ci să avem o creștere a elementului Său în noi.

Fie ca să nu considerăm ciudat că toate aceste suferințe și încercări ni se întâmplă în viața noastră creștină; mai degrabă, fie ca noi să ne deschidem Domnului și să căutăm să-L savurăm pe El, astfel încât El să ne golească de noi înșine, să ne umple cu Sine Însuși și să ne purifice pentru a ne face părtași sfințeniei Sale.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Crești în noi. Fie ca noi să ne micșorăm și Tu să crești. Amin, Doamne, fie ca să nu credem că încercarea arzătoare dintre noi, care vine la noi ca o încercare, este ciudată, ca și cum ar fi un lucru ciudat pentru noi. Fie ca noi să ne dăm seama că, întrucât împărtășim suferințele lui Cristos, ne bucurăm, pentru ca și la descoperirea gloriei Sale să ne putem bucura de exultare! Amin, Doamne, fie ca noi să nu fim surprinși sau uimiți de încercările arzătoare, ci mai degrabă, fie ca să-Ți permitem să îndepărtezi orice impurități din ființa noastră. Ai Tu calea Ta, Doamne, să ne purifici și să ne golești. Nu vrem să rămânem la fel. Nu vrem să ne păstrăm mirosul și să fim ca o turtă neîntoarsă. O, Doamne, credem în Tine, Te iubim, vrem să-L trăim pe Cristos și vrem să mărturisim despre Cristos altora. Fie ca noi să primim toate lucrurile și situațiile din jurul nostru ca și cum ar fi din mâna lui Dumnezeu. Fie ca noi să ne dăm seama că Dumnezeu permite în mod suveran persecuția, încercările și suferințele în viața noastră, astfel încât El să ne purifice și să îndepărteze orice din elementul nostru natural, astfel încât să ne putem împărtăși din sfințenia Sa și să-L avem pe El ca dreptate a noastră!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God uses Fiery Ordeals to Purify us: live the Christian Life under God’s Government, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu, ziua 3, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să fim vase deschise Domnului și să ne închidem vasul către moarte și întinăciune

23/02/2020 by Credincios in Cristos 2 Comments

Întinarea este inevitabilă, dar putem învăța să ne închidem vasul înspre moarte și întinăciune și ne putem deschide vasul către Domnul!

Răscumpărarea pe care Cristos a realizat-o pe cruce este etern eficientă și este întotdeauna disponibilă pentru fi aplicată la ființa noastră; ori de câte ori devenim necurați, Îl putem contacta pe Domnul prin exersarea duhului nostru și Duhul Sfânt va aplica sângele lui Cristos ființei noastre pentru a ne curăța din nou.

Moartea și întinarea morții prevalează și este aproape imposibil să nu fim întinați de moarte sau de impuritate.

Deci trebuie să-L luăm pe Cristos ca realitate a vițelei roșii și să-I permitem Duhului să aplice eficacitatea răscumpărării lui Cristos ființei noastre.

Putem crede că sângele lui Isus este cel care are grijă de impuritate, dar aplicarea se face prin exersarea duhului nostru, astfel încât Duhul Sfânt să aplice eficiența răscumpărării lui Cristos ființei noastre.

Rebeliunea este un păcat, iar rezultatul rebeliunii este moartea; răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu are multe forme și uneori se manifestă prin murmure, iar alteori este o rebeliune deschisă împotriva lui Dumnezeu și împotriva conducerii pe care Dumnezeu a rânduit-o.

Un păcat comun poate fi iertat și curățat luându-L pe Cristos ca ofrandă pentru păcat și curățarea pentru acest păcat este imediată; însă răzvrătirea nu este un păcat obișnuit, iar ofranda pentru păcat nu este suficientă.

Întinarea morții care rezultă din păcatul rebeliunii nu poate fi curățată decât de apa impurității. Această apă era compusă dintr-un anumit fel de cenușă și apa curgătoare (apa vie).

Aceste cenușe erau rezultatul arderii unei vițele roșii (împreună cu tot ceea ce avea, inclusiv sângele ei), împreună cu lemn de cedru, isop și șuvițe stacojii; cenușa rezultată este păstrată într-un loc special și, de fiecare dată când este nevoie de apă pentru impuritate, unele cenușe au fost amestecate cu apă curgătoare și au fost aplicate persoanei necurate.

În primul rând, trebuie să ne dăm seama că suntem necurați; chiar dacă suntem credincioși, Îl iubim pe Domnul și Îl mâncăm în cuvântul Său și Îl experimentăm și Îl savurăm, încă suntem în contact cu atâtea lucruri întinătoare și ne este ușor să ne întinăm.

Slavă Domnului, însă, căci Domnul Isus a venit ca adevărata vițea roșie, El a fost dat la moarte, iar cenușa rezultată poate fi amestecată cu Duhul Sfânt ca apă curgătoare pentru a ne curăța și pentru a ne aproviziona cu apă vie.

Doar lucrarea răscumpărării lui Cristos, prin umanitatea Sa demnă (lemn de cedru) și umilă (isopul), împreună cu moartea Sa și cu Duhul învierii Sale, ne poate vindeca și curăța situația de necurăția morții.

Avem nevoie de puterea Duhului Sfânt pentru a aplica răscumpărarea lui Cristos și pentru a ne curăța de necurăție

Cenușa înseamnă că orice a fost ars a ajuns în stadiul final; cenușa este starea finală a oricărui lucru și nimic nu mai poate schimba cenușa – ea este în forma finală.

Vițeaua roșie a fost arsă complet – pielea, carnea și sângele.

Pe cruce Cristos a fost răstignit și a fost „ars” de dreptatea lui Dumnezeu în mod complet, iar El a fost procesat pentru a fi în forma finală – cenușă, care în ochii omului nu înseamnă nimic, dar în ochii lui Dumnezeu e foarte importantă.

Lucrarea lui de răscumpărare a lui Cristos a fost consumată în etapa ei finală, iar lucrarea Lui a devenit acum „cenușă”, fără să i se adauge nimic.

Aceste cenușe trebuiau puse în afara taberei într-un loc curat, pentru a fi păstrate pentru adunarea copiilor lui Israel pentru apa pentru impuritate; aceasta este o ofrandă pentru păcat (Num. 19:11).

Aleluia, răscumpărarea lui Cristos a fost dusă la îndeplinire și ea este păstrată într-un loc special, un loc curat, astfel încât, ori de câte ori suntem necuțiți sau întinați, putem s-o aplicăm ființei noastre.

Pur și simplu atingând lumea, lucrurile lumii și contactând oamenii din lume, noi devenim necurați; lumea este în rebeliune împotriva lui Dumnezeu, iar principiul lumii este înlocuirea lui Dumnezeu cu multe alte lucruri.

Rezultatul lucrării lui Satan în om este moartea; rezultatul păcatului este moartea. Noi eram morți în păcate și ofense; aveam viață fizică, dar eram morți spiritual.

Când contactăm oameni care sunt morți din păcate și ofense, putem deveni necurați. Atunci când contactăm oamenii care trăiesc în păcat, devenim necurați și întinați.

Când avem prieteni în lume și trăim în lume, „atingem cadavre” și devenim necurați. O, Doamne Isuse!

Fără ca să ne dăm seama, pur și simplu trăind în lumea de azi, suntem infectați și întinați de impurități; când păcătuim prin faptul că atingem lumea, suntem necurați.

Cum putem fi curățați? Nu doar răscumpărarea Domnului ne curăță, ci apa pentru impuritate; apa vie trebuie amestecată cu cenușa și stropită pe noi.

Aceasta înseamnă că Duhul Sfânt trebuie să facă o lucrare în noi pentru a aplica ființei noastre eficacitatea răscumpărării Domnului.

Cristos este stânca, iar când El a fost lovit apa vie a curs (1 Corinteni 10: 4); această apă vie este Duhul Sfânt, iar a lua apa vie și a face din ea apă pentru impuritate înseamnă că este nevoie de lucrarea Duhului Sfânt.

Dacă există doar răscumpărarea Domnului, putem crede într-un fapt obiectiv și să fim de acord cu acesta; cu toate acestea, Domnul vrea să amestecăm Duhul Sfânt (apa vie) și răscumpărarea lui Cristos (cenușa) și să le aplicăm ființei noastre.

Slavă Domnului, Domnul Isus nu trebuie să moară din nou: lucrarea Sa unică pe cruce este veșnic eficientă și ne poate curăța oricând!

Deci trebuie să ne exersăm duhul, să-L contactăm Domnul și Duhul Sfânt va lucra în noi pentru a aplica eficacitatea răscumpărării lui Cristos ființei noastre pentru a ne curăța de păcatul nostru.

Eficacitatea lucrării Domnului pe cruce în urmă cu două mii de ani continuă până astăzi și până în veșnicie; prin întoarcerea către Domnul și exersarea duhului, ne deschidem către Dumnezeu și Îi permitem Duhului Sfânt să lucreze în noi și să aplice răscumpărarea lui Cristos ființei noastre, pentru a putea fi curățați de orice necurăție și să fim alimentați cu apa vieții.

Te lăudăm Doamne Isuse pentru lucrarea Ta pe cruce; răscumpărarea Ta este o lucrare eficientă în mod etern! Aleluia! Ne exersăm duhul, Doamne, în conformitate cu conștiința noastră luminată, pentru a ne mărturisi păcatele în lumina Ta și credem că Duhul Sfânt lucrează în noi pentru a aplica răscumpărarea lui Cristos ființei noastre și pentru a ne curăța de orice necurăție! Aleluia, Duhul curge ca apă vie, iar răscumpărarea lui Cristos ni se aplică – acum suntem curățați de orice întinăciune și impuritate și suntem aprovizionați cu apa vie!

Să fim vase deschise Domnului și să ne închidem vasul către moarte și întinăciune

Un tip reprezentativ foarte particular de întinare, care poate fi aplicat și experienței noastre creștine și vieții noastre de biserică, este menționat în Num. 19:15; aici se spune că orice vas care nu este acoperit este necurat, dar vasele închise sunt curate.

Noi suntem vase: suntem făcuți ca un vas pentru a-L conține pe Dumnezeu și, atunci când vorbim despre relația noastră cu Dumnezeu, noi ca vas dorim să fim deschiși pentru El și să-L primim, să-L savurăm și să fim plini de El.

Suntem vase alese; Dumnezeu ne-a ales din eternitate, El ne-a proiectat și ne-a creat, ne-a cunoscut mai dinainte și ne-a adus în ființă, pentru a putea fi un vas care-L conține pe Dumnezeu.

Deci, înspre Dumnezeu, trebuie să fim un vas deschis, deschizându-ne inima către El, întorcându-ne către El, exersându-ne duhul, astfel încât să nu avem nici o piedică între noi și El. Trebuie chiar să deschidem gura pentru a chema numele Său, să ne rugăm, să cântăm, să citim cu rugăciune și să-I mulțumim Domnului.

Cu toate acestea, noi, ca vas, trebuie să știm și să fim „închis” și să avem capacul strâns închis. Dacă vasul nostru este deschis tot timpul și capacul nu este strâns legat de el, moartea poate intra ușor să ne întineze.

Noi și doar noi suntem responsabili pentru ceea ce intră în vasul nostru; nimeni nu ne poate controla în ceea ce auzim, ce ascultăm (auzim multe lucruri, dar unor lucruri le acordăm o atenție deosebită și le ascultăm), ceea ce citim și ceea ce îngăduim să rămână în mintea noastră.

În ceea ce privește mântuirea din întinarea morții, există o singură acțiune pe care o putem lua în mod preventiv: putem face ceva astfel încât să putem reduce măsura de întinare și anume să ne menținem vasul închis – chiar bine închis – atunci când vine vorba de moarte.

Da, s-ar putea să trăim în lume, dar ne putem închide vasul înspre lume, astfel încât lumea să nu ne întineze și să ne facă să fim impuri. Ne putem feri de a fi întinați. Putem învăța să nu ascultăm vorbirea care conține elementul morții.

Putem discerne când cineva vrea să ne vorbească și să infuzeze rebeliune în noi și putem sta departe de asemenea persoane.

Nu ar trebui să ascultăm vorbele care au în ele elementul răzvrătirii; chiar dacă par adevărate, bazate pe fapte, o astfel de vorbire este din pomul cunoașterii binelui și răului și va aduce moarte.

Moartea vine într-un mod meschin, într-un mod camuflat; există un element de adevăr în vorbire care aduce moartea și există și moarte și cunoaștere…

Trebuie să ne ferim vasul de întinare; vasul nostru trebuie să fie deschis Domnului, dar în același timp trebuie să fie strâns închis spre moarte și întinăciune.

De cele mai multe ori nimeni nu încearcă să ne „otrăvească” sau „să ne întineze” – pur și simplu alegem să citim ceva, să ascultăm ceva sau să urmărim ceva care ne întinează – ne otrăvim pe noi înșine! O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să fim mântuiți de citirea lucrurilor care vor aduce moartea spirituală și să nu luăm în noi lucruri care știm că includ moarte și rebeliune. Fie ca să învățăm să ne închidem vasul, să închidem strâns capacul și să lăsăm să intre doar viața – să lăsăm apa vie și să nu lăsăm moartea să intre!

Doamne Isuse, ne deschidem vasul către Tine și îl închidem strâns către orice vorbire care aduce moarte și întinăciune! Amin Doamne Isuse, Te iubim și ne îndreptăm inima spre Tine, ne exersăm duhul pentru a Te contacta și vrem să Te savurăm și să primim distribuirea Ta divină. Alegem să ne închidem vasul spre orice vorbire din pomul cunoașterii binelui și răului. Alegem să nu ascultăm vorbirea care duce la moarte și alegem să nu citim lucruri care știm că ne vor întina. Dragă Doamne Isuse, vasul nostru este larg deschis pentru Tine și legat și închis către orice moarte și întinăciune!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Being Open Vessels to the Lord and Closing our Vessel toward Death and Defilement (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 5 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să-I permitem Duhului Sfânt să aplice eficacitatea răscumpărării lui Cristos pentru a ne curăța

21/02/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Ori de câte ori noi, poporul lui Dumnezeu, devenim necurați și impuri datorită contactului nostru cu moartea, trebuie să experimentăm apa pentru impuritate, adică trebuie să aplicăm eficacitatea răscumpărării lui Cristos prin stropirea Duhului Sfânt ca viață apă.

S-ar putea să credem că totul este bine, dar în viața noastră de zi cu zi devenim necurați foarte ușor, căci contactăm moartea tot timpul; moartea este în jurul nostru și chiar noi înșine suntem de multe ori în moarte și plini de moarte.

Moartea ne face necurați și, în special, moartea rezultată din păcatul rebeliunii ne determină să fim întinați și necurati.

Așadar, un aspect al lucrării Domnului Isus este ca acela al cenușii vițelei roșii care a fost arsă pentru a face parte din apa pentru impuritate (vezi Num. 19:2, 9).

Aceste cenușe, rezultatul vițelei roșii care a fost complet arsă chiar cu sângele și toate părțile ei, împreună cu lemnul de cedru, firele stacojii și isopul – această cenușă semnifică eficacitatea eternă și neschimbătoare a răscumpărării Domnului.

În acest caz, chiar și sângele a fost ars – de obicei sângele nu este ars; cenușa rezultată a inclus sângele. Aceste cenușe ale vițelei roșie semnifică răscumpărarea Domnului, pe care El a realizat-o pentru noi (Rom. 3:24; Efeseni 1:7).

Mântuirea pe care Cristos a realizat-o pentru întreaga omenire este pentru totdeauna neschimbătoare și incoruptibilă; este veșnic eficace și în Duhul această răscumpărare poate fi aplicată întotdeauna în timp și spațiu (Evrei 9:12).

Ori de câte ori un israelit atingea ceva necurat, nu avea nevoie decât să amestece cenușa vițelei roșii cu apa pentru impuritate și apoi să o stropească pe trupul lui și el era curat (Num. 19:11-12).

În mod similar, noi astăzi ca popor al lui Dumnezeu, ori de câte ori atingem ceva necurat, ori de câte ori suntem întinați de moarte, nu avem nevoie ca Domnul să moară din nou pentru noi, pentru că răscumpărarea Domnului a realizat totul.

Cristos a făcut prevederi pentru toate necurățiile noastre viitoare și toate păcatele noastre viitoare, realizând o răscumpărare veșnică; acum trebuie doar să aplicăm răscumpărarea lui Cristos și suntem curățați de sângele prețios al lui Cristos pentru restaurarea părtășiei noastre cu Dumnezeu.

Cenușa vițelei roșii era în special pentru viitor; ea simbolizează că lucrarea trecută a crucii este aplicabilă pentru utilizarea noastră astăzi.

Vițeaua roșie a fost arsă o dată pentru totdeauna, iar cenușa ei este suficientă pentru a ne acoperi întreaga viață. Cum îi mulțumim Domnului și Îl lăudăm că răscumpărarea Sa este suficientă pentru întreaga noastră viață!

Să-I permitem Duhului Sfânt să aplice eficiența răscumpărării lui Cristos pentru a ne curăța

Ori de câte ori cineva din poporul lui Dumnezeu a atins moartea sau a fost întinat și astfel a devenit necurat, el trebuia să fie stropit de cenușa vițelei roșii amestecată cu apă curgătoare pentru a fi curat (Num. 19:11-14, 16-20).

Apa curgătoare Îl simbolizează pe Duhul Sfânt, apa vie a lui Dumnezeu; în Duhul Sfânt după învierea Domnului, răscumpărarea lui Cristos cu eficacitatea sa au fost incluse.

Când noi, ca oameni ai lui Dumnezeu, suntem întinați de contactul nostru cu moartea sau trăind în viața noastră naturală și în omul nostru natural, trebuie să permitem ca Duhul Sfânt să ni Se aplice, iar Duhul va aplica eficacitatea răscumpărării lui Cristos la ființa noastră pentru a ne înlătura necurăția.

Necurăția noastră nu este tratată doar de către sângele lui Cristos, ci de Duhul Sfânt în care există eficacitatea răscumpărării lui Cristos.

Apa curgătoare (literalmente, apa vie) din Num. 19:17 semnifică Duhul Sfânt în învierea lui Cristos (Ioan 7:37-39).

Trebuie să atingem Duhul, care este realitatea învierii lui Cristos și care a fost îmbogățit cu eficacitatea răscumpărării Domnului; când atingem Duhul, suntem curățați de întinarea morții.

Aceasta corespunde cu 1 Ioan 1:7, unde vedem că de fiecare dată când umblăm în lumină – așa cum este El în lumină – avem părtășie unii cu alții și sângele lui Isus Cristos ne curăță de orice păcat.

Când ne dăm seama că am păcătuit, când Domnul strălucește asupra noastră și ne expune păcatele și necurăția noastre, trebuie să luăm sângele lui Isus, exersându-ne duhul nostru pentru a contacta Duhul, pentru ca păcatele noastre să fie spălate și părtășia cu Dumnezeu avea să fie restaurată.

Acesta nu este doar ceva care ar trebui să se întâmple o dată pentru totdeauna; mai degrabă, trebuie să facem acest lucru din nou și din nou.

Num. 19:12 arată că o persoană necurată trebuie purificată prin stropirea cu apă pentru impuritate în a treia zi și în a șaptea zi, și va fi curată. A treia zi semnifică învierea, iar ziua a șaptea semnifică desăvârșirea.

Când noi, ca oameni ai lui Dumnezeu, ne dăm seama că suntem necurati, că am fost întinați și am păcătuit, trebuie să ne exersăm duhul pentru a atinge Duhul, care este în înviere.

Aici, în înviere, ne aflăm în afara vechii creații – acolo unde este impuritatea și întinarea – și aici Duhul poate aplica sângele lui Cristos – eficacitatea răscumpărării lui Cristos – pentru a ne curăța de păcatele și spurcările noastre.

Dacă rămânem în vechea creație, rămânem în domeniul întinării și al necurăției; ori de câte ori trăim în omul vechi și în vechea creație, ori de câte ori trăim în omul nostru natural, suntem necurați, întinați și impuri.

Așadar, trebuie să ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul, permițând Duhului Sfânt să aplice eficacitatea răscumpărării lui Cristos pentru a ne curăța de păcatele și întinarea noastră și pentru a ne restabili părtășia cu Dumnezeu.

După aplicăm eficacitatea răscumpărării Domnului în înviere, vom deveni curați conform timpului completării.

Fie ca noi să fim cei care experimentăm acest lucru zilnic, fiind cei care Îl contactează pe Domnul în duh pentru a fi curățați, spălați și purificați de orice întinăciune, păcat și impuritate.

Doamne Isuse, strălucește asupra noastră și expune-ne necurăția, întinăciunea, păcatul și impuritatea; venim la Tine, Doamne, pentru a permite Duhului Sfânt să aplice eficacitatea răscumpărării lui Cristos ființei noastre, pentru a putea fi curățați. Amin, Doamne, ne exersăm duhul de a Te contacta și de a fi în domeniul învierii, căci numai aici suntem curățați de întinarea noastră prin sângele prețios al lui Cristos. Vrem să umblăm în lumină chiar așa cum și Tu ești în lumină, pentru ca sângele lui Isus Cristos să ne curățească de orice păcat, iar părtășia noastră cu Dumnezeu să fie restaurată!

Experimentarea aplicării instantanee a curățării constante a sângelui Domnului

Deoarece moartea predomina printre copiii lui Israel, era nevoie de apa pentru impuritate și, ori de câte ori suntem întinați de moarte, avem nevoie de Cristos ca realitate a vițelei roșii pentru apa pentru impuritate (Num. 16:49; 19:2, 9). Amin!

În Num. 19 apa pentru impuritate a curățat și chiar a anulat efectul morții care a provenit de la marea rebeliune din cap. 16.

Când are loc o răzvrătire și suntem în mijlocul ei sau suntem afectați de ea, am putea crede că nu avem cum să ieșim din această situație și nu vom mai fi la fel după un asemenea lucru. Acest lucru nu este adevărat, pentru că Cristos ca realitatea apei pentru impuritate, nu numai că ne curăță de efectul morții, ci El și anulează moartea!

Apa pentru impuritate, la care s-au adăugat cenușa, simbolizează eficacitatea răscumpărării lui Cristos, care ne curăță continuu prin apa vieții vieții pentru a ne restabili părtășia cu Dumnezeu (1 Ioan 1:7).

Apa pentru impuritate nu este doar o învățătură interesantă despre vițeaua roșie, ci mai degrabă este pentru experimentarea și savurarea noastră.

Cristos a fost crucificat pentru noi, pentru păcatele noastre, iar sângele lui Isus ne curăță de orice păcat, pe măsură ce intrăm în lumină.

Acest cuvânt, curăță, denotă o acțiune prezentă și continuă; sângele lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, ne curăță tot timpul – continuu și constant! Aleluia!

Înaintea lui Dumnezeu, sângele răscumpărător al Domnului ne-a curățat o dată pentru totdeauna când Cristos a adus sângele Său vărsat și l-a stropit în Sfânta Sfintelor eternă (Evrei 9:12, 14).

Eficacitatea acestei curățări durează pentru totdeauna înaintea lui Dumnezeu, așa că această curățare nu trebuie repetată.

Cu toate acestea, în conștiința și în experiența noastră de zi cu zi, avem nevoie de aplicarea instantanee a curățării constante a sângelui Domnului din nou și din nou, ori de câte ori conștiința noastră este luminată de lumina divină în părtășia noastră cu Dumnezeu. Amin!

Această curățare instantanee este simbolizată de purificarea cu apa pentru impuritate amestecată cu cenușa vițelei roșii din Num. 19:2-10.

Avem nevoie de curățarea sângelui Domnului în conștiința noastră; avem nevoie de experimentarea și aplicarea apei pentru impuritate prin exersarea duhului nostru pentru a permite Duhului Sfânt să aplice eficacitatea răscumpărării lui Cristos ființei noastre. Aleluia!

În primul rând, înaintea lui Dumnezeu, sângele răscumpărător ne-a curățat o dată pentru totdeauna, iar această curățare durează pentru eternitate; acest lucru nu trebuie repetat.

În al doilea rând, în experiența noastră, pe măsură ce Domnul strălucește asupra noastră și ne expune necurăția, murdăria, păcatele și întinarea, avem nevoie de curățarea instantanee și constantă a sângelui Domnului în conștiința noastră. Amin!

Pe de o parte există curățarea veșnică în fața lui Dumnezeu, iar pe de altă parte, aceasta poate fi aplicată experienței noastre astăzi. Aleluia!

Doar lucrarea răscumpărării lui Cristos, prin umanitatea Sa demnă și smerită, împreună cu moartea Sa și cu Duhul învierii Sale, poate vindeca și curăța situația de necurăția morții! Amin!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai curățat prin sângele Tău răscumpărător înaintea lui Dumnezeu o dată pentru totdeauna, iar aceasta are o eficacitate eternă, care durează pentru totdeauna înaintea lui Dumnezeu! Aleluia pentru eficacitatea eternă a răscumpărării lui Cristos! Venim la Tine, Doamne, pentru a fi iluminați de Tine și vrem să ne mărturisim păcatele și să permitem Duhului Sfânt să aplice curățarea sângelui în conștiința noastră. Amin, Doamne, cât de mută nevoie avem să experimentăm aplicarea instantanee a curățării constante a sângelui Domnului, pentru ca păcatele noastre să fie înlăturate, curățarea noastră să fie curățată și efectul morții să fie anulat!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Allow the Holy Spirit to Apply the Efficacy of Christ’s Redemption to us to Cleanse us (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 5 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Îl putem savura și experimenta pe Cristosul răscumpărător ca realitatea vițelei roșii

18/02/2020 by Credincios in Cristos 2 Comments

Vițeaua roșie, componenta principală a apei pentru impuritate, Îl semnifică pe Cristosul răscumpărător, căci El este realitatea tuturor ofrandelor și, în special, El ca Răscumpărătorul nostru poate înlătura întinarea morții.

Contextul capitolului 19 din Numeri, în care vițeaua roșie este menționată ca parte a apei pentru impuritate, este faptul că a fost o mare răzvrătire între copiii lui Israel și, ca urmare, moartea a fost prezentă în tabără și copiii lui Israel au fost întinați de moarte.

Fie că au fost implicați în răzvrătire sau nu, toți cei din poporul lui Israel au fost întinați de moarte, pentru că rezultatul judecății lui Dumnezeu asupra păcatului răzvrătirii este moartea, iar moartea a fost răspândită în tabără.

Este posibil să credem că nu suntem afectați de o astfel de situație, dar adevărul este că noi toți suntem afectați de moarte și, în special, suntem afectați de efectul păcatului răzvrătirii.

Chiar și în viața de biserică, viața de biserică autentică în recâștigarea Domnului, există din când în când unele răzvrătiri și, fie că suntem implicați sau nu în, moartea care urmează îi afectează pe toți cei din jur.

Dumnezeu urăște moartea și consideră că moartea este mai întinătoare decât păcatul. În ochii lui Dumnezeu, moartea este abominabilă și detestabilă, iar întinarea morții trebuie curățată și purificată.

Deci Dumnezeu ne dă o cale de a fi curățați de întinăciunea morții, și anume apa pentru impuritate; vițeaua roșie este componenta principală a acestei ape și Îl semnifică pe Cristos răscumpărător.

Este interesant însă că există o ofrandă menționată în cartea Numeri și nu în cartea lui Levitic, unde sunt introduse toate ofrandele.

Această ofrandă, care este Cristos Însuși simbolizat de o vițea roșie, este cu adevărat unică; există cel puțin zece puncte care o fac diferită de orice alte ofrande despre care citim în cartea Levitic:

1. Se numește ofrandă de păcat, dar este în Numeri, nu în Levitic.
Este singura ofrandă în care este ars și sângele jertfei; în toate celelalte sacrificii, sângele este turnat, dar în apa pentru impuritate, acesta este ars.
O vițea este un vițel de genul feminin; cele mai multe ofrande sunt de sex masculin – această ofrandă folosește un vițel feminin.
Este menționată o culoare specifică: roșu; niciuna din celelalte ofrande nu specifică culoarea animalului de sacrificiu, dar acesta trebuie să fie roșu.
Aceasta este o ofrandă care nu este oferită pe altar; vițeaua roșie nu a fost înjunghiată pe altar ci în afara taberei, iar ea nu era înjunghiată de preot; nici nu știm cine face acest lucru, pentru Num. 19:3 spune că cineva poate să o înjunghie în prezența preotului.
Această ofrandă particulară nu este destinată în principal pentru iertare, ci pentru curățire.
Aceasta nu a fost oferită pentru păcătoși, ci mai ales pentru poporul lui Dumnezeu.
Aceasta nu este o ofrandă pentru păcat, ci pentru moarte, pentru a trata cu întinarea morții; se numește ofrandă de păcat, dar este pentru moarte – nu există păcat aici, există doar moarte.
Nu este o ofrandă pentru un lucru din trecut, cum ar fi un păcat din trecut, ci o ofrandă pentru viitor.
Scopul acestei ofrande este restaurarea părtășiei, deoarece este o ofrandă pentru ca poporul lui Dumnezeu să restabileacă părtășia cu El.

Cum Îl putem savura și experimenta pe Cristosul răscumpărător ca realitate a vițelei roșii

Apa pentru impuritate avea mai mult de un singur component, dar principala componentă era vițeaua roșie care Îl simbolizează pe Cristosul răscumpărător.

Când majoritatea oamenilor citesc sau vorbesc despre vițeaua roșie, vorbesc despre escatologie, despre faptul că Israelul trebuie să crească vițele roșii, astfel încât, atunci când este construit templul, să aibă o vițea roșie pentru a fi oferită lui Dumnezeu.

Nu ar trebui să ne concentrăm pe acest lucru în primul rând, deoarece acest lucru poate fi realizat cu ușurință; creșterea vițelei roșii nu este ceva complicat, dar atingerea, savurarea și experimentarea Cristosului răscumpărător ca realitatea vițelei roșii este ceea ce contează.

Trebuie să vedem și să experimentăm realitatea vițelei roșii, care este Cristosul răscumpărător; El poate trata nu doar păcatul, ci și moartea și întinarea morții. Trebuie să vedem caracteristicile specifice ale vițelei roșii și cum au fost împlinite în Domnul Isus, Cristosul răscumpărător.

Culoarea roșie semnifică asemănarea cărnii păcatului, care este pentru purtarea păcatului omului în exterior. Acesta este motivul pentru care a fost specificată culoarea animalului; culoarea roșie – doar pielea și părul sunt roșii – arată faptul că Cristos a venit în asemănarea cărnii păcatului și în ceea ce privește păcatul, dar nu a avut păcat în carne.

Cristos a venit ca Mielul lui Dumnezeu pentru a îndepărta păcatul lumii (Ioan 1:29), iar când a venit, El a fost în asemănarea cărnii păcatului (Rom. 8:23) pentru a condamna păcatul din carne. Pentru ca Cristos să fie Răscumpărătorul nostru, El trebuie să aibă asemănarea carnii păcatului.

Culoarea roșie reprezintă păcatul nostru (Isaia 1:18); vițeaia roșie simbolizează că Domnul a făcut păcat pentru noi (2 Cor. 5:21). Aleluia! El a venit în asemănarea cărnii păcatului și în ceea ce privește păcatul, astfel încât noi, păcătoșii care credem în El și privim la El, să nu pierim, ci să avem viață eternă!

Vițeaua roșie era fără cusur, fără defect, ceea ce semnifică faptul că, deși Cristos era asemănător cu carnea păcatului, El nu avea natura păcătoasă (vezi Evrei 2:14; 4:15; Rom. 8: 3; 2 Cor. 5: 21). Vițeaua roșie nu avea niciun defect; Cristos nu a avut niciun defect, ci mai degrabă, pe Cel care nu a cunoscut păcatul, Dumnezeu L-a făcut păcat în numele nostru, pentru ca noi să devenim dreptatea lui Dumnezeu în El.

Noi avem defecte și pete, dar El nu a avut niciun defect, nici o pată și nici un cusur. Era un om curat, avea o experiență curată și nu fusese atins de păcat. Ce Cristos avem!

Faptul că vițeaua roșie a fost fără cusur indică faptul că Cristos a fost perfect (Num. 19: 2; Ex. 12:5-6).

Noi suntem păcătoși, plini de defecte, probleme, și pete; dar Domnul a venit asemănător cu carnea păcatului – El arăta la fel ca noi – și în ceea ce privește păcatul, dar El nu a avut natura păcătoasă și nici nu a săvârșit vreodată un păcat. Un astfel de Om este ceea ce avem nevoie; o asemenea Persoană poate trata păcatele noastre și le poate înlătura, iar El poate trata și cu natura noastră păcătoasă.

Vițeaua roșie nu a fost niciodată sub un jug; aceasta înseamnă că Cristos nu a fost niciodată folosit de nimeni, mai ales de dușmanul lui Dumnezeu, Satan.

Animalele din fermă lucrează de obicei la fermă sau pe câmp, iar un jug este folosit pentru a le supune; dar acest vițel tânăr de sex feminin, pentru a fi calificat să fie sacrificat, nu purtat jugul niciodată.

Acesta este un tip reprezentativ al lui Cristos, adevărata vițea roșie, care nu a fost niciodată folosit de alții, în special nu a fost folosit de dușmanul lui Dumnezeu pentru scopul lui Satan – nici măcar o dată!

În experiența Sa, Domnul Isus nu a fost niciodată înjugat de păcat sau de Satan; El nu a fost niciodată asuprit de păcat și nici dominat de păcat, și El nu a fost provocat de păcat – El era complet liber. Numai Domnul Isus nu a fost niciodată folosit de Satan, de lume sau de păcat.

Spre deosebire de El, noi am fost folosiți de păcat, purtăm jugul păcatului și lumea ne folosește; înainte de a fi mântuiți, am purtat multe feluri de juguri și, chiar și după mântuirea noastră, am putea fi încă înjugați de lume sau de păcat. O, Doamne Isuse!

Avem nevoie de o asemenea persoană, de Cristosul răscumpărător, care să ne izbăvească de orice jug și să ne curățească de orice întinare a morții!

Vițeaua roșie a fost adusă în afara taberei și acolo a fost sacrificată; Cristos a fost crucificat în afara taberei – pe Calvar, in deal mic în afara orașului Ierusalim (Num. 19:3; Evrei 13:12-13; Mat. 27:33).

Majoritatea animalelor sunt sacrificate pe altarul din templu, dar vițeaua roșie pentru apa impurității trebuia să fie sacrificată nu pe altarul arderii de tot, ci în afara taberei. A fi sacrificat în afara taberei înseamnă a fi într-o poziție respinsă de poporul lui Dumnezeu.

Când cineva din poporul lui Israel a devenit necurat, el trebuia să locuiască singur în afara taberei (Lev. 13:46); cei ce sunt respinși de Dumnezeu și de poporul Său trebuiau să fie în afara taberei, pentru că erau necurați.

Vițeaua roșie a fost sacrificată în afara taberei unde se aflau oameni necurați, pentru a trata necurăția lor.

O, Aleluia, Cristos a venit să trateze necurăția noastră și El a venit acolo unde noi suntem – în afara taberei, într-un loc necurat, și acolo El a fost crucificat pentru noi! Cristos a fost respins de oameni, El a fost adus într-un loc necurat și acolo a fost crucificat pentru noi, în afara orașului Ierusalim.

Vițeaua roșie era un vițel de gen feminin, iar Domnul este un bărbat; în Biblie, bărbatul reprezintă adevărul obiectiv, în timp ce femeia reprezintă experiența subiectivă.

De exemplu, Adam, Avraam și Isaac reprezintă anumite adevăruri sau mărturii obiective, iar Eva, Sara și Rebeca reprezintă experiențele subiective corespunzătoare sau aplicațiile practice.

Cristos a fost crucificat nu doar pentru ca noi să cunoaștem și să înțelegem ce El a făcut pentru noi, ci și ca să-L experimentăm. Cristosul răscumpărător nu este doar ca noi să înțelegem o doctrină spirituală, ci pentru ca noi să-L experimentăm în mod subiectiv.

Astăzi, în viața noastră creștină, noi Îl putem savura și experimenta pe Cristosul răscumpărător ca realitate a vițelei roșii, și putem să-L aplicăm la experiența noastră subiectivă, pentru a putea fi curățați de orice întinăciune adusă de moarte.

Îți mulțumim Doamne că venit în asemănarea cărnii păcatului pentru a ne purta păcatul și pentru a ne trata păcatul. Te lăudăm, Doamne, căci Tu ai purtat doar asemănarea cărnii păcatului, dar nu a săvârșit niciun păcat! Aleluia pentru Cristosul nostru, Cel care nu a avut natura păcătoasă, Cel care a fost desăvârșit și care nu a avut nici un cusur! Te lăudăm pe Tine, Doamne, căci Tu ai fost Cel fără de vină și fără pată și ca atare, Tu nu ai fost niciodată folosit de Satan pentru scopurile sale rele. Îți mulțumim că ai murit pentru a ne răscumpăra. Tu ești Cristosul nostru răscumpărător, realitatea vițelei roșii. Mulțumim Doamne că ai ieșit în afara taberei, ai fost disprețuit și rușinat și ai murit pentru noi, pentru a putea fi răscumpărați, aduși înapoi la Dumnezeu și curățați de orice întinare. Doamne Isuse, venim la Tine pentru a Te savura ca Cristosul răscumpărător în experiența noastră. Fie ca nu doar să știm și să fim de acord cu ceea ce Tu ai făcut pentru noi ci să aplicăm acest lucru experienței noastre!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We can Enjoy and Experience the Redeeming Christ as the reality of the Red Heifer (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 5 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.