Predicăm Evanghelia

Povestea genei împărăției: semănarea, creșterea și dezvoltarea ei într-o recoltă

16/06/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Țelul lui Dumnezeu este dezvoltarea deplină a împărăției lui Dumnezeu, iar Noul Testament ne arată semănarea, creșterea, propagarea, dezvoltarea și recolta deplină a seminței împărăției, a genei împărăției, pentru ca Dumnezeu să aibă împărăția Sa pe deplin. Aleluia!

Ceea ce ne spune Biblia este că Dumnezeu dorește să câștige o împărăție pe pământ printre oameni și cu omul; modul în care El o face, însă, nu este impunându-Se omului, ci semănându-Se ca sămânță a împărăției în om. Foarte interesant!

Elementul intrinsec al învățăturii a Noului Testament este că Dumnezeul Triunic S-a încarnat pentru a fi semănat ca sămânța împărăției, gena împărăției, în poporul Său pentru a crește în ei și a se dezvolta într-o împărăție. Împărăția lui Dumnezeu nu vine brusc din ceruri și împărăția lui Dumnezeu nu este ceva ce este doar cu Dumnezeu și într-o zi se va manifesta pe pământ.

Când a venit Domnul Isus, El a predicat evanghelia pentru ca păcătoșii să se pocăiască pentru împărăția lui Dumnezeu. Când ucenicii au continuat să predice evanghelia Domnului, au predicat evanghelia împărăției.

Domnul Isus a spus chiar că, atunci când această evanghelie a împărăției va fi predicată pe tot pământul locuit, atunci va veni sfârșitul. Astăzi, evanghelia a fost predicată pe tot pământul, dar cum rămâne cu evanghelia împărăției: a fost predicată această evanghelie? Ce este evanghelia împărăției?

Vedem în fiecare evanghelie că Domnul Isus S-a asemănat cu un Semănător care vine să semene sămânța, iar sămânța crește, se dezvoltă și aduce rod. Aceasta este împărăția lui Dumnezeu. În conceptul nostru, o împărăție este un domeniu în care un împărat deosebit de mare și puternic domnește și guernează, și toată lumea se teme de el și el domnește cu putere.

Dar împărăția lui Dumnezeu este un domeniu al vieții; este domeniul vieții divine, chiar Cristos Însuși semănându-Se ca sămânță a vieții în poporul Său. Noi, cei care credem în Cristos, nu facem parte dintr-o împărăție exterioară numită „împărăția lui Dumnezeu”; mai degrabă, suntem pe dinăuntru o parte a împărăției lui Dumnezeu, căci Dumnezeul Triunic în umanitate S-a semănat în ființa noastră și crește în noi pentru a deveni împărăția lui Dumnezeu.

Zi de zi putem coopera cu Domnul pentru ca împărăția Lui să crească sau putem amâna răspândirea împărăției Lui în ființa noastră. De multe ori, la sfârșitul zilei, trebuie să ne pocăim înaintea Domnului pentru că nu I-am oferit cea mai bună cooperare pentru ca El să crească și să răspândească împărăția Lui în noi.

Poate că am făcut una și alta pentru noi înșine, poate că am realizat cutare lucrare pentru familia noastră, dar poate că nu I-am dat Domnului mai mult teren pentru ca El să crească în noi și să devină împărăția lui Dumnezeu pe deplin.

Povestea genei împărăției: semănarea, creșterea și dezvoltarea ei într-o recoltă

Ceea ce dorește Dumnezeu este să aducă împărăția Lui în om și printre oameni, căci țelul Lui este dezvoltarea deplină a împărăției lui Dumnezeu. Cum face El asta? În calea vieții, în mod organic.

Noul Testament ne arată cum Dumnezeu aduce împărăția Sa: în Evanghelii este semănarea genei împărăției (sămânța împărăției), în Faptele Apostolilor este propagarea și răspândirea, în Epistole este creșterea, iar în Apocalipsa avem secerișul cu dezvoltarea deplină și chiar cea mai deplină dezvoltare. Minunat!

Când citim Noul Testament din perspectiva împărăției lui Dumnezeu semănate ca o sămânță și care crește, vom fi uimiți să vedem ce ne spune revelația divină.

În Evanghelii avem semănarea seminței împărăției – gena împărăției

În Evanghelii vedem semănarea seminței împărăției (Marcu 4:3, 14; Matei 9:35). Domnul Isus, ca Dumnezeu Triunic încarnat, a ieșit să Se semene în poporul ales al lui Dumnezeu prin vorbirea, predicarea și învățătura Sa.

Când Domnul Isus a fost pe pământ, El nu numai că a făcut minuni și a vindecat bolnavii; El a vorbit! El a vorbit despre tainele împărăției lui Dumnezeu și, prin vorbirea Sa, S-a semănat ca sămânță în cei care L-au auzit. Unii dintre ascultători L-au respins, dar alții L-au primit și au fost deschiși către El.

Când cei care au fost aleși de Dumnezeu au auzit cuvântul Domnului Isus și l-au primit, au primit gena împărăției, sămânța împărăției. Această sămânță, această genă, este Dumnezeul încarnat care se seamănă în om.

Oriunde a mers Domnul Isus pe pământ, El S-a semănat ca sămânță a împărăției în cei care erau în jurul Lui.

În Faptele Apostolilor, avem propagarea și răspândirea genei împărăției de către mulți semănători

În cartea Faptele Apostolilor, vedem nu doar un semănător, ci mulți semănători, mulții ucenici ai lui Cristos care au fost regenerați prin sămânța divină și care acum au devenit cei care seamănă sămânța împărăției în alții.

În Faptele Apostolilor avem propagarea și răspândirea acestei semănări de către mii de semănători care au primit gena împărăției (Faptele Apostolilor 6:7; 12:24; 19:20).

Acum există mii de semănători care au sămânța împărăției și care împrăștie această sămânță oriunde merg! Când erau în Ierusalim, au predicat evanghelia în Ierusalim și, când au fost persecutați și, prin urmare, împrăștiați în multe locuri, au semănat și acolo gena împărăției. Aleluia!

Astăzi suntem încă în cartea Faptele Apostolilor, căci această carte nu s-a terminat niciodată; suntem în continuarea Faptelor Apostolilor. Oriunde ne-am afla, noi, cei care avem gena împărăției, vorbim cuvântul lui Dumnezeu pentru a împrăștia sămânța împărăției pretutindeni.

Prin cuvintele noastre către cei din jurul nostru, putem vorbi despre Cristos în ei pentru a semăna sămânța împărăției în ei. Aleluia! Suntem la fel ca Cristos – suntem un mic Cristos astăzi, plin de sămânța împărăției și răspândim această sămânță celor din jurul nostru.

Cristosul din ceruri este unit cu noi și suntem una cu El pentru a împrăștia sămânța împărăției peste tot, astfel încât împărăția lui Dumnezeu să poată veni. Amin!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai regenerat cu viața Ta și prin cuvântul Tău viu. Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, avem gena împărăției în noi și astăzi putem vorbi altora pentru a semăna sămânța împărăției în ei! Amin, Doamne, vrem să fim una cu Tine în aceasta astăzi. Ne dăm Ție pentru a Te savura, a Te experimenta și a fi umpluți cu Tine, astfel încât să putem semăna sămânța împărăției în cei din jurul nostru. Fie ca împărăția Ta să vină în noi și fie ca împărăția Ta să vină prin noi! O, Doamne, fie ca gena împărăției să fie răspândită către cei din jurul nostru, pentru ca împărăția Ta să se răspândească!

În epistole, vedem creșterea genei împărăției

În epistole, vedem creșterea seminței împărăției, a genei împărăției (1 Corinteni 3:6, 9; 2 Petru 1:3-7). Sămânța împărăției care a fost semănată în mulți credincioși trebuie să crească; în epistole, vedem cum ea crește și cum noi putem coopera pentru ca ea să crească.

În 1 Corinteni 3:6-9, în special, vedem că suntem pământul cultivat al lui Dumnezeu, iar cei care slujesc plantează și udă, totuși Dumnezeu dă creșterea.

În 2 Petru 1:3-11 vedem dezvoltarea și creșterea genei împărăției cu multe detalii.

Puterea divină a lui Dumnezeu ne-a dat toate lucrurile care au legătură cu viața și evlavia; aceasta este gena împărăției pe care am primit-o la momentul regenerării noastre. Tot ce avem nevoie pentru creșterea în viață și pentru a trăi această viață în evlavie se află în gena divină, sămânța divină, pe care am primit-o.

Dumnezeu ne-a dat promisiunile prețioase și nespus de mari, pentru ca prin acestea să putem deveni părtași ai naturii divine. Firea divină este în sămânță. Când scăpăm de stricăciunea care este în lume prin poftă, ne împărtășim din natura divină.

Și tocmai din acest motiv, adăugând toată sârguința, trebuie să adăugăm în credința noastră virtute, și în virtute cunoștință, și în cunoștință înfrânare, și în înfrânare, răbdare, și în răbdare evlavie, și în evlavie dragoste frățească, și în dragoste frățească dragoste.

Căci aceste lucruri, fiind în noi din belșug, crescând și dezvoltându-se, nu ne vor face nici leneși, nici neroditori, ci vor rodi spre deplina cunoaștere a Domnului nostru Isus Cristos. Căci cine nu are aceste lucruri este orb, uitând curățirea de păcatele sale trecute.

Fie ca noi să fim mai sârguincioși să ne întărim chemarea și alegerea, căci făcând aceste lucruri nu ne vom poticni, ci, dimpotrivă, în felul acesta, intrarea în împărăția eternă a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Cristos ne va fi dată din belșug.

Trebuie să existe o creștere, o dezvoltare a genei împărăției în noi, și noi putem coopera cu această creștere. Când cooperăm cu Domnul pentru creșterea Lui în noi, vom avea o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului în acea zi.

Fie ca noi să fim cei care cooperează cu Domnul zi de zi, chiar și clipă de clipă, astfel încât gena împărăției din noi să poată crește, să se dezvolte, să se răspândească și să atingă maturitatea pentru a deveni împărăția lui Dumnezeu pe deplin.

Doamne Isuse, crești în noi. Fie ca sămânța împărăției din noi să crească puțin câte puțin, zi de zi. Răspândește-te în noi. Vrem să cooperăm cu Tine pentru ca sămânța Ta să crească în noi. Fie ca să existe o dezvoltare a seminței divine în noi până când aceasta ajunge la maturitate și devine împărăția lui Dumnezeu pe deplin. Aleluia, putem fi sârguincioși să cooperăm cu Domnul pentru creșterea și dezvoltarea genei împărăției, astfel încât împărăția lui Dumnezeu să crească și să se răspândească în noi! Amin, Doamne, vrem să avem o intrare bogată care să ne fie oferită din belșug la venirea Ta. Fă-ne astăzi biruitorii Tăi, cei care trăiesc în realitatea împărăției lui Dumnezeu!

În mileniu vedem dezvoltarea completă a genei împărăției cu biruitorii

În cartea Apocalipsa, vedem secerișul seminței împărăției, gena împărăției, cu biruitorii ca dezvoltare completă a seminței împărăției și Noul Ierusalim ca dezvoltare cea mai completă. În Apocalipsa 14:4 vedem primele roade, iar apoi, în versetul 15, avem secerișul.

Dacă astăzi cooperăm cu Domnul pentru creșterea seminței împărăției în noi, această sămânță se va dezvolta până când va atinge dezvoltarea sa completă în epoca viitoare. Biruitorii, primele roade despre care se vorbește în Apocalipsa 14, sunt printre cei care vor fi co-împărați cu Cristos în mileniu.

În următoarea epocă de o mie de ani, epoca mileniului, vor fi unii care se află în dezvoltarea completă a genei împărăției. Mulți dintre cei care au primit gena împărăției și au cooperat cu Domnul vor fi co-împărați cu Cristos. Ei vor domni și vor guverna cu El timp de o mie de ani.

Tatăl se va putea lăuda cu acești biruitori, căci El a câștigat un grup de oameni care l-au învins pe inamic, pe partea negativă, și au cooperat cu El pentru a permite genei împărăției să crească și să se dezvolte până la maturitate. Aleluia!

Vrem să fim printre co-împărați în epoca următoare, așa că vrem să-I oferim Domnului cea mai bună cooperare a noastră astăzi. În epoca viitoare, inamicul va fi încă aici, căutând să devoreze și să facă rău multor oameni, iar Dumnezeu Își va revărsa judecata asupra pământului.

Dar chiar dacă Satan va instiga la răzvrătire printre națiuni, el nu va putea atinge co-împărații, biruitorii, căci ei vor fi fost transformați de gena împărăției. Satan nu va avea teren în ei, căci tot elementul rebel care era în umanitatea lor decăzută a fost înghițit de gena împărăției.

Fie ca noi să-I permitem Domnului să crească în noi și să înghită orice întuneric și răzvrătire din noi astăzi.

Fie ca noi să-I oferim cooperarea noastră pentru ca El să-Și facă domiciliul în inima noastră prin credință și fie ca noi să fim înnoiți în mintea noastră, astfel încât să putem fi transformați în sufletul nostru (Efeseni 3:16; Romani 12:2; 2 Corinteni 3:18).

Noi, ca oameni ai genei împărăției de astăzi, vrem să-L lăsăm pe Domnul să crească în noi, să se dezvolte în noi și să crească spre maturitate în noi, până când devenim biruitori, cei care înving orice este negativ și care permit seminței împărăției să crească până la capăt.

Dacă facem acest lucru astăzi, dacă, prin îndurarea Domnului, cooperăm cu creșterea Lui în noi, vom fi co-împărați alături de Cristos în epoca următoare. Fie ca să nu permitem dușmanului să aibă vreun teren în noi astăzi, întorcându-ne către duhul nostru tot timpul, trăind în duh și contactându-L pe Domnul în orice moment, în toate lucrurile.

Doamne Isuse, aspirăm să fim biruitori, cei care cooperează cu Tine pentru ca gena împărăției să crească în noi spre maturitate! Amin, Doamne, crești în noi astăzi! Fie ca să existe o dezvoltare constantă și continuă a seminței împărăției lui Dumnezeu în noi, până când va deveni pe deplin matură! Te iubim, Doamne, și vrem să cooperăm cu Tine astăzi. Dă-ne experiențele de care avem nevoie în fiecare zi pentru a crește în viață spre maturitate. Fie ca gena împărăției să crească în noi și să se dezvolte în noi zi de zi. O, Doamne, suntem una cu Tine astăzi. Suntem una cu duhul nostru. Suntem împotriva dușmanului Tău în carnea noastră, în sinele nostru, în omul natural și în lume. Aleluia, putem învinge dușmanul prin sângele Mielului, prin cuvântul mărturiei noastre și prin faptul că nu ne iubim viața sufletească până la moarte! Amin, Doamne, fă-ne poporul genei împărăției care crește în viață spre maturitate pentru dezvoltarea deplină a genei împărăției în noi! Aspirăm și dorim cu ardoare să fim co-împărați cu Cristos în mileniu!

Noul Ierusalim este cea mai deplină dezvoltare a genei împărăției

În Apocalipsa 21-22, vedem Noul Ierusalim, împărăția eternă a lui Dumnezeu, în cerul nou și pământul nou. Noul Ierusalim este cea mai deplină dezvoltare a seminței împărăției, a genei împărăției, care a fost semănată de Isus Nazarineanul în cele patru Evanghelii (Apocalipsa 21:2; 22:1, 3, 5).

Aleluia, în cerul nou și pământul nou, Dumnezeu va avea o împărăție eternă cu Noul Ierusalim drept capitală! Noul Ierusalim va fi după împărăția milenară, iar acest oraș va fi o alcătuire de împărați care vor domni peste națiunile complet restaurate.

Dumnezeu își va dobândi împărăția eternă prin dezvoltarea deplină a genei semănate în Evanghelii de către Domnul Isus, Dumnezeul Triunic încarnat ca om.

Dumnezeul Triunic din umanitate a venit să semene gena împărăției în Evanghelii, iar această genă a crescut de-a lungul epocilor până când s-a dezvoltat pe deplin în împărăția eternă a lui Dumnezeu cu Noul Ierusalim. Cât de minunat!

Noul Testament ne oferă o poveste completă despre gena împărăției, sămânța împărăției lui Dumnezeu, semănată în Evanghelii, răspândindu-se în Faptele Apostolilor, dezvoltându-se în Epistole și avându-și întreaga dezvoltare și recoltă în cartea Apocalipsa.

Fie ca noi astăzi să cooperăm cu Domnul pentru ca gena împărăției să crească în noi și să se dezvolte în noi până la maturitate deplină. Fie ca noi să fim cei care nu numai că înțeleg și văd sau chiar se bucură de această imagine a genei împărăției cu dezvoltarea ei, ci și să-I oferim Domnului cea mai bună cooperare a lor pentru ca El să crească în noi.

Aleluia pentru adevărata poveste a împărăției lui Dumnezeu, gena împărăției, de la Isus Nazarineanul până la Noul Ierusalim! Aceasta este evanghelia împărăției pe care trebuie să o predicăm astăzi.

Aceasta este evanghelia pe care o avem în recâștigarea Domnului și aceasta este ceea ce trebuie să le predicăm și altora în această epocă.

Doamne Isuse, Te lăudăm că într-o zi vei primi împărăția Ta, chiar și cea mai deplină dezvoltare a genei împărăției semănate de Isus Nazarineanul în Evanghelii! Aleluia, Isus a venit ca Dumnezeul Triunic în umanitate pentru a Se semăna pe Sine ca sămânță a împărăției în om! Slavă Domnului, există o propagare și o răspândire a acestei semănări în cartea Faptele Apostolilor de către mii de ucenici, ca mulți semănători! Aleluia, în Epistole vedem creșterea genei împărăției! Și slavă Domnului, există o recoltă a genei împărăției în Apocalipsa cu biruitorii în mileniu și Noul Ierusalim pentru eternitate! Doamne, crești în noi! Fie ca sămânța împărăției să crească puțin mai mult în noi astăzi! Supune orice răzvrătire din noi și fă ca elementul Tău să crească în ființa noastră! Amin, Doamne, fie ca împărăția Ta să vină în noi și fie ca gena împărăției Tale să se răspândească prin noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Story of the Kingdom Gene: its Sowing, Growing, and Developing into a Harvest, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema, Să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 8 (Să predicăm evanghelia împărăției și să facem discipoli din națiuni) ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să predicăm evanghelia împărăției pentru a răspândi gena împărăției în oameni

15/06/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Dumnezeul Triunic în umanitate a fost sămănat în noi ca gena divină pentru a crește în noi și a se dezvolta în împărăția lui Dumnezeu; a predica evanghelia împărăției înseamnă a propaga și a dezvolta sămânța, gena împărăției pentru a finaliza această epocă. Aleluia!

Săptămâna aceasta venim la ultima săptămână din seria „Să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu”, iar subiectul nostru este „Să predicăm evanghelia împărăției și să facem discipoli din națiuni”.

Aceasta nu este doar ceva să ne amintească să predicăm evanghelia împărăției, o povară pe care ar trebui să o avem, ci să știm ce este evanghelia împărăției, să o trăim și să trăim o viață de a face discipoli din națiuni până când Domnul se va întoarce.

Fie ca Domnul să continue să ardă în noi cu povara evangheliei, astfel încât să putem predica evanghelia împărăției. Această evanghelie trebuie predicată întregului pământ locuit și atunci va veni sfârșitul.

Semnul revenirii Domnului nu este doar reformarea națiunii Israel, restaurarea Ierusalimului sub Israel și chiar reconstruirea templului; toate acestea sunt semne exterioare, pe care Domnul le poate realiza destul de ușor.

Dar cum rămâne cu predicarea evangheliei împărăției pe întreg pământul locuit? Cine știe ce este evanghelia împărăției și cine predică evanghelia împărăției pe întreg pământul locuit? Cine trăiește astăzi în realitatea împărăției lui Dumnezeu?

Împărăția lui Dumnezeu este foarte mult utilizată în mod greșit, înțeleasă greșit și chiar neglijată în creștinism, iar majoritatea creștinilor nu se interesează de împărăția lui Dumnezeu.

Trebuie să fim aduși înapoi la evanghelia împărăției și să știm ce este evanghelia împărăției, să trăim în realitatea împărăției și să vestim această evanghelie până la finalizarea epocii.

Una este să cunoști împărăția în raport cu dispensațiunile și să realizezi că există diferite dispensațiuni de-a lungul epocilor, în care Dumnezeu S-a raportat la poporul Său în moduri diferite. Învățătorii dintre frații britanici au numit aceasta dispensaționalism, și chiar și aceasta nu este acceptată în totalitate de creștinii din școlile teologice sau biblice; de fapt, există multă întoarcere la așa-numita teologie reformată.

Dar în viața de biserică Îi mulțumim și Îl lăudăm pe Domnul pentru că El ne-a dezvăluit nu doar diferitele dispensațiuni de-a lungul epocilor și cum operează și lucrează Dumnezeu în aceste dispensațiuni, ci, mai mult, putem vedea și putem savura împărăția lui Dumnezeu ca domeniu al vieții!

Împărăția lui Dumnezeu nu este compusă doar din dispensațiuni, cum ar fi dispensațiunea legii, a harului, a împărăției etc., ci, mai mult, împărăția lui Dumnezeu este un domeniu al vieții, domeniul vieții divine. Amin!

Să predicăm evanghelia împărăției pentru propagarea și dezvoltarea seminței împărăției pentru a finaliza această epocă

În calitate de credincioși în Cristos, care Îl iubesc pe Domnul și Îl urmăm pentru a a-L savura și a fi una cu El pentru finalizarea scopului Său, trebuie să fim cei care urmează Mielul oriunde ar merge El (Apocalipsa 14:4).

Îl urmăm pe Miel astăzi pentru a predica evanghelia împărăției întregului pământ locuit pentru propagarea și dezvoltarea seminței împărăției pentru a finaliza această epocă (Matei 24:14; Marcu 4:26).

Trebuie nu doar să cunoaștem și să savurăm evanghelia împărăției, ci, mai mult decât atât, să predicăm această evanghelie ca o mărturie din toată inima, astfel încât sămânța împărăției să crească și să se dezvolte pentru ca Dumnezeu să câștige un domeniu în care El să domnească și să guverneze pe pământ. Amin!

Mulți creștini și necreștini cred că împărăția lui Dumnezeu este ca împărățiile de pe pământul de astăzi, un domeniu în care cineva poate domni și face orice vrea. Însă Domnul Isus a rostit o mulțime de pilde despre împărăție, în care a spus că împărăția este asemenea unui om care aruncă sămânța pe pământ (Marcu 4:26). Ce minunat!

Semănătorul a ieșit să semene; ce legătură are asta cu împărăția? Dacă un polițist iese să aplice legea, are sens, căci într-o împărăție este nevoie de cineva care să aplice regulile. Dar ce legătură are semănatul seminței cu împărăția lui Dumnezeu?

Ei bine, Domnul Isus aseamănă venirea împărăției cu El cu ieșirea semănătorului să semene sămânța împărăției, care este El Însuși, pentru ca El să crească și să se dezvolte în noi. Și în funcție de tipul de sol pe care îl are inima noastră pentru sămânță, există o creștere și o dezvoltare diferită a seminței în noi, rezultatul fiind de treizeci de ori, de șaizeci de ori sau de o sută de ori. Aceasta este împărăția lui Dumnezeu.

Acest lucru trebuie să fie confuz pentru mintea firească care caută un împărat mare care domnește cu putere; împărăția lui Dumnezeu, conform spuselor lui Cristos, este ca sămânța mică care cade în pământ pentru a crește și a rodi. Iar inima noastră este solul în care sămânța crește și rodește.

Dintr-o sămânță mică, iese o recoltă mare. Dintr-o sămânță mică, crește chiar și un pom mare. Când sămânța mică cade în pământul potrivit, este udată și crește cu nutrienții solului, în timp poate deveni un pom mare sau un pom fructifer care rodește. Și dacă sămânța este grâu, crește pentru a rodi mult și apoi poate fi recoltată. Totul începe cu o sămânță.

Ce este sămânța împărăției? Este Însuși Isus Cristos. Isus Cristos, omul-Dumnezeu întrupat, chiar Dumnezeul Triunic în umanitate, este sămânța împărăției lui Dumnezeu. El a venit la noi prin cuvântul Său, căci El este întrupat în cuvânt, iar noi L-am primit în inima noastră ca sol pentru ca El să crească.

Acum, Cristos, ca sămânță a împărăției, este în solul inimii noastre și crește în noi pentru a se dezvolta, a se maturiza și a aduce rod.

Mântuitorul-Sclav a proclamat evanghelia lui Dumnezeu, care a adus împărăția lui Dumnezeu (Marcu 4:3; 1:14-15). El a venit ca om pentru a semăna sămânța împărăției prin vorbirea Sa, astfel încât El să poată crește în noi, să se dezvolte în noi și să devină împărăția lui Dumnezeu în ființa noastră.

Cristos S-a semănat pe Sine ca sămânță a împărăției în multe inimi omenești și El crește ca sămânță a împărăției în și cu solul inimii umane pentru a se dezvolta într-un domeniu în care El poate domni. Fie ca El să-L lăsăm să crească în noi.

Împărăția lui Dumnezeu este Cristos Însuși (Luca 17:21; Matei 12:28) ca sămânța care se seamănă pe Sine în noi pentru a crește în noi și a se dezvolta în noi.

Astăzi, noi, ca și credincioși în Cristos, Îl avem pe Cristos ca sămânță a împărăției care crește și se dezvoltă în noi și trebuie să cooperăm cu El pentru a predica evanghelia împărăției, astfel încât să-L putem semăna ca sămânță a împărăției în alții, pentru ca aceștia să crească și să se dezvolte în ei.

Acest lucru este pentru finalizarea acestei epoci, pentru ca noi să putem pune capăt acestei epoci și să aducem epoca împărăției, în care ne vom bucura și ne vom împărtăși de manifestarea împărăției.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că Te-ai semănat pe Tine Însuși ca sămânță a împărăției în solul inimii noastre, pentru a crește și a Te dezvolta în noi în împărăția lui Dumnezeu! Aleluia, Cristos, ca Semănător, a venit să Se semene pe Sine însuși ca sămânță a împărăției prin cuvântul Său în solul inimii noastre! Ne deschidem Ție, Doamne! Crești în noi astăzi! Crești puțin mai mult în ființa noastră și răspândește-Te în noi. Vrem să-Ți dăm nutrienții de care ai nevoie, astfel încât împărăția lui Dumnezeu să se poată răspândi și extinde în noi. Ne deschidem inimile către Tine și vrem să tratăm orice problemă din inima noastră, astfel încât sămânța împărăției să crească în noi, să se dezvolte în noi și să aducă rod în noi până când va fi o recoltă, venirea împărăției lui Dumnezeu! Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine astăzi pentru a predica evanghelia împărăției pe întregul pământ locuit pentru propagarea și dezvoltarea împărăției, pentru a finaliza această epocă! Da, Doamne, fie ca această evanghelie a împărăției să fie predicată pe întregul pământ locuit ca o mărturie, și atunci va veni sfârșitul!

Dumnezeul Triunic în umanitate Se seamănă în noi ca gena împărăției pentru a crește, a trăi și a Se exprima în noi pentru a Se dezvolta în împărăția lui Dumnezeu

Este ușor de înțeles Ioan 3:16, unde ni se spune că Dumnezeu ne-a iubit atât de mult încât L-a dat pe singurul Său Fiu să moară pentru noi. Însă evanghelia împărăției este o evanghelie superioară, chiar evanghelia pe care Domnul a predicat-o în Matei, pentru ca împărăția lui Dumnezeu să vină.

Dumnezeul Triunic în umanitate (Coloseni 2:9) este sămânța împărăției lui Dumnezeu, gena împărăției, care trebuie să fie semănată în noi, poporul ales al lui Dumnezeu (Marcu 4:26-29; 1 Corinteni 3:6-9).

Cristos, ca Dumnezeul Triunic în umanitate, Se seamănă în noi ca gena împărăției lui Dumnezeu pentru a crește în noi, a trăi în noi și a fi exprimat din noi pentru a se dezvolta în domeniul lui Dumnezeu în care El conduce, împărăția lui Dumnezeu.

Vedem acest lucru întâmplându-se cu ucenicii Domnului; când Și-a început lucrarea pământească, El a predicat evanghelia împărăției, îndemnându-i pe oameni să se pocăiască pentru împărăție.

Aceasta a fost semănarea Sa ca sămânță a împărăției în ucenicii Săi; această sămânță a crescut în ei timp de trei ani și jumătate, până după moartea și învierea Sa, iar în ziua Cincizecimii a fost o recoltă, venirea împărăției lui Dumnezeu.

În această perioadă de creștere, s-au întâmplat multe lucruri, multe lucruri în ucenici au fost expuse și tratate, iar Domnul a avut o modalitate de a crește. Apoi, în ziua Cincizecimii, împărăția a venit și a fost clar prezentă cu Petru și cei o sută douăzeci.

Împărăția lui Dumnezeu nu este ca împărăția omului; împărăția omului este ceva ce ține de organizare, dar împărăția lui Dumnezeu este absolut ceva ce ține de viață. Împărăția lui Dumnezeu este omul-Dumnezeu, Isus Cristos, semănat ca o sămânță în noi, credincioșii Săi.

Această sămânță crește în noi și se dezvoltă în noi într-o împărăție, care ne aduce la destinație, astfel încât scopul lui Dumnezeu să poată fi atins.

Putem folosi termenul genă – gena împărăției – pentru a ilustra acest lucru într-un mod modern. Dumnezeul Triunic în umanitate, ca genă a împărăției, este semănat în ființa noastră. Aleluia!

Așa cum, omenește vorbind, provenim dintr-o genă, iar în gena umană se află toate atributele, virtuțile și trăsăturile ființei noastre umane, tot așa, spiritual vorbind, gena împărăției lui Dumnezeu este în noi și crește în noi, se dezvoltă în noi și se maturizează în noi pentru a rodi în noi și a deveni împărăția lui Dumnezeu în noi! Aleluia!

Când am auzit evanghelia, împărăția lui Dumnezeu a venit în inima noastră – gena împărăției a fost semănată în noi pentru a crește în noi. Rodul evangheliei este împărăția lui Dumnezeu. Astăzi trăim în viața de biserică ca o continuare a rezultatului genei împărăției.

Trăim savurându-L pe Cristos ca genă a împărăției care crește în noi, se dezvoltă în noi și se răspândește în noi.

Împărăția lui Dumnezeu nu cade pur și simplu peste noi din cer; gena împărăției vine în noi prin auzirea cuvântului lui Dumnezeu, iar sămânța împărăției crește în noi, se dezvoltă în noi, se extinde în noi și devine împărăția lui Dumnezeu în noi. Aleluia!

Elementul intrinsec al întregii învățături a Noului Testament este că Dumnezeul Triunic S-a încarnat pentru a fi semănat în poporul Său ales și a se dezvolta în ei într-o împărăție. Pentru asta a venit Domnul Isus; El nu a venit doar să moară pentru noi, ci mai mult, să Se semene ca gena împărăției, sămânța împărăției, în ființa noastră pentru a crește în noi.

Există aspectul aparenței împărăției, lucrurile exterioare care arată ca împărăția, dar există și aspectul intrinsec, aspectul intrinsec al împărăției. Mântuirea lui Dumnezeu are loc în împărăția lui Dumnezeu, având scopul împărăției.

Fie ca împărăția lui Dumnezeu să crească mai mult în noi astăzi. El a venit să Se semene pe Sine ca sămânță, gena împărăției în noi, iar noi am primit mila Domnului pentru a-I permite să crească în noi. Mulți L-au respins pe Domnul, dar nouă ni s-a arătat îndurare.

Acum Cristos este în noi ca Dumnezeul Triunic în umanitate pentru a fi gena împărăției lui Dumnezeu, iar El crește în noi și se dezvoltă în noi. Fie ca noi să-L lăsăm să crească. Fie ca noi să-L lăsăm să se dezvolte în ființa noastră.

Și fie ca noi să cooperăm cu El pentru a vorbi cuvântul lui Dumnezeu exersându-ne duhul, astfel încât să-L putem propaga pe Cristos și să semănăm sămânța, gena împărăției în alții!

Fie ca noi să savurăm această Persoană minunată din noi, Cel care este Dumnezeul, Domnul, Mântuitorul, Răscumpărătorul, Stăpânul și viața noastră, și fie ca noi să-L vestim altora pentru a-L propaga, astfel încât El să poată crește în alții ca gena împărăției lui Dumnezeu!

Fie ca noi să trăim în viața de biserică de astăzi ca o continuare a rezultatului genei minunate care este în noi.

Doamne Isuse, îți mulțumim că ai venit în ființa noastră ca sămânță a împărăției, gena împărăției lui Dumnezeu! Ce minunat, însăși gena lui Dumnezeu a venit în noi pentru a crește în noi și cu noi până când se dezvoltă și se maturizează pentru a deveni domeniul împărăției lui Dumnezeu! Amin, Doamne, crești în noi astăzi! Fie ca sămânța împărăției să crească în noi și să se dezvolte în ființa noastră. Pur și simplu ne deschidem Ție; fie ca să existe o creștere ascunsă, invizibilă, reală a seminței împărăției lui Dumnezeu. Umple-ne cu Tine Însuți. Răspândește-Te în mintea, emoția și voința noastră și chiar curge prin noi către alții pentru ca ei să primească gena împărăției, astfel încât împărăția lui Dumnezeu să poată veni în ei! Amin, Doamne, Îți dăm mai mult teren în ființa noastră, pentru ca Tu să poți crește în noi. Vrem să cooperăm cu creșterea seminței împărăției. Și vrem să predicăm evanghelia împărăției pentru ca sămânța împărăției, gena împărăției lui Dumnezeu să fie semănată în alții și pentru ca împărăția lui Dumnezeu să fie extinsă și propagată pe pământ!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Preach the Gospel of the Kingdom to Propagate the Gene of the Kingdom into People, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema, Să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 8 (Să predicăm evanghelia împărăției și să facem discipoli din națiuni) ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Stăm în victoria lui Cristos și ne supunem domniei lui Dumnezeu: biserica aduce împărăția

15/05/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Împărăția lui Dumnezeu este predicată pentru a produce biserica, iar biserica aduce împărăția lui Dumnezeu; biserica a fost adusă în ființă pentru a aduce împărăția și, de asemenea, pentru a trata dușmanul lui Dumnezeu, astfel încât Dumnezeu să poată obține o împărăție pe pământ și să-l trateze pe dușmanul Său. Amin!

Împărăția lui Dumnezeu este atât domeniul vieții divine unde sămânța împărăției crește și se dezvoltă într-o recoltă, cât și domeniul în care Dumnezeu să domnească și să-Și manifeste autoritatea. Noi, credincioșii în Cristos, suntem astăzi sub distribuirea Trinității Divine și trebuie să trăim o viață a împărăției în biserică.

Facem acest lucru crescând și dezvoltându-ne în viața divină până când ajungem la maturitate (2 Corinteni 13:14; Romani 14:17; 2 Petru 1:5-11). Noi, credincioșii în Cristos, suntem ființe umane ca restul celor din jurul nostru, cu diferența că Cristos, ca sămânță a împărăției, a fost semănat în noi.

Așa cum a descris Domnul în Marcu 4:26-29, El, ca Semănător, a venit să Se semene pe Sine ca sămânță a împărăției în pământul inimii noastre. Sămânța vieții divine (1 Ioan 3:9; 1 Petru 1:23) a fost semănată în noi și crește în noi.

Acest lucru arată că împărăția lui Dumnezeu este ceva ce ține de viață, adică viața lui Dumnezeu semănată în noi pentru a încolți, a crește, a rodi, a se maturiza și a produce o recoltă în noi.

Dacă ne ocupăm de pământul inimii noastre astfel încât inima noastră să fie pământul bun pentru ca sămânța să crească, Cristos va crește în noi și împărăția lui Dumnezeu se va răspândi în noi, se va dezvolta în noi și va ajunge la maturitate pentru a rodi în noi.

O inimă bună lucrează împreună cu sămânța vieții divine semănată în ea pentru a crește și a rodi spontan pentru exprimarea lui Dumnezeu.

Fie ca noi să avem o astfel de inimă astăzi, astfel încât Domnul, ca sămânța vieții, să crească în noi, să se dezvolte în noi, să aducă rod în noi, să se maturizeze în noi și să producă o recoltă în noi, recoltă care este împărăția lui Dumnezeu.

Pe măsură ce Domnul crește în noi, există o dezvoltare a vieții divine care se întâmplă în ființa noastră, așa cum se vede în 2 Petru 1:5-11. Adăugăm la credința noastră, virtute și la virtutea noastră, cunoaștere, stăpânire de sine, răbdare, evlavie, dragoste frățească și, în cele din urmă, dragoste. Acestea sunt lucrurile pe care ar trebui să le urmărim.

Pe măsură ce-I permitem Domnului să crească în noi, vom fi sub stăpânirea împărăției și Îl vom urmări pe Domnul și ne vom exersa duhul pentru a permite vieții divine să se dezvolte în noi de la credință la dragoste, prin toate etapele virtuții, cunoașterii, stăpânirii de sine, răbdării, evlaviei și dragostei frățești.

Dacă practicăm aceste lucruri, dacă suntem sârguincioși să le practicăm și să creștem în viață, nu vom fi orbi, ci, dimpotrivă, vom avea o intrare bogată în împărăția lui Dumnezeu.

Fie ca noi, în viața de biserică, ca împărăție a lui Dumnezeu, să fim cei care rămân sub distribuirea divină și permit împărăției lui Dumnezeu să-și exercite stăpânirea asupra noastră, astfel încât împărăția lui Dumnezeu să crească în noi spre maturitate și să aducă o recoltă pentru manifestarea viitoare a împărăției lui Dumnezeu. Amin!

Biserica aduce împărăția lui Dumnezeu: stăm în victoria lui Cristos și aducem voia cerului pe pământ pentru a o îndeplini

Împărăția lui Dumnezeu este predicată ca evanghelie, rezultatul fiind producerea bisericii. Biserica este împărăția lui Dumnezeu astăzi și trebuie să trăim în viața de biserică trăind în realitatea împărăției lui Dumnezeu. Amin!

De asemenea, așa cum se vede în multe versete din Noul Testament, biserica aduce împărăția lui Dumnezeu (Matei 6:10; 12:22-29; Apocalipsa 11:15; 12:10).

Pe de o parte, împărăția este domeniul vieții divine pentru a aduce la viață biserica, iar biserica este constituită din realitatea împărăției. Pe de altă parte, biserica are responsabilitatea de a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ.

Biserica aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Asta ne-a spus Domnul să ne rugăm în Matei 6:10, ca să vină împărăția Sa și să se facă voia Sa, așa cum se face în cer, așa și pe pământ.

Venirea împărăției lui Dumnezeu nu este ceva automat; are legătură cu biserica de astăzi, căci biserica trebuie să coopereze pentru ca împărăția să vină. Trebuie să trăim în realitatea împărăției și să cooperăm cu Domnul pentru a aduce împărăția Sa.

Bisericile există pe pământ nu doar pentru a mântui păcătoșii sau pur și simplu pentru a face o lucrare de a-i învăța pe oameni Biblia, ci, mai mult decât atât, biserica aduce împărăția lui Dumnezeu. Suntem aici pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ.

Biserica a fost adusă în ființă cu scopul de a aduce împărăția (Matei 16:18-19; 18:17-18; Apocalipsa 1:6, 9; 11:15). Responsabilitatea bisericii de astăzi este să susțină victoria lui Cristos pentru a perpetua victoria Sa și a aduce împărăția lui Dumnezeu (12:10-11; 11:15).

Încă din vremea când Satan s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, în perioada dintre Gen. 1:1 și Gen. 1:2, ochii lui Dumnezeu au fost îndreptați asupra împărăției; El trebuia să aibă o împărăție pentru a fi exprimat și reprezentat, astfel încât dușmanul Său să fie tratat.

Dumnezeu l-a creat pe om având în vedere acest lucru; de aceea i-a dat omului stăpânire pentru a supune pământul (Gen. 1:26). Deși omul a căzut, Dumnezeu Însuși a venit în persoana lui Isus Cristos pentru a fi împlinirea împărăției lui Dumnezeu.

Aici era acest Om, Isus Cristos, ca Semănător și sămânță a împărăției; El a venit predicând Evanghelia, a scos demoni, a vindecat bolnavii și a învățat adevărul pentru a putea aduce împărăția lui Dumnezeu.

Prin credința în Cristos, am devenit cetățeni împreună cu sfinții împărăției lui Dumnezeu și împreună suntem biserica; biserica este constituită din toți credincioșii regenerați în Cristos care au viața divină pentru a fi împărăția lui Dumnezeu.

Biserica de astăzi este împărăția lui Dumnezeu pe pământ, iar biserica aduce împărăția lui Dumnezeu. Este nevoie de aducerea manifestării împărăției, iar numai biserica poate face acest lucru.

Biserica are împărăția ca realitate, iar biserica stă în victoria lui Cristos, declară victoria Lui și aduce împărăția. Responsabilitatea bisericii este de a perpetua victoria lui Cristos și de a aduce împărăția.

Cristos a adus împărăția lui Dumnezeu, trăind în împărăție și fiind împărăția cât timp a fost pe pământ. El l-a învins pe Satan în pustie, pe cruce și în toate; L-a învins pe deplin pe Satan și a triumfat asupra lui. Pe cruce, Cristos a adus la naștere omul nou, iar în învierea Sa, Trupul lui Cristos a fost produs.

Acum El este Capul victorios, iar noi suntem membrele Lui, una cu El. Responsabilitatea noastră ca biserică este să menținem victoria lui Cristos, să o perpetuăm și să ducem la bun sfârșit înfrângerea lui Satan pentru a-l distruge.

Lucrarea bisericii pe pământ este de a aduce împărăția lui Dumnezeu; toată lucrarea bisericii este guvernată de principiul împărăției lui Dumnezeu. Dacă avem acest lucru în vedere atunci când îndeplinim lucrarea Domnului, când slujim în biserică și când ne trăim viața creștină, vom fi una cu Domnul pentru aducerea împărăției Sale pe pământ.

Nu suntem aici doar pentru a face lucrarea de salvare a sufletelor sau de a ne păstori unii pe alții pentru a-L savura pe Domnul în cadrul bisericii; suntem aici pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu. Biserica aduce împărăția. Domnul tânjește și așteaptă venirea deplină a împărăției; El a așteptat venirea împărăției în ultimii șase mii de ani.

Slavă Domnului că El are o recâștigare pe pământ astăzi, în care suntem aduși înapoi la intenția inițială a lui Dumnezeu și la grija Lui pentru dorința inimii Sale. Nu suntem aici doar pentru a salva suflete și a le zidi într-o entitate numită biserică; suntem aici pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu. Suntem aici pentru a aduce voia lui Dumnezeu să se facă pe pământ.

Biserica este responsabilă pentru aducerea voii cerurilor pe pământ și pentru îndeplinirea ei pe pământ (Matei 6:10; 7:21; 12:50).

Rugăciunea noastră ar trebui să fie ca voia Domnului să se facă pe pământ și împărăția Sa să vină pe pământ. Scopul vieții noastre creștine și al vieții de biserică ar trebui să fie aducerea împărăției lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, fie ca împărăția Ta să vină și voia Ta să se facă, precum în cer, și pe pământ! Amin, Doamne, suntem una cu Tine pe pământ pentru aducerea împărăției lui Dumnezeu! Fie ca biserica să fie adusă în ființă cu scopul de a aduce împărăția! Amin, vie împărăția Ta! Facă-se voia Ta! Stăm în victoria Ta, Doamne Isuse, și proclamăm victoria Ta! Aleluia, Isus Cristos a venit ca Împărat al împărăției cerești și l-a învins pe deplin și chiar l-a distrus pe diavol pe cruce! Slavă Domnului, El l-a biruit pe diavol, l-a făcut de rușine și l-a învins pe deplin la Calvar! Amin, Doamne, perpetuăm victoria Ta și aducem împărăția Ta! Fie ca să vedem că toată viața noastră creștină și slujirea adusă Domnului au scopul de a aduce împărăția lui Dumnezeu! Amin, biserica aduce împărăția pe pământ! Facă-se voia Ta astăzi pe pământ. Fie ca voia Ta să se împlinească pe pământ printre oameni. Amin, Doamne, suntem una cu Tine pe pământ pentru ca împărăția lui Dumnezeu să fie adusă pe deplin în manifestarea ei!

Biserica este sub conducerea cerului și continuă lucrarea victorioasă pe care Cristos a înfăptuit-o împotriva lui Satan

Cât de mult Îi mulțumim și Îi aducem laude Domnului pentru că ne-a adus în viața de biserică, în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, unde Îl putem savura pe Domnul, ne putem împărtăși cu sfinții din bogățiile Sale și putem fi zidiți împreună cu alții în dragoste!

Cât de bine este să fim aici, învățând să slujim în unitate, rugându-ne împreună și stând una cu Domnul și cu sfinții pentru mărturia Lui pe pământ! Suntem plini de mulțumire Domnului pentru aceasta.

În același timp, însă, ne dăm seama că, în calitate de biserică, suntem aici pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Biserica, care ia ființă sub conducerea cerului, este aici pentru a-l trata pe dușmanul lui Dumnezeu (Matei 16:18-19; Efeseni 6:10-18).

Biserica, prin supunerea ei față de conducerea cerească, îl tratează pe dușmanul lui Dumnezeu. Noi, credincioșii în Cristos, ne confruntăm cu inamicul în fiecare zi, probabil mai aprig astăzi ca niciodată.

Dacă ne uităm la vremea lui Ezra, el a ajutat la rezidirea templului și nu a existat prea multă opoziție față de acest lucru. Dar când Neemia s-a întors să rezidească cetatea, a existat multă opoziție și o luptă mare.

Inamicul ne poate lăsa să rezidim templul, casa lui Dumnezeu, dar nu vrea să vadă cetatea zidită. Dacă nu există o cetate în jurul templului, este ușor ca inamicul să intre; pe vremea lui Neemia, unii dintre dușmanii copiilor lui Israel aveau o cameră chiar în templu.

Dar când cetatea este zidită, când zidurile din jurul templului sunt zidite, inamicul nu are cum să intre și este ținut la distanță.

Astăzi, biserica trebuie să devină cetatea lui Dumnezeu, împărăția lui Dumnezeu și să aducă împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Când suntem sub domnia cerului, supunându-ne lui Dumnezeu și conducerii Sale, noi, ca biserică, îl putem trata pe inamicul lui Dumnezeu.

Războiul spiritual este necesar. Vrăjmașul știe că sfârșitul său este aproape, așa că luptă împotriva bisericii ca Împărăție a lui Dumnezeu. El nu vrea să vadă un grup de oameni care sunt zidiți ca împărăția lui Dumnezeu pe pământ pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu, căci știe că, atunci când va veni împărăția, el va fi alungat.

Așadar, vrăjmașul ne amenință, ne ridiculizează, ne atacă, ni se opune și ne minimalizează, astfel încât lucrarea de zidire a bisericii ca împărăție a lui Dumnezeu să înceteze. Dar trebuie să stăm în Domnul și alături de sfinți în Trup pentru a zidi biserica ca împărăție a lui Dumnezeu.

Pentru ca împărăția cerurilor să fie stabilită, este nevoie de luptă spirituală (Matei 12:22-29). Ca biserică, responsabilitatea noastră este să continuăm războiul pe care Cristos l-a dus pe pământ (Evrei 2:14; 1 Ioan 3:8b; Coloseni 2:15; Psalmii 149:5-9).

Nu luptăm pentru a obține victoria; noi stăm în victoria lui Cristos și continuăm lucrarea victorioasă pe care Cristos a dus-o împotriva lui Satan. Victoria a fost câștigată. Stăm în victoria lui Cristos, una cu Cristosul victorios și ducem bătălia în Trup, una cu Capul nostru Victorios înălțat!

El este Capul nostru, iar noi suntem Trupul Său. Suntem continuarea, duplicarea și răspândirea Sa. Tot ceea ce a realizat și a atins Cristos este pentru ca noi să savurăm și să ne împărtășim.

Efeseni 1:20-23 ne arată că puterea care a operat în Cristos pentru a-L învia din morți, a-L înălța la ceruri și a-L întrona cu Dumnezeu, aceeași putere este înspre noi, cei care credem. Ce minunat!

Puterea învierii, puterea înălțării, puterea de a-L întrona mai presus de toate lucrurile și puterea de a supune toate lucrurile sub picioarele Sale, această putere împătrită este înspre biserica de astăzi, care este Trupul Său.

Fie ca noi să vedem realitatea spirituală a bisericii unite cu Cristosul victorios și să stăm în această victorie pentru a continua lucrarea victorioasă a lui Cristos împotriva lui Satan pe pământ astăzi!

Așa cum Cristos, Capul, a biruit, tot așa și noi, ca biserică, realizăm victoria Lui și stăm în victoria Lui. Nu ne uităm la eșecurile, greșelile și slăbiciunile noastre; Suntem așezați împreună cu Cristos în locurile cerești (Efeseni 2:6) și stăm în victoria Lui, ca să putem aduce împărăția lui Dumnezeu.

Îi putem spune Domnului cu credință:

Doamne Isuse, suntem una cu Tine pe pământ astăzi pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Ne supunem Ție și ne așezăm sub stăpânirea cerului, ca să-l putem înfrunta pe deplin dușmanul lui Dumnezeu. Aleluia, noi, ca biserică, suntem una cu Capul înălțat la cer, Cristosul victorios, și stăm în victoria lui Cristos! Slavă Domnului, Cristos l-a învins pe diavol și l-a distrus pe cruce! Amin, Doamne, stăm în victoria Ta și continuăm războiul pe care L-ai dus pe pământ! Continuăm lucrarea victorioasă pe care Cristos a dus-o împotriva lui Satan! Slavă Domnului, puterea învierii, puterea înălțării, puterea de a-L întrona pe Cristos mai presus de toate lucrurile și puterea de a supune toate lucrurile sub picioarele Lui este acum înspre biserică! Amin, Capul Trupului a biruit și noi, ca Trup al Capului, stăm în victoria Sa! Amin, Doamne, vie împărăția Ta! Facă-se voia Ta! Suntem una cu Tine, ca biserică, pentru a aduce împărăția Ta pe pământ astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Stand in Christ’s Victory and Submit to God’s Rule: the Church Brings in the Kingdom, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să trăim în realitatea Împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 3 (Împărăția și biserica) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Noi, credincioșii, trăim viața împărăției în biserică, trăind în duhul contopit

14/05/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Biserica autentică este împărăția lui Dumnezeu în această epocă, iar noi, credincioșii, trăim viața împărăției în biserică; numai atunci când trăim și umblăm conform duhului, trăim în realitatea împărăției pentru a fi biserică. Amin!

Domnul Isus a predicat evanghelia împărăției, iar când ucenicii au ieșit să predice evanghelia, au predicat împărăția lui Dumnezeu ca evanghelie. Mulți creștini, însă, cred că atunci când Domnul Isus S-a înălțat după învierea Sa, împărăția lui Dumnezeu a fost „suspendată” și acum trebuie să așteptăm venirea împărăției.

Acest lucru nu este în întregime corect, deoarece Romani 14:17, un verset dintr-un capitol care vorbește despre viața practică a bisericii, spune că împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt. În acest verset, vedem că împărăția lui Dumnezeu astăzi este în viața de biserică.

Însuși Domnul Isus, când a vorbit despre biserică, promițând că va zidi biserica Sa, a spus și că ne va da cheile împărăției cerurilor, ca să putem lega și dezlega pe pământ ce a fost legat și dezlegat în ceruri. Împărăția este strâns legată de biserică, căci predicarea Evangheliei împărăției produce biserica.

De asemenea, biserica, în realitatea ei, ar trebui să fie împărăția lui Dumnezeu, căci noi astăzi ar trebui să trăim viața împărăției în viața de biserică. Existența bisericii este legată de împărăția lui Dumnezeu, iar zidirea bisericii este, de asemenea, legată de împărăție.

Dacă nu există un grup de oameni pe pământ care trăiesc activ sub domnia cerească, nu există o realitate a bisericii.

Acesta este motivul pentru care astăzi mulți necredincioși privesc la așa-numita „biserică” și sunt foarte dezamăgiți și descurajați, căci ceea ce văd în biserică nu este trăirea împărăției lui Dumnezeu, ci ființe umane care încearcă tot posibilul să-I fie plăcute lui Dumnezeu.

Ori de câte ori sfinții nu trăiesc sub domnia cerească, trăind în duhul lor contopit, ei se pot numi biserică, dar în realitate nu trăiesc viața de biserică. Multă rușine i-a fost adusă numelui lui Dumnezeu de către așa-numiții creștini care au trăit ei înșiși și nu L-au trăit pe Cristos și nici nu au trăit sub domnia cerească. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să fim cei care aleg să trăiască nu după omul nostru natural sau în sine sau în carne, ci în duhul contopit, un singur duh cu Domnul, pentru ca să putem trăi viața împărăției în biserică astăzi!

Biserica autentică este împărăția lui Dumnezeu în această epocă – noi, credincioșii, trăim viața împărăției în biserică

Conform revelației divine din Noul Testament, biserica autentică este împărăția lui Dumnezeu din această epocă; astăzi, noi, credincioșii în Cristos, trăim viața împărăției în biserică (Matei 16:18-19; 18:17-18; 13:44-46; Romani 14:17; 1 Corinteni 4:20; Efeseni 2:19; Coloseni 4:11; Apocalipsa 1:4-6). Amin!

Împărăția lui Dumnezeu este trăirea bisericii. Într-un fel, epoca împărăției va veni și împărăția lui Dumnezeu se va manifesta pe deplin atunci; totuși, în raport cu viața și experiența noastră zilnică, trebuie să trăim în împărăția lui Dumnezeu astăzi în biserică.

În Romani 14:17, Pavel nu a spus că împărăția lui Dumnezeu va fi cutare sau cutare lucru; mai degrabă, spune că împărăția lui Dumnezeu este. Astăzi, biserica autentică este împărăția lui Dumnezeu în această epocă. Împărăția lui Dumnezeu este aici astăzi, căci împărăția este realitatea bisericii și trăirea bisericii.

Cum ar trebui să trăim viața de biserică? În aspectul vieții, trebuie să trăim viața de biserică savurându-L pe Cristos, trăindu-L pe Cristos și administrându-L pe Cristos ca viață pentru zidirea bisericii. În același timp, în ceea ce privește împărăția, trebuie să trăim viața împărăției în biserica de astăzi.

De fiecare dată când Domnul Isus a vorbit despre biserică, El a menționat-o în legătură cu împărăția; aceasta arată cât de strâns sunt legate împărăția și biserica (Matei 16:18-19; 18:17-18).

Când apostolii au predicat Evanghelia în cartea Faptele Apostolilor, ei au menționat frecvent împărăția (Faptele Apostolilor 8:12; 14:22; 19:8; 20:25; 28:23, 31). Ei au predicat împărăția lui Dumnezeu ca Evanghelie. Mai mult, Pavel în Romani 14:17 dovedește că biserica din această epocă este împărăția lui Dumnezeu.

Dacă venim la 1 Corinteni 4:20, vedem că împărăția lui Dumnezeu se referă la viața de biserică (v. 17), ceea ce înseamnă că, în sensul autorității, biserica din această epocă este împărăția lui Dumnezeu. Împărăția lui Dumnezeu nu stă în vorbire, ci în putere; Pavel echivalează biserica cu împărăția.

Un alt verset care ne arată că împărăția lui Dumnezeu este biserica autentică de astăzi și că noi facem parte din împărăția lui Dumnezeu este Efeseni 2:19. În acest verset ni se spune că nu mai suntem străini și călători, ci împreună cetățeni cu sfinții. Pe de o parte, suntem membri ai casei lui Dumnezeu; pe de altă parte, suntem împreună cetățeni cu sfinții. Suntem cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu.

Biserica autentică este împărăția lui Dumnezeu de astăzi, sfera în care Dumnezeu Își exercită autoritatea. Aleluia, nu mai facem parte din împărăția întunericului, împărăția lui Satan, ci am fost transferați în împărăția lui Dumnezeu pentru a fi împreună cetățeni cu sfinții!

Dacă trăim sub domnia Dumnezeului celui viu din noi, adică dacă trăim sub domnia împărăției cerurilor, vom trăi viața de biserică autentică ca împărăția lui Dumnezeu pe pământ.

Dacă trăim sub domnia împărăției cerurilor, vom avea felul de viață consemnat în Matei 5-7, căci Cristos în noi va trăi viața împărăției în biserică. Slavă Domnului, suntem concetățeni cu sfinții și, ca cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu, avem drepturi și responsabilități!

Savurăm drepturile de a fi cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu și învățăm să ne îndeplinim responsabilitățile de a fi în împărăția lui Dumnezeu. Nu suntem doar membri ai casei lui Dumnezeu pentru a face parte din familia lui Dumnezeu, savurându-L în viață și dragoste; suntem și cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu și împreună suntem biserica, trăind viața împărăției în biserică.

În Coloseni 4:11, ceea ce făceau Pavel și colaboratorii săi în lucrarea Evangheliei era pentru întemeierea bisericilor pentru împărăția lui Dumnezeu. Ceea ce facem astăzi în viața de biserică, atât în Evanghelie, cât și în păstorirea și slujirea bisericii, ar trebui să fie pentru întemeierea bisericii pentru împărăția lui Dumnezeu. Amin!

Cuvântul „împărăție” din Apocalipsa 1:6 dezvăluie că unde este biserica, acolo este și împărăția lui Dumnezeu, căci biserica reprezintă împărăția. Realitatea bisericii este tocmai împărăția lui Dumnezeu.

Trebuie să permitem împărăției lui Dumnezeu să-și afirme autoritatea asupra noastră, astfel încât să putem participa la zidirea bisericii. Dacă nu-I permitem Domnului să domnească și să domnească în noi, nu avem nimic de-a face cu zidirea bisericii; doar desfășurăm niște activități exterioare.

Matei 13:44-46 ne arată că biserica este atât comoara, cât și perla; pe măsură ce trăim sub domnia cerească, suntem în același timp atât în împărăție, cât și în biserică. Aleluia!

Doamne Isuse, vrem să vedem că biserica autentică este împărăția lui Dumnezeu în această epocă! Aleluia, noi, ca credincioși în Cristos, trăim viața împărăției în biserică! Amin, Doamne, ne exersăm duhul astăzi pentru a trăi un singur duh cu Tine și pentru a fi sub domnia Ta cerească. Fie ca nu doar să trăim în cadrul bisericii, savurându-L pe Cristos alături de sfinți, ci, mai mult decât atât, să trăim în împărăția lui Dumnezeu în biserică astăzi! Slavă Domnului, suntem concetățeni cu sfinții, căci suntem parte din împărăția lui Dumnezeu. Amin, Doamne, vrem să savurăm drepturile și privilegiile de a fi cetățeni ai împărăției și vrem să învățăm să ne îndeplinim responsabilitățile de a fi astfel de cetățeni astăzi. Fie ca tot ceea ce facem astăzi să fie pentru zidirea bisericii pentru împărăția lui Dumnezeu! Aleluia, unde este biserica, este și împărăția lui Dumnezeu, căci biserica reprezintă împărăția! O, Doamne, fie ca viața noastră de astăzi să fie viața împărăției în biserică!

Suntem în împărăție în realitate doar atunci când trăim, umblăm și ne avem ființa în duhul

Toți credincioșii în Cristos sunt cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu (Efeseni 2:19), dar nu toți credincioșii în Cristos pot trăi în împărăția lui Dumnezeu în realitate astăzi. În biserică în calitate de împărăție a lui Dumnezeu de astăzi, trebuie să ne dăm seama că viața noastră de zi cu zi trebuie să fie sub conducerea, guvernarea, disciplina și exercitarea împărăției (1 Corinteni 6:9-10; Galateni 5:19-21; Efeseni 5:5).

Pe de o parte, Îl avem pe Cristos ca viață a noastră, căci El este Mântuitorul nostru care a devenit viața noastră, împărtășindu-se în noi ca Duh dătător de viață. Pe de altă parte, prin regenerare, am fost aduși în împărăția lui Dumnezeu și acum trebuie să trăim viața împărăției în biserică.

Deși biserica de astăzi este împărăția lui Dumnezeu, noi suntem în împărăție în realitate doar atunci când trăim în duhul nostru, căci numai atunci când trăim, umblăm și avem ființa în duh suntem în realitate în împărăția lui Dumnezeu.

Dacă nu-I permitem Domnului, împreună cu împărăția Sa, să-Și afirme autoritatea asupra noastră, nu vom trăi viața împărăției în viața de biserică de astăzi. Putem fi în domeniul bisericii și putem fi în multe întâlniri, chiar fiind activi în slujirea din biserică și păstorirea sfinților, dar dacă nu trăim în duhul contopit, având întreaga noastră ființă în duh, nu trăim viața împărăției în realitate. O, Doamne Isuse!

Aceasta înseamnă că, ori de câte ori nu suntem în duhul nostru, nu suntem în împărăția lui Dumnezeu în realitate. Acest lucru este foarte serios. Putem fi în duhul nostru, deoarece avem un timp cu Domnul dimineața, dar când mergem la muncă sau ne ocupăm de lucrurile zilnice, rămânem încă în duhul nostru?

Cu toții trebuie să recunoaștem că de atâtea ori pe parcursul zilei, poate chiar de cele mai multe ori, nu trăim în duhul contopit. Fie ca noi să învățăm să ne întoarcem către duhul nostru din nou și din nou, până când devine normal să fim în duh.

Fie ca noi să exersăm să-L contactăm pe Domnul pe parcursul zilei, până când va deveni un obicei ca întreaga noastră ființă să fie în duhul contopit. Când ne comportăm în omul vechi sau trăim în carne sau în sine, într-un mod practic, nu suntem în împărăția lui Dumnezeu în realitate.

Duhul nostru este împărăția lui Dumnezeu, iar împărăția lui Dumnezeu este în duhul nostru. Dacă trăim în carne, vom fi în domeniuul împărăției lui Satan, împărăția întunericului, iar el are o cale de a ne uzurpa. O, Doamne!

În calitate de creștini adevărați, dacă trăim în carne în loc de în duh, trăim în împărăția lui Satan într-un mod practic, nu în împărăția lui Dumnezeu. De aceea, uneori vedem creștini pe care Domnul i-a folosit mult timp eșuând brusc. De aceea, de multe ori în timpul zilei, dacă cineva ne întâlnește și vede ce facem și ce spunem, nu va avea niciodată impresia că suntem cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu. O, Doamne Isuse!

Numai atunci când trăim, umblăm, ne comportăm și ne avem ființa în întregime în duhul nostru și nu în omul nostru natural, suntem în împărăția lui Dumnezeu și, în realitate, suntem împărăția lui Dumnezeu!

Este foarte bine pentru noi să știm că biserica autentică este împărăția lui Dumnezeu în această epocă, că suntem concetățeni ai împărăției lui Dumnezeu și că ar trebui să trăim viața împărăției în biserică. Dar trebuie să facem un pas mai departe: în viața noastră de zi cu zi, trebuie să învățăm să trăim prin duh, să umblăm prin duh și să facem toate lucrurile în duhul contopit.

Numai atunci când suntem în duh trăim viața împărăției în biserică. Numai atunci când suntem în duhul nostru suntem în împărăția lui Dumnezeu și chiar suntem împărăția lui Dumnezeu.

Cât de mult trebuie să ne pocăim înaintea Domnului pentru că trăim în carne și în sine, permițând omului nostru natural să se exprime! Cât de mult trebuie să învățăm să ne întoarcem către duhul nostru din nou și din nou, pentru a putea trăi în realitate în împărăția lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, vrem să trăim în duhul nostru astăzi, pentru a putea fi în împărăția lui Dumnezeu în realitate. O, Doamne, alegem să ne întoarcem către duhul nostru chiar acum! Refuzăm să trăim în sine, în carne sau în omul natural. Ne exersăm să Te contactăm și să trăim într-un singur duh cu Tine! Fie ca viața și umblarea noastră de astăzi să fie în duh și conform duhului! Amin, Doamne, vrem să Te contactăm pe tot parcursul zilei. Fie ca să avem momente frecvente de rugăciune și să chemăm numele Tău în timpul zilei, ca să putem fi în duhul contopit. Salvează-ne, Doamne dragă, de a fi doar în cadrul bisericii, dar a nu fi în realitate în împărăția lui Dumnezeu! Ne dăm Ție, Doamne Isuse, și îți dăm viața noastră zilnică cu toate activitățile și lucrurile ei. Fă-ne să ne îndreptăm spre duhul nostru. Vrem să trăim viața împărăției în biserică, exersându-ne duhul, trăind în duhul nostru și umblând conform duhului! O, Doamne Isuse, îi permitem împărăției Tale să-și afirme influența și autoritatea în noi astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Believers Live the Kingdom Life in the Church by Living in the Mingled Spirit, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să trăim în realitatea Împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 3 (Împărăția și biserica) ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Evanghelia aduce viața lui Dumnezeu, împărăția lui Dumnezeu, care produce biserica

11/05/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Viața lui Dumnezeu este împărăția lui Dumnezeu, iar această viață produce biserica; evanghelia aduce viața divină, care este împărăția, iar această viață divină cu domeniul ei produce biserica, unde trăim astăzi.

Aleluia pentru biserică și pentru împărăție! Săptămâna aceasta venim la subiectul Împărăția și biserica.

Vrem să ne deschidem Domnului ca El să strălucească asupra noastră, astfel încât să putem vedea nu numai diferența dintre împărăție și biserică, ci și cum sunt legate împărăția lui Dumnezeu și biserica.

Care este relația dintre împărăția lui Dumnezeu și biserică? O, Doamne, fie ca Tu să ai o cale să strălucești asupra noastră și să ne descoperi pentru a vedea ce este împărăția lui Dumnezeu, ce este biserica și care este relația dintre împărăție și biserică!

În creștinismul de astăzi, conceptul general este că împărăția lui Dumnezeu și biserica sunt separate. Mulți cred că împărăția este ceva în viitor, în timp ce biserica este ceva astăzi.

Fie ca noi să ne deschidem către Domnul pe măsură ce venim la cuvântul Său, astfel încât El să ne lumineze și să ne călăuzească, în calitate de Duh al realității, în toată realitatea a ceea ce este împărăția lui Dumnezeu, a ceea ce este biserica și care e relația dintre cele două.

Nu putem separa împărăția de biserică și biserica de împărăție. Aceste două aspecte sunt intim legate și nu pot exista una fără cealaltă. Împărăția lui Dumnezeu nu poate exista fără biserică și biserica nu poate exista fără împărăția lui Dumnezeu.

De fapt, dacă vrem să înțelegem și să vedem ce este împărăția lui Dumnezeu, trebuie să ne dăm seama că împărăția de astăzi este biserica. împărăția nu este doar o epocă care va veni în viitor, după epoca harului.

Când Domnul Isus a venit și a vorbit despre împărăția lui Dumnezeu, El nu vorbea doar despre ceva din viitor. Există un aspect al împărăției care se va împlini în viitor, dar, în cea mai mare parte, în ceea ce ne privește pe noi, împărăția este chiar acum.

Împărăția lui Dumnezeu este aici; împărăția lui Dumnezeu este intim legată de biserică. De fapt, împărăția lui Dumnezeu este biserica de astăzi. Biserica nu poate exista fără împărăție, deoarece realitatea bisericii este împărăția.

Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră pentru a expune și a înlătura orice concepte pe care le-am putea avea cu privire la împărăția lui Dumnezeu și la biserică.

Fie ca noi să vedem clar că împărăția lui Dumnezeu este biserica de astăzi. Biserica nu poate exista fără împărăție, deoarece realitatea bisericii este împărăția. Împărăția este realitatea bisericii.

Poate că acesta este ceva nou pentru noi, ceva chiar străin nouă, dar pe măsură ce Domnul ne dezvăluie și El strălucește asupra cuvântului Său cu privire la acest lucru, vom vedea acest lucru mai clar.

Biserica este creșterea lui Cristos în viață, împărăția eternă a lui Dumnezeu este creșterea lui Cristos în administrație

Biserica de astăzi este creșterea lui Cristos în viață. Împărăția eternă a lui Dumnezeu este creșterea lui Cristos în administrație.

În Marcu 4:26-29, Domnul Isus ne-a spus parabola semănătorului, zicând că așa este împărăția lui Dumnezeu astăzi, ca atunci când un om aruncă sămânță pe pământ și această sămânță crește, încolțește și se înmulțește.

Împărăția lui Dumnezeu astăzi este creșterea lui Cristos în pământul inimii noastre. Cristos trebuie să crească și noi trebuie să ne micșorăm (Ioan 3:29-30). El nu trebuie să crească în Sine Însuși; El este mare, universal mare și este spațios în mod etern.

El este atât de mare încât umple întregul univers. El este totul și în toți și trebuie să crească în noi, în tine și în mine.

Creșterea Lui în viață în noi este biserica. Biserica astăzi este creșterea lui Cristos în viață. Când Domnul Isus crești în noi ca viață, când El crești în noi, noi devenim biserica. Creșterea lui Cristos în noi în viață este biserica.

Există un alt aspect al creșterii lui Cristos, care este creșterea Sa în administrație; aceasta este împărăția eternă a lui Dumnezeu.

Când Domnul Isus a fost pe pământ, El a vorbit întotdeauna despre aceste două aspecte: aspectul creșterii în viață și aspectul creșterii în administrația Sa. Ce este administrația? Administrația se referă la ceea ce Dumnezeu vrea să îndeplinească, planul Său, scopul Său; în acest scop, El are o administrație.

Când Cristos a venit pe pământ acum două mii de ani, El a trăit viața lui Dumnezeu pe pământ ca om și a exercitat, de asemenea, administrația lui Dumnezeu pentru a reprezenta voia lui Dumnezeu.

Această persoană individuală, Isus Cristos, L-a trăit și L-a exprimat pe Dumnezeu ca viață și a exercitat, de asemenea, autoritatea lui Dumnezeu pentru a-Și îndeplini administrația.

Apoi El a mers la cruce pentru a muri și, pe cruce, a creat omul nou și a fost lărgit și extins pentru a deveni Trupul lui Cristos. Astăzi, biserica există pe pământ ca creștere a lui Cristos în viața Sa.

Când credem în Domnul Isus, primim viața Lui și devenim creșterea Lui în viață, căci viața Lui este reprodusă în noi. Prin predicarea evangheliei, viața divină a fost împărțită în ființa noastră și noi am devenit creșterea vieții lui Cristos pentru a fi biserica, Trupul lui Cristos.

Pe măsură ce viața Sa crește în noi, suntem aduși sub același Cap în Cristos, Îl întronăm în ființa noastră și venim sub guvernarea Lui.

Pe de o parte, Cristos crești în noi în aspectul vieții, căci noi creștem în viață zi de zi. Pe de altă parte, Cristos crești în noi în aspectul administrației, căci împărăția Lui crești în noi și noi ajungem sub domnia și guvernarea Sa. În cele din urmă, împărăția Sa va crești într-o asemenea măsură încât toate împărățiile umane vor fi distruse.

În Daniel 2:34-35 îl vedem pe Cristos ca o piatră tăiată fără mâini, care a venit și a lovit marele chip uman de la picioarele lui, zdrobindu-l și pulverizându-l, iar această piatră – Cristos ca împărăția lui Dumnezeu – a crescut și s-a făcut un munte mare care umplea tot pământul.

Acesta este Cristos crescând în aspectul administrației Sale. În viață, Cristos crește pentru a produce biserica; în administrație, El crește pentru a deveni împărăția (Ioan 3:15, 29a, 30a; Daniel 2:34-35, 44).

Biserica de astăzi este creșterea lui Cristos în viață, dar împărăția eternă a lui Dumnezeu este creșterea lui Cristos în administrație. Cristos nu este doar biserica – creșterea Lui în aspectul vieții, ci și împărăția lui Dumnezeu – creșterea Lui în aspectul administrației.

Cristos nu este doar biserica, ci și împărăția lui Dumnezeu; atât biserica, cât și împărăția lui Dumnezeu sunt creșterea Lui (1 Corinteni 12:12; Luca 17:21; Marcu 4:26-29).

Ambele sunt o persoană minunată – Isus Cristos, dar nu doar în Sine ca individ, ci în Sine fiind mărit ca persoană corporativă – în aspectele vieții lui Dumnezeu și ale împărăției lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, crești în noi în aspectul vieții, ca să putem fi biserica, creșterea lui Dumnezeu în viață! Amin, Doamne, crești în noi astăzi. Ne deschidem Ție. Fie ca elementul lui Dumnezeu din noi să crească. Fie ca Tu să crești și fie ca noi să ne micșorăm, ca să putem fi biserica în calitate de lărgire a lui Dumnezeu! Aleluia, noi, ca biserică, suntem creșterea lui Cristos în viață, ca viața Sa să fie exprimată prin noi! Amin, Doamne, fie ca Tu să crești în noi și să fii exprimat prin noi. Fie ca sămânța vieții să crească în solul inimii noastre până când va aduce rod spre glorificarea lui Dumnezeu! Doamne, sporește în noi în aspectul administrației, ca să putem fi împărăția lui Dumnezeu! Amin, Doamne, Te întronăm în ființa noastră. Vie împărăția Ta în noi. Te luăm ca Domn și Împărat al nostru și ne supunem Ție. Fii pe tronul din centrul ființei noastre. Aleluia, Cristos este Domnul și într-o zi El va veni ca o piatră tăiată fără mâini pentru a lovi guvernarea umană, a o distruge și a crește pentru a fi împărăția lui Dumnezeu care umple întregul pământ!

Evanghelia aduce viața lui Dumnezeu, împărăția lui Dumnezeu, care produce biserica

Când Domnul Isus a venit ca Dumnezeu încarnat ca om, El a venit și a predicat evanghelia împărăției, proclamând că toți trebuie să se pocăiască, căci împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat (Matei 4:23).

În Matei 4 ni se spune că Domnul Isus a umblat prin toată Galileea, proclamând evanghelia împărăției. Mai târziu, în Matei 16:18-19, Domnul a profețit că El va zidi biserica Sa; înainte de a putea zidi biserica, El trebuia să predice evanghelia împărăției.

Evanghelia împărăției este sursa bisericii. Fără predicarea evangheliei împărăției pentru a semăna sămânța împărăției, nu pot exista credincioși care să constituie biserica.

În ceea ce privește evanghelia, suntem cu toții familiarizați cu evanghelia dragostei și harului lui Dumnezeu, dar, de fapt, nu dragostea și harul lui Dumnezeu sunt elementele de bază al evangheliei, ci împărăția lui Dumnezeu.

Noul Testament începe cu venirea lui Ioan Botezătorul și proclamând împărăția lui Dumnezeu. El a anunțat că împărăția lui Dumnezeu se apropie. Apoi, Domnul Isus a urmat și a repetat același lucru.

Astăzi, mulți creștini cred că evanghelia este în domeniul dragostei și al harului pentru iertarea păcatelor, astfel încât să ne pocăim și să mergem în rai. De fapt, când citești Noul Testament, vezi clar că, atunci când evanghelia a fost predicată, ea era legată de împărăția lui Dumnezeu.

De ce? Pentru că evanghelia trebuie proclamată pentru a aduce nu numai păcătoșii, ci și pe cei răzvrătiți înapoi la Dumnezeu. Omul a căzut în principal pentru că devenise răzvrătit; a căzut din poziția corectă pe care o avea omul față de Dumnezeu. Așadar, omul trebuie adus înapoi pentru a fi îndreptat spre rânduiala lui Dumnezeu, spre împărăție.

Matei 24:14 vorbește despre evanghelia împărăției care este predicată ca o mărturie întregului pământ locuit, și atunci va veni sfârșitul.

Putem spune că, într-un fel, evanghelia harului și a dragostei a fost predicată de mulți misionari în ultimele câteva sute de ani în întreaga lume, dar există încă nevoie de predicarea evangheliei împărăției pe întregul pământ locuit, pentru ca păcătoșii să se pocăiască și să creadă, să se împace cu Dumnezeu și să vină în împărăția lui Dumnezeu.

Viața lui Dumnezeu este împărăția lui Dumnezeu; viața divină este împărăția, iar această viață produce biserica (Ioan 3:3, 5; Matei 7:14, 21; 19:17, 29; 25:46). Împărăția lui Dumnezeu este un domeniu al vieții; nu este doar un domeniu al administrației și al guvernării, ci și domeniul vieții divine.

Viața lui Dumnezeu este împărăția lui Dumnezeu. Putem intra în împărăția lui Dumnezeu prin pocăință și credință în Cristos; când ne pocăim și credem, primim viața divină și suntem născuți din nou, născuți din Dumnezeu (Ioan 3:3, 6).

Viața lui Dumnezeu și împărăția lui Dumnezeu sunt sinonime; pentru a intra în împărăția lui Dumnezeu, trebuie să primim viața lui Dumnezeu. Împărăția este domeniul vieții pentru ca noi să ne mișcăm, să domnim și să guvernăm, astfel încât viața să-și poată îndeplini scopul, iar acest domeniu este împărăția.

Pentru ca viața lui Dumnezeu să se miște, să funcționeze și să crească, trebuie să existe un domeniu adecvat. Evanghelia aduce viața divină, iar această viață are domeniul ei, care este împărăția; viața divină cu domeniul ei produce biserica (2 Timotei 1:10).

Când primim viața divină auzind evanghelia, intrăm în împărăția lui Dumnezeu; devenim cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu și ajungem sub stăpânirea lui Dumnezeu. Primind viața divină, devenim parte a împărăției lui Dumnezeu.

Viața lui Dumnezeu produce biserica. Biserica este produsul vieții lui Dumnezeu; când primim viața lui Dumnezeu, devenim biserica. Viața divină este împărăția lui Dumnezeu, iar această viață produce biserica. Amin!

Evanghelia împărăției aduce la viață biserica, deoarece împărăția este însăși viața, iar biserica este rezultatul vieții (Matei 4:23; Faptele Apostolilor 8:12). Amin! Evanghelia aduce viața lui Dumnezeu, împărăția lui Dumnezeu, care produce biserica. Biserica este rezultatul vieții divine; viața divină care vine în noi ne produce pe noi ca biserică.

Trebuie să predicăm evanghelia împărăției, astfel încât mulți păcătoși răzvrătiți să se pocăiască și să creadă în Domnul pentru a primi viața Lui divină și a face parte din împărăția lui Dumnezeu.

Când alții primesc viața lui Dumnezeu și fac parte din împărăția lui Dumnezeu, ei sunt produși ca biserică, creșterea lui Cristos ca viață. Aleluia!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai regenerat cu viața Ta divină, astfel încât să putem face parte din împărăția lui Dumnezeu! Aleluia, prin pocăință și credință, am primit viața lui Dumnezeu și acum suntem cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu! Slavă Domnului, Evanghelia aduce împărăția lui Dumnezeu, iar Evanghelia aduce în ființă biserica lui Dumnezeu! Amin, Doamne, vrem să trăim aici, în biserică, savurând viața Ta și permițând vieții Tale să crească în noi. Vrem să fim cei care predică Evanghelia împărăției, astfel încât mulți păcătoși răzvrătiți să se pocăiască și să creadă că primesc viața lui Dumnezeu și să facă parte din împărăția lui Dumnezeu! Fie ca mulți păcătoși să experimenteze nașterea din nou pentru a intra în împărăția lui Dumnezeu, posedând viața lui Dumnezeu! Aleluia, avem viața divină pentru a fi în împărăția lui Dumnezeu și suntem creați pentru a fi biserica! Amin, Doamne, fie ca să vedem că Evanghelia împărăției aduce la naștere biserica, deoarece împărăția este însăși viața, iar biserica este rezultatul vieții!