împărăția lui Dumnezeu

Prin evanghelia împărăției, Dumnezeu îi aduce pe oameni sub conducerea autorității Sale

08/10/2019 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Prin evanghelia împărăției, Dumnezeu îi aduce pe oameni sub conducerea autorității cerești, pentru ca ei să devină împărăția Sa, cei care savurează toate bogățiile vieții divine, pe măsură ce sunt guvernați de autoritatea Sa.

Problema fundamentală în acest univers este răzvrătirea împotriva autorității lui Dumnezeu. Omul nu este doar păcătos; omul nu doar că face greșeli din când în când, ci mai degrabă, omul este răzvrătit, deoarece omul s-a unit cu Satan în răzvrătirea sa împotriva lui Dumnezeu.

Dumnezeul nostru este viu și activ, și El vrea să facă multe lucruri, dar Satan, inamicul Său, se opune întotdeauna lui Dumnezeu și încearcă să împiedice planul Său și îndeplinirea economiei Sale.

Satan a vrut să fie ca Dumnezeu, chiar să se așeze pe tronul lui Dumnezeu și să fie ca Cel Preaînalt, dar făcând acest lucru s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și a devenit inamicul lui Dumnezeu. Datorită faptului că omul a fost atras în răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu de către Satan, acum omul este una cu Satan în răzvrătire.

Satan vrea să uzurpe autoritatea lui Dumnezeu și să Îi răstoarne tronul, și dorește să încalce suveranitatea lui Dumnezeu și să-și stabilească propria împărăție. Așadar, când omul a căzut, el s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și a negat autoritatea lui Dumnezeu, respingând guvernarea lui Dumnezeu.

Când privim în jurul nostru în societate astăzi, tot ce vedem este răzvrătire; vedem răzvrătire ascunsă și răzvrătire deschisă, de la cei mai săraci până la cei mai bogați, de la muncitorul din fabrică până la cele cei mai inteligenți, și de la cetățenii țării până la conducătorii țării.

Trăim într-o epocă a nelegiuirii și, atunci când predicăm evanghelia, vrem nu doar ca oamenii să fie mântuiți de păcat, ci, prin predicarea evangheliei împărăției, ca omul să fie adus sub conducerea autorității cerești și să fie în împărăția lui Dumnezeu.

Răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu a început cu mult timp în urmă și va continua să se înrăutățească până când Antichrist, omul fărădelegii, va declara război deschis în răzvrătirea sa împotriva lui Dumnezeu.

Până la acel moment, până la sfârșitul acestei epoci a evangheliei, trebuie să fim una cu Domnul pentru a predica nu doar evanghelia harului și a iertării păcatelor, ci și evanghelia împărăției.

Trebuie să predicăm evanghelia împărăției pentru ca mulți oameni plini de diavol și oameni posedați de demoni care se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu să fie întorși la Dumnezeu și să vină sub autoritatea lui Dumnezeu!

Trebuie să predicăm evanghelia împărăției, pentru ca mulți oameni satanici să fie eliberați de uzurparea lui Satan și să se întoarcă la Dumnezeu!

Prin evanghelia împărăției, Dumnezeu îi aduce pe oameni sub conducerea autorității Sale

Este nevoie de predicarea evangheliei împărăției pentru ca Dumnezeu să aducă mulți oameni sub conducerea autorității cerești, ca aceștia să devină împărăția Sa, cei conduși de autoritatea Sa (Mat. 24:14; Apoc. 1:5-6).

Omul trebuie nu doar să fie mântuit de păcatele sale și să găsească viața veșnică, ci chiar mai mult să fie eliberat de răzvrătirea lui împotriva lui Dumnezeu și a autorității Sale.

Punctul primordial este împărăția lui Dumnezeu, deci trebuie să predicăm evanghelia nu doar pentru a le oferi oamenilor viață și pace, iertarea păcatelor și mântuirea cu viața eternă, ci și pentru a-i aduce în împărăția lui Dumnezeu.

Noi predicăm Evanghelia pentru ca stăpânirea cerească a lui Dumnezeu să fie stabilită pe pământ.

Noul Testament predică evanghelia în calea împărăției; când Ioan Botezătorul a venit, el a predicat evanghelia împărăției, iar când Domnul Isus Și-a început slujba, El a predicat împărăția ca evanghelie.

Deoarece împărăția lui Dumnezeu este adevărata evanghelie, pentru a cunoaște evanghelia este necesar să cunoaștem împărăția (Marcu 1:14-15; Fapte 8:12).

Predicarea împărăției lui Dumnezeu este predicarea evangheliei; împărăția este evanghelia Noului Testament, iar evanghelia din Noul Testament este împărăția lui Dumnezeu.

Calea ca noi să-i scoatem pe alții din lume și să-i aducem în împărăția cerurilor nu este prin predicarea unei evanghelii superficiale așa cum o vedem predicată astăzi, ci prin predicarea evangheliei împărăției cerurilor.

Evanghelia împărăției include nu doar iertarea păcatelor (Luca 24:47) și distribuirea vieții divine (Ioan 20:31), ci și împărăția cerurilor cu puterea epocii viitoare (Evrei 6:5) pentru alungarea demonilor și vindecarea bolilor (Isaia 35:5-6; Mat. 10:1).

Evanghelia împărăției include evanghelia harului (Fapte 20:24) și aduce oamenii nu doar întru mântuirea lui Dumnezeu, ci și întru împărăția cerurilor (Apoc. 1:9).

Accentul evangheliei harului este pe iertarea păcatului, pe răscumpărarea lui Dumnezeu și pe viața eternă; accentul evangheliei împărăției este pe stăpânirea cerească a lui Dumnezeu și pe autoritatea lui Dumnezeu.

Evanghelia vieții, evanghelia harului și evanghelia mântuirii sunt toate aspecte diferite ale împărăției lui Dumnezeu. Împărăția lui Dumnezeu este ca butucul, iar celelalte elemente sunt precum spițele, care sunt centrate pe butuc.

Totul iese din împărăție și este centrat pe împărăție; evanghelia vieții este pentru împărăție, evanghelia mântuirii este pentru împărăție, iar evanghelia iertării, de asemenea, este pentru împărăție.

Împărăția este adevărata evanghelie; trebuie să cunoaștem împărăția lui Dumnezeu și să fim constituiți cu evanghelia împărăției pentru a vesti această evanghelie întregului pământ locuit, astfel încât Dumnezeu să aducă pe mulți sub conducerea autorității Sale.

Fie ca nu doar să avem o înțelegere doctrinară a acestui lucru, ci să cunoaștem împărăția, să cunoaștem evanghelia împărăției într-un mod complet și predicăm această împărăție a evangheliei una cu Domnul pentru ca toți oamenii să audă și să intre în împărăția lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, vrem să predicăm evanghelia împărăției, pentru ca mulți să fie scoși de sub autoritatea întunericului și a lui Satan și aduși în împărăția lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca noi, ca biserică, să predicăm această evanghelie, astfel încât Dumnezeu să aducă pe mulți oameni sub conducerea autorității cerești pentru ca ei să devină împărăția Sa, cei care sunt conduși de autoritatea Sa! Fie ca împărăția Ta să vină pe pământ! Vrem ca predicarea de către noi a evangheliei să-Ți lărgească împărăția și să-i facă pe mulți dintre cei uzurpați de diavol cetățeni ai împărăției cerurilor!

Evanghelia împărăției este proclamată pentru ca păcătoșii răzvrătiți să fie calificați să intre în împărăția lui Dumnezeu

Evanghelia nu este doar ca să fim mântuiți pe vecie și să primim viața divină; ea este pentru împărăția lui Dumnezeu. Noi proclamăm evanghelia pentru ca păcătoșii răzvrătiți să poată fi mântuiți, calificați și echipați să intre în împărăția lui Dumnezeu (Marcu 1:14-15; Mat. 4:17; Fapte 8:12).

Ori de câte ori predicăm Evanghelia trebuie să ne dăm seama că este o luptă; adevărata predicare a evangheliei nu este niciodată ușoară, deoarece există rezistență, răzvrătire și nelegiuire.

Există un alt duh în această lume care îi ține pe oameni în întunericul satanic, iar noi suntem aici pentru a proclama evanghelia împărăției ca oamenii să fie eliberați din acea împărăție!

Amin, evanghelia împărăției este proclamată pentru ca oamenii să fie transferați din împărăția lui Satan și să fie aduși în împărăția dragostei Fiului lui Dumnezeu.

Pentru aceasta, avem nevoie de multă rugăciune, căci dăm seama că evanghelia este o adevărată luptă, o bătălie; suntem aici ca să vestim evanghelia și să îi aducem pe păcătoși – care nu sunt doar plini de păcate, ci și răzvrătiți – în împărăția lui Dumnezeu.

Prin predicarea evangheliei împărăției, oamenii sunt mântuiți și calificați și echipați să intre în împărăția lui Dumnezeu și să devină parte a dezvoltării împărăției lui Dumnezeu.

Accentul acestei evanghelii este pus pe stăpânirea cerească a lui Dumnezeu și pe autoritatea lui Dumnezeu.

Dăm slavă Domnului pentru evanghelia mântuirii și evanghelia harului, care ne aduc ca să savurăm mântuirea deplină a lui Dumnezeu – răscumpărarea Sa juridică și mântuirea Sa organică!

Dar trebuie să ne dăm seama că sfera completă a mântuirii lui Dumnezeu, evanghelia nu este doar ca noi să savurăm mântuirea lui Dumnezeu, ci mai ales ca să fim aduși în împărăția lui Dumnezeu!

Accentul nostru nu ar trebui să fie doar pe mântuire, ci pe autoritatea lui Dumnezeu, stăpânirea Sa, domnia Sa, guvernarea Său, tronul Său, care este Împăratul și împărăția!

Prin evanghelia împărăției mulți sunt aduși în domeniul conducerii divine, astfel încât să poată participa în binecuvântările vieții divine din împărăția divină (1 Tes. 2:12).

Evanghelia nu este predicată doar ca să îi aducă pe oameni într-un loc fericit, într-un fel de situație binecuvântată; mai presus de toate, evanghelia împărăției îi aduce pe oameni într-un domeniu al guvernării directe a lui Dumnezeu.

Dumnezeu ne-a chemat în propria Sa împărăție și glorie; în această glorie există tot felul de bogății – bogățiile gloriei Sale, cu tot felul de binecuvântări ale vieții divine.

Pentru a savura toate bogățiile lui Dumnezeu, trebuie să fim în domeniul stăpânirii lui Dumnezeu, domeniul împărăției cerurilor.

Aceasta va culmina cu Noul Ierusalim, împărăția eternă a lui Dumnezeu, unde vedem că centrul este tronul lui Dumnezeu, iar din tron ies tot felul de binecuvântări ale vieții divine pentru savurarea noastră!

Din tronul lui Dumnezeu iese râul apei vieții cu pomul vieții, și lumina divină strălucește de la tron.

Fie ca să fim una cu Domnul să vestim evanghelia împărăției pentru ca mulți păcătoși răzvrătiți să fie calificați și echipați să intre în împărăția lui Dumnezeu!

Evanghelia harului a fost propovăduită pe fiecare continent, dar trebuie să ne ridicăm pentru a vorbi evanghelia mai înaltă pentru aducerea împărăției lui Dumnezeu pe pământ!

Doamne Isuse, vestim evanghelia împărăției pentru ca păcătoșii răzvrătiți să fie mântuiți, calificați și echipați ca să intre în împărăția lui Dumnezeu! Amin, Doamne, leagă-l pe omul cel puternic din gândurile și mințile oamenilor pentru ca ei să vadă lumina evangheliei, să fie eliberați de sub autoritatea întunericului și să fie transferați în împărăția dragostei Fiului lui Dumnezeu! Doamne, fie ca mulți să intre în domeniul guvernării divine, pentru a participa în binecuvântarea vieții divine din împărăția divină!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Through the Gospel of the Kingdom God Brings People under the Ruling of His Authority (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 8 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să continuăm să transferați de sub autoritatea întunericului în împărăția lui Dumnezeu

08/09/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

Când am crezut în Domnul Isus, am primit viața divină și am fost transferați de sub autoritatea întunericului în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu.

Cu toate acestea, acest transfer nu a fost o dată pentru totdeauna; inițial am fost transferați din întuneric la lumină, dar zilnic trebuie să fim transferați în împărăția lui Dumnezeu.

Există multe lucruri din viața noastră de zi cu zi care încă ne țin în domeniul împărăției întunericului; chiar și lucruri bune, cum ar fi religia, filozofia, cultura și etica ne pot ține în întuneric, deoarece Îl înlocuiesc pe Cristos ca lumină în ființa noastră.

Când vorbim despre împărăția lui Dumnezeu, un aspect al acestei împărății este împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu; biserica astăzi este împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu.

Aceasta înseamnă că în viața de biserică ar trebui să trăim prin viața divină, astfel încât să putem trăi viața împărăției; așa cum Fiul lui Dumnezeu a venit ca noi să avem viață și să o avem din belșug, tot astfel, în împărăția lui Dumnezeu savurăm viața divină, suntem plini de dragostea divină și suntem sub lumina divină.

Aleluia, cine are pe Fiul are viața; noi, cei care L-am primit pe Domnul Isus ca viață, avem viața adevărată!

De asemenea, împărăția în care am fost transferați este împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu; acest domeniu al vieții este în dragoste, nu în frică. Nu există frică în această împărăție; noi nu “ne temem de Împăratul atotputernic” și ne supunem Lui din această cauză, ci mai degrabă, Îl iubim, petrecem timp cu El, Îl savurăm și ne supunem Lui în dragoste.

E adevărat că această împărăție are o mulțime de cerințe și reglementări, iar acestea sunt atât de înalte încât nici o ființă umană nu le poate îndeplini, dar atunci când Îl contactăm pe Domnul, suntem umpluți cu El și Îl iubim, El în noi poate îndeplini cerințele împărăției.

Împărăția în care ne regăsim astăzi este un domeniu plin de viață, lumină și dragoste; în acest domeniu Îl savurăm pe Fiul lui Dumnezeu ca viață, suntem iubiți de Dumnezeu Tatăl prin faptul că suntem în Fiul Său Preaiubit și Dumnezeu strălucește în noi și peste noi în Cristos ca lumină divină.

Aleluia pentru biserică în calitate de împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu! Nu-i așa că vrem să trăim și să ne avem ființa într-un domeniu plin de viață, lumină și dragoste?

Fie ca în fiecare zi să alegem să ne întoarcem către Domnul și să fim transferați din autoritatea întunericului puțin mai mult, în tot mai multe aspecte, până când vom trăi pe deplin în această împărăție!

Am fost transferați în împărăția lui Dumnezeu, unde suntem stăpâniți în dragoste cu viață

Aleluia, Dumnezeu ne-a dat viața eternă și această viață este în Fiul Său (1 Ioan 5:11), deci cel care are pe Fiul lui Dumnezeu are viața (v. 12).

Aceasta înseamnă că, atunci când am crezut în Domnul Isus, am fost transferați în împărăția Fiului dragostei Tatălui, adică în Fiul care este viața noastră. Cristos, Fiul lui Dumnezeu este în înviere (1 Pet. 1:3; Rom. 6:4-5) și El este acum Duhul dătător de viață (1 Cor. 15:45).

El ne stăpânește în învierea Sa cu dragoste. Împărăția Fiului dragostei Tatălui în care am fost transferați este un domeniu al dragostei și al vieții; în acest domeniu, suntem stăpâniți în dragoste cu viață.

De fapt, sub această stăpânire și restricție cerească, avem libertatea autentică, libertatea potrivită în dragoste, cu viață, și sub lumină. În împărăția lui Dumnezeu în calitate de împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu Îl savurăm pe Cristos și avem viața de biserică.

În acest domeniu în care suntem stăpâniți în dragoste, cu viață, nu există opinii, nu există diviziune, ci avem un lucru: avem viața de biserică cu Cristos ca totul pentru noi; acest lucru este găsit în cartea Coloseni.

Când trăim prin Cristos ca viața noastră în înviere, trăim în împărăția Sa, savurându-L în dragostea Tatălui; aici avem viața de biserică (Col. 3:4; Ioan 6:57).

Când am fost crucificați cu Cristos, am murit împreună cu El, iar când El a înviat, noi am fost înviați împreună cu El; am fost altoiți în Cristos – am fost uniți cu El și creștem împreună cu El în asemănarea morții și învierii Sale.

Aleluia, am fost transferați în împărăția lui Dumnezeu prin faptul că suntem altoiți în Cristos; suntem uniți cu Domnul, suntem în mod organic una cu El, și suntem contopiți cu El.

Acum noi nu încercăm să trăim o viață creștină și o viață de biserică bună, ci mai degrabă, am fost legați, uniți și conectați cu El prin unirea organică în altoire! Aleluia!

Prin faptul că suntem altoiți în Cristos putem experimenta îmbogățirea, întărirea și înălțarea vieții Sale divine și, în același timp, suntem restricționați și limitați. Dar în această unire cu Domnul experimentăm alimentarea, îmbogățirea și întărirea.

Deoarece Tatăl găsește plăcere în Fiul, împărăția Fiului dragostei Tatălui în care am fost transferați este un lucru plăcut, o chestiune de încântare (Mat. 3:17; 17:5).

În biserică, în calitate de împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, avem realitatea și practicitatea Trupului organic al lui Cristos (Col. 2:19).

În acest domeniu suntem stăpâniți în dragoste cu viață, ca să putem fi singurul om nou; aici, în viața de biserică, avem practicitatea și realitatea omului nou universal (Efes. 2:15; 4:24; Col. 3:10-11).

În omul nou, toate cele vechi s-au dus, și ne-am îmbrăcat cu viața de biserică, împărăția lui Dumnezeu. Când ne îmbrăcăm cu omul cel nou, nu suntem atât de liberi; când suntem stăpâniți în dragoste cu viață, suntem limitați, dar Îl savurăm pe Domnul și suntem alimentați în interior!

Aleluia, am fost transferați din autoritatea întunericului în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, un domeniu al luminii în care suntem stăpâniți în dragoste cu viață! Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ne-ai eliberat de sub puterea întunericului și ne-ai unit, ne-ai legat și ne-ai altoit organic în Tine Însuți, pentru ca să trăim în împărăția lui Dumnezeu. Vrem să rămânem în această unire organică unde putem savura tot ceea ce este Dumnezeu pentru noi în Cristos. Vrem să trăim în biserică ca împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu pentru a avea realitatea și practicitatea Trupului organic al lui Cristos și al singurului om nou universal!

Nevoia noastră de a continua să fim transferați de sub autoritatea întunericului în împărăția lui Dumnezeu

În cartea Coloseni, autoritatea întunericului la care se face referire în 1:13 nu se referă la păcat, lume sau carne, ci la aspectele bune ale culturii noastre, caracterul nostru, dispoziția noastră și ființa noastră naturală.

Autoritatea întunericului la care se face referire în această porțiune nu este lumea cu sistemul ei, ci mai degrabă virtuțile, religia, filozofia, datinile, ritualurile, principiile și standardele etice.

Când am fost regenerați, Dumnezeu ne-a eliberat de toate acestea și ne-a transferat în împărăția Fiului dragostei Sale! Aleluia!

În această împărăție suntem stăpâniți în dragoste cu viață, și nu simțim că suntem sub dreptate, putere sau autoritate, ci sub Domnul Isus Cel iubitor și afectuos.

Cu cât ne deschidem mai mult către Domnul, ne rugăm și Îi spunem că Îl iubim, cu atât mai mult suntem eliberați de sub autoritatea întunericului pe de o parte și cu atât mai mult suntem mai restricționați și stăpâniți în interior pe de altă parte.

Deoarece Îl iubim pe Domnul, Îl luăm ca persoana și viața noastră și Îl trăim pe Cristos pentru viața de biserică. Chiar dacă inițial am fost transferați de sub autoritatea întunericului în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, trebuie să continuăm să fim transferați în împărăția lui Dumnezeu din multe aspecte ale autorității întunericului.

Există multe lucruri în viața noastră și în mediul nostru care Îl înlocuiesc pe Cristos.

Orice lucru care Îl înlocuiește pe Cristos ne ține în întuneric, indiferent dacă este ceva păcătos sau ceva ce pare pozitiv. Lucruri precum filozofia, religia, caracterul, virtuțile, conceptele și opiniile devin autoritatea întunericului care ne controlează.

Misticismul, rânduielile păgâne (care nu se regăsesc în Biblie, ci “par bune” și “se potrivesc cu Biblia”), ascetismul, și multe lucruri Îl pot înlocui pe Cristos și devin astfel autoritatea întunericului în noi.

În așa de multe situații, medii și feluri în care împărăția întunericului încă exercită control asupra noastră; trebuie să continuăm să fim transferați de sub autoritatea întunericului și în împărăția lui Dumnezeu.

De exemplu, chiar și un lucru atât de bun precum citirea Bibliei, Cuvântul lui Dumnezeu, poate fi ceva făcut în întuneric, dacă nu Îl contactăm pe Domnul.

S-ar putea să credem că acest lucru este prea mult, că atunci când citim Biblia, cu siguranță suntem în împărăția lui Dumnezeu, dar fariseii au citit Biblia, totuși nu au venit la Domnul, care are viață, pentru a primi viața conținută în Biblie, așa că au rămas în întuneric (Ioan 9:38-41; 5:39-40).

Dacă nu venim la Domnul în timp ce citim Biblia, dacă nu suntem în prezența Domnului în timp ce citim Cuvântul lui Dumnezeu, chiar și o asemenea practică bună de a citi Biblia, poate fi în întuneric.

Orice loc în care Domnul Isus nu este prezent este sub autoritatea întunericului; oricând nu Îl contactăm pe Domnul și totuși facem lucruri pentru El, este posibil să fim sub autoritatea întunericului. O, Doamne Isuse!

Cât de mult trebuie să fim eliberați de sub autoritatea întunericului și să fim transferați în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, unde să Îl putem savura pe Cristos și să fim stăpâniți în interior de dragoste în viață!

Dragă Doamne Isuse, venim din nou la Tine pentru a fi transferați din orice aspect al autorității întunericului întru împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu! O, Doamne, fie ca să Te contactăm, să căutăm să fim și să rămânem în prezența Ta și să Te savurăm din ce în ce mai mult, până când întreaga noastră ființă cu toate activitățile și lucrurile ei este transferată din întuneric în lumină, viață și dragoste! Salvează-ne din faptul de a rămâne sub autoritatea întunericului în toate aspectele sale. Te iubim, Doamne, venim la Tine și Îți permitem să stăpânești în noi; stăpânirea Ta este plină de dragoste, viață și lumină și, prin faptul că Tu stăpânești în noi, Îl putem trăi pe Cristos pentru viața de biserică în calitate de împărăția lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Why we still need to be Transferred out of the Authority of Darkness into God’s Kingdom (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 3 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Împărăția produce biserica și împărăția este realitatea bisericii

02/09/2019 by Credincios in Cristos 5 Comments

Biblia prezintă mai întâi împărăția lui Dumnezeu și apoi biserica; prezența împărăției produce biserica, iar evanghelia împărăției produce biserica ca rezultat al vieții divine.

Săptămâna aceasta, în studiul nostru amănunțit asupra subiectului “Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică”, ajungem la tema “Împărăția și biserica”, care leagă împărăția lui Dumnezeu de viața colectivă a bisericii.

Înțelegerea generală printre mulți credincioși astăzi este că există o separare între împărăția lui Dumnezeu și biserică; când Domnul Isus a venit pe pământ, El a adus împărăția, și în Matei 13, când poporul lui Dumnezeu L-a respins, împărăția a fost suspendată până când Domnul Se va întoarce pentru a aduce împărăția.

Mulți cred că împărăția lui Dumnezeu a fost “suspendată” datorită respingerii poporului Israel, până când Domnul Isus Se va întoarce din nou pentru a aduce împărăția și atunci acesta va fi sfârșitul bisericii și începutul epocii împărăției.

O astfel de înțelegere este incompletă conform revelației din Cuvântul lui Dumnezeu.

Împărăția lui Dumnezeu nu a fost niciodată suspendată; da, poporul evreu L-a respins pe Domnul și împărăția Sa, și în Matei 21:43 Domnul a spus că împărăția este ascunsă de națiunea lui Israel și a fost dată unei națiuni care va produce rod, referindu-se la biserică.

Înainte de înălțarea Domnului Isus, după învierea Sa, El a petrecut patruzeci de zile cu discipolii, vorbind cu ei despre împărăția lui Dumnezeu. Apoi, de-a lungul Noului Testament, apostolii au predicat împărăția lui Dumnezeu și au vorbit despre împărăția lui Dumnezeu.

Împărăția nu este ceva mai mult din viitor; mai degrabă, în practica și trăirea noastră a vieții de biserică astăzi, noi trăim de fapt în împărăția lui Dumnezeu.

Împărăția și biserica sunt două aspecte ale aceluiași lucru; împărăția este realitatea bisericii și fără împărăție biserica este o coajă goală.

Biserica este expresia și reprezentarea practică a împărăției; împărăția lui Dumnezeu are nevoie de un mod de a fi exprimată și reprezentată, iar acest lucru are loc prin biserică.

Deci nu ar trebui să separăm împărăția și biserica, gândindu-ne că împărăția este ceva din viitor și biserica este astăzi; din contră, în timp ce trăim în viața de biserică astăzi, noi trăim în împărăție.

Dacă nu vedem relația dintre împărăție și biserică, va exista o mare lipsă în practica noastră a vieții de biserică. Dacă nu vedem cum se raportează împărăția lui Dumnezeu la biserică, putem trece prin viața de biserică într-un mod superficial, fără a fi zidiți în structura bisericii.

Nu ne întâlnim ca o entitate religioasă denumită biserica; mai degrabă, biserica este împărăția lui Dumnezeu și, atunci când slujim în biserică, atingem împărăția lui Dumnezeu.

Evanghelia introduce împărăția lui Dumnezeu și împărăția produce biserica

În Matei 4:23 ni se spune că Isus a venit proclamând evanghelia împărăției; El nu a venit să proclame biserica, ci împărăția lui Dumnezeu și, mai târziu, în Matei 16 El a spus că Își va zidi biserica.

Cristos a venit ca semănătorul seminței vieții, sămânța împărăției; prin predicarea sau proclamarea Sa a evangheliei împărăției, El a câștigat credincioșii, cei mântuiți, ca să fie poporul împărăției, constituenții și materialul de construcție pentru ca El să zidească biserica.

Proclamarea evangheliei împărăției constă în distribuirea vieții divine în poporul ales al lui Dumnezeu pentru a-i produce ca și componente ale împărăției lui Dumnezeu ca să fie membre ale bisericii, adică să fie zidiți de către Cristos.

Viața lui Dumnezeu este împărăția lui Dumnezeu – viața divină este împărăția, iar această viață produce biserica (vezi Ioan 3:3, 5; Mat. 7:14, 21; 19:17, 29; 25:46).

Când L-am chemat pe Domnul și am crezut în El, viața lui Dumnezeu a fost împărțită în noi; această viață este împărăția lui Dumnezeu. Această viață nu doar ne califică să intrăm în împărăția lui Dumnezeu și să fim parte din ea, ci ea și este împărăția lui Dumnezeu. Viața divină este împărăția, iar această viață produce biserica.

Trebuie să ne dăm seama că viața divină pe care am primit-o în momentul regenerării noastre nu doar ne întărește, ne alimentează și ne hrănește, ci este de fapt împărăția lui Dumnezeu.

Acest lucru este similar cu viața noastră omenească – cum putem defini viața noastră omenească? Este ea doar o structură ADN? Nu, viața omenească este întrupată în noi, iar când venim cu toții împreună, suntem totalitatea vieții omenești.

Viața lui Dumnezeu nu este doar un element organic, ci este împărăția lui Dumnezeu și, atunci când vorbim despre împărăție, vorbim despre viața divină în totalitatea ei. Împărăția lui Dumnezeu este viața divină, iar această viață produce biserica.

Cu toate acestea, strâmtă este poarta și îngustă este calea care duce la viață, și nu mulți sunt cei ce o găsesc (Mat. 7:14).

Împărăția lui Dumnezeu este domeniul vieții pentru ca viața să se miște, să stăpânească și să guverneze astfel încât viața să își îndeplinească scopul, iar acest domeniu este împărăția. Împărăția este un domeniu pentru ca viața divină să se miște și să facă lucruri.

Evanghelia aduce viața divină, iar această viață are un domeniu – care este împărăția; viața divină cu domeniul ei produce biserica (2 Tim. 1:10). Cu toții ar trebui să avem o înțelegere înălțată a ceea ce este biserica.

Este posibil să ne fi dat seama că biserica este cuprinsă și constituită din viața lui Dumnezeu, dar poate că nu am văzut-o într-o asemenea măsură că această viață este de fapt împărăția lui Dumnezeu, iar împărăția lui Dumnezeu este domeniul în care Dumnezeu se mișcă și Își îndeplinește voia Sa.

Evanghelia împărăției produce biserica, deoarece împărăția este viața în sine, și biserica este rezultatul vieții (vezi Mat. 4:23; Fapte 8:12).

Când evanghelia împărăției a fost proclamată de Domnul, El a distribuit viața divină pentru a-i produce pe credincioși ca ei să fie oamenii împărăției, iar aceștia sunt adunați împreună pentru a deveni biserica. Biserica este rezultatul vieții și această viață este împărăția lui Dumnezeu.

Împărăția este totalitatea vieții, iar această viață produce biserica. Dacă vrem să trăim în viața de biserică potrivită astăzi, trebuie să fim și în viața împărăției, experimentând viața împărăției.

Îți mulțumim Doamne Isuse că ne-ai regenerat cu viața Ta divină pentru a ne face parte din biserică. Aleluia, evanghelia împărăției aduce împărăția lui Dumnezeu, care este domeniul vieții divine, iar împărăția produce biserica. Fie ca să vedem că împărăția lui Dumnezeu este domeniul vieții pentru ca viața divină să se miște, să stăpânească și să guverneze, pentru ca viața să își îndeplinească scopul, iar această împărăție produce biserica. Amin, Doamne, vrem să trăim viața de biserică fiind în viața împărăției, experimentând viața împărăției în biserică!

Împărăția este realitatea bisericii; trăim viața împărăției în viața de biserică

Împărăția lui Dumnezeu este realitatea bisericii; în afara vieții împărăției, nu putem trăi viața de biserică (Mat. 5:3; 16:18-19; Apoc. 1:4-6, 9). Nu vorbim de faptul că biserica este realitatea împărăției, ci că împărăția este realitatea bisericii.

Împărăția produce biserica, împărăția este realitatea bisericii.

După ce Domnul Isus a proclamat evanghelia împărăției în Matei 4, în capitolele 5-7 El a rostit un discurs lung despre constituția împărăției, împărăția lui Dumnezeu cu toate elementele, principiile și caracteristicile sale.

Aici vedem multe aspecte importante ale oamenilor împărăției, cine sunt ei în natura și în influența lor între ceilalți oameni, legea care îi guvernează, faptele lor drepte pe care ar trebui să le exercite, atitudinea față de bogățiile materiale, principiul în relația cu ceilalți, și terenul vieții și lucrării lor.

Acestea sunt diferite aspecte și caracteristici ale vieții împărăției trăite în realitate.

După ce primim evanghelia împărăției, suntem produși ca discipoli ai Domnului, constituenți ai împărăției lui Dumnezeu și membre ale bisericii, și ar trebui să etalăm calitățile și caracteristicile oamenilor împărăției, așa cum sunt descrise în Matei 5-7.

În afara vieții împărăției, nu putem trăi viața de biserică; nu ar trebui să ne gândim că putem trăi viața de biserică prin faptul că ne adunăm împreună, cântăm ceva, citim câteva porțiuni ale cuvântului și ale slujbei, dar fără viața împărăției.

Împărăția este realitatea bisericii și putem trăi viața de biserică trăind viața împărăției. Realitatea împărăției cerurilor (Mat. 5-7) este conținutul vieții de biserică; fără realitatea împărăției, biserica este goală.

Prin urmare, din moment ce viața împărăției rezultă în viața de biserică, când trăim în mod colectiv în viața împărăției, noi trăim spontan viața de biserică.

În Romani 14, după ce Pavel vorbește despre practicarea vieții de biserică în primirea credincioșilor prin exercitarea generalității și prin primirea lor chiar așa cum îi primește Dumnezeu, Pavel a spus în versetul 17 că împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci dreptate și pace și bucurie în Duhul Sfânt.

Dreptatea se referă la faptul de a fi strict cu noi înșine, trăirea unei vieți stricte înaintea lui Dumnezeu. Pacea este relația pe care o căutăm cu toți ceilalți credincioși ca membre în Trup. Bucuria este condiția pe care ar trebui să o avem înaintea lui Dumnezeu.

Aceasta este viața de biserică, care este viața împărăției; în viața de biserică trebuie să trăim viața împărăției, ceea ce înseamnă că trebuie să fim drepți față de noi înșine, pașnici cu ceilalți și plini de bucurie față de Dumnezeu.

Dacă vrem să avem realitatea împărăției ca și conținut al vieții noastre de biserică, trebuie să Îl savurăm pe Cristos ca viață și ca rezervă de viață; prin distribuirea Dumnezeului Triunic în ființa noastră, Îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos ca viața noastră.

Trebuie să ne deschidem zilnic Domnului, să Îl savurăm, să chemăm numele Său, să rămânem în prezența Sa, să avem părtășie cu El și să Îi permitem să lucreze în noi pentru a-Și distribui tot ceea ce este El, tot ceea ce are, tot ceea ce a făcut, și tot ceea ce face El în ființa noastră.

Rezultatul spontan a acestei distribuiri este viața împărăției, și această viață a împărăției va fi viața noastră de biserică.

Doamne Isuse, vrem ca să trăim viața împărăției în viața de biserică astăzi. Ne deschidem Ție, chemăm numele Tău și vrem să rămânem în prezența Ta, să avem părtășie cu Tine și să-Ți permitem să lucrezi în noi pentru a distribui tot ceea ce ești și ai făcut în ființa noastră. Păstrează-ne sub distribuirea Ta divină pentru ca noi să trăim viața împărăției în viața de biserică. Fie ca viața noastră să fie strictă față de noi înșine, pașnică față de ceilalți și plină de bucurie înaintea lui Dumnezeu. Amin, Doamne Isuse, fie ca să trăim viața împărăției în viața de biserică astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Kingdom brings forth the Church and the Kingdom is the Reality of the Church (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 3 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Ca popor al împărăției noi facem faptele noastre drepte în duh în secret pentru a-I face plăcere Tatălui

27/08/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

Conform cu Matei 6, principiul nostru ca popor al împărăției este acela că ei trăiesc o viață ascunsă, fără să-și îndeplinească faptele drepte în fața oamenilor, ci în secret pentru a-I face plăcere Tatălui, căci Tatăl vede în secret și răsplătește în secret.

Trăirea noastră ca popor al împărăției astăzi, cei care trăiesc în împărăția lui Dumnezeu, nu ar trebui să fie ceva doar la exterior și manifestat, adică nu ar trebui să facem fapte drepte doar pentru a fi văzuți de oameni.

Mai degrabă, ar trebui să învățăm din modelul Domnului Isus, văzut în Evanghelii, să petrecem mult timp în privat cu Dumnezeu și să ne rugăm.

Este mult mai ușor să facem o lucrare pentru Dumnezeu în exterior și să fim implicați în multe activități în biserică, decât să petrecem timp în privat cu Domnul.

Dar Domnul Isus nu a rămas niciodată la rezultatul miracolului pe care L-a făcut, ci mai degrabă, i-a trimis pe ucenici de acolo, a dat drumul mulțimilor și a plecat într-un loc secret pe munte pentru a se ruga în mod privat Tatălui.

Pentru a trăi o viață de om-Dumnezeu în împărăția lui Dumnezeu, trebuie să petrecem mult timp în secret cu Domnul, rugându-ne și având părtășie cu El în privat de mai multe ori pe parcursul zilei.

Trebuie să avem momente de rugăciune, iar momentele noastre cu Domnul ar trebui să fie în secret, nu în mod deschis sau public.

Este posibil să cunoaștem o mulțime de doctrine și învățături; este posibil să avem multă cunoștință din Scriptură; putem memora chiar și câteva versete din Biblie, dar dacă nu avem zilnic timp privat cu Domnul, viața noastră creștină este încă ceva exterior.

Ca popor al împărăției, cei regenerați pentru a trăi în împărăția lui Dumnezeu, trebuie să învățăm să “urcăm pe munte” și să ne rugăm, adică trebuie să intrăm în camera noastră privată și să petrecem mult timp în secret cu Domnul.

Alocăm timp pentru multe lucruri pe parcursul zilei și facem tot posibilul să ne programăm activitățile zilnice în funcție de ceea ce credem că este important și de ceea ce are prioritate. Cea mai mare prioritate ar trebui să fie timpul nostru cu Domnul; trebuie să venim la Domnul așa cum suntem, să ne deschidem Lui, să Îl savurăm, să-I vorbim și să-L lăsăm să ne vorbească și să ne infuzeze.

Este posibil să avem nevoie să strigăm în fața Domnului, pentru ca El să ne mântuiască de moartea și stricăciunea noastră; trebuie să învățăm să ne golim de noi înșine în fața Domnului și să-L lăsăm să ne umple cu El Însuși.

Când suntem plini de Domnul și obținem răspunsurile Sale la problemele noastre, Îi putem permite să curgă din noi și, oriunde mergem, ducem împărăția lui Dumnezeu cu noi.

Este bine să petrecem timp cu sfinții și să ne rugăm, să citim cuvântul și să avem părtășie, dar acest timp nu trebuie să înlocuiască sau să fie mai presus de timpul nostru cu Domnul; timpul nostru secret cu Domnul, viața noastră ascunsă cu El, ar trebui să fie prioritatea noastră în viața noastră creștină.

Ca Popor al Împărăției, noi trăim o viață ascunsă și să ne îngrijim de prezența secretă și ascunsă a Tatălui

Principiul poporului împărăției este acela că ei trăiesc o viață ascunsă; ei nu își îndeplinesc faptele drepte înaintea oamenilor să fie văzuți și lăudați de ei, ci fac lucrurile în secret pentru ca să fie văzuți de Tatăl.

În Matei 6 ni se spune despre faptele drepte ale poporului împărăției, cum ar fi dăruirea (v. 2-4), rugăciunea (v. 5-15) și postul (v. 16-18), toate acestea trebuind să fie făcute în secret.

Ar trebui să dăruim în secret, căci Tatăl nostru ceresc vede în secret; ar trebui să ne rugăm în secret, pentru că Tatăl nostru care este în secret vede în secret; și ar trebui să postim în secret, căci postim pentru El și întru El.

De fapt, răsplata la care ar trebui să ne așteptăm pentru faptele noastre drepte ar trebui să fie Dumnezeul Triunic Însuși – atunci când postim, ne rugăm și dăruim în secret, Îl vom primi pe El ca răsplată și practicăm aceste lucruri prin El ca viață a noastră.

În ceea ce privește fiecare din aceste trei ilustrații, Domnul a folosit cuvântul “secret” (vezi v. 4, 6, 18); Tatăl nostru se află în secret, El vede în secret și El ne răsplătește la momentul Său și în calea Sa în secret.

Ca popor al împărăției din împărăția cerească a Domnului, în calitate de copii ai Tatălui ceresc, trebuie să trăim și să ne îngrijim de prezența secretă și ascunsă a Tatălui.

Vederea Tatălui ceresc în secret trebuie să fie un stimulent pentru a face faptele noastre drepte în secret; nu ar trebui să facem lucruri pentru ca alții să le vadă și să ne laude, ci mai degrabă, ar trebui să facem lucrurile în secret înaintea Tatălui nostru și ar trebui să așteptăm răsplata și aprecierea numai de la El.

Când și cum ne va răsplăti Tatăl, depinde de El; El ne poate răsplăti în această epocă (2 Cor. 9:10-11) sau în epoca următoare (Luca 14:14), noi doar trebuie să ne îngrijim de trăirea unei vieți ascunsă cu Domnul și să ne îngrijim de prezența secretă și ascunsă a Tatălui.

Ne putem încuraja unii pe alții să funcționăm în cadrul întâlnirilor, dar chiar și funcția noastră în întâlniri prin profeție, împărtășire, recitarea cuvântului și imnurile nu ar trebui să fie doar exterioare, ca un spectacol; mai degrabă, ar trebui să petrecem mai mult timp în secret cu Domnul, având o viață ascunsă cu El.

Trebuie să prindem rădăcini în jos în Cristos, petrecând mult timp singuri cu El și în cuvântul Său pentru a fi infuzați cu El și saturați cu elementul Său, iar apoi va avea loc o manifestare în exterior și această manifestare va fi pentru gloria lui Dumnezeu.

Ar trebui să încercăm mereu să facem lucrurile care Îi fac plăcere lui Dumnezeu și sunt drepte pentru om într-un mod secret, căci viața noastră este o viață ascunsă cu Domnul, pentru că ne îngrijim nu de ceea ce văd și apreciază alții la noi, ci de prezența secretă și ascunsă a Tatălui.

Doamne Isuse, Te iubim. Iubim să petrecem timp cu Tine în secret și să Te căutăm în secret. Salvează-ne, Doamne, din a face lucrurile într-un mod exterior ca o paradă pentru Tine sau în numele Tău. Salvează-ne de orice ipocrizie sau afișare exterioară. Fie ca să trăim zilnic o viață ascunsă cu Domnul, având mult timp secret și privat cu El și îngrijindu-ne de prezența secretă și ascunsă a Tatălui. O, Doamne Isuse, Tu ești singura noastră răsplată; vrem să câștigăm mai mult din Tine, să Te introduci mai mult în noi și să Te lăsăm trăiești din noi mai mult pentru gloria Tatălui!

Să nu facem faptele noastre drepte în carne, ci în duh și în secret, pentru a-I face plăcere Tatălui

În lumea de astăzi, mulți oameni doresc ca alții să știe despre ei cât de mult au dăruit pentru o cauză bună, cât de mult s-au angajat să dea pentru cutare lucru bun sau cutare cauză bună și cât au donat pentru cutare lucru. Aceasta este vanitatea vieții care se găsește în carnea omului și în sinele său.

Chiar și în creștinătate, sunt mulți care sunt lăudați pentru cât au donat, iar suma pe care au donat-o este menționată împreună cu numele lor pe placa din clădirea bisericii.

Dar Domnul Isus ne-a spus clar că, atunci când dăm, mâna stângă nu trebuie să știe ce face mâna dreaptă, căci dăruirea noastră este în secret.

Ca popor al împărăției, trebuie să trăim într-un duh golit și umil și să umblăm într-o inimă pură și ingenuă sub stăpânirea cerească a împărăției; ca atare, nu avem voie să facem nimic în carne pentru lauda omului, ci trebuie să facem toate lucrurile în duh pentru a-I face plăcere Tatălui nostru ceresc.

Cu toții avem ceva în interiorul nostru mai rău decât mânia sau pofta – avem sinele și carnea, care se manifestă nu numai în moduri negative, ci și în moduri aparent pozitive, cum ar fi înfăptuirea faptelor drepte nu în secret, ci în public.

Domnul a folosit ilustrațiile postului, rugăciunii și dăruirii pentru a ne arăta faptul că carnea și sinele omului caută gloria proprie, astfel încât oamenii fac fapte drepte în public și înaintea oamenilor ca să fie lăudați de către ei.

Dar noi, ca popor al împărăției, nu trebuie să facem faptele noastre drepte în carne, ci în duh și în secret, pentru a-I face plăcere Tatălui și a nu ne etala în fața oamenilor. Ceea ce facem în secret doar noi știm, și Dumnezeu care vede în secret știe.

Efectul faptului de a face faptele noastre drepte în secret este acela că sinele și carnea sunt omorâte; dacă oamenilor din societate și chiar din creștinătatea degradată nu le este permis să facă paradă din faptele lor drepte, ei nu le vor face; sinelui îi place să fie glorificat și carnea iubește să fie privită.

Când ne rugăm, dăruim și postim în secret, făcând acest lucru în duh, Îi va face plăcere Tatălui, suntem răsplătiți nu de om, ci de Dumnezeu, care vede ceea ce facem în secret.

Efectul faptului de a face faptele noastre drepte în secret este acela că sinele și carnea sunt omorâte, iar noi trăim o viață ascunsă cu Domnul, pentru a-I face plăcere și pentru a fi răsplătiți de El.

Trăirea vieții împărăției nu este ceva exterior pentru a fi etalat și pentru ca oamenii să vadă; este ceva interior, ascuns și în secret cu Tatăl nostru ceresc, astfel încât Tatăl să vadă și să răsplătească.

Un principiu de bază referitor la faptele noastre drepte este acela că niciodată nu ar trebui să facem paradă din noi înșine; pe cât posibil, ar trebui să ne ascundem, să stăm acoperiți și să facem lucrurile în secret.

Dacă postim, nu ar trebui să-i lăsăm pe ceilalți să știe prin faptul că ne afișăm, nici nu ar trebui să ne desfigurăm fața sau să ne etalăm o înfățișare tristă; mai degrabă, postul nostru ar trebui să fie în secret pentru a-I face plăcere Tatălui.

Funcționarea noastră în întâlnire nu ar trebui să fie o paradă a ceea ce știm sau înțelegem, și nu ar trebui să fie făcut nici pentru ca alții să ne vadă și să ne aprecieze; mai degrabă, ar trebui să avem mult timp în secret cu Domnul, să fim umpluți cu El și să se reverse ceea ce El ne-a vorbit și a făcut în noi la întâlnire.

Ar trebui ca pur și simplu să facem faptele noastre drepte în prezența lui Dumnezeu, nu în carne, ci în duh și în secret, pentru a-I face plăcere Tatălui.

Când dăruim în secret, ne rugăm în secret și postim în secret, atunci când facem faptele noastre drepte în secret, credem că Tatăl nostru ceresc vede în secret și ne va răsplăti în secret, căci căutăm să Îi facem plăcere Tatălui.

Doamne Isuse, nu vrem să facem faptele noastre drepte în carne și în exterior pentru ca ceilalți să ne vadă, ci în duh și în secret, pentru a-I face plăcere Tatălui și să fim răsplătiți de Tatăl. Fie ca să trăim într-un duh golit și umil și să umblăm într-o inimă curată și ingenuă sub stăpânirea cerească a împărăției. Doamne, fie ca să Te căutăm în secret, să dăruim în secret, să postim în secret și să ne rugăm mult în secret, ca să-I facem plăcere Tatălui și să nu căutăm nici o glorie de la oameni. Fie ca să ne dăm seama că nu putem face nimic în carne pentru lauda oamenilor, ci să facem toate lucrurile în duh pentru plăcerea Tatălui nostru ceresc!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, As Kingdom People we do our Righteous Deeds in Spirit in Secret to Please the Father (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 2 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să învățăm de la Domnul Isus să petrecem timp în secret cu Dumnezeu ca să ne rugăm în mod privat

26/08/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

Cu toții trebuie să învățăm de la Domnul Isus să petrecem timp în secret cu Dumnezeu pentru a ne ruga în mod privat.

Săptămâna aceasta, în studiul nostru amănunțit asupra subiectului “Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică”, ajungem la tema “Să trăim viața împărăției trăind o viață ascunsă.”

În mod special astăzi vrem să vedem modelul Domnului Isus care, ca Om în carne (care a fost primul om-Dumnezeu), a căutat să aibă mult timp privat cu Tatăl în rugăciune și a mers de mai multe ori pe munte să se roage în mod privat.

Când ne gândim la împărăția lui Dumnezeu, s-ar putea să nu asociem trăirea împărăției cu timpul nostru privat cu Domnul, dar pentru a trăi viața împărăției astăzi trebuie să trăim o viață ascunsă cu Domnul.

Împărăția lui Dumnezeu nu este la vedere ca alții să o vadă; împărăția nu se află aici în manifestarea sa la exterior, ci în realitatea sa din interior. Aceasta înseamnă că astăzi Îl savurăm pe Domnul, Îl experimentăm, Îl trăim și avem multe experiențe cu El, în principal în interior, nu pentru manifestarea sau afișarea exterioară.

Pentru ca noi să trăim o viață ascunsă cu Domnul, trebuie să privim la modelul Domnului Isus care, deși era un om-Dumnezeu și Îl avea pe Dumnezeu trăind și fiind manifestat în El, totuși a căutat să se roage și să petreacă mult timp în rugăciune cu Tatăl în mod privat.

Așa cum spune Isaia 37:31, noi, ca oameni ai împărăției, trebuie să prindem rădăcini în jos, petrecând mult timp cu Domnul în mod intim și privat, iar apoi vom aduce rod în sus. Aducerea de rod și manifestarea lucrărilor noastre vine din timpul petrecut în mod interior, amănunțit, privat și personal cu Domnul.

Săptămâna aceasta vrem să vedem mai întâi cum Domnul Isus a trăit o astfel de viață ascunsă în rugăciune cu Tatăl, apoi cum noi, ca oameni ai împărăției, trebuie să trăim o viață ascunsă în faptele noastre drepte înaintea oamenilor.

În al treilea rând, trebuie să ne dăm seama că Dumnezeul nostru este un Dumnezeu care Se ascunde, și în cele din urmă, modul în care viața împărăției este o viață care poate prinde rădăcini în jos și să aducă rod în sus.

Fie ca să ne deschidem Domnului ca să fim eliberați de orice gândire religioasă și naturală legată de împărăția lui Dumnezeu, astfel încât să putem învăța din modelul Domnului Isus să trăim o viață ascunsă cu Domnul, petrecând mult timp în mod privat și personal cu Domnul.

Să învățăm din modelul Domnului care a trăit o viață ascunsă atunci când S-a urcat pe munte în privat ca să Se roage

În Matei 14:23, după ce Domnul Isus i-a hrănit pe cei cinci mii de bărbați (ne mai luând în calcul femeile și copiii), El nu a rămas în cadrul sau gloria acestui miracol, ci mai degrabă i-a trimis pe ucenici pe partea cealaltă a mării, a dat drumul mulțimii, și S-a dus să se roage.

Trebuie să învățăm din modelul Domnului Isus care a trăit o viață ascunsă atunci când S-a urcat pe munte în privat ca să Se roage (Matei 14:23; Luca 6:12).

Pentru a putea trăi în împărăția lui Dumnezeu viața de om-Dumnezeu, trebuie să avem momente private cu Domnul, momente pe care nimeni nu le știe și nu le vede, și trebuie să ne rugăm Tatălui nostru ceresc care se află în secret; trebuie să avem o viață secretă cu Tatăl.

Domnul nu a rămas la miracolul pe care tocmai l-a făcut, ci a plecat de la ei în privat pentru a fi cu Tatăl pe munte în rugăciune (Mat. 14:14-23).

Dacă noi am fi fost cei care am fi înfăptuit un miracol, ne-am fi lăfăit în gloria acestui miracol și le-am fi cerut celorlalți să mărturisească ce a făcut Dumnezeu pentru ei… dar Domnul i-a obligat pe discipolii Săi să se urce în barcă și să meargă înaintea Sa pe partea cealaltă, în timp ce a dat drumul mulțimii de oameni.

Apoi, S-a urcat pe munte să Se roage, iar când s-a făcut noapte, El era acolo singur.

Domnul Isus i-a obligat (un cuvânt puternic, indicând faptul că El a vrut ca ei să plece pentru ca El să facă ceva în privat) pe discipoli să-L lase astfel încât să aibă mai mult timp să se roage în mod privat Tatălui.

Domnul Isus, omul-Dumnezeu, avea nevoie să aibă un timp privat cu Tatăl. El nu a venit doar să învețe sau să facă miracole – El a venit să stabilească un model de Om al rugăciunii, un Om care a petrecut mult timp în secret și în privat cu Tatăl în rugăciune.

Avem oare această dorință de a avea mai mult timp cu Domnul în mod personal și în privat? Dacă Domnul a avut o astfel de dorință și El este în noi, ar trebui să-I spunem Domnului:

Doamne, vreau să am mai mult timp pentru a mă ruga în mod privat Ție nu pentru propria mea spiritualitate, ci pentru a prinde rădăcini în jos și a aduce rod în sus pentru creșterea mea în viață, pentru creșterea noastră în viață, pentru creșterea și zidirea Trupului lui Cristos, pentru ca Tatăl să fie glorificat! Amin, Doamne, trebuie să ne facem mai mult timp pentru a ne ruga în mod privat Tatălui!

Domnul Isus avea nevoie să se roage în mod privat Tatălui Său care era în ceruri, pentru a fi una cu Tatăl și pentru ca El să-l poată avea pe Tatăl în tot ceea ce a făcut pe pământ pentru stabilirea împărăției cerurilor.

Domnul a dorit să fie una cu Tatăl în aducerea împărăției lui Dumnezeu și El a trăit împărăția prin faptul că trăia o viață ascunsă cu Tatăl.

El nu s-a dus într-un loc pustiu, ci pe munte, lăsând tot poporul – chiar și pe discipolii Săi – ca să fie singur pentru a-L contacta pe Tatăl.

Cu toții ar trebui să învățăm de la Domnul să-i lăsăm pe ceilalți oameni, în sensul de a ne pune timp deoparte pentru a petrece cu Domnul.

Trebuie să “urcăm pe munte”, să fim singuri cu Dumnezeu în rugăciune și să-L contactăm pe Domnul în mod personal și în privat.

Doamne Isuse, vrem să învățăm din modelul Tău, să ne punem deoparte mult timp pentru a petrece împreună cu Tatăl în rugăciune. Salvează-ne din a rămâne în succesul lucrării noastre pentru Tine sau de faptul de a fi descurajați de falimentele noastre; atrage-ne, Doamne, ca să petrecem mai mult timp cu Tine. Fie ca noi să fim cei care urcăm pe munte să ne rugăm, petrecând mult timp în secret doar cu Isus. Doamne, trebuie să petrecem mai mult timp cu Tine. Trebuie să avem un timp privat cu Domnul, pentru a putea prinde rădăcini în jos și să aducem rod în sus pentru glorificarea Tatălui în biserică!

Să învățăm să petrecem mult timp în secret cu Dumnezeu în mod privat pentru a ne ruga și a avea părtășie cu El

Trebuie să învățăm din modelul Domnului Isus, Cel care a trăit viața de om-Dumnezeu și care trăiește și în noi, ca să fim cu Tatăl, să urcăm pe munte și să petrecem timp în rugăciune, trăind astfel o viață ascunsă pentru împărăția lui Dumnezeu.

Este bine să ne rugăm cu alții și este atât de plăcut și încurajator să avem tovarăși cu care să-L urmăm pe Domnul; cu toate acestea, este bine ca adesea să ne rugăm singuri, petrecând mult timp în secret cu Domnul în mod privat pentru a ne ruga și a avea părtășie cu El.

Când ne rugăm cu alții, nu putem să Îl savurăm pe Domnul la fel de profund ca atunci când ne rugăm Domnului în mod privat; este bine să ne rugăm în colectiv, dar trebuie să ne rugăm în mod privat pentru a-L savura pe Domnul.

Cât timp ne punem deoparte în mod specific în fiecare zi pentru a ne ruga în mod privat Domnului și avem părtășie cu El?

Ca oameni ai împărăției, trebuie să avem o experiență de rugăciune în camera noastră privată, prin care Îl contactăm pe Tatăl nostru ceresc în secret, experimentăm o savurare secretă a Tatălui și să primim un răspuns secret din partea Tatălui.

Domnul Isus ne-a încurajat ca, atunci când ne rugăm, să intrăm în camera noastră privată, să închidem ușa în urma noastră și să ne rugăm Tatălui nostru ceresc care este în secret, iar Tatăl nostru care vede în secret ne va răsplăti.

Trăirea vieții împărăției astăzi înseamnă că trăim o viață ascunsă cu Domnul, prin faptul că petrecem mult timp în secret cu Domnul în mod privat pentru a ne ruga și a avea părtășie cu El.

Când petrecem timp cu Domnul în mod privat, îndepărtând orice distragere (inclusiv telefonul nostru), vom avea senzația cât de intim este El pentru noi și cât de aproape suntem de El.

Cu toții trebuie să învățăm să “dăm drumul mulțimilor” prin faptul că ne lăsăm familia, prietenii și chiar sfinții din biserică să meargă la un nivel mai înalt pe un “munte înalt” pentru a petrece mult timp în secret cu Domnul pentru a se ruga și a avea părtășie în mod privat.

Aceasta nu înseamnă că ar trebui să ne separăm de toată lumea și să mergem pe ideea că “suntem doar noi și Domnul”; mai degrabă, trebuie să învățăm de la Domnul Isus ca în mod regulat să ne punem timp în privat pentru a ne ruga Tatălui.

Trebuie să mergem mai sus, departe de lucrurile pământești, separați de mulțime, pentru a fi alături de Dumnezeu și de Tatăl nostru în mod privat și în secret pentru a avea o părtășie intimă cu El.

Biblia nu ne spune pentru ce S-a rugat Domnul atunci când a urcat pe munte cu Tatăl, dar ne spune că Domnul avea obiceiul să facă acest lucru.

Ne-ar putea plăcea să stăm pe telefon și să avem un timp de veghere dimineața cu cineva sau să ne rugăm cu companionii noștri, dar cum ar fi să petrecem timp privat cu Domnul în rugăciune?

În timp ce învățăm să trăim în realitatea împărăției cerurilor, trebuie să avem un loc privat și un timp privat cu Domnul, un loc în care să putem merge să fim cu Domnul în mod privat, permițându-I să ne infuzeze cu El Însuși astfel încât să-i putem infuza pe alții cu El.

John Wesley, de exemplu, atunci când și-a construit casa, s-a asigurat să facă o cameră privată, astfel încât să poată intra în acea cameră și să petreacă timp cu Dumnezeu în mod personal și privat.

Este posibil să nu avem o cameră privată în casa noastră, dar putem găsi un loc în care să fim privați și intimi cu El și putem să ne deschidem Lui, să ne rugăm, să chemăm numele Său și să Îi permitem să ne vorbească.

Cât timp ar trebui să petrecem cu Domnul? Cinci minute ar putea să nu fie suficiente; este bine să petrecem cincisprezece minute, douăzeci de minute, treizeci de minute și chiar o oră cu Domnul. Ar trebui să ne străduim să petrecem cel puțin treizeci de minute în privat cu Domnul, deschizându-ne ființa către El pentru a fi umpluți în duh și să ne rugăm cu cuvântul lui Dumnezeu.

Desigur, ar trebui să petrecem fiecare minut din fiecare zi în prezența Sa și să învățăm să ne rugăm neîncetat, dar ar trebui să ne stabilim în mod specific timpul pentru rugăciune și părtășie zilnică cu Domnul în mod privat.

Doamne Isuse, vrem să învățăm să petrecem timp în secret cu Tine în mod privat ca să ne rugăm și să avem părtășie. Salvează-ne din faptul de a ne baza doar pe întâlnirea cu sfinții sau pe rugăciunea cu ceilalți pentru a Te contacta. Fie ca să avem un loc privat în care să ne facem timp să petrecem timp cu Tine în mod personal și intim pentru a fi infuzați cu Tine și umpluți cu Duhul Tău. Amin, Doamne, vrem să trăim în realitatea împărăției astăzi, dând drumul mulțimilor (familia noastră, prietenii noștri și sfinții) și să mergem la un nivel mai înalt pe un munte înalt, să petrecem timp privat cu Tatăl pentru a avea părtășie intimă cu El!