Să-L cunoaștem pe Dumnezeu

Ne pocăim pentru împărăție și suntem botezați pentru a fi cufundați în Dumnezeul Triunic

19/02/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Trebuie să ne pocăim pentru împărăția lui Dumnezeu, luându-L pe Cristos ca Împărat și Domn al nostru și trebuie să fim botezați în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt pentru a fi cufundați în Dumnezeul Triunic și a savura tot ceea ce este El. Amin!

Este foarte interesant să vedem că prima Evanghelie, Evanghelia după Matei, nu este despre Cristos ca viață sau ca om potrivit, ci ca Împărat; evanghelia lui Matei este evanghelia Împăratului-Mântuitor.

Doar atunci când Cristos este Împăratul și Domnul nostru Îl putem savura pe El ca fiind realitatea a tot ceea ce este și are Dumnezeu.

Când predicăm Evanghelia pentru a face discipoli din toate națiunile, botezându-le în Dumnezeul Triunic, trebuie să predicăm evanghelia împărăției, astfel încât păcătoșii răzvrătiți să devină cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu. Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, am fost mântuiți de Dumnezeu nu doar pentru ca noi să savurăm viața eternă cu El, ci și pentru a îndeplini marea noastră misiune: să mergem și să facem discipoli din toate neamurile, botezându-le în Dumnezeu Însuși.

Suntem chemați nu doar să-L savurăm pe Cristos personal și corporativ, ci și să fim trimiși de Dumnezeu pentru a face discipoli din toate națiunile și a le scufunda în Dumnezeul Triunic. Aleluia!

În primul rând, trebuie să fim chemați, apoi trebuie să fim trimiși. La fel ca Isaia în Isa. 6, totuși, de multe ori ne dăm seama că Dumnezeul nostru este sfânt, drept și glorios și că suntem păcătoși, trăind printre oameni cu buze necurate și inimi păcătoase.

Când venim la Domnul și Îl contactăm, El are o cale de a ne spăla, de a ne curăța și de a ne purifica, și atunci putem fi cei care sunt trimiși de El. Trebuie să fim trimiși de Domnul pentru a merge și a face discipoli din toate națiunile.

El este Domnul, El este Cel care are toată autoritatea în cer și pe pământ și noi suntem trimiși de El în numele Său pentru a predica evanghelia împărăției și a face din oamenii păgâni oameni ai împărăției.

Fie ca noi să fim mai întâi sub autoritatea și stăpânirea Domnului în viața noastră de zi cu zi, luându-L pe El drept autoritatea noastră supremă și supunându-ne tronului Său.

Ne aflăm în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, unde suntem conduși de Domnul în dragoste.

Pe măsură ce rămânem sub autoritatea Domnului în împărăția Sa, vom coopera cu El nu numai savurînd tot ceea ce este El, ci și mai mult, mergând la alții pentru a le predica evanghelia împărăției.

Așa cum savurăm bogățiile lui Cristos fiind sub conducerea Lui în împărăția lui Dumnezeu, tot așa vrem astăzi să predicăm evanghelia împărăției întregului pământ locuit ca o mărturie și mulți vor crede.

Îi luăm pe cei care cred, pe păcătoșii pocăiți și îi scufundăm prin botez în Dumnezeul Triunic! Ce însărcinară măreață!

Trebuie să ne pocăim pentru împărăția lui Dumnezeu, pentru ca El să aibă un domeniu unde să domnească și să Se distribuie în noi ca binecuvântare

Cartea lui Matei începe cu Isus Cristos, fiul lui David, fiul lui Avraam (Mat. 1:1). Nu începe cronologic cu Isus ca Fiul lui Avraam, ci după punctul de vedere al împărăției, deci El este mai întâi fiul lui David, Împăratul.

Când Domnul Isus a ieșit să predice evanghelia și să-și îndeplinească lucrarea, El a proclamat și a spus: Pocăiți-vă, căci împărăția cerurilor s-a apropiat (Matei 4:17).

Înainte de a-L putea savura pe Dumnezeu ca viață și ca binecuvântare, trebuie să ne pocăim pentru împărăția lui Dumnezeu. Evanghelia din Noul Testament este prezentată în primul rând nu ca evanghelia vieții, evanghelia harului sau evanghelia păcii, ci ca evanghelia împărăției.

Pentru ca Dumnezeu să poată distribui tot ceea ce este El în noi, trebuie să ne pocăim pentru împărăția lui Dumnezeu. Chiar și în Evanghelia după Ioan vedem că, dacă nu suntem regenerați, nu putem intra în împărăția lui Dumnezeu (Ioan 3:3, 5).

De ce trebuie să ne pocăim? Trebuie să ne pocăim pentru că suntem păcătoși și mai ales pentru că suntem răzvrătiți. Suntem răzvrătiți împotriva lui Dumnezeu și suntem chiar dușmani ai lui Dumnezeu.

Prin urmare, pentru ca noi să savurăm ceva din Cristos, trebuie mai întâi să ne pocăim, să ne schimbăm mintea și să-L acceptăm pe Domnul ca Împărat și Mântuitor al nostru (Matei 3:2; 10:7; Marcu 1:15).

Pentru că suntem rebeli, trebuie să ne pocăim și să-L primim pe Cristos ca autoritate, ca Suveran și Împărat al nostru; când El domnește și domnește în noi în împărăția lui Dumnezeu, putem savura tot ceea ce este El.

Odată ce există împărăția lui Dumnezeu în noi prin pocăința noastră pentru împărăție, vom primi binecuvântarea lui Dumnezeu. Cu toții dorim să primim binecuvântarea, dar această binecuvântare necesită o sferă în care Dumnezeu poate domni și guverna.

Dumnezeu nu ne dă doar ceva ce noi numim, binecuvântarea; El vrea să-și întemeieze împărăția în noi, iar apoi El poate distribui tot ce este El în noi. Fără ca împărăția lui Dumnezeu să fie în inima noastră, nu există nicio cale ca Dumnezeu să vină și să ne binecuvânteze și nu putem savura distribuirea divină.

De aceea trebuie să chemăm numele Domnului, Doamne Isuse! Nu spunem doar „O, Isuse”, ci „Doamne Isuse!” Când Îl numim Domn, El este întronat în ființa noastră și împărăția Sa este înființată în noi.

Mai întâi trebuie să-L cunoaștem și să-L primim pe Cristos ca Fiu al lui David și apoi ca Fiu al lui Avraam. Mai întâi trebuie să recunoaștem statutul de împărat al Domnului și să ne dăm seama că ar trebui să fim sub domnia și suveranitatea Lui, iar apoi Îl putem savura pe El ca binecuvântare a noastră.

Când Domnul vine la noi, El vine ca Mântuitor-Împărat; El vine ca Împărat al împărăției cerurilor și, când Îl primim ca Împărat și Domn al nostru, El își poate stabili împărăția în noi și poate distribui tot ce este El în noi.

La fel este și cu predicarea de către noi a evangheliei. Pentru ca noi să ne îndeplinim marea însărcinare a Domnului pentru noi, trebuie să predicăm evanghelia împărăției pentru a-i aduce pe mulți în împărăția lui Dumnezeu.

Apoi, trebuie să-i facem discipoli botezându-i în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt.

Nu le putem spune oamenilor doar lucrurile bune pe care Domnul le poate face pentru ei și atât; trebuie să-i conducem să cheme numele Domnului Isus pentru ca ei să-L primească ca Mântuitor-Împărat al lor (Matei 24:14).

Odată ce Domnul Isus devine Mântuitor-Împărat în ființa noastră, odată ce împărăția Sa este înființată în inima noastră, El poate distribui tot ce este El în noi și suntem sub binecuvântarea Sa.

Cu cât suntem mai mult sub stăpânirea Domnului în viața noastră de zi cu zi, cu atât Îl savurăm mai mult pe Dumnezeul Triunic ca binecuvântare a noastră. Această binecuvântare este a vieții, pentru că este binecuvântarea Dumnezeului Triunic procesat și finalizat ca Duh atotinclusiv.

Fie ca noi să fim astăzi sub stăpânirea lui Dumnezeu și să predicăm evanghelia împărăției pentru a aduce pe mulți sub stăpânirea lui Dumnezeu pentru ca El să aibă un domeniu, o sferă în care El poate conduce și domni.

Doamne Isuse, credem în Tine și Te luăm ca Domn și Împărat al nostru. Isus Cristos este Domnul! Amin, Isus Cristos este Domnul nostru! Te tronăm în ființa noastră. Credem în Tine, ne pocăim de păcatele noastre și de trecutul nostru și Te luăm ca Împărat și Suveran al nostru. Suntem sub conducerea Ta astăzi. Înființează-ți tronul în inima noastră. Amin, Doamne, te luăm ca Fiul lui David, ca să Te savurăm ca Fiu al lui Avraam. Tu ești Împăratul și Domnul nostru. Ne deschidem Ție, ne supunem sub stăpânirea Ta și Te luăm ca Domnul nostru. Aleluia, în împărăția lui Dumnezeu putem savura binecuvântarea Lui! Ce loc minunat este aici, în împărăția lui Dumnezeu, unde putem savura binecuvântarea Duhului atotinclusiv! Te iubim, Doamne, ne place să savurăm binecuvântarea Ta și suntem una cu Tine pentru a predica evanghelia împărăției! Amin, fie ca toți să audă evanghelia împărăției, ca să se pocăiască pentru împărăția lui Dumnezeu și să savureze tot ceea ce este Dumnezeu!

A fi botezat înseamnă a fi scufundat în Dumnezeul Triunic pentru savura tot ceea ce este El

După ce ne pocăim pentru împărăția lui Dumnezeu, trebuie să fim botezați. După ce predicăm evanghelia împărăției și oamenii se pocăiesc pentru împărăție, ei trebuie să fie botezați.

Botezul nu este doar un semn exterior; noi botezăm oamenii nu doar în apă, ci în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt (Matei 28:19). Există un singur nume pentru Trinitatea Divină și noi botezăm oamenii în Dumnezeul Triunic.

Noi nu botezăm oamenii în numele Tatălui și apoi din nou în numele Fiului și apoi din nou în numele Duhului. Mai degrabă, noi facem discipoli națiunile botezându-i în Dumnezeul Triunic, în numele unic al Dumnezeului Triunic!

Există un singur nume pentru Dumnezeul nostru Unic: Tatăl, Fiul și Duhul. Dumnezeul Unic nu numai că lucrează împreună prin Tatăl trimițând pe Fiul și pe Fiul lucrând prin Duhul; chiar mai mult, Dumnezeul Triunic are un singur nume – Tatăl, Fiul și Duhul.

După ce Cristos a trecut prin moartea și învierea Sa și a terminat procesul ca om de la întruparea lui Dumnezeu prin viața, moartea și învierea Sa umană, El este Dumnezeul Triunic care a fost procesat și finalizat pentru a fi Duhul pe care să-L savurăm și din care să ne împărtășim.

Acum există o astfel de persoană numită Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt; există un singur nume pentru Dumnezeul Triunic. Dumnezeul Triunic nu este trei persoane care sunt separate și neînrudite; Dumnezeul Triunic este unul, inseparabil. Dar aici vedem că există un singur nume pentru întregul Dumnezeu Triun.

Dr. Scofield a spus în studiul său biblic că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt numele final al singurului Dumnezeu adevărat. Acesta este numele final, iar în acest nume, noi suntem botezați și îi botezăm pe alții pentru a putea fi cufundați în Dumnezeul Triunic.

Numele denotă persoana; numele Tatălui Fiu Duh denotă Tatăl care este sursa, Fiul care este cursul și Duhul ca curgere. Slavă Domnului, când suntem botezați în apă suntem botezați lăuntric și cufundați în Dumnezeul Triunic.

Pentru discipolizarea națiunilor, trebuie să le botezăm în numele unic al Tatălui, al Fiului și al Duhului, pentru a le aduce într-o unire organică cu Dumnezeul Triunic.

Când îi botezăm pe alții în Dumnezeul Triunic, îi aducem într-o unire organică cu Dumnezeu, astfel încât să-L savureze ca realitatea lor, sub distribuirea Lui divină.

Numele este suma totală a Ființei Divine, echivalentă cu persoana Sa. A boteza pe cineva în numele Dumnezeului Triunic înseamnă a-l scufunda în tot ceea ce este Dumnezeul Triunic.

Trebuie să vedem acest lucru și să ne dăm seama că botezul înseamnă a fi scufundat în Dumnezeul Triunic. Noi facem discipoli din toate națiunile punându-i pe oameni în Dumnezeul Triunic.

Nu lărgim împărăția lui Dumnezeu, convingându-i pe alții că Dumnezeu există și convingându-i că trebuie să se pocăiască sau se vor duce în iad. Aceasta este o evanghelie foarte joasă.

Evanghelia împărăției este să te pocăiești pentru împărăția lui Dumnezeu și să fii cufundat în Dumnezeul Triunic pentru a deveni una cu Dumnezeu și a fi umplut cu Dumnezeu.

Botezul nu este doar o procedură prin care toți noii convertiți trebuie să treacă după ce au crezut în Isus; botezul înseamnă scufundarea altora în Dumnezeul Triunic pentru a fi aduși într-o unire organică cu El. Amin!

Prin credință, suntem uniți cu Dumnezeul Triunic și prin botez suntem cufundați în Dumnezeul Triunic și suntem umpluți cu El.

Fie ca noi să fim una cu Domnul în timp ce ieșim să îndeplinim marea noastră misiune de a face discipoli din toate națiunile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt, pentru ca ei să fie cufundați în Dumnezeul Triunic și să fie pe deplin una cu Dumnezeu!

Doamne Isuse, credem în Tine și suntem una cu Tine! Aleluia, putem fi botezați în Dumnezeul Triunic pentru a fi cufundați în Dumnezeul Triunic și făcuți pe deplin una cu Dumnezeu! Amin, Doamne, Te lăudăm că ești unul și trei – Tu ești Tatăl, Fiul și Duhul, iar noi suntem cufundați în Tine! Ce Persoană minunată ești, iar noi suntem acum în Tine și Tu ești în noi! Te lăudăm, Doamne, că ne-ai făcut discipolii Tăi botezându-ne în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt. Aleluia, suntem cufundați în Dumnezeul Triunic pentru a fi una cu Dumnezeu și a fi plini de Dumnezeu! Amin, Doamne, suntem acum sub distribuirea Ta divină, savurând tot ceea ce ești și fiind una cu Tine pentru a face discipoli din toate neamurile. Mergem în numele Tău și cu autoritatea Ta să-i botezăm pe credincioșii pocăiți în Dumnezeu, pentru ca ei să fie cufundați în Dumnezeul Triunic și aduși într-o unire organică cu Dumnezeu! Aleluia, prin botez suntem aduși în savurarea a tot ceea ce este Dumnezeu! Slavă Domnului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Repent for the Kingdom and are being Baptized to be Immersed into the Triune God, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 3 (Să facem discipoli din toate națiunile, botezându-i în numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt) ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Toată autoritatea în cer și pe pământ I-a fost dată lui Isus Cristos în înviere

16/02/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Toată autoritatea în cer și pe pământ i-a fost dată lui Isus Cristos, Fiul Omului care a murit și a înviat, iar acum El este Capul Trupului, transmițând această autoritate Trupului lui Cristos, pentru ca noi să mergem și să facem discipoli din toate neamurile și să-i botezăm în Dumnezeul Triunic! Aleluia!

Săptămâna aceasta venim la ultimul punct minunat referitor la Cristosdin Evanghelia după Matei, găsit în Mat. 28:16-20, iar titlul pentru înviorarea de dimineață din această săptămână este: Să facem discipoli din toate națiunile, botezându-i în numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt. Amin!

În această porțiune, două dintre versete sunt foarte bine cunoscute și iubite de majoritatea credincioșilor în Cristos, care îi numesc „marea însărcinare” atunci când merg să predice Evanghelia, să evanghelizeze națiunile și să aducă cuvântul lui Dumnezeu tuturor oamenilor.

Dar de fapt acest grup de versete din Mat. 28:19-20 nu implică doar niște activități, unele ieșiri să predice Evanghelia și o însărcinare să facem cutare sau cutare pentru a aduce Evanghelia pe întregul pământ locuit.

Ceea ce este implicat aici este multă experimentare, savurare și exprimare a lui Cristos. Noi, creștinii, nu suntem însărcinați doar să mergem și să predicăm Evanghelia; trebuie mai întâi să-L experimentăm și să-L savurăm pe Cristos, iar apoi îl putem exprima.

Mulți creștini, însă, răspund la această cea mai mare însărcinare mergând ici și colo și vorbind Evanghelia și nu este greșit să facă asta. Cu toate acestea, trebuie să mergem mai adânc și mai departe decât acest lucru.

Trebuie să răspundem la vorbirea Domnului și să primin însărcinarea Sa pentru a-L experimenta mai întâi pe Cristos, a-L savura pe Cristos și apoi Îl putem exprima pe Cristos.

Trebuie să ne dăm seama cine este Domnul, să fim infuzați cu El, să fim cufundați în El și să fim plini de El.

Mai mult, trebuie să realizăm că El, în calitate de Cap al Trupului și Trimițător, este Cel care are toată autoritatea în cer și pe pământ și El ne-a dat această autoritate cea mai mare de a merge în numele Său și de a boteza oamenii în Dumnezeul Triunic!

Isus Cristos este Împăratul. El este Împăratul împărăției cerești și El își stabilește împărăția pe pământ. Împărăția Sa, însă, nu este exterioară; este în inimile omului și este o împărăție spirituală.

Evanghelia după Matei, ca primă carte din Noul Testament, ne vorbește despre Împăratul ceresc, Isus Cristos, care a venit să-și întemeieze împărăția pe pământ.

El vrea să aibă un domeniu și o sferă în care să-și poată exercita stăpânirea și autoritatea. El vrea să dobândească un domeniu în care să poată realiza în mod liber ceea ce dorește, și anume să Se introducă pe Sine în poporul Său ales.

Fie ca noi astăzi în viața de biserică să-I oferim și să fim un astfel de domeniu, împărăția lui Dumnezeu în realitate, pentru ca El să facă ceea ce vrea să facă și să Se exprime întregului univers.

Toată autoritatea în cer și pe pământ I-a fost dată lui Isus Cristos, Fiul Omului înviat

În Mat. 28:18 Domnul Isus a spus: Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ. Cel care are autoritatea supremă în acest univers este Dumnezeu. Dumnezeu este autoritatea supremă și El are toată autoritatea (Romani 9:20-21).

Isus Cristos este Dumnezeu și, în divinitatea Sa, El are toată autoritatea în cer și pe pământ.

Niciun om nu are autoritate decât Dumnezeu. El este autoritatea supremă și El are autoritatea supremă. Autoritatea provine din propria ființă a lui Dumnezeu (Apoc. 22:1).

Autoritatea în societatea de astăzi este stricată și coruptă, căci dacă Dumnezeu nu are autoritatea supremă și El este luat drept Domn și Împărat, nu există nicio cale de a fi exercitată autoritatea potrivită.

Autoritatea este ceva care provine din propria ființă a lui Dumnezeu. Din tronul lui Dumnezeu și al Mielului curge un râu de apă al vieții, care revarsă autoritatea lui Dumnezeu și asigurând tuturor cu viața lui Dumnezeu.

Toată autoritatea astăzi – fie că este guvernamentală, pozițională sau spirituală, derivă din Dumnezeu (Geneza 9:6; Rom. 13:1-7; Ioan 19:10-11; 2 Corinteni 10:8; 13:10).

Acesta este motivul pentru care trebuie să ascultăm de autoritățile pe care Dumnezeu le-a pus asupra noastră, pentru că toată autoritatea provine de la Dumnezeu și este de la Dumnezeu.

Pe măsură ce mergem înainte astăzi în călătoria noastră creștină, trebuie să ne dăm seama de acest lucru și să venim la această convingere că în acest univers Dumnezeu este autoritatea supremă absolută și noi toți suntem sub autoritatea Lui.

În viața noastră creștină și în viața de biserică, Dumnezeu este autoritatea supremă. Dacă ne supunem autorității lui Dumnezeu, vom continua cu El și vom crește în viață într-un mod normal.

Sub Dumnezeu, există multe autorități adjuncte în societatea noastră umană, în guvern, în familia noastră, la locul nostru de muncă și în viața de biserică.

Lumea de astăzi este plină de răzvrătire și mulți spun că nu există autoritate astăzi, mai ales că nu există Dumnezeu care să aibă toată autoritatea.

Dar astăzi în biserică trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu este autoritatea supremă și trebuie să ne supunem autorității Sale.

Și nu doar Dumnezeu este Cel care are autoritate: așa cum Mat. 28:18 ne arată că Dumnezeu i-a dat lui Cristos toată autoritatea în cer și pe pământ.

Pe de o parte, Cristos ca Fiu al lui Dumnezeu are autoritate deplină asupra tuturor lucrurilor. Dar acesta a devenit om și, în umanitatea Sa ca om, I s-a dat toată autoritatea după învierea Sa.

Când Cristos a fost pe pământ, El nu avea încă autoritate deplină asupra a tot ce era în cer și pe pământ, dar după moartea și învierea Sa, Dumnezeu I-a dat toată autoritatea.

Acum, nu numai Dumnezeu, ca Creator atotputernic, are toată autoritatea, ci un om, Isus Cristos, are de asemenea toată autoritatea în cer și pe pământ. Aleluia!

Isus Cristos ca Împărat al împărăției cerești a venit, a semănat sămânța împărăției, a rostit decretele împărăției, a vindecat oameni pentru împărăția lui Dumnezeu și i-a fost dată toată autoritatea în cer și pe pământ pentru a aduce pe mulți în împărăția lui Dumnezeu după învierea Sa! Slavă Domnului!

În divinitatea Sa, ca singurul Fiu născut al lui Dumnezeu, Domnul avea autoritate asupra tuturor. Cu toate acestea, în umanitatea Sa, ca Fiu al Omului și Împărat al împărăției cerești, autoritatea în cer și pe pământ a fost dată lui Cristos după învierea Sa.

Niciodată înainte unui om nu i s-a dat toată autoritatea în cer și pe pământ.

Dar Îl avem aici pe Isus Cristos, un om care S-a supus pentru a fi sub autoritatea lui Dumnezeu, trăind o viață umană în care a învățat ascultarea prin lucrurile pe care le-a suferit, căruia i s-a dat toată autoritatea! Amin!

El s-a supus voinței Tatălui și sub autoritatea Sa și, după ce a fost răstignit și înviat, acestui om-Dumnezeu înviat i s-a dat toată autoritatea în cer și pe pământ! Slavă Domnului! Aceasta este o lucru extraordinar.

Astăzi, pe tronul din ceruri, stă nu doar Dumnezeu, ci și un om, Isus Cristos. Fiului Omului înviat, Isus Cristos, i s-a dat toată autoritatea în cer și pe pământ.

Un om este acum în slavă și viața Sa este pentru noi! El S-a supus pe deplin voinței lui Dumnezeu, El a murit pe cruce și a fost înviat și înălțat de Dumnezeu, iar acum El este pe tron!

Isus Cristos este Domnul tuturor! El este Împăratul împăraților și El este Cel cu toată autoritatea în cer și pe pământ ca Fiul Omului!

În Evanghelia după Ioan, o Evanghelie a vieții, vedem că Isus Cristos a venit după învierea Sa într-o cameră în care ucenicii Săi erau adunați și a suflat în ei Duhul Sfânt pentru viața lor (Ioan 20:22).

Dar în Evanghelia după Matei, o Evanghelie despre împărăție, vedem că Domnul le-a cerut ucenicilor Săi să-L întâlnească pe un anumit munte și S-a înălțat înaintea lor, spunând că I s-a dat toată puterea în cer și pe pământ.

Pe partea vieții, Domnul a devenit un Duh dătător de viață care să Se sufle în noi și să fie viața noastră pentru ca noi să fim cetățenii Împărăției Sale cerești, Împărăția lui Dumnezeu.

De partea împărăției lui Dumnezeu, autoritatea lui Dumnezeu, lui Cristos ca Fiu al Omului înviat i s-a dat toată autoritatea în cer și pe pământ și noi împărtășim autoritatea Lui de a aduce pe alții în împărăția lui Dumnezeu. Slavă Domnului!

Pe partea vieții, Îl savurăm pe Cristos ca viața noastră și păstim mieii din turma lui Dumnezeu cu viața Sa.

Pe partea împărăției, împărtășim autoritatea lui Cristos de a aduce împărăția lui Dumnezeu, de a trăi în împărăția lui Dumnezeu și de a deveni realitatea împărăției cerurilor astăzi, pentru a putea intra în manifestarea ei în epoca viitoare.

Doamne Isuse, Te lăudăm ca Fiul Omului înviat căruia i s-a dat toată puterea în cer și pe pământ! Aleluia, Isus Cristos ca Fiul Omului a trecut prin moarte și în învierea Sa El a fost făcut Domn al tuturor! Ce minunat, acum există un Om în glorie și El are toată autoritatea în cer și pe pământ! Slavă Domnului! Ce minunat și glorios! Îți mulțumim, Doamne, că nu numai că ai venit la noi în învierea Ta pentru a ne împărți viața Ta pentru ca noi să fim credincioși vii ca membre ale Trupului Tău, dar și să avem toată autoritatea! Aleluia, Cristos ca Fiu al Omului a înviat și Lui i s-a dat toată autoritatea în cer și pe pământ! Slavă Domnului, Cristos ca și Cap al Trupului are toată autoritatea și noi suntem uniți cu El! Amin, Doamne, mergem în numele Tău și cu autoritatea Ta să predicăm evanghelia și să facem discipoli din toate neamurile, botezându-le în numele Dumnezeului Triunic! Slavă Domnului Isus Cristos, Cel cu care suntem uniți organic în duh pentru a împărtăși autoritatea Lui!

Autoritatea spirituală este pentru a-i păstori pe alții și pentru a-i zidi și pentru a-l trata pe dușmanul lui Dumnezeu

Pentru că subiectul autorității a fost dăunat de inamic astăzi, nimeni nu vrea să vorbească despre asta și nici nu vrea să admită că există autoritate. Subiectul autorităţii a fost greşit înţeles şi aplicat în mod greşit atât în societate, cât şi în biserică.

Ceea ce vedem în Biblie este că, conform concepției lui Dumnezeu, există două aspecte principale ale autorității spirituale: aspectul pozitiv de a sluji sfinților, de a-i păstori și de a-i zidi și aspectul negativ de a-L trata pe dușmanul lui Dumnezeu.

În viața de biserică de astăzi, autoritatea spirituală nu este ceva oficial, ci ceva în viață. Aspectul pozitiv al autorității spirituale este de a sluji sfinților, de a-i păstori, de a-i alimenta și de a-i zidi (vezi Mat. 20:25-28; 2:6; 24:45; 2 Cor. 10:8).

Pavel a spus că i s-a dat autoritatea să nu dărâme pe alții, ci să-i zidească și să-i păstorească. Autoritatea este ceva din viață și în viață, iar autoritatea spirituală nu este niciodată menită să controleze oamenii, să-i suprime sau să-i strice.

Autoritatea spirituală este cu cei care au o anumită măsură de creștere în viață, astfel încât să-i zidească pe alții, să-i păstorească și să le ofere lui Dumnezeu ca viață.

Aceștia trăiesc sub tronul lui Dumnezeu, beau râul de apă al vieții care curge din tronul lui Dumnezeu și le oferă altora viața lui Dumnezeu.

În Evr. 13:17 ni se spune să ascultăm de cei care ne conduc și să ne supunem lor, căci ei veghează asupra sufletelor noastre ca fiind cei care vor da socoteală.

Aici vedem că trebuie să ascultăm de cei conducători, dar nu într-un mod orb sau pentru că „au autoritate de la Dumnezeu”, ci pentru că ei veghează asupra sufletelor noastre, având grijă de noi și păstorindu-ne cu dragoste, pentru că ei vor da socoteală lui Dumnezeu pentru noi.

Noi nu ne supunem oficiului de autoritate sau poziției de autoritate, ci ne supunem conducerii sfinților care ne conduc și ne îngrijesc. Aceasta este partea pozitivă a autorității spirituale.

Autoritatea spirituală nu este pentru a distruge sfinții sau a-i controla; autoritatea spirituală nu este pentru a-i îndruma pe sfinți ce să facă sau pentru a le cere să schimbe cutare sau cutare lucru în viața sau viața lor.

Autoritatea spirituală este în principal pentru păstorirea sfinților, hrănirea sfinților, alimentarea sfinților și edificarea sfinților. Putem avea autoritate spirituală crescând în viață și câștigând mai mult din Cristos.

Chiar dacă avem lucruri bune, obținem laudele altora, suntem blânzi și suntem zeloși în lucrarea noastră, este posibil să nu avem nicio autoritate. Autoritatea spirituală este în biserică, iar biserica este susținută de Cristos.

Biserica este zidită pe Cristos, iar Cristos Însuși este materialul de zidire al bisericii; cantitatea lui Cristos din noi determină cantitatea de autoritate pe care o avem.

Fie ca noi să creștem în viață și să-I permitem lui Cristos să fie introdus în noi, astfel încât să putem împărtăși cu autoritatea Lui și să păstorim pe alții conform lui Dumnezeu.

Aspectul negativ al autorității spirituale este să-l tratăm pe dușman și de lucrurile legate de el.

Autoritatea lui Dumnezeu i-a fost dată omului să îl trateze pe vrăjmaș și să-l supună (Geneza 1:26), iar biserica se împărtășește din autoritatea lui Dumnezeu de a lega dușmanul și de a-i dezlega pe cei care sunt sub uzurparea lui.

În calitate de biserică, suntem una cu Cristos pe pământ astăzi pentru a-I exercita autoritatea de a lega vrăjmașul și de a-l trata și terminat toate lucrurile legate de el.

Din nou, autoritatea spirituală nu trebuie să controleze, să-i îndrume sau să-i deterioreze pe alții; este pentru a-i zidi pe sfinți păstorindu-i și înseamnă a face ca vrăjmașul să sufere pierderi, astfel încât împărăția lui Dumnezeu să avanseze în om.

Fie ca Domnul să recâștige autoritatea spirituală potrivită printre noi astăzi în viața de biserică.

Doamne Isuse, vrem să Te cunoaștem, să Te savurăm și să fim plini de Tine. Introdu-Te în noi. Crești in noi. Fă-ți domiciliul în inima noastră. Vrem să câștigăm mai mult din Cristos astăzi. Fie ca elementul lui Cristos din noi să crească zi după zi. Amin, Doamne, crești Tu în toți sfinții. Fie ca elementul lui Cristos să sporească în toți sfinții. Ne rugăm pentru exersarea corectă a autorității spirituale în viața de biserică de astăzi. Fie ca autoritatea spirituală să fie exercitată pentru ca sfinții să fie păstoriți, alimentați și zidiți. Fie ca să nu existe controlarea sfinților; fie ca să existe multă savurare din Cristos și să ne hrănim cu Cristos, astfel încât să putem crește în viață. Amin, Doamne Isuse, vrem să Te savurăm și să-i păstorim pe sfinți, exercitând autoritatea Ta pentru a-i hrăni pe alții. Îți mulțumim că ne faci una cu Tine și că ne dai autoritatea Ta. Suntem una cu Tine ca biserică și exercităm autoritatea Ta de a-l trata pe dușmanul și toate lucrurile legate de el. Amin, fie ca Împărăția Ta să vină în viața de biserică și pe pământ astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, All Authority in Heaven and on Earth has been Given to Jesus Christ in Resurrection, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 3 (Să facem discipoli din toate națiunile, botezându-i în numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt) ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Prin credință, putem atinge virtutea umană a Domnului pentru a fi vindecați de scurgerea vieții

09/02/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Prin credință, putem atinge virtutea umană a Domnului pentru a fi vindecați de scurgerea vieții. Amin! Când îl atingem pe Cristos ca fiind Cel cu fapte guvernate ceresc prin rugăciune și prin cuvântul Său, suntem vindecați de boala noastră; suntem bolnavi de scurgerea vieții, dar când ne atingem de Domnul în umanitatea Sa, suntem vindecați prin credință, pentru că Îl atingem prin credință. Amin!

Săptămâna aceasta venim la câteva nestemate despre Cristos în Evanghelia după Matei; subiectul nostru pentru această săptămână este Cristos ca fiind Cel cu fapte guvernate ceresc, Păstorul nostru, odihna noastră și Semănătorul.

Domnul nostru Isus este cea mai minunată persoană și vrem doar să-L experimentăm, să Îl savurăm și să-L exprimăm. El este Cel cu fapte guvernate ceresc, El este Păstorul nostru, El este odihna noastră și El este Semănătorul. El este atât de minunat!

Când îl atingem pe Domnul, obținem vindecare, păstorire, odihnă și creștere. Este atât de bine să vii la Domnul Isus din nou și din nou și să-L atingi, să Îl savurezi și să conversezi cu El.

Când venim la El în cuvântul Său, El este atât de bogat pentru noi; acesta nu este ceva general, cum ar fi „El este totul pentru noi”, dar El este foarte specific pentru noi, chiar și toate lucrurile pentru noi, în viața noastră de zi cu zi.

Orice avem nevoie, el este. Dacă avem nevoie de hrană, Cristos este hrana noastră. Dacă avem nevoie de băutură, Cristos este băutura noastră. dacă avem nevoie de vindecare, Cristos este vindecătorul nostru. Dacă avem nevoie de acoperire, El este haina noastră. El este tot ce avem nevoie.

În Mat. 9:20-22 vedem cazul unei femei care a avut o hemoragie, o curgere de sânge, timp de doisprezece ani; a făcut tot ce a putut să se facă bine, dar nimeni nu a putut să o ajute.

Aceeași poveste o vedem în Marcu 5, cu mai multe detalii. Ea se afla în mulțimea care se împingea de Domnul Isus, dar se gândea în ea însăși că, dacă doar atinge marginea hainei Lui, dacă doar se atinge de El, ea va fi vindecată. Și așa a făcut.

Ceilalți Îl împingeau pe Domnul, dar ea L-a atins în mod intenționat, chiar și marginea hainei Lui, și a fost vindecată. Imediat, după ce L-a atins, a simțit că hemoragia se oprește.

În Marcu 5 ni se spune că Domnul a simțit o putere ieșind din El și El a întrebat: Cine M-a atins? Petru, care era mereu gata să-și dea cu părerea, a spus: Ei bine, Doamne, mulțimea Te împinge și Tu întrebi: Cine M-a atins?

Dar Domnul a spus: Nu, dar am simțit că o putere a ieșit din Mine; cineva M-a atins. Așa că femeia a înaintat și a spus că s-a atins de Domnul, pentru că ea credea că, dacă se atinge numai de El, ea va fi vindecată.

Conform consemnării din Mat. 9 Domnul a zis: Îndrăznește, fiică; credința ta te-a vindecat. S-a atins de Domnul și a fost vindecată; credința ei a fost cea care a vindecat-o. Aleluia!

Aceasta este o poveste minunată care are atât de mult de-a face cu noi, pentru că și noi suntem ca această femeie.

Îl atingem pe Cristos ca fiind Cel cu fapte guvernate ceresc pentru a fi vindecați de boala noastră

În Mat. 9:20-22 vedem că Cristos este revelat ca fiind Cel care are fapte guvernate ceresc pe care îl putem atinge pentru a fi vindecați de boala noastră. Femeia cu hemoragie a vrut doar să atingă haina Domnului, crezând că această atingere o va vindeca.

Care este semnificația marginii hainei Domnului? Potrivit cu Num. 15:38-40 bărbații israeliți trebuiau să poarte pe haine o franjuri albastră, o panglică de culoare albastră. Albastrul semnifică cerul. Viața și mersul bărbaților israeliți trebuiau limitate de o limitare cerească.

Ei urmau să fie conduși, guvernați și restricționați de reglementări cerești. În special, hainele înseamnă virtute în comportamentul uman. În cazul Domnului, hainele Sale semnifică comportamentul Său perfect în umanitatea Sa, perfecțiunea Sa virtuoasă umană.

Cel mai probabil, ceilalți bărbați israeliți nu trăiau sub stăpânirea cerurilor, dar aici era un Om, un israelit adevărat, care a avut fapte conduse de cer. Alții L-au văzut și au știut că, dacă se atingeau de El, erau vindecați. În virtutea umană a Domnului Isus a existat putere de vindecare. Amin!

Când îl atingem pe Cristos ca fiind Cel care are fapte guvernate ceresc, suntem vindecați de boala noastră. Din faptele cerești ale lui Cristos provine virtutea care devine puterea vindecătoare (Matei 14:36).

Ce înseamnă să atingi haina Domnului, chiar și marginea hainei Sale? Este să-L atingi pe Domnul Însuși în umanitatea Sa, în care Dumnezeu a fost întrupat (Col. 2:9).

Un șnur înseamnă legarea, iar albastrul înseamnă ceresc; un șnur albastru înseamnă că, în calitate de copii ai lui Dumnezeu, conduita și comportamentul nostru ar trebui să fie frumoase și ar trebui să fie sub conducerea, guvernarea și legarea guvernării, limitării și reglementării cerești.

Domnul Isus a fost o astfel de Persoană a cărui conduită și comportament au fost frumoase, pentru că El era sub conducerea, guvernarea și legarea guvernării, limitării și reglementării cerești.

Când citim Evangheliile, Îl vedem pe Isus Cristos, primul om-Dumnezeu și Mântuitorul nostru; comportamentul Lui a fost perfect în umanitatea Sa, pentru că El avea o perfecțiune umană virtuoasă, deoarece El a trăit una cu Tatăl și sub restricția și guvernarea Tatălui.

Umanitatea Sa este perfectă, echilibrată, fină și dulce. Este ceva ce Dumnezeu a recunoscut și i-a făcut plăcere să-l vadă într-o ființă umană. Dumnezeu locuiește într-o lumină inaccesabilă (1 Tim. 6:16), dar Cristos a venit să-L facă pe Dumnezeu contactabil, atins și plăcut.

Cristos este întruparea lui Dumnezeu pentru a-L exprima pe Dumnezeu, a trăi pe Dumnezeu și a-L manifesta pe Dumnezeu. El este o persoană plăcută, cu putere de vindecare în frumusețea virtuților Sale umane.

Când citim evangheliile și ne deschidem Domnului, nu putem decât să credem în El, să-L iubim și să fim vindecați de virtutea Lui umană. Cu cât contactăm mai mult pe Domnul în rugăciune, cu atât suntem mai mult vindecați.

Putem mărturisi că, atunci când venim la El în Cuvântul lui Dumnezeu și cu multă rugăciune, Îl vedem și îl atingem pe Cristos în faptele și activitățile Sale conduse de cer, și suntem vindecați și transformați.

Nimic nu ne poate schimba în afară de Cristos. Nimic și nimeni nu ne poate vindeca de boala noastră decât Cristos. Puterea vindecătoare și elementul transformator care ne schimbă caracterul se află în umanitatea lui Isus.

Trebuie doar să atingem marginea hainelor Sale, savurându-L pe Domnul în Cuvântul Său, iar totalitatea virtuților Sale umane are puterea de vindecare. Când Îl atingem prin credință în acest fel, suntem vindecați.

Când Îl privim pe Domnul Isus și doar Îl savurăm, suntem infuzați cu El ca credință și Îl atingem prin credință pentru a fi vindecați și tămăduiți de bolile noastre.

Mulțumim Domnului că astăzi putem veni la El doar pentru a-L atinge prin credință. Putem atinge marginea hainei Sale prin rugăciune și venind la El în Cuvânt atât personal, cât și participând la întâlnirile cu sfinții. El vrea să ne vindece. El este disponibil ca noi să-L atingem.

Doamne Isuse, vrem să Te atingem prin credință și să fim vindecați! Aleluia, Cristos este Cel cu fapte guvernate ceresc, iar noi îl putem atinge exersându-ne duhul. Te lăudăm, dragă Doamne, că ai venit ca întrupare a lui Dumnezeu și că ai trăit sub conducerea lui Dumnezeu pentru a avea o umanitate adecvată și înălțată, cu o viață umană perfectă. Admirăm conduita și comportamentul Tău, pentru că ele sunt atât de frumoase pe cât ai trăit sub conducerea, guvernarea și legarea guvernării, limitărilor și reglementărilor cerești. Amin, Doamne, comportamentul și trăirea Ta pe pământ au fost perfecte în umanitatea Ta, perfecțiunea Ta umană virtuoasă. Credem în Tine și venim la Tine așa cum suntem. Vrem doar să Te atingem prin credință. Amin, Doamne, noi credem că, dacă Te atingem doar prin credință, suntem vindecați. Vrem să Te savurăm pe Tine ca fiind Cel care face fapte guvernate ceresc, pentru ca noi să fim vindecați de boala noastră. Numai Tu ne poți vindeca. Venim la Tine și vrem să Te atingem prin credință!

Din virtutea umană a Domnului vine puterea de a ne vindeca de la scurgerea vieții prin atingerea noastră prin credință

Când citim Evangheliile, suntem uimiți să vedem cum a trăit și S-a purtat Domnul Isus, Dumnezeu întrupat pentru a fi om; oamenii au fost atrași de El, iar El i-a vindecat și le-a vorbit despre Împărăția lui Dumnezeu.

În special în Mat. 9:20-22 vedem această femeie care a făcut tot ce a putut să se facă bine, dar hemoragia ei nu s-a oprit; totuși, ea credea că, dacă atingea marginea hainei Domnului, ea va fi vindecată. Franjurii hainei semnifică virtutea umană a Domnului Isus; în virtuțile Sale umane, există putere de vindecare.

Când femeia bolnavă a atins marginea hainei Sale, puterea virtuții Lui a ieșit spre ea și ea a fost vindecată.

Cu toții suntem bolnavi la fel ca această femeie; boala ei a fost o scurgere de sânge, o hemoragie, care arată scurgerea vieții. De la căderea lui Adam, fiecare descendent al lui Adam a fost bolnav în acest fel.

Cu toții suntem afectați de scurgerea esenței noastre de viață. Scurgem viața în măsura în care într-o zi murim fizic.

La fel din punct de vedere spiritual, deși avem viața divină, de atâtea ori scurgem din viață și nu putem face nimic pentru a ne îmbunătăți pentru a opri această scurgere din viață. O, Doamne!

Din momentul în care ne-am născut, începem să facem hemoragie; întreaga noastră viață este o viață de sângerare. Nu putem controla scăderea acestei vieți; suntem născuți să murim terminal, fără speranță. Nici un medic sau doctor nu poate controla asta.

Aceasta este condiția tuturor ființelor umane de pe pământ astăzi și este, de asemenea, condiția noastră. Dar slavă Domnului, în virtutea umană a lui Isus există putere vindecătoare. Nu în divinitatea Sa, într-un anumit sens, ci în umanitatea lui Isus, umanitatea Sa perfectă, se găsește vindecarea.

Când atingem umanitatea Domnului, când umanitatea este restaurată și recâștigată, vindecarea este acolo. Umanitatea noastră trebuie să fie salvată. Trebuie să fim salvați de la scurgerea vieții. Trebuie să-L atingem pe Domnul zi de zi.

Când am fost mântuiți, am atins marginea hainei Domnului și am primit viața Sa divină. Dar astăzi, pe măsură ce trăim viața creștină, încă scurgem din viață. Pe măsură ce trăim în carne, în viața noastră naturală, în viața sufletească și în sine, viața se scurge.

Avem nevoie de vindecare nu doar în mod fizic, ci și mai mult în sufletul și în duhul nostru. Pe măsură ce atingem umanitatea Domnului și virtutea Sa umană, puterea vindecătoare vine pentru a ne vindeca de boala noastră de a scurge viața.

Când ne atingem de Domnul prin credință, El, ca sursă a oricărui bine, ne curăță cu sângele Său de orice păcat și primim bogățiile vieții Sale în ființa noastră.

Domnul nostru Isus este mereu cu noi, chiar și în noi; Îl putem lua legătura cu El și putem citi cuvântul Lui cu multă considerație în rugăciune și, pe măsură ce atingem virtutea Lui umană prin credință, primim vindecare.

Dar dacă doar ne înghesuim în jurul Lui ca restul oamenilor, nu ne vom vindeca; mulțimea îl împinge și se împinge de Domnul, dar ei nu sunt vindecați, însă cel care este disperat și îl atinge pe Domnul prin credință este vindecat.

Din fapte guvernate ceresc ale lui Cristos iese virtutea care devine puterea de vindecare. A atinge hainele Domnului înseamnă pentru noi să-L atingem în umanitatea Sa; atunci când Îl atingem, puterea Lui divină este transfuzată, prin perfecțiunea umanității Sale, în noi, cei care Îl atingem, și devine vindecarea noastră (Luca 8:45-48; Evr. 12:2).

Cum suntem noi vindecați? Experimentându-L și savurându-L pe Cristos. Aceasta este vindecarea adevărată. Zi de zi avem nevoie să fim vindecați de Domnul. Nu ar trebui să credem că suntem atât de puternici.

Dacă credem că suntem sănătoși, puternici și sănătoși, neavând nevoie de vindecare, suntem ca fariseii auto-îndreptățiți care nu au primit vindecarea Domnului atingându-L.

De multe ori în timpul zilei suntem pe cale să avem o cădere sau chiar să ne pierdem cumpătul; cu toții avem nevoie de vindecarea Domnului. Fie ca noi să venim în mod intenționat la Domnul pentru a-L atinge într-un mod personal și intim în timpul petrecut cu El, pentru ca El să ne vindece.

Fie ca noi să petrecem timp cu El și, prin credință, să-L luăm în bogățiile Sale pline și libere. Fie ca noi să-I deschidem tot ce avem pentru ca El să ne dea tot ceea ce este El.

Dacă ne deschidem Lui, dacă doar îl atingem pe Domnul în umanitatea Sa, vom primi viață nouă, vom fi curățați, curățiți și umpluți cu Duhul. Să nu știm doar acest lucru, ci să experimentăm asta.

Fie ca noi să nu ne înghesuim înspre Domnul, așa cum a făcut mulțimea în zilele Sale, ci să venim la El pentru a-L savura, a-L experimenta și a-L atinge într-un mod personal, astfel încât puterea vindecătoare din virtutea Lui umană să ajungă la noi și să ne vindece de boala noastră de a scurge viața.

Doamne Isuse, vrem să Te atingem în umanitatea Ta pentru ca Tu să ne vindeci de boala noastră. Ne deschidem Ție, Doamne, și venim la Tine așa cum suntem. Credem că, dacă doar Te atingem, vom fi vindecați de boala noastră de a se scurge viața. Doamne, suntem atât de bolnavi! Scurgem viața zi de zi. Facem tot posibilul să nu mai scurgem viața, dar nu o putem opri, pentru că umanitatea noastră nu este potrivită. Venim la Tine, dragă Doamne, și vrem să atingem umanitatea Ta. Fie ca puterea Ta divină să fie transfuzată în noi pentru a deveni vindecarea noastră astăzi. Nu vrem ca doar să ne înghesuim în jurul Tău, ci să Te atingem într-un mod personal și intim. Aleluia, există putere vindecătoare în umanitatea Domnului și în virtutea Sa umană! Amin, Doamne, venim la Tine în cuvântul Tău să Te savurăm și să Te atingem într-un mod personal și intim. Nu vrem doar să știm lucruri despre Tine: vrem să Te atingem personal și intim prin credință, căci Tu ne poți vindeca! Mântuitorule, noi prin credință ne atingem de Tine, izvorul oricărui bine! Reclamăm acum virtutea prin credință prin curățirea sângelui Tău!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, By Faith we can Touch the Lord’s Human Virtue to be Healed from Leaking Life Today, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 2 (Cristos ca fiind Cel cu fapte guvernate ceresc, Păstorul nostru, odihna noastră și Semănătorul) ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Domnul Isus a fost un om sub autoritate: El a avut autoritate și a vorbit cu autoritate

03/02/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Sutașul din Mat. 8 Am văzut că Domnul era o persoană care avea autoritate, pentru că Domnul era un om sub autoritate. Autoritatea Domnului Isus a fost prin faptul că El era sub autoritatea lui Dumnezeu și a fost exercitată prin Cuvântul Său, iar când auzim cuvintele Lui, suntem infuzați cu credință și venim sub autoritatea Sa. Amin!

Putem să-L experimentăm și să-L savurăm pe Cristos ca omul sub autoritate care a fost calificat să exercite autoritatea lui Dumnezeu astăzi. Să ne concentrăm astăzi pe a savura și a-l experimenta pe Cristos într-un mod subiectiv.

Să ne concentrăm nu doar pe cunoașterea despre Cristos sau pe înțelegerea doctrinelor din Biblie, ci pe experiența subiectivă a lui Cristos pentru a-L savura, astfel încât să-L putem exprima pe Cristos. Amin!

Aceasta este ceea ce a făcut apostolul Pavel. Chiar și spre sfârșitul vieții sale, când a fost avansat în Domnul și, de asemenea, înaintat în ani, având multă experiență și savurare din Cristos, căci el a uitat proaspăt ce era în spate și s-a întins înainte pentru a-L savura pe Cristos și a-L experimenta într-un mod subiectiv.

Să nu fim niciodată mulțumiți. Fie ca noi să venim la El pentru a savura pe El ca de marea lumină care strălucește în întuneric zi de zi. El strălucește în noi și El strălucește prin noi. Să ne deschidem către El. Ne-a prins. El ne-a prins astfel încât să-L putem prinde și să-L prindem. El ne-a prins astfel încât noi să-L prindem.

Întreaga noastră viață creștină este o căutare pentru a savura pe Cristos, a-L experimenta pe Cristos, a-L câștiga pe Cristos, a trăi pe Cristos și a-L exprima pe Cristos.

Să nu considerăm că L-am apucat, ci să facem un singur lucru: pe partea negativă, uităm orice în urmă, iar pe partea pozitivă, ne întindem înainte pentru a-L câștiga pe Cristos astăzi.

Uită totul de ieri, de săptămâna trecută și de luna trecută; nu vă bazați pe experiența și pe savurarea lui Cristos din trecut, ci mai degrabă, căutați să-L câștigați din ce în ce mai mult în fiecare zi.

Există atât de mult mai mult din Cristosul all-inclusive pe care putem și ar trebui să savurăm și să experimentăm astăzi! Fie ca noi să urmărim țelul pentru premiul la care ne-a chemat Dumnezeu în Cristos Isus. Fie ca noi să-L urmăm pe Cristos spre scop zi de zi.

Scopul nostru este cea mai deplină savurare a lui Cristos, cea mai deplină savurare a lui Cristos în împărăția milenară. Apoi, pentru eternitate, Îl vom savura pe Cristos în vecii vecilor și El va fi totul pentru noi.

Astăzi Îl putem savura și experimenta conform a ceea ce vedem în Evanghelii, în special în Evanghelia după Matei. Am văzut că El este marea lumină care strălucește în întuneric și, crezând în El și umblând în lumină, noi înșine devenim lumină în Domnul.

Cristos a avut autoritate pentru că El era un om sub autoritate, fiind sub conducerea vieții Tatălui

În Mat. 8:5-13 vedem povestea unui sutaș care a venit la Domnul să-I ceară să vindece slujitorul său; totuși, când Domnul a spus că va veni, sutașul I-a cerut să nu vină, ci pur și simplu să spună un cuvânt și slujitorul său va fi vindecat.

Sutașul a spus că, din moment ce Domnul era un om sub autoritate, El putea doar să rostească un cuvânt și slujitorul va fi vindecat. Foarte interesant. Sutașul a văzut că Domnul Isus era Cel care avea autoritate, deoarece El era un om sub autoritate.

Sutașul însuși era un om aflat sub autoritate și astfel le putea porunci celor aflați sub autoritatea lui să facă cutare sau cutare lucru și ei îl vor face. Văzându-L pe Domnul Isus și auzind cuvântul Lui, sutașul și-a dat seama că Domnul era un om sub autoritate, așa că El avea autoritatea lui Dumnezeu.

Întrucât centurionul era un om sub autoritate, el avea autoritatea de a comanda celor care erau sub el. Înainte de a putea avea vreo autoritate, trebuie să ne supunem autorității.

Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său și după asemănarea Lui și i-a dat omului puterea de a stăpâni peste toate creaturile din mare, din văzduh și de pe pământ (Geneza 1:26).

Când omul se supune autorității lui Dumnezeu, omul are autoritate, pentru că autoritatea lui Dumnezeu este cu el. Dar din cauza căderii omului, omul s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și nu este dispus să se supună autorității lui Dumnezeu; prin urmare, omul a pierdut autoritatea lui Dumnezeu.

Drept consecință, toate creaturile aflate sub om nu mai erau supuse autorității omului. De aceea, nu numai că șerpii otrăvitori și fiarele sălbatice ne pot face rău astăzi, dar chiar și micii țânțari și muștele ne pot mușca. Noi nu avem autoritate asupra lor, pentru că omul a căzut.

Dar când omul este sub autoritatea lui Dumnezeu, omul are autoritatea lui Dumnezeu.

Întregul univers este plin de creaturi în răzvrătire și insubordonare.

Dar într-o zi Domnul va veni cu împărăția Sa și, în regatul milenar, un copil se poate juca lângă găurile șarpelui fără să se teamă de a fi rănit; relația corectă a omului cu Dumnezeu va fi restabilită, astfel încât omul va avea autoritatea lui Dumnezeu.

Domnul Isus a fost un Dumnezeu-om în umanitatea Sa de pe pământ și El era absolut sub conducerea vieții divine a Tatălui (Ioan 5:19; 4:34; 17:4; 14:10, 24; 5:30; 7:18). El a trăit o viață de supunere față de Dumnezeu, renegându-se în mod constant să-L ia pe Tatăl ca sursă și totul al Său.

Ca om, Cristos a respins umanitatea Sa naturală și a trăit o viață umană sub restricția vieții divine a Tatălui ceresc. Fiind practic sub conducerea vieții divine a Tatălui, Domnul Isus domnea în viață (Filipeni 2:8-11).

El a fost ascultător de Tatăl până la moarte, și că moartea crucii; prin urmare, Dumnezeu L-a înălțat foarte mult și I-a dat numele care este mai presus de orice nume. Amin! Pentru că El era un om sub autoritatea Tatălui, Domnul avea autoritatea Tatălui.

O astfel de Persoană trăiește acum în noi pentru a repeta același tip de viață în noi astăzi. Astăzi, noi, credincioșii în Cristos, trebuie să avem un cer senin deasupra noastră, un cer senin ca un cristal minunat, având o conștiință bună și curată (Ezechiel 1:22, 26; Apoc. 22:1; Rom. 5:17, 21; Evrei 4:16, comp. cu Col. 1:13) pentru ca noi să avem tronul lui Dumnezeu.

Nu trebuie să avem nimic între noi și Domnul decât un cer senin, pentru ca El să poată domni în noi și pentru ca noi să fim umpluți cu situația cerească, atmosfera și condiția prezenței conducătoare a Domnului pentru a domni în noi prin harul care domnește în noi.

Trebuie să venim la Domnul zi de zi și să-L întronăm în ființa noastră. El este Domnul. Îl întronăm, tratăm orice între noi și El și vrem să avem un cer senin între noi și El, pentru ca El să aibă o cale de a domni și de a domni în noi.

Când avem o conștiință bună și curată, cu un tron deasupra ei, vom fi plini de situația cerească, atmosfera și condiția prezenței conducătoare a Domnului, pentru că harul domnește în noi și noi domnim în viață prin Acela, Isus Cristos.

Doamne Isuse, Te lăudăm că ai fost un om sub autoritate și că ai astfel autoritatea lui Dumnezeu când ai fost pe pământ. Te lăudăm că te-ai lepădat mereu de Tine însuți și că ai respins umanitatea Ta naturală pentru a trăi o viață umană sub restricția vieții divine a Tatălui ceresc. Amin, Doamne, Te întronăm în centrul ființei noastre. Te luăm ca Domnul și Cap. Tu ești Împăratul și Domnul în noi, iar noi suntem sub stăpânirea Ta. Ne punem sub stăpânirea Ta și Te luăm drept autoritatea noastră unică. Vrem să tratăm orice lucru dintre noi și Tine, astfel încât să avem un cer senin ca un cristal minunat, fără nicio problemă între noi și Tine! Amin, Doamne, vrem să avem o conștiință bună și curată pentru ca Tu să fii întronat în centrul ființei noastre! Fie ca noi să fim plini de situația, atmosfera și starea cerească a prezenței conducătoare a Domnului, astfel încât să putem domni în viață, având harul domnind în noi!

Domnul Isus a vorbit cu autoritate și noi putem fi infuzați cu Cuvântul Său pentru a avea credință și pentru a avea autoritatea Sa

Sutașul a recunoscut autoritatea Domnului Isus (Mat. 8:9); de partea Domnului, autoritatea Sa a fost exercitată în principal în cuvântul Său (v. 8). Deoarece Domnul era un om sub autoritate, punându-se în mod constant sub autoritatea lui Dumnezeu în tot ceea ce El a făcut și a spus, El avea autoritatea lui Dumnezeu și putea rosti un cuvânt de autoritate pentru a exercita autoritatea lui Dumnezeu pe pământ.

Sutașul a văzut asta și a spus că nu este potrivit ca Domnul să vină în casa sa, dar Domnul ar putea spune doar un cuvânt și slujitorul său va fi vindecat. Domnul a fost uimit de o asemenea credință; sutașul avea credință în Cristos ca om sub autoritate și și-a dat seama că Cristos are autoritate.

Cum a putut sutașul să aibă o asemenea credință, o credință pe care Domnul a spus că nu a văzut-o niciodată în nimeni altcineva din Israel? El a fost infuzat cu Cuvântul Domnului.

De partea noastră, autoritatea Domnului este exercitată prin credința care este infuzată în noi de către El, prin rostirea cuvintelor Sale în noi (Matei 8:10, 13; Evr. 12:2). Domnul Isus este Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre și El ne dă credință prin Cuvântul Său.

Când Îl vedem pe Domnul și Îl auzim, când ascultăm cuvântul Său, ființa Sa și însuși caracterul Său ne infuzează capacitatea de a crede. Nu credem în mod natural; totuși, când auzim cuvântul Domnului, El ne insuflă credință.

Când noi, credincioșii în Cristos, luăm timp pentru a-L privi pe Domnul în frumusețea Sa și în excelența virtuților Sale, El infuzează în noi un element viu, iar acest element devine credința noastră, capacitatea noastră de credință. Domnul inițiază credința în noi rostindu-ne cuvintele Sale și noi reacționăm crezând în El.

Când Domnul Isus a fost pe pământ, El a dat ca învățătură ca o persoană care are autoritate; fiind un om sub autoritate, El a învăţat cu autoritate, rostind Cuvântul lui Dumnezeu şi de la Dumnezeu (Matei 7:28-29; Marcu 1:22). Când oamenii au auzit cuvântul Lui, au rămas uimiți de învățătura Lui; El i-a învăţat nu ca cărturarii şi fariseii, ci cu autoritate, fiind una cu Dumnezeu.

Erau cărturarii auto-numiți, care predau prin ei înșiși cunoașterea zadarnică și nu aveau autoritate sau putere (vezi 2 Cor. 3:6, 8).

Cu toate acestea, Domnul Isus a fost Învățătorul autorizat de Dumnezeu, care a dat ca învățătură realități de către Dumnezeu; El avea nu numai putere spirituală de a supune oamenii, ci și autoritate divină de a-i supune guvernării divine (Isaia 30:20-21; Mat. 23:8, 10).

Cu toții putem depune mărturie că, atunci când citim Noul Testament și suntem infuzați cu cuvintele Domnului, pur și simplu credem în El; suntem supuși de El în dragoste și venim sub autoritatea Sa.

Deoarece Domnul Isus era un om sub autoritate, El a vorbit cu autoritate, iar cuvintele Sale au transmis elementul lui Dumnezeu care poate genera credință celor care aud.

Dacă citim Evangheliile, vedem că, în slujba Sa Mântuitor-Sclav pentru oamenii căzuți, Domnul și-a dus la îndeplinire învățătura de a scoate oamenii din întunericul satanic la lumina divină (Marcu 1:21-22; 2:13; 4:1; 6:2, 10:17; 26:18). El a venit ca o mare lumină care strălucește în întuneric și El a strălucit prin cuvintele de viață și de lumină pe care le-a spus.

Domnul strălucește astăzi peste noi în întunericul nostru prin cuvintele Sale; când auzim cuvintele Domnului, suntem infuzați cu El pe măsură ce credința, lumina strălucește și suntem aduși în domeniul Împărăției lui Dumnezeu, un domeniu al vieții și al luminii.

Fie ca noi să venim zilnic la El pentru a fi sub strălucirea Sa, a fi infuzați cu elementul Său prin Cuvântul Său și să credem în El și să fim sub autoritatea Sa.

Când suntem sub autoritatea Domnului, fiind infuzați cu elementul Său al credinței, vom avea și autoritate și vom vorbi cu autoritate, pentru că vom fi una cu Domnul pentru a rosti Cuvântul lui Dumnezeu celor din jurul nostru.

Când Domnul le-a vorbit celor din jurul Lui, El a strălucit asupra lor; cei din jurul Lui au fost luminaţi de învăţătura Sa. Domnul a dat ca învățătură realitățile și El are puterea spirituală de a supune oamenii și, de asemenea, autoritatea divină de a-i supune guvernării divine.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai vorbit cuvântul Tău viu pentru a insufla credință în noi. Credem în Tine. Te iubim. Suntem una cu Tine. Vrem să auzim mai mult cuvântul Tău astăzi. Infuzează-ne mai mult cu tine. Fă să se ridice credința în noi. O, Doamne Isuse, ne place să fim sub iluminarea Ta prin vorbirea Ta. Strălucește asupra noastră și risipește orice întuneric. Ai Tu o cale de a ne supune și de a ne aduce sub domnia divină prin cuvântul Tău. Noi spunem Amin cuvântului Tău. Salvează-ne de a încerca să vorbim doctrine și învățături altora fără ca noi să fim sub autoritatea Ta. Fie ca noi să fim oameni sub autoritate, aceia care cred în Domnul și sunt bogat infuzați cu cuvântul Său viu, astfel încât să putem străluci asupra altora rostindu-le cuvintele Tale. Doamne, strălucește prin noi. Fii marea lumină din noi care strălucește prin noi asupra tuturor celor care se află în întuneric. Deschidem fiecare parte a ființei noastre interioare către Tine. Adu-ne pe deplin sub stăpânirea divină și fă din noi cei care suntem una cu Tine pentru a-ți exercita autoritatea în vorbirea noastră!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Lord Jesus was a Man Under Authority: He had Authority and Spoke with Authority, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 1 (Cristos ca fiind marea lumină, Cel care are autoritate, Medicul, Mirele, postavul nou și vinul nou) ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl putem experimenta și savura pe Cristos ca fiind marea lumină până când strălucim ca soarele

02/02/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, Îl putem experimenta și savura pe Cristos ca fiind marea lumină care strălucește în întuneric până când vom străluci ca soarele în împărăția Tatălui nostru! Amin!

Cristos este marea lumină care strălucește asupra celor care stau în întuneric și Se ridică asupra celor care stau în regiunea și umbra morții; trebuie să-l experimentăm și să Îl savurăm pe Cristos ca lumina mare care strălucește în noi și asupra noastră, astfel încât să putem merge mai departe cu El și ca drumul nostru să fie ca lumina zorilor, strălucind din ce în ce mai strălucitor până în ziua plină. Amin!

Săptămâna aceasta, în înviorarea noastră de dimineață, venim la o nouă carte inspirată din instruirea de vară din 2024 (instruirea semestrială din iulie 2024) pe tema „Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos” (partea 1). Multe dintre aceste puncte sunt inspirate din cele 436 de mesaje pe această temă din Concluzia mesajelor Noului Testament ale fratelui Lee.

Acestea ne duc prin întregul Noul Testament pentru a savura și a scoate câteva pepite și pietre prețioase spirituale și divine din fiecare carte, de la Matei până la Apocalipsa. În primul volum sau primul set, venim la minunatele pepite și pietre prețioase din Matei, Marcu, Luca, Ioan și Fapte.

Trebuie să ne exersăm duhul și să ne îndreptăm inimile către Domnul pentru a avea o minte trează, astfel încât nu numai să înțelegem cine este Cristos, ci și mai mult să-L experimentăm, să îl savurăm și să-L exprimăm pe Cristos în viața noastră de zi cu zi, în conformitate cu revelația divină din Cuvântul lui Dumnezeu.

Gândul central al economiei eterne a lui Dumnezeu, inima revelației divine, este legat de experimentarea și savurarea noastră din Cristos pentru exprimarea corporativă a lui Cristos ca Trup organic al lui Cristos care se finalizează în Noul Ierusalim ca expresie corporativă supremă a lui Cristos.

Aceste trei lucruri: experimentarea lui Cristos, savurarea lui Cristos și exprimarea lui Cristos, sunt în mod intrinsec legate și intrinsec una. În Fil. 2:2 Pavel spune că ar trebui să ne gândim la un singur lucru; acest lucru este experimentarea subiectivă a lui Cristos ca savurare, care ne conduce să-L exprimăm pe Cristos.

Zi de zi trebuie să ne concentrăm asupra acestui singur lucru: experimentarea subiectivă a lui Cristos pentru a-L savura, astfel încât El să poată fi exprimat prin noi nu numai individual, ci și mai mult, în mod colectiv.

Pe de o parte, trebuie să-l experimentăm pe Cristos; acest lucru este în principal în duhul nostru. Pe de altă parte, trebuie să Îl savurăm pe Cristos; asta se află în principal în sufletul nostru.

În scrierile lui Pavel, vedem cum el ne-a încurajat să îl savurăm pe Domnul și să ne bucurăm în El. De asemenea, vedem cum Pavel a vrut să-L cunoască subiectiv pe Cristos, să fie conform cu moartea Lui și să cunoască puterea învierii Sale.

Pe de o parte, Pavel dorea să Îl savureze pe Cristos și să fie plin de savurare în Domnul; deși era în temniță, el savura împreună cu toți sfinții.

Pe de altă parte, Pavel L-a experimentat pe Cristos, având nu doar o experiență superficială a Domnului ca răbdare, ci chiar mai mult, fiind conform cu moartea lui Cristos și lăsând ca moartea Lui să opereze în el, pentru ca sfinții să savureze viață.

Toate acestea l-au făcut pe Pavel să-L mărească pe Cristos, fie prin viață, fie prin moarte, pentru ca Cristos să fie lărgit și făcut vizibil într-un mod mărit, celor din jur. Aleluia!

Fie ca această minte să fie în noi astăzi și acest tip de gândire să ne ghideze în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să putem căuta experimentarea subiectivă a lui Cristos pentru a-L savura pentru a-L exprima pe Cristos în toate lucrurile pe care le facem și a fi expresia Lui corporativă. in viata bisericeasca. Amin!

Îl experimentăm și savurăm pe Cristos ca fiind marea lumină care strălucește asupra celor care stau în întuneric

În Mat. 4:16 vedem că oamenii care stăteau în întuneric au văzut o lumină mare, iar celor care stăteau în regiunea și umbra morții le-a răsărit lumină. Putem să-L experimentăm și să-L savurăm pe Cristos ca fiind marea lumină care se ridică către cei care stau în regiune și umbra morții și strălucește peste oamenii care stau în întuneric.

Cristos a venit ca lumina vieții; El este lumina lumii și, dacă Îl urmăm, nu vom umbla în întuneric, ci vom avea lumina vieții (Ioan 8:12). Când Domnul Isus a venit și și-a început slujba, El nu a făcut o etalare exterioară a măreției, divinității sau gloriei Sale; mai degrabă, El a mers pe malul mării ca o persoană obișnuită.

Și când a contactat oamenii de lângă marea Galileii, El a strălucit asupra lor ca o mare lumină care strălucește în întuneric. Când Cristos vine la noi, El strălucește asupra noastră; El este marea lumină care strălucește asupra celor care stau în întuneric.

Stăteam cu toții în regiunea și umbra morții, umblând și trăind în întuneric; această umbră a morții și a întunericului este a lui Satan. La noi, Domnul a venit ca o mare lumină; El a venit nu numai ca lumină, ci ca o mare lumină!

Când am chemat numele Domnului și L-am primit în noi, lumina divină a venit în ființa noastră. Am fost atinși de El, am văzut Persoana Sa minunată și pur și simplu am crezut în El; simultan, o mare lumină a strălucit în noi și am primit lumina divină.

Această strălucire a lui Cristos ca o mare lumină în noi este o confirmare puternică că ne-am născut din Dumnezeu pentru a fi copiii Săi. Amin!

Cristos este marea lumină care strălucește asupra celor care stau în întuneric și se ridică asupra celor care stau în regiunea și umbra morții (Matei 4:16; Ioan 1:4-5; 12:36; Efes. 5:8; Col. 1:12-13; 2 Cor. 4:6-7).

În El era viața și viața era lumina oamenilor; această lumină strălucește în întuneric și întunericul nu a biruit-o și nici nu o poate birui. Acum avem lumina divină și, în timp ce o avem, trebuie să credem în lumină, ca să putem deveni fii ai luminii.

Tatăl nostru este lumină; suntem fii ai luminii. Dumnezeu este lumină și în El nu există deloc întuneric. Noi, în calitate de credincioși în Cristos, Îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos ca lumina mare care strălucește asupra noastră și suntem copii ai luminii.

Acum umblăm ca niște copii ai luminii și Cristos este partea noastră împreună cu toți sfinții în lumină. Slavă Domnului, noi suntem lumina lumii.

Ce este lumina? Lumina nu este altceva decât prezența lui Dumnezeu; unde este Dumnezeu, există lumină, dar când Dumnezeu nu este acolo, întunericul rămâne.

Dumnezeul care a spus: Din întuneric, lumina va străluci! El strălucește în inimile noastre. El luminează slava lui Dumnezeu în fața lui Isus Cristos, pentru ca noi să vedem strălucirea lui Dumnezeu și să ne împărtășim din bogățiile Sale în lumină.

Cu toții putem mărturisi că Domnul vine iar și iar la noi ca o mare lumină care să strălucească asupra noastră. De multe ori, însă, se pare că ne rătăcim departe de Domnul. La fel ca și Petru și Andrei, am fost chemați de Dumnezeu, Cristos a venit chiar să ne schimbe numele și să ne facă copii ai lui Dumnezeu, materiale pentru clădirea lui Dumnezeu.

Totuși, în experimentarea noastră, de multe ori ne îndepărtăm de Dumnezeu, la fel cum Petru și Andrei, care au fost chemați la râul Iordan, au luat barca și au aruncat mrejele în marea Galileii.

Dar mulțumim Domnului, El continuă să vină la noi acolo unde suntem pentru a străluci asupra noastră; El vine ca lumina mare care strălucește asupra celor aflați în întuneric. El a venit la Petru și Andrei în timp ce ei își aruncau mrejele și lumina mare a strălucit asupra lor.

S-ar putea să Îl savurăm pe Domnul dimineața sau s-ar putea să savurăm cu adevărat bogățiile Lui alături de sfinți la lumină în adunările bisericii, dar apoi mergem la muncă sau ne ocupăm de atâtea lucruri și descoperim că ne îndepărtăm de Domnul, chiar fiind în întuneric.

În multe astfel de situații, Domnul vine la noi ca fiind marea lumină care să strălucească asupra noastră. El dezvăluie întunericul, El strălucește lumina vieții în noi și El ne aduce înapoi la Sine pentru ca noi să Îl savurăm pe El în lumină.

El chiar ne amintește cum ne-a mântuit și cât de bun a fost cu noi, cât de bogat este pentru noi în lumina cu toți sfinții. Cât de mult avem nevoie de strălucirea Domnului ca mare lumină din nou și din nou!

Doamne Isuse, mulțumim că ai venit ca o mare lumină care strălucește asupra celor care stau în întuneric. Aleluia, Cristos este marea lumină care strălucește asupra noastră pentru a ne elibera de orice întuneric și pentru a ne aduce îm savurarea tuturor bogățiilor Sale împreună cu sfinții în lumină! Amin, Doamne, ne deschidem Ție. Vrem să fim sub strălucirea Ta. Vino la noi iar și iar, oriunde ne-am afla, pentru a străluci asupra noastră. Salvează-ne de la a rămâne în întuneric. Prețuim strălucirea Ta. Fie ca Dumnezeul care a spus: Din întuneric va străluci lumina, să strălucească în inimile noastre pentru a ilumina cunoașterea gloriei lui Dumnezeu pe fața lui Isus Cristos. Amin, Doamne Isuse, credem în lumină și vrem să umblăm în lumină ca niște copii ai luminii. Slavă Domnului, noi suntem lumina lumii, căci suntem fii ai Tatălui nostru ceresc, care este lumină! Ține-ne în lumină. Strălucește asupra noastră. Îndepărtează tot întunericul. Adu-ne pe deplin în lumină. Vrem să Te urmăm ca lumina mare care strălucește în întuneric, pentru ca noi să avem lumina vieții!

Să fim sub strălucirea lui Dumnezeu până când calea noastră strălucește mai tare și noi strălucim ca soarele în împărăția Tatălui nostru

În calitate de credincioși în Cristos, este privilegiul și responsabilitatea noastră să Îl experimentăm și să Îl savurăm pe Cristos ca lumina mare care strălucește în întuneric, până când vom deveni lumină în Domnul și până când vom străluci ca soarele în împărăția Tatălui nostru. Aleluia!

Luca 1:78-79 spune că Domnul este soarele răsărit care ne vizitează de sus ca să strălucească peste noi, cei care stăm în întuneric și în umbra morții, ca să ne călăuzească picioarele pe calea păcii. Aceasta nu este doar o experiență inițială pe care o avem în momentul mântuirii noastre; acesta este ceva ce experimentăm și savurăm zilnic.

Datorită îndurări pline de bunătate ale Dumnezeului nostru, Cristos a venit ca fiind marea lumină să strălucească asupra noastră și să ne aducă în împărăția Sa de lumină. Zi de zi trebuie să savurăm strălucirea lui Dumnezeu în noi și asupra noastră, pentru a putea fi aduși cu El în lumină.

Este bunătatea iubitoare a lui Iehova că noi nu suntem mistuiți; îndurările și compasiunile Lui sunt noi în fiecare dimineață (Lam. 3:22-23). Fie ca să savurăm îndurările și compasiunile Sale în fiecare dimineață și să-I permitem să strălucească asupra noastră cu lumina vieții.

Când Domnul strălucește asupra noastră, când suntem cei care ne temem de Numele Lui și avem strălucirea Sa, El este soarele dreptății cu vindecare în aripile Lui și vom merge înainte și vom sări ca niște viței bine hrăniți (Mal. 4:2; Ps. 84:11)

El strălucește asupra noastră ca fiind marea lumină și există vindecare în strălucirea Sa; El ne vindecă și noi sărim și mergem înainte. Când tot întunericul din ființa noastră este risipit, suntem vindecați și toată nedreptatea din ființa noastră este anulată.

Psalmul 22 este „după cerul zorilor” (vezi titlul). Când savurăm strălucirea Domnului zi de zi, când Îl avem pe Cristos ca fiind marea lumină care strălucește asupra celor care stau în întuneric, vom sălta în interior plini de savurare, vom sări, vom fi vii și activi și vom fi proaspeți spiritual. Aleluia!

Cei care îl iubesc pe Dumnezeu vor fi ca soarele când răsare în puterea lui (Judecători 5:31b; Isaia 60:1, 5). Amin, vrem să fim cei care Îl iubim pe Dumnezeu pentru ca Cristos ca lumină mare să strălucească asupra noastră și chiar să ne facă la fel ca El, ca soarele care răsare în puterea lui!

Cu cât Îl iubim mai mult pe Domnul, cu atât ne deschidem mai mult către El și cu atât îl experimentăm și îl savurăm mai mult pe Cristos ca lumina mare care strălucește asupra celor care stau în întuneric.

Orice întuneric este risipit. Orice parte întunecată din ființa noastră este adusă sub strălucirea Sa. Și Domnul ne face lumină în Domnul, așa cum este El în strălucirea Lui. Slavă Domnului!

Fie ca noi să fim cei drepți a cărui cale este ca lumina zorilor, care strălucește din ce în ce mai tare până în ziua plină (Prov. 4:18; Fil. 2:15-16).

Fie ca calea noastră să nu fie din ce în ce mai întunecată pe măsură ce ne închidem ființa către Domnul ca lumina cea mare care strălucește în întuneric. Mai degrabă, să deschidem zilnic toate camerele ființei noastre către Domnul ca lumină mare, astfel încât calea noastră să fie ca lumina zorilor, strălucind din ce în ce mai strălucitor până în ziua plină!

Să nu fim din ce în ce mai slabi, ci din ce în ce mai strălucitori. Fie ca noi să fim înnoiți zilnic, având un început proaspăt și nou cu Domnul în fiecare dimineață. Când trăim și Îl savurăm pe Cristos ca mare lumină, vom străluci ca niște lumini în întuneric, ținând sus cuvântul vieții.

Aplicăm cuvântul vieții, prezentăm cuvântul vieții și oferim lumii cuvântul vieții trăind pe Cristos. Aleluia! Mat. 13:43 mai spune că cei drepți vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor. Ce minunat! Nu numai că Îl savurăm pe strălucirea lui Dumnezeu astăzi, dar vom deveni la fel ca El – vom străluci ca soarele în împărăția Tatălui nostru!

Dumnezeu este lumină; lumina este natura expresiei lui Dumnezeu. Devenim la fel ca Dumnezeu nu numai în viață și natură, ci și în expresia Sa, pentru a-L străluci, chiar și pentru a străluci cu Dumnezeu ca lumină.

Doamne Isuse, mulțumim pentru îndurările pline de bunătate ale Dumnezeului nostru. Venim la Tine dimineață de dimineață pentru a savura compasiunile Tale proaspete și strălucirea Ta. Să avem vizitarea Ta de sus în mod proaspăt în fiecare dimineață, pentru a ne călăuzi picioarele pe calea păcii. Amin, Doamne Isuse, fie ca Tu să te ridici în noi ca soarele dreptății cu vindecare în aripile Tale! Risipește tot întunericul din noi. Îndepărtează orice parte întunecată. Vindecă-ne. Fă-ne să ieșim și să sărim ca niște viței bine hrăniți! Venim la Tine dimineața să savurăm strălucirea Ta. Ridică-te în inima noastră ca lumina mare care strălucește în întuneric. Te iubim, Doamne Isuse! Ești ca soarele pentru noi când răsare în puterea lui. Ne place să fim sub strălucirea Ta. Fie ca drumul nostru să fie ca lumina zorilor care strălucește din ce în ce mai puternic până în ziua plină. Amin, Doamne, strălucește în noi și strălucește prin noi. Fie ca noi să fim cei drepți care strălucim ca soarele în împărăția Tatălui nostru! Slavă Domnului, devenim la fel ca Dumnezeu în viață, natură și expresie pentru a-L străluci!